Sunteți pe pagina 1din 2

Viața de seminarist strâns legată de Mănăstirea Ciocanu

Salutare si totodata Hristos a Înviat, numele meu este Iordache-Andrei-Florin, sunt


elev al Seminarului Teologic Ortodox,, Iustin Patriarhul " din Câmpulung Muscel,
clasa a xI-a. Îți scriu această scrisoare cu scopul de a vorbi și de a-ți împărtăși viața și câteva
dintre trăirile mele ca și seminarist. Sper ca rândurile pe care eu le alcătuiesc să îți provoace
o stare de bine și să te facă fericit. În prima parte vreau sa fac un rezumat al vietii mele si al
anilor care au trecut de-a lungul carora imi puneam o intrebare la care trebuia candva sa
resound aceea fiind:Care sa fie alegerea mea pentru un viitor care sa ma defineasca?Atat ca
si om dar si ca un bun crestin.Îmi aduc aminte cu drag de felul in care am plecat in prima zi
la scoala singur deopotriva, dat fiind faptul ca provin dintr-u n sat putin populat ,cu putini
copii dar totodata linistit,acesta numindu-se Bratia, comuna Berevoesti ...deschizand portiile
scolii Ungureni calauzit fiind mereu parca de o putere ascunsa care ma mentinut cu
zambetul pe buze ,ajutat de parinti, bunicii mei si nu in ultimul rand de unchiul meu
ajungand sa obtin o educatie buna si rezultate pe masuara.Zi dupa zi,an dupa an pana am
ajuns cu voia lui Dumnezeu in clasa a vII-a. La sfârșitul ciclului gimnazial a trebuit să iau o
decizie care să îmi fie de folos tot restul vieții aceea fiind de a mă înscrie la o școală, cu
profesori care să îmi călăuzească pașii clădindu-mi viitorul, cărămidă cu, cărămidă într-un
fel potrivit pentru mine. Datorită faptului ca până atunci mergeam alături de bunici mei la
Sfânta Biserica din satul nostru, fiind atras atât atunci cât și acum de tot ceea ce înseamnă
rânduiala bisericească am luat hotărârea de a merge la Seminarul Teologic Ortodox, ca să
pot ajunge în punctul dorit, acela fiind de al sluji pe Dumnezeu, de a-i respecta cuvântul,
poruncile și nu în ultimul rand de a fi un bun exemplu pentru oameni din jurul meu.

Unul din locașurile Sfinte unde eu am lecturat la strană pentru prima dată psalmii
minunați ai lui David și am acumulat o parte din temele fundamentale ale ortodoxiei este
Manastirea Cioranu. Acest locaș de închinare fiind așezat cu grija de Dumnezeu în
comuna Bughea de Jos, la nouă kilometri în spre vest de Câmpulung. Mănăstirea este pentru
prima data ctitorita în secolul al xvI-lea de Nifon monahul, iar de atunci viețuind și alți
învățați precum :Cuviosul Neofit,Lupan Radovici și Nicandru Manu arhimandritul care face o
biserică nouă lângă construcția veche. În 1932 în vremea Preafericitului Parinte Miron
Cristea, având loc ample lucrări de reabilitare a mănăstirii. Acest așezământ monahal având
o importanță extrem de mare pentru orașul Câmpulung Muscel și locuitorii acestuia.

În prezent Manastirea este păstorita de un bun și înțelept duhovnic, Părintele


Protosinghel Teofil Enache, care a știut întotdeauna să fie un bun păstor al turmei sale, una
dintre oile acestei mulțimi fiind și eu,un admirabil slujitor al Biserici lui Hristos și un înțelept
duhovnic. Fiind copil, plecam din satul unde eu locuiesc, pe jos de nenumărate ori pentru a
ajunge la Sfânta Liturghie. În drumul meu având atât în stânga cât și în dreapta, lucrarea
binecuvântata a lui Dumnezeu și anume pădurea. Uneori verde iar alteori acoperita de
covorul alb de nea. Acestea toate limpezindu-mi mintea și întărindu-mi credința mau ajutat
să înțeleg mai ușor creația lui Dumnezeu. Pacea și liniștea atat din afara cât și dinăuntrul
acestei Manastii au fost,sunt și vor rămâne izvor de apă vie și fântână nesecata pentru toți
creștinii care simt și vor să ajungă mai aproape de Dumnezeu și de casa Lui. Mănăstirea
păstrează o strânsă legatura cu seminarul deoarece noi, elevii săvârșim practica liturgică la
hamurile bisericilor din apropierea Seminarului , însoțiti de părinți-profesori pentru a ne
perfecționa vocea și de a învața cât mai bine tipic liturgic. Această activitate fiind adorată de
noi deoarece așa putem obține o armonie și o relație frățească care ne oferă bucurie în
suflete, rămânând cu amintiri frumoase. După încheierea Sfintei slujbe un alt moment de
adunare a tuturor este agapa frățească, unde toți credincioși mai rămân o jumătate de ceas
pentru a servii gustoasa ciorbă făcută la tuci împreună cu Preacuviosul parinte stareț,
ascultând fiecare povețe duhovnicești pentru viața de zi cu zi și cuvinte vindecătoare pentru
suflet.

Este drept că de un an și ceva de zile, pandemia năprasnică s-a abătut asupra întregii
omeniri, acest virus nemilos care a ucis mulți oameni și a lăsat multă suferință în sufletele
multor creștini,ne-a schimbat viața și noua, elevilor neputând să mergem la școala, rapindu-
ne una dintre valorile morale și anume comunicarea, dar cu speranța în bunul Dumnezeu,
mergând mai des în casa Sa și bineînțeles cu sprijinul părinților profesori care ne-au fost
alături indiferent de situație, on-line sau fizic la școala, nădăjduim să putem merge înainte
cu mai multă încredere și convingere că aceasta este o încercare pentru care trebuie să îi
mulțumim Domnului.

Aștept cu nerăbdare dragă coleg, ca după terminarea acestei pandemii sau chiar mai
devreme, să mă onorezi cu prezența venind în vizita atât la seminarul nostru cât și la
Mănăstirea Ciocanu, loc pe care sigur o să îl îndrăgești așa cum am făcut-o și eu.Nădăjduiesc
ca Dumnezeu să ne lumineze pe toți spre o viață curată cu împliniri duhovnicești ale căror
roade să ne fie spre mântuirea sufletului. Amin!

S-ar putea să vă placă și