Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLANUL LUCRARII
PLANUL LUCRARII…………………………........................…………………......……..…2
CAPITOLUL I. INTRODUCERE..........................................................................................4
2
CAPITOLUL IV. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN
KINETOTERAPIE. PREZENTAREA REZULTATELOR SI COMENTAREA
LOR.........................................................................................................................................37
CAPITOLUL V. CONCLUZII.............................................................................................69
3
CAPITOLUL I
IMPORTANTA
4
I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA
FUNCTIONALA A TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA
DETERMINATA DE EPIFIZITA SCHEUERMANN
5
tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari
posturale si kinetice generale.
Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiunile
determinate de tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza
adolescentilor, sunt extrem de variate.
Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate
cazurilor studiate, si asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii:
hidroterapie, electroterapie si ortetica, pentru ca prin acest proces complex de
recuperare sa putem ameliora si indeparta tulburarile statice determinate de
Scheuermann.
6
I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
7
I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)
8
I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII
9
CAPITOLUL II
BAZELE TEORETICE
ALE LUCRARII
10
II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI
VERTEBRALE
Scheletul
11
6. lama;
7. orificiu rahidian.
Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui
cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o
circumferinta. Cele doua fete ale corpului vertebral sunt alcatuite dintr-o lama
de tesut osos fibros, numita placa terminala.
Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o
apofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate
doua apofize articulare (in total, patru apofize articulare dispuse vertical). Intre
apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile
care leaga arcul vertebral se numesc pediculi.
Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare dintre ele fiind
alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:
- regiunea cervicala: 7 vertebre;
- regiunea dorsala: 12 vertebre;
- regiunea lombara: 5 vertebre;
- regiunea sacrococcigiana: 9 – 10 vertebre.
Vertebrele din fiecare regiune au caracteristice morfofunctionale legate
de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane :
functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si
functia de a asigura o mobilitate suficienta.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la
alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice. In regiunea cervicala si
in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional
mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale
acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.
Vertebrele dorsale au corpul rotund, canalul vertebral ingust si circular,
apofizele spinoase mult inclinate inapoi. Apofizele transverse prezinta la varful
lor, pe fata anterioara, o fateta articulara pentru tuberozitatea coastei
corespunzatoare (fig.2).
Fig. 2
Schema unei vertebre
dorsale vazuta din profil
1. corp;
2. fatete articulare pentru
coaste;
3. pedicul;
4. apofiza articulara
superioara;
5. apofiza transversa;
6. fateta articulara pentru
tuberozitatea costala;
7. apofiza articulara
inferioara;
12
cular 8. apofiza spinoasa.
ARTICULATIILE
13
vase, care se obtureaza odata cu varsta, asfel ca la terminarea cresterii, discul nu
mai este vascularizat. Prezenta vaselor in discul adult este posibila numai in
14
miscarilor, limitand deplasarea excesiva a vertebrelor. In pozitia stand, aceste
articulatii preiau 20% din incarcatura vertebrala. Dar, in pozitia stand cu
trunchiul inclinat inainte, ele nu mai preiau nimic din incarcatura
vertebrala, lasand intreaga sarcina exclusiv discurilor intervertebrale
Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele
spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele
interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofize
spinoase, iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei
vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine
dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala
externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv
capul si gatul, pentru a nu se flecta inainte.
Articulatiile apofizelor transverse. Apofizele transverse sunt unite prin
ligamentele intertransverse.
Segmentul motor. La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla ceea
ce Schmorl a denumit “segmentul motor”, alcatuit din discul intervertebral si
ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si
apofizele spinoase cu ligamentele lor.
Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul
posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare
insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva
a coloanei. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta
elementul principal motor al coloanei vertebrale.
15
MUSCHII
16
Marele oblic abdominal coboara coastele (muschi expirator), flecteaza toracele
pe bazin si este si rotator al coloanei vertebrale.
c) Micul oblic al abdomenului (oblicul intern) este situat sub marele
oblic, dar fasciculele lui sunt orientate invers fata de ale acestuia. Se insera
distal pe treimea externa a arcadei crurale, pe spina iliaca anterosuperioara, pe
cele doua treimi anterioare ale crestei iliace, iar prin aponevroza posterioara a
micului oblic ajunge sa se insere pe apofizele transverse ale primei vertebre
sacrate si ale ultimelor vertebre lombare. Actiunea micului oblic este
asemanatoare celei a marelui oblic; cand se contracta de o singura parte, roteaza
coloana vertebrala de partea muschiului care se contracta.
d) Transversul abdomenului este alcatuit din fascicule dispuse orizontal.
Rolul principal al transvesului este de a comprima viscerele abdominale pe
coloana vertebrala. Secundar, actioneaza ca muschi expirator.
Muschii lomboiliaci sunt considerati tot muschi abdominali, deoarece
inchid posterior cavitatea abdominala. Acesti muschi se intind intre coloana
lombara la osul iliac si sunt in numar de doi: patratul lombelor si psoasul iliac.
a) Patratul lombelor este un muschi plat, de forma patrata, situat pe
laturile coloanei lombare. Este alcatuit din trei grupe de fascicule: iliocostale,
iliotransversale si costotransvesale. Patratul lombelor este un coborator al
ultimei coaste, inclina coloana lateral, de partea muschiului care se contracta, si
inclina bazinul lateral pe torace.
b) Psoasul iliac, situat in partea posterioara a abdomenului, in fosa iliaca
interna si in partea anterioara a coloanei, este alcatuit din doua portiuni: psoasul
si iliacul.
Psoasul este fuziform si se insera proximal pe suprafetele osoase ale
unghiului alcatuit din fata laterala a corpilor vertebrali lombari cu apofizele lor
transverse. Corpul lui se indreapta in jos si in afara si se uneste cu tendonul
comun format atat din psoas, cat si din iliac.
Iliacul este dispus ca un evantai desfasurat in fosa iliaca interna, pe
care se insera proximal. Corpul lui se ingusteaza din ce in ce si se insera distal
pe tendonul comun, format din psoas si iliac.
Psoasul iliac are actiuni complexe: flecteaza coapsa pe bazin, coloana
si bazinul pe coapsa, imprima o usoara miscare de adductie si rotatie externa si
o rotatie de partea opusa muschiului care se contracta, este flexor al trunchiului
pe bazin.
Muschii posteriori sunt reprezentati de numerosi muschi, de forme
foarte variate. Ne vom limita sa descriem pe cei mai importanti.
a) Trapezul, cel mai superficial dintre muschii spatelui, este lat si are o
forma triunghiulara. Prin baza lui se insera pe linia mediana, de la protuberanta
occipitala externa, pe ligamentul cervical posterior si pe apofizele spinoase ale
vertebrelor cervicale inferioare si ale vertebrelor dorsale. Prin varful lui trapezul
se insera pe cele doua oase ale centurii scapulare.
17
Trapezul mobilizeaza centura scapulara si umarul, ridicandu-le si
apropiind omoplatul de coloana.
b) Marele dorsal este tot un muschi plat si triunghiular, dar prin baza lui
se insera pe fata externa a ultimelor patru coaste, pe apofizele spinoase ale
ultimelor vertebre dorsale si ale vertebrelor lombare si pe buza externa a crestei
iliace.
Marele dorsal este adductor, proiector inapoi si rotator inauntru al
bratului si trage trunchiul spre brat.
c) Romboidul este un muschi lat si subtire, se insera median pe partea
inferioara a ligamentului cervical, pe proeminenta si pe apofizele spinoase ale
primelor cinci vertebre dorsale. Se indreapta oblic in jos si in afara si se insera
pe marginea vertebrala a omoplatului. Romboidul trage omoplatul inauntru si il
basculeaza, apropiind varful omoplatului de coloana, si trage coloana spre
omoplat.
d) Unghiularul se insera proximal pe apofizele transverse ale primelor
cinci vertebre cervicale, iar distal pe unghiul superointern al omoplatului.
Unghiularul trage omoplatul inauntru si in sus, si inclina coloana cervicala de
partea lui.
e) Micul dintat posterosuperior este situat sub romboid, el se insera
proximal pe apofizele spinoase C5-D3, se indreapta in jos si in afara si se insera
distal pe coastele 2-5. Este un muschi inspirator.
f) Micul dintat posteroinferior se insera distal pe spinoasele D11-L3, se
indreapta in sus si in afara si se insera proximal pe ultimele patru coaste. Este
tot un muschi inspirator.
g) Muschii cefei sunt in numar de opt: splenius, marele complex, micul
complex, transversul gatului, marele drept si micul drept posterior al gatului,
marele oblic si micul oblic posterior al gatului. Prin actiunea lor combinata
contribuie la efectuarea miscarilor de extensie, de inclinatie laterala si rotatie a
capului.
h) Muschii spinali sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal, si
spinotransversalul si alcatuiesc la nivelul regiunii lombare inferioare, un corp
comun sacrospinalul. Sunt muschi extensori ai coloanei si au rolul important de
a mentine echilibrul intrinsec al coloanei vertebrale.
i) Muschii intertransversali si muschii interspinosi sunt muschi mici ,
subtiri, patrulateri, care unesc apofizele transverse intre ele si apofizele
spinoase intre ele. Primii inclina coloana lateral de partea lor, ceilalti sunt
extensori ai coloanei.
18
1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE
19
Denumirea Insertie
Proximala Distala
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Drept anterior cap Occipital Vertebre C3-C7
Mic drept anterior cap Occipital Apofizele
transverse ale
atlasului
Lungul gatului Atlas Vertebre D1-D3
Mare drept abdominal Cartilaje costale 5, 6, 7 Corp pubis
Mare oblic abdominal Ultimele 7-8 coaste Marginea externa
a crestei iliace;
spina iliaca
anterosuperioara;
pubis; linia alba
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste; linia alba; Arcada crurala;
pubis spina iliaca
anterosuperioara;
apofizele
transverse
lombosacrate
tabelul. nr 2
20
Iliocostal Apofize spinoase, Baza sacrului
Lung dorsal Sacro- apofize transverse,
Spinotransversal spinalul coaste
Interspinosi Apofiza spinoasa Apofiza spinoasa
tabelul nr. 3
Denumirea Insertia
Proximala Distala
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Scaleni Apofize transverse Coasta 1 si 2
Muschii cefei care fac si cervicale
extensie (+transversalul
gatului)
Trapez Protuberanta occipitala Clavicula; acromion;
externa; apofize spinoase spina omoplat
cervicodorsale
Mare oblic abdominal Ultimele 7-8 coaste Marginea externa a
crestei iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis;
linie alba
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste; linia Arcada crurala; spina
21
alba; pubis iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Patratul lombar Coasta a12-a; apofize Creasta iliaca
transverse L1-L5
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa Mic trohanter
iliaca interna
Intertransversali Apofiza transversa Apofiza transversa
tabelul nr. 4
Denumirea Insertia
Proximala Distala
a) Rotatori de partea
muschiului
Lungul gatului Atlas Vertebrele D1-D3
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste Spina iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Speniusul gatului Occipital; apofiza mastoida; Ligamentul cervical posterior;
apofizele transverse ale apofizele spinoase D1-D5
atlasului si axisului
Muschii cefei
22
b) Rotatori de partea
opusa muschiului
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Trapez Protuberanta occipitala; Clavicula; acromion; spina
apofize spinoase omoplatului
cervicodorsale
Muschii cefei Ultimele 7-8 coaste Marginea externa a crestei
Mare oblic abdominal iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis; linia
alba
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca Micul trohanter
interna
tabelul nr.5
23
Boala Scheuermann trebuie deosebita de osteocondroza centrului
vertebral primar (vertebra plana calve) care afecteaza un singur corp vertebral
cu colaps al acestuia.
Intalnita la 20 –30% din adolescenti, boala este mai frecventa la baieti
(raport 7/1) si are uneori caracter familial.
Etiologia Epifizitei Scheuermann nu este bine precizata. Au fost
incriminate: tulburari ale cresterii encondrale limitate la coloana si atribuite
unor factori constitutionali, o dereglare hormonala, in sensul unei intarzieri,
particularitati statico-dinamice, activitate musculara deficitara, etc.
Morfopatologie. Localizarea cu predilectie a bolii este la nivelul
coloanei toracale superioara si medie, cu instalarea progresiva a unei cifoze,
constituind “spatele rotund”. Mai rar boala intereseaza segmentul toracal
inferior si primele vertebre lombare, cu stergerea lordozei lombare fiziologice si
chiar cifoza lombara.
In placa de cartilaj a platoului vertebral se formeaza fisuri prin care
tesutul discal, aflat sub presiune, patrunde in corpul vertebral, producand fie
hernii nucleare intraspongioase sau retromarginale anterioare, fie neregularitatea
platourilor. Herniile, situate de obicei anterior, produc o tulburare de crestere
care afecteaza partea anterioara a corpului (zona de crestere cea mai actiava,
rezultand in final vertebrele cuneiforme (Fig.3, Fig 4).
24
- stadiul 1, apare la varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani; este stadiul
“functional”, fara dureri si limitarea miscarilor. Se poate observa doar un spate
ce-si mentine mai greu pozitia, fapt care poate sugera o boala Scheuermann
incipienta. Nu este insa obligator ca din acest stadiu sa se dezvolte o veritabila
Epifizita Scheuermann;
- stadiul 2, este stadiul “florid” cuprins de obicei intre 10 si 16 ani, in care se
constituie insidios o redoare localizata dorsal, dorsolombar sau lombar si,
progresiv, toate simptomele si semnele clinice si radiologice ale bolii. Cifoza
este partial fixata si adesea dureroasa cu exacerbari de oboseala, ortostatism
prelungit sau caratul de greutati; se dezvolta si se poate accentua pana la
incheierea procesului de crestere. In circa 20% din cazuri, cifoza se insoteste de
o usoara asimetrie scoliotica. Un numar mic de bolnavi 5 - 20% au dureri ce se
datoresc unei insuficiente miostatice si probabil unei suprasolicitari ligamentare.
Uneori apar, cand cifoza este dorsala, hiperlordoze lombare si cervicale cu
caracter compensator si cu dureri la palpare si percutia apofizelor spinoase;
-stadiul 3 este unul tardiv, dupa varsta de 18 ani, in care cifiza este de obicei
fixata si nu mai poate fi corectata nici activ, nici pasiv si mobilitatea
segmentului respectiv al coloanei devine limitata, durerile pot lipsi, iar
tulburarile ce apar se datoresc musculaturii insuficiente, unor entezopatii si
modificari degenerative ale tesutului braditrof, in special discal. Mai tarziu,
suferintei bolnavului i se aplica la consultatie diverse diagnostice: lombalgie,
lomboscitalgie, insuficienta miostatica, etc.
Examene paraclinice. Parametrii biochimici nu sunt modificati.
Examenul radiologic pune in evidenta o serie de modificari. In primul stadiu
aspectul radiologic este normal. Modificarile apar in stadiul “florid”, ca defecte
in teritoriul treimii anterioare a corpului vertebral si in special sunt evidente
aspectul cuneiform al corpului vertebrelor afectate si cifoza localizata de obicei
dorsal si mai rar dorsolombar. In acest stadiu se poate observa si o scolioza
asociata.
In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se
adauga si modificari secundare de tip degenerativ, artrozic. Tipul si gradul de
distructie al corpurilor vertebrale apar mai bine in radiografiile de detaliu.
25
Prognosticul este in general favorabil; criteriile care fac prognosticul
mai rezervat sunt aparitia precoce a durerilor si a semnelor de decompensare.
Diagnosticul diferential. Epifizita Scheuermann trebuie diferentiata
de spondilartrite si de insuficienta dorsala dureroasa intalnita de obicei la femei
intre 18 si 40 ani, cu un maximum la 30 ani, in care intervine un factor
profesional prin pozitie vicioasa si interferenta unor factori statici, musculari,
artrozici si psihici. Cifoza din boala Scheuermann (rotunda, centrala) trebuie
diferentiata de cifoza “inalta” din SA si de cifoza angulara. Modificari intinse
ale corpurilor vertebrale de tip Epifizita Scheuermann pot sugera uneori
tulburari sistematice, asa-numitele disostoze encondrale.
26
In examinarea coloanei vertebrale ne-am folosit de schema data de
Decoulx.
Durerea este semnul esential al afectiunilor coloanei si ca sediu ea poate
fi: vertebrala, paravertebrala si rahidiana.
Examinarea pacientului se face prin aprecierea vizuala a atitudinii
corpului, a starii de nutritie, a formei si dezvoltarii musculaturii si stabilim
abaterile de la normal. Toate aceste date fiind inregistrate in fisa de tratament a
fiecarui pacient, in care mai sunt incluse si date personale culese de medic din
anamneza facuta pentru precizarea diagnosticului.
Pentru o buna apreciere au fost necesare urmatoarele conditii:
- camera de examinare a fost luminoasa, lumina batand din spatele
examinatorului;
- distanta maxima fata de pacient 1,5-2m;
- pacientul fiind relaxat, egal sprijinit pe ambele picioare (picioarele
apropiate, avand patru puncte apropiate pe verticala: maleola interna, treimea
medie a gambei, genunchii, treimea medie a coapsei), pozitie anatomica;
- membrele superioare relaxate, apropiate de corp, usor indoite din
articulatia cotului;
- materiale necesare: cadran antropometric, fir cu plumb, creion
dermatograf (pentru punctare), echer, nivela (cu bula de aer) pentru aprecierile
gibozitatilor costale a reliefului hemitoracelui, ale perimetrelor si pentru alte
masuratori), taliometru pentru masurarea inaltimii si bustului, cantar de
persoane pentru aprecierea greutatii corporale, spirometru, dianometre,
tensiometre.
27
Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea
pozitiei in asezat la mobilizarile coloanei in flexie, extensie, inclinare pentru a
aprecia posibiliatile de corectie a tulburarilor de statica vertebrala, cifoza in
cazul nostru si a gradului de deficienta.
Examenul radiologic permite obiectivizarea structurala a corpurilor
vertebrale, vizualizarea gradului de curbura a cifozei, si-n cazul nostru, a
epifizitei vertebrale este examenul cel mai necesar in aprecierea
diagnosticurilor.
Postura corecta este influentata de actiunea gravitatiei, planul anterior
fiind unul de propulsie iar cel posterior de sprijin si static, corpul are o tendinta
de inclinare inainte cu 10 -20. O linie verticala ridicata din fata maleolei
peroniere ce trece posterior fata de spatele genunchiului, prin marele trohanter si
acromion, ajungand la varful mastoidei, va constitui axa gravitationala a
corpului. Aceasta axa care aliniaza segmentele de le glezne pana la crestet, va fi
linia de control a aliniamentului postural din profil.
Linia mediana de apreciere din fata este axa de simetrie si va trece prin
mijlocul nasului, apofiza mentoniera, manubriul sternal, linia alba a
abdomenului, mijlocul simfizei pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor,
spatiul talocrural. Axa de simetrie va corespunde celei functionale.
28
Linia de simetrie pentru aprecierea din spate va trece prin protuberanta
occipitala, apofizele spinoase ale lui C7 pana la S2 (pliu interfesier), spatiul
intercondiliar al genunchilor, spatiul tolocrural.
Dupa cum am precizat evaluarea alinierii segmentelor a fost facuta din
fata, din lateral si din posterior:
1. Din fata:
2. Din lateral:
29
a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei
marcata de firul cu plumb.
b. Scapula: se poate observa proeminarea posterioara a unghiului
scapulei si a marginei ei vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte
a acesteia.
c. Coloana: se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a
cifolordozei.
La subiectii fara tulburari de statica vertebrala, cele doua puncte dorsal
si sacrat, se gasesc pe aceeasi verticala iar sageata lombara si cea cervicala au
valori aproximativ identice.
Fara ca valorile acestor sageti sa fie standard, ele modificandu-se odata
cu varsta si talia subiectului, la adultul de talie medie ele variaza intre 20- 30
mm, iar la unul cu talie mai mare, intre 40-45 mm, pe cand la copil in raport cu
varsta si talia acestuia, variatiile sunt 20 –25 mm pana la 30- 35 mm. In cazuri
patologice exista cresteri sau scaderi ale acestor valori.
d. Abdomenul: relaxarea sau slabirea musculaturii abdominale face ca
abdomenul sa protruzeze; uneori, cute de grasime situate subombilical pot da
acelasi aspect sau sa-l exagereze.
e. Membrele inferioare: se observa genu recurvatum.
f. Piciorul: privit dinspre fata interna se observa bolta antero –
posterioara; se noteaza maleola interna, tuberculul osului navicular si locul unde
articulatia metatarsofalangiana a halucelui atinge podeaua – toate aceste puncte
trebuie sa fie pe o linie (linia Feiss), (Fig.8 si Fig. 9).
3. Din posterior.
30
a. Capul: aprecierea pozitiei drepte in cazul in care linia bilobulara (intre
lobii urechilor) este perpendiculara pe firul cu plumb.
b. Scapula: se apreciaza linia spinelor si a unghiurilor scapulare, care
trebuie sa fie orizontala; se apreciaza de asemenea gradul de abductie a
scapulelor prin distanta dintre marginea vertebrala a scapulei si coloana.
(Abductia este usoara la 5 cm, moderata la 7,5 – 8 si extrema la 10 cm).
c. Talia: se apreciaza unghiul lateral al taliei, care poate fi asimetric prin
scoliozarea coloanei.
d. Coloana: se noteaza deviatiile laterale ale coloanei, functionale sau
structurale; se apreciaza spatele plat.
e. Picioarele: linia tendoanelor ahiliene “fuge” in afara in cazul
picioarelor plate, in eversia calcaneelor (Fig. 10).
31
CAPITOLUL III
ELEMENTE
CONSTITUTIVE ALE
CERCETARII
32
III. 1. ORGANIZAREA CERCETARII
33
DURATA SI ETAPELE EXPERIMENTULUI
Studiul l-am efectuat pe parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in
luna decembrie, pe un lot de 7 pacienti dintre care 5 de sex masculin si 2 de sex
feminin.
S-a observat si din studiul cazurilor pe care le-am urmarit din statistica cazuisticii Centrului Medical
Nicolina ca Epifizita Scheuermann apare predominant la sexul masculin. In cazul nostru raportul procentuar este
de 71,4% la sexul masculin fata de 28,5 la cel feminin.
Nr Numele Sex Varsta Profesia Diagnl Data Data
crt si clinico- intrarii in iesirii din
Prenum functional tratament tratament
34
Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode:
a. Metoda colectarii a informatiilor:
- metoda documentarii;
- metoda studiului de caz;
- metoda observatiei;
- metoda convorbirilor directe;
- metoda experimentului;
- metoda testelor.
b. Metoda analizei;
c. Metoda grafica.
Documentarea a reprezentat cautarea surselor bibliografice in care a fost
tratata problema Epifizitei Scheuermann, consemnarea si selectionarea datelor
obtinute.
Studiul de caz l-am desfasurat prin consultarea fiselor medicale ale
pacientilor ce au efectuat tratament in cadrul Centrului Medical Nicolina in
ultimii 5 ani si a celor existente in prezent.
De asemeni am purtat discutii cu personalul medical ce ii avea pe
acesti pacienti in tratament, analizand cauzele afectiunii, comportarea acestora
pe parcursul tratamentului si a rezultatelor obtinute, la cei care au mai fost in
tratament, si modalitatile de planuri terapeutice eficiente.
Observatia -fiind una din metodele de investigatie directa a realitatii, a
reprezentat punctul de plecare in obtinerea materialelor concrete care au
constituit apoi baza analizei.
Aceasta metoda am folosit-o la investigari somatoscopice, a precizarii
cauzelor de tulburare statica vertebrala, fiindu-mi necesara in sesizarea
aspectelor esentiale pentru a schimba programul de kinetoterapie atunci cand nu
corespundeau fiecarui caz in parte.
Conversatia directa cu cadrele medicale si cu pacientii s-a desfasurat
dupa un plan stabilit anterior, urmarind obtinerea datelor necesare despre
subiectii in cauza si evolutia lor precedenta cercetarii.
35
Experimentul a constat in verificarea ipotezei propuse privind eficienta
unor factori cu care sa actionam potrivit scopului propus de recuperare
functionala a Epifizitei Scheuermann si indepartarea durerii.
Metoda testelor a urmarit obtinerea unor date exacte asupra
dezalinierilor vertebrale si a altor deficiente asociate provocate de Maladia
Scheuermann, date care au fost intregistrate in fisa de tratament.
Metoda analizei a constat in urmarirea individuala a recuperarii fiecarui
caz dupa aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.
In final matoda grafica a fost folosita pentru a scoate in evidenta cat
mai clar nivelul de la care s-a pornit cu fiecare pacient si evolutia sa ulterioara.
36
CAPITOLUL IV
CONTINUTUL
PROGRAMELOR DE
TRATAMENT PRIN
KINETOTERAPIE.
PREZENTAREA
REZULTATELOR SI
COMENTAREA LOR
37
IV. 1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT
KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
38
Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere,
constand in obiecte tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitii
izometrice.
Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente
fara control vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei
corecte, sustinerea acestora si folosirea lor in diverse activitati.
Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale
osoase, discale si ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv
marcat, reeducarea posturala este asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a
“hamului de memorie”.
Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a
ortostatismului prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in
pozitii corijate.
Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa
mentina lordoza cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favoriza
corectia relaxata a curburilor.
Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi
mobiliere confectionate in scopul unei tinute corecte.
39
Program de kinetoterapie
Exercitii posturale
40
7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile
intre coapse, coloana dorsala si lombara se mentin drepte:
- se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu
intindere axiala
- idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;
- flectarea capului inainte, apoi flexie – extensie, pe planul de 45 stang, apoi
drept. Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;
- Circumductie a capului – miscare lenta.
8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se
cauta o lordoza corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu
coborarea barbiei.
9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu
plantele pe sol. Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a
gatului si capului. Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare.
41
Retroversia bazinului prin contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu
rotatia externa a membrelor inferioare (fig. 12).
Exercitii de mers
42
1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la
piept.
2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu
ridicarea cate unui genunchi indoit la piept.
3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand un
baston apucat de capete.
4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui
picior.
5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati,
tinut intre coate.
6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le
prin latera
Exercitii de asuplizare
43
5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin,
o perna dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu
mentinerea retroversiunii bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul
retropulsate. Mobilizare; impingerea cu picioarele in timpul expiratiilor
relaxante.
6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la
nivelul coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete
apucat, si se executa asuplizari ale coloanei cervico- dorsale. Capul se mentine
lipit de spalier (fig. 14).
44
8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii
indoiti, cu bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul
curburii maxime ca sa blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se
retropulseaza capul si gatul mentinute in corectie, cu impingerea concomitenta a
mainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii superioare a cifozei dorsale
si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in cifozele inalte
(fig. 16).
45
B. Asuplizari ale coloanei lombare.
Exercitii de tonifiere
46
dorsale si se continua cu tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor
efectua din decubit ventral, decubit dorsal, din asezat si din ortostatism.
47
10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv
ajutorul bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferite
pozitii: lateral, de-a lungul corpului, la ceafa.
11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura
abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele
tinute la verticala, indepartarea gambelor.
12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul
pieptului se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat.
Kinetoterapeutul poate ajuta la mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).
48
fig. 20
20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilor
cu arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).
21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se
flecteaza lent genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.
fig. 21 fig. 22
Exercitii respiratorii
49
Aceasta activitate va fi integrata in capitolul de fata, ea deoarece
intereseaza in cea mai mare parte regiunea cervico-dorso-lombara.
Exercitiile privind reeducarea respiratorie cuprind atat exercitii de
reeducare a actului respirator, de asuplizare toracica precum si de dezvoltare
toracica si functionala.
50
Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie
secundara, de prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de „scoala
spatelui” („school back”).
51
IV. 2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA
APLICARII TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC
Analiza cazurilor
Analiza cazului I
52
Numele si prenumele ……A.L……………..Sex ….. masc…...…….…………………
Varsta ……...………..15..ani….……..……………………………………….………..
Data intrarii…….10.aprilie.2004……….. Data iesirii …20.noiembrie.2003…………
Profesia …………elev…………………………………………………………….……
Istoric ……depistat de medicul scolar datorita durerilor………………………………
Diagnostic …epifizita sch. zona dorsala. Lordoza lombara.glezne valg bilateral gr.I…
Tratamente asociate ……masaj, TENS, bai sulfuroase………………………………...
EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
C7 65 58 47
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 60 57 50
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 71 71 71.5
TICA
STA
Greutatea 46 47 47
EXAMINARI
Elasticit. toracica 3 5 6
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. Valg gr. I Valg Tendinta valg
Glezne stg. Valg gr. I valg Tendinta valg
dr. - - -
Picior stg. - - -
Spirometrie 2100 cm 2700 cm 2900 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii
Ionizari cu novocaina
TENS +
NT
Bai sulfuroase + + +
53
Analiza cazului II
54
Numele si prenumele …………B.T.……………..Sex ….. masc……...………………
Varsta …………..……..16.ani……………………….………………………………..
Data intrarii ……10.aprilie.2003…... Data iesirii……20.noiembrie.2003………….
Profesia ……………elev……………………………………………………………….
Istoric …………..depistat in familie…………………………………………………...
Diagnostic ……..epifizita sch….Atitudine scoliotica. Cstg……………………………
Tratamente asociate …masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina, bai sulfuroase………..
EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
C7 60 55 50
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 55 50 48
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. S6 S4 0
Devierea coloanei mijl. S8 S6 0
inf. S6 S4 0
Echilibrul coloanei S8 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 78 78 79
TICA
STA
Greutatea 72 72.5 73
EXAMINARI
Elasticit. toracica 3 5 7
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Spirometrie 2300 cm 2800 cm 3000 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii +
Ionizari cu novocaina + +
TENS
NT
Bai sulfuroase + + +
55
Pacientul D.G., in varsta de 15 ani, sexul masculin, s-a prezentat la data
de 02.05.2003 prezentand: Epifiziat Scheuermann si picior plat bilateral gr II.
In acest caz cifoza dorsala a avut o valoare primara, lordozarea spatelelui
fiind mai redusa.
Tratamentul constand din : purtarea de corset, masaj TENS si bai
sulfuroase, au urmarit indepartarea durerii care era moderata localizata la nivelul
zonei dorsale mijlocii, asuplizarea coloanei, si tonifierea in conditii de scurtare a
musculaturii spatelui la nivel dorsal si tonifierea musculaturii abdominale.
Gimnastica respiratorie a dus la modelarea posterioara a cutiei toracice si
imbunatatirea elasticitatii toracice si a capacitatii vitale.
Pentru corectia piciorului plat s-au efectuat exercitii de tonifiere a
musculaturii plantare. S-a recomandat purtarea de talonete.
Dupa aplicarea tratamentului recuperator s-a observat o inbunatatire
considerabila a pozitiei coloanei vertebrale si a piciorului plat, subiectul fiind in
perioada de crestere, sansele fiind mari.
56
Varsta…………………15.ani…………..………………..……………………………..
Data intrarii ……2.mai.2003………….… Data iesirii …..9.decembrie.2003………
Profesia ………….elev…………………………………………………………………
Istoric …depistat de medicul de familie. Este pentru prima data in trat. recup………...
Diagnostic ……Epifizita Scheuermann. picior plat bilateral gr.II……………………..
Tratamente asociate ……masaj, TENS, bai sulfuroase………………………………...
EXAMEN -DATA 02.05.2003 17.08.2003 09.12.2003
C7 50 45 40
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 48 40 38
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 65 65 65
TICA
STA
Greutatea 47 48 48.5
EXAMINARI
Elasticit. toracica 4 6 8
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. plat gr.II plat gr.I plat gr. I
Picior stg. plat gr.II plat gr.I plat gr. I
Spirometrie 2300 cm 2600 cm 2800 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii
Ionizari cu novocaina
TENS +
NT
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului IV
57
T.G., de sex feminin, prezentandu-se la tratament la data de 23.04.2003,
avand varsta de 17 ani si prezentand ca diagnostic Epifizita Scheuermann si
lordoza lombara, i s-au prescris ca tratament : masaj, ionizari cu novocaina, TENS,
hidrokinetoterapie in apa sulfuroasa precum si purtarea de corset.
Epifizita Scheuermann din acest caz a determinat tulburari de cresteri
vertebrale cu afectarea anterioara a corpilor vertebrali, ceea ce a condus la aparitia
durerilor accentuate in zona dorso-lombara.
Tratamentul recuperator a pus accent pe mentinerea pozitiei corecte a
coloanei prin corset, asuplizari accentuate a coloanei si pozitiei umerilor pentru a
elibera partea anterioara a corpilor vertebrali, de greutate si a impiedica evetualele
deformari vertebrale.
Gimnastica respiratorie s-a axat pe cresterea elasticitatii toracice si
tonifierea musculaturii inspiratoare in scurtare (romboid, dintat mare, pectoralul
mic).
S-au recomandat pozitii corectoare pentru dormit si in cadrul activitatilor
zilnice.
Dintre sporturi s-au indicat inotul si baschet.
Evolutia pacientului a fost favorabila prin reeducarea completa a algiilor
vertebrale, ameliorarea pozitiei coloanei si constientizarea mentinerii ei in cadrul
activitatilor socioprofesionale.
58
Varsta ………….…..17.ani…………………………………………………………....
Data intrarii ………23.aprilie.2003……… Data iesirii …10.decembrie.2003……...
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric …depistat in urme cu un an, a mai efectuat trat. recuperator 3 luni…………….
Diagnostic ………Epifizita Scheuermann..Lordoza lombara………………………….
Tratamente asociate …masaj, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase…………..
EXAMEN -DATA 23.04.2003 16.08.2003 10.12.2003
C7 68 58 50
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 60 55 48
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 81 81 81
TICA
STA
Greutatea 76 77 77
EXAMINARI
Elasticit. toracica 4 6 8
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Spirometrie 2500 cm 2800 cm 3000 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii
Ionizari cu novocaina +
TENS +
NT
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului V
59
Pacientul B. R., in varsta de 16 ani, sex feminin, s-a prezentat la data de 6
mai 2003 cu diagnosticul: Epifizita Scheuermann.
Ca urmare a tulburarilor de crestere vertebrale cu afectarea anterioara a
corpilor vertebrali, deteminate de Epifiziata Scheuermann , pacientul prezenta la
inceputul tratamentului dureri accentuate in zona dorso- lombara.
Din acest motiv programul de recuperare a avut ca obiectiv indepartarea
durerii prin tehnici de masaj si fizioterapie si redresarea coloanei vertebrale prin
kinetoterapie:
- a) masajul a fost efectuat in scop relaxator pe musculatura pectorala,
cervicala si dorso- lombara
- b) s-au facut urmatoarele aplicatii electroterapeutice: ionizari cu novocaina,
TENS si
- c) hidrokinetoterapie in apa sulfuroasa, pregatind astfel organismul pentru
programul de kinetoterapie si sedarea durerii.
Exercitiile efectuate in vederea corectarii cifozei au avut un caracter
heterogen, cuprinzand exercitii de asuplizare a curburii scapulare si dorso-
lombare, exercitii de tonifiere in conditii de scurtare a musculaturii spatelui,
abdomenului si fesierilor si de alungire a musculaturii anterioare a trunchiului si
zonei lombare, precum si exercitii de respiratie, relaxare si exercitii de
automatizare a pozitie corecte a spatelui.
In urma tratamentului aplicat, pe langa disparitia durerilor din zona
dorso- lombara s-a observat si imbunatatirea pozitiei coloanei vertebrale, pacientul
reusind sa o pastreze timp indelungat.
60
Varsta …………..…………16.ani…………...………………………………………..
Data intrarii ………6.mai.2003…….. Data iesirii ……..12.decembrie.2003………
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric ……depistat in familie, este pentru prima data in tratament recuperator………
Diagnostic ………………Epifizita Scheuermann………...…………………………...
Tratamente asociate ……masaj, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase………..
EXAMEN -DATA 06.05.2003 17.09.2003 12.12.2003
C7 60 54 48
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 55 50 45
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 75 75 75
TICA
STA
Greutatea 55 57 58
EXAMINARI
Elasticit. toracica 5 7 9
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Spirometrie 2700 cm 3000 cm 3200 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii
Ionizari cu novocaina +
TENS +
NT
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului VI
61
Pacientul M. C. de sex masculin, in varsta de 21 ani, s-a prezentat cu
diagnosticul de Epifizita Scheuermann, lordoza lombara si picior plat bilateral gr.
II, la data de 17 aprilie 2003.
Desi mai efectuase tratament kinetoterapeutic, fiind depistat la varsta de
16 ani, programul de recuperare a avut ca obiective asuplizarea zonelor cu raza de
curbura patologica si a centurii scapulare, in vederea unui bun aliniament postural,
alaturi de purtarea coersetului ortopedic. Un accent deosebit s-a pus pe exercitiile
de asuplizare de tip stetching, pasiv si activ. Kinetoterapia s-a efectuat sub forma
tonifierii musculaturii in conditii de corectie adresandu-se musculaturii spatelui,
abdomenului, fesierilor si a musculaturii plantare.
Pentru reducerea algiilor vertebrale s-au aplicat ca tratamente asociate
masaj, ionizari cu novocaina, curenti TENS, bai sulfuroase.
In vederea cresterii debitului musculo- ligamentar s-au folosit alaturi de
procedurile: masaj si baie sulfuroasa, curenti infra rosii aplicati la nivelul zonei
dorsale.
Exercitiile respiratorii au urmarit cresterea functiei pulmonare ceea ce se
revede prin cresterea capacitatii vitale si a elsticitatii pulmonare.
Evolutia tratamentului recuperator a fost favorabila prin reducerea
curburilor patologice, schitarea boltii plantare, cresterea parametrilor functionali
pulmonari si imbunatatirea starii psihice a pacientului, odata cu cedareadurerii si
asuplizarea vertebrala.
62
Data intrarii ………17.aprilie.2003… Data iesirii ……12.decembrie.2003………
Profesia ……………student……………………………………………………………
Istoric ……depistat cu Epifizita Scheuermann la varsta de 16 ani…………………….
Diagnostic …Epifizita Sch..lordoza lombara..picior plat gr. II…bilateral……………..
Tratamente asociate …masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase..
EXAMEN -DATA 17.04.2003 18.08.2003 12.12.2003
C7 58 52 46
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 54 47 42
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 76 76 76
TICA
STA
Greutatea 72 72.5 73
EXAMINARI
Elasticit. toracica 6 7 8
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. plat gr. II plat gr. II- I plat gr. I
Picior stg. plat gr. II plat gr. II- I plat gr. I
Spirometrie 2700 cm 3100 cm 3300 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii +
Ionizari cu novocaina +
TENS +
NT
Bai sulfuroase + + +
63
Pacientul C. L., de sex masculin, in varsta de 18 ani, s-a prezentat la
tratament in data de 14 aprilie 2003 cu diagnosticul Epifizita Scheuermann si
lordoza lombara acuzand dureri moderate la nivelul coloanei vertebrale.
Obiectivele tratamentului recuperator au fost: asuplizarea coloanei vertebrale,
tonifierea musculaturii alungite si obisnuirea pacientului cu mentinerea pozitiei
corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice.
Tratamentul a constat in: masaj, ioizari cu novocaina, curenti TENs, bai
sulfuroase si purtarea de corset. De asemenea tratamentul a mai inclus si exercitii
de respiratie ce au dus la imbunatatirea capacitatii vitale si a elasticitatii toracice.
Evolutia pacientului in decursul tratamentului recuperator a fost
favorabila datorita constiinciozitatii sale si motivata de dorinta de a avea p postura
frumoasa.
64
Data intrarii ……14.aprilie.2003…. Data iesirii ..…19.decembrie.2003………….
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric ……depistat la varsta de 14 ani, a efectuat tratament discontinuu……………..
Diagnostic …………Epifizita Scheuermann…lordoza lombara………………………
Tratamente asociate ……masaj, ionizari cu novocaina, TENS, bai sulfuroase………..
EXAMEN -DATA 14.04.2003 05.08.2003 19.12.2003
C7 52 45 40
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 48 38 38
COLOANA VERTEBRALA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo muscular mijl. - - -
inf. - - -
Suma reliefelor - - -
SPATE
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 78 78 78
TICA
STA
Greutatea 74 74 75
EXAMINARI
Elasticit. toracica 6 7 9
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Spirometrie 3000 cm 3500 cm 3700 cm
Masaj + + +
MIJL.ASOC.
TRATAME
Infrarosii
Ionizari cu novocaina +
TENS +
NT
Bai sulfuroase + + +
65
Din analiza fiselor de tratament a celor sapte pacienti ce i-am avut in
studiu, in vederea tratamentului recuperator, avand ca diagnostic Epifizita
Scheuermann s-au observat urmatoarele aspecte:
- varsta medie de aparitie a acestei afectiuni a fost intre 15 –21 ani, date
prezentate in tabelul de jos (tabelul nr 6.) unde se observa ca apreciere de sex
predominanta ei la sexul masculin (tabelul nr.7).
4
cazuri 3
cazuri
5
cazuri
71.4 % 2 cazuri
28.6 %
Sex M F
66
Din interpretarea rezultatelor s-a observat existenta a doua cazuri cu raza
mare de curbura (avand o distanta de 65 mm. intre C7 si firul cu plumb), trei
cazuri cu raza medie de curbura (C7 –fir cu plumb =60 mm.) si doua cazuri cu
raza mica de curbura (distanta dintre C7 si fir fiind de 50 mm), aceste date fiind
prezentate in tabelul nr. 8.
Intru-cat corpul este un tot unitar, o deficienta a unei zone atrage dupa
sine o deposturare a corpului care la examinarea somato- antropometrica a iesit in
evidenta, fiind prezentate in tabelul nr. 9 si 10.
67
Aceste rezultate se observa la examinarea finala cand curburile au
devenit normale sau, s-au redus pana la valoare mica.
De un real folos in mentinerea rezultatelor a fost purtarea de corset,
inotul in apa sulfuroasa si mijloacele asociate din activitatile fizice: baschet, volei;
pentru a-l obisnui pe pacient sa constientizeze pozitia corecta.
Gimnastica respiratorie pentru mentinerea si imbunatatirea elasticitatii
toracelui axata pe musculatura inspiratorie (romboid, dintat mare, pectoralul mic)
a fost eficienta, rezultat ce se remarca prin cresterea capacitatii vitale. (tabelul nr.
11).
3700 cm3
CV max
2100 cm3
CV min
C.V. 10.04.2003 19.12.2003
Data intrarii Data iesirii
68
CAPITOLUL V
CONCLUZII
69
CONCLUZII
70
Mentinerea pozitiei corecte a fost consolidata prin aparate ortetice de
tipul orteza cervico- dorso- lombara, denumita si „ham de memorie” – denumire
ce ii evidentiaza scopul.
In cadrul programului de recuperare, fiecare pacient a primit un program
cu regulile de igiena ale posturii , ce trebuie aplicate in timpul zilei si noptii pentru
mentinerea rezultatelor urmarite prin tratament recuperator, care a realizat
obiectivul mentinerii corectiei.
De un real folos au fost exercitiile de constientizare a posturii din
programul de kinetoprofilaxie „ school back” („scoala spatelui” a suedezei
Marianne Zachrisson) in care pozitiile corective invatate in sala se aplica in viata
cotidiana.
Tratamentul prin miscare va fi continuat pentru a consolida si mentine
rezultatele obtinute.
71
CAPITOLUL VI
BIBLIOGRAFIE
72
BIBLIOGRAFIE
73