Student – Savu Andreea Maria

Facultatea de alimentatie si turism

Specializarea- CEPA, anul 1, grupa 8LF413

PROIECT LA ELEMENTE DE PROTECTIE A MEDIULUI

PREJMER

Data fondării și originea așezării nu sunt cunoscute. Originea slavă a numelui românesc și
maghiar al localității permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o așezare mai
veche de origine slavă. Cert este doar faptul că prima atestare documentară a localității
datează din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270), cedează
biserica din Prejmer cu „toate veniturile și drepturile” sale, capitulului Mănăstirii Citeaux în
Burgundia, abația-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obștesc al întregului ordin.

Comuna Prejmer, cu
satele aparţinătoare
Prejmer, Stupinii
Prejmerului şi Lunca
Câlnicului, este situată
la o altitudine ce
variază între 561- 593
m, în şesul Ţării Bârsei
din Depresiunea
Braşovului.

ASEZARE
Coordonatele geospaţiale (45°43’ latitudine nordică și 25°46’ longitudine estică), plasează
aşezarea la 15 km nord-est faţă de municipiul Braşov, pe drumul naţional DN 10 Braşov –
Buzău. Teritoriul comunei Prejmer este străbătut de DN 11 Braşov – Târgu Secuiesc (care se
intersectează cu DN 10 la dreapta comunei Hărman) şi de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer –
Lunca Câlnicului.
 De asemenea, comuna Prejmer este străbătuta în partea nord-vestică de linia de cale
ferată Braşov – Ciceu şi în partea sudică de linia de cale ferată Braşov – Întorsura Buzăului.
Pe teritoriul comunei există două staţii CFR şi staţii de autobuz pentru transportul rutier în
comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.
În partea de nord, prin satul aparţinător Lunca Calnicului, comuna Prejmer se
învecinează la nord pe Râul Negru cu comuna Chichiş din judeţul Covasna, la est pe râul
Tărlung cu comunele Dobârlău şi Teliu, la vest cu Hărman, iar la sud cu comunele Budila şi
Tărlungeni.

CLIMA
Predominantă este cea temperat-continentală, caracterizată de ierni geroase și veri calde,
cu o temperatura medie anuală a temperaturii de 8-9°C și a precipitațiilor de 700 mm.
Caracteristica principală a climei din teritoriu este frecvenţa inversiunilor de temperatură,
mai ales iarna şi la începutul primăverii, atunci când mase de aer rece şi dens se îngrămădesc
la şes, fiind greu de dislocat din cauza ramei montane înconjurătoare. Îngheţurile timpurii
(octombrie) şi cele târzii (sfârşitul lunii aprilie sau chiar mai) defavorizează, în comparaţie cu
alte zone ale Ţării Bârsei, dezvoltarea segmentului agricol reprezentat de culturi.

Cum a devenit Prejmer satul cu 1.000 de izvoare

Pentru că satul a avut cândva şi o denumire săsească, Walachische Kirche, localnicii se
mândresc cu originile lor. Sunt ospitalieri iar, când se aşează la vorbă, încep să povestească
legende medievale. Comuna şi satul cu acelaşi nume dispun de un număr foarte mare de
izvoare de apă în care se găsesc păstrăvi. Aşa că, da, dacă ajungi acolo merită să încerci o
păstrăvărie.
Totuşi, nu izvoarele pun Prejmerul pe harta sud-estului Europei. Satul este reşedinţa celei
mai întinse biserici fortificate, adică locul unde legendele medievale ale bătrânilor prind
viaţă. Cea mai veche biserică din Ţara Bârsei are vizibile influenţe săseşti a fost construită în
1218 de către cavalerii teutoni.
Cetatea Ţărănească construită în jurul uneui alte biserici are ziduri înalte de 12 metri şi
foarte multe camere de dimensiuni mici, ce trebuiau să servească ca adăposturi pentru
localnici în faţa invaziei turcilor. Cetatea are un puternic iz gotic şi face parte din patrimoniul
cultural internaţional UNESCO.

DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prejmer se ridică la
8.472 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 8.316 locuitori

Ce găseşti acum la Prejmer

 Numărul saşilor din zonă a scăzut, dar popularitatea satului Prejmer a crescut. Aşa că cel mai
important obiectiv turistic din zonă rămâne cetatea, împreună cu biserica. Cetatea este restaurată şi
include un muzeu cu decoraţiuni şi diverse obiecte medievale. Biserica îşi menţine frumuseţea şi
căldura faţă de vizitatori.

În ultimii ani, satul Prejmer a ieşit în evidenţă pentru un nou specific, un festival al clătitelor în
care participanţii se întrec în gusturi, arome şi reţete. Practic, dacă mergi în zonă atunci când trebuie,
simţi mirosul de clătite cu minute bune înainte să te apropii de locul faptei. Festivalul clătitelor se
organizează de obicei înainte de Lăsata Secului Postului de Paşte.

Satul include şi o rezervaţie naturală cu o pădure şi mlaştini bogate în izvoare. Acolo găseşti specii
rare de floră şi faună pe o suprafaţă întinsă pe 30 ha.