Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing.

. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

Cch,1,0 = 1 ,
9.3. Modulaţia şi împrăştierea prin interfaţa radio de tip FDD Cch, 2,0  Cch,1,0 Cch,1,0  1 1 
 = =
Tehnicii de transmisiune cu spectru împrăştiat presupune extinderea spectrului semnalului Cch, 2,1  Cch,1,0 − Cch ,1,0  1 − 1
cu mult peste lărgimea de spectru absolut necesară transmiterii informaţiei dorite la debitul necesar.
Prin operaţia de împrăştiere se înţelege extinderea spectrului semnalului de date de la o  C ch , 2 ( n +1), 0   C ch , 2 n , 0 C ch , 2 n , 0 
lărgime de bandă minimă la lărgimea necesară comunicaţiei cu spectru împrăştiat.  C   C − C ch , 2 n , 0 
Pentru a avea proprietăţi de auto şi intercorelaţie corespunzătoare, simpla împrăştiere a  ch , 2 ( n + 1 ) ,1
  ch , 2 n , 0
spectrului, realizată prin multiplicarea ratei, nu este suficientă. Este necesară o operaţie de  C ch , 2 ( n +1 ), 2   C ch , 2 n ,1 C ch , 2 n ,1 
uniformizare a spectrului semnalului împrăştiat în noua bandă extinsă de frecvenţe, realizată prin    
multiplicarea datelor cu o secvenţă pseudoaleatoare ce prezintă proprietăţile de corelaţie cerute,  C ch , 2 ( n +1), 3  =  C ch , 2 n ,1 − C ch , 2 n ,1 
operaţie cunoscută sub numele de amestecare sau “scrambling”.  :   : :  (9.12)
   
9.3.1. Tehnici de împrăştiere şi modulare folosite pentru canalele legăturii ascendente C ch , 2 ( n +1 ), 2 ( n +1)− 2  C ch , 2 n , 2 n −1 C ch , 2 n , 2 n −1 
 C ( n +1) ( n +1)  C n n − C ch , 2 n , 2 n −1 
Operaţia de modulare şi împrăştiere se realizează în două etape:  ch , 2 , 2 −1   ch , 2 , 2 −1 
- împrăştierea propriu-zisă – se realizează prin multiplicarea datelor (de tip QPSK) cu coduri OVSF
independente pentru componenta în fază şi cuadratură. Rata codurilor OVSF este mai mare B. Generarea codurilor de împrăştiere pentru canalele fizice dedicate de control (DPCCH) şi de
decât rata datelor, astfel încât fiecare simbol de date este reprezentat prin mai multe intervale de date (DPDCH)
chip ceea ce determină creşterea benzii ocupate de semnal;
- amestecul datelor (“scrambling”) – în care datele împrăştiate anterior sunt încă o dată multiplicate cd,1 βd
cu codurile de scrambling;
DPDCH1
Operaţia de împrăştiere realizează şi identificarea canalelor fizice, în sensul că fiecărui canal
fizic îi este alocat un cod ortogonal cu factor de împrăştiere variabil (OVSF – Orthogonal Variable cd,3 βd
Spreading Factor) unic, ce asigură totodată şi ortogonalitatea canalelor, deci realizează accesul
multiplu. Operaţia de amestec al datelor are rolul de a separa celulele aflate în aceeaşi zonă DPDCH3 I
geografică, de a creşte imunitatea la interferenţe şi de a facilita operaţiile de sincronizare. Σ
cd,5 βd
9.3.1.1. Generarea şi alocarea codurilor de împrăştiere
DPDCH5
Slong,n or Sshort,n
A. Coduri de împrăştiere
I+jQ
C ch ,4 ,0 = (1 ,1 ,1 ,1 ) cd,2 βd
C ch ,2 ,0 = (1 ,1 ) DPDCH2
C ch ,4 ,1 = (1 ,1 ,-1 ,-1 )
cd,4 βd
C ch ,1 ,0 = (1 )
DPDCH4
C ch ,4 ,2 = (1 ,-1 ,1 ,-1 )
cd,6 βd Q
C ch ,2 ,1 = (1 ,-1 )
DPDCH6
Σ
C ch ,4 ,3 = (1 ,-1 ,-1 ,1 )
j
cc βc
SF = 1 SF = 2 SF = 4 DPCCH
Fig. 9.26. Arborele de generare a codurilor OVSF
Fig. 9.27. Împrăştierea canalelor DPCCH şi DPDCH
Generarea codurilor se poate face matriceal, în conformitate cu relaţiile de recurenţă

21 22
Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

Canalul dedicat de control DPCCH este împrăştiat întotdeauna cu codul cc = Cch,256,0. Cel Semnalele ponderate cu factorii β c şi βd sunt însumate pentru a forma semnalul complex
de-al n-lea canal dedicat de date (1 ≤ n ≤ 6) este împrăştiat cu codul cd,n , ales după următoarea QPSK, şi apoi amestecate folosind codul complex Sr-msg,n, care trebuie să fie aliniat cu cadrul
regulă: corespunzător părţii asociate mesajului.
- dacă se transmite numai un singur canal de date (DPDCH1) se foloseşte drept cod de împrăştiere
cd,1=Cch,SF,k, unde SF este factorul de împrăştiere al acestuia iar k=SF/4; cd βd
- dacă se transmit mai multe canale de date, toate au factor de împrăştiere egal (de exemplu SF=4);
în plus, codul de împrăştiere folosit de canalul DPDCHn este cd,n=Cch,4,k, unde Sr-msg,n
partea asociată I
1, pentru n = 1; 2 datelor PRACH I+jQ

k = 3, pentru n = 3; 4 (9.13)
2, pentru n = 5; 6
 partea de control a Q
După realizarea împrăştierii, semnalele sunt ponderate cu factorii βc pentru DPCCH, respectiv βd PRACH
pentru toate canalele DPDCH (transmişi de către nivelurile ierarhice superioare). La orice moment
de timp cel puţin una din valorile β c sau βd trebuie să fie egală cu 1. Valorile lui βc /βd sunt
cuantizate pe 4 biţi, paşii de cuantizare fiind daţi în tabelul 9.8. cc βc j

Tabelul 9.8.
Valori transmise pentru βc şi βd Raportul de amplitudini βc / βd
15 1.0 (1.0)
14 0.9333 (14/15)
13 0.8666 (13/15)
12 0.8000 (12/15)
11 0.7333 (11/15)
10 0.6667 (10/15)
9 0.6000 (9/15)
8 0.5333 (8/15)
7 0.4667 (7/15)
6 0.4000 (6/15)
5 0.3333 (5/15)
4 0.2667 (4/15)
3 0.2000 (3/15)
2 0.1333 (2/15)
1 0.0667 (1/15)
0 Switch off
Aceste valori sunt apoi însumate pentru a forma semnalul complex QPSK, şi amestecate folosind
codul de amestec (scrambling) Sdpch,n, care trebuie să fie aliniat cu cadrul radio (primul bit al
acestuia trebuie să corespundă începutului unui cadru radio) pentru a facilita sincronizarea.
C. Generarea codurilor de împrăştiere pentru canalul cu acces aleator (PRACH)
Pentru partea de preambul corespunzătoare canalului PRACH se foloseşte un cod de
amestec (scrambling) predefinit.Pentru partea asociată mesajului în canalul PRACH se folosesc
coduri diferite de împrăştiere pentru partea alocată datelor şi cea de control.
Alegerea codurilor de împrăştiere se face pe baza semnăturii s transmise în timpul
preambulului (0 ≤ s ≤ 15), care indică unul din cele 16 noduri ale arborelui de definire a codurilor
OVSF la adâncimea 3. Partea de control este împrăştiată folosind codul cc=Cch, 256,m, unde m=16
s+15. Partea asociată mesajului poate folosi orice cod de împrăştiere din partea superioară a
arborelui, cu factorii de împrăştiere SF=32 …. 256, anume cd=Cch,SF,m , unde SF este factorul de
s deplasarea cu 16777232 (224 + 24) de intervale de chip.
împrăştiere utilizat pentru date iar m = SF .
16
23
Fig. 9.28. Împrăştierea părţii asociate mesajului pentru canalul PRACH
D. Generarea codurilor de împrăştiere pentru canalul comun de transmisie a pachetelor (PCPCH)
Se realizează similar canalului PRACH
Partea de control este întotdeauna împrăştiată cu codul cc= Cch, 256, 0. Partea asociată datelor
este împrăştiată cu un cod cd=Cch,SF,k, unde SF este factorul de împrăştiere (ce poate lua valori între
4 şi 256) iar k=SF/4. O staţie mobilă poate modifica factorul de împrăştiere în timpul unei
transmisiuni, dar acesta trebuie menţinut constant în interiorul unui cadru.
9.3.1.2. Generarea şi alocarea codurilor de amestec (scrambling)
Toate canalele legăturii ascendente sunt “amestecate” folosind coduri complexe. Sunt
folosite două categorii de coduri Gold: 16777216 (224) coduri lungi de lungime 33554431 chips
(225-1), respectiv 16777216 (224) coduri scurte, de lungime 255 chips. Canalele DPCCH/DPDCH
pot fi împrăştiate cu codurile lungi sau cu cele scurte, partea asociată mesajului transmis pe canalul
PRACH, respectiv cea transmisă pe canalul PCPCH sunt amestecate folosind codurile scurte, aşa
cum va fi ilustrat în cele ce urmează. Codurile de împrăştiere sunt alocate de către nivelurile
ierarhice superioare ale reţelei.
A. Codurile de amestec lungi
Codurile Gold lungi se obţin efectuând suma modulo 2 a două secvenţe maximale, generate
cu ajutorul a 2 polinoame de grad 25. Fie x prima astfel de secvenţă, generată cu ajutorul
polinomului primitiv
g x (D ) = D 25 + D 3 + 1 (9.14)
respectiv y secvenţa generată folosind polinomul primitiv
g y (D ) = D 25 + D 3 + D 2 + D + 1 (9.15)
Secvenţa obţinută prin însumare, oricare ar fi condiţiile iniţiale ale registrelor de deplasare ale
generatorului, reprezintă un element al unei familii de coduri Gold şi este notată cu clong,n.
În general sunt folosite două secvenţe pereche, clong,1,n.respectiv clong,2,n, una pentru
componenta în fază şi cealaltă pentru cea în cuadratură, cea de-a doua fiind obţinută din prima prin
24
Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

clong,1,n 7 6 5 4 3 2 1 0
d(i)

MSB LSB mod 2

+ + + 2

+ mod n addition
zn(i)
cshort,1,n(i)

7 6 5 4 3 2 1 0
b(i)
+ Mapper
cshort,2,n(i)
multiplication mod 4

clong,2,n + +
mod 2

7 6 5 4 3 2 1 0
a(i)

Fig. 9.29. Generatorul secvenţei de amestec lungi pentru legătura ascendentă 3 3

2

Diferitele secvenţe de împrăştiere se obţin modificând condiţiile iniţiale ale registrului de mod 4
3

generare a secvenţei maximale x (în conformitate cu numărul n al secvenţei alese de nivelurile + + + +

ierarhice superioare) şi păstrându-le pe cele ale secvenţei y. Fig. 9.30. Generatorul secvenţei de amestec scurte pentru legătura descendentă
Fie n numărul secvenţei de împrăştiere alese, ce poate fi reprezentată în binar sub forma [n23,
…, n0]. Se notează cu xn secvenţa maximală generată pe baza acestui număr. De asemenea se 1. Secvenţa de amestec scurtă zn(i), de lungime 255, este generată în conformitate cu relaţia
notează cu xn(i), respectiv y(i) simbolul i din secvenţele xn respectiv y. zn (i ) = a(i ) + 2b(i ) + 2d (i ); modulo 4; i = 0, 1, ... ,254 (9.22)
Secvenţele maximale xn şi y, precum şi secvenţele Gold sunt generate după cum urmează:
1. se folosesc condiţiile iniţiale unde secvenţa cuaternară a(i) este generată recursiv, cu ajutorul polinomului
x n (0 ) = n0 , x n (1) = n1 , .... , x n (23) = n 23 , x n (24 ) = 1 g 0 (D ) = D 8 + D 5 + 3D 3 + D 2 + 2 D + 1 (9.23)
(9.16) şi a relaţiilor de recurenţă
y (0 ) = y (1) = ... = y (24 ) = 1
a (0 ) = 2n0 + 1; modulo 4
2. relaţiile de recursivitate care stau la baza generării celor două secvenţe pseudoaleatoare sunt
x n (i + 25) = x n (i ) + x n (i + 3); modulo 2; i = 0,1, ... ,2 − 27 25 a (i ) = 2ni ; modulo 4; i = 8, 9, ... 254 (9.24)
(9.17) a (i ) = 3a(i − 3) + a(i − 5) + 3a(i − 6) + 2a (i − 7 ) + 3a(i − 8); modulo 4
x n (i + 25) = x n (i ) + x n (i + 1) + x n (i + 2) + x n (i + 3); modulo 2; i = 0,1, ... ,2 25 − 27
2. Secvenţa binară b(i) este generată recursiv, cu ajutorul polinomului
3. se defineşte secvenţa Gold ca suma bit cu bit a celor două secvenţe
g 1 (D ) = D 8 + D 7 + D 5 + D 2 + D + 1 (9.25)
z n (i ) = x n (i ) + y (i ); modulo 2; i = 0,1, ... 2 25
−1 (9.18)
şi a relaţiilor de recurenţă
4. se defineşte secvenţă reală prin transformarea din valori logice în valori fizice
b(0) = n8+i ; modulo 2; i = 0,1, ... 7
+ 1, pt. zn (i ) = 0 (9.26)
Z n (i ) =  , pt i = 0,1, .... ,225 − 2 (9.19) b(i ) = b(i − 1) + b(i − 3) + b(i − 7 ) + b(i − 8); modulo 2; i = 8, 9, ... 254
− 1 pt zn (i ) = 1 3. Secvenţa binară d(i) este generată recursiv, cu ajutorul polinomului
5. cu acestea, cele două secvenţe de amestec lungi se definesc astfel g 2 (D ) = D 8 + D 7 + D 5 + D 4 + 1 (9.27)
c long,1,n (i ) = Z n (i ), i = 0,1, ... 2 25 − 2 şi a relaţiilor de recurenţă
(9.20) d (0) = n16+i ; modulo 2; i = 0,1, ... 7
[ ( )]
c long,2,n (i ) = Z n (i + 16777232); modulo 2 25 − 1 , i = 0,1, ... 2 25 − 2 (9.28)
6. în final, secvenţa complexă de amestec se defineşte prin d (i ) = d (i − 1) + d (i − 3) + d (i − 4) + d (i − 8); modulo 2; i = 8, 9, ... 254
[ ]
c long, n (i ) = c long,1,n (i ) 1 + j (− 1) c long, 2,n (2 i / 2) , i = 0,1, ... 2 25 − 2
i
(9.21) 4. Secvenţa zn(i) este extinsă la o lungime de 256 de intervale de chip, prin stabilirea zn(255) = zn(0)
5. Trecerea de la secvenţă zn(i) la secvenţele de cod reale, binare cshort,1,n(i), respectiv cshort,2,n(i),
i=0,1, … , 255 este definită în tabelul 9.9.
B. Coduri de amestec scurte Tabelul 9.9.
Trecerea de la secvenţa cuaternară la secvenţele binare corespunzătoare codurilor de amestec scurte
Codurile de amestec scurte sunt definite ca secvenţe periodice din familia S(2) extinsă. zn(i) cshort,1,n(i) cshort,2,n(i)
Astfel, fie n = [n23, …, n0] secvenţă binară de defineşte numărul codului. Secvenţa cuaternară în
0 +1 +1
S(2) dată de n (0 ≤ n ≤ 16777215) se obţine prin adunarea modulo 4 a trei secvenţe: una cuaternară 1 -1 +1
a(i) şi două binare b(i) şi c(i). Valoarea iniţială a generatoarelor celor trei secvenţe este dictată de
2 -1 -1
numărul n al codului.
3 +1 -1
25 26
Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

6. În final, secvenţa complexă de amestec scurtă se defineşte cu ajutorul relaţiei 9.3.1.3. Generarea codurilor de preambul
[ i
]
c short, n (i ) = c short, 1,n (i; mod 256 ) 1 + j (− 1) (2 i mod 256  / 2 )
(9.29) A. Codurile de preambul pentru canalul cu acces aleator (PRACH)
i = 0,1, 2, ....
Codul folosit pentru preambul se obţine folosind codurile de scrambling Spre,n şi codul de
C. Codurile de amestec pentru canalele fizice dedicate de control (DPCCH) şi de date(DPDCH) semnătură Csig, astfel
π π
j  +k 
În cazul canalelor fizice dedicate de control sau date (DPDCH/DPDCH) codurile de amestec C pre,n,s (k ) = S r −pre,n (k ) ⋅ C sig,s (k ) ⋅ e 4 2
, k = 0,1, ... ,4095 (9.30)
pot fi scurte sau lungi, după cum este setat de nivelurile ierarhice superioare:
Codul de scrambling folosit pentru partea de preambul a PRACH se obţine folosind codurile
- atunci când se folosesc coduri lungi, se alege
de scrambling lungi
Sdpch,n(i)=Clong,n(i), i=0, 1, …. 38399
Sr-pre,n(i)=Clong,1,n(i), i=0, 1, …. 4095, n=0, 1, ..., 8191
- atunci când se folosesc coduri scurte, se alege
Cele 8192 de astfel de coduri sunt împărţite în 512 grupuri cu câte 16 coduri fiecare. Între grupul de
Sdpch,n(i)=Cshort,n(i), i=0, 1, …. 38399
coduri PRACH folosite în interiorul unei celule şi codul primar de scrambling folosit pe canalul
Faza codului de amestec trebuie să fie astfel aleasă încât sfârşitul codului să fie aliniat cu
descendent al celulei există o legătură biunivocă, anume: cel de-al k-lea (k=0, 1, ...., 15) cod de
limitele cadrului de date.
scrambling PRACH folosit într-o celulă în care codul de scrambling primar pentru legătura
descendentă are indicele m (m = 0, 1, ... , 511) este Sr-pre-n(i) unde n se determină cu relaţia
D. Generarea codurilor de împrăştiere pentru canalul cu acces aleator (PRACH)
n=64 m+k.
Pentru un canal PRACH dat se foloseşte acelaşi număr de cod de scrambling atât pentru
Codul de semnătură al preambulului se obţine prin 256 de repetiţii ale unei secvenţe de
partea de preambul cât şi pentru cea de date. Mai precis, dacă partea de preambul este amestecată
semnătură Ps(n) de 16 biţi
folosind codul Sr-pre,m, atunci partea corespunzătoare mesajului este amestecată folosind codul
Csig,s=Ps(i, mod 16), i=0, 1, ... , 4095
Sr-msg,m (cod de scrambling lung), indicele m fiind deci acelaşi pentru ambele coduri.
unde Ps(n) sunt alese dintr-un set de 16 coduri Hadamard de lungime 16.
E. Generarea codurilor de amestec pentru canalul comun de transmisie a pachetelor (PCPCH)
B. Codurile de preambul pentru canalul comun de transmisie a pachetelor (PCPCH)
Setul de coduri de amestec (scrambling) folosite pentru transmisia canalului PCPCH sunt
Similar cu PRACH, codul folosit pentru partea de preambul se obţine folosind codurile de
specifice celulei, fiind dictate de secvenţa de semnătură şi de sub-canalul utilizat de către partea de
scrambling Sc=acc,n,s şi codul de semnătură Csig,s astfel
preambul de acces. Pentru amestecul datelor se pot folosi atât coduri lungi cât şi scurte. Sunt în total
π π
64 de coduri de amestec folosite pentru fiecare celulă şi 32768 coduri PCPCH diferite, definite în j +k 

sistem. C c −acc,n,s (k ) = S c − acc,n (k ) ⋅ C sig,s (k ) ⋅ e 4 2

Partea asociată mesajului celui de-al n-lea canal PCPCH este amestecată folosind codul
Sc-msrg-n, n=8192, 8193, ..., 40959, unde
- dacă se folosesc coduri lungi, se alege
Sc-msrg-n(i)=Clong,n(i), i=0, 1, …. 38399
- atunci când se folosesc coduri lungi, se alege
Sc-msrg-n,(i)=Cshort,n(i), i=0, 1, …. 38399
Cele 32768 coduri de amestec (scrambling) folosite pentru canalele PCPCH sunt împărţite
în 512 grupuri de câte 64 de coduri fiecare. Între grupul de coduri PCPCH folosite în interiorul unei
celule şi codul primar de scrambling folosit pe canalul descendent al celulei există o legătură
biunivocă, anume: cel de-al k-lea (k=16, 17, ...., 79) cod de scrambling PCPCH folosit într-o celulă
în care codul de scrambling primar pentru legătura descendentă are indicele m (m = 0, 1, ... , 511)
este Sc-msrg-n, unde n se determină cu relaţia
n=64 m+k+8176
Pentru preambulul de control al puterii al canalului PCPCH se foloseşte acelaşi cod ca şi
pentru partea asociată mesajului. Faza codului de scrambling trebuie aleasă astfel încât sfârşitul
codului să fie aliniat cu sfârşitul cadrului pentru preambulul de control al puterii.
27
, k = 0,1, ... ,4095 (9.31)
Codul de scrambling folosit pentru partea de preambul a canalului PCPCH este dat de
secvenţă de scrambling lungă
Sc-cd,n,s(i)=Clong,1,n(i), i=0, 1, …. 4095, n=0, 1, ..., 40959
Cele 4960 de coduri de scrambling sunt împărţite în 512 grupuri, fiecare format din câte 80 de
coduri. Numărul codului de scrambling folosit într-o celulă depinde de indicele codului primar de
scrambling folosit pe legătura descendentă. Astfel, dacă cel de-al k-lea (k=0, 1, ...., 79) cod de
scrambling PCPCH folosit într-o celulă în care codul de scrambling primar pentru legătura
descendentă are indicele m (m = 0, 1, ... , 511) este Sc-acc,n(i), unde n se determină cu relaţia
n=16 m+k. pentru k=0, …, 15
n=64 m+(k-16)+8192 pentru k=16, … , 79
Valorile lui k =0, .. , 15 sunt folosite numai atunci când codul de scrambling folosit pentru partea de
preambul a PRACH este acelaşi cu cel folosit pentru PRACH, în timp ce valorile lui k=16, … , 79
corespunde cazului când acestea nu sunt identice. Sunt astfel 32768 de coduri de scrambling
specifice părţii de preambul a canalului PCPCH, care se împart în 512 grupuri a câte 64 de
elemente.
Codul folosit pentru partea dedicată detecţiei coliziunilor (CD) a canalului PCPCH este dat
de
π π
j  +k 
C c −cd ,n, s (k ) = S c−cd,n (k ) ⋅ C sig,s (k ) ⋅ e  4 2  , k = 0,1, ... ,4095 (9.32)
Cele 4960 de coduri de scrambling sunt împărţite în 512 grupuri, fiecare format din câte 80 de
coduri. Numărul codului de scrambling folosit într-o celulă depinde de indicele codului primar de
scrambling folosit pe legătura descendentă folosind aceeaşi relaţia ca şi în cazul părţii de preambul.
În ambele cazuri, codul de semnătură folosit este identic cu cel folosit de către canalul PRACH.
28
Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

D. Tehnica de modulaţie folosită Codurile de împrăştiere pentru canalele CPICH primar şi CCPCH primar sunt fixate, anume
Cch, 256, 0 respectiv Cch, 256,1. Codurile de împrăştiere pentru celelalte canale fizice sunt alocate de
Rata de chip folosită de legătura ascendentă este de 3,84 Mcps. Secvenţă de date complexă către reţeaua de acces terestră UTRAN.
generată după împrăştiere şi amestec este modulată QPSK. Dacă se utilizează compresia cadrelor prin reducerea factorului de împrăştiere cu 2, codurile
utilizate sunt
cos(ω0t)
Cch,SF/2¸n/2 dacă sunt utilizate coduri de scrambling normale;
Re{S}
Cch,SF/2¸n mod SF/2 dacă sunt utilizate codurile de scrambling alternative (a se vedea paragraful 6.2.2.).
Formare
secvenţă separa impuls
complexă de date S partile În cazul în care codul OVSF pentru canalul fizic distribuit (PDSCH) variază de la un cadru la
rezultată în urma reale / altul, codurile OVSF cu factor de împrăştiere ridicat trebuie să fie situate pe aceeaşi ramură din
imag. Im{S} Formare arborele de generare ca şi cel ce corespunde factorului de împrăştiere minim folosite pentru această
împrăştierii
impuls conexiune. Aceasta presupune că toate codurile OVSF folosite de către staţia mobilă pentru PDSCH
trebuie să fie generate în conformitate cu arborele din figura 6.1, alegerea familiei de ramuri din
-sin(ω0t) arbore efectuându-se pe baza codului ce corespunde factorului de împrăştiere minim.
În figura 6.9 este ilustrat modul în care sunt combinate diferitele canale ale legăturii
Fig. 9.31. Schema de modulaţie pentru legătura ascendentă descendente

Filtrul de formare a impulsului este de tip radical din cosinus ridicat (SRRC – Squared Root
Raised Cosine), cu factor de rotunjire α=0,22. diferitele canale ale
leg. descendente
(pct. S din fig. 6.8) G1
6.2. Tehnici de împrăştiere şi modulare folosite pentru canalele legăturii descendente

6.2.1. Generarea şi alocarea codurilor de împrăştiere

G2 Σ
Pentru operaţia de împrăştiere sunt folosite aceleaşi coduri OVSF ca şi în cazul legăturii
P-SCH
ascendente, care au proprietatea de a menţine ortogonalitatea între diferitele canale ce folosesc rate Σ
şi factori de împrăştiere diferiţi.
Toate canalele legăturii descendente, cu excepţia canalului de sincronizare SCH (anume GP
canalele de control comun P-CCPCH şi S-CCPCH, canalul pilot CPICH, canalul de achiziţie al
indicatorului AICH, canalul indicator de paging PICH şi canalul fizic distribuit PDSCH), sunt S-SCH
împrăştiate aşa cum este sugerat în figura 6.8.
I GS
Sdl,n
Orice canal al leg.
S Fig. 6.9. Combinarea diferitelor canale pe legătura descendentă
I+jQ S
descendente cu
excepţia SCH
→ Cch,SF,m Fiecare canal complex la care s-a realizat împrăştierea spectrală (conform celor prezentate în
figura 6.8) sunt ponderate cu un factor Gi şi însumate conform figurii 6.9. Separat, canalele de
P Q sincronizare primar şi secundar sunt de asemenea ponderate cu factorii GP şi GS şi însumate
canalului complex al legăturii descendente.

j
Fig. 6.8. Tehnica de împrăştiere pentru toate canalele legături descendente, cu excepţia canalului de
sincronizare
Fiecare pereche de simboluri consecutive sunt convertite din serie în paralel şi transferate pe
componentele în fază şi în cuadratură. Cele două componente sunt apoi împrăştiate cu acelaşi cod
de împrăştiere (real) Cch,SF, m , iar secvenţa complexă rezultată este amestecată (prin multiplicare
chip cu chip) folosind codul de scrambling (complex) Sdl,n. În cazul canalului P-CCPCH codul de
scrambling trebuie să fie aliniat cu marginea cadrului, în timp ce pentru celelalte canale acesta este
aliniat cu codul de scrambling folosit de către canalul P-CCPCH.
6.2.2. Generarea şi alocarea codurilor de scrambling
Pot fi generate un număr total de 218-1 = 26143 de coduri de scrambling folosind registrele
de deplasare cu 18 celule, dar nu toate sunt folosite în sistemele UMTS. Codurile de scrambling
sunt divizate în 512 seturi de coduri “primare” şi 15 coduri “secundare”.
Codurile de scrambling primare sunt acele coduri cu indicele n=16*i, unde i=0, … ,511.
Setul i de coduri secundare de scrambling asociat corespunde codurilor cu indicele n=16*i+k, unde
k=1, … 15. În acest fel fiecărui cod primar îi corespunde un set de 15 coduri secundare
În conformitate cu cele de mai sus, sunt utilizate codurile ce corespund valorilor lui k=0, 1,
… , 8191. Fiecăruia îi este asociat un cod “alternativ stânga“ şi unul “alternativ dreapta” ce pot fi

29 30
Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

folosite pentru transmisia cadrelor comprimate. Codul “alternativ stânga” asociat codului de
scrambling cu indicele k are indicele k+8192, în timp ce codul “alternativ dreapta” asociat are
indicele k+16384. Alegerea codurilor “alternative” se face astfel: dacă Cch,SF,n este codul de
împrăştiere folosit pentru transmisia cadrelor necomprimate, atunci pentru transmisia cadrelor
comprimate se va folosi codul “alternativ dreapta” dacă n < SF/2, respectiv cel alternativ stânga
dacă n ≥ SF/2. Utilizarea codurilor alternative este semnalizată nivelului fizic de către nivelurile
ierarhice superioare ale reţelei pentru fiecare canal fizic în parte.
Codurile de scrambling primare sunt la rândul lor împărţite în 64 de grupuri, fiecare fiind
format din 8 coduri primare de scrambling. Astfel, grupul cu indicele j este format din codurile de
scrambling primare cu indicii 16*8*j+16*k, unde j=0,1, …, 63 iar k=0, 1, … 63.
Fiecărei celule îi este alocat un cod de scrambling primar. Canalul de control comun
(CCPCH) şi cel pilot (CPICH) sunt transmise întotdeauna folosind codul de scrambling primar.
Toate celelalte canale asociate legăturii descendente pot fi transmise cu ajutorul unui cod de
scrambling primar sau secundar, din setul asociat celui primar.
Pentru canalele de transport compuse (CCTrCH) se poate utiliza un amestec între codurile
de acces primar şi secundar. În cazul canalelor compuse distribuite (DSCH), toate canalele fizice
distribuite (PDSCH) adresate unei staţii mobile trebuie să utilizeze acelaşi cod de scrambling
(primar sau secundar) şi coduri de împrăştiere diferite.
Cu alte cuvinte, în cazul legăturii descendente celula este identificată cu ajutorul codului de
scrambling, iar canalul cu ajutorul celui de împrăştiere.
Codurile complexe de scrambling sunt de asemenea coduri Gold, formate prin combinarea a
două secvenţe reale, care sunt coduri maximale de lungime 38400 chips, ce pot fi generate cu
registre de deplasare cu o lungime de 18 celule. Codurile de scrambling sunt repetate pentru fiecare
cadru radio de 10 ms.
Astfel, fie x secvenţa maximală generată cu ajutorul polinomului primitiv
g x (D ) = 1 + D 7 + D 18
respectiv y cea generată cu ajutorul polinomului
g y (D ) = 1 + D 5 + D 7 + D 10 + D 18 (6.23)
Schema bloc de generare a codurilor Gold pentru legătura descendentă este reprezentată în
figura 6.10.
17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
se folosesc condiţiile iniţiale
x (0 ) = 1; x(1) = ... = x (17 ) = 0
(6.24)
y (0 ) = y (1) = ... = y (17 ) = 1
relaţiile de recursivitate care stau la baza generării celor două secvenţe pseudoaleatoare sunt
x(i + 18) = x(i + 7 ) + x(i ), mod 2, i = 0, 1, ... ,218 − 20
y(i + 18) = y(i + 10) + y (i + 7 ) + y(i + 5) + y(i ), mod 2, i = 0, 1, ... ,218 − 20
(6.25)
secvenţa de cod ce corespunde indicelui n se defineşte astfel:
[ ( )]
z n (i ) = x (i + n ) mod 218 − 1 + y (i )mod 2 , i = 0,1, ... , 38399 (6.26)
se efectuează trecerea de la secvenţa logică la cea binară conform regulii
+ 1, pt zn (i ) = 0
Z n (i ) =  , i = 0,1, ... ,218 − 2 (6.27)
 − 1, pt z n (i ) = 1
cu aceasta, secvenţa complexă de scrambling, cu indicele n, se defineşte astfel
( )
Sdl, n = Z n (i ) + jZ n (i + 131072 ) mod 218 − 1 , i = 0, 1, ... 38399 (6.26)
6.2.3. Generarea şi alocarea codurilor de sincronizare
6.2.3.1. Modalităţi de generare
(6.22) Codurile de sincronizare primare (PSC) sunt generate ca secvenţe Golay ierarhizate, şi alese
astfel încât să aibă proprietăţi de autocorelaţie cât mai bune. Definirea codurilor de sincronizare se
face în conformitate cu algoritmul prezentat mai jos:
se defineşte secvenţa
a = x1 x2 ... x16 = 1, 1, 1, 1, 1, 1, − 1, − 1, 1, − 1, 1, − 1, 1, −1, − 1, 1 (6.27)
secvenţa de sincronizare primară se defineşte prin repetarea secvenţei a, modulată cu o secvenţă
Golay complementară şi apoi crearea secvenţei complexe cu componente reale şi imaginare
identice. În acest fel codul de sincronizare PSC, Cpsc, se defineşte astfel
Cpsc = (1 + j ) × a, a, a, − a, − a, a, − a, − a, a, a, a, − a, a, − a, a, a (6.28)

I Cele 16 coduri de sincronizare secundare (SSCS), notate cu {CSSC,1, … CSSC,16} sunt de

asemenea coduri complexe, cu partea reală şi imaginară identice, construite prin înmulţirea unei
secvenţe z cu o secvenţă Hadamard, definite după cum urmează:
secvenţa z este dată de
Q z = b, b, b, − b, b, b, − b, − b, b, − b, b, − b, − b, − b, − b, − b (6.29)
17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
unde secvenţa b este dată de
b = x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 , x8 , − x9 , − x10 , − x11 , − x12 , − x13 , − x14 , − x15 , − x16 (6.
30)
iar x1, x2, …. x16 sunt definite în (6.27)
Fig. secvenţele Hadamard se obţin ca rânduri ale matricii Hadamard H8, obţinute recursiv astfel:
6.10. Generatorul de cod de amestec (scrambling) pentru legătura descendentă H 0 = [1]
H H k −1  (6.31)
Secvenţa generată, ce depinde de numărul n al codului ales, se notează cu zn şi se contruieşte H k =  k −1 , k ≥ 1
astfel H −
 k −1 H k −1 

31 32
Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu Comunicaţii Mobile Digitale Conf. Dr. Ing. Octavian Fratu
Interfata radio a sistemului UMTS Interfata radio a sistemului UMTS

Radio Frame (10ms)

frame #i frame #i+1

Time Slot (2560*Tc)

timeslot #0 timeslot #1 timeslot #2 timeslot #13 timeslot #14

9.4. Canale fizice şi logice în interfaţa radio de tip TDD
9.4.1. Canale de transport
Canalele de trasport sunt servicii oferite de nivelul fizic nivelurilor superioare. În cazul
interfeţei radio de tip TDD, acestea sunt:
♦ canale dedicate, ce utilizează o adresare implicită a echipamentului pentru utilizator implicat:
♦ canalul dedicat de transport (DCH - Dedicated Channel) este un canal utilizat atât pe
legătura ascendentă (UL), cât şi pe cea descendentă (DL) şi este utilizat pentru transportul
informatiilor de la / spre utilizatori prin interfaţa radio;
♦ canale comune, ce necesită o adresare explicită a echipamentului pentru utilizator implicat:
♦ Canalul de difuzare (BCH - Broadcast Channel) este un canal al legăturii descendente (DL)
utilizat pentru transportul informaţiilor specifice sistemului sau unei celule;
♦ Canalul de acces direct (FACH – Forward Access Channel) este un canal al legăturii
descendente (DL) utilizat pentru transportul informaţiilor de control spre o staţie mobilă
când sistemul cunoaşte localizarea acelei staţii sau pentru transportul unor pachete scurte
spre utilizator;
♦ Canalul de paging (PCH – Paging Channel) este un canal al legăturii descendente (DL)
utilizat pentru transportul informaţiilor de control spre o staţie mobilă când sistemul nu
cunoaşte localizarea acelei staţii;
♦ Canalul de acces aleator (RACH – Random Access Channel) este un canal al legăturii
ascendente (UL) utilizat pentru transportul informaţiilor de control (acces) de la o staţie
mobilă sau pentru transportul unor pachete scurte de la utilizator;
♦ Canalul divizat al legăturii ascendente (USCH – Uplink Shared Channel) este un canal al
legăturii ascendente (UL) utilizat de mai multe echipamente pentru utilizator pentru
transportul datelor dedicate de control sau de trafic;
♦ Canalul divizat al legăturii descendente (DSCH – Downlink Shared Channel) este un canal
al legăturii descendente (DL) utilizat de mai multe echipamente pentru utilizator pentru
transportul datelor dedicate de control sau de trafic.
Fig. 1: FormatPhysical channel signal format
The data part of the burst is spread with a combination of channelisation code and scrambling code.
The channelisation code is a OVSF code, that can have a spreading factor of 1, 2, 4, 8, or 16. The
data rate of the physical channel is depending on the used spreading factor of the used OVSF code.
The midamble part of the burst can contain two different types of midambles: a short one of length
256 chips, or a long one of 512 chips. The data rate of the physical channel is depending on the used
midamble length.
So a physical channel is defined by frequency, timeslot, channelisation code, burst type and Radio
Frame allocation The scrambling code and the basic midamble code are broadcast and may be
constant within a cell. When a physical channel is established, a start frame is given. The physical
channels can either be of infinite duration, or a duration for the allocation can be defined.
5.1 Frame structure
The TDMA frame has a duration of 10 ms and is subdivided into 15 time slots (TS) of 2560*Tc
duration each. A time slot corresponds to 2560 chips. The physical content of the time slots are the
bursts of corresponding length as described in subclause 5.2.2.
Each 10 ms frame consists of 15 time slots, each allocated to either the uplink or the downlink
(figure 2). With such a flexibility, the TDD mode can be adapted to different environments and
deployment scenarios. In any configuration at least one time slot has to be allocated for the
downlink and at least one time slot has to be allocated for the uplink.
frequency
10 ms
3.84
Mchip/s
2560*Tc
time
Figure 2: The TDD frame structure
Examples for multiple and single switching point configurations as well as for symmetric and
asymmetric UL/DL allocations are given in figure 3.
10 ms

9.4.2. Canale fizice

Multiple-switching-point configuration (symmetric DL/UL allocation)
Canalele fizice au o structură dependentă de slotul temporal, cadrul radio şi numerotarea 10 ms
cadrelor sistemului (SFN - System Frame Numbering). Toate canalele temporale necesită simboluri
de gardă în fiecare slot temporal. Sloturile temporale, definite în spiritul TDMA, sunt utilizate Multiple-switching-point configuration (asymmetric DL/UL allocation)
pentru separarea în timp şi în cod a semnalelor asociate diferiţilor utilizatori. Semnalul asociat
10 ms
canalului fizic are strucura din figura 9.1.

A physical channel in TDD is a burst, which is transmitted in a particular timeslot within allocated Single-switching-point configuration (symmetric DL/UL allocation)
Radio Frames. The allocation can be continuous, i.e. the time slot in every frame is allocated to the 10 ms
physical channel or discontinuous, i.e. the time slot in a subset of all frames is allocated only. A
burst is the combination of a data part, a midamble and a guard period. The duration of a burst is
one time slot. Several bursts can be transmitted at the same time from one transmitter. In this case, Single-switching-point configuration (asymmetric DL/UL allocation)
the data part must use different OVSF channelisation codes, but the same scrambling code. The Figure 3: TDD frame structure examples
midamble part has to use the same basic midamble code, but can use different midambles.

33 34