Sunteți pe pagina 1din 7

Importanta colaborarii gradinitei cu ceilalti factori educationali

Factorii educationali sunt cei care asigura in cadrul social organizat desfasurarea actiunilor
educative, in baza unor principii, legi si norme aplicate de cadre specializate.

Factorii educationali sunt: familia, scoala, biserica, mass- media, autoritatile locale,
institutiile sanitare, cabinetele de asistenta psihopedagogica

Colaborarea cu familia
Familia este primul grup social din care face parte copilul. Mediul în care copilul se naşte,
trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi se formează pentru viaţa îl oferă familia.
Familia are rolul central în asigurarea condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare
ale copilăriei. Copiii îşi observă proprii părinţi cum acţionează în rolul de părinţi. Ei sunt
primele modele pentru modul în care să acţioneze ulterior ca părinţi.
Grădiniţei ii revine rolul de partener în relaţiile ei cu familia – acest rol derivă din faptul
că este un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educaţiei
copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani.
Relaţia grădiniţă-familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de bază,
fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei
educativ. Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de familie, deoarece
aceasta o ajută în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani.
Fenomenele sociale care influenţează evoluţia familiei şi parteneriatul grădinița – familie
sunt:
- evoluţia natalităţii;
- divorţialitatea;
- migraţia forţei de muncă;
- trecerea de la familia comunitară la familia societală.
Educarea părinţilor pentru un bun parteneriat gradiniță - familie
Educaţia părinţilor poate fi etapizată pe două paliere mari:
- educaţia viitorilor părinţi prin: introducerea unor cursuri de educaţie sexuală, educaţie
pentru viaţa de familie etc.;
- educarea părinţilor care au deja copii în funcţie de nevoile acestora.
Forme de organizare ale relaţiei gradiniță – familie
- Şedinţele cu părinţii.
- Discuţii individuale între cadrele didactice şi părinţi.
- Organizarea unor întâlniri cu părinţii
–Implicarea părinţilor în manifestări culturale ale grădiniței şi activităţi recreative
- Voluntariatul
- Asociaţiile de părinţi
Dimensiunea formală a parteneriatului gradiniță – familie
La nivelul şcolii, părinţii sunt implicaţi în mai multe tipuri formale de organizare:
- Consiliul reprezentativ al părinţilor / Asociaţia de părinţi
- Consiliul clasei
- Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în şcoală
- Comitetul de părinţi ai clasei
Gradinița şi autorităţile locale
Analiza responsabilităţilor principalilor reprezentanţi ai colectivităţii locale – primarul
şi consiliul local, ne arată faptul că aceştia sunt răspunzători de asigurarea unui climat de
ordine şi linişte pe raza localităţii pe care o reprezintă.
Autorităţile locale au în administrare şi trebuie să stabilească legături cu mai multe
şcoli. Se ştie că, acestea au nevoi diferite (de amenajare, de salubrizare, de întreţinere
curentă), sunt frecventate de populaţie şcolară diferită, din medii sociale diferite, cu nevoi
sociale diferite.
Iniţiativa parteneriatului, deschiderea unor canale de comunicare între reprezentanţii
grădiniței şi ai autorităţilor locale sunt de cele mai multe ori abordate de către grădinițe. Se
constată o situaţie bună în grădinițele care şi-au formulat direcţii clare de dezvoltare, ai căror
reprezentanţi (directori, cadre didactice) au luat iniţiative de comunicare, de iniţiere de
parteneriate. Resursele sunt astfel orientate spre cei care îşi ştiu nevoile şi îşi promovează
interesele. Grădinițele, aflate în concurenţă pentru furnizarea de servicii educaţionale de
calitate, pentru a atrage elevi vor fi nevoite, din ce în ce mai mult să dezvolte relaţii de
colaborare cu autorităţile, cu părinţii, cu organizaţiile neguvernamentale, cu unităţile
medicale şi alte entităţi reprezentative de la nivel local. Analiza legislaţiei în vigoare ne
indică direcţii de acţiune ale colaborării dintre autorităţile centrale, judeţene şi locale cu
atribuţii în domeniul educaţiei astfel:
- în realizarea demersurilor pentru participarea copiilor la învăţământul preşcolar şi
învăţământul obligatoriu.
- dezvoltarea unor programe de educaţie pentru părinţii tineri.
- organizarea unor cursuri de pregătire pentru copiii ce nu pot răspunde cerinţelor programei
naţionale şi celor care au abandonat şcoala, în vederea reintegrării lor şcolare.
- organizarea şi dezvoltarea unor posibilităţi adecvate de petrecere a timpului liber şi odihnă.
- realizarea sau iniţierea demersurilor necesare pentru prevenirea abandonului şcolar din
motive economice.
Gradinița şi poliţia
În comunitate, poliţia reprezintă o instituţie de referinţă pentru locuitorii săi. Rolurile Poliţiei
în domeniul educaţional pot fi împărţite în două mari categorii:
- preventive;
- de intervenţie în situaţii speciale.
Parteneriatul dintre grădiniță şi poliţie are la bază îndeplinirea obiectivelor comune. În
comunităţi, întâlnim practici ale parteneriatului diferite de la o grădiniță la alta. În esenţă,
domeniile în care întâlnim parteneriatul grădiniță – poliţie sunt următoarele:
- Asigurarea integrităţii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunităţii în
general;
- Prevenirea delincvenţei juvenile şi a criminalităţii;
- Violenţa în familie, stradală, în cadrul grădiniței;
- Educaţia rutieră;
- Prevenirea cerşetoriei;
- Prevenirea exploatării prin muncă a copiilor;
- Promovarea respectului faţă de lege;
- Promovarea drepturilor omului şi ale copilului;
- Promovarea unui comportamnet civilizat în societate;
- Promovarea imaginii pozitive ale Poliţiei în comunitate şi creşterea încrederii în instituţie;
- Culegerea de informaţii şi date de interes în cazuri speciale;
- Menţinerea ordinii şi liniştii publice în unităţile de învăţământ, în afara acestora (perimetrul
şcolii, traseul de la şcoală – acasă al elevilor), în comunitate;
- Realizarea / proiectarea unor programe/proiecte de parteneriat;
- Stabilirea identităţii persoanelor şi educarea copiilor pentru utilizarea actelor care atestă
identitatea;
- Recrutarea viitoarelor cadre ale instituţiei.
Este de menţionat faptul că pregătirea elevilor trebuie să îmbrace forme diferite, în funcţie de
nivelul de vârstă, de înţelegere al acestora, de potenţialele riscuri ale grupelor de vârstă.
Formele de parteneriat sunt multiple şi implică nu numai grădinița şi poliţia, ci şi alţi actori
comunitari cu rol educaţional: părinţii, organizaţiile neguvernamentale, autorităţile etc.
Gradinița şi unităţile sanitare
La nivelul comunităţilor locale, un rol important îl au unităţile sanitare. grădinițele pot
desfăşura parteneriate împreună cu acestea în vederea asigurării sănătăţii mentale şi fizice a
copiilor şi a familiilor acestora. Parteneriatul grădiniță – unităţi sanitare poate fi analizat din
prisma acestor responsabilităţi comunitare pe care unităţile sanitare le au.
Activităţi educative şi de prevenţie pot fi desfăşurate în unităţile sanitare, în cabinetele
medicale dar şi în grădinițe sau în alte medii nonformale. În toate informaţiile şi serviciile
oferite copiilor trebuie să se ţină seama de vârsta copiilor, de nivelul acestora de înţelelegere,
de nivelul cunoştinţelor acestora. Temele care pot fi abordate în programele educative pot fi
multiple:
- igiena personală, a locuinţei, a spaţiului grădiniței , a mediului înconjurător;
- acordarea de prim ajutor în cazuri de urgenţă;
- educaţie sexuală şi de sănătatea reproducerii;
- educaţia pentru prevenirea consumului de droguri, alcool, tutun;
- educaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi a accidentelor; - educaţia pentru practicarea
sporturilor;
- educaţia pentru organizarea timpului liber (timp de joacă adecvat, timp pentru sport, timp
alocat televizorului şi calculatorului, etc.)
- educaţie pentru consum alimentar sănătos etc.
Gradinița şi biserica
Una dintre instituţiile cu un mare rol comunitar este biserica.
Şcoala şi biserica au colaborat încă din cele mai vechi timpuri. Biserica a fost cea care a
înfiinţat primele şcoli. Acestea promovează valori precum: binele, responsabilitatea faţă de ei
şi faţă de alţii, toleranţa, diversitatea şi acceptarea sa, respectarea drepturilor omului,
umanismul, solidaritatea, libertatea, promovarea bogăţiei şi identităţii spirituale, binele
comun, etc.
Cele mai frecvente manifestări ale parteneriatului le întâlnim în:
- organizarea unor manifestări cultural artistice comune (serbări, expoziţii, spectacole etc.) cu
ocazia marilor sărbători creştine: Crăciun, Paşti, Florii, Ziua eroilor neamului etc.;
- participarea reprezentanţilor bisericii la manifestări organizate de către grădiniță:
deschiderea/închiderea anului şcolar, sfinţirea lăcaşului grădiniței, lectorate cu părinţii,
întâlniri ale reprezentanţilor bisericii cu elevii;
- organizarea de excursii, pelerinaje la diverse aşezăminte bisericeşti (mănăstiri, schituri);
Colaborarea grădiniței cu școala

Parteneriat grădinița-școala: avand in vedere ca grădinița și școala primara reprezinta


doua trasee educative succesive, legatura dintre respectivele institutii se cere intarita pentru
ca trecerea de la una la alta sa asigure continuitatea proiectelor si finalizarea lor adecvata.
Personalul didactic din cele doua institutii urmeaza sa caute impreuna acele prilejuri de
colaborare care sa faciliteze integrarea copilului in scoala.
Cele mai frecvente oportunitati de intalnire dintre cele doua medii educationale sunt:
- Vizitarea unei scoli in vederea cunoasterii de catre copiii prescolari a acestei institutii;
- Vizitarea de catre scolari a unei grădinițe pentru a le impartasi copiilor de aici primele lor
experiente scolare;
- Organizarea unor sedinte cu parintii copiilor in ultimul semestru de activitate din grădinița
la care sunt invitati cativa dintre viitorii invatatori, ce vor informa parintii asupra modului de
pregatire al copiilor pentru scoala;
- Simularea in cadrul grădiniței a unor activitați de tip scolar cu grupa pregatitoare;
- Urmarirea de catre educatoare a copiilor deveniti scolari pentru sesizarea progreselor in
dezvoltare sau, dimpotriva, a dificultaților pe care le intampina sub efectul noilor solicitari;
- Organizarea unor serbari comune;
- Realizarea unor activitați metodice si cercuri pedagoce comune pentru educatoare si
invațatoare ori de cate ori se ivesc probleme care intereseaza ambele institutii.

Jocul logic – constituie una dintre modalitatile de realizare a unui invatamant activ. Are un
rol cu preponderenta formativ, jocul logic dezvolta gandirea, inteligenta si spiritul de
observatie al copiilor.
Prin manuirea materialului didactic in gradinita,copii invata sa formeze multimi de
obiecte, descopera proprietatile lor caracteristice, stabileste relatiile dintre acestea si
efectueaza operatii cu ele.
In cadrul jocurilor logico-matematice, copii sunt familiarizati cu unele notiuni despre
multimi si relatii. Atunci cand rezolva exercitii de gandire logica pe multimi concrete de
figuri geometrice, ei dobandesc pregatirea necesara pentru intelegerea numarului natural si a
operatiilor cu numere naturale, pe baza multimilor si a operatiilor cu multimi. In felul acesta,
se desfasoara exercitii de clasificare, comparare si ordonare a multimilor de obiecte.

• Jocurile logice constituie una dintre modalităţile de realizare a unui învăţământ activ care,
abordând un rol dinamic intuiţiei, pune accent pe acţiunea copilului asupra obiectelor
înseşi.
• Manipularea obiectelor conduce mai rapid şi mai eficient la formarea percepţiilor,
accelerând astfel formarea structurilor operatorii ale gândirii.
• Valoarea formativă a jocurilor logice sporeşte cu atât mai mult cu cât educatoarea dă curs
liber principiilor de bază care le călăuzeşte:

– Rolul copilului nu se reduce la contemplarea situaţie in care a fost pus; el


reflectează asupra acestei situaţii, îşi imaginează singur diferite variante
posibile de rezolvare, îşi confruntă propriile păreri cu cele ale colegilor;
– Copilul “studiază” diversele variante care duc la rezolvare, alegând-o pe cea
mai avantajoasă şi creează pe baza ei unele noi alternative de rezolvare, pe
care caută să le formeze corect ;
– Copilul are libertatea deplină în alegerea variantelor de rezolvare ; el trebuie să
motiveze alegerea sa, arătând în faţa colegilor avantajele pe care le prezintă,
– În timpul jocului s-ar putea face şi unele greşeli, acesta e un lucru perfect
normal. Copilul învaţă foarte multe lucruri corectându-şi propriile greşeli:
dacă nu poate el, îl vor ajuta colegii sau educatoarea care vine cu sugestii .
– În desfăşurarea jocurilor esenţială este activitatea conştientă de continuă
căutare, de descoperire a soluţiilor. Verbalizarea acţiunilor, exprimarea
rezultatelor obţinute, deşi sunt importante nu se situează în acelaşi plan cu
însăşi activitatea.

Exemple de jocurilor logice

1) jocuri libere constructive


2) jocuri pentru construirea mulţimilor
3) jocuri de aranjare a pieselor în tablou
4) jocuri de diferenţe
5) jocuri cu cercuri
6) jocuri de formare a perechilor
7) jocuri de transformări
8 ) jocuri cu mulţimi echivalente

GRUPA MICĂ

• Alege discuri (cercuri) şi joacă-te cu ele ! (1)


• Caută pătratul!(2)
• Aranjăm discurile !(3)

GRUPA MIJLOCIE
• Ce piesă nu cunoaştem? (2)
• Ce a greşit ursuleţul?(2)
• Tabloul pieselor albastre (roşii, galbene ) (3)
• Trenul cu patru diferenţe.(4)
GRUPA MARE

• Ce este şi cum este această piesă?(1)


• Tabloul tricolor (3)
• Casele de pe strada mea (2 diferenţe)
• Găseşte locul potrivit (5)
Jocul logic este un prim pas spre intelegerea unor notiuni care vor constitui, mai
tarziu, baza transmiterii unor elemente mult mai complexe si vor dezvolta capacitatea de
lucru individual si de autoevaluare.

S-ar putea să vă placă și