Chimie organică - alchenele

Alchenele sunt hidrocarburile aciclice care conţin în molecula lor o legătură dublă între
doi atomi de carbon. 
Alchenele au formula generală CnH2n, unde n reprezinta numărul de atomi de carbon
din moleculă. Citiţi mai multe detalii în cele ce urmează.
Datorită prezenţei legăturii duble, alchenele fac parte din clasa hidrocarburilor
nesaturate.
Dacă dăm valori lui n în formula generală a alchenelor, obţinem seria lor omoloagă.
Compuşii se denumesc prin înlocuirea sufixului „an” de la alcani cu „enă”.
Trebuie să remarcăm că seria alchenelor începe de la n=2.
Exemplu: H2C═CH2 ------ etenă
CH3─CH═CH2 -------  propenă
CH3─CH2─CH═CH2 ------- butenă, iar lista poate continua.
La alchenele cu mai mult de trei atomi de carbon, se denumeşte atomul purtător al
dublei legături:
CH2═CH─CH2─CH3  (1- butena)
CH3─CH═CH─CH3 (2-butena)
La o catenă ramificată, se precizează atât poziţia dublei legături cât şi poziţia
ramificaţiei, folosind indici numerici, alegându-se situaţia în care indicele care arată
poziţia dublei legături să fie minim. Aveţi un exemplu în imaginea de mai jos:

 
Înafară de izomeria de catenă, întâlnită la alcani, alchenele pot genera un nou tip de
izomerie, denumită izomerie de poziţie. Cel mai întâlnit caz este 1-butena şi 2-
butena.
Un alt tip de izomerie este izomeria geometrică ce se referă la poziţia substituenţilor
faţă de legătura dublă C═C. De exemplu, 2-butena prezintă izomerii geometrici „cis”
şi „trans”.
De la alchene provin doi radicali importanţi ce intră în compoziţia unui număr mare de
substanţe organice: vinil şi alil.

 Legătura dublă, C=C: în alchene, cei doi atomi de carbon dublu legaţi sunt hibridizaţi
sp2. Fiecare dintre atomii participanţi la o legătură dublă se leagă de alţi atomi din
moleculă prin 3 legături σ şi o legătură π, ceea ce înseamnă o legătură dublă şi două
legături simple. Ceilalţi atomi de carbon din molecula de alchenă sunt hibridizaţi sp 3 (ca
şi în cazul alcanilor), şi fiecare dintre ei realizează 4 legături σ cu alţi atomi.

Legătura π se găseşte într-un plan perpendicular pe planul în care e legătura σ, şi astfel

blochează rotaţia legăturii. Acesta este motivul pentru care atomii de carbon nu se pot
roti în jurul unei legături duble. Această mobilitate limitată a atomilor din jurul unei
legături duble are un impact major asupra proprietăţilor hidrocarburilor care conţin chiar
şi numai o singură legătură dublă.
PROPRIETĂŢI FIZICE
Alchenele pot fi gazoase, lichide sau solide, după numărul atomilor de carbon din
moleculă.
Alchenele de la C2 la C5 sunt gaze, cele de la C5 la C18 sunt lichide, iar alchenele C
superioare (>C19) sunt solide.
Punctele de fierbere şi de topire cresc o dată cu masa moleculară, dar sunt mai mici
decât la alcanii corespunzători.
Au densitatea mai mică decât apa, sunt insolubile în apă, dar solubile în solvenţi
organici (cloriform, benzene, alcool).
Sunt incolore şi fără miros.
PROPRIETĂŢI CHIMICE
Datorită prezenţei dublei legături, reactivitatea chimică a alchenelor este mai mare
decât a alcanilor.
I) Reacţii de adiţie (decurg cu ruperea legături π din dubla legăturăi
a) Adiţia hidrogenului:
R─CH═CH2 (alchenă)   +   H2 -->  R─CH2─CH3 (alcan)
Procesul de hidrogenare la temperaturi cuprinse între 80 - 180°C şi până la 200 atm.
Drept catalizatori se folosesc ca Ni, Pt, Pd, etc.
b) Adiţia halogenilor la alchene conduce la derivaţi di-halogenaţi vicinali (halogenul se
leagă la atomi de carbon vecini).

c) Adiţia de hidracizi la alchene duce la obţinere de derivaţi mono-halogenaţi:

Atunci când alchena este simetrică, adiţia decurge fără condiţii, ca în exemplul de
mai sus. Dacă alchena este asimetrică, atunci se aplică regula lui Markovnikov
(atomul de halogen se fixează la atomul cel mai sărac în hidrogen).
Exemplu:
R-CH=CH2 (alchenă asimetrică) + HCl --> R-CHCl-CH3 (derivat halogenat)
d) Adiţia apei la alchene duce la formarea alcoolilor (dacă avem o
alchenă nesimetrică, se aplică regula lui Markovnikov). Reacţia este
prezentată în imaginea de mai jos.
 
 

III) Reacţia de polimerizare

Prin polimerizare se înţelege procesul chimic prin care un mare număr de molecule
identice, ale unor compuşi nesaturaţi, se leagă între ele, formând o moleculă unică
(macromoleculă). Schematic, procesul de polimerizare se reprezintă:
nA  →  ─[A]n─
Exemplu: nCH2═CH2  →   ─  [CH2─CH2]n  ─   (polietenă)
Indicele n, numit grad de polimerizare, arată numărul de molecule de etenă care
alcătuiesc lanţul macromolecular. Substanţa A este monomer, iar produsul final este
polimerul.
II) Reacţia de oxidare
 Legătura dublă din alchene este sensibilă la acţiunea multor agenţilor oxidanţi.În
funcţie de agentul oxidant, oxidarea poate fi blândă, când se desface doar legătura p,
sau energică, degradativă, care decurge cu ruperea legăturii duble, adică se desface
atât legătura cât şi legătura σ.
a) Arderea:
CnH2n + O2 --> nCO2 +nH2O + Q (căldură)
Deși au putere calorifică mare, alchenele nu pot fi utilizate drept combustibili pentru
că la temperatura de ardere polimerizează.
b) oxidarea calatlitică a etenei:
Ag

CH2═CH2 + 1/2O2 --------------> oxid de etenă

250-375 C
°
c)amonoxidarea propenei
CH2=CH-CH3 + NH3 + 3/2O2 → CH2=CH-CN + 3H2O
Acrilonitril
c)oxidarea blândă a alchenelor (reactiv Bayer), rezultă dioli vicinali
 Reactiv Bayer =KMnO4 (Permanganat de potasiu)in mediu slab basic sau neutru
Se face cu desfacerea legăturii π din dubla legătură

OBŢINEREA ALCHENELOR
a) Deshidratarea alcoolilor, prin încălzire cu acid sulfuric la 150 - 200°C.
R-CH2-CH2-OH (alcool)   --> R-CH=CH2 (alchena) + H2O
b) Dehidrohalogenarea derivaţilor halogenaţi: La încălzire cu baze tari, în soluţii
alcoolice, derivaţii halogenaţi elimină hidracid cu formarea unei alchene:
R-CH2-CH2X (derivat halogenat) --> R-CH=CH2 + HX , unde X poate fi F, Cl, Br sau I.
c) Cracarea alcanilor: În acest proces, larg aplicat în industrie, se formează cantităţi
mari de alchene.