Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
- FILIALA CĂLĂRAȘI -

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific,
Șef lucrări dr.

Absolvent,

Călărași
-2022-

Cap 1
Date geografice

ASEZARE:

Com Cuza Voda este situată in S- E Campiei Române, in partea de Sud a Judetului Călărași,
la zona de contact a Bărăganului sudic cu terasa Călărași.

Comuna Cuza Vodă se află în zona centrală a județului, la zona de contact a Bărăganului Sudic
cu Terasa Călărași, la vest de municipiul Călărași pe malul de nord al lacului Călărași. Este
traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Lângă Ceacu, din
această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ306, care leagă comuna spre nord de Dragoș
Vodă (unde se termină în DN3A). În satul Ceacu, din DJ306 se ramifică DJ310, o șosea
județeană ce duce spre est la Ștefan Vodă (unde se termină în DN21).

Aceste drumuri pun în legătură satele comunei cu satele din jur, de care sunt legate prin ocupaţii
sociale şi economice.
Comuna Cuza Vodă se află aşezată în partea de vest a Municipiului Călăraşi, reşedinţa judeţului
nostru, la o distanţă de 10 km; faţă de Municipiul Slobozia, reşedinţa judeţului Ialomiţa, judeţul
de care a aparţinut comuna noastră până în anul 1968 când a luat fiinţă judeţul Călăraşi, în
baza         Legii nr.2 din 16 februarie 1968, republicată, la o distanţă de cca 50 km, iar faţă de
capitala ţării – Bucureşti – la o distanţă de 110 km.
Calea ferată cea mai apropiată este Călăraşi - Ciulniţa, cu gara Călăraşi-Sud, la aproximativ 4
kmdistanţă, gara Ştefan Vodă la aproximativ 7 km şi gara Călăraşi la 15 km distanţă.
În ceea ce priveşte vecinii, la nord, teritoriul comunei se învecinează cu comuna Vîlcelele, spre
nord-est teritoriul este limitat de cel al comunei Dragalina la cca 500 m sud de calea ferată
Bucureşti-Constanţa, la est cu teritoriul Municipiului Călăraşi şi comuna Ştefan Vodă, la vest cu
comuna Grădiştea, iar la sud, teritoriul comunei se întinde până la Dunăre - graniţa naturală cu
Bulgaria.
Comuna Cuza Vodă, are o suprafaţă de totală de 14.050 ha, din care 655 ha terenuri pentru
izlazuri, iar faţă de comunele  învecinate ocupă o suprafaţă  mijlocie. De la nord, aproape de
calea ferată Bucureşti – Constanţa şi până la sud, la Dunăre, se întinde pe o lungime de
aproximativ 30 km, iar de la vest la este pe cca 7 km.
Din această suprafaţă, 240 de ha sunt ocupate de vatra satelor componente.
 RELIEFUL
Fiind aşezată în partea de S-E a Câmpiei Române, respectiv în partea de sud a judeţului Călăraşi,
predomină un relief de câmpie şi luncă. Relieful întâlnit pe teritoriul comunei face parte din
regiunile joase ale ţării noastre şi este dispus în trepte care coboară de la nord către sud.
Treapta cea mai înaltă, care cuprinde 2/3 din teritoriul comunei face parte din Bărăganul Sudic şi
ocupă partea de nord a teritoriului extravilan.
Se caracterizează printr-o unitate geomorfologică întinsă, tabulară şi relativ netedă, presărată cu
crovuri şi movile(gorgane), înălţimi de 4-6 m deasupra nivelului câmpiei, creaţii antropice, care
de regulă reprezintă morminte ale unor conducători, sau ulterior acestea servind la avertizarea
populaţiei cu focuri, în caz de primejdie, altitudinea maximă aflându-se la Movila Albă-45 m.
Această unitate de relief constituie  zona cerealieră a comunei. Terasa I a Dunării (Terasa
Călăraşi), cu o altitudine de 15-20 m, este situată între Câmpul Bărăganului Sudic şi Balta
Călăraşi. Are o lărgime de 2 km şi o lungime de cca 8 km, ocupând suprafaţa cea mai restrânsă
din teritoriul comunei, se prezintă ca o suprafaţă netedă, fără crovuri şi cu puţine movile.
Este slab fragmentată de câteva văi torenţiale: Valea lui Moş Iorgu, Valea Hotarului, Valea
Plopului şi Valea Trestica şi este unitatea de relief pe care s-au dezvoltat aşezările Ceacu, Cuza
Vodă şi Călăraşii Vechi.
Ca plan de racordare, între Terasa Călăraşi şi Câmpul Bărăganului Sudic, apare Fruntea
Câmpului din nordul satelor, cu o înclinare de aproximativ 10–15 grade pantă.
În sud se află cea mai joasă formă de relief, Balta Călăraşi, cu altitudine de 11-12 m şi o lărgime
de cca13 km.

HIDROGRAFIA
Partea sudică a teritoriului comunei Cuza Vodă este udată de fluviul Dunărea, care în dreptul
punctului Chiciu, se desparte în două braţe: Borcea, pe stânga şi Dunărea Veche, pe dreapta, care
delimitează judeţul Călăraşi de judeţul Constanţa.
În trecut era un complex de bălţi, privaluri, jepci, grinduri şi grădişti, care prin ample lucrări de
îndiguire, desecări de mlaştini şi bălţi, destufizare şi defrişare, în timp, a fost amenajată pentru
agricultură.
Este apărată de marile inundaţii printr-un sistem de diguri care se desfăşoară pe 34 km de la
Călăraşiînspre vest până la Groapa Stejarului.
Dintre lacurile de luncă, mai numeroase altă dată, în partea nordică a Bălţii Călăraşi, în regiunea
cea mai adâncă a cuvei fostului lac Călăraşi se află – Iezer Călăraşi,
În data de 31.05.2001 între A.P.M Călăraşi şi S.C. Piscicola S.A. a intervenit acordul privind
protecţia şi conservarea  avifaunei prezente în zona Iezer – Călăraşi.
În data de 30 octombrie 2001, prin Hotărârea nr.58/26.10.2001  Consiliul Judeţean Călăraşi,
instituie regimul de protecţie şi conservare a avifaunei din zona Iezer Călăraşi pe suprafaţa
de 400 ha luciu de apă şi 2705 ha teren agricol.
Această hotărâre s-a luat  având în vedere valoarea diversităţii biologice, de conservarea speciilor
de păsări de o parte, iar pe de altă parte de mediul de viaţă al acestora, având în vedere speciile
de păsări migratoare prezente, păsările de pasaj şi sedentare.
Pe cuprinsul ei sunt prezente specii de păsări protejate prin Convenţiile Internaţionale, Berna
şi Bonn, cum sunt: gâsca cu gât roşu, raţa cu cap alb, pelicanul comun, lebăda de iarnă, egreta
mică, stârcul roşu, barza albă, cormoranul mic.
Dintre mamifere menţionăm prezenţa vidrei, specie ocrotită de lege, foarte sensibilă la calitatea
apei şi a mediului în general.
Ferma piscicolă Iezer este una dintre cele mai mari ferme  din cadrul S.C.Piscicola Călăraşi S.A.
având ca obiect principal de activitate piscicultura.
Ferma piscicolă Iezer, este formată din 2 bazine de creştere a peştelui de consum (363 ha), 6
bazine de creştere a puietului în suprafaţă de 22 ha şi 3 bazine de iernat în suprafaţă de 16,5 ha.
Bazinele de creştere a puietului sunt folosite pentru producerea puietului de vara I (greutate
medie 50 – 60 gr/buc.) din speciile de cultură crap, singer, novac şi caras.
Aceste bazine sunt pregătite din primăvară în lunile aprilie – mai prin mobilizarea solului
(discuit), distrugerea vegetaţiei, aplicarea de îngrăşăminte minerale şi organice, distribuirea de
amendamente calcaroase şi dezinfecţia locului (cu cloruri de var) după care se inundă.
În luna mai are loc popularea acestora cu pui predezvoltaţi din speciile enumerate mai sus şi apoi
se începe furajarea acestora cu furaje combinate (proteină 21%), furajare care durează până   în
toamnă la pescuitul de recoltă.
În timpul creşterii puietului de vara a I, periodic (la două săptămâni) se face pescuit de control
pentru a determina starea sanitară şi sporul de creştere.
Puietul de vara a I, în luna octombrie , când temperatura apei ajunge la 10 – 15 0 C, se pescuieşte
şi se depozitează în bazinele de iernat, bazine care au adâncimi de 2 m şi care beneficiază de
alimentare cu apă continuă pentru a-i asigura condiţiile de iernat.
Iarna, pe aceste bazine se fac copci de aerisire pe 2-3% din suprafaţa bazinului şi se fac analize
periodice pentru dozarea oxigenului solvit în apă.
Primăvara, începând din luna martie, se începe pescuitul în aceste bazine şi transportul acestuia
la bazinele de creştere vara a II-a pentru a le popula.
După popularea acestor bazine, începe din luna mai furajarea cu furaje combinate.
Furajarea durează toată perioada de vară până în luna septembrie, când se începe pescuitul de
recoltă şi comercializarea peştelui de consum la piaţă.
 
CLIMA
Teritoriul comunei Cuza Vodă aparţine, în totalitate sectorului de climă continentală, specific
Câmpiei Bărăganului, mai puţin moderată decât a altor regiuni din ţară. Aşezată pe podul Terasei
Călăraşi, cu o uşoară expunere spre sud şi adăpostită de Fruntea Câmpului, comuna Cuza Vodă
are un topoclimat aparte.
Principalele elemente climatice (temperatură, vânturi, precipitaţii) sunt cele care caracterizează
Terasa Călăraşi şi pentru interpretarea lor folosim datele furnizate de staţia meteorologică a
Municipiului Călăraşi.
Vara este caracterizată prin timp senin, uscat şi călduros, ca urmare a influenţei aerului
continental uscat şi fierbinte adus de anticiclonii din est sau pătrunderii maselor de aer tropical
din Africa de Nord.
În luna iulie, temperaturile cresc peste 23 0 C, ajungând în luna august, uneori la 39–40 0 C.
Datorită reliefului său de câmpie, monoton din punct de vedere hipsometric, durata medie anuală
a strălucirii soarelui oscilează în jurul a 2250 ore. O valoare ceva mai ridicată se
înregistrează  spre zona Dunării, exprimându-se printr-un aport energetic în jur de 127
kcal/cm2  pe an.
Semestrul cald al anului (aprilie – septembrie) deţine ponderea principală sub raportul numărului
de ore de strălucire a soarelui (circa 70%), în medie, aproximativ 1600.
În semestrul rece (octombrie – aprilie), valorile medii ale numărului de ore de strălucire a
soarelui, variind în jur de 650 ore, sunt mult mai mici comparativ cu cele caracteristice sezonului
de vegetaţie, ca urmare a creşterii frecvenţei nebulozităţii stratiforme şi a ceţurilor determinate de
inversiunile termice.
Iernile sunt relativ reci, marcate uneori  de viscole puternice, au în general un strat de zăpadă
discontinuu şi instabil, fiind sub dominarea maselor de aer rece din nord-est ale Crivăţului,
zăpada este viscolită pe câmp şi troienită în comună sau pe vâlcele şi crovuri.
Îngheţul, ca fenomen caracteristic intervalului rece al anului se semnalează frecvent. Deosebit de
dăunătoare sunt îngheţurile târzii de primăvară, care surprind în plină  dezvoltare plantele tinere,
foarte sensibile la asemenea răciri, şi cele timpurii, din cursul toamnei, care se produc când unele
plante nu şi-au încheiat încă ciclul vegetativ.
Din datele furnizate de staţia meteorologică a Municipiului Călăraşi, primul îngheţ de toamnă se
produce în medie după 1 noiembrie, iar primăvara, ultimele îngheţuri întârzie în medie până la
începutul primii jumătăţi a lunii aprilie.
Durata medie a intervalului anual de zile fără îngheţ însumează peste 200 zile.
Stratul de zăpadă persistă mai puţin pe teritoriul comunei datorită încălzirilor ce se produc în
timpul iernii: în medie, începe să se depună în a doua jumătate a lunii decembrie şi se topeşte la
începutul lunii martie.
În cursul sezonului rece, stratul de zăpadă atinge cea mai mare grosime la sfârşitul lunii ianuarie,
începutul lunii februarie. În mod obişnuit, grosimile stratului de zăpadă sunt relativ reduse,
totuşi, în anumiţi ani, condiţiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente şi
aşternerea unui strat deosebit de gros (1-1,5 m).
Uneori, sub influenţa maselor de aer mai cald din sud-est, primăvara apare foarte devreme
producând topirea zăpezii. Uneori se produc ploi frecvente, alteori vânturi uscate şi puternice.
Toamna are în general două aspecte: la începutul lunii septembrie este uscată, iar în octombrie,
noiembrie, relativ ploioasă.
Vânturile predominante pe teritoriul comunei noastre sunt cele care bat din sectorul nordic şi
nord-estic, precum şi cele din vest şi sud-vest, mai cunoscute fiind Crivăţul şi Austrul din prima
categorie şi Băltăreţul, din a doua categorie.
 
SOLURILE
Solurile comunei Cuza Vodă, sunt soluri zonale de stepă şi au ca roci parentale loessul sau
depozitele loessoide.
Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat în
pleistocenul superior, fiind cel mai întins depozit de cuvertură.
În zona câmpului se întâlnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. În
crovuri se întâlnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.
Aceste soluri sunt caracteristice ţinutului cu climat stepic unde precipitaţiile sunt în jur de 500
mm şi vegetaţia este alcătuită din ierburi. Sunt bogate în humus, care atinge grosimi ce variază
de la 60-80 cm. Fiind afânate, se lucrează uşor, primesc şi înmagazinează cantităţi de aer şi apă
suficientă pentru dezvoltarea plantelor.
Fiind formate pe loess cu o structură glomerulară şi o textură lutoasă şi lutoasă-nisipoasă, sunt
poroase, fapt ce determină un drenaj perfect. Când ploile sunt abundente, apa care se află în
exces se înfiltrează uşor şi în celelalte straturi, iar când este insuficientă, se ridică spre suprafaţă
prin circulaţia ascendentă la nivelul rădăcinilor.
Sunt perioade, uneori destul de lungi când datorită căldurilor şi vânturilor, rezerva de apă din sol
să se epuizeze astfel ca plantele să sufere de secetă. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică
predominantul caracter cerealier al regiunii.
 
FLORA
Formaţiile vegetale specifice comunei aparţin zonei stepei, unde din loc în loc sunt insule de
păduri de salcâm dispersate între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare
stepice puternic modificate de om.
Pajiştile  naturale se pot identifica prin prezenţa următoarelor specii: bărboasă (Agropyum
cristatum L), mai rezistentă la păşunat, sunătoare (Hypericum sp.), firuţa (Poa bulbosa) pe locuri
uscate, pirul gros (Cynodon dactylon), ciulin (Carduus nutans), traista ciobanului (Capsella
bursa-pastoris), troscot (Polygonum aviculare), pelin (Artemisia maritima).
Pe întinsul pajiştilor naturale întâlnim şi ciulinul (Carduus nutans), colţii babei (Tribulus
terestris) saucucuta (Canium maculatum).
Pajiştile secundare derivate se întâlnesc pe izlazuri în diferite stadii de înierbare şi înţelenire. Pe
aceste suprafeţe vegetează specii cultivate de om cum ar fi: trifoiul alb (Trifolium repens),
trifoiul roşu (Trifoliul protense), lucerna (Medicago sativa), sparceta (Ono brychis vicii folia),
golomăţul (Dactylis glomerata).
Multe din speciile arbustive şi ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile şi
fructele acestora recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri şi în tratamente medicamentoase.
Cele mai comune specii sunt: cicoarea (Cicorium intybus), măceşul (Rosa conina), socul
(Sambucus nigra), sunătoarea (Hypericum perforotum), muşeţelul (Matricaria chamomilla),
coada şoricelului (Achillea millefolium) şi pelinul alb (Artemisia absinthium).
Vegetaţia azonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie albă şi plopi
indigeni (alb şi negru), la care se adaugă vegetaţia acvatică din bălţi şi lacuri reprezentată  de:
stuf (Phragmites communis), papură (Typha latifolia), iarba broaştelor (hydrocharis morsus),
vâscul de apă (Myrrophylium spicatum), nuferi albi şi galbeni (Nymphae alba şi Nuphar luteum).
Locuitorii comunei se ocupă mai mult cu agricultura şi creşterea animalelor, cultivându-şi
terenurile cu grâu (Triticum aestivum), porumb (Zea mays), orz (Hordeum vulgare), ovăz
(Avena sativa) şi floarea-soarelui (Helianthus annuus), dar şi cu cultivarea legumelor din care
amintim: morcovul (Daucus carota), pătrunjelul (Petroselinum crsipum), mărarul (Anethum
graveolens), pătlăgelele roşii (Ly copersicon esculentum), ardeiul (Capsicum annuum), ceapa
(Allium cepa), etc.
Prin curţi au plantaţi pomi fructiferi cum ar fi: mărul (Malus domestica), părul (Pyrus
communis), gutuiul (Cydonia oblonga), prunul (Prunus domestica), cireşul (Prunus avium), etc şi
flori precum : laleaua (Tulipa gesneriana), crinul alb (Lilium candidum), zambila (Hyacinthus
orientalis), bujorul românesc (Paeonia peregrina) cu petale roşii ca sângele, liliacul (Syringa
vulgaris) cu flori albe sau liliachii.
La marginea culturilor de grâu, pe malurile canalelor de irigaţii, cresc: smeurul (Rubus idaeus) -
arbust spinos, cu lăstari târâtori, cu fructe roşii şi zemoase şi murul de mirişte (Rubus caesius) –
cu ramuri cu ghimpi slabi şi inegali şi fructe mari, negre şi brumate.
  
FAUNA
În raport cu formele de relief, mediile de viaţă şi vegetaţia din comună, fauna se poate clasifica
astfel:
- fauna de stepă
- fauna acvatică
Speciile reprezentative sunt :
1. Rozătoarele, ca: hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (microtus arvalis), popândăul
(Citelus citelus) şi iepurele de câmp (Lepus europaeus).
2. Carnivorele: vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) şi dihorul de stepă.
3. Păsările sedentare, călătoare şi de pasaj. Caracteristice Câmpiei Bărăganului sunt: prepeliţa
(Caturnix caturnix), potârnichea (Perdix  perdix), care au un areal mai larg şi un efectiv mai
mare, graurii comuni (oaspeţi de vară). Dintre păsările cântătoare, trăiesc cunoscutele ciocârlii de
Bărăgan (Melano corypha calondra) şi fluierarii (Tringa totanus).
4. Reptilele sunt  reprezentate de şopârlele de stepă ierboasă, respectiv şopârla cenuşie (Lacesta
agilis) .
Pe alocuri, datorită colonizării în trecut a fostelor păduri din apropierea comunei, apare fazanul
comun (Fasianus colchycus), foarte rar, dar şi mai rar apare căpriorul.
În baltă trăiesc numeroase păsări de baltă, al căror număr creşte în perioada pasajului, cum ar fi:
raţa mare (Anas platyrhyn) şi raţa cârâitoare (Anas gueguedula), gâsca de semănătură (Ausen
fabalis L), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) şi stârcul roşu (Ardea purpurea) pe lângă cele din
Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi.
Dintre păsările răpitoare foarte rar se mai întâlneşte şoimul.
Fauna acvatică, care populează balta este reprezentată prin specii de peşti de mare valoare
economică, renumite în toată regiunea, care au constituit din totdeauna un punct de atracţie
pentru localnici. Amintim aici crapul  (Czprinus carpio) şi carasul (carossius carossius), plătica
(Abramis brama), şalăul (Stiyostedion lucioperca), alături de cele care sunt în rezervaţia
avifaunistică Iezer Călăraşi.
Descrierea societății

Societatea Agricolă Agromix Cuza Vodă produce şi comercializează pe plan intern o gamă
largă de produse agricole: floarea-soarelui, grâu, porumb, rapiţă, orz, orzoaică, mazăre.
De asemenea, efectuăm cu mijloace tehnice profesioniste, lucrări agricole mecanizate.
Toate produsele noastre sunt ambalate şi depozitate conform normelor europene în domeniu.
Societatea Agricolă Agromix Cuza Vodă iși are amplasarea teritoarială in com. Cuza Vodă la o
distanță de 10 km de municipiul Călărași.
Ferma are in lucru o suprafața de 1866 ha, toate fiind terenuri arendate, prin contract incheiat cu
membrii asociației.
Terenurile ( solurile ) se incadrează in clasa I de fertilitate ( 81 -100 puncte ), terenuri fertile,
plane profunde, cu textură mijlocie, permeabile neafectate de fenomene de degradare, situate pe
suprafețe plane sau slab inclinate cu condiții de clima si temperature ce permit cultivarea
plantelor.
Categoria A cu sol cu forme si dimensiuni optime pentru mcanizarea cu drumuri foarte bune,
cu acces usor si distanță mica de centru comunei.
Clima este continentală : vara timp senin uscat si secetor, iarna rece marcata de viscole.
Vânturile predminante V-N-E – Crivățul si Austrul, V-S-V Băltărețul.
Solurile se incadrează in categoria cernoziom, subtipul levic, ciocolatiu, castaniu.
Cernoziomul este un sol foarte fertil, de culoare închisă (neagră, castanie etc.), format sub
o vegetație ierboasă, în condițiile unei clime continentale.[1] Cernoziomul conține humus în
proporție de 3-6%, procentaj mic în comparație cu alte soluri, care pot avea până la 25% humus,
dar este de bună calitate (mul calcic), saturația în baze este de 90-100% cu o reacție neutră, slab
alcalină (pH = 7-7,8) și un procentaj important de acid fosforic, amoniac și fosfor.
Se definește prin orizont Am (molic) cu crome mai mici de 2 la materialul umed și orizont Cca
sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 de cm.
În lume există două "centuri de cernoziom": 1) din estul Croației (Slavonia), de-a
lungul Dunării (nordul Serbiei, nordul Bulgariei, sudul României (Câmpia Română)), Republica
Moldova, nord-estul Ucrainei și partea de sud a Rusiei, până la Siberia; 2) Preria canadiană.
Tipuri similare de sol apar în Texas și Ungaria. Grosimea stratului de cernoziom poate varia
foarte mult, de la câțiva centimetri în Siberia până la 1,5 m în Republica Moldova și Ucraina[2].
Condiții și procese de solificare
Cu privire la relief, cernoziomurile apar în special în zone de câmpie, dar și de deal, podiș sau
piemonturi joase, unități de relief cu altitudini de la 15-20 până la 150-200 de metri.
Materialul parental este reprezentat în special de roci sedimentare (loess, depozite loessoide,
luturi, argile, marne, calcare, gresii, etc.).
Clima este specifică zonei de stepă cu precipitații de 400-500 mm și temperaturi de 9,25-11,5°C,
evapotranspirația peste 700 mm, indicele de ariditate frecvent 20-24, iar regimul hidric
nepercolativ. Vegetația sub care s-a format este reprezentată de un covor ierbos bine încheiat,
care lasă în sol o mare cantitate de materie organică (Festuca valesiaca, Agropyron cristatum,
Chrysopogon gryllus, Poa bulbosa, etc.)

Alcătuirea profilului
Cernoziomul are profilul de tip Am - A/C - C sau Cca.
Comparativ cu kastanoziomul are un profil mai profund cu orizonturi bine diferențiate. Orizontul
A molic are grosimea de 40-50 cm, culori cu crome mai mici de 2 la materialul umed, structură
glomerulară și bine formată, textură lutoasă și o intensă activitate biologică.
Orizontul A/C are grosimi de 20-25 cm și culori ceva mai deschise decât orizontul superior cu
însușiri asemănătoare cel puțin în jumătatea superioară a acestuia.
Orizontul C sau Cca are minim 30-40 cm, brun-gălbui, friabil cu textură luto-nisipoasă. Pe
întregul profil se observă numeroase neoformații biogene (coprolite, cervotocine, crotovine)
precum și neoformații de natură chimică.

Dotare utilaje
Aceste producții sunt realizate cu o gama variată de utilaje cu care societatea este dotată .
Utilajele numeroase cu lațimi variate de lucru, cu o prelucrare a solului la adancimi diferite de
lucru, permite efetuarea lucrărilor in timp optim fără probleme de intârziere.
Societatea agricolă are ca dotare o gamă variata de tractoare Fend de la 100 CP la 500CP, un
număr de 13 utilaje asigură lucrări optime in același timp.
 2 utilaje Fend 1050 folosite la prelucrarea fără intoarcerea brazdei.
 3 utilaje Fend 933 folosite la pregătirea patului germinativ
 3 utilaje Fend 930 folosite in lucrarea de fertilizare
 2 utilaje Lantini
 2 utilaje Fend 308 – utilizate la transport cisternă
 1 utilaj landini 3386 – execută lucrări in zonele cu suprafețe mici.

Din grupa utilajelor de prelucrat solul


 2 tiger MT
 4 Joken Harschi
 1 combinator Bernar
 1 combinator Gaspordo
 1 combinator Lemken
 9 Pluguri
 2 prășitoare cu fertilizare
 1 disc mare
 1 utilaj Terana
 Prăsitoare, pluguri .
Utilaje pentru semănat
 2 buc semănători Prento 8DC- 8 m
 1 buc semănătoare Hersch Printo 6 m
 2 buc semănătoare prăsitoare
 1 semănatoare – 8 m
 1 semănătoare prăsitoare 8 m

Utilaje de fertilizat

 3MA –Axis – cu gps, cu fertilizare diferentială


 3 buc Ran kvenerland BL 24 m
 8 buc cisterne 10000 l
 1 buc cisternă 32000 l
 2 Buc C5U
Toate lucrările sunt realizate cu o organizare tehnică de către presedintele asociației impreună cu
doi ingineri agronomi, si 14 mecanizatori, cu diverse calificări ce usurează exploatarea tuturor
utilajelor.
Capitolul 2.

Tehnologia grâului

Solurile pentru agricultura de performanță sunt la noi in tară cele semi-timpurii sau tardive.

Alegerea unui soi de grau depinde de:

 Producția obtinută
 Talia
 Rezistența la boli foliare
 Rezistența la principalii factori de risc ai climatului din Romania
 Continutul de proteine si gluten crește prețul pe care il poate obtine fermierul și care
implică alegerea unor seminte de calitate care trebuie sa aiba P=98% , G peste 85%.

2.1 Pregătirea patului germinativ

Se face in principiu pe sistemul classic ( convențional) a cărei caracteristică principal este arătura
cu plugul cu cormană prin care se intoarce brazda.

2.1.2 Arătura

- Se execută imediat după recoltarea plantei premergătoare, astfel cu cât se intârzie arătura
calitatea ei scade iar consumul de energie va crește pe măsură ce solul se usucă. O arătură
de calitate trebuie să asigure un raport optim intre latimea si adâncimea brazdelor in
vederea realizării unei mai bune mărunțire a solului si incorporarea rsturilor vegetale.

2.1.3Viteza de lucru influentează răsturnarea si mărunțirea brazdei.

Umiditatea optimă pentru efectuarea lucrării de arat este in medie pe un sol usor de 7%, pe
un sol mijlociu 12%. Fată de umiditatea optimă, rezistenta la arat creste cu 30-50% când
solul este foarte uscat sau foarte umed.Consumul de energie pe unitatea de suprafată ce
revine lucrărilor solului este de 60% din totalul de energie consumată si 35 % pentru lucrarea
de arat.

2.1.4 Adâncimea pe solurile usoare 20-25 cm.

Se realizează o alternanță a adâncimii de arat in funcție de tipul culturii din cadrul


amplasamentului.

Pe zonele cu exces temporar de umiditate periodic odată la 3-4 ani, se execută o afînare
adâncă cu scorificatorul.
2.1.6 Pregatirea terenului pentru semănat:

a) momentul executării toamna sau imediat inaintea semănăturii

2.1.7 Adâncimea de semănat la adâncimea de semanat plus 1-2 cm.

In total se fac 2 lucrări cu Joker sau combinator.

Concluzii

Influența lucrărilor solului

- Afânează solul
- Incorporează in sol resturile organice si ingrăsămintele chimice.
- Actionează asupra combaterii bolilor si dăunatorilor
- Influențează pozitiv activitatea microorganismelor din sol.
- Influențează regimul hidric al solului
- Influențează efiencitatea ingrăsămintelor apoi de irigat
- Influențează eficacitatea ecomonică

2.2 Sămânța si semănatul

Soiul Glosa este cultivat la SC Agromix Cuza Voda pe intreaga suprafață de 984 Ha.

Soi de grâu de toamnă, timpuriu, rezistent la secetă, la iernare, la cădere si la rasele actuale
de rugină galbenă. Tratarea seminței inainte de semănat cu insect –fungicitul Austral plus,
Austral 5e, Ag40C 1.25 l/ha + take off 1 l /ha ( ingrăsământ foliar cu effect pozitiv pentru
inrădăcinare). S-a practicat o tratare umedă.

2.2.2 Semănatul grâului

Cantitatea de sământă 255kg/ha P =98%, G 96% U %= 10 , o densitate de 600.000 pl/ha. S-a


realizat in perioada cuprinsă intre 1-10 octombrie pentru a avea 40-50 zile de vegetatie in
toamnă, ce permite intrarea cu 2-3 frati si 5 frunze formate. De asemenea trebuie ca in toamnă sa
se realizeze o suma a temperaturii. Distanța de semănat intre rânduri 15 cm, adâncime 5 cm.

2.3 Fertilizarea- cu rol in asigurarea unui flux constant de substante nutritive.

Ingrăsămintele minerale reprezintă unul din cele mai importante mijloace de cresterea productiei.

Azotul este principalul element nutritive de care are nevoie grâul, având rol in dezvoltarea
grâului, le intărește structura si ajută la formarea componentelor de producție.

2.4 Erbicidarea grâului


Grâul pretențios la lucrările de pregătire a solului, combaterea buruienilor este principala lucrare
de ingrijire a grâului pierderile fiind in acest ca 10-70%.

Primul tratament la grâu se efectuează primavara la reluarea vegetației si este deosebit de


importantă, intrucât multe dintre din bolile folide atacă in prima fază de vegetație. De aceea este
recomandat sa se facă cât mai devreme posibil cu effect preventive pentru a elimina patogenii
din primele faze.

Pentru combaterea buruienilor au aplicat Pixxara – 0.25 l /ha+ frontal 75gd – 20 kg /ha, contine
12 g/l halauxifen – metal +280 g/l fluroxipir muptil si se aplică la temperature de peste 3 grade.

2.5 Dăunători si boli

Daunele provocate de diferiti patogeni asupra aparatului foliar, reduc capacitatea de asimilare a
plantelor si cauzează pierderi de producție.

Dintre bolile prezente in cultura de grâu :

a) Făinarea poate fi observată pe Frunze , tulpini si spice. Aceasta se remarcă prin aparitia
unor suprafete albicioase care produc o masa de spori si iși schimbă in timp culoarea in
brun. Apare toamna si atacă primele plante răsădite, prin sporii rămași pe resturile
plantelor anterioare, rezistă peste iarnă iar când temperature creste iși multiplică sporii.
b) Fuzarioza- pe solele atacate de această boală se va evita monocultura si se va folosi
seminte de calitate.
c) Septorioza apare foarte timpuriu in vegetatie si continuă cu atac sever in primăvară
provocand pierderi 10-15 % in funcție de conditiile climatic
Se caracterizează prin aparitia pe plantele de grâu tinere a unor pete aperoase pe frunzele
bazate care se brumifică apoi se usucă. Pe plantele mature petele sunt brune. Odata cu
evolutia bolii petele devin vizibile prin leziuni.
Petele se pot mari si suprafetele mari de tesut necrozat se colorează maro.
d) Ruginile – atacă frunzele si tulpinele plantelor iar in conditiile favorabile pot cuprinde
toate frunzele si contribuie la procesul de sitarire si la pierderi de recoltă, toate aceste boli
ce le-am combătut folosind ca tratament in T1 fungicidul Evolus ce contine 40g /l .
La grâu pentru ca plantele să se mentină sănătoase până la recolta este necesara aplicarea
de tratamente suplimentare, asadar aplicarea unui singur tratament nu este suficientă din
mai multe motive:
- Aplicarea prea timpurie nu protejează si frunzele standard care nu au apărut in acel
moment. Frunza standard are rol essential in stabilirea productiei.
- Aplicarea prea târzie a tratamentului cnad prinsă de boli nu mai poate salva pagubele déjà
produse.
- Tratamentele târzii fac imposibilă regâsirea fungicidelui in etajele inferioare.
De aceea pentru a proteja frunzele sunt necesare 2-3 tratamente ulterioare. Bolile folicide
care apar de regulă in perioada de după apariția frunzei standard pot readuce masa folică
și pot incetini procesele metabolice ale plantei.
Din această cauză a fost folosit un fungicid in T2 – zakeaxtra – fungicide sistemic, cu
protectie lungă si de durată.Sfâsierea frunzelor având ca moment de aplicare T2 de la
frunza standard pană la inspicare, iar in T3 fungicidul Star Pro sa tehnologizat in doza de
0,6 l/ha.
Pentru combatarea dăunătorilor au fost folosite insecticide ca nexide 0,100 ml /ha
O producție bună de cereale implică si folosirea regulatorilor de crestere ce impiedică
căderea lanurilor – fenomen care poate produce pierderi de 40% din totalul productiei.
Acesti regulatori ii reglează cresterea si ajută la consolidarea tulpinii.
Pentru aceasta s-a folosit Medox Top ce a redus caderea a impeidicat fringerirea.
Momentul optim de recoltare când plantele, ajng la maturitate si are 14-15% umiditate ,
acum boabele pot fi pastrate in conditii bune, până mai fi necesară uscarea. Recoltarea se
incheie când este de 12-13% , sub aceste valori apar pierderi legate de scuturare. Perioada
optima de recoltare 5-8 zile depinzand mult de vreme. Pentru a evita pierderile de recoltă
si spargerea boabelor la recoltare combinele trebuiesc reglate frecvent.
La recoltare cultura de grâu trebuie să fie :
- Uniform dezvoltată
- Fără buruieni sau plante căzute
Pretul grâului este stabilit de mai multi factori :
 Cotatia la bursă
 Pretul graului in regiunea cantitatea cumparata si cantitatea de gluten obtinută de
boabe.
 Pretul variaza in funcție de zona in care este produs.

Inainte de al depozita in silozul acesta trebuiesc curatate si realizate operatiuni de dezinsectie si


deratizare. Conditiile de depozitare sunt stabile si prin lege in spatiile trebuie sa indeplineasca
conditii legate de gradul de umiditate gradul de aerare, gradul de inpuritalile. In fiecare au staful
ethnic al societatii incearcă să schimbe ce nu a mers bine, cu un an inainte si tine cont de
conditiile climatice din anul anterior, de cantitatea agroclimică si de necesarul de nutritie pentru
fiecare cultură in parte, an de an testăm scheme de fertilizare si de tratament. Am observat ca de
multe ori analiza de sol diferă foarte mult de analiză de plantă. Făcând analiza foliară ne-am dat
seama de carentele anumitor elemente nutritive din plante. Producția este influentată de ceea ce
absoarbe planta, dacă potasiul si magneziul se găseste in cantităti foarte mari in sol, dar si planta
nu se regasesc , inseamnă că sunt niste blocaje.

La grău au inceput să facem o analiză foliară toamna la intrarea si iarna, primavară la jumatatea
lunii aprilie. Analiza folicului facem numai după ce plantă a avut nevoie de restivele elemente.
In primul an analiza a fost informativă si opri după următorul au venit sa corectăm respective
carenta. Am observat ca temperaturile mici pot influenta absortia potasiului sau a fosforului si
trebuie să stii sa incline elementele azot, sulf , zing, fosfor.

Borul este un element care in sol este aproape inexistent, este foarte greu intocai, ca si fosforul
nu se gaseste in sol si orice plantă are nevoie , in proporție mai mare sau mai mică. Grăul are
nevoie de cca 100-120g /ha pentru o productie de 8-9t/ ha. Rapița are nevoie de 500g/ha. Fiecare
element lipsă duce la alte elemente care nu pot fi assimilate de către planta. Atentie acordăm si
buruienilor.

Va iesi din iarnă in luna februarie pâna influrire 15-20 zile in funcție de temperatura ceea ce
inseamnă la 1 martie trebuie să erbicidem.

De multe ori ne confruntăm primavara cu temperature sau exces de umiditate ce nu ne permite să


intram pe teren. Așa ca pe suprafațe mai mici am practicat erbicidarea de toamnă cu erbicidul
Trinity SC 250 g /l +pendimetalin 300 g/l in doza de 40 l/ha. Ca moment de aplicare de la
răsărise la faza de 3 formate a grăului.

Tot primavara rezolvăm si problema cu monocotilele si mai prindem si veronica mai intârziată si
turița, fiind o mare problemă in zonă si apoi cervolnerelus.

Cel mai important pentru mediul tehnologic, cu forma necesară sa adoptăm schema de fertilizare,
pregătire a solului norma de sământa si schemele de intretinere pe tipul nostrum de sol, să stim
cum funcționează să facem planul.

Norma de semănat si epoca sunt date de compoziția solului adică de conținutul de argilă, lut,
nisip.De asemenea trebuie să stim cum se usucă si care este fereastra după ploaiea in care poți
interveni si acest lucru iți aduce rezultat asteptat. Trebuie să stim cât de mult se compactează
solul, deoarece gradul de companctare iti influntează gradul de inrădăcinare, gradul de infratire si
ulterior producția.

Trebuie să stim si să invătăm să gestionăm foarte bine intoarcerile in camp pentru a nu se


produce compactarea solului.

Compactarea solului poate cauza diferentieri de talie intre plantele din lan, pierderi de 20% din
suprafata si 10% din producție.

Se poate observa cu ochiul liber ca pe urmele tehnologice anterioare , grâul este mai galben, mai
putin infrătit. Astfel am concluzionat că cea mai himă variantă este să-ti păstrezi urmele an de an
si chiar să măreste lătimea de lucru pentru treceri mai putine. Noi punem baza pe tot, este cea un
lant dacă ai pierdut o za acolo orice pierdere.

2.23 Tehnologia floarelui soarelui la SA Agromixt Cuza Vodă.

Este una din cele mai răspandite de la noi din tară.


Prin industrializare se obtine in primul rând uleiul iar in urma acestui process rămân si folosesc
in hrana animalelor. Este o plantă melifevă.

Planta foarte bine adaptată in tara noastră, potentialul de productie fiind mare.

Zona cea mai favorabilă pentru cultura floarea soarelui este Câmpia Romăna si Dobrogea. La
alegerea hibriului de floarea soarelui se tine cont de sol, zona si obiectivele tale. Toleranta foarte
bună la mană, boli, conținut in ulei ridicat, rezistentă la conditiile de secetă si stress, potential de
producție mare, asigurarea rotatiei este esentielă , nu suport monoculture, datorită atacului de
boli, putregaiului alb. Nu suporta rotate soia, fasole, naut, sfeclă, rapită, mustar.

Este indicată cultivarea după primele , cereal de toamnă si mazare.

Pregatirea terenului.

Arătura imediat după recoltarea platei pregamergatoare se recomandă efectuarea lucrări de


deznutieie . Aratura să se faca cat mai repede.

Pana in toamnă terenul trebuie tinut curat de buruieni si afânat cu lucrări de joker,
perperpedicular pe aratura.

Aratura se face la 22-25 cm, cat mari uniforma.

Fertilizarea solului

La 100 kg productie se recomandă conform inginerului.

In primele faze este necesară nutritia cu azot , fosfor si potasiu.

Doza 70-100 kg /ha se administrează sub formă de ingrăsăminte complexe ( o parte odată cu
semanatul) iar azotatul de amoniu la prasila mecanică.

Doza P2O5 60-125 kg /ha inainte de efectuarea arăturii superfosfat sau ingrasăminte complexe la
pregătirea patului germinativ.

Doza de K 60-80 kg /ha, dacă este necesar se administreaza sub formă, inaintea de efectuarea
aratururii.Sunt recomandate cele cu un continut mai mare de fosfor, care contin si
microelementele.

Sămanta si semănatul

Semintele sunt cele cu puritate peste 98% si germinatie peste 85% .

Totodată ele nu trebuie să aiba spărturi sau fisuri, să fie cât ma uniforme si cu masa de 1000 de
boabe cât mai ridicată.
Tratamentul semintei este recomandata, tratarea semintei, cu un produs omologat impotriva
următoarelor boli, si dăunători.

Mană- putregaiul alb , putregaiul cenusiu, gargarita frunzelor.

Semintele au fost tratate cu Aprin +Signal 2 l /ha.

Epocat de semănat când la adamcimea de semnala la or se inregistrează temperature de 7 grade


Celsius si vremea in curs de incălzire ( 25 martie -15 aprilie).

Adâncimea de semănat 5-6 cm pe solurile mai usoare si uscate – distant intre randuri de 70 cm.

Densitatea de semănat 71500 pl/ha.

Intretinerea culturii de floarea soarelui.

Chiar daca este o plantă rezistentă la secetă in anii cu precipitatii reduse si când se dispune de un
system de irigare se pot aplica 1-4 udari de 400-800 metrii cubi /ha.

Polenizarea este un alt factor important pentru productie. Cele mai importante insecte
polenizatoare sunt albinele melifere , 2 familii la hectar.

Combatarea burienilor din cultura de floarea soarelui, ele sunt in măsură sa compromită 50% din
productie . Ca erbicide pentru combaterea buruienilor centaurea cyanus , chenopodium, galeopis
tetrahit, singris arvense, xauthium ipp, veronica spp, folisim erbicidul Express 50 SG ,
tratamentul se aplică postemengent de la 4-6 frunze până la 8 fr ale plantei, când buruienile au 2
frunze iar cele perene sunt in stadiul incipient.

Prevenirea si combatarea bolilor si dăunatorilor.

Cele mai frecvente si periculosi dăunători pentru floarea soarelui sunt ratisoare porumbului si
viermii sîrmă. Rotatia culturii si tratamentul la seminte elimină posibilitatea aparitiei lor.

In vegetatie pentru inlăturarea aparitie bolilor se face un tratament cu mirage 45 EC cumulate


alternativa, putregaiul cenusiu, fringerea tulpinilor , doza 1l /ha, ca tratament T 1 se face la 5-
7frunze ala florii soarelui.

Pentru combaterea bolilor la deschiderea sezonului si infloritului deplin putem aplica Pictor
saimoxistrhim 200g/l+ boscalid 200 g/l.

Fungicid sistemic aplicat la cultura in doza de 04l/ha in principal pentru putregaiul alb,
putregaiul cenusiu .

Recoltarea optimă seface când 11% semintelor este ntre 10-13%, 70 %dintre sunt uscate si 30%
brune.
Semintele trebuie să fie intregi coapte, fără mucegaiere si putrezire U%=9% este admis 2%
imbunatatit. Este o cultură cu un profit minim de 43% la o productie de 2500kg /ha si la un prêt
de 1,2 lei /kg. Productiile obtinute in anul current cu prêt de 3500 kg/ha

Fertilizare- am folosit microgranturile Physiostart de la Timac in doza de 23 kg /ha si 220 kg/ha


ingrăsămente 6:24:12 cu aplicare pe rând la semanatoare.

Tehnologia rapitei

In ferma SA Agromixt Cuza Voda – concluzia

La rapita cea mai important lucrare este dezniristulul, lucrare cu care efectiv incepe anul agricol.

Dacă la 20 iunie recoltezi grâu pe 21 iunie se va face dezminiristul , asta inseamnă că au inceput
anul agricol pentru cultura urmatoare.Cu cât dezmiristim mai repede cu atât asigurarea rata
microlina in sol, incorporabil, resturile vegetale si sansele de a prinde o ploaie si ao fructifcia
bine pe acest sol sunt favorabile . Joker la 7-8 cm nu mai mult pentru asigura germinarea
semintelor din pierderile de la recoltare. Cu cât germinează mai repede cu atât am scapat cultura
de competent din toamna. Spre exemplu daca sanulastra de grau germinează odată cu rapita, vom
avea doua doua culture competitoare pe acelasi litru de apa sau pe acelasi metro patrat de sol
care asigură nutritia. Resturile vegetale trebuie sa fie bine maruntite .

La rapită incepand din 2022 se va recurge la fertilizarea cu debit variabil mai ales pe fosfor in
functie de cartarea agrochimică. Trebuie savariem cantitatea de fosfor si să asigurăm celelalte
elelmente nutritive( azot, sulf). In mod egal pe toata suprafata. Acest lucru inseamnă treceri
multiple pentru fertilizare iar primăvara devreme vom putea intra pe teren fără nici un fel de
problem pe urmele déjà compacte, important este sa fie mentinute 3-4 ani astfel vor apare
pierderi din baltire sau slaba inradacinare. De asemena ca fermieri trebuie sa tinem cont de piata
si preturi, trebuie sa gestionam cat mai bine cheltuilile si productia( latimea de lucru a
combineisa coincidă cu lătimea de lucru a tuturor utilajelor.

Toate acestea trebuie procesate sip use cap la cap intr-o elaborare a viitaorei tehnologii.

Se intâmplă câte odata sa ai toate datele si să constati ca nici una nu e vinovată de productia mica
si incepi să cauti să vezi daca ai gresit ceva. Nu neaparat fertilizarea, iti creste sau scade
productia, sunt foarte multi factori care influentează nivelul productiei. Am observat ca făcând
trataemtn la sământa pentru a stimuli germinarea tu fortezi planta csa manance si fortând-o ea va
termina ce are in stratul suferficial .

Dacă invelesti sămanta intr-un ingrăsămant germenele se va hrăni apoi va cauta hrana in jurul
lui, când va termina hrana si apa in primele straturi de sol, va incepe sa caute mai jos . Dacă noi
incorporam in stratul superficial nutrient si avem o toamnă ploiaoasă vom avea o plantă lenesă,
cu rădăcina superficial in primii 10-15 cm de sol. Cum nu putem estima cantitatea de precipitatii
nu ne rămâne de făcut decât un singur lucru cu care putem influenta planta si anume pozitionarea
fertilizatorului .

Tehnologia porumbului.

Are o capacitate de productie cu 50% mai mare decât celelalte cereale, are rezistentă mai mare la
secetă, ploi abundente, bolisi dăunători. Folosit pentru alimenttiea umanâ, cât si ca furaje pentru
animale.

Din porumb se pot obtine biocombustibil si celuloza.

Tulpina are de obicei Frunze dispuse alternative pe tulpină teacă bine dezvoltată despicată până
la baza, in perioada de secetă .Există o legătură stransă intre gradul de umiditate a solului,
ristmul de formare a frunzelor durata vietii lor, productivitatea fotosintezei si mărirea recoltei
porumbului, astfel putem spune ca frunzele sunt un indicator al productivitatii.Inflorescenta
unisexual , florile masculine apar la 5-7 zile inaintea celor feminine , grupate.

Rotatia

Porumbul suportă monoculture dacă sunt aplicate ingrăsăminte minerale si orgnice, insă se
recomandă rotatia pentru a nu se reduce continutul de humus si macroelemente din sol.Plantele
recomandate in rotatie , cereal leguminoase anuale pentru boabe , floarea soarelui.contraindicat
in rotatie lucerna, iarba de sudan,

Pregatirea patului germinativ la porumb fiecare fermier are libertatea de as allege singur
tehnologia de lucru in functie de resursele material si financiare pe care le are la dispozitie.

Nu există o variant de pregătire ideală a solului, ea tine intotdeuana de climă, zilele disponibile ,
nivelul de dotare tehnică si marimea exploatatiei.

Am practicat pregatirea patului germinativ in system classic( conventionl ) cat si in sistemul de


lucrări minime ( minimum tillage) ce consta in

- După recoltarea plantei premergătoare se efectuează fertilizarea cu fosfor, prin


imprastiere pe suprafata.
- Lucrarea apoi se face cu scantificatourl sau cu tiger hosch ( fără intoarcerea brazdei)
- Fertilizarea cu azot se face cu ingrăsămant lichid inainte de semanat sau in perioada
cuprinsă de la semanat până la răsărit.
- Semanatul il facem pe un astfel de sol fără alte lucrări de pregătire a patului germinativ
administrand 200kg /ha ingrasamant complex 20 odata cu semănatul.
- După semănat dar ianite de răsăritul culture pe erbicidează cu un amestec de Glifost 3l
/ha. Porumbul este inclus intr-un asolament cu alte culture care contrivbuie la combaterea
buruienilor, bolilor daunatoare. Suprafata terenului să fie plnă, bine nivelată cu resturi
vegetael mai putine.Vcomparativ vu metoda clasică am observt că trebuie să aplicăm mi
multe erbicide si insecticide in sortiment mai variat, iar densitatile sa fie mai mari la
semănat -75000-85000kg /ha.

Tabel 1Asolament de 4 ani terasă SA Agromixt Cuza Vodă.

Pl premergat Cultura Sisteme de lucrări ale solului

Grâu Rapită Sistemul, minimum tillage cu utilajul


tiger + horsch, când umiditatea terenului
permite să efectueze o lucrare cu
combinatorul. Semănatul se realizează
semanatoarea Horsch

Rapită Porumb an 1 Sistemul classic conventional prin arătură


cu plugul la 25 cm. premergător se
realizează o lucrare cu grapa cu discuri.

Porumb an 1 Porumb an 2 Scaficarea la 30 -40 cm adâncime,


urmată de o lucrare de toamnă cu grapa
cu discuri.

Porumb an 2 Grâu Grapa cu discuri, urmată de sistemul


minimum utilaje , cu tiger Horsch,
semănatul se face cu semănătoarea horsh
de 6-8 cm

Fertilizarea – 100 kg boabe este nevoie de N-1,8 -2,6 kg, P2O5=0,86 -1,4 kg. k2o=2,4-36 kg.

Doza de N recomnadată 90-200 kg /ha, fosfor 30-100 kg , K- 40-80kg/ha

Ingrăsăminte foliare in 1-2 administrări, la 4-6 iar la a doua la 2 saptămani.

Sământa se cultivă pe solurile afânate in profunzime măruntite la suprafata, curate de burieni si


cu orezervă mare de apă. Se fece dezmiristire , scoficare, arătură la adâncime de până la 28 cm ,
tote depinzând de planta premergătoare.

Alegerea hibrizilor se face in functie de zonă si producția direct la hectar.

Importanta tratamentului semintei

 Indicat penru a evita pierderile in cultură.


 Impiedică dezvoltarea si atacul unor boli si dăunători
 Tratarea semintelor se face cu insecticide si fungicide

Când semănăm porumbul


 Incepe când in sol este temperature de 80C iar vremea este in curs de incălzire 1-20
aprilie.

Lucrări de ingrijire

Rol mare cu lucrările de combatere a buruienilor.

Erbicidarea stropirea cu produse erbicide cu aplicare premergătoaere sau postemergatoare.

Erbicidarea premergătoare :bosar Sa – 1,5 l /ha inainte de semănat prin inceperea cu


combinatorul sau putem folosi si alte produse, Gandopin Dual gold, Akris, Adengo etc.

Acestea combat buruienile dicolite importante, combatere de lungă durată, bună asociere cu
alte erbicide.

Erbicidarea postemergentă

- 3 substante diferite , 3 actiuni diferite, spectru larg de combatere printr-o singură aplicare.
- Control foarte bun la buruieni perene
- Actiune rapidă datorită bentazonului
- Excelentă selectivitate.

Exemplificare – pyxides 150g/kg+ dicamba 312,5 g/kg +nicosulfurom 100kg/ha- doza 04 -06
kg /kg, erbicid complet pentru combaterea postemengentă, felcxibilitate in aplicare , sporirea
eficacitătii se face cu un adjuvant ( Adiger) pentru a combate.

Fungicide – Opera manifestă puternice efecte fiziologice care conduc la imbunătâtirea


fotosintezei, utilizarea mai eficientă a ingrăsămintelor, cresterea rezitentei plantelor la stres,
la secetă, si frig, mai putine frunze imbătrânite s tulpini mai rezistente la fringere.

Insecticide

Porumbul este atacat de viermi sârmă, gârgârita frunzelor, sfredelitorul porumbului sau
viermele vestic al rădăcinilor.

Pentru acestea folosim substante pe bază de acetamiprid, teflutrin.

Irigrea este necesară de 3-4 ori la intervale de 12-14 zile cu norme de 700-800 m3 pe soluri cu
permealibitate bună.In primăverile secetoase o udare de răsărire cu 200-250 m3 /ha.

Recoltarea sub formă de boabe mecanizat la umiditate de 15-19%, acum pierderile trebuie
safie sub 2,5 %, puritate de peste 98%.
După cum se poate vedea, cultura porumbului nu este la fel de pretentioasă precum a altor
cereale, insă are totusi particularitatile sale .

Datorită numeroaselor sale utilizări este un produs case se vinde foarte bine si care poate
aduce profituri substantiale antreprenorilor.

Concluzii si aplicatii la fermă

Am folosit la cultura de porumb si flaorea soarelui microgranulele Timac( in 2021).

La hibrizi alesi am obtinut o productie medie de 11000 kg /boabe la o densitate de 72000


pl/ha.

In ceea ce priveste fertilizarea am palicat la semanat 220kg/ha si 23 kg /ha iar la prasilă am


adăugat 200 kg/ha azotat.

Planta premergătoare a fost cultura de grau, după care s-a efectuat o arătură de toamnă, iar in
primavara pentru pregatirea patului germinativ am folosit Jokerul .

S-a ierbicidat premergator cu Basardoza de 1,5 l/ha pentru buruieni cu incorporare


superficială cu combinatorul iar in faza de 4-6 fr a fost ierbicidat cu Cuter -1,5 l/ha pentru
buruieni dicolite iar la 5 zile am erbicidat cu talisman 1,5 l /ha pentru costrei.

La cultura de porumb ne-am confruntat cu probleme legate de stagnarea, dezvoltarea


plantelor, din această cauză am recurs la analize de plantă pentru a identifica carentele de
nutrienti sau alte cauze.

Probele de sol au fost supuse incercarilor de laborator in scopul determinării PH, continutului
de azot,fosfor si potasiu accesibil plantelor, cintinutul total de săruri , de microelemnete.
Probele de plantă recoltate din cele două arende au fost supuse determinarilor de laboratorin
scopul estimarii continutului de macroelemente si micro elemente.

Valorile PH reactie moderată slab acidă in parcelele in care plantele s-au dezvoltat normal si
slab alcalină in care plantele manifesta simtome de carentă.

Valorile continuturilor totale de metode din cele doua au variat intre 64 si 76 mg /kg, 20-26
mg /kg Cu si 587-660 mg /kg Mn, fără să exista diferente .

Instalarea simptomelor de carentă este determinată de mobilitatea Zn si conditiile climatice ,


tehnologice aplicate si planta cultivată. Deficienta de Zn se manifestă la solurile sărace in
Zinc accesibil sub -0.8 mg/kg Zn.

In cazul terenurilor luate in studiu valorile continutlui de zinc extrachil au variat intre 0,71-
1,00mg /kg pentru solul din arenda neafectata si 0,44- 055 mg/kg pentru solul recoltat din
arenda afectată.
Cresterea valorii Ph solului in arenda afectată dus la scăderea accentuată a solurizarii cu Zn –
cantitati mici de Zn extractive. Un alt factor implicat in manifestarea deficientei de Zn este
nivelul ridicat de fosfor solubil din sol. Porumbul este una din plantele sensibile la deficienta
de Zn, existand totusi diferentieri intre hibrizi.

Deficienta de Zn la porummb este vizivilă prin reducerea dezvoltarii plantelor.

Aparitia petelor clorotice pe partea inferioara a frunzelor bazale , urmată de formarea unor
dungi largi albicioase de o parte si de alta a nervurilor principale.

Se consideră de unii cercetatori ca un continut de ZN in frunze sub 15 mg/kg indică o carentă


de Zn. In cazul plantelor recoltate din cele doua arende se remarcă faptul ca plantele din
arealul neafectat cu mai mult continut de zinc, cuprinse intre 33 si 37 mg /kg mult mai
ridicate fata de continuturile de Zn stabilite pentru plantele din arealul afectat al caror valori
erau intre 12-17 mg /kg.

Valorile deficitare in Zinc in plante sunt asociat cu concentratii excesive de Mn si Fe ceea ce


contribuie la intensificarea dezechilibrului produs de carenta de Zn. In cazul plntelor
analizate, valorile continutului de mangan din plantele afectate au fost de aproximativ 3 ori
mai mari decat cele stabilite in plantele neafectate in timp ce valorile continutului de fier din
plantele afectate au fost de circa 5 ori mai mari decat cele determinate in plantele neafcetate.
Conform datelor din literatura in cazul porumbului ( la 4 -5 saptamani de la răsărire)instalrea
deficientei severe de Zn se produce la valori ale raportului P/Zn mai mari de 300. Valorile
raportului P/Zn determinate pentru plantele de porumb afectate au variat intre 288 si 334
confirmandu-se incă odată existenta unei carente severe de zinc instalată pe fondul scaderii
mobilitătii zincului in sol ca urmare a cresterii valorii Ph si a unei posibile suprafosfari a
terenului .

Concluzii

Pe raza determinărilor realizate pentru problel de sol si plante , recoltate din cele doua cereale
au fost,

Reactia slab alcalină care favorizează scăderea accesibilitatii zincului pentru plantă.

Continutul redus de zinc accesibil indicator al proastei optimizari cu Zn.

Continutul ridicat de fosfor accesibil factor favorizant al instalarii deficientii de Zn.

Continutul scăzut de Zn di planta de porumb sub 15 mg/kg , plante afectate de carentă de Zn.

Continutul ridicat al oncentratiilor de Fe si Mn in in roprt direct cu P/Zn

Valori ridicate ale raportului P /Zn stabilit pentru planta afectate indicate cu carente de zinc.
Tabel 2

N Identifica Ct Nt P Cu Zn Mn Fe P/Zn K Ca MG
r re ota
cr l
t
% % mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg

1 Planta 39,0 3,3 3819 7,8 37 40 228 105 4,51 0,18 0,14
sanatoasa

2 Porumb 39,6 3,4 3876 6,6 34 44 225 115 4,00 0,19 0,14
neafectat

3 Porumb 41,6 3,96 3843 8,9 33 61 212 116 2,6 0,14 0,28
fără
carentă

4 Porumb 36,4 3,56 4008 13,2 12 133 1048 334 4,95 0,42 0,33
Movila
alba nord

5 Porumb 38,4 3,38 3755 12,4 12 120 972 313 3,7 0,20 0,31
afectat de
carenta
movila
alba

6 Porumb 37,6 3,46 4890 17,8 17 184 1381 288 3,82 0,29 0,41
carentat

Problele de plantă porumb


Tabel 3 – Probele de sol

Nr Indetificare ph Ctss Ctotal hum Nt Kal Pal Palc Cu Zn Mn Cuedt Znedt Mnedt CuDtpa Zndtpa Mned
crt us t

Mg/ % % % Mg Mg Mg/ Mg M Mg/ Mg/g Mg/g Mg/g Mg/g Mg/g Mg/


100g /g /g g /g g/ g g
sol g

1 Sol planta 6, 32 2,11 3,99 0,19 40 13 115 26 76 660 1,7 2,9 33,0 1,4 1,00 23,9
68 8 1
sanatoasa

2 Sol 6, 63 1,93 3,68 0,19 38 14 135 24 71 631 1,4 2,7 44,7 1,4 0,756 20,1
81 3 7
neafectat

3 Fara 6, 45 1,76 3,2 0,17 17 46 46 20 64 587 1,0 2,1 42,7 1,3 0,71 42,6
36 0
carenta

4 Sol, movila 8, 75 2,21 3,32 0,18 26 14 75 23 70 591 1,1 1,7 6,6 1,0 0,44 11,4
04 3 7
Alba nord

5 Sol 8, 83 1,95 2,96 0,16 22 19 104 21 68 601 0,6 1,7 3,5 1,0 0,55 8,4
06 4 6
carentat
movila
alba

6 Sol cu 8, 55 1,89 3,29 0,18 16 75 39 22 67 610 0,5 1,6 5,4 1,0 0,54 8,7
03 2
carenta
Capitolul III

Elemente nutritive se regasesc:

 Absorbite in complexul coloridal sub formă de săruri solubile ( rezervă accesibilă).


 Săruri greu solubile complesi organic si organo minerali.

Principalele elelmente minerale pentru nutritia plantelor sunt: azotul, fosforul si potasiu.

Pierderea elementelor nutritive din sol are lo prin irigare si eroziune.

Fiecare producator agricol trebuie sa inteleaga necesitatea urmăririi periodice a necesarului de nutrienti
ai plantelor in functie de: conditiile tehnologice locale, sol, climă, randamentul anual al productiei.

In acest mod se pot evita excesele si se pot corecta deficitele de nutrienti. Atentie special trebuie
acordată fertilizării cu azot. In sol si a usurintei cu care se poate pierde sub formă de nitrati prin
antrenarea apelor de infltratie cu scurgerile de suprafata.

Din ratiuni economice dar si din ordin ambiental se impune o corectă gestionare a ingrăsămintelor la
nivelul fermei.

Planul de fertilizare instrument util pentru fermă, cene permite să atingem următoarele obiective:

 Calculul necesarului annual de N, P, K pentru fiecare cultură.


 Verificarea periodică
 Luarea de decizii economice, tipul, continutul de ingrăsăminte, etapa de aplicare.

Pin intocmirea planului de fertilizare trebuie să stim:

 Situatia agroclinică a solului prin catitate agrochimică


 Tipul de sol
 Asolamentul
 Consumul specific de nutrient pentru fiecare cultură, nivelul productiilor in anul anterior.

In fermă se tine un registru privind istoricul fetilizării pentru fiecare parcel si solă in care notăm cu
fiecare an, plantele cultivate, tipul si dozele de ingrăsăminte aplicate, momentele de aplicare. Dozele de
azot sunt influentate de culura premergătoare clasa de teren.

Cantitatea maximă de azotat aplicată este de 17 kg/ha. In camp rereori găsim conditii ideale optime
pentru disponibilitatea tuturor nutrientilor cu doze suplimentare in perioadele critice de crestere: la
răsărire, la initiere floral, inainte de inflorit si de umplerea boabelor, pentru a preveni efectele ascunse
sau vizibile, ale deficitului de micronutrienti ce pot duce la diminuarea semnificativa a calității
producției, se poate face prin ingrăsăminte mineralecompletata cu fertilizarea foliară, care are rolul ei
de stimulente si utilizare eficientă a apei si a celorlalte elemente nutritive. Orice fermier trebuie să stie
că stropirile nu se fac pe arsită, insolatie, vânt, temperature sub 10 0 C si peste 250 C , pe plante ofilite sau
norme mai mici de 300 l /ha.
Trebuie stiut că odată cu manifestarea carentelor care adesea sunt inseloatoare avem deja o reducere
drastică a productiei de aceea nutritia foliară este veriga esentială in atingerea potentialului de
productie maxim al hibridului.

Analizele de sol reflect situatia continutului de nutrient si a PH strict in momentul prelevării probelor.
Numai analizând solul și tesutul plantelor inainte de fazele critice de dezvoltare a plantelor putem
influenta prin fertilizare cu cheltuieli mici si effect maxim nivelul productie si calitatea acesteia.

Trebuie să subliniem și să avem in vedere faptul că si PH are influență mare asupra productiei si
fermierul trebuie să tină cont de acest lucru.

In condițiile de PH neutru ( 6,8- 7.2) accesul elementelor nutritive in plantă este maxim.

Odată cu scăderea Ph este redusă asimilația de Mn, Mg, K, S, P 2O5, iar cresterea ph reduce
disponibilitateapentru Mg, B,Zn, Cu, Fe, P 2O5 .

In cadrul plantei lipsa sau insuficiența unui element nutritive afectează nivelul productiei, chiar dacă
celelalte sunt la un nivel optim sau in exces acesta nu poate fi inlocuit.

Este de retinut faptul ca pe parcursul perioadei de vegetatie plantele au nevoie la un moment dat de un
anumit element nutritiv, intr-o anumită concentratie care dacă nu e satisfacut, scade productia. Pentru
ca plantele să fie aprovizionate la nivel optim elementele nutritive trebuie să fie accesibile plantelor pe
toata perioada de vegetatie in conditiile optime. Pentru aceasta trebuie aplicate toate elementele,
macro, meza si micro la sol si foliar, in doze optime si repetate care să vină intâmpinarea necesitătilor
specific, fiecarei faze de vegetatie si fiecarei culture in parte. Relatiile intre elementele nutritive la nivelul
soluluipot fi influntate prin aplicări dirijate de ingrăsăminte si amendamente. Trebuie avut in vedere cu
ce fertilizanti fertilizăm terenurile agricole.

MAP – mino amoniu fosfat se aplică pe solurile alkaline.

APP amoniu polifosfat se aplică pe solurile neutre si slabe.

De retinut ca valoarea ph este variabilă in stratul alkaline arabil pe parcusrul perioadei de vegetatie in
functie de dozele si tipul ingrăsămintelor aplicate la sol, precipitatii, gradul de asimilare a plantelor ,
lucrările solului, temperaturi si resturile vegetale.

Majoritatea plantelor de cultură preferă un ph al solutiei solului intre 6.0 si 8.0 de la slab acid la slab
alcaline.

Aplicarea ingrăsămintelor chimice granulate la sol pot influnță semnificativ nivelul ph solului. Efectul
acidifiant este cel mai nociv pentru plante, fiind si foarte greu de ceresat prin amendarea clasică.

Concluzii:

SC Agricola Cuza-Vodă se incadrează in clasa a I a de calitate a solului, in categoria A cu ph neutru la slab


alcalin cu valori 7.0-7.5 , fertilizări fizice BF 274 = 42,86 Ma slab alcalină= pH BF39=251,52 ph slab acidă.
Unde am aplicat o fertilizare diferentiată.

Rotatie : BF274- grau ( 2020) – ph 6,28

Plantă de cultură.

BF39- grâu ( 2020) ph negative ph 5,98

Plantă de cultură.

Fertilizarea toamna 18:46: 0 – 250 kg/ha.

Primăvara : Nitrocalcar 150 kg /ha( devreme) revenim la 3 săptămani, continutul in humus- mediu.

Pe solurile cu reactie acidă esye interzisă aplicarea azotatului de amoniu si uree. Ureea nu se aplică la
semănat sau plantat deoarece aminiacul care rezultă prin hideoliză au efect vătămător asupra plantelor.
Pe toate solurile cu reactii slab alcalina este interzisă aplicarea ingrăsămintelor si se recomandă
fosfogips. Nitrocalcarul este un amestec tehnologic intre azotat de amoniu si 03-0,7 parti carbona de
calciu, acesta previne acidifierea solurilor.

Fertilizarea este necesară pentru:

 Producție crescută cu 20-50 %


 Reducerea ingrăsămintelor cu 10-15 % in cazuri exceptionale si mai mult.
 Scăderea incidetei bolilor
 Cresterea capacitătii de inmagazinare a apei
 Reducerea burienilor
 Contributia la schimbarea conditiilor climatic.

Consumul de elemente nutritive de către plante depinde de ph.Ca si Mg assimilate bine de plnte la ph 7-
8,5 azotul la ph 6,0-6,8 , fosforul ph 6,5-7,5, potasiu ph mai mare de 6.6

Oligoelementele mai bine in mediul acid si mai greu in mediualcalin. Solurile din cauză că contin sodapot
arde rădăcineleplantelor sau produc blocarea elementelor ca Zn, Cu, si Br.
Tabel 3

Aprecierea reactei solului după valorile ph

ph Aprecierea reactiei

Sub 3,5 Extrem de acidă

3,51-4.30 Foarte puternic acidă

4.31-5.00 Puternic acidă

5.01-5.80 Moderat acidă

5.81-6.80 Slab acidă

6.81-7.20 Neutră

7.21-8.40 Slab alcalină

Moderat Moderat alcalină


8.41-9.00

9.01-9.40 Puternic alcalină

9.41-10 Foarte puternic alcalină

Peste 10 Extreme de alcalină

Cunoasterea reactiei solului si ameliorarea acestuia este deosebit de importantă deoarece de acestea
depinde cresterea plantelor de cultură si a microorganismelor din sol mobilitatea elementelor nutritive ,
efectul erbicidelor aplicate la sol. Fermierii stabilesc culturile si in functie de textura solului.

 Soluri nisipoase – morcov , fasole, mazare, salata spanac,


 Soluri mai putin nisipoase- toate legumele mai putin sparanghel
 Argilo lutoase- varza albă, varză rosie

Vom face o descriere a ingrăsămintelor minerale folosite: trebuie stiut că tripul superfosfat 46% P 2O5, se
foloseste pentru toate tipurile de sol si pentru toate culturile ca ingrăsământ de bază cu o eficientă
deosebită.

Aplicat corespunzător asigură cantitatea de fosfor necesară plantei incă din primele faze de crestere.

Granulatia optimă asigură o aplicare uniform prin imprăstiere.


La soc Agricolă incorporarea si aplicarea lui se face inainte de lucrarea de bază, deoarece măreste la
maxim valorificarea fosforului de către plante, asigurănd dezvoltarea sistemului, infrătirea la cereal,
rezistenta la căderea si imbunătătirea rezistente la stres hidric.

Consumul mediu de fosfor a culturii pentru obtinerea a 100 kg recolta principal.

Tabel nr 4

Cultura Fosfor
Grâu 1-1,8
Orz 1,1-1,3
Secară 1.0-1.4
Rapita 3.5-5.0
Floarea soarelui 1,7-2.2
Porumb 0.9- 1.4
Cartof 0.2-0.3
sfeclă 0.2-0.3

Fosforul echilibrează efectul azotului.

Azotul consumat de plante din azotatul de amoniu sau urea:

 Determină obtinerea de produse mari si de calitate superioară


 Aplicarea ingrăsămintelor cu N in sol contribuie la descompunerea mai rapidă resturilor vegetale
provenite de la cultura anterioară.
 Solubilitatea mare face să fie utilizate si prin fertilizare
 Se utilizează atât primavara timpurie cât si in perioada de vegetatie. Ureea este contraindicată
pentru aplicarea localizata datorită amoniacului rezultat in urma procesului de hidroliză care
prezintă efect de fitotoxicitate asupra tinerelor plante si a semintelor in curs de răsărire.
 Aplicarea ureei la temperaturi ma mari de 15 0C este contraindicată pentru ca apar pierderi de
azot prin absortia buna se realizează la tempereturi sub 15 0C si sluri cu ph scăzut.

Consumul mediu de azot al culturilor pentru obtinerea a 100 kg recoltă principală este:

Tabel nr 5

Cultura Azot( kg)


Grâu 2,3-3,3
Orz 2,4-2,9
Secară 2,5-3,0
Rapită 5,0-6,0
Floarea soarelui 2,0-3,5
Porumb 1,8-2,7
cartof 0,5-0,6
Potasiul intensifică absortia apei si reduce transpiratia reglind regimul hidric al plantei sporeste
rezistentă la ger , căderea si diferite boli.

Ingrăsăminte complexe la fertilizare

Aisgură fosforul pe toată perioada de vegetatie, determină obtinerea de productie mare, aplicarea
localizată cu semanatul, determină o crestere a coeficientului de utilizare a fosforului.

Sulfatul de amoniu – ingrăsămant cu efect accidifiant ajută la reglarea ph solului alcalin, recomandat pe
soluri neutre si alcaline, contraindicat pe solurile acide.

Se aplică prin imprăstiere inainte de semanat sau in vegetatie, trebuie evitată aplicarea pe sol inghetat,
sau unde poate provoca arsuri.

Sulful este un macroelement secundar care intra in alcatuirea unor aminoacizi esentiali, proteine,
stimulează sinteza clorofolei, contribuie la formarea unor vitamine importante si la generarea de
enzyme care determină cresterea plantelor.

Tabel 6

Cultura Azot Sulf


Grâu 2,3-3,3 0,4-0,5
Rapită 5,0-6,0 1,4-1,6
Floarea soarelui 2,0-3,5 0,3-0,4
Porumb 1,8-2,7 0,2-0,3
Cartof 0,5-0,6 0,1
sfeclă 0,5-0,6 0,1

Valori ale ph

Tabel 7

Vol ph Reactie
Mai mic de 5.00 Puternic acid
5.01-5.80 Moderat acid
5.81-6.8 Slab acid
6.81-7.2 Neutru
7,21-8.4 Slab alcalin
Mai mare de 8.4 Slab alcalin
Moderat alcalin
Plan fertilizae porumb 266 ha- 2020-2021 SA Agromix Cuza Vodă

Tabel 8

Planifi Îngrăşăminte aplicate


Bloc Parcela Total N
Cultur cat N Minerale Data
fizic (kg
Supraf. a (kgs.a./ (kg N aplicării
nr. Nr. Tip kg/ha s.a./ha)
Ha h) s.a./ha)
1 2 3 4 5 9 10 11 12 13
- - 266 Porum 20.20.0 300 60 10.04
- b 300 30 12.04 79.950

Tabel de evidenta a tratamentelor cu produse de protective a plantelor

Tabel 9

SA Agromixt Cuza Voda.

ata Cultura Timpul Agentul de Denumire Doza Suprafata Cantitati


efecturarii aplicarii daunare PPP omologata
10.04 porum T1 Buruieni Basar 1,5l/ha 266 399
b
13.05 porum T2 Buruieni Cuter 1,5l/ha 266 399
b
17.05 porum T3 Ingrasamint Falia Zn 0,75l/ha 266 200
b foliar
20.05 porum T4 Burieni Talisman 1,5l/ha 266 399
b
29.05 porum T5 Adjurnt Driel 0,5l/ha 266 133
b
biostimulator Physiocrop 2l/ha 266 532
Plan fertilizae floarea soarului 182 ha- 2020-2021 SA Agromix Cuza Vodă

Tabel 8

Planifi Îngrăşăminte aplicate


Bloc Parcela Total N
Cultur cat N Minerale Data
fizic (kg
Supraf. a (kgs.a./ (kg N aplicării
nr. Nr. Tip kg/ha s.a./ha)
Ha h) s.a./ha)
1 2 3 4 5 9 10 11 12 13
- - 182 Floare 6.24.12 300 18 07.04
- a 300 18 08.04 36400
Soarel
ui
azotat 200 66,8 17.05
18.05

Planul de fertilizare, perioada 2020 - 2021


Planifi Îngrăşăminte aplicate
Bloc Parcela Total N
Cultur cat N Minerale Data
fizic (kg
Supraf. a (kgs.a./ (kg N aplicării
nr. Nr. Tip kg/ha s.a./ha)
Ha h) s.a./ha)
1 2 3 4 5 9 10 11 12 13
- - 984 Grau 80 100 18 27.08.2016
- 100 34 16.03.2017 52
- - Orz de 100 18 27.08.2016
55 toamn 80 100 34 16.03.2017 52
a Azotat
- - Rapita de 100 18 25.08.2017
100 de 100 amoniu 100 34 16.03.2017 52
toamn
a
- - Soia 54
50 60 300 18.04.2017 54
- - Lucer
61 na 100 200 68 18.04.2017 68

S-ar putea să vă placă și