Sunteți pe pagina 1din 47

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
- FILIALA CĂLĂRAȘI -

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific,
Șef lucrări dr. Burcea Mariana

Absolvent,
Bejgăneanu Georgian Florin
Călărași
-2018-
STUDIU PRIVIND EVALUAREA FERTILITĂȚII NATURALE A
SOLULUI ȘI STRUCTURA CULTURILOR LA S.C. AGRO MYH
JEGALIA SRL

-2018-
CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….……… 2
CAPITOLUL I. CONDITIILE NATURALE DE FORMARE A SOLURILOR……….… 4
1.1. Conditii pedoclimatice……………………………………….………………………..…. 4
… 11
1.2. Buruienile din culturile agricole……………………………………….…………….
…….. 15
CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA INVELISULUI DE SOL DE PE TERITORIUL 15
EXPLOATATIEI………………………………………………………………………….…… 16
2.1. Clasa protisoluri……………………………………………………...…….……………….. 18
2.2. Clasa hidrisoluri ………………………………………………………...………………….. 21
2.3. Factorii limitativi ai fertilitatii solului………………………………….…………………...
2.4. Fondul funciar agricol și clasele de calitate ale terenurilor....................................................
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND POTENTIALUL AGRICOL AL 23

FERMEI IN CONDITII NATURALE DE FERTILITATE, LA S.C. AGRO MYH 23

JEGALIA SRL…………………………………………………………………..……………...
24
3.1. Informații generale societate……………………………………………..…………………
24
3.2. Analiza fizico chimica a solurilor, la S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL…………..
26
……….
27
3.2.1. Aluviosolul………………………………………………………………….………….
32
3.2.2. Gleiosolul……………………………………………………………………….……...
37
3.3. Structura culturilor si planul de fertilizare………………………………………..…………
40
3.4. Lucrările de îngrijire ale culturilor…………………………………………….……………
42
3.5. Productii medii programate și realizate .................................................................................
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...........................................................................................
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..…………………

1
INTRODUCERE

Agricultura, privită ca ramură de bază pentru producerea de bunuri materiale și de consum,


reprezintă un suport vital al existenței omului și implicit a celorlalte viețuitoare, pe de altă parte poate fi
considerată și un domeniu de exprimare a activității umane.
Evoluția economică și socială se află in strânsă corelație cu nivelul de dezvoltare al
agriculturii, cu capacitatea acesteia de a satisface cerințele fundamentale de hrană ale populației,
precum și pe cele de materii prime ale industriei cu bunuri de larg consum.
Trebuie să reținem faptul că, de cele mai multe ori activitatea de producţie agricolă, are efecte
asupra mediului înconjurător, mai ales în urma modernizării și exploatării în exces a acestui sector, iar
efectele pot fi resimţite fie imediat, fie de-a lungul anilor.
Tocmai acesta este motivul pentru care este necesară o atenţie sporită cu privire la mijloacele
folosite în agricultură, la lucrările aplicate solului, fenomenului de ”oboseală” a solului, combaterile
chimice, fertilizanților și producțiilor obținute în cadrul diverselor sisteme de agricultură, durabilă sau
convențională.
În agricultură, sunt folosite resurse de producţie care sunt vii, cum sunt solul și plantele, iar
acestea dau o altă conotație practicii agriculturii, necesitând abordarea din punct de vedere al protecției
mediului, pentru creșterea performanței economice, desi utilizarea redusă a îngrăşămintelor chimice nu
este singurul element care arată faptul că activitatea agricolă a României este în acord cu mediul
înconjurător.
Un alt aspect de care trebuie să ținem cont, în păstrarea unui mediu de viață în echilibru, este
aplicarea erbicidelor în vederea distrugerii masei de buruieni, care comparativ cu plantele, cresc și se
dezvoltă în orice mediu, fără să aibă nevoie de prea multe elemente chimice.  
În fiecare zonă pedoclimatică, există un anumit grad de îmburuienare, predomină o anumită
grupă biologică de buruieni, anumite specii, care se dezvoltă în strânsă legătură cu condiţiile de climă,
de sol şi de tehnică aplicată în agricultură.  Buruienile reprezintă calamitatea principală a agriculturii şi
din această cauză este necesar să se folosească întreg complexul de măsuri pentru combaterea
lor.  Pentru ca aceste măsuri să ducă la rezultatele scontate este necesar să se dea o atenţie deosebită
cunoaşterii biologiei buruienilor.

2
Din analiza acestor aspecte importante din agricultură, derivă subiectul lucrării prezentate și
anume: evaluarea fertilității naturale a solului și structura culturilor la S.C. Agro MYH Jegalia S.R.L.,
din comuna Jegălia, Județul Călărași.
În capitolul I, ”Conditiile naturale de formare a solurilor”, sunt prezentate date referitoare la
așezarea geografică a comunei Jegălia, relieful, hidrografia, clima și flora, descrisă prin prisma marii
varietăți de buruieni care se regăsesc și cresc natural pe terenurile din această zonă.
Capitolul II, intitulat ”Caracterizarea invelisului de sol de pe teritoriul exploatatiei”, descrie
invelisul de sol care s-a format, a evoluat si s-a dezvoltat in stransa legatura cu factorii de mediu (clima,
vegetație, roca parentală, relief, etc.) și geografici, devenind astfel un component al peisajului. Urmare
a acestor factori de mediu, in teritoriu s-au format soluri ce fac parte din Clasa Protisoluri
(aluviosoluri), care sunt solurilor cu caracter intrezonal si prin apariția procesului de pseudogleizare, a
aluat naștere soluri din Clasa Hidrisoluri.
În capitolul III, intitulat ”Studiu de caz privind potentialul agricol al fermei in conditii naturale de
fertilitate, la S.C. Agro MYH Jegalia S.R.L.”, am prezentat informații cu caracter individual la nivel de
societate. Un mare accent am pus pe structura culturilor, suprafețele destinate fiecărei culturi, lucrările
tehnologice aplícate culturilor agricole și dotarea tehnico-materială a societății. Toate aceste aspecte
sunt analizate prin prisma producțiilor obținute.

3
CAPITOLUL I
CONDIȚIILE NATURALE DE FORMARE A SOLURILOR

1.1. CONDITII PEDOCLIMATICE


Așezare geografică și relieful
Comuna Jegalia se află la aproximativ jumătatea drumului dintre Călărași și Fetești și este
străbătută de șoseaua națională DN3B, care leagă cele două orașe. Satele Jegălia și Iezeru sunt
despărțite de un iaz (de aici și numele unuia) peste care e construit un pod.

Fig. 1.1. Lacul Iezeru


Spre sud de comuna Jegălia, la aproape un kilometru depărtare curge Brațul Borcea, braț al
Dunării (între Borcea și Dunărea Veche, celălalt braț, se află Balta Ialomiței).
La vest se află comuna Unirea (fosta Șocariciu), iar la est se află comuna Borcea, distanța dintre
localități fiind relativ mică în această zona 1.

1
Grigore Posea - Geomorfologia româniei, relief – tipuri, geneză, evoluţie, regionare, Ediţia a II-a –
Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005;
4
Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații săpat artificial și care este alimentat din Brațul
Borcea, iar între partea sudică a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini și izlaz, iar în partea nordică
sunt terenuri arabile (Bărăganul).
Societatea luată în studiu, S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL, se află în partea de Sud – Est a
comunei Jegalia.
Aceasta se remarca printr-un relief predominant de cîmpie şi luncă, singurele neregularităţi
reprezentându-le văile de tasare, aşa numitele crovuri, precum şi movilele, care ar putea fi mai degrabă
rezultatul intervenţiei omului.
În mare parte, reprezentarea principalelor forme de relief și anume câmpurile, sunt reprezentate
de suprafeţele cuprinse între principalele cursuri de apă, bine individualizate zonal. Se caracterizează
prin suprafeţe plane, cu altitudini situate, între 25-50 m, faţă de zonele de luncă şi baltă, cele mai noi
forme de relief sunt rezultate din depunerile aluvionare ale Dunării şi Borcei, care nu depăşesc 5-10 m
înălţime faţă de nivelul mării 2.

Fig. 1.2. Localizarea SE a comunei Jegalia

2
Posea Gr. (1997), Relieful şi evoluţia paleogeografică a Câmpiei Române, Ghidul excursiilor celei de-
a XV-a Conferinţe naţionale pentru ştiinţa solului. „Publicaţiile Societăţii naţionale române pentru
ştiinţa solului”, nr. 2 a, Bucureşti, 26-30 august 1997.

5
HIDROGRAFIA
Dunărea, reprezintă granița care delimitează la sud şi sud-est teritoriul judeţului. Exceptând
râurile Argeş şi Dâmbiviţa, celelalte cursuri de apă, de mai mică importanţă, aparţin reţelei autohtone
cum sunt:
- Mostiştea, cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, precum şi
- sistemul Barza-Gălăţui.
Analizând reţeaua hidrografică în partea de nord-est a judeţului, constatăm că aceasta este
practic nulă, singura suprafaţă cu luciu de apă din această zonă fiind Lacul Jegălia.
Fluviul Dunărea reprezintă o sursă importanta pentru agricultura județului, asigurând recepția
apei pe distanţă de 154 de Km, din amonte de Căscioarele şi până la calea ferată Feteşti-Cernavodă din
Balta Borcei.
In zona Chiciu (aflat la o distanţă de 8 Km în amonte de Călăraşi), Dunărea de desparte în două
braţe: Borcea, pe stânga, şi Dunărea Veche, pe dreapta, care delimitează judeţul Călăraşi de judeţul
Constanţa.
Analizând tabelul 1.1., constatăm că în comuna Jegalia, agricultura este ajutată foarte
mult de natură. Un pilon important al agriculturii performante il constituie apa, iar aici, pe
lăngă brațul Borcea, fermerii mai beneficiază de un luciu de apa, de 4965 ha, provenit de la
cinci lacuri importanteîn județ și anume: Ciocănești, Gălățui, Iezerul Cuza Vodă, Iezer și
Frăsinet
Tabelul 1.1.
Principalele lacuri din judeţului Călăraşi sunt următoarele se pot observa in

Tipul lacului Suprafaţa(ha)


Denumire

Natural LAC CIOCĂNEŞTI 230

Natural LAC GĂLĂŢUI 694

Natural LAC IEZERUL CUZA VODĂ 301

Puternic modificat LAC IEZER 1860

Puternic modificat LAC FRĂSINET 1880

Toatal suprafață luciu de apă 4965

6
Lacul Iezer, cu o suprafață de 1860 ha apa, din zona Comunei Jegălia, ajută fermierii
locali și societățile agricole, printre care se află și ferma S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL.
Lacul Iezer, este reprezentativ și ajută din punct de vederere ecomonic ferma, deoarece
costurile de producție la ha scad, din prisma faptului că pentru aducerea apei în câmp, nu mai
este necesar extragerea ei din puțuri de mare adâncime și pur și simple este trasă cu
motopompe din lac și transportată in cistere.
Astfel m.c. de apă, devine mult mai ieftin, iar fermierii pot iriga solurile cu o cantitate
mai mare de apă, mai ales in sezonul de vară când seceta este predominantă în acceastă regiune.
Avantajul acestui lac, il mai constituie și faptul că este in proprietate primăriei Jegalia,
ceea ce inseamnă reducerea costurilor de intreținere la nivel de lac pentru fermierii locali 3.
Astfel singurile cheltuieli sunt reprezentate de motorina pentru tragere si transportul acesteia.

Sprafața ocupată de lacuri, ha

230
Lac Ciocanesti
694

1880 Lac Gălătui


301
Lac Iezerul Cuza Vodă

Lac Iezer

1860 Lac Frăsinet

Fig. 1.3. Distribuția principalelor Lacuri pe suprafețe

3
Florea N., Munteanu I., Rapaport Camelia, Chiţu C., Opriş M., 1968, Geografia Solurilor României,
Ed. Ştiinţifică Bucureşti,
7
După lacul Iezer, ca mărime de suprafață, urmează lacul Frăsinet, cu 1880 ha, situat pe
cursul mijlociu al raului Mostistea, in arealul comunelor Frasinet si Valea Argovei, fiind un lac
antropic.
Și lacul Gălățui, are o pondere importantă, asigurănd un necesar de apă, de pe o suprafață
de 694 ha.

CLIMA COMUNEI JEGĂLIA


Analizand clima judetului, constatăm că datorită influenței luncii Dunarii, zilele de ingheț sunt mai
reduse. Arealul pe care se află situată comuna Jegălia, aparține zonei de climă continentală, mai puțin
moderată decât a altor regiuni din România, cu ierni reci și veri călduroase.
Principalele elemente climatice (temperatură, vânturi, precipitaţii) sunt cele care caracterizează
Terasa Călăraşi şi pentru interpretarea lor folosim datele furnizate de staţia meteorologică a
Municipiului Călăraşi.
Vara este caracterizată prin timp senin, uscat şi călduros, ca urmare a influenţei aerului
continental uscat şi fierbinte adus de anticiclonii din est sau pătrunderii maselor de aer tropical din
Africa de Nord.
În luna iulie, temperaturile cresc peste 23 de grade Celsius, ajungând în luna august, uneori la
39–40 de grade Celsius.
Temperatura medie anuală este de +13,3 °C (în luna iulie media termică oscilează în jurul valorii
de 23 °C, iar în ianuarie se înregistrează o medie de -3 °C). Temperatura minimă, în anul 2016, a atins
valori de - 12 °C iar temperatura maximă a fost de 37 °C (tabelul 1.2.).
Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Călărași datează de la 8 ianuarie 1938 când s-a
înregistrat -30 °C, iar cea mai ridicată, de +41,4 °C, la 10 august 1951.
Calculele de specialitate arată că municipiul Călărași beneficiază de un potențial caloric ridicat, a
cărui valoare ajunge la 125 kcal/cm2.
Tabel 1.2.
Regimul temperaturilor în anul 2016

Regimul temperaturilor Calarasi

o temperatura medie pentru anual 2016 13,8 °C

o temperatura maxima pentru anual 2016 (21.08.2016) 37,0 °C

o temperatura minima pentru anual 2016 (07.02.2016) -12,6 °C

8
o temperatura medie multianuala 11,3 °C

o media lunii ianuarie - 2,0 °C

o media lunii iulie 23,1 °C

o temperatura minima absoluta (9 ianuarie 1938) - 30,0 °C

o temperatura maxima absoluta (10 august 1951) 41,4 °C

o numarul mediu anual al zilelor cu temperaturi sub 0 °C 95,6

Sursa: Stația meteo Călărași

În ceea ce privește regimul vânturilor, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor
de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci
accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și
uscăciunea din timpul verii.
Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică de la Călărași înregistrează un
maxim în lunile aprilie (din direcția vest) și noiembrie (din direcția nord), cu o viteză medie
multianuală de 2,5 – 5,3 m/s, (tabelul 1.3.)
Tabelul 1.3.
Regimul vânturilor, anul 2016

Regimul vanturilor Calarasi

Viteza medie multianuala (la 10 m inaltime) 2,5 – 5,3 m/s

Frecventa anuala a calmului atmosferic 31,0 mm

N 14,8 %

NE 13,3 %

E 8,0 %

SE 9,8 %

V 16,4 %

SV 12,4 %

Frecventa vanturilor predominante 12,9 %

Sursa: Stația meteo Călărași


9
Caracterul continental al climei este reliefat și de cantitățile anuale de precipitații ce cad pe
teritoriul orașului și în împrejurimile sale (tabelul 1.4.).
Astfel, cantitatea medie anuală de precipitații este de numai 504 mm, ca urmare a influenței ce o
exercită curenții ascendenți care iau naștere pe suprafețele lacurilor și a brațului Borcea și a
temperaturii moderate a acestora pe tot timpul anului.
Anual se înregistrează un maxim în lunile mai-iunie de 72,2 mm și un minim în lunile iulie-
august, perioadă în care cerul este predominant senin, ceea ce favorizează arșița și seceta, pentru a cărei
combatere se folosesc pe scară largă irigațiile.
Stratul de zăpadă persistă mai puțin datorită încălzirilor ce se produc în timpul iernii; în medie
zăpada începe să se topească la începutul lunii martie. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă
oscilează în jurul cifrei de 30 zile.
În timpul sezonului rece, stratul de zăpadă atinge cea mai mare grosime la sfârșitul lunii ianuarie
și începutul lunii februarie.
Tabelul 1.4.
Regimul precipitatiilor, anul 2016

Regimul precipitatiilor: Calarasi

o medie anuala 504,0 mm

o media lunii februarie 31,0 mm

o media lunii iunie 72,2 mm

o cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore (4 iul. 1915) 149,4 mm

- Durata medie anuala de acoperire a solului cu strat de zapada 36,3 zile/an

- Grosimea medie anuala a stratului de zapada (luna ianuarie) 8-10 cm

- Adancimea de inghet 0,8 - 0,9 m


Sursa: Stația meteo Călărași

10
În mod obișnuit, grosimile stratului de zăpadă sunt relativ reduse; totuși în ultimii ani,
condițiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente și așternerea unui strat
deosebit de gros care a depășit 1,5 m (1954)4.

1.2. BURUIENILE DIN CULTURILE AGRICOLE

Flora specifică acestui areal, este compusă din vegetație specifică zonei de stepa în care
predomina plantele ierboase și vegetație de baltă.
Cea mai reprezentativă este vegetația ruderala și cea segetală (din culturile agricole).
Aceste buruieni, reprezentate de plantele spontane, care cresc în apropierea așezămintelor
omenești, în locuri umblate de animale, prin sanțuri și pe marginea drumurilor, în terenurile
cultivate. Vegetația și-a modificat textura și este mult influențată și de animale.

În culturile agricole, cresc și se dezvoltă o mare varietate de buruieni, cu perioade de germinație


diferită de cea a plantelor de cultură, de aceea este foarte important recunoașterea și încadrarea
acestora și anume:
 Buruieni anuale efemere
 Buruieni neparazitare perene
 Buruieni biennale
 Buruieni parazite
Buruieni anuale efemere, sunt plante anuale, dăunătoare culturilor de cereale, dintre care
enumerăm.
► Buruieni de primăvară cu germinaţie timpurie
- ŞOPÂRLIŢA (Veronica hederifolia), apare în monocultura de cereale, fig. 1.4.
- ROCOINA (Stellari madia), se lipeşte pe sol umed, şi îşi reface rădăcinile, infestând culturile
agricole.
- OVĂZ SALBATIC (Avena fatua), infestestează leguminoasele și cerealele de primăvară.
- MUŞTARUL SĂLBATIC (Sinapis arvensis), infestează toate culturile de primăvară.
- TURIŢA (Galium aparine)-inăbuşe culturile până la dispariţia completă.

4
Raport de mediu pentru PLAN URBANISTIC GENERAL comuna Perisoru jud. Calarasi
11
- HRIŞCA URCĂTOARE (Polygonum convolvulus), care se încolăceşte de tulpina plantelor și
sufocă planta.

Fig. 1.4. Veronica hederifolia

► Buruieni de vară
- MOHOR GROS (Echinochloa crus-galli), invadează culturile prăşitoare după praşila 1;
invadează cerealele, prăşitoarele, miriştile, lucernele.
- SPANACUL SĂLBATIC (Chenopodium album), invadează terenurile bogate în azot.
- LOBODA (Atriplex patula), invadează terenurile bogate în azot.
- ŞTIRUL (Amaratuhus retoflexus)-invadează culturile neîngrijite dar îngrăşate. O singură plantă
produce 6 milioane de seminţe.
- OBSIGA (Bromus secalinus), invadează cerealele toamna şi primăvara.
- IARBA VÂNTULUI (Apera spica venti).

►Buruieni care pot ierna


- NEGHINA (Agrostemma githago)—invadează cerealele de toamnă şi primăvara.
- PUNGULIŢA (Thlaspi arvense)—invadează cerealele de toamnă şi primăvară.
- TRAISTA CIOBANULUI (Capsella bursa pastoris)-invadează multe culturi.
- MACUL (Papaver rhoeas)-invadează culturile rare de leguminoase şi cerealee neîngrijite.

Buruienile bienale, sunt plante foarte dăunătoare culturilor, deoarece se combat foarte greu și au
o înmultire prin semințe.
- CORNUŢII (Xanthium strumarium).
- CIULINII (Cardus sp) - invadează cerealele şi perenele rare.

12
- SULFINA (Melilothus officinalis)-invadează cerealele lucrate prost.

Buruieni neparazitare perene, sunt foarte răspândite în această zonă și au conditii optime de
germinare, aici amintim:
► Buruieni cu inmulţire prin seminţe
- PĂTLAGINA (Plantago major)- invadează culturile perene rare.
- FLOAREA BROŞTESCĂ (Ranunculus acer)-invadează culturile perene rare şi cerealele.
►Buruieni cu inmulţire prin seminţe şi vegetativ
- PĂPĂDIA (Taraxacum oficinalis)-invadează culturile rare
- PATLAGINA INGUSTĂ (Plantago lanceolata)-invadează perenele rare
►Buruieni cu puternică inmulţire pe cale vegetativă
- PĂLĂMIDA (Cirsium arvensiis)-rezistentă la secetă dar prefere şi locurile umede şi calde.
- SUSAIUL (Sonchus arvensis)
- VOLBURA (Convolvulus arvensis)
- PIRUL (Agropyrum repens)- invadează solurile uşoare şi umede
- COSTREIUL (Sorghum halepense)-invadează prăşitoarele, este o planta robusta cu rizomul gros
ramificat, cu frunze liniare, late;
- COADA CALULUI (Equisetum arvense)-invadează solurile umede şi acide.
Cele mai păgubitoare și frecvente buruieni întâlnite în culturile de grâu se numără: volbura
(convolvulus arvensis), hrisca urcătoare (polygenius arvensis), plante cu tulpini volubile, macul (papaver
roes), acestea fiind cel mai des întâlnite în culturile de rapița.
Volbura, sau rochița-rândunicii, (Convolvulus arvensis) este o specie de plante, nativă Europei și
Asiei. Este o plantă perenă, erbacee, cățărătoare sau târâtoare, care poate crește până la 2 m. Florile au
formă de trompetă, cu diametrul de 1-2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai închise la
culoare.
Costreiul este o specie foarte păgubitoare, care crește în cele mai bune condiții pe terenurile
irigate sau pe cele cu aport freatic. Datorită sistemului radicular care se dezvoltă în profunzimea
solului, costreiul rezistă bine la secetă. Costreiul este o plantă perenă, stoloniferă. Sub pământ se află
partea subterană a plantei, formată din rizomi și rădăcini suplimentare. Acestea cresc în diferite direcții
în sol, dar în marea lor majoritate cresc vertical în adâncime ajungând la 1.5-2 m, ceea ce îi conferă
costreiului o toleranța foarte bună la secetă.

13
Rizomii sunt tulpini subterane forate din noduri și internoduri prin care costreiul se inmulțeste
vegetativ. La fiecare nod se găsesc muguri care vor da naștere la noi plănțule. Rizomii au grosimi
cuprinse între 1 si 10 cm și aproximativ 1-3 cm în diametru. Tulpina plantelor de costrei este simpla,
erectă, netedă, înaltă până la 1-1.5 m.5

Buruienile parazite, aduc și ele pagube foarte mari culturilor agricole, printre care amintim:
- CUSCUTA (cuscuta campestris), parazitează perenele şi legumele, fig. 1.4.
- LUPOAIA-parazitează floarea soareluli şi legumele”6

Fig. 1.4. Cuscuta campestris

Pentru a reduce numărul de buruieni, trebuie ca lucrările solului să fie efectuate cât mai corect si
la timp.
Din punct de vedere chimic, combaterea buruienilor se face cu erbicide, concluzie rezultată şi din
studiul făcut, în care s-a constatat o reducere a buruienilor cu aproximativ 50%, dar şi că efectul cel mai
bun pentru combaterea buruienilor este dat de erbicidul Mustang doza de 0,6l/ha.
În general, aplicarea erbicidelor aduce un spor de producţie de aproximativ 30% 7 .

5
https://www.botanistii.ro/blog/scapa-de-costrei-informatii-utile/-accesat la data de 02.06.2018
6
https://www.gazetadeagricultura.info/plante/protectia-plantelor/254-clasificarea-buruienilor.html-
accesat la data de 02.06.2018
7
Adela Ramona Moldovan, Teodor rusu. Combaterea integrată a buruienilor din cultura de grâu în
condiţii pedoclimatice din Localitatea Lunca, Jud. Mureş Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară, Str. Mănăştur, Nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Români
14
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA INVELISULUI DE SOL DE PE TERITORIUL EXPLOATATIEI

În zona luată în studiu, invelisul de sol s-a format, a evoluat și s-a dezvoltat în strânsă legatură cu
factorii de mediu și geografici, devenind astfel un component al peisajului.
Clima a acționat prin componentele temperatura, precipitații, evapotranspirație în ceea ce privește
transformarea fizică și chimică a rocilor de solificare, preponderent loessice. Ea a favorizat
descompunerea resturilor organice și deci, procesul de bioacumulare 8. Bioacumularea a fost aceea care
a determinat îmbogățirea solului în humus saturat, azot, baze.
Roca, pe seama căreia s-au format solurile este reprezentată într-o proporție mare din loess foarte
bogat in CaCO3.
Urmare a acestui fenomen, in teritoriu s-a format un număr mare de crovuri care, la rândul lor au
favorizat stagnarea apei din precipitatii in exces și aparitia solurilor cu caracter întrezonal (aluviosoluri)
si dezvoltarea procesului de pseudogleizare (gleiosoluri, cernoziomuri argiloiluviale pseudogleizate).

2.1. CLASA PROTISOLURI


Clasa protisoluri (Entisoluri) cuprinde soluri în stadiul incipient de formare, profilul de sol este
incomplet diferenţiat, fără orizonturi diagnostice, dar prezintă cel mult un orizont A sau O, în slab
format (sub 20 cm grosime), urmat de rocă sau orizont C.
Prezintă material scheletic calcarifer cu peste 40 % CaCO 3 echivalent începând din primii 5-20
cm; sau strat cu caracter scheletic (qq) începând din primii 5-20 cm. Orizontul A este urmat de material
neconsolidat (orizont C).
Este  o c l a s ă d e s o l u r i n o u ă   î n   S i s t e m u l R o m â n d e T a x o n o m i e a   S o l u r i l o r
(2003) 9, desprinsă din clasa solurilor neevoluate (SRCS, 1980)10.

8
Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 2005 - Pedologie, Editura AcademicPress, Cluj
Napoca;
9
Florea N., Munteanu I. şi colab., Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor SRTS-2000 Ed. Univ.
―A.I. Cuza‖ Iaşi, 2000,
10
Sistemul român de clasificare a solurilor, I.C.P.A. Bucureşti, 1980,

15
P r o t i s o l u r i l e a p a r p e   s u p r a f e ţ e   d i s c o n t i n u i , r ă s p â n d i t e   p e diferite suprafeţe, fie în
regiunile cu relief accidentat, peversanţi sau culmi înguste, fie în regiuni de dune sau înluncile râurilor
şi arii de divagare actuală.
Uneori, poate să apară orizont vertic asociat orizontului C, sub 50 cm adâncime proprietăţi gleice
(Gr), proprietăţi stagnice (W) sau salsodice (orizonturi sc, ac sau sub 50 cm chiar sa, na).
Din această clasă fac parte următoarele tipuri de sol: litosol, aluviosol, entiantrosol, psamosol şi
regosol.

Tipul de sol ►Aluviosolul


Este un sol dezvoltat pe material parental fluvic, cu orizont A având grosimi de circa 20 cm
urmat de material parental de minim 50 cm constituit din depozite fluviatile, inclusiv pietrişuri cu orice
textură.
Aria de răspândire: Se pot forma în Lunca şi Delta Dunării, în luncile râurilor din ţară, în
apropierea lacurilor sau pe terenurile inundate la intervale mari de timp, ocupând o suprafaţă de circa
2,2 mil ha.
Condiţii şi procese pedogenetice: În urma revărsărilor se instalează vegetaţia ceea ce duce la
acumularea materiei organice, respectiv humus prin descompunere cu formarea unui orizont mineral de
tip A de obicei Ao. Condiţiile de solificare continuă pornind de la protosoluri aluviale apoi soluri
aluviale şi pe măsură ce solificarea continuă se pot forma cernoziomuri, soluri brune, gleisoluri etc, în
funcţie de condiţiile locale respective11.
Alcătuirea profilului: Ao – A/C – C sau Cca
Orizontul Ao este bine conturat cu grosimi de peste 20 cm până la 40-50 cm cu aşezare
stratificată în funcţie de fostele revărsări (aluviuni).
Urmează materialul parental C constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre, recente cu diferite
grosimi, tipuri de structură etc.

2.2. CLASA HIDRISOLURI


Aceste soluri se intalnesc local, doar in unele sectoare de lunca joase de pe valea Dunarii.
Această clasă grupează trei tipuri de sol: limnosol, gleiosol şi stagnosol.”12

11
Chiriţă C.D., 1974, Ecopedologie cu baze de pedologie generală, Ed. Ceres, Bucureşti,
12
Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 2005 - Pedologie, Editura AcademicPress, Cluj
Napoca;
16
S-au format pe depozite aluviale si in conditii topografice caracterizate de un drenaj foarte slab
(partile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de dejectie ce paraziteaza lunca
si grindurile din lungul cursului de apa). 

Tipul de sol ► Gleiosol cernic


Sunt soluri cu orizont O (sub 50 cm grosime) şi/sau orizont A urmat fie de un orizont intermediar
la care se asociază proprietăţi gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG), fie de un orizont Bt sau de un
orizont E şi Bt la care se asociază proprietăţi stagnice intense (W) din primii 50 cm şi continuă pe cel
puţin 50 cm (AW, EW, BW sau BtW).
Gleiosolurile sunt soluri unde apa provenită din pânza freatică stagnează o perioadă îndelungată
de timp. Apar frecvent în Lunca și Delta Dunării. Se mai întâlnesc și în zonele slab drenate ale luncilor
și teraselor din zona de dealuri și chiar în depresiuni montane”13
Condiţii climatice şi de formare: Climatul este caracteristic zonei de pădure cu temperaturi medii
anuale de 6-10oC şi precipitaţii medii anuale de peste 650 mm, indicele de ariditate în jur de 45 şi un
regim hidric percolativ.
S-au format pe roci cu textură diferită de la nisipoase la argiloase, necalcaroase sau pe nisipuri,
pietrişuri necarbonatice, relieful fiind reprezentat de lunci neinundabile, câmpii joase, terase inferioare,
depresiuni, etc.
Vegetaţia naturală este alcătuită din asociaţii ierboase de Agrostis tenuis, A. canina, Poa
pratensis, Trifolium repens, şi specii lemnoase de Fraxinus excelsior, Quercus robur, Ulmus foliacea,
sub care s-a format un covor erbaceu în care se găsesc: Anemone nemorosa, Viola silvestris, Geum
urbanum, etc.
Formarea acestor soluri este influenţată de prezenţa apei freatice la mică adâncime (1-2 m)
săracă în carbonat de calciu. Deoarece climatul este umed şi răcoros, mediu acid, procesele de
bioacumulare sunt reduse, se formează un humus de calitate slabă în care predomină acizii fulvici.
Descrierea profilului: Ao – A/Go – Gr
Orizontul Ao poate avea grosimi de 15-30 cm de culoare brun cenuşiu închis, cu structură
grăunţoasă slab formată, cu frecvente bobovine şi concreţiuni ferimanganice.

13
Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 2005 - Pedologie, Editura AcademicPress, Cluj
Napoca;

17
Orizontul de tranziţie este slab structurat sau nestructurat, prezintă culori marmorate (pe fond
cenuşiu apar pete brun-gălbui), cu grosimi de 10-20 cm.
Orizontul Gr se formează în zone cu exces permanent de umiditate, nestructurat, culori cenuşiu-
vineţii, cu peste 50 % culori de reducere.

2.3. FACTORII LIMITATIVI AI FERTILITATII SOLULUI

PROCESUL DE GLEIZARE ŞI STAGNOGLEIZARE


Excesul prelungit de umiditate, imprimă solificării particularităţi determinate mai ales de
manifestarea fenomenului de reducere, adică, reducerea compuşilor de fier si mangan, mobilizarea si
concentrarea lor în pereţii porilor de-a lungul fisurilor sau a canalelor de rădăcini (biogoluri), pe feţele
sau în interiorul elementelor structurale.
Procesul de reducere a Fe si Mn ce are loc în profilul de sol datorită apei freatice se numeşte
gleizare. Procesul de gleizare determină formarea unui orizont specific, cunoscut sub denumirea de
„orizont gleic”, notat cu simbolul G şi care poate fi orizont „gleic de reducere” notat cu Gr şi orizont
„gleic de oxidare-reducere”, notat cu Go.
Amenajările de desecare-drenaj existente, au fost concepute şi realizate pentru prevenirea şi
eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole organizate în parcele mari. Ele au avut drept
scop realizarea scurgerii, colectării şi evacuării volumelor de apă în exces, în principal, sau numai prin
canale de desecare, amplasate la distanţe mari, în general specifice dimensiunilor parcelelor funciare.

Cauzele si efectele excesului prelungit de umiditate


Excesul de umiditate al terenurilor agricole, dintre canalele de desecare, s-a accentuat ca urmare a
noilor condiţii de organizare a teritoriului agricol. Prin fragmentarea acestuia în numeroase loturi, de
mărimi şi orientări diferite, în parcela de desecare se reduce scurgerea şi se diminuează colectarea şi
evacuarea apei.
De asemenea, excesul de umiditate este accentuat, ca o consecinţă a implicării nesatisfăcătoare în
întreţinerea canalelor de desecare a deţinătorului de patrimoniu şi a lipsei de participare a fermierilor la
exploatarea acestora, ajungându-se chiar la degradarea lucrărilor.
Cauzele excesului de umiditate a solurilor sunt multiple şi acţionează, după caz, individual sau
asociate, în diverse moduri. Ca urmare, şi măsurile de ameliorare a solurilor se diferenţiază de la caz la

18
caz. Excesul de umiditate poate fi generat de o serie de surse naturale sau artificiale şi este influenţat de
prezenţa unor factori exteni şi/sau interni.
Dintre sursele naturale, care generează excesul de umiditate, principale sunt: sursele de natură
meteorologică, precipitaţii abundente căzute în perimetrul desecabil afectat de excesul de umiditate,
într-o perioadă cu evapotranspiraţie redusă; surse de natură hidrologică, constând din afluxul apelor de
scurgere de pe versanţi, de pe terenurile mai înalte înconjurătoare, sau sub forma apelor de inundaţie
cauzate de viituri; surse de natură hidrogeologică, respectiv existenţa unui nivel ridicat permanent sau
temporar al apei freatice, ori afluxul subteran de la baza teraselor şi a versanţilor. Sursele artificiale de
apă de infiltraţii, datorate exploatării neraţionale a unor lucrări hidroameliorative, cum ar fi: sistemele
de irigaţii, amenajările piscicole, orezării, lucrările de acumulare şi altele.
Factorii externi de exces de umiditate, pot fi: naturali sau artificiali. Factorii naturali sunt de
natură geomorfologică de relief, constând în principal din: panta insuficientă a terenului pentru a
asigura drenajul extern (prin scurgere la suprafaţă), forme închise microdepresiuni fără scurgere şi
inexistenta unor albii de scurgere a excesului de apă (privale, gârle etc.).
Factorii artificiali sunt reprezentaţi prin diferite lucrări, care împiedică scurgerea apei de la
suprafaţa terenului afectat către colectori naturali din reţeaua hidrografică. Se menţionează dintre aceste
lucrări rambleele de drumuri şi căi ferate, digurile şi alte obstacole, dar şi lipsa de întreţinere a
canalelor şi a şanţurilor pentru colectarea şi evacuarea apelor în exces.
Factorii interni care favorizează excesul de umiditate sunt de natură pedologică a solului şi
influenţează nefavorabil drenajul intern (capacitatea solului de infiltrare în adâncime). Drenajul intern
nesatisfăcător este cauzat, în principal, de textura fină a solului pe întreg profilul său, sau numai în
unele straturi, prin prezenţa orizonturilor genetice de acumulare a argilei, care diminuează apreciabil
permeabilitatea solului.
Toleranţa plantelor agricole la excesul de apă
Culturile agricole suportă excesul de umiditate pe o perioadă foarte scurtă de timp, variabilă de la
o cultură la alta, iar la aceeaşi cultură, variabilă în funcţie de faza de dezvoltare.
Astfel, în cursul verii, durata critică a stagnării apei este de 5-6 ore pentru legume, 8-12 ore
pentru cereale, 24-36 de ore pentru pomii fructiferi etc. Depăşirea acestor perioade face ca producţia
culturilor agricole să scadă simţitor.
Durata admisibilă de stagnare a apei, pentru care pagubele sunt în limite economice, se stabileşte
ţinânad seama de epocile din an când se produce excesul de umiditate şi de structura culturilor

19
prevăzute în sistemul de desecare. Se înţelege că, pentru aceeaşi cultură care vegetează mai multe
perioade, în calcul se va lua durata cea mai mică.
Pierderile de producţie (%), datorate inundării culturilor agricole, pe solurile grele, lacoviştile
caracteristice câmpiilor joase, în special din zona Câmpiei Banatului, sunt dependente de durata
excesului de umiditate, porumbul, floarea soarelui şi sfecla fiind cele mai sensibile culturi agricole la
excesul de umiditate.14

PROCESUL DE SALINIZARE
Sunt procese de translocare definite astfel:
- Salinizarea reprezintă procesul de îmbogăţire a solului în săruri uşor solubile;
- Sodizarea (alcalizarea) reprezintă procesul de îmbogăţire a complexului coloidal al solului în
ioni de sodiu adsorbiţi.
Salinizarea este specific pentru solurile din regiunile cu climat arid şi semiarid, cu relief plan
depresionar, cu apă freatică mineralizată situată la mica adâncime, solul este umezit până la suprafaţa
profilului şi în urma evaporării intense sărurile se acumulează în masa masa solului, sau uneori chiar la
suprafaţa acestuia, unde se formează crustă.
Pe teren, existent sărurilor uşor solubile se identifică morphologic prin prezenţa eflorescenţelor, a
cristalelor sau crustei de săruri formate la suprafaţa solului. Determinarea calitativă pe teren a sărurilor
uşor solubile se face cu o soluţie de azotat de argint-pentru cloruri, de clorură de bariu-pentru sulfaţi
sau fenoftaleină-pentru carbonate alcalini.
Cauzele și efectele salinizării
Factorii care duc la acumularea excesivă de săruri în sol pot fi naturali sau antropogeni.
Factori de mediu (naturali) care au drept rezultat salinizarea sau sodizarea:
 evenimente geologice, care pot creşte concentraţia de săruri din apele subterane şi, prin urmare,
din soluri;
 factori naturali, care pot canaliza ape subterane bogate în săruri către suprafaţă, aproape de
suprafaţă sau către straturi aflate deasupra pânzei freatice;
 infiltrarea apelor subterane în zone aflate sub nivelul mării, respectiv microdepresiuni fără
scurgere sau cu un grad redus de scurgere;
 ape care se revarsă din zone cu substraturi geologice care eliberează cantităţi mari de săruri;

14
https://www.agrimedia.ro/articole/excesul-de-umiditate-pe-terenurile-agricole- accesat la data de
02.06.2018
20
Factori umani care pot avea drept rezultat salinizarea sau sodizarea:
 irigarea cu ape bogate în săruri;
 ridicarea pânzei freatice din cauza activităţilor umane (filtrarea provenită de la canale şi
rezervoare necăptuşite, distribuţia neuniformă a apei pentru irigaţii, metode necorespunzătoare
de irigare, drenaj neadecvat);
 utilizarea îngrăşămintelor şi a altor elemente absorbite, în special în cazul în care terenul supus
unei agriculturi intensive prezintă o permeabilitate scăzută şi posibilităţi limitate de percolare;
Cei mai importanţi factori umani sunt utilizarea terenurilor, sistemele agricole, gestionarea
terenurilor şi degradarea terenurilor. Practicile de irigare necorespunzătoare (cum ar fi utilizarea apei
pentru irigaţii bogate în săruri) şi drenajul insuficient pot duce la salinizare.
Salinizarea şi sodizarea sunt deseori asociate cu suprafeţele irigate în care ploile reduse, gradul
ridicat de evaporare şi transpiraţie sau caracteristicile texturii solului împiedică spălarea sărurilor de pe
sol, care, ulterior, se acumulează în straturile de suprafaţă. Irigarea cu apă care are conţinut ridicat de
săruri agravează şi mai mult situaţia.
Salinizarea reduce în mare măsură calitatea solului şi acoperirea cu vegetaţie. Din cauza
distrugerii
structurii solului, solurile saline şi sodice sunt erodate mai uşor de apă şi de vânt. Atunci când
degradarea terenului se produce în zone aride, semiaride şi subumede, acest proces este cunoscut sub
denumirea de deşertificare.
Salinizarea provoacă efecte ale deşertificării, cum ar fi pierderea fertilităţii solului, distrugerea şi
compactarea structurii solului, precum şi formarea unei cruste pe sol.

2.4. FONDUL FUNCIAR AGRICOL ȘI CLASELE DE CALITATE ALE TERENURILOR


Bonitarea terenurilor agricole trebuie actualizată în permanenţă, deoarece capacitatea de
producţie a terenurilor agricole se schimbă sub influenţa unor factori naturali, mai ales, în ultimul timp,
sub influenţa activităţii umane.
Bonitarea naturală se face pentru porţiuni de teritoriu pe care fiecare dintre factorii naturali se
manifestă uniform, numite unităţi de teritoriu ecologic omogene, notate, prescurtat, TEO.
O unitate de teritoriu ecologic omogen (TEO) cuprinde, terenurile care prezintă aceeaşi situaţie
referitoare la caracteristicile exprimate prin indicatorii respectivi (temperatură medie anuală,
precipitaţii medii anuale, textură, volumul edafic, pH-ul, rezerva de humus).

21
Tabelul 2.1.
Repartitia terenurilor pe clase de calitate, la nivelul Județului Calarasi, ha
Nr. Specificație UM Clase de calitate ale solurilor
Crt. I II III IV V
1. Arabil ha. 51.824 103.348 95.048 67.207 2.887
2. Pășuni ha. 3.993 5.440
3. Vii ha. 2.938 1.432
4. Livezi ha. 234
Total agricol 51.824 110.513 101.940 67.207 2.887
Sursă date: OJSPA Călărași
Conform datelor furnizate de Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Călărași,
repartiția terenurilor pe clase de calitate, în funcție de suprafața cartată, situația la nivelul județului
Călărași se prezintă astfel:

Repartitia terenurilor pe clase de calitate, la nivelul Judetului Calarasi


(ha)
120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
Arabil Pasuni Vii Livezi

Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5

Fig. 2.1. Repartiția terenurilor pe clase de calitate, ha

Analinzând informațiile de la OJSPA Călărași (tabelul 1.5.), constatăm că majoritatea


terenurilor sunt încadrate în clasa a 2 a de calitate, ocupând o suprafață de 110.513 ha, cele mai multe

22
terenuri fiind folosite in scop arabil, o suprafață de 103.348 ha, tocmai de aceea principala activitate la
nivel de județ o reprezintă agricultura.

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND POTENTIALUL AGRICOL AL FERMEI IN CONDITII
NATURALE DE FERTILITATE, LA S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

3.1. INFORMAȚII GENERALE SOCIETATE


În cadru acestei lucrări, am ales să prezint o firmă in plină ascensiune, care are o vechime in piață
dar și o experiență colosală in domeniul in care iși desfășoară activitatea si anume firma S.C. AGRO
MYH JEGALIA S.R.L.
Sediul societății se află în localitatea Jegălia, jud. Călărași.
A fost înfiintata în anul 2006 și este o firma cu capital privat integral românesc, ce isi desfășoară
activitatea în domeniul agricol.
Domeniul de activitate preponderant, este reprezentat de: ”Cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”.
Deși este o firmă în plină ascensiune vorbim de un număr de 556 de ha lucrate la nivel de anul
2017, din care 400 ha proprietate privată, iar 156 ha luate in arendă.
Suprafața de teren, se află în apropierea comunei Jegălia, asfel încât aplicarea lucrărilor agricole,
implică costuri reduse.

23
Ponderea folosințelor agricole, anul 2017

0%
2% 1 %0% 0 %
teren arabil

pasuni

vii si pepiniere viticole

97 %

Fig. 3.1. Ponderea folosințelor deținute de S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Din analiza graficului din fig. 3.1., observăm că cea mai mare parte din terenurile agricole ale
societății, sunt folosite ca arabil, un procent de 97 %. Societatea mai deține un procent de 2% terenuri
ocpate cu vii și 1% terenuri exploatate pentru pășunat.

3.2. ANALIZA FIZICO CHIMICA A SOLURILOR, LA S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

3.2.1. Aluviosolul
Prezintă o textura contrastantă iar structura foarte diferită glomerulară sau grăunţoasă.
Însuşirile fizice (porozitatea total - PT, capacitatea de apă utilă - CAU) diferă în limite foarte largi
în funcţie de textură şi structură. Prezintă un surplus de umiditate, datorită condiţiilor hidrologice şi
hidrogeologice în care s-au format.
Tabelul 3.1.
Analiza texturală a aluviosolului
ORIZONTUL Ap Ao CK1 CK2(BV) BV2 C
Adâncimea 0-25 25-40 40-60 60-85 85-170 >170
N gr (%) 15,2 2,1 2,7 3,0 6,9 20,2

24
N fin (%) 29,2 25,3 26,7 28,3 23,5 22,5
Praf (%) 26,5 29,6 31,1 30,3 27,6 39,2
Argilă (%) 39,8 44,6 43,5 37,9 45,7 25,7
DA (g/cm3) 0,9 1,70 1,86 1,19 1,68 -
PT (%) 54,3 52,9 47,9 53,1 - -
Rez de penetrare 21 26 51 29 46 -
Sursa: Studiu pedologic S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Din analiza tabelului 3.1., observăm că acest tip de sol, are o textură fin-argiloasă, în care
predomină conținutul de argilă, pe tot profilul de sol, în orizontul de suprafață acesta ajungând la valori
de 39,8%, pentru ca în adancime, la 40 cm, acesta să ajungă la 44,6%.
Observând că acest conținut variaza pe profil, putem spune că, acesta diferă în funcție de
aluviunile care s-au depus în procesul de pedogeneză.

Valorile densitatii aparente pe profil, g/cm3


2 1.86
1.8 1.7 1.68
1.6
1.4
1.19
1.2
Axis Title

1 0.9
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0-25 25-40 40-60 60-85 85-170

Adancimea, cm

Fig. 3.2. Evoluția densității aparente pe profil, g/cm3

Densitatea aparentă are valori mici ăn stratul arabil, ajungând la 0,9 g/cm 3, cee ace ne indică un
grad de tasare al solului destul de ridicat. Toatea aceste elemente sunt correlate cu porozitatea totală a
solului, cu valori de aproximativ 53%, punând în evidență deficitul din echilibrul aero-hidric al solului.

25
Tabelul 3.2.
Proprietăți chimice ale aluviosolului
ORIZONTUL Ap Ao CK1 CK2(BV) BV2 C

Adâncimea 0-25 25-40 40-60 60-85 85-170 >170

Humus (%) 1,55 1,4 0,90 1,23 0,81 -

N total (mg/kg) 0,11 0,20 0,052 0,063 - -


P total (mg/kg) 0,1 0,081 0,045 0,056 0,043 -

CaCO3(%) 4,9 3,8 0,00 0,00 0,00 0,00

pH în apă 7,90 7,95 8,41 8,62 8,75 8,24

Sursa: Studiu pedologic S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Conţinutul în humus este destul de scăzut, între 1,55 % în orizontul arabil iar după 40 cm, acesta
ajunge la valori de 0,90%, fapt ce denotă o acumulare slabă a materiei organice (fig. 3.3.).

Distribuția humusului, N, P, pe profilul de sol


1.8

1.6 1.55
1.4
1.4
1.23
1.2

1 0.9
0.81
0.8

0.6

0.4
0.2
0.2 0.11 0.1 0.081 0.052 0.045 0.063 0.056 0.043
0
0
0-25 25-40 40-60 60-85 85-170

Humus (%) N total (mg/kg) P total (mg/kg)

Fig. 3.3. Evoluția principalelor elemente chimice pe profil

În general, conţin carbonat de calciu, indică soluri saturate cu baze, cu o reacţie slab alcalină și
valori de 7,9 în orizontul de suprafață, crescând alcalinitatea pe măsură ce crește adâncimea pe profil.

26
Aprovizionarea naturală a solului cu elemente nutritive (NPK) este slabă, necesitând fertilizare chimică
în vegetație. Începând cu orizontul CK, remarcăm lipsa carbonaților pe profilul de sol.
Conform analizelor constatam că sunt soluri cu fertilitate bună, fiind folosite pentru o gama larga
de culturi agricole.

3.2.2. Gleiosolul
Pe teritoriul societății S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL, se întâlnesc suprafețe destul de
extinse cu aceste tipuri de sol, considérate ca fiind intrazonale și aparute datorită unor condiții
pedoclimatice nefavorabile.
Proprietățile acestui tip de sol, se concretizează conform materialului parental, în textura
mijlocie-fină, slab structurat, compact, și cu regim aerohidric nefavorabil.
Conţinutul în humus este de 2,9 % în stratul arabil și scade pe profil, cu un grad de saturaţie în
baze situat în limitele a 50-80 % şi un pH slab alcalin, ce ajunge la valori de 8,5 în adâncimea profilului
(tabelul 3.3.).
Datorită materialului parental lipsit de elemente bazice şi un mediu cu exces de umiditate,
aprovizionarea cu elemente nutritive şi activitatea biologică este redusă, fosforul regăsindu-se doar la
suprafață, în limite de 0,082 mg/kg, ceea ce indică o aprovizionare slabă în acest element.
Tabelul 3.3.
Proprietăți chimice, gleiosol
Orizontul AmGr C1Gr C2Gr C3Gr CkGr
Adâncimea(cm) 0-30 30-60 60-90 90-140 140-180
Materie organică (%) 2,9 2,8 1,3 0 -
N total (%) 0,95 0,35 0,25 - -
CaCO3 (%) 1,1 1,7 8,3 9,8 8,1
pH în apă 7,2 7,5 7,9 8,1 8,5
P total (mg/kg) 0,082 0,077 - - -
Sursa: Studiu pedologic S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Conform analizelor de sol, constatăm că fac parte din caregoria solurilor cu fertilitate scăzută,
desi sunt ocupate cu pajisti de calitate slaba dar se pot folosi pentru cultura porumbului, graului,
orzului, ovazului, soiei, sfeclei de zahar, florii soarelui, plantelor furajere etc.

27
Sunt contraindicate pentru vita de vie si pomi fructiferi, deoarece excesul de umiditate, ce
caracterizează aceste soluri, sufocă rădăcinile și plantele mor.

3.3. STRUCTURA CULTURILOR SI PLANUL DE FERTILIZARE

Structura culturilor și dimensionarea solelor


Asolamentul este lucrarea esentială în organizarea terenului arabil și reprezinta principala măsura
în realizarea productiei vegetale. Prin organizarea terenului în asolamente se asigură creşterea
capacităţii de producţie a suprafeţelor agricole, respective combaterea buruienilor, bolilor și
dăunătorilor culturilor agricole.
In organizarea terenurilor din ferma S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL, se ia in calcul
asolamentul de camp, asolament compus din cerealele păioase şi prăşitoare, plantele tehnice, culture
furajere.
Exploatația lucrează in prezent un număr de 556 ha, unde se cultivă cereale.
Deși lucrează și teren in arendă, ferma are in vedere crearea unor dimensionari a solelor cat mai
eficiente, astfel putem vorbi de valori intre 2 ha si 15 ha, astfel incât accesul să fie cat mai ușor tinându-
se cont de căile de acces dar și de sistemele de irigații.

În cadrul exploatației agricole S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL, structura culturilor este
reprezentată de: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, soia și lucernă (tabelul 3.4.).
Tabelul 3.4.
Structura culturilor, ha
Locație Cultura 2014- % 2015-2016 % 2016-2017 %
2015

Grâu 130 23.39 150 26.98 150 26.98


S.C. Orz 50 9.00 61 10.99 55 9,91
AGRO
Porumb 150 26.98 130 23,39 130 23.39
MYH
Rapiță 100 17.90 55 9.91 100 17.90
JEGALIA

28
SRL Floarea 10 1,82 10 1.82 10 1.82
soarelui

Lucernă 55 9.91 50 9.00 61 19,99

Soia 61 10.99 100 17.90 50 9.00

TOTAL - 556 100,0 556 100,0 556 100,0

Sursa: Date S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Analizând dimensionarea solelor, constatăm la nivel de trei ani ca acestea au fost conturate in
mare parte datorită cerințelor ecomonice din piață. Astfel s-a luat in calcul cerințele pieței din punct de
vedere al preturilor.
Conform cifrelor din tabel, constatăm că o cerere foarte mare la nivel de fermă o reprezintă
culturile de grâu si porumb, astfel spus putem vorbi de aproximativ 46% din suprafata terenurilor
alocate pentru aceste culturi. Dacă luăm ca referință anul 2015 constatăm că prețul porumbului si al
grâului, a fost foarte bun tocmai de aceea administratorii au destinat o suprafață de 150 ha pentru
cultura de porumb, iar pentru cultura de grau 130 ha.
Desi putem vorbi la nivelul anului 2015 de 7 culturi, cele mai reprezentative sunt cele de porumb,
grau si rapiță. Dacă analizăm anul 2016, constatăm că administratorii au dimensionat terenurile tot
pentru culturi de grâu și porumb, in cea mai mare parte insă observăm un interes mai mare pentru
cultura de soia, 100 ha si scăderea culturii de rapiță până la 55 ha.
În anul 2017, interesul principal a fost pentru culturile de grâu si porumb, insă observăm o
modificare la nivel de cultură de rapită unde demensionarea este aceași ca in anul de referință respectiv
anul 2015, aceasta fiindde 100 ha.

Luând in calcul cele sapte culture, cuprinse în asolamentul de la S.C. AGRO MYH JEGALIA
SRL, in cei trei ani de referință putem evidenția următoarele aspecte (Fig. 3.4):

29
Structura culturilor, ha
160
150150 150

140
130 130130

120

100 100 100


100

80
61 61 61
60 55 55 55
50 50 50

40

20
10 10 10

0
Grau Orz Porumb Rapită Floarea Lucernă Soia
Soarelui
2015 2016 2017

Fig. 3.4. Suprafețe ocúpate de culturile din asolament, S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Pentru Cultura de grâu la nivelul anului 2015, solele au fost dimensionate intre 2 ha si 7 ha
pentru, asftel având o suprafață totală de 130 ha.
Consider ca un alt factor care a influetat decizia aceasta il reprezintă categoria de soluri. Pentru
anul 2016 solele au fost dimensionate intre 4 ha si 6 ha pentru cultura de grâu iar cu o suprafața totală
fiind de 150 ha.
Anul 2017 a fost reprezentativ intrucât au fost dimensiuni mai generoase, respectiv 6-10 ha, dar
suprafata totală a rămas tot de 150 ha la cultura de grâu.
Pentru cultura de orz, s-a optat pentru suprafețe mai mici in cei trei ani, astfel putem spune că
anul 2015 impărtirea si cultivare a fost de 2-4 ha a solelor iar suprafata totală a fost de 50 ha.
Pretul bun pentru acest produs a determinat administratorii sa crească cultura anul urmator
ajungând la sole de 4-5 ha, și la o suprafata totală de 61 ha. Dearece cererea nu a fost foarte mare în
anul 2017, producătorii au optat pentru o suprafață mai mica, respectiv 2-4 ha pe solă cu o suprafata
totală de 55 ha.

30
Analizând cultura de porumb, dimensionarea a fost facută intre 5-9 ha in toti cei 3 ani și
vorbind de suprafața totală in anul 2015 a fost de 150 ha, iar in anii următori s-a optat pentru suprafețe
totale de 130 ha.
Cultura de rapită, a fost dimensionată in sole de 4-5 ha de-a lungul celor 3 ani, insă in anul
2015 și 2017, s-a optat pentru o suprafață totală de 100 de ha. O csuprafață mai mică a fost in anul
2016 când s-a cultivat doar 55 ha.
Cultura de Floarea soarelui, nu a reprezentat un interes pentru societate, iar in cei trei an de
referintă au fost cultivate cca. 10 ha /an cu dimensiunea solelor de 1-2 ha.
Pentru cultura de lucernă, în anul 2015, solele au fost dimensionate intre 3 ha si 4 ha, asftel
având o suprafață totală de 55 ha, aceasta decizia a fost influentată de costul de producție mic și prețul
de vânzare.
Pentru cultura de soia, au fost destinate suprafețe mai mici, în cei trei ani, astfel că în anul 2015
impărtirea si cultivare a fost de 2-4 ha pe solă, iar suprafata totală a fost de 61 ha. Pretul bun pentru
acest produs a determinat administratorii sa crească cultura anul urmator ajungând la sole de 4-5 ha iar
suprafata totală fiind de 100 ha. Insă cum cererea nu a fost foarte mare anul 2017 producătorii au optat
pentru o suprafață mai mica, pe sole de 2-4 ha, cu o suprafata totală fiind de 50 ha.

Cu privire la locul ocupat de fiecare cultură în asolamentul de la SC AGRO MYH JEGALIA


SRL, pe parcursul celor trei ani de studiu, observăm, că a predominat cultura de grâu, cu un procent de
27,42% din suprafața ocupată, urmată de cultura de porumb cu un procent de 19,77 %, iar pe locul trei
s-a cultivat suprafețe de rapiță cu o pondere de 16,26 % (tabelul 3.5).
Tabelul 3.5.
Suprafața totală ocupată pe fiecare cultură, ha
Locație Cultura Total (ha) %

S.C. AGRO MYH Grâu 430 27.42


JEGALIA SRL Orz 166 10.59

Porumb 310 19.77

Rapiță 255 16.26

Floarea soarelui 30 1.91


Lucernă 166 10.59

31
Soia 211 13.46

TOTAL - 1568 100,0

Sursa: Date S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

Cultura de orz, ocupă suprafețe însemnate, de cele mai multe ori regăsindu-se în
asolamente și suprafețe mari de teren cultivate cu lucernă (10,5 9% din total suprafață).
Ponderea cea mai mica, este ocupată de cultura de floarea soarelui, terenurile ocupate,
nedepășind un procent de 1,91 %.

Suprafața totală, ocupată de fiecare cultură, ha


500
450 430
400
350
310
300
255
250
200
166
150
100
50 30
0
Grâu Orz Porumb Rapiță Floarea soarelui

Fig. 3.5. Suprafața medie ocupută de fiecare cultură în asolament, ha


Din fig. 3.5. observăm, că cea mai mare suprafață în cei trei ani de studiu este ocupată de
cultura de grâu (430 ha), iar cea mai mica este ocupată de floarea soarelui, cultivată fiind pe 30 ha în
medie.

3.4. LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR

LUCRARILE SOLULUI
Arătura, este lucrarea de bază a solului, efectuată după recoltarea plantei premergătoare și
influenţează procesele fizice, chimice şi biologice din sol ca urmare a modificării regimului de aer, apă,
căldură şi substanţe nutritive, astfel prin arat resturile vegetale de la suprafaţa solului şi îngrăşămintele
organice sunt încorporate în sol.

32
Prin arătura s-a contribuit direct la combaterea buruienilor, îndeosebi a celor perene, cu înmulţire
vegetativă prin drajoni, rizomi şi stoloni.
Arătura la S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL, se face cu plugul în agregat cu grapa cu colţi (pe
terenurile mai umede şi mai îmburuienate) sau grapa stelată (pe terenuri bine zvântate, curate de
buruieni), care efectuează o lucrare cu sol suficient de mărunţit şi de nivelat la suprafaţă.
Viteza de arat şi nivelarea prealabilă a terenului, s-a facut cu viteza agregatului de 6 km/h ceea ce
asigură o arătură bună.
In functie de teren dar si sezon in cadrul fermei se mai exceută si arătura normală, la adâncime
de 18-20 cm vara sau toamna, deasemeni si o arătura adâncă ce se execută la 21-30 cm, vara.

Fig. 3.2. Arătura de vară, 10 iunie 2018


După o perioadă, se execută arătura de vară, care se situează pe primul loc în ordinea
favorabilităţii pentru menţinerea fertilităţii solurilor dar nu mai târziu de 15 august (fig. 3.2.).
Arătura de toamnă, se practică în fermă de regulă după culturile care se recoltează toamna sau pe
terenurile care s-au eliberat vara, respectiv până la 25 septembrie.
Dezmiriştirea, se execută pe terenurile cu mirişte, cu grapa cu discuri la o adâncime de 10-12 cm.
Dezmiriştirea are multiple avantaje: mobilizează solul şi intensifică activitatea microorganismelor,
favorizează pătrunderea apei în sol.

LUCRĂRILE DE SEMĂNAT
Cultura de grâu, s-a înființat în perioada 25 septembrie – 15 octombrie, când temperatura aerului
a fost de 13-15°C și s-a incheiat in 10-15 zile, la o temperatura care a ajuns la 8-9°C, in perioada
vegetatiei de toamna.

33
Densitatea de semănat a fost de 450-550 boabe germinabile/mp, și s-a folosit 200-250 kg de
seminte certificate la ha. Adâncimea de semănat a fost de 4-5 cm iar distanta intre rânduri 12,5 cm
Sămanta folosita: Combin și Elita
Cultura de orz a fost înființată in perioada 20 septembrie - 5 octombrie, cu o densitate a boabelor
de 400-500 boabe germinabile/mp, cu cca. 160 -220 kg/ha. Sămânța a fost ăncorporată la o adancime-
3-5 cm, cu o distanta intre rânduri de 12,5 cm.
Sămanta folosita a fost din soiul Adina și Annabell
Cultura de porumb, a fost ănființată în perioada 10 – 30 aprilie. Densitate de cultivare a fost de
50.000 - 55.000 plante / ha (neirigat) și adancimea de 5-8 cm, cu o distanță între rânduri de 70 cm.
Sămanta folosita: Baragan 48, Cera 290 și Iezer
Cultura de rapită, a fost infiintata în perioada 1- 15 septembrie. Densitate de cultivare 12 kg /ha,
adancimea de încorporare a seminței de 2-3 cm, iar distanta intre rânduri de 12.5-25 cm.
Sămanta folosita: Soiuri dezvoltate de KWS
Cultura de floarea soarelui, a fost infiintata în perioada 1- 15 aprilie. Densitate de cultivare a
plantelor a fost de 45000- 50000 plante/ha. Adancime de semănat a fost de 5-7 cm iar distanta intre
rânduri de 60 cm.
Sămanta folosita a fost din soil 13MS201
Cultura de lucernă, se înființeaza in perioada 25 august-10 septembrie, cu o d ensitate de cultivare
20-22 kg/ha. Adancimea de semanat este de 2,5-3 cm
Cultura de soia, s-a infiintat in anul 2015, in prima decada a lunii aprilie, cu o densitate de
cultivare 70-100 kg/ha si adancimea de semnat de 3-4 cm, la o distanta intre rânduri de 70 cm.
Sămanta folosita - Carla TD, Crina T.
PARCUL DE MASINI AL SOCIETATII (UTILAJE FOLOSITE)
Din punct de vedere al parcului de mașini și utilaje, datorită faptului că nu lucrează o suprafata
foarte mare de teren, achizitia de utilaje a fost facuta din surse proprii dar si surse externe, respectiv
fonduri europene.

34
Fig. 3.3. Combina John Deere
Din categoria utilaje amintim: combine marca John Deere – 3 bucăți, John Deere W540, John
Deere 5090M, John Deere 7530 Premium (fig. 3.3.).
Combinele marca John Deere, au următoarele specificații tehnice, prezentate în tabelul 3.6.

Fig. 3.4. Tractor Valtra


Tabelul 3.6.
Specificațiile tehnice ale combinelor John Deere

35
Componente Specificații Specificații Specificații
Tip combina John Deere W540 John Deere W440 John Deere W540

Motor John Deere 6.8L, 6 cil. Agco Power 7.4L, 6 John Deere 6.8L, 6 cil.
cil. - TIER IV
Latime de lucru 6.10 m 5.10 m 6.10 m
Buncar cereale 8.000 L 6.500 L 8.000 L
Optiuni echipata cu Kit de boabe Echipament recoltat echipata cu Kit de boabe
mari, cupla de remorcare, rapita ZURN pt. mari, cupla de
site electrice, melc heder 317R cu 2 remorcare, site electrice,
descarcare de 6.1m, cutite cutite laterale Kit melc descarcare de 6.1m,
serate (capacitate mai buna recoltare boabe mari cutite serate (capacitate
de tocare), senzor retur (porumb, soia, mai buna de tocare),
spice floarea soarelui) senzor retur spice
Atasamante Heder paioase JD model Heder paioase John Heder paioase JD model
620R (sn:1Z0620RXTC - Deere model 317R 620R (sn:1Z0620RXTC
arata numarul, an:2012), - arata numarul,
Carucior Cochet pentru an:2012), Carucior
heder 6.1m Cochet pentru heder
6.1m
Sursa: Date S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL
Tot in componenta parcului de mașini, regăsim si 4 tractoare performante de tipul: Valtra T160,
Valtra N 154 Active Tractor, dar si 3 tractoare mai vechi, precum tractoarele Universal 650, toate fiind
dotate cu remorci (fig. 3.4).

LUCRARILE DE INGRIJIRE SI PLANUL DE FERTILIZARE


Pentru cultura de toamnă (grâu și orz), în perioada toamna - iarna s-au efectuat urmatoarele
lucrari de ingrijire:
 combaterea daunatorilor (gandacul ghebos),
 eliminarea excesului de apa pentru a preveni, in toamnele ploioase, fenomenul de baltire.
 folosirea soiurilor rezistente la ger pentru protejarea culturilor impotriva gerurilor

36
Pentru perioada de primavara:
 verificarea starii de inradacinare a plantelor in functie de care se aplica lucrari de afanare sau de
tasare a solului;
 fertilizarea suplimentara care sa asigure obtinerea unor importante sporuri de productie, mai
ales atunci cand se constata o crestere lenta a plantelor,
 combaterea buruienilor prin erbicidat ;
 combaterea bolilor si a daunatorilor prin aplicarea tratamentelor fitosanitare;

Lucrarile de ingrijire pentru culturile prasitoare (porumb, floarea soarelui)


- completarea golurilor este necesara la culturile unde semanatul a fost efectuat defectuos,
datorita atacului unor daunatori, sau altor cauze.
- prasitul
- fertilizarea suplimentara
- combaterea chimica a buruienilor, a bolilor si daunatorilor;
- irigatia reprezinta si in cazul acestor culturi, una din importantele metode de sporire a
recoltelor.

Planul de fertilizare
In ciuda costurilor ridicate de achiziție a îngrășămintelor, fertilizarea este motivată prin faptul
că, în lipsa acestora, productivitatea este redusă, calitatea slabă.
Totuși, trebuie avut în vedere faptul că îngrășămintele pot contribui la dublarea sau chiar
triplarea producției la cerealele păioase.
Planul de fertilizare, cuprinde aplicarea azotatului de amoniu, la toate culturile din asolament,
diferența este făcută, doar de doza aplicată fiecărei culturi și momentul aplicării.
La cultura de soia s-a aplicat o cantitate de 300 kg/ha azotat de amoniu, iar la porumb, floarea
soarelui și lucrnp, câte 200 kg/ha (tabelul 3.7).
Grâul și orzul au primit eșalonat cate 100 kg/ha, în doua perioade de fertilizare, o doza in luna
martie si una in luna august.

37
Tabelul 3.7.
Planul de fertilizare, perioada 2016 - 2017
Planific Îngrăşăminte aplicate
Bloc Parcela Total N
at N Minerale Data
fizic Cultura (kg
Supraf. (kgs.a./ (kg N aplicării
nr. Nr. Tip kg/ha s.a./ha)
Ha h) s.a./ha)
1 2 3 4 5 9 10 11 12 13
- - 150 Grau 80 100 18 27.08.2016
- 100 34 16.03.2017 52
- - Orz de 100 18 27.08.2016
55 toamna 80 100 34 16.03.2017 52
- - Rapita Azotat 100 18 25.08.2017
100 de 100 de 100 34 16.03.2017 52
toamna amoniu
- - Soia 54
50 60 300 18.04.2017 54
- -
130 Porum 100 200 68 14.04.2017 68
b
- - Floarea
10 soarelui 70 200 68 18.04.2017 68
- - Lucer
61 na 100 200 68 18.04.2017 68
Sursa: Date S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

3.5. PRODUCTII MEDII PROGRAMATE ȘI REALIZATE


Producțiile obținute pentru anul 2017, conform tabelului 3.8., acesta ne indică producții bune,
pentru tipul de sol din societate, cu restricții mari de fertilitate, ceea ce inseamnă că soiurile și hibrizii,
dar si sistemul de fertilizare, sunt corect folositi cu un plan corect intocmit.
Culturile de pe suprafețe mari necesită practicarea unei tehnologii moderne de lucrări ale
solului, lucrări de întreținere si a unui sistem performant de fertilizare.
38
Tabelul 3.8.
Productii medii realizate in perioada 2016-2017, la S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL
Productia Suprafața cultivate, ha
medie Grau Orz Porumb Rapita Floarea SOIA Lucerna Total
kg/ha ha ha boabe /ha ha soarelui ha fan / ha ha
ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9
7.800 150 - - - - - - 150

6.200 - 55 - - - - - 55

12.000 - - 130 - - - - 130

3.800 - - - 100 - - - 100

3.200 - - - - 10 - - 10

14.000 - - - - - 61 61

4.200 - - - - - 50 - 50

Sursa: Date S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL

În anul 2017, observam faptul că, productiile medii la toate culturile din asolament, au inregistrat
o crestere semnificativa, fata de anul 2015.
Analizand producțiile la cultura de grau, observam o crestere de 10 % in anul 2017 comparativ cu
anul 2015.
O alta crestere semnificativa de producție este si la cultura de porumb, respectiv cu 20 % pentru
anul 2017, comprativ cu anul 2015.
Deasemeni, la cultura de lucerna s-a inregistrat o crestere semnficativă de 30 % pentru anul 2017
in comparatie cu anul 2015.
Si la celelalte culturi s-au inregistrat cresteri usoare de productie, dar mult mai mici, respectiv la
cultura de orz o crestere cu 4 %, iar la rapita cu 8%
Deasemeni culturile de floarea soarelui si soia au inregistrat cresteri mai putin semnificative.

39
Producțiile medii obținute în cadrul S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL,
t/ha
16
14
14
13
12
12
11 11
10
10

8 7.5 7.8
7.1
6 6.1 6.2
6

4 4.1 4.2
4 3.5 3.7 3.8
3 3.1 3.2

0
Grâu Orz Porumb Rapita Floarea Soia Lucerna
soarelui

2015 2016 2017

Fig. 3.5. Producții medii obținute la plantele din rotație, t/ha

La cultura de lucernă, producția de fân la hectar, a crescut de la an la an, iar dacă in anul 2015,
aceasta a fost de 11.000 kg/ha, în anul 2017, aceasta a juns la 14.000 Kg/ha (fig. 3.5).
Culturile de orz, rapiță, floarea soarelui și rapiță au avut productii medii egale in cei trei ani de
cercetare, cresterile fiind nesemnificative dela an la an.

40
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Dupa perioada de practica in incinta fermei si facand o analiza a culturilor, consider ca


agricultura se schimba de la an la an. In prezent agricultura se face după anumite analize, ale solului,
achizitie de cele mai bune seminte si un sistem cat mai eficient de arat, semanat, fertilizat si combaterea
buruienilor.
Comuna Jegalia, se află la aproximativ jumătatea drumului dintre Călărași și Fetești și are
avantajul că la aproape un kilometru depărtare curge Brațul Borcea, braț al Dunării (între Borcea și
Dunărea Veche, celălalt braț, se află Balta Ialomiței), fiind o resursă bună de aprovizionare cu apă.
Aceasta comună, se remarca printr-un relief predominant de cîmpie şi luncă, singurele neregularităţi
reprezentându-le văile de tasare, aşa numitele crovuri, precum şi movilele.
În comuna Jegalia, agricultura este ajutată foarte mult de natura, un pilon important al
agriculturii performante fiind apa, iar aici, pe lăngă brațul Borcea, fermerii mai beneficiază de
un luciu de apa, de 4965 ha, provenit de la cinci lacuri importanteîn județ și anume: Ciocănești,
Gălățui, Iezerul Cuza Vodă, Iezer și Frăsinet
Flora specifică acestui areal, este compusă din vegetatie specifica zonei de stepa in care
predomina plantele ierboase si vegetatie de balta, floră ce poate fi detaliată prin buruienile întâlnite în
acest areal, și anume:
- Buruieni anuale efemere
- Buruieni neparazitare perene
- Buruieni biennale
- Buruieni parazite
Urmare a complexității factorilor de mediu, in teritoriu s-au format soluri ce fac parte din Clasa
Protisoluri (aluviosoluri), si prin apariția procesului de pseudogleizare, a aluat naștere soluri din Clasa
Hidrisoluri.
Societatea S.C. AGRO MYH JEGALIA S.R.L., a fost înfiintata în anul 2006 și este o firma cu
capital privat integral românesc, ce isi desfășoară activitatea în domeniul agricol ”Cultivarea cerealelor
(exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”, care are în
exploatare 556 ha la nivel de anul 2017, din care 400 ha proprietate privată, iar 156 ha luate in arendă.

41
In organizarea terenurilor din ferma S.C. AGRO MYH JEGALIA SRL, se ia in calcul
asolamentul de camp, asolament compus din cerealele păioase şi prăşitoare, plantele tehnice, culturi
furajere, iar structura culturilor prevede: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, soia și lucernă.
Din punct de vedere al lucrărilor solului, arătura este lucrarea de bază a solului, efectuată după
recoltarea plantei premergătoare și influenţează procesele fizice, chimice şi biologice din sol ca urmare
a modificării regimului de aer, apă, căldură şi substanţe nutritive, astfel prin arat resturile vegetale de la
suprafaţa solului şi îngrăşămintele organice sunt încorporate în sol.
Societatea are în dotare diverse mașini și utilaje agricole cu care să acopere toate lucrările
tehnologice pe tot parcursul anului. Din categoria utilaje amintim: combine marca John, John Deere
W540, John Deere 5090M, John Deere 7530 Premium. Tot in componenta parcului de mașini, regăsim
si 4 tractoare performante de tipul: Valtra T160, Valtra N 154 Active Tractor, dar și tractoare mai
vechi, marca Universal 650, toate fiind dotate cu remorci.
Planul de fertilizare, cuprinde aplicarea azotatului de amoniu, la toate culturile din asolament,
diferența este făcută, doar de doza aplicată fiecărei culturi și momentul aplicării. La cultura de soia se
aplică o cantitate de 300 kg/ha azotat de amoniu, iar la porumb, floarea soarelui și lucernă, câte 200
kg/ha. Grâul și orzul au primit eșalonat cate 100 kg/ha, în doua perioade de fertilizare, o doză în luna
martie si una în luna august
Producțiile obținute pentru anul 2017, sunt bune, pentru tipul de sol din societate, cu restricții mari
de fertilitate, ceea ce înseamnă că soiurile și hibrizii, dar si sistemul de fertilizare, sunt corect folosiți cu
un plan corect întocmit.

Recomandari
Consider că pentru cresterea culturilor dar și a prețurilor in agricultura este necesară inființarea
unei asociații care să implice mai mulți fermieri, care să dezvolte agricultura, prin sisteme de irigații,
prezența reprezentantilor la bursa de la Bucuresti si nu numai.

42
BIBLIOGRAFIE

1. Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D, 2005, ‘’Pedologie’’, Editura Academic Pres,
Cluj-Napoca,
2. Chiriţă C.D., 1974, Ecopedologie cu baze de pedologie generală, Ed. Ceres, Bucureşti,
3. Florea N., Munteanu I., Rapaport Camelia, Chiţu C., Opriş M., 1968, Geografia Solurilor României,
Ed. Ştiinţifică Bucureşti,
4. Florea N., Munteanu I. şi colab., Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor SRTS-2000 Ed. Univ.
A.I. Cuza‖ Iaşi, 2000,
5. Eliade Gh., Ghinea L., Ştefanic Gh., 1983, Bazele biologice ale fertilităţii solului, Ed. Ceres,
Bucureşti,
6. Hera Cr., Borlan A.Z., 1980, Ghid pentru alcătuirea planurilor de fertilizare, Ed. Ceres, Bucureşti,
Sistemul român de clasificare a solurilor, I.C.P.A. Bucureşti, 1980,
7. Moldovan Adela Ramona, Teodor RUSU. Combaterea integrată a buruienilor din cultura de grâu în
condiţii pedoclimatice din localitatea LUNCA, Jud. MUREŞ Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară, Str. Mănăştur, Nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România,
8. Posea Grigore, geomorfologia României, relief – tipuri, geneză, evoluţie, regionare, Ediţia a II-a –
Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005;
9. Posea Gr. (1997), Relieful şi evoluţia paleogeografică a Câmpiei Române, Ghidul excursiilor celei
de-a XV-a Conferinţe naţionale pentru ştiinţa solului. „Publicaţiile Societăţii naţionale române pentru
ştiinţa solului”, nr. 2 a, Bucureşti, 26-30 august 1997.
10. Răuţă C., Cârstea S., 1995, Solul resursa esenţială a dezvoltării durabile, Ştiinţa Solului, Seria a
III-a, vol. XXIX nr. 1,
11. Raport de mediu pentru PLAN URBANISTIC GENERAL comuna Perisoru jud. Calarasi,
12. https://www.botanistii.ro/blog/scapa-de-costrei-informatii-utile/-accesat la data de 02.06.2018,
13. https://www.gazetadeagricultura.info/plante/protectia-plantelor/254-clasificarea-buruienilor.html-
accesat la data de 02.06.2018,

43
14. https://www.agrimedia.ro/articole/excesul-de-umiditate-pe-terenurile-agricole- accesat la data de
02.06.2018,

44

S-ar putea să vă placă și