Universitatea „Petru Maior” Tg.

Mures
Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative

Sistemul cheltuielilor publice.

Evolutia cheltuielilor bugetului de stat
in Romania in perioada 2002-2007
Cap.1. Sistemul cheltuielilor publice

1.1. Continutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice reprezinta forma de manifestare a functiei de repartitie a finantelor
publice in faza redistributiva. Prin aceasta, are loc o realocare a fondurilor banesti pe diverse
destinatii, in functie de necesitatile sociale (nevoile colective) si in functie de politica
financiara promovata de stat.
Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, ce se
manifesta intre stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu ocazia
repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor sale.1
Cheltuielile publice se finalizeaza in plati efectuate de stat din resursele mobilizate pe
diferite cai, pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea
diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, actiuni socio-culturale,
intretinerea armatei si a intregii activitati desfasurate in domeniul militar, actiuni economice.
Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu efectul
produs de acestea pe destinatiile lor. Astfel unele cheltuieli exprima un consum definitiv de
produs intern brut, reprezentand valoarea platilor pe care le efectueaza institutiile publice in
formele specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprima o avansare de
produs intern brut, reprezentand participarea statului la finantarea formarii brute a capitalului
atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera productiei nemateriale.
Cheltuielile publice inglobeaza:
a) cheltuieli publice efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor
administratiilor publice centrale (bugetul de stat, bugetul asigurarilor de sanatate, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului pentru ajutorul de somaj, bugetele institutiilor
publice, si altele). La statele cu structura federala se cuprind si cheltuielile autoritatilor publice
ale statelor, ale provinciilor si regiunilor membre ale federatiei;
b) cheltuielile efectuate din fondurile constituite in bugetele administratiilor publice
locale, pe trepte ale acestora;
c) cheltuielile efectuate din intrarile anuale de credite externe;
d) cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul
organismelor internationale si distribuite, pe programe, statelor beneficiare.2
1.2. Clasificarea cheltuielilor bugetare
Necesitatea cunoasterii structurii cheltuielilor publice deriva din faptul ca aceasta
ilustreaza modul in care sunt orientate resursele banesti ale statului spre anumite obiective:
economice, sociale, militare, politice, etc. Totodata, analiza in dinamica a cheltuielilor publice
trebuie efectuata atat pe total, cat si pe componente, delimitate pe baza diferitelor criterii
(economice, functionale, administrative, politice, financiare). Asemenea criterii se folosesc de
catre autoritatea finantelor publice din fiecare stat la elaborarea clasificatiilor indicatorilor
bugetari pe baza carora se intocmeste si se executa bugetul.
a) Clasificatia administrativa - are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza
cheltuielile publice: ministere (departamente), unitati administrativ-teritoriale, etc. Gruparea
cheltuielilor pe criterii administrative este utila deoarece alocatiile bugetare se stabilesc pe
beneficiari: ministere si alte institutii centrale, judete, orase, comune, etc. Ea insa sufera prin
faptul ca un minister, departament, judet sau oras reuneste cheltuieli cu destinatii variate si, in
plus, structura ministerelor si, respectiv, subordonarea institutiilor publice se modifica
periodic, ceea ce face necomparabile in timp cheltuielile publice.
Acest criteriu este folosit la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite
bugetare.
1
Cornel Lazar, Finante
2
Iulian Vacarel, Finante publice

1
 b) Clasificatia economica foloseste doua criterii de grupare: primul, comform caruia
cheltuielile se impart in cheltuieli curente (de functionare) si cheltuieli de capital (cu caracter
de investitii), iar al doilea, care imparte cheltuielile in cheltuieli cu bunuri si servicii si
cheltuieli de transfer (de redistribuire).
Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor publice,
finantarea satisfacerii actiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de
persoane, lipsite de remuneratie or avand venituri insuficiente sau pentru onorarea unor
angajamente speciale ale statului (imprumuturi). Ele reprezinta un consum definitiv de produs
intern brut si trebuie sa se reinnoiasca anual. In cea mai mare parte a lor, cheltuielile publice
sunt cheltuieli curente. Cheltuielile curente cuprind cheltuieli privind plata de bunuri si
servicii de catre institutiile publice (inclusiv drepturile de personal), plata dobanzilor,
subventiile si transferurile.
Cheltuielile de capital sau de investitii se concretizeaza in achizitionarea de bunuri de
folosinta indelungata , destinate sferei productiei materiale sau sferei nemateriale (scoli,
spitale, asezaminte de cultura, administratie), dupa caz. Ele duc la dezvoltarea si
modernizarea patrimoniului public.
Cheltuielile privind bunurile si serviciile se deosebesc de cheltuielile de transfer, dupa
cum au sau nu la baza o contraprestatie, in momentul si in masura in care se efectueaza
acestea de catre stat. Astfel cheltuielile privind plata bunurilor si serviciilor cuprind, in
general, remunerarea serviciilor, a prestatiilor, a furniturilor necesare bunei functionari a
institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier, aparatura si echipamente.
Cheltuielile de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia
unor persoane juridice (institutii cu activitati autofinantate, intreprinderi productive), unor
persoane fizice (pensionari, someri, studenti, elevi), sau a unor bugete ale administratiilor
locale. Ele pot avea caracter economic (subventii acordate agentilor economici pentru sporirea
productiei, stimularea exportului, redresarea financiara, restrangerea unor activitati
economice, etc.) sau social (burse, pensii, ajutoare si alte indemnizatii nerambursabile). In
buget transferurile sunt consolidabile si neconsolidabile, in functie de continutul lor si de
legaturile pe care le implica intre diferitele verigi ale sistemului bugetar. Transferurile
consolidabile sunt cele efectuate intre diferitele niveluri ale bugetelor, iar transferurile
neconsolidabile sunt, prin esenta lor, cheltuieli de transfer.3
c) Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinatii ale cheltuielilor
legate de efectuarea unor transferuri intre diferitele niveluri ale administratiilor publice, plata
dobanzilor la datoria publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive. Ele
reflecta obietivele politicii bugetare ale statului.
Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare pe diferite
domenii de activitate si obiective care definesc nevoile publice si reprezinta obiectivul
principal urmarit la examinarea si aprobarea prevederilor bugetare de catre parlament.
Institutiile care functioneaza in diferite domenii de activitate constituie consumatorii de
resurse bugetare, iar conducatorii lor sunt desemnati ordonatori de credite bugetare.
In Romania, cheltuielile din aceste domenii sunt stabilite avandu-se in vedere politica
financiara a statului, numarul de salariati, reteaua de institutii publice in functiune, cele care
urmeaza a se infiinta in noul exercitiu bugetar, folosirea bazei tehnice existente cu maxima
eficacitate, precum si urmatoarele:
- in domeniul social – utilizarea resurselor financiare ale statului pentru invatamant, sanatate,
ocrotirii sociale, cultura, arta, tineret si sport, refacerea si ocrotirea mediului inconjurator,
mentinerea echilibrului ecologic si altele, in conditiile stabilite de lege;
- sustinerea unor programe prioritare de cercetare, indeosebi fundamentala;
3
Iulian Vacarel, Finante publice

2
- in domeniul economic – realizarea unor investitii si a altor actiuni economice de interes
public, acordarea de subventii, facilitati si alte mijloace stabile potrivit legii;
- asigurarea cerintelor de aparare a tarii, ordinii publice si siguranta nationala;
- finantarea administratiei publice centrale si locale si a altor cheltuieli prevazute de lege;
- dobanzile aferente datoriei publice si cheltuielile determinate de emisiunea si plasarea
valorilor mobiliare necesare finantarii acestei datorii, precum si de riscul garantiilor de stat in
conditiile legii.
d) Clasificatia financiara in functie de momentul si de modul in care cheltuielile
publice afecteaza resursele financiare ale statului, le grupeaza in: cheltuieli definitive,
cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile.
Cheltuielile definitive finalizeaza distribuirea resurselor financiare. Ele cuprind atat
cheltuieli de investitii, cat si de functionare. Majoritatea cheltuielilor publice efectuate au
caracter definitiv.
Cheltuielile temporare nu sunt urmate imediat de schimburi de marfuri. Ele sunt
denumite operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in conturile speciale ale trezoreriei (de
exemplu, finantarea rambursarii imprumuturilor, acodarea de avansuri in contul unei furnituri,
unei prestari de servicii, unei deplasari).
Cheltuielile virtuale sau posibile reprezinta cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le
efctueze in anumite conditii. De exemplu, garantiile acordate de stat pentru imprumuturi pot
conduce la cheltuieli publice numai daca rambursarea lor din resursele special constituite sau
de catre debitorii giranti nu poate fi infatuita.
Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi: cu sau fara contraprestatie;
definitive sau provizorii; speciale sau globale.
Cheltuielile fara contraprestatie au caracter de subventie sau finantare definitiva, fara
urmarirea unui contraserviciu din partea colectivitatii consumatoare de resurse publice
(alocatii familiale, indemnizatii somaj, s.a.). Adesea aceste subventii sunt subordonate
anumitor conditii economice, administrative, politice, care pun organismul subventionat in
stare de dependenta fata de autoritatea care acorda subventia. De exemplu, cheltuielile de
publicitate pot fi un mijloc de a sustine un ziar si de a realiza o actiune politica indirecta.
Cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor banesti alocate de stat, in timp
ce cheltuielile provizorii (imprumuturi, avansuri) sunt urmate de rambursare sau lichidarea
obligatiei de furnizare de produse sau servicii statului.4
e) Clasificatia dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale imparte
cheltuielile publice in: cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive).
In categoria cheltuielilor reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata
anuitatilor, dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si dotarea
armatei cu armament si tehnica de lupta, etc. Acestea reprezinta un consum definitiv de
produs intern brut.
In categoria cheltuielilor economice se cuprind investitiile efctuate de stat pentru
infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, construirea de
drumuri, poduri, etc. Aceste cheltuieli au ca efect crearea de venit national, reprezentand o
avansare de produs intern brut.
f) Clasificatia folosita de institutiile specializate ale O.N.U. are la baza doua criterii
principale: clasificatia functionala si clasificatia economica.5
Clasificatia functionala O.N.U. a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru:
servicii publice generale, aparare, educatie, sanatate, asigurari sociale si actiuni sociale,
locuinte si servicii comunale, servicii economice, alte scopuri. (vezi tabelul 1.)6

4
Iulian Vcarel, Finante publice
5
Iulian Vacarel, Finante publice
6
Mihaela Gӧndӧr, Finante publice si buget

3
 Tabelul nr.1.1. Clasificatia O.N.U. a cheltuielilor pe baza criteriului functional
Cheltuieli publice Componentele cheltuielilor publice
Servicii publice generale si - presedintia sau institutia legala
ordine publica - organe legislative
- institutii de ordine publica si securitate
- justitie, procuratura, notariat
- alte institutii de drept public
- aparatul administrativ-economic si financiar cu caracter
executiv
Aparare - armata
- cercetare stiintifica si experiente cu arme
- baze militare pe teritorii straine
- participarea la blocuri militare
- participarea la conflicte militare
- lichidarea urmarilor razboaielor
Educatie - scoli primare, generale, licee
- universitati si colegii
- institute de cercetare fundamentala
- institute postuniversitare
Sanatate - spitale si clinici
- unitati profilactice, antiepidemice
- institute de cercetari
Securitate sociala si bunastare - asistenta sociala
- asigurari sociale
- protectie sociala
Actiuni economice - actiuni in favoarea unitatilor economice de stat si ale
unitatilor private din unele ramuri economice: combustibil si
energie; agricultura, minerit, industrie si constructii,
transporturi si comunicatii; alte afaceri economice
- subventii pentru export
- participarea la organisme internationale economice
- participarea la societati internationale economice
- cheltuieli de cercetare in domeniul economic
Locuinte si servicii comunale - locuinte si intretinerea lor
Recreatie, cultura si religie - spatii de agrement
- institutii de cult
- institutii si actiuni culturale
- spatii de agrement
Alte cheltuieli

Clasificatia economica a O.N.U. a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuieli care

prezinta consum final: bunuri si servicii; dobanzi aferente datoriei publice; subventii de
exploatare si alte transferuri curente; formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea
stocurilor materiale); achizitii de terenuri si active necorporale; transferuri de capital. (vezi
fig. 1.1.)7

7
Iulian Vacarel, Finante publice

4
 - cheltuieli care prezinta consum definitiv
de venit national: bunuri si servicii
(salarii, bunuri materiale, servicii, alte
achizitii)
Total cheltuieli - dobanzi aferente datoriei publice
Total cheltuieli publice - subvebtii si transferuri curente;
publice si transferuri catre alte niveluri ale
imprumuturi bugetului national
minus rambursari - formarea bruta de capital (investitii
brute, stocuri materiale)
- achizitii de terenuri si active
.necorporale
- transferuri de capital
Imprumuturi - intrari de credite externe (se adauga)
minus rambursari - rate anuale de rambursat (se adauga)

Fig.1.1. Clasificatia O.N.U. a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic

In Romania, cuprinderea in buget a cheltuililor publice se alineaza la criteriile utilizate

in clasificatiile O.N.U., flosindu-se urmatoarele grupari: clasificatia economica, clasificatia
functionala, clasificatia administrativa, clasificatia pe surse de finantare.

1.3. Cheltuielile bugetare

Cheltuielile bugetare reprezinta numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de
stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt
cuprinse in bugetele din cadrul sistemului public de bugete, definit comform legii finantelor
publice.
Cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cheltuielile publice. Cheltuielile
bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. (vezi
tabelul 2.). Cheltuielile bugetare sunt cuprinse in bugetele definite in cadrul sistemului de
bugete, aprobate de organul legislativ sub forma creditelor bugetare.

Tab.1. 2. Cheltuieli publice - cheltuieli bugetare8

Cheltuieli publice Cheltuieli bugetare
Sfera de cuprindere
- cheltuieli efectuate din fondurile constituite - cheltuieli efectuate din resurse financiare
la nivelul bugetelor administratiilor publice constituite la nivelul bugetului de stat
centrale (buget de stat, bugetul asigurarilor - cheltuieli efectuate din resurse financiare
sociale de stat, bugetele institutiilor publice constituite la nivelul bugetului asigurarilor
autonome) sociale de stat
- cheltuieli efectuate din fondurile constituite - cheltuieli efectuate din resurse financiare
la nivelul bugetelor administratiei locale constituite la nivelul bugetelor administratiei
- cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie publice locale
speciala - cheltuieli efectuate din resurse financiare
- cheltuieli acoperite exclusiv din resurse constituite la nivelul institutiilor publice
financiare publice constituite inafara autonome
8
Tatiana Mosteanu, Finante publice

5
bugetului, prevazute in bugetele de venituri si
cheltuieli ale institutiilor publice autonome
- cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei
statului
- cheltuieli finantate din alte surse decat cele
bugetare (cheltuieli efectuate din intrarile
anuale de credite externe, cheltuieli efectuate
din fonduri externe nerambursabile)
Modul de efectuare
- pe baza fondurilor constituite inafara - conditionat de prevederea expresa in buget
bugetului - determinat de indeplinirea conditiilor legale,
nu numai de existenta fondurilor banesti
Modul de aprobare
- de catre ordonatorii de credite - de catre Parlament sau consiliile locale

Între notiunea de cheltuieli publice si cheltuieli bugetare trebuie facuta distinctie, astfel
cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor
publice (armata, institutii social – culturale, ordine interna si siguranta nationala, aparatul de
stat, cercetare stiintifica) care se acopera, fie de la bugetele statului (pe plan central sau local),
fie de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor obtinute, iar cheltuielile
bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele
locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Delimitarea cheltuielilor publice în raport cu cheltuielile bugetare publice: cheltuielile
bugetare acoperite din surse financiare publice, constituite în: bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele institutiilor publice autonome;
cheltuielile acoperite din fondurile cu destinatie speciala; cheltuielile extrabugetare acoperite
din surse financiare publice constituite în afara bugetului prevazute în bugetele de venituri si
cheltuieli extrabugetare ale institutiilor publice; cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei
nete.
Delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice se bazeaza pe câteva
principii:
- efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea
nivelului acestora de catre Parlament sau de consiliile locale;
- nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au
aprobat aceste sume;
- efectuerea cheltuielilor este determinata de îndeplinirea conditiilor legale;
- finantarea se efectueaza în functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu
caracter bugetar: din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele locale
sau din bugetele fondurilor speciale;
- exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia
operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare a resurselor financiare publice.9

1.4. Factorii care influenteaza dinamica cheltuielilor publice

Evolutia cheltuielilor publice la nivelul fiecarui stat este influentata de manifestarea
diversilor factori ce actioneaza asupra modului in care statul intelege procesul de satisfacere a
nevoilor sociale pe seama resurselor de care dispune. Analizati din punctul de vedere al
impactului asupra cheltuielilor publice, acesti factori se pot grupa in mai multe categorii:

9
http://facultate.regielive.ro

6
 a) Factori demografici determina o crestere a cheltuielilor publice in unele sectoare ale
vietii economico-sociale cum ar fi: securitate sociala, educatie, protectie sociala, sanatate sau
unele aspecte referitoare la cresterea numarului de locuri de munca in sectorul public. In
categoria acestor factori se inscrie problema referitoare la cresterea populatiei si la
modificarea structurii acesteia pe varste, sexe si categorii socio-profesionale.
b) Factori sociali. Se constata preocuparea statului de a armoniza veniturile diverselor
categorii sociale, reorientand, atunci cand este necesar, resurse financiare publice pentru
contracararea unor dezechilibre ce se manifsta la nivel social. Statul urmareste, prin obiective
de politica financiara, cresterea venitului mediu pe locuitor si a puterii de cumparare a
populatiei, satisfacerea unor necesitati ale persoanelor in varsta sau cu diverse probleme.
c) Factori politici, au o influenta majora asupra cheltuielilor publice. Indeplinirea
diverselor obiective stabilite in Programul de guvernare au un pronuntat caracter politic. In
zilele noastre, se constata o crestere considerabila a sarcinilor statului. Acesta este chemat sa
intervina intr-o serie de probleme vizand o paleta larga de domenii, de la protectia sociala
pana la apararea si ordinea nationala. Factorul politic configureaza demersul de realizare a
obiectivelor. Formularea politicilor in diversele domenii de activitate, precum si alocarea
resurselor constituie apanajul puterii politice; aceste procese derulandu-se in functie de
culoarea politica a executivului. Tot politic, sunt stabilite si domeniile prioritare carora li se
aloca resurse financiare publice, ceea ce conduce la o crestere a cheltuielilor publice in
anumite domenii.10
d) Factori economici vizeaza dezvoltarea si modernizarea economiei nationale avand
la baza cele mai noi concepte in domeniu. Prin finantarea de la bugetul de stat se asigura
realizarea unor obiective si actiuni economice costisitoare, care nu pot fi realizate prin
initiativa privata sau contribuie, dupa caz, la ameliorarea unor prejudicii produse de repartitia
concurentiala a resurselor pe piata. Pe de alta parte, un ritm sustinut de crestere economica
creeaza premisele cresterii volumului cheltuielilor publice.
e) Factori militari vizeaza toate aspectele ce tin de producerea si dotarea armatei cu
echipament si tehnica militara precum si instruirea corespunzatoare a fortelor armate in
vederea asigurarii apararii teritoriului si a suveranitatii nationale. Factorii militari exercita o
influenta tot mai crescanda asupra bugetului national, prin lege, stabilindu-se minim de
finantare pentru sustinerea cheltuielilor specifice de aparare.
f) Urbanizarea antreneaza cheltuieli publice in vederea asigurarii dezvoltari
armonioase a centrelor urbane in conformitate cu politica specifica in domeniu.
g) Factori de ordin istoric se concretizeaza prin transmiterea, de la o etapa la alta, a
cerintei tot mai crescande de cheltuieli in vederea satisfacerii nevoilor sociale, dar si prin
suportarea unor cheltuieli facute in anii anteriori de catre autoritatile publice, prin angajarea
unor imprumuturi publice.
h) Grupuri de interese si de presiune. Introducerea acestora in categoriile de factori ce
influenteaza cheltuielile publice este discutabila, deoarece in tara noastra nu exista
reglementari specifice in domeniu (lobby), desi aceste activitati se manifesta. Grupurile de
interese, prin lobby-ul exercitat asupra autoritatilor decidente, reusesc sa determine o anumita
evolutie in elaborarea si finantarea diverselor politici, care nu se adreseaza, in mod
obligatoriu, intregii comunitati.11
Consecinţele creşterii cheltuielilor publice crează probleme de ordin politic, financiar
şi ştiinţific.
Problemele de ordin politic se referă la influenţa creşterii cheltuielilor publice asupra
structurilor politice. Astfel, creşterea cheltuielilor publice determină unele state să se grupeze
pentru a efectua împreună unele cheltuieli de interes comun, care nu ar putea fi suportate de
10
Cornel Lazar, Finante
11
Cornel Lazar, Finante

7
nici unul din state luate în mod individual. De exemplu gruparea statelor din vestul Europei în
Comunitatea Economică Europeană; constituirea unor alianţe militare din state care au aceeaşi
ideologie sau orientare politică; asocierea unor state în curs de dezvoltare pentru efectuarea
cheltuielilor de cercetare; efectuarea în comun a cheltuielilor pentru cercetări spaţiale.
Problemele de ordin financiar se referă la corelaţiile dintre tendinţele de creştere a
cheltuielilor publice şi cele ale creşterii avuţiei naţionale şi ale produsului intern brut. Punctul
optim al acestui raport este definit de următoarele două aspecte:
a) limita maximă a proporţiei impozitelor în PIB (presiunea fiscală) concretizată în
proporţia în care produsul intern brut (PIB) poate fi prelevat şi apoi redistribuit prin cheltuieli
publice;
b) avantajele sociale ale creşterii cheltuielilor publice privite ca utilitate a acestora (ca
avantaje sociale).
Punctul optim este atins atunci când avantajul social al creşterii cheltuielilor publice
este depăşit de către inconvenientul social al prelevărilor publice. De exemplu, în perioade de
prosperitate se pot reduce cheltuielile publice în vederea realizării de economii, iar în perioade
de depresie (scădere economică) creşterea nivelului cheltuielilor publice poate să fie folosită
pentru stimularea economică.
Problemele de ordin ştiinţific privesc dimensionarea corectă a cheltuielilor publice
strict necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale şi se referă la instituţia finanţelor publice,
modul de abordare a cercetării în domeniu şi de apreciere a rezultatelor, de aplicare a
soluţiilor descoperite în cercetarea financiară.12

Cap. 2. Evolutia cheltuielilor bugetului de stat

in Romania in perioada 2002-2007

A.Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice:

1. Volumul cheltuielilor publice reprezinta totalitatea cheltuielilor publice prevazute in
bugetele componente ale sistemului bugetar. (vezi tab.2.1.) Acestea pot fi exprinmate:
a) in expresie nominala - reprezinta totalitatea cheltuielilor publice exprimate in
preturile curente ale anului de calcul;
b) in expresie reala - reprezinta totalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturile
constante ale unei perioade de baza (se obtin prin impartirea valorilor nominale la un indice
de pret: indicele preturilor de consum sau deflatorul PIB).

Tab. 2.1. Volumul cheltuielilor publice ale bugetului de stat in Romania in perioada 2002-
2007
-in milioane lei-
Anul In expresie In expresie reala
nominala
2002 23 783,21 19 414,86
2003 29 107,81 25 245,28
2004 35 132,06 31 395,94
2005 38 795,52 35 392,22
2006 43 655,2 40 967, 71
2007 64 630,4 57 876, 24
12
Teodor Oana, Finante publice

8
 Volumul cheltuielilor publice ale bugetului de stat aferente anului 2004 au fost de
35132,06 milioane lei in expresie nominala absoluta, respectiv 31395,94 milioane lei in
expresie reala.

2. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut exprima partea din produsul
intern brut realizat intr-un an care se aloca pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii.
(vezi tab.2.2.)

Tab. 2.2. Ponderea cheltuielilor bugetului de stat in PIB, in Romania in perioada 2002-2007
-in procente -
Anul Cp /PIB
2002 15,70
2003 15,39
2004 12,38
2005 13,50
2006 12,74
2007 15,98

In anul 2004, 12,38% din produsul intern brut s-a redistribuit populatiei sub forma de
cheltuieli publice.

3. Cheltuielile publice medii pe locuitor reprezinta suma alocata fiecarui locuitor in

urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii, comform politicii financiare promovata de
stat. Se poate exprima in moneda nationala sau intr-o moneda care sa asigure comparabilitatea
datelor. (vezi tab.2.3.)

Tab. 2.3. Valoarea cheltuielilor bugetului ce revin in medie pe locuitor in Romania in

perioada 2002-2007
Anul Cpn/N (in lei/loc) Cpn/N (in USD/loc)
2002 1091,47 330,74
2003 1339,52 403,46
2004 1621,23 497,30
2005 1794,42 616,63
2006 2022,94 722,47
2007 2996,30 1233,04

La nivelul anului 2004, valoarea nevoilor sociale satisfacute in medie pe locuitor este
de 1621,23 lei/loc, respectiv 497,30 usd/loc, la un curs valutar de 3,26 lei/usd.

4. Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli publice (structura

cheltuielilor publice) exprima modul de alocare a cheltuielilor publice, in functie de importanta
nevoilor sociale. (vezi tab.2.4.)

Tab. 2.4. Structura cheltuielilor bugetului de stat in Romania in perioada 2002-2007

-in procente-
Anul Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Imprumuturi Rambursari de
acordate credite
2002 83,14 6,13 0,04 10,40
2003 79,61 8,71 0,07 11,59

9
2004 80,94 8,26 0,05 10,73
2005 83,13 7,43 0,03 9,39
2006 87,50 6,87 0,01 5,60
2007 83,74 12,10 0,009 4,14

La nivelul anului 2004 ponderea cheltuielilor in bugetul de stat este de: 80,94%
cheltuieli curente; 8,26% cheltuieli de capital; 0,05% imprumuturi acordate; 10,73%
rambursari de credite.

B. Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice

1.1. Modificarea absoluta a cheltuielilor publice - exprima suma cu care se modifica
volumul cheltuielilor publice de la o perioada la alta. (vezi tab.2.5.)
a) in expresie nominala exprima suma cu care se modifica volumul cheltuielilor
publice exprimate in preturile curente ale perioadelor luate in considerare.
b) in expresie reala exprima suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice
exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza. Surprinde, totodata, influentele
determinate de modificarea preturilor (crize monetare, deprecierea monedei, inflatie)

Tab. 2.5. Modificarea absoluta a volumului cheltuielilor publice ale bugetului de stat in
Romania in perioada 2003-2007
-in milioane lei-
Anul In expresie In expresie reala
nominala
2003 5324,6 5830,4
2004 6024,25 6150,66
2005 3663,46 4143,28
2006 4859,67 5375,49
2007 20975,2 16908,53

1.2. Modificarea relativa a cheltuielilor publice - exprima procentul cu care variaza

cheltuielile publice de la o perioada la alta. (vezi tab.2.6.)
a) in expresie nominala exprima modificarea procentuala a cheltuielilor publice
exprimate in preturi curente ale perioadei analizate
b) in expresie reala exprima modificarea procentuala a cheltuielilor publice exprimate
in preturi constante

Tab. 2.6. Modificarea relativa a volumului cheltuielilor publice ale bugetului de stat in
Romania in perioada 2003-2007
-in procente-
Anul In expresie In expresie reala
nominala
2003 22,38 30,03
2004 20,69 24,36
2005 10,42 13,19
2006 12,52 16,10
2007 48,04 41,27

Volumul cheltuielior nominale ale bugetului de stat in anul 2004 a crescut fata de anul
2003 cu 6024,25 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere de 20,69%.

10
 Volumul cheltuielior reale ale bugetului de stat in anul 2004 a crescut cu 6150,66
milioane lei fata de anul 2003, ceea ce reprezinta o crestere de 24,36%.

2. Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut - exprima

modificarea proportiei de alocare a produsului intern brut destinata acoperirii nevoilor
colective. (vezi tab.2.7.)

Tab. 2.7. Modificarea ponderii cheltuielilor bugetului de stat in PIB, in Romania in perioada
2003-2007
-in procente-
Anul Cp /PIB
2003 -0,31
2004 -3,1
2005 1,12
2006 -0,76
2007 3,24

La nivelul anului 2004 ponderea cheltuielilor bugetului de stat care au fost

redistribuite populatiei din produsul intern brut a scazut cu 3,1% fata de anul 2003.

3. Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor - exprima modificarea alocarii

cheltuielilor publice pe cap de locuitor.

Tab. 2.8. Modificarea valorii cheltuielilor publice ce revin in medie pe locuitor in Romania in
perioada 2003-2007
Anul Cpn/N (in lei/loc) Cpn/N (in USD/loc)
2003 248,05 72,72
2004 281,71 93,84
2005 173,19 119,33
2006 228,52 105,84
2007 973,36 510,57

Valoarea nevoilor sociale ce sunt satisfacute in medie pe locuitor din bugetul de stat in
anul 2004 a crescut fata de anul 2003 cu 281,71 lei/loc, respectiv cu 93,84 usd/loc.

4. Modificarea structurii cheltuielilor publice exprima modificarea alocarii

cheltuielilor publice in functie de importanta sociala. (vezi tab.2.9.)

Tab. 2.9. Modificarea structurii cheltuielilor publice in Romania in perioada 2003-2007

-in procente-
Anul Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Imprumuturi Rambursari de
acordate credite
2003 -3,53 2,58 0,03 1,19
2004 1,33 -0,45 -0,02 -0,86
2005 2,19 -0,83 0,02 -1,34
2006 4,37 -0,56 -0,02 -3,79
2007 -3,76 5,23 -0,001 -1,46

11
 La nivelul anului 2004 fata de anul 2003 ponderea cheltuielilor in bugetul de stat a fost
cu 1,33% mai mare la cheltuielile curente, cu 0,45% mai mica la cheltuielile de capital, cu
0,02% mai mica la imprumuturi acordate, cu 0,86% mai mica la rambursari de credite.

C.Indicatori de concordanta
1.Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si
modificarea PIB. (vezi tab.2.10.). Indicatorul de corespondenta poate lua urmatoarele valori:
k >1, ceea ce semnifica un raport supraunitar intre indicele cheltuielilor publice si cel
al PIB si, deci, o modificare mai rapida a cheltuielilor in raport cu PIB
k =1, ceea ce semnifica modificarea cu aceiasi marime a cheltuielilor publice si a PIB
k <1, semnificand o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB

Tab. 2.10. Indicatorul de concordanta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea

produsului intern brut in Romania in perioada 2003-2007
Anul k
2003 0,97
2004 0,80
2005 1,09
2006 0,94
2007 1,25

La nivelul anului 2004 k=0,80 → k<0 → ritmul de crestere al cheltuielilor publice este
mai mic decat ritmul de crestere al produsului intern brut.

2. Elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut. (vezi tab. 2.11.).
Exprima modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB.
Coeficientul de elasticitate si indicatorul de corespondenta (k) trebuie sa fie situate in acelasi
interval, comparativ cu 1. modul de interpretare a coeficientului de elasticitate este acelasi cu
cel prezentat la indicatorul de corespondenta.

Tab. 2.11. Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut in Romania in
perioada 2003-2007
Anul e
2003 0,89
2004 0,62
2005 8,61
2006 0,65
2007 2,66

La nivelul anului 2004, e=0,62 → e<0 → cheltuielile publice sunt inelastice in raport
cu produsul intern brut.

Concluzii

In perioada 2002 – 2007 s-a inregistrat o crestere a volumului cheltuielilor bugetului

de stat.

12
 In anii 2003, 2004 si 2006 ponderea cheltuielilor bugetului de stat in PIB a scazut fata
de anii precedenti, iar in anii 2005 si 2007 ponderea cheltuielilor bugetului de stat in PIB a
crescut.
Valoarea nevoilor sociale ce sunt satisfacute in medie pe locuitor din bugetul de stat a
crescut de la un an la altul.
Cheltuielile publice concretizeaza cea de a doua faza a functiei de repartitie a
finantelor publice si anume aceea de repartizare a resurselor financiare publice pe diverse
destinatii.
Prin finantarea de la bugetul de stat se asigura realizarea unor obiective si actiuni
economice si sociale. In perioade de prosperitate economica se pot reduce cheltuielile publice
in vederea realizarii de economii, iar in perioade de scadere economica cresterea cheltuielilor
publice poate sa fie de folos pentru stimularea economica.
Statul poate utiliza cheltuielile publice ca parghii economice pentru influentarea
conjuncturii economice.volumul si structura cheltuielilor publice este influentata de nivelul de
dezvoltare economica a tarii, de conditiile social-politice interne, dar si de conjunctura
internationala.
In prezent bugetul Romaniei se confrunta cu dificultati in asigurarea cheltuielilor la
care s-a angajat.

Bibliografie
 Finante publice – Iulian Vacarel, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti,
2006
 Finante – Cornel Lazar, Editura Universitatii Petrol-Gaze, Ploiesti, 2007
 Finante publice- Tatiana Mosteanu, editura Universitara, Bucuresti, 2005
 Finante publice si buget – Mihaela Gӧndӧr, Editura Universitatii Petru Maior, Tg.
Mures, 2008
 Finante publice – Teodor Oana
 http://facultate.regielive.ro
 http://www.mfinante.ro
 http://www.insse.ro

13