Criza de sănătate publică în contextul pandemic

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a pus

presiune pe sistemele de sănătate la nivel global, iar în cazul
României, care are unul dintre cele mai slabe sisteme medicale din
Uniunea Europeană, lipsurile au fost cuvântul cheie încă de la
începutul pandemiei, la 26 februarie, când a fost primul caz de pacient
infectat în ţară.
Conform Raportului de țară, România oferă sistemului medical
printre cele mai reduse resurse comparativ cu media UE (5.2%
din PIB la nivelul anului 2017 comparativ cu 9.8% media Uniunii).
Consecințele subfinanțării duc la deficite mari de dotare cu
echipamente terapeutice și de diagnosticare esențiale, problemă care
se poate acutiza foarte rapid în cazul unei creșteri vertiginoase a
nevoii de internare și de îngrijire a unui număr mare de bolnavi.

Și mai grav, la lipsa de echipamente se adaugă și o penurie de

personal medical. Lipsa de medici și asistenți medicali, cea mai acută
din Europa, poate avea consecințe dintre cele mai grave în perioada
următoare.

Toate aceste deficiențe se vor acutiza și vor crea mari probleme în

încercarea de a limita consecințele epidemiei, consecințe care pot
deveni foarte grave din punct de vedere al sănătății publice.

Criza de sănătate publică este deja dublată de începuturile unei

crize economice, cu un index de volatilitate în creștere
accentuată.