Sunteți pe pagina 1din 163
Adresa: Telefon:
Adresa:
Telefon:

Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucureşti, România + 40 31 822 22 82 + 40 31 822 00 19

Fax:

E-mail: contact@marketscope.ro Website: www.marketscope.ro MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDE Ţ UL SIBIU

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDE Ţ UL SIBIU Ianuarie 2010

Ianuarie 2010

CUPRINS

SCURTĂ METODOLOGIE

3

INTRODUCERE: TENDINŢE ÎN TURISM LA NIVEL EUROPEAN. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA

MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL DIN JUDEŢUL SIBIU ŞI A STADIULUI PREZENT DE DEZVOLTARE

A TURISMULUI

 

5

I. RESURSE ŞI STRUCTURI TURISTICE ÎN JUDEŢUL SIBIU

7

 

I.1.

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA RESURSELOR TURISTICE ÎN CONTEXT ISTORIC, ETNO-FOLCLORIC ŞI

GEOGRAFIC

 

7

I.2.

INVENTARIEREA, EVALUAREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A RESURSELO R TURISTICE

9

I.3.

DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE NATURALE

10

I.4.

DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ANTROPICE

15

I.5.

INVENTARIEREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A STRUCTURILOR TURISTICE

24

I.6.

DESCRIERE SINTETICĂ A INFRASTRUCTURII DE CAZARE

25

I.7.

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ALTOR STRUCTURI TURISTICE

46

I.8.

INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT (ACCES) ŞI DE UTILITĂŢI. CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ

47

I.9.

REZUMATUL CAPITOLULUI

51

II. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEŢUL SIBIU ŞI ÎN ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI

53

 

II.1.

PROFILUL TURISTIC AL ZONEI DE SUD A TRANSILVANIEI

53

II.2.

REPERE STATISTICE PRIVIND CEREREA TURISTICĂ ÎN SUDUL TRANSILVANIEI. SEZONALITATE

54

II.3.

ANALIZA INTERESELOR TURIŞTILOR PENTRU ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI, CU ACCENT PE PRODUSE

TURISTICE DIN JUDEŢUL SIBIU. TIPURI DE TURISM PRACTICATE

58

II.4.

ALTE PERSPECTIVE ŞI OBSERVAŢII PRIVIND INTERESELE TURIŞTILOR

65

II.5.

PREZENTARE SINTETICĂ A INTERESELOR TURIŞTILOR ROMÂNI ŞI ALE TURIŞTILOR STRĂINI

67

II.6.

PROFILAREA PRI NCIPALELOR SEGMENTE DE TURIŞTI INTERESAŢI DE OFERTA TURISTICĂ DIN JUDEŢUL

SIBIU. NOI PIEŢE ŞI SEGMENTE DE TURIŞTI ŢINTĂ

69

II.7.

REZUMATUL CAPITOLULUI

71

III.

STUDIU DIAGNOSTIC AL OFERTEI TURISTICE ŞI POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN JUDEŢUL

SIBIU 72

 
 

III.1.

ÎMPĂRŢI REA TERITO RIULUI JUDEŢULUI ÎN ZONE, ÎN VEDEREA ANALIZEI OFERTEI TURISTICE

72

III.2.

MUNICIPIUL SIBIU

73

III.3.

ZONA

MĂRGINIMII SIBIULUI

75

III.4.

OCNA SIBIULUI - SECAŞE

77

III.5.

VALEA TÂRNAVELOR

79

III.6.

VALEA HÂRTIBACIULUI

82

III.7.

ŢARA OLTULUI

83

III.8.

REZUMATUL CAPITO LULUI

85

IV.

ANALIZA POSIBILITĂŢILOR DE IMPLICARE A CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU ÎN SUSŢINEREA

DEZVOLTĂRII TURISMULUI

88

IV.1.

PREZENTARE SINTETICĂ A POSIBILITĂŢIOR DE IMPLICARE A CONSILIILOR JUDEŢENE ÎN SUSŢINEREA

DEZVOLTĂRII TURISMULUI ŞI SURSE DE FINANŢARE

88

IV.2.

PRACTICI DE

SUSŢINERE A DEZVO LTĂRII TURISMULUI ÎN CADRUL CO NSILIILOR JUDEŢENE

89

IV.3.

POSIBILITĂŢI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂRII TURISMULUI DE CĂTRE CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU

92

IV.4.

REZUMATUL

CAPITO LULUI

96

V.

PROPUNEREA UNOR DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL

SIBIU ÎN PERIOADA 2010-2020

98

 

V.1.

V.2.

V.3.

V.4.

V.5.

CONTEXTUL GENERAL

98

VIZIUNEA ŞI MISIUNEA CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU ÎN DOMENIUL DEZVO LTĂRII TURISMULUI

99

DIRECŢII STRATEGICE

99

ACŢIUNI ŞI PROGRAME PENTRU REALIZAREA PRIORITĂŢILOR STRATEGICE

107

REZUMATUL CAPITOLULUI

120

VI.

PLANUL DE MĂSURI AL CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU PENTRU DEZOVLTAREA

TURISMULUI, ÎN PERIOADA 2010 - 2013

123

VI.1.

PLAN DE MĂSURI PENTRU PERIOADA 2010 - 2013 - VARIANTA A CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA

BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 406.000 LEI, 2011 – 418.000 LEI, 2012 – 429.000 LEI SI 2013 – 440.000 LEI

123

VI.2.

PLAN DE MĂSURI PENTRU PERIOADA 2010 - 2013 - VARIANTA B CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA

BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 424.000 LEI, 2011 – 446.000 LEI, 2012 – 471.000 LEI SI 2013 – 500.000 LEI

131

VI.3. REZUMATUL CAPITO LULUI

138

VII.

ANALIZA IMPACTULULUI REALIZĂRII PLANULUI DE MĂSURI PROPUS ASUPRA

SECTORULUI ECONOMIC, SOCIAL, PRECUM ŞI ASUPRA MEDIULUI

139

VII.1.

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ, ÎN URMA

PROCESULUI INVESTIŢIONAL ÎN ACTIVE CORPORALE

139

VII.2.

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ, ÎN URMA

PROCESULUI INVESTIŢIONAL ÎN ACTIVE NECORPORALE, REALIZĂRII DE ACŢIUNI, PROGRAME

140

VII.3.

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREĂRII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ GENERATE

DE FUNCŢIONAREA CIT-ULUI DIN AGNITA

140

 

VII.4.

VII.5.

ESTIMAREA IMPACTULUI PENTRU PERIOADA 2014 – 2020

141

REZUMATUL CAPITOLULUI

142

VIII.

STABILIREA UNEI PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A IMPLEMENTĂRII

PLANULUI DE MĂSURI

143

IX.

REZUMATUL MASTERPLANULUI PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

158

Scurtă metodologie

Realizarea „Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” a presupus două etape:

§ Etapa 1 - Obţinerea unui suport informaţional care să includă o evaluare a patrimoniul turistic al judeţul Sibiu şi a cererii pentru produsele şi serviciile turistice din judeţ (în contextul apartenenţei la zona de sud a Transilvaniei), un studiu diagnostic al ofertei turistice din judeţ şi o analiză a posibilităţilor pe care Consiliul Judeţean Sibiu le are pentru susţinerea dezvoltării turismului

§ Etapa 2 - Adoptarea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu în perioada 2010 - 2020 şi a unui plan de măsuri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezvoltarea turismului în perioada 2010 - 2013, respectiv propunerea unei proceduri pentru monitorizarea şi evaluarea implementării planului de măsuri.

Etapa 1

Etapa 1 s-a constituit într-o amplă cercetare de piaţă, ale cărei module metodologice au inclus 1 :

§ Cercetare de birou (identificare şi evaluare de surse de informaţii secundare, culegere şi analiză de informaţii secundare, identificarea de experţi / organizaţii / instituţii relevante, etc.):

o

studii, analize, rapoarte şi materiale de prezentare ale diverselor autorităţi şi organizaţii relevante pentru obiectul Masterplanului 2 (de exemplu Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii etc.)

o

o

publicaţii de turism (ANAT Media, Tourist Media, Descoperă România etc.)

o

articole în presa generală şi economică (ZF, Capital, Gândul, Cotidianul, Săptămâna Financiară, Tribuna, Monitorul de Sibiu, etc.)

o

date statistice (Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu)

§ Fundamentarea şi realizarea unei cercetări bazate pe chestionare cu auto-completare pentru

primăriile din judeţul Sibiu (la care au raspuns 52 de primării, ce sunt de asemenea menţionate in Anexa 4)

§ Realizarea a peste 50 de interviuri semistructurate cu decidenţi aparţinând următoarelor categorii de organizaţii relevante:

o

Agenţii de turism

o

Primării din judeţul Sibiu

o

Hoteluri şi pensiuni din toate zonele judeţului Sibiu

o

Consilii judeţene sau asociaţii de promovare a turismului din Alba, Braşov, Maramureş, Mureş, Suceava

o

Obiective turistice majore din judeţul Sibiu

o

Experţi sectoriali (asociaţii profesionale / patronale, grupuri de acţiune locala etc.)

§ Realizarea de vizite lucru în toate zonele judeţului Sibiu (ce au presupus observarea specificului local şi a stării infrastructurii, scurte discuţii cu administratori de obiective turistice, cu pensiuni, cu turişti, etc.)

§ Colectarea de informaţii de la Birourile de Promovare Turistică a României din Străinătate prin

intermediul unor chestionare cu autocompletare şi a unor scurte interviuri telefonice (unde a fost cazul); au fost avute în vedere acele ţări din care sosesc un număr semnificativ de turişti spre judeţul Sibiu (şi, în general, spre Sudul Transilvaniei), dintre acestea participand la studiu birourile din Germania, Franţa, Olanda & Belgia, Austria şi Spania.

În ceea ce priveşte aportul modulelor metodologice la redactarea capitolelor I – IV, conceptul de cercetare propus a presupus ca studiile şi analizele de piaţă, considerate în ansamblul lor, să conducă la acoperirea obiectivelor informaţionale din caietul de sarcini. Astfel, rezultatele din fiecare capitol au la bază date culese şi validate prin mai multe sau toate modulele metodologice (de exemplu interviurile semi-structurate

1 Aceasta sectiune conţine doar câteva exemple de surse şi respondenţi; enumerarea completă a surselor se găseşte în Anexa 4

(incluzând, printre altele, lista respondenţilor pentru interviurile semi-structurat şi a primăriilor care au trimis chestionare)
2

“Masterplanul pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” va fi numit simplu “Masterplan(ul)”, acest termen simplificat referindu-se la documentul de faţă, în timp ce referirile la alte masterplanuri vor include şi detalierea numelui acestora (de exemplu “Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional”)

au oferit date pentru toate capitolele, la fel cum cercetarea de birou a fost utilizată pentru a verifica sau completa informaţii din fiecare din cele patru capitole).

Pe parcurcul capitolelor I – IV, înaintea fiecăreia din secţiunile pentru care caietul de sarcini prevedea în mod expres, dar şi oriunde s-a considerat necesar, a fost inserată o casetă în care se punctează particularităţi metodologice (de exemplu modalităţi de obţinere a datelor şi modulele sau sursele care au avut o contribuţie mai importantă în acel capitol), respectiv se prezintă criterii de selecţie pentru introducerea unor rezultate în Masterplan sau se justifică modalităţi de interpretare a datelor, ce au influenţat forma şi conţinutul Masterplanului. Aceste casete sunt constituite ca subcapitole separate, sau se regăsesc la începutul unor subcapitole.

Selecţia respondenţilor pentru interviurile semi-structurate a pornit de la o bază iniţială extinsă de contacte, construită prin cercetare de birou, luând în calcul categoriile majore de subiecţi dar şi importanţa şi relevanţa implicite ale unor potenţiali respondenţi (de exemplu primăriile din principalele localităţi turistice, marile muzee, asociaţiile turistice, grupurile de acţiune locală). În afară de criteriul importanţei şi relevanţei implicite, alte criteriile de selecţie pentru contactarea şi intervievarea subiecţilor potenţiali au fost evaluările prealabile ale consultanţilor Marketscope, recomandările altor respondenţi sau experţi, precum şi promptitudinea şi interesul subiecţilor în momentul contactării preliminare.

Considerăm că mixul de respondenţi a asigurat acoperirea obiectivelor informaţionale, iar reprezentativitatea acestuia pentru sectorul turistic şi pentru pieţele şi segmentele de interes pentru Masterplan poate fi justificată prin existenţa în cadrul grupului subiecţilor intervievaţi a următoarelor categorii:

§ Hoteluri mari şi medii din principalele localităţi turistice (oraşele mari: Sibiu şi Mediaş, staţiunile Ocna Sibiului, Bazna şi Păltiniş);

§ Reprezentanţi ai principalelor segmente de turism: business, activ, rural, balnear, cultural etc.;

§ Experţi ai industriei de ospitalitate cu mare experienţă, recunoscuţi în turismul sibian (atât antreprenori, cât şi manageri de unităţi turistice);

§ Principalele muzee din judeţ, în funcţie de notorietate şi număr de vizitatori

§ Autorităţi locale din principalele localităţi turistice

§ Consilii judeţene sau funcţiuni de turism din judeţe reprezentative pentru turismul românesc

Etapa 2

Principalele surse utilizate şi aspecte de care s-a ţinut cont la fundamentarea capitolelor V – VIII sunt:

§ informaţiile relevante din capitolele precedente

§ documente de planificare strategică existente la nivel regional, sectorial şi naţional

§ o serie de discuţii suplimentare cu specialişti locali

§ constrângerile bugetare

§ posibilităţile de accesare a fondurilor europene

§ competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvoltării turismului

Particularităţile metodologice sunt punctate la începutul capitolelor.

Introducere: Tendinţe în turism la nivel european. Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu şi a stadiului prezent de dezvoltare a turismului

Principalele tendinţe în turism la nivel european

În baza unor cercetări de piaţă recente realizate la nivel european 1 (februarie 2009), principalele tendinţe în ţările membre ale Uniunii Europene în privinţa turismului în anul 2008 indică anumite modificări ale comportamentului de achiziţie şi consum al serviciilor turistice (în principal cauzate de adâncirea crizei economice) în raport cu 2007, când acesta a fost doar uşor influenţat de începutul recesiunii economice globale.

Tendinţa cu probabil cel mai mare impact este diminuarea sau anularea bugetelor alocate vacanţelor; diminuarea bugetelor de concediu are drept consecinţe alegerea unei destinaţii interne în defavoarea uneia externe, tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacanţă (preponderent la cea de iarnă), diminuarea sejurului, reducerea bugetului de cumpărături sau călătoria în extra-sezon, etc. Totuşi, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice se îndreaptă către un raport calitate-preţ mai bun, mai degrabă decât asupra unui preţ scăzut sau „celui mai mic preţ”. Alte elemente importante în alegerea unei destinaţii sunt siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător.

Principalele elemente motivaţionale pentru a merge în vacanţă le reprezintă odihna şi recreerea, soarele / plaja şi vizitarea prietenilor şi a rudelor. Într-o măsură mai mică, interesele majore ale turiştilor includ vizitarea oraşelor, atracţiile culturale / ecumenice şi natura. Aceste ultime trei nuclee de motivaţie sunt mai puternice pentru publicul din Slovenia, Danemarca şi Lituania, iar din perspectiva segmentelor de vârstă, pentru persoanele de vârsta a treia.

Destinaţiile cele mai populare în turismul extern sunt Spania, Italia, Franţa şi Grecia. Împărţirea destinaţiilor preferate de turişti în „tradiţionale” şi „non-convenţionale” indică Suedia, Danemarca şi Irlanda, urmate de Slovenia şi Germania, drept principalele ţări emitente de turişti ce preferă zone non-conveţionale 2 . Principala motivaţie a turiştilor care preferă destinaţii non-convenţionale este înţelegerea specificului local şi observarea pitorescului. Principalele beneficii aşteptate de către aceşti turişti sunt: înţelegerea culturii locale (stil de viaţă, tradiţii), raportul calitate-preţ mai bun, preţurile mai mici. În general, persoanele care preferă acest tip de destinaţie planifică perioade mai îndelungate de şedere.

Principalele surse de informare pe baza cărora este fundamentată planificarea vacanţei sunt recomandările prietenilor şi colegilor, internetul, experienţa personală, iar abia apoi agenţiile de turism. Cei care aleg destinaţii de vacanţă non-convenţionale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporţie mai ridicată decât cei care aleg destinaţii consacrate. Cele mai importante considerente în alegerea unei destinaţii sunt mediul ambiant (atractivitatea generală a zonei), patrimoniul cultural, divertismentul şi gastronomia.

În ceea ce priveşte modalitatea de organizare a vacanţei, se pare că majoritatea turiştilor (mai mult de jumătate) preferă să se ocupe singuri, în timp ce doar un sfert au utilizat serviciile unei agenţii de turism sau au optat pentru o ofertă all-inclusive cu rezervare prin internet. Opţiunea de a organiza pe cont propriu vacanţa se observă în mai mare măsură în segmentul de populaţie cu venituri şi educaţie peste medie. Principalele două modalităţi de transport utilizate sunt automobilul / motocicleta, respectiv avionul.

1 Principalele tendinţe la nivel european sunt preluate din studiul de tip eurobarometru “Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”, disponibil pe website-ul Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_258_en.pdf) 2 Scurta analiză a preferinţelor pentru zonele “non-convenţionale” este importantă intrucât România poate fi privită de străini astfel (nefiind o destinaţie consacrată)

Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu

Pe lângă turism, principalele ramuri ale economiei din judeţul Sibiu sunt industria prelucrătoare (producţia de componente pentru industria automobilelor, logistică şi ambalaje, industria alimentară, a confecţiilor textile, precum şi industria electronică) şi cea a imobiliarelor (construcţii şi intermediere imobiliară), un rol important având de asemenea agricultura şi transporturile şi comunicaţiile. De asemenea, în parcurile industriale de lângă Sibiu (Şelimbăr şi Şura Mică) şi în parcul industrial Mediaş sunt preconizate investiţii în facilităţi de producţie ale unor companii cu profil industrial similar cu domeniile enumerate.

Populaţia judeţului este de aproximativ 425.000 de locuitori, din care populaţia urbană reprezintă aproximativ 70%. Principalele tendinţe sunt de scădere şi îmbătrânire a populaţiei, în special în mediul rural, situaţie accentuată şi de plecarea tinerilor către zonele industrializate. Câştigul mediu salarial brut în judeţul Sibiu se situează la nivelul de 1.962 RON (media lunilor ianuarie-mai 2009), în creştere cu 16% de la 1.687 RON (perioada similară a anului 2008), în timp ce rata şomajului este de 4,8% (ianuarie-mai 2009) se află în creştere de la 3,2% (ianuarie-mai 2008). Aceste performanţe situează judeţul peste media regiunii Centru, dar şi a ţării.

Investiţiile străine directe se concentrează în special în domeniul industriei componentelor pentru automobile (de exemplu: SNR Roulements, Marquardt, Caucho, Faurecia, Continental, etc.).

Judeţul Sibiu are propria bursă monetar-financiară şi de mărfuri (SIBEX).

Repere privind stadiul prezent de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu

Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România (alături de zone precum litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) atât pentru turiştii români, cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, dar nu numai). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu, de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniş, Ocna Sibiului), dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turişti străini atraşi, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului.

Evoluţia crescătoare a numărului de turişti (conform INS, numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă 2006 cu aproape 15% 1 ;) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului 2 .

Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului, insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activităţii turistice în special în mediul rural, în alimentaţie publică, la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial.

1 Anul 2007 a fost atipic, cererea mult mai mare faţă de 2006 şi 2008 fiind influenţat de programul „Sibiu – Capitală Culturală

Europeană; totodată, trebuie menţionat că datele înregistrate statistic subestimează considerabil numărul real al vizitatorilor
2

Date statistice recente care să descrie ponderea turismului în PIB-ul judeţului Sibiu nu sunt disponibile. Cele mai recente date relevante, din Anuarul Statistic al judeţului Sibiu (ediţia 2008), sunt din 2005; conf orm acestora, ponderea activităţii hotelurilor şi restaurantelor în PIB-ul judeţului este de 3,66% (2005), în creştere cu 0,45 puncte procentuale faţă de anul precedent.

I.

Resurse şi structuri turistice în judeţul Sibiu

I.1.

Privire de ansamblu asupra resurselor turistice în context istoric, etno-folcloric şi geografic

Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Resursele turistice naturale variază de la peisaj montan alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale, religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă.

Cercetări arheologice certifică locuirea zonei încă din cele mai vechi timpuri (există vestigii arheologice protopaleolitice, din neolitic, din epoca bronzului, precum şi aşezări dacice şi romanice). În secolul al XII-lea, pe teritoriul Transilvaniei regii unguri încep colonizarea cu saşi în scopul apărării Transilvaniei de invaziile turceşti, una dintre cele mai importante şi intens colonizate zone fiind Sibiul. Oraşul Sibiu este atestat pentru prima dată în anul 1191, iar după ridicarea fortificaţiilor din secolul al XIV-lea nu a mai fost cucerit. Începând cu secolele XIV-XV sunt ridicate fortificaţii în jurul bisericilor în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului. Localităţile din judeţul Sibiu cunosc o dezvoltare economică continuă, înfiinţându-se numeroase bresle, oraşul Sibiu devenind de altfel într-o perioadă capitala principatului Transilvaniei. Sibiu se constituie într-un spaţiu unde s-au produs numeroase evenimente cu impact semnificativ asupra istoriei României, precum bătălia de la Şelimbăr sau redactarea proclamaţiei de la Blaj.

Pe cuprinsul judeţului Sibiu pot fi identificate cinci zone etno-folclorice, caracteristica principală fiind întrepătrunderea culturii săseşti cu cea românească în ansamblul judeţului: Mărginimea Sibiului (cuprinzând 18 localităţi la sud şi sud-vest de Sibiu; pe axele Jina – Tălmaciu / Munţii Cindrel – Munţii Lotru), Valea Târnavelor (axa Copşa Mică – Dumbrăveni), Ţara Oltului (axele Turnu Roşu – Arpaşu de Jos / Munţii Făgăraş), Valea Hârtibaciului (Caşolţ – Agnita) şi Podişul Secaşelor (axa Apoldu de Jos – Micăsasa).

Aşezată la poalele munţilor, Mărginimea Sibiului este leagănul păstrării obiceiurilor străvechi româneşti şi locul de desfăşurare a unor festivaluri şi târguri de tradiţie populară, precum şi a practicării meşteşugurilor şi ocupaţiilor ancestrale. Gastronomia zonei este de asemenea recunoscută, atât datorită produselor agricole tradiţionale, cât şi prin ineditul uşoarelor influenţe săseşti în bucătăria românească. Aşadar, patrimoniul turistic antropic are şi o importantă componentă imaterială, al cărei potenţial începe să fie exploatat. Podişul Târnavelor reprezintă o zonă de concentrare a unor importante obiective turistice din categoria bisericilor fortificate, resurse datorate paginilor de istorie scrise de populaţia săsească în zonă. Podişul Târnavelor este şi o renumită zonă viticolă, însă exploatarea acestei resurse rămâne limitată în judeţul Sibiu. Podişul Hârtibaciului reprezintă o zonă cu potenţial în exploatarea turistică a multiculturalismului (de la bisericile săseşti fortificate la meseriile rromilor). Podişul Secaşelor se distinge ca fiind o zonă viticolă cu tradiţie, însă al cărei potenţial rămâne în mare măsură neexploatat. Ţara Oltului reprezintă, în mod similar cu Mărginimea Sibiului, un spaţiu al culturii româneşti, însă cu o influenţă săsească mai puternică, respectiv cu unele elemente specifice (dacă Mărginimea este recunoscută pentru creşterea oilor, în Ţara Oltului se cresc cu succes bovine).

Judeţul Sibiu este poziţionat în centrul ţării şi este structurat pe două etaje principale de relief: cel montan (21% din suprafaţa teritoriului) în partea de sud a judeţului şi cel de podiş (79% din suprafaţa teritoriului) în partea centrală şi de nord. Etajul montan este alcătuit din trei grupe muntoase despărţite de către defileul Oltului, şi anume: grupa Cindrel şi grupa Lotru la dreapta Oltului şi cea a Făgăraşului la stânga Oltului. Pe teritoriul judeţului, în grupa Făgăraş altitudinile depăşesc 2.500 de metri, cuprinzând mai multe vârfuri aflate între primele 10 în ordinea altitudinii din România (Vf. Negoiu – 2.535 m, Vf. Vânătoarea lui Buteanu – 2.507 m, Vf. Lespezi – 2522 şi Vf. Colţul Călţunului – 2510 m – acestea două din urmă se găsesc chiar la graniţa cu judeţul Argeş). Grupa Munţilor Cindrel (cuprinsă în totalitate de teritoriul judeţului Sibiu) precum şi grupa munţilor Lotru se desfăşoară în partea de sud-vest a judeţului, fiind caracterizate de altitudini ce urcă până la peste 2.200 de metri (Vf. Cindrel – 2.244 m – fiind cel mai înalt), însă în trepte mai puţin abrupte decât cele ale grupei de la sud-est (Făgăraş). Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului sunt despărţiţi de Valea Sadului. Peisajul montan al judeţului, incluzând păduri, lacuri glaciare, pajişti alpine, abrupturi şi stânci se constituie într-o importantă resursă naturală pentru turismul din judeţul Sibiu. Partea

centrală şi nordică a judeţului cuprinde unităţile de relief Podişul Hârtibaciului (partea central-estică – axa Sibiu – Agnita), Podişul Târnavelor (partea nordică – axa Copşa Mică – Mediaş – Dumbrăveni) şi podişul Secaşelor (partea vestică – axa Apoldu de Jos – Ocna Sibiului).

Două treimi din teritoriul judeţului Sibiu îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Olt, care traversează judeţul pe 56 de km de la est spre sud, iar o treime îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Mureş:

Târnava Mare (important afluent direct al râului Mureş) traversează partea de nord a judeţului de la est la vest. Pe teritoriul judeţului există o serie de lacuri glaciare (Bâlea, Podragu, Avrig, Doamnei, etc.) dar şi lacuri de baraj antropice (Gura Râului, Negovanu, etc.).

Temperatura medie anuală în zona de podiş este de aproximativ 10ºC, iar precipitaţiile se situează în jurul mediei de 650 mm/an, în timp ce în zona de munte temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine între 0ºC şi 5ºC, iar precipitaţiile între 900 mm/an şi 1.200 mm/an.

Întrucât există numeroase etaje de altitudine, flora şi fauna sunt deosebit de diverse (stejar, arţar, fag, carpen, brad, molid, bujor, jneapăn, pajişti alpine, respectiv mistreţul, cerbul, căpriorul, râsul, lupul, capra neagră, marmota, cocoşul de munte, acvila, etc). Cea mai mare parte a judeţului este inclusă în reţeaua siturilor Natura 2000.

Daca sudul judeţului este dominat de peisajul montan, jumătatea nordică a judeţului include o serie de centre urbane ce sunt sau se pot constitui în atracţii turistice de sine stătătoare (de exemplu Mediaş, Agnita, Copşa Mică, Dumbrăveni). Municipiul Sibiu (poziţionat în centrul judeţului, la graniţa celor două trepte majore de relief) reprezintă destinaţia turistică cu adevărat consacrată a judeţului, putând fi considerat o entitate separată în cadrul resurselor turistice şi principal nucleu al atracţiilor de tip istorico- arhitectural şi religios.

Alte categorii de atracţii turistice cuprind: staţiunile balneoclimaterice (Bazna, Ocna Sibiului), staţiunea montană Păltiniş, precum şi o serie de evenimente cu tradiţie, internaţionale sau de anvergură mai mică (naţionale, regionale, locale).

Figura 1. PRINCIPALELE GRUPE DE RELIEF ALE JUDEŢULUI SIBIU

TÂRNAVA MARE MEDIAŞ N Podişul TÂRNAVELOR Hârtibaciu Podişul Podişul SECAŞELOR HÂRTIBACIULUI SIBIU OLT
TÂRNAVA MARE
MEDIAŞ
N
Podişul
TÂRNAVELOR
Hârtibaciu
Podişul
Podişul
SECAŞELOR
HÂRTIBACIULUI
SIBIU
OLT
Cibin
Munţii
Munţii
Sadu
CINDREL
FĂGĂRAŞ
Munţii
LOTRULUI

Sursa: Adaptare Marketscope a hărţii fizice a judeţului Sibiu

Masterplan pentru turism în judeţul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

8

I.2.

Inventarierea, evaluarea şi modul de prezentare sintetică a resurselor turistice

Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii din următoarele surse:

§ Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de patrimoniu cultural, lista monumentelor UNESCO, lista siturilor Natura 2000 etc.)

§ Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice

§ Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice)

§ Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate

În plus, în cadrul vizitelor de lucru au fost vizate o parte importantă dintre resursele turistice naturale şi antropice importante (observare şi scurte discuţii cu administratori / reprezentanţi / localnici care au putut oferi câteva detalii despre acestea).

Argumentele majore privind veridicitatea datelor sunt includerea în analiză a informaţiilor oficiale şi a colectării de informaţii primare de la surse credibile (respondenţii din cadrul primăriilor, experţii sectoriali – ambele categorii având o bună cunoaştere a zonelor în care activează şi a judeţului în ansamblu), precum şi validarea încrucişată a rezultatelor din mai multe surse (secundare şi primare).

Cercetările preliminare au condus la alcătuirea unei liste extinse cu câteva sute de resurse turistice din categorii variate, care au fost evaluate în vederea selectării principalelor resurse, acestea din urmă fiind incluse în cadrul Masterplanului (în anexe şi / sau în documentul de faţă), în conformitate cu cerinţele formulate în caietul de sarcini. Criteriile de care s-a ţinut cont în selectarea resurselor turistice includ (în ordine aleatoare) prezenţa în / menţionarea de către mai multe categorii de surse şi creditarea cu un anumit nivel de importanţă pentru turism, percepţia respondenţilor şi consultanţilor Marketscope cu privire la atractivitatea, nivelul de exploatare şi interesul pe care îl suscită respectivele atracţii turistice în rândul turiştilor, respectiv elemente de natură obiectivă (în măsura în care au existat informaţii – de exemplu: număr de turişti atraşi, trafic de turişti observat, aspectul observat al resursei turistice etc.).

Acelaşi sistem de evaluare, ce utilizează în special informaţii de natură calitativă (observaţii, opinii, percepţii ale experţilor sectoriali dar şi ale echipei Marketscope) şi mai puţin informaţii de natură cantitativă (de exemplu număr vizitatori sau număr turişti mulţumiţi), întrucât acestea din urmă nu există, a fost folosit pentru gruparea resurselor turistice incluse în Masterplan în doua categorii: „majoreşi „secundare”. În prima categorie au fost incluse resursele cu atractivitate şi notorietate ridicate (ce presupun diversitate şi / sau unicitate a elementelor de interes turistic), cu un nivel de exploatare perceput ca fiind mediu sau ridicat (prin prisma amenajării resursei turistice, a infrastructurii de cazare existente, ambele judecate în funcţie de specificul respectivei resurse) – practic, resursele turistice considerate ca fiind cele mai importante pentru judeţ în acest moment (din perspectiva renumelui şi traficului de turişti). Cea de-a doua categorie cuprinde restul resurselor, considerate ca având potenţial, dar în prezent un nivel de exploatare redus.

Resursele turistice sunt prezentate sintetic separat (naturale vs. antropice) – pentru fiecare tip se începe cu „resursele turistice majore”, menţionate individual, în timp ce „resursele turistice secundare” sunt prezentate grupat – cele naturale pe zone geografice sau pe grupe de relief, iar cele antropice pe zone etno-folclorice şi pe subcategorii generice. Astfel, este posibil ca o zonă mai extinsă să fie considerată resursă secundară per ansamblu, iar nucleul de atractivitate turistică să fie prezentat separat la „resurse turistice majore”.

Ordinea în care sunt prezentate resursele nu constituie o ierarhizare a acestora după importanţă, la fel cum nu indică priorităţi de acţiune; acest capitol este preponderent descriptiv, echipa Marketscope alegând să prezinte resursele într-o ordine logica prin prisma criteriilor utilizate în analiză. Cifrele care introduc resursele turistice naturale nu trebuie, deci, interpretate ca ierarhizare, ele având rolul de a facilita reprezentarea grafică pe harţi a a atracţiilor turistice.

I.3.

Descriere sintetică a resurselor turistice naturale

Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale reliefului, pitorescul peisajelor, zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau potenţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate, considerăm ca reprezentând principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele din tabelul de mai jos (amplasarea geografică a resurselor este prezentată în harta de pe pagina următoare).

Resurse turistice naturale majore

1 ZONA BÂLEA

2 PEISAJUL SUBMONTAN ŞI MONTAN AL ZONEI RĂŞINARI – PĂLTINIŞ

(elemente naturale de interes ridicat: CURMĂTURA ŞTEZII, PĂLTINIŞ)

3 FACTORII TERAPEUTICI DE LA OCNA SIBIULUI 1

4 FACTORII TERAPEUTICI DE LA BAZNA

5 ZONA AVRIGULUI

Resurse turistice naturale secundare

ZONA MUNŢILOR CINDREL ŞI LOTRU (vârf uri şi puncte de belvedere: Vf. Cindrel (6), Vf. Frumoasa (7), Vf. Ştefleşti (8), Vf. Şerbota (9), Vf. Oaşa Mare (10), Vf. Onceşti (11); lacuri: Iezerul Mic (6 2 ), Iezerul Mare (7 3 ); cursuri de apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12), Valea Sadului (13), Cheile Cibinului (14), Defileul Oltului (15); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (16 4 ); zone protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17), Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18), Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19), Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20), La Grumazi (20 5 ), Pintenii din Coasta Jinei (21); alte zone: Platoul Diavolului (22), Crinţ (23), Fântânele (24))

ZONA MUNŢILOR FĂGĂRAŞ (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Negoiu (25), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (26), Vf Laiţa (27), Vf. Scara (28), Vf. Suru (29), Vf. Paltinu (30); lacuri: Avrig (31), Podragu (32), Podrăgel (33), Doamnei (34), Călţun (35); cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36), Arpaşul Mare (37), Podragu (38); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Piemontul Făgăraş (39); SPA Avrig – Scorei – Făgăraş (40), SCI Făgăraş (41), SCI Mlaca Tătarilor (42), SCI Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (43); zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44), RN Arpăşel (45), RN Lacul Tătarilor (46), RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47); alte zone: Chica Petrilor - Vf. Tătaru (48), Muchia Albotei (49), Muchia Buteanului (50), Muchia Bâlei (51))

ZONA PODIŞULUI HÂRTIBACIULUI (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Podişul Hârtibaciului (52), SCI Insulele stepice de lângă Slimnic (53); SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54); zone protejate: MN Canionul de la Mihăileni (55), RN Dealul Zackel (56); alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57))

ZONA PODIŞULUI TÂRNAVELOR (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (51 6 ), SCI Sighişoara (58) SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59), SCI Movilele de la Păucea (60))

ZONA PODIŞULUI SECAŞELOR (zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62), MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63))

SPA – Sit de Prot ectie Avi-faunistică – reţ eaua Nat ura 2000 SCI – Sit de Import anţă Comunitară – reţeaua Natura 2000

PN – Parc Natural RN – Rezervaţie Naturală MN – Monument al Naturii

În continuare sunt descrise succint principalele resurse turistice menţionate 7 (detalii despre principalele resurse turistice inventariate – inclusiv amplasare, elemente de interes turistic, căi de acces – se găsesc în Anexa 1 a Masterplanului).

1 Staţiunile balneoclimaterice sunt prezentate la resurse naturale pentru că factorii terapeutici sunt naturali

2 Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Cindrel
3

Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Frumoasa
4

5 Datorită apropierii dintre cele două obiective turistice le-a fost atribuit acelaşi număr
6

7 Zona Podişul Secaşelor are resurse turistice naturale limitate ca număr şi importanţă, motiv pentru care nu este descrisă mai amplu în acest subcapitol; detalii asupra obiectivelor din această zonă se regăsesc în Anexa 1 a Masterplanului

Obiectivelor turistice ce reprezintă zone întinse bine delimitate le este ataşat indicativul de număr în colţul stânga sus al zonei

Cuprinde şi zone din Podişul Târnavelor

Figura 2. RESURSE TURISTICE NATURALE ÎN JUDEŢUL SIBIU

DUMBRĂVENI 59 DN14A 60 4 Târnave 58 N Bazna MUREŞ MEDIAŞ TTÂ T ÂÂR RRN
DUMBRĂVENI
59
DN14A
60
4 Târnave
58
N
Bazna
MUREŞ
MEDIAŞ
TTÂ
T
ÂÂR
RRN
NNA
AAV
VVE EE
ALBA
57
COPŞA MICĂ
DN14B
52
54
55
62
AGNITA
61
56
53
SSE
S
EEC
CCA
AAŞ
ŞŞE EE
MIERCUREA
SIBIULUI
3
HHÂ
H
ÂÂR
RRT TTI IIB BBA AAC CCI IIU UU
DN14
OCNA SIBIULUI
SIBIU
16
SĂLIŞTE
Hârtibaciu
DN1-7
DN1
21
46 BRAŞOV
40 Cârţişoara
Cibin
OLT
Jina
42
Gura Râului
CISNĂDIE
23
24
19
39 AVRIG
20
43
49 50 51
14
Răşinari
5
TĂLMACIU
36
2
37 38
CCI
C
II NND
DDR
RRE
EEL LL
18
FFĂ
F
ĂĂG GGĂ ĂĂR RRA AAŞ ŞŞ
N
11
41 47
34
17 Păltiniş
Sadu
26 33
30
1
44
25
29 28
13 Râu Sadului
6
27 45
42 32
7
15
22
9
35
48
LLO
OOT TTR RRU UU
31
10
L
DN7
12
ARGEŞ
8
VÂLCEA

Legendă

Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţii fizice a judeţului Sibiu

Municipiiş i adapt ă rii h ă r ţ ii fizice a jude ţ ului Sibiu

Oraşe Localităţi de interes turistic
Oraşe
Localităţi de
interes turistic
Sibiu Municipii Oraşe Localităţi de interes turistic Drumuri Râuri Resurse turistice naturale cu grad de

Drumuri

Râuri

Resurse turistice naturale cu grad de exploatare superior

Arii naturale protejateResurse turistice naturale cu grad de exploatare superior Arii Natura 2000 SPA Arii Natura 2000 SCI

Arii Natura 2000 SPAcu grad de exploatare superior Arii naturale protejate Arii Natura 2000 SCI Lacuri / Mla ş

Arii Natura 2000 SCIsuperior Arii naturale protejate Arii Natura 2000 SPA Lacuri / Mla ş tini Resurse turistice naturale

Lacuri / Mlaş tini ştini

Natura 2000 SPA Arii Natura 2000 SCI Lacuri / Mla ş tini Resurse turistice naturale cu

Resurse turistice naturale cu grad de exploatare inferior

Resurse turistice naturale cu grad de exploatare inferior Altitudine >2000m >1500m >1000m

Altitudine

>2000m

>1500m

>1000m

>500 m

<500 m

Zonă de convergenţă cu judeţe limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune

Notă: Harta de mai sus nu este realizată pe baza unor ridicări topografice, ci este o reprezentare grafică cu rolul de a facilita parcurgerea acestui capitol

Resurse turistice naturale „majore”

Zona Bâlea

Bâlea este un lac glaciar (4,5 ha suprafaţă, 11 metri adâncime) cuprins în golul alpin dintre Muchiile Buteanului, Piscul Bâlei şi Creasta Făgăraşului. De-a lungul pârâului Bâlea, în aval de lacul glaciar cu acelaşi nume pe care îl alimentează, se află Cascada Bâlea, cu o cădere de aproximativ 60 de metri. Această zonă reprezintă în fapt Rezervaţia Naturală „Lacul şi Golul Alpin Bâlea” şi se află în cadrul Parcului Natural „Golul Alpin Făgăraş”. Peisajul zonei este cel de relief glaciar (căldări glaciare cu văi abrupte, vegetaţie ierboasă şi de jnepeniş, stânci, creste înguste).

Zona Bâlea este străbătută de DN7C, ce cuprinde şi porţiunea denumită Transfăgărăşan”, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România şi o atracţie turistică în sine: cei 91 de kilometri ai sectorului dintre Cârţişoara şi Cabana Capra din judeţul Argeş, urcă până la altitudinea de 2.042m, au dispuse de-a lungul lor 27 de viaducte şi poduri, iar cel mai lung tunel din România (884m) se află tot pe acest drum. (in plus, notorietatea acestui drum a făcut ca denumirea de Transfăgărăşan să fie identificată cu întreaga şosea DN7C). În mod uzual, în perioada noiembrie – iunie, sectorul Transfăgărăşanului dintre Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac este închis (astfel şi legătura dintre porţiunile din DN7C aflate de o parte şi de alta a tronsonului menţionat este întreruptă), Bâlea Lac fiind accesibil prin intermediul telecabinei (ce porneşte de la Bâlea Cascadă, urcând până la Bâlea Lac).

Zona Bâlea Lac – Bâlea Cascadă beneficiază de cel mai important aflux de turişti din întreg Parcul Natural „Golul Alpin Făgăraş”, mai ales în sezonul estival cand sectorul Transfăgărăşan este deschis.

Bâlea Lac reprezintă de fapt un punct de confluenţă pentru turiştii atraşi în zonă de peisajele munţilor Făgăraş, cât şi de Transfăgărăşan în sine. În plus, Bâlea Lac reprezintă un bun punct de plecare pentru traseele din zona de creastă a Munţilor Făgăraş datorită accesului relativ uşor prin Transfăgărăşan.

Zona Bâlea Lac este de asemenea cunoscută pentru posibilitătea practicării schiului şi a altor sporturi de iarnă, atât de agrement cât şi ca sporturi extreme. Pârtiile sunt naturale iar situarea la altitudini în jurul a 2.000 de metri permite practicărea schiului o bună parte din an (până la 7 – 8 luni), întrucât stratul de zapadă se menţine o perioadă foarte îndelungată, iar pantele alternează între line şi abrupte. Turiştii beneficiază şi de instalaţii de transport (în principal telecabina de la Bâlea Cascada la Bâlea Lac, dar şi o instalaţie artizanală de teleschi).

1

Unicitatea cadrului natural şi renumele de spaţiu dedicat prin excelenţă sporturilor de iarnă au determinat dezvoltarea unor evenimente de mare atractivitate turistică (de exemplu „Serbările Estivale ale Zăpezii”).

Răşinari – Păltiniş

Răşinari este situat la 13 km de centrul oraşului Sibiu, fiind comuna din Mărginimea Sibiului către care se realizează cel mai facil accesul dinspre oraş. Răşinari este poziţionat pe DJ106A ce duce prin Curmătura Ştezii la Păltiniş. Pe lângă rutele de autobuz Sibiu – Răşinari – Păltiniş, accesul dinspre Sibiu până la Răşinari se poate realiza şi cu un tramvai.

Păltiniş se găseşte la 32 de km de Sibiu (prin DJ106A), la o altitudine de 1.440 metri, fiind staţiunea din ţară aflată la cea mai înaltă altitudine. Drumul de acces este bun, exceptând porţiunea de pe raza localităţii Răşinari şi câteva segmente scurte ale serpentinelor de după Curmătura Ştezii. Ruta Răşinari – Păltiniş reprezintă cea mai facilă cale de acces în Munţii Cindrel.

Păltiniş este o staţiune montană de interes local şi se află la intersecţia mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel (la circa 5 ore de drumeţie de Vf. Cindrel). La Păltiniş există o pârtie de schi de aproximativ 1.200 m (diferenţă de nivel de 240 de metri). Zona este o importantă atracţie naturală datorită peisajelor (păduri şi pajişti alpine) care atrag deopotrivă turiştii amatori de drumeţii, dar şi pe sibienii dornici de un picnic. În comparaţie cu zona Bâlea, zona Răşinari – Păltiniş este caracterizată de pante mai puţin abrupte şi păduri mult mai extinse.

1 Acest paragraf preia idei de pe pagina web http://www.balea.ro/index.php?page=ski

Ocna Sibiului

Ocna Sibiului este accesibilă rutier prin DJ106B şi DJ106T, la 17 km de Sibiu şi la 45 km de Mediaş, dar şi cu trenul.

Resursa turistică la Ocna Sibiului are în prim-plan un complex de lacuri formate în vechi ocne ce s-au surpat. Dintre cele 52 lacuri existente, cele mai importante sunt Rezervaţia Naturală „Lacul fără Fund” (puternic efect de heliotermie), Lacul Avram Iancu (adâncime de 133 de metri), Lacul Brâncoveanu (salinitate de 310g/l). În zonă există şi o pădure de stejari seculari.

Proprietăţile terapeutice ale lacurilor sărate, aerului curat, aerosolilor şi nămolului reprezintă principalele atracţii. Deşi lacurile şi amenajările antropice (incluzând bazele de tratament şi ştrandurile) au permis atragerea unui spectru larg de turişti, exploatarea turistică a zonei este în prezent relativ redusă comparativ cu adevăratul potenţial. Factorii curativi de la Ocna Sibiului sunt exploataţi încă din 1858.

Bazna

Bazna este o staţiune balneoclimaterică de interes local, factorii curativi fiind „nămolul, apele minerale şi

climatul sedativ”

Porţiunea DJ142H şi drumurile din comuna Bazna necesită reabilitare.

. Accesul la Bazna se realizează dinspre Mediaş prin DN14A, DJ142B şi apoi DJ142H.

1

În cadrul inventarierii a fost identificată o bază principală de tratament în cadrul staţiunii, aparţinând celei mai mari structuri de cazare din localitate, care este însă deschisă publicului larg. Nămolul sapropelic de la Bazna este considerat a fi de o calitate deosebită, superior celui de la Ocna Sibiului şi unul dintre cele mai bune din România. Alte elemente de interes turistic sunt bisericile evanghelice fortificate Bazna, Velţ şi Boian (accesul la Boian dinspre Mediaş se face prin DN14A şi DJ142B, iar în Velţ se ajunge pe DC16, pornind tot din DJ142B).

Zona Avrigului

Zona Avrigului (Valea Avrigului şi Valea Porumbacului) se constituie drept una dintre cele mai importante din piemontul Făgăraşului, pe cele două văi fiind principalele două căi de acces la Vf. Negoiu, exceptând zona Bâlea. Alte elemente de interes pe Valea Avrigului şi Valea Porumbacului sunt pădurile şi fauna acestora, precum şi peisajul montan.

Resurse turistice naturale „secundare”

Zona Munţilor Cindrel şi Lotru

Munţii Cindrel şi Lotru reprezintă o zonă cu o largă diversitate de categorii de resurse naturale, de la areale extinse de pădure, unde se regăseşte o mare varietate faunistică (partea sudică a munţilor Cindrel şi partea de nord a munţilor Lotru este sit Natura 2000), până la chei (cheile Cibinului), pajişti alpine (de exemplu, Platoul Diavolului) şi lacuri glaciare (Iezerul Mare şi Iezerul Mic). De asemenea, zona este una propice practicării cicloturismului, sporturilor extreme (de exemplu parapantă, „adventure race”), dar şi a sporturilor cu motor (de exemplu, motocross), de altfel existând iniţiative de dezvoltare în această direcţie. Dispunerea şi înălţimea versanţilor permit amenajarea unor puncte de perspectivă asupra masivului (de exemplu: Vf. Cindrel, Vf. Frumoasa, Vf. Ştefleşti). Munţii Cindrel adăpostesc şi zone turistice consacrate, cel puţin pe plan local, respectiv Crinţ (fostă staţiune turistică) şi Fântânele. Perimetrul Cindrel-Lotru se înscrie într-o regiune mai largă dominată de resurse turistice naturale, ce include Munţii Şureanu la vest, munţii Căpăţânii la sud (Parcul Natural Buila Vânturiţa) şi masivul Cozia la est (Parcul Natural Cozia).

1 Sursa: www.spas.ro

Zona Munţilor Făgăraş

Munţii Făgăraş beneficiază de o notorietate ridicată atât datorită faptului că formează grupa muntoasă cu cele mai mari altitudini din ţară, cât şi datorită peisajelor impresionante, în special în zona de creastă. Totodată, teritoriul judeţului Sibiu cuprinde sectorul glaciar central al acestei grupe de munţi (grupă ce poate fi considerată cel amplu complex montan din Carpaţii romaneşti).

Una dintre particularităţile jumătăţii de nord a munţilor Făgăraş este aceea că diferenţa de altitudine este mare coborând chiar şi 2.000 m pe parcursul a 10km, în comparaţie cu zona sudică (judeţul Argeş), a cărei descreştere altitudinală este mult mai puţin abruptă; acest fapt contribuie la impactul vizual al peisajului, oferind şi numeroase puncte de belvedere (de exemplu: vârfuri – Vf. Negoiu, Vf. Vânătoarea lui Buteanu, Vf. Laiţa, Vf. Scara, Vf. Suru, Vf. Paltinu; muchii – Muchia Albotei, Muchia Buteanului, Muchia Bâlei, Muchia Doamnei). Pe cuprinsul munţilor Făgăraş sunt întâlnite numeroase căldări şi lacuri glaciare (de exemplu: Avrigului, Podrăgel, Doamnei, etc.), grohotişuri, abrupturi de stâncă, etc. Zona pune la dispoziţie numeroase posibilităţi pentru practicarea sporturilor extreme precum parapantă, schi extrem, mountain- biking, escaladă pe gheaţă etc. Similar cu zona Cindrel-Lotru, Munţii Făgăraş beneficiază de faună şi floră diversă, însă suprafeţele de pădure sunt mai restrânse 1 .

Zona Podişului Hârtibaciului şi zona Podişului Târnavelor

Podişul Hârtibaciului este în întregime sit Natura 2000 – zonă specială de proctecţie avi-faunistică; în această zonă mai amplă, ce se extinde până la Sighişoara (judeţul Mureş) în nord, Rupea (judeţul Braşov) la est, râul Olt la sud şi axa Moşna-Roşia la vest este cuprins şi situl de importanţă comunitară Sighişoara- Târnava Mare. Există aproximativ 32 de specii de păsări de importanţă comunitară 2 , putând fi menţionate cristelul de câmp, sfrânciocul roşiatic, barza neagră, acvila ţipătoare mică, viesparul, etc. O alta zonă aflată în reţeaua Natura 2000 este reprezentată de siturile SCI „Insulele stepice de lângă Slimnic”, includerea în reţea având drept scop protejarea a numeroase specii floristice şi de nevertebrate prezente în acest areal (specii de plante de importanţă comunitară precum capul şarpelui, varza tătărească); de menţionat că în imediata apropiere se află şi RN Dealul Zackel, o rezervaţie botanică de 11 ha. Aşadar, zona oferă condiţii bune pentru „bird-watching”, fitoterapie cu plante medicinale cultivate local etc. Heleşteele de la Brădeni şi lacul lghişu Nou sunt de asemenea zone ce oferă posibilitatea observării de pasări rare.

În podişul Hârtibaciului există atât ape minerale (Sărături Băi – fostă bază de tratament), cât şi termale la mică adâncime (Bârghiş). În zona Podişul Târnavelor există şi pâlcuri de pădure de stejar pufos ce reprezintă situri de importanţă comunitară (de exemplu: Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş şi de pe Târnava Mare ce includ şi specii precum migdalul pitic sau sorbul domestic). Zona Podişul Târnavelor posedă un pedo-climat propice cultivării viţei de vie.

Arii naturale protejate şi păduri cvasi-virgine

Deşi incluse teritorial în zonele deja prezentate, merită amintite şi separat, la capitolul resurse naturale, vastele suprafeţe protejate de pe teritoriul judeţului Sibiu (situri Natura 2000, parcuri şi rezervaţii naturale). De asemenea, valoarea resurselor naturale din judeţ este întărită prin existenţa a unor areale extinse de păduri cvasi-virgine (conform unor experţi din judeţ, ar fi vorba de peste 14.000 de hectare, dar datele relevante identificate nu confirmă această valoare ).

3

Pe de altă parte, practicarea turismului în aceste zone protejate ar trebui sa fie reglementată, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Aşadar, observaţiile din Masterplan privind turismul activ includ la nivel potenţial şi arealele protejate, în condiţiile exploatării raţionale a lor (în caz contrar, turismul poate afecta negativ aceste teritorii protejate). Totuşi, valoarea turistică a acestor zone vine şi din contribuţia lor la crearea unei imagini de cadru natural unic şi pitoresc pentru întregul judeţ, imagine ce poate influenţa pozitiv percepţia turiştilor care vizitează judeţul, chiar dacă nu ajung efectiv în aceste areale protejate (unele sunt chiar periculoase, fiind greu accesibile).

1 Pe teritoriul judeţului Sibiu 2 Întrunesc una sau mai multe dintre următoarele caracteristici la nivel european: specii ameninţate cu dispariţia; specii vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor; specii considerate ca fiind rare deoarece numărul lor este redus şi apariţia locală este restrânsă; specii care necesită o atenţie specială în vederea conservării habitatului lor. 3 http://www.veenecology.nl/data/units.pdf; http://www.veenecology.nl/data/VirginforestRomaniaSummary.PDF

I.4.

Descriere sintetică a resurselor turistice antropice

Tabelul de mai jos şi harta de pe pagina următoare cuprind principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu. Au fost excluse din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului, Păltiniş şi Bazna, dar şi zona Bâlea Lac datorită puternicului caracter natural al acestor atracţii, chiar dacă potenţialul turistic este exploatat prin intermediul factorului antropic.

Resurse turistice antropice „majore”

MUNICIPIUL SIBIU

ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI 1 (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt SĂLIŞTE – SIBIEL – GURA RÂULUI, respectiv CISNĂDIE – CISNĂDIOARA)

SATUL BIERTAN

MUNICIPIUL MEDIAŞ

Resurse turistice antropice „secundare”

ZONELE ETNO-FOLCLORICE

   

Categorii de

resurse

MĂRGINIMEA

SIBIULUI

ŢARA OLTULUI

VALEA