CEDES CERCETARE - DEZVOLTARE

Proiect de absolvire a cursului:

AGENT DE TURISM-GHID

ABSOLVENT:
HINOVEANU DUMITRU-TACHE

Decembrie 2010
 Titlul proiectului:

HOTEL BELVEDERE
ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII SERVICIILOR
HOTELIERE

2
Cuprins: Pag.
CAPITOLUL I
PREDEAL – STATIUNEA CELOR PATRU ANOTIMPURI…………………………....6

CAPITOLUL 2
HOTELUL “BELVEDERE”
2.1.PREZENTARE GENERALA………………………………………………………..…13
2.2. STRUCTURA CLIENTELEI………………………………………………………...18
2.3. SISTEMUL INFORMATIONAL…………………………………………………..….18
2.4. ORGANIZAREA SOCIETATII…………………………………………………..….19

CAPITOLUL III:
ROLUL MARKETINGULUI TURISTIC ÎN ATENUAREA SEZONALITATII……..22
3.1. POLITICA DE MARKETING ÎN CAZUL HOTELULUI BELVEDERE………24
3.1.1 ABORDAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE ÎN CONDIŢIILE
SEZONALITĂŢII……………………………………………………………………..24
3.1.2 MARKETINGUL MIX - INSTRUMENTUL POLITICII DE MARKETING ÎN
DOMENIUL TURISMULUI……………………………………………………………….26

CONCLUZII………………………………………………………...………………………31
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………....……………………32

3
 INTRODUCERE

Turismul reprezintă pentru România unul din sectoarele prioritare care, prin resursele
pe care le antrenează și prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naționale,
constitute un factor important pentru progresul economic.
Analiștii consideră turismul drept sectorul cu cea mai rapidă dezvoltare, urmând să
ajunga, una din principalele forte ale economiei globalizate. Aceasta cu atât mai mult cu cât
societatea viitorului va fi și societatea timpului liber, ori turismul poate deveni o modalitate
principala de folosire a acestuia. Pentru multe tari, printre care și România, viitorul nu poate fi
imaginat fără un turism modem.
În aceasta perspectiva, evolutia turismului va fi caracterizată printr-o profundă înnoire,
atât sub aspect calitativ, cât și cantitativ. România, după cum se știe, dispune de bogate și
variate resurse naturale și antropice, fapt ce-i conferă o mare disponibilitate pentru turism.
Valorificarea lor eficientă și în interesul economiei naționale poate reprezenta deci o șansă de
dezvoltare a țării noastre la începutul mileniului. Potențialul acestei ramuri este imens dar, din
păcate, puțin valorificat. Deși este poate ramura economică cu avantajul competitiv
internațional cel mai mare, performantele sale economice În prezent sunt modeste.
Turismul este un fenomen social de mare amploare pe glob, fenomen ce urmărește
cunoașterea naturii, cu frumusețile și curiozitățile ei, precum și valorile materiale și spirituale
create de oameni de-a lungul timpului.
În ansamblul mișcării turistice din țara noastra, centrul turistic Predeal, împreună cu
localitățile componente: Timișul de Sus, Timișul de Jos, Pârâul Rece, ocupă un loc de frunte,
constituind o zonă importantă și frecventată a turismului montan din județul Brașov și din
țară.
Varietățile tipurilor de peisaje, floră și faună, structura de unități turistice constituie
elemente esențiale ce permit definirea tipului de turism practicat aici, caracterizat printr-un
echilibru între odihnă și agrement, atestând totodată că orașul Predeal este înzestrat cu un
mare potențial turistic ce îi confera un loc de frunte În turismul montan.
Accesul autorutier și feroviar facil și posibilitatiile actuale de cazare au facut ca
Predealul să atraga din ce În ce mai multi turisti și să-si delimiteze clar calitatea de stațiune
climaterică, loc ideal pentru turismul de sejur, vara și iarna, fără a exclude turismul itinerant
(autorutier și drumetie montana).

4
 Hotelul « Belvedere » este unul din simbolurile turistice și arhitecturale care țin de
tradiția stațiunii Predeal, fiind una dintre cele mai vechi și totodata mai frumoase structuri de
cazare turistică din stațiune.
Construit În anul 1974, după proiectul arhitectului Constantin Postelnicu, hotelul a
fost dat în folosință sub denumirea de HOTEL CIOPLEA și a facut parte, impreuna cu toata
baza materiala a stațiunii din O.J.T. Brașov, cu sediul În Predeal.
În prezent, dezvoltarea accelerata în care se afla stațiunea Predeal și întreaga zona a
Vaii Prahovei, impune alinierea la standarde de calitate înalte a tuturor celor care vor să
supravietuiască pe piața hoteliera. Este și cazul Hotelui Belvedere care, deși beneficiaza de o
serie de avantaje comparativ cu multe alte unități de profil din zona, va trebui să facă față unui
număr din ce în ce mai mare de competitori.
Lucrarea de față iși propune să identifice modalitati de menținere și chiar îmbunătățire
a calitatii serviciilor turistice prestate de hotel « Belvedere », În special a celor de alimentație
publică, pentru a asigura pe viitor alinierea la standardele cerute de piața turistică actuală.

5
 CAPITOLUL I
PREDEAL – STATIUNEA CELOR PATRU ANOTIMPURI

1.1. Așezare
Așezat la 25 grade și 26 min longitudine estică și 45 grade și 30 min latitudine
nordică, în partea sudică a orașului Brașov, la limita cu județul Prahova, la cumpana apelor
dintre bazinele Prahovei și Timisului, Predealul este situat la peste 1000m altitudine,
numărându-se printre localitatile urbane cu cea mai mare altitudine.
La sud se mărgineste cu orașul Azuga, la sud-vest cu orașul Busteni, la nord-vest cu
orașul Rasnov, iar la nord cu teritoriul orașului Brașov, iar la nord-est cu teritoriul orașului
Săcele. Astăzi orașul formeaza un singur trup, sub forma de poligon regulat cu zece laturi, pe
o suprafață de 6000 ha care se întinde de nord la sud pe o lungime de 6 km, iar de la est la
vest pe o întindere de 15 km, suprafața locuita fiind de 80.000 mp și în continua creștere. În
trecut vatra satului era în cartierul Malul Ursului și se întindea pe hotarul dinspre Azuga până
la Mănăstirea Predealului, unde calea ferată tăia șoseaua națională Bucuresti – Brașov. De la
Mănăstirea Predeal spre nord, aproape de valea Joiței, zona era populată de protejații
Mănăstirii, împroprietăriți în baza legii agrare a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1864.
Spre nord, de la valea Joiței până la actualul hotel Carmen s-au ridicât vile din anul
1897, când casa regală vinde aceste loturi.
Salbă de munți ce înconjoară Predealul este formată din Piatra Mare, 1843m, la nord,
Garbova, cu Vf. Neamtu, 1923m, la est și sud, Bucegi, cu Vf. Omu 2508m, la sud – vest și
postăvarul, 1799m, la nord – vest.
Între masivele Postavarul și Piatra Mare, la nord, și masivele Bucegi și Garbova –
Baiului, la vest și est, se distinge o regiune mai joasă, cu o altitudine de 1000 – 1400, care de
relieful înalt înconjurator constituie o adevarată depresiune înclinată spre vest către sesul
Barsei.

1.2. Hidrografia
Predealul aparține Bazinului Ialomița. Raul Prahova, afluent al Ialomitei, izvoraște din
zona actualului stadion, la altitudinea de 1046 m și relativ aproape de izvor întâlnește apele
Puristoacei, Teascului și Joiței.

Valea Puristoaca (sau Polstoaca) își are obârșia în apropierea cotei de 1114 m, la est de
culmea Cioplei. Șoseaua care însoțeste aceasta vale a fost construita în 1915.

6

Cea de-a doua vale, Teascul, izvoraște din culmea clăbucetul Taurului prin două izvoare
ce strabat stâncile calcaroase de la sud spre nord. Pe vremuri, la oprirea în statia Predeal,
locomotivele cu aburi se alimentau din aceasta vale cu apă.

În partea dreaptă Valea Prahovei primește doar puține izvoare, ce se scurg prin Valea lui
arsenie, iar pe stânga Pârâul lui Zangor și Pârâul Cărbunarului.

Înainte ca Prahova să se unească la vest cu apă Râșnoavei, unită la rândul ei cu Leuca, ea
mai primește pe stânga și Pârâul Mănăstirii care vine din culmea Clabucetul Taurului, se
scurge pe la sud de mănăstire și aduna izvoarele minerale din apropiere.

Râșnoava izvorăște la altitudinea de 1110 m, prin cinci izvoare din culmile Rasnoava. Pe
stânga primește mai multe cursuri afluente ce-i măresc debitul. Prin afluenții și mai bogați
de pe partea dreaptă, albia se mărește în continuare.

Leuca se formează din izvoarele Căpățâna Porcului și Valea Iadului, nume ce vine de la
apa mocirloasă, precum și din două pârâiașe zise ale stânilor.

Astfel mărită, Prahova primește apoi apele ce vin de pe Valea Olaresei și Valea lui Vlad,
precum și pe cele din Valea Ursului Mare și Valea Ursului Mică, ce își au izvoarele în
versantul vestic al muntelui Clabucetul Taurului, după care intră pe teritoriul orașului
Azuga.

Cu un debit nu prea mare și datorita naturii terenului, apele bazinului Prahova din zona
Predeal nu produc căderi.

1.3 Potențialul turistic al stațiunii Predeal

Predealul a fost și este nelipsit pe hărțile turistice ale masivelor învecinate, deși în
perimetrele respective are o poziție marginașă, întrucât constituie punctul de plecare sau
punctul terminus al multor drumeții montane.
Importanța sa turistică provine mai ales din faptul că, situat în creierul munților, la
peste 1100m altitudine, se bucură de condițiile unui mediu foarte puțin afectat de prezența
omului. Pădurea este exploatată rațional și ocupa aproape integral arealul inițial, raurile sunt
nepoluate, vanatul este ocrotit. Construirea soselei și a căii ferate, dezvoltarea localității
Predeal, a cărei vechime abia depaseste un secol și jumatate, amenajarea partiilor de schi și
constructia telefericelor au provocât modificări minime mediului natural. În general regiunea
s-a amenajat « cu măsură », orașul de azi și construcțiile mentionate înscriindu-se armonios în
peisajul natural.
Prin poziție și caracteristici, Predealul reprezintă una dintre cele mai renumite stațiuni
montane din România, o mare vitrină a frumosului, mărturie a ceea ce poate oferi

7
generozitatea naturii. Predealul este și rămâne o “stațiune” prin definitie.
Bucurându-se de o deosebita popularitate ca artera de circulație la întâlnirea
drumurilor care duc spre toate spațiile românești, Predealul, prin particularitățile sale
geografice, climaterice și estetice, și-a creeat un potențial turistic, favorizând mereu traseele
turistice, cărora li se adăugau mereu altele. Înalțimea de peste 1000 m, care i-a adus renumele
de cea mai înalta așezare urbană din țara, este departe de a-l dezavantaja, căci mediul climatic
este favorizat de încorsetarea montană și, datorita pădurii de rasinoase – cca.65% din totalul
pădurilor sale – de ozonizarea deosebită a aerului, bogat în ioni negativi.
Un efect pozitiv pentru încurajarea turismului l-a avut popularea zonei, mai ales la
sfârșitul veacului al XIX-llea, prin ridicarea rapidă a unor vile tipice zonei montane, ce
amintesc parcă de cele din Alpii elvețieni. Traficul rutier de după anul 1879 și stabilirea
definitivă a vamii la Predeal, În 1852, sunt alte elemente ce au favorizat turismul din aceasta
zonă.
Varietatea și bogația vegetației din tot arealul contribuie la potențialul natural al
acestei zone turistice. Prezența unor varietăți floristice ca floarea de colt, iedera alba, sângele
voinicului, zada-laricea, bulbuci de munte, condiționeaza stabilirea pe viitor a unor biotipuri și
biocenoze puse sub ocrotire, ca monumente ale naturii.
Cele mai frecventate trasee turistice sunt :
• Cabana Cioplea – Cabana Susai – este unul dintre cele mai populate trasee, practicabil
tot anul, parcurs în nu mai mult de-o oră;
• Predeal - fosta Cabana Clabucet Plecare – Cabana Garbova – Azuga – Predeal – Acest
circuit strabate culmile împădurite ale Clăbucetului Taurului, permitând cunoașterea
frumoaselor priveliști străbătute de apa Limbaselului ;
• Predeal – Pârâul Rece – Cabana Trei Brazi – Predeal ;
• Pârâul Rece - Cabana Cheia - Cheile Râșnovului - Pârâul Rece – Unul din traseele
turistice care vizează Cheile Râșnovului, cu punct de plecare de la Pârâul Rece ;
• Paraul Rece – Cabana Trei Brazi – Cheile Rasnovului – Dealul cu Mesteacăn – Paraul
Rece – o variantă de a ajunge la Cheile Râșnovului prin străbaterea culmilor domoale ale
munților Predealului spre cabana Trei Brazi, apoi spre Poiana Secuilor, pornind pe langa
casa de odihna de la Pârâul Rece;
• Predeal – Cabana Diham – Valea Leucii – Predeal – Este un traseu folosit pentru a
ajunge la cabana Diham (acum În reconstructie), situată la 1320 m atitudine ;

8
• Predeal – Galma Mare – Valea Râșnoavei – Vârful Fitifoiu – Predeal – un circuit de 2–
3 ore, foarte agreabil și ușor de parcurs, străbate culmile domoale de la sud-vest de
Predeal ;
• Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Poiana Secuilor – Timisul de Sus – Predeal –
Ținta acestui traseu o constituie Cabana Trei Brazi situată la 1128 m altitudine, În munții
Predealului, sub Vârful Morarului, excursia presupunând cam 5 ore de mers lejer;
• Timisul de Sus – Cascada Tanina – Vârful Piatra Mare ;
• Cabana Dambu Morii – Cheile « Șapte scări »- Fosta cabana Piatra Mare;
• Cabana Cioplea – Șaua Pietricica – Vârful Piatra Mare – Fosta Cabana Piatra Mare;
• Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Poiana Secuilor – Spinarea Calului – Poiana
Trei Fetite – Cabana Cristianul Mare.
Un punct de atracție al stațiunii, altul decât cele oferite de natură, poate fi așezământul
mănăstiresc, denumit și Metocul din Predeal, care poarta hramul Sfantului Nicolae. Termenul
de “metoc” este dat unei mănăstiri mici, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari.
Cronologic, acesta este cel de-al treilea asezamant mănăstiresc de pe Valea Prahovei și a fost
fondat În anul 1774 de către Ieromonahul Ioanichie. Biserica mare a fort construită în 1834 de
către marele ban Alexandru Filipescu. Din 1919 complexul mănăstiresc Predeal este declarat
monument istoric. Între anii 1933 – 1935 au fost construite În mănăstire două corpuri de chilii
și a fost refacută pictura bisericii. Un fapt interesant este acela ca la 21 septembrie 1940 aici
au fost reînhumati o parte din cei 253 de legionari uciși din ordinul regelui Carol al II-lea. În
1958 regimul comunist a desfiintat mănăstirea, dar s-au efectuat lucrări de restaurare
substantiale pentru păstrarea sa ca monument istoric. În anul 1993, Antonie Plamadeala
reînființează mănăstirea. Acum, la început de secol și mileniu, stareța mănăstiri Predeal este
monaha Veronica Matrica. Cinci maici trudesc alături de ea pentru păstrarea tradiției acestui
sfânt locaș.
Astăzi În Predeal dăinuie o nouă biserică. De remarcat este faptul că poziția centrală îi
conferă cu adevarat calitatea de “inimă a Predealului”. Biserica Ortodoxă cu hramul “sfinții
imparati Constantin și Elena”, a cărei constructie a început în 1990, sub păstorirea preotului
Ioan Herdea, continuând din 1993 pana astăzi sub păstorirea preotului Lucian Vitan este
proiectata în stil montan, nou pentru arhitectura clasică bisericească, impunătoare și
reprezentativa pentru întreaga Vale a Prahovei.
Asezata în centrul orașului-stațiune Predeal, Centrul de Cultura Predeal se impune în
peisajul urbanistic Predeal prin armonia arhitecturală a clădirii, dar și prin activitatea culturală

9
educativă și artistică, diversificată după opțiunile atât ale tineretului, cât și ale adultilor.
Fiind o stațiune montană, orașul Predeal a fost declarat “stațiunea celor patru
anotimpuri”. În acest sens, instituția de cultură își propune în strategia de activitate, acțiuni și
manifestări culturale permanente atât pentru predeleni, cât și pentru turistii sositi la sfarsit de
săptămână sau în concedii.
Componenta principală a bazei materiale, cazarea turistică, este reprezentată în
stațiunea Predeal printr-un număr important de unități de diverse tipuri, clasificate după
conținut, funcția îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcționare, forma de
proprietate, etc,. În prezent, funcționeaza peste 50 de societati comerciale care desfășoară
activități cu caracter turistic.
Capacitatea de cazare are următoarea structură:

25 hoteluri;

120 vile;

15 cabane;

2 moteluri;

un camping.
Există deasemenea aproximativ 80 unități de alimentație publică, din care 90% sunt
administrate de societatile ce dețin spații de cazare. În total acestea însumeaza cca. 6000 de
locuri la mese, fiind distribuite ca locuri în saloane, terase acoperite și neacoperite.
Stațiunea climaterică Predeal ocupa locul al treilea în cadrul retelei de obiective
turistice din județul Brașov și poiana Brașov, după Municipiul Brașov și Poiana Brașov.
Faimei sale de excelenta stațiune climaterice, Predealul o adauga pe cea a unuia din cele mai
frecventate centre de schi, animatia fiind aici tot atât de mare iarna, ca și cea din timpul verii.

1.4. Predealul și schiul

Predealul s-a dovedit foarte potrivit pentru practicarea schiului. Marele său avantaj
ramane existenta multiplelor posibilitati de practicare a schiului În localitate: partiile din
Clabucet, partiile de fond și biatlon de pe Valea Rasnoavei, Trei Brazi, Polistoaca, etc.,
trambulina din Cioplea. Foarte aproape de oraș se afla cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor,
Susai, Garbova, În jurul cărora s-au creeat nenumărate terenuri pentru schi.
Grație unei îndelungate activități performante în domeniul schiului, Predealul a oferit
nume de prestugiu. încă din 1948, la editia a V-a a Jocurilor Olimpice de la St. Moritz,
Elveția, au participat Mihai Bara, și Dumitru Fratila la schi alpin, Gheorghe Epuran, Cornel
Crăciun și Ion Coschi la patrula militară.

10
 Astfel Predealul a fost și va rămâne unul dintre leaganele schiului românesc. În
prezent dispune de numeroase pârtii de schi și suprafete schiabile, iar suprafața domeniului
schiabil este în continuă creștere și modernizare.

1.3.1 Pârtii de schi la PREDEAL

În prezent, suprafața domeniului schiabil al stațiunii Predeal depaseste 45 km patrati,

iar lungimea celor 9 pârtii trece de 10 km. Toate pârtiile din Predeal au intrat într-un mare
proces de modernizare și extindere.

Situația actuală a partiilor din stațiunea Predeal:

GRAD DE LUNGIME DIFERENTA
NR DIFICULTATE (m) DE NIVEL (m)
NUME ÎNCLINARE
(grade)

1. COCOSUL M 2250 394 18

2. CLABUCET M 2100 390 20

3. SUBTELEFERIC D 1200 350 31

4. CLABUCET U 800 160 20

SOSIRE*

5. CLABUCET U 790 160 20

VARIANTA**

6. CLABUCET F.U. 200 30 15

SCOALA

7. SUBTELEFERIC F.U. 670 45 7

ST. INF.

8. PARAUL RECE M 520 160 21

D = DIFICILA; M = MEDIE; U = USOARA ; F.U. = FOARTE USOARA

* - ZAPADA ARTIFICIALA și ILUMINAT

** - ZAPADA ARTIFICIALA

11
Instalații de transport pe cablu aferente domeniului schiabil Predeal

NUME LUNGIME DURATA ALTITUDINE

(m) INF/SUP

Ts CLABUCET 1713 14 min 1053-1445

Ts CLABUCET 2 1713 14 min 1053-1445
Tk CLABUCET SOSIRE 1 640 4 min 1040-1194
Tk CLABUCET SOSIRE 2 648 4 min 1040-1194
Ts CLABUCET PLECARE 489 3 min 1271-1420
MINI-TELESCHI 200 1 min 1271-1420
Tk PARAUL RECE 480 3 min 860-1016

În ianuarie 2003 s-au primit documentele de omologare a celor trei pârtii de schi din
Predeal: Subteleferic, Clabucet, Clabucet Plecare. Este un mare câștig al stațiunii, un pas
înainte care ajuta în procesul lung și greu al alinierii stațiunilor montane din România la
standardele ridicate ale stațiunilor de schi din lume.

12
 CAPITOLUL 2
HOTELUL “BELVEDERE”

2.1. PREZENTARE GENERALĂ

Scurt istoric
Construit în anul 1974, după proiectul arhitectului Constantin Postelnicu, hotelul a fost
dat în folosinta sub denumirea de HOTEL CIOPLEA și a facut parte, impreuna cu toata baza
materiala a stațiunii din O.J.T. Brașov, cu sediul În Predeal.
Prin aplicarea Legii nr.15/1990 și a H.G. nr.1041/1990, a fost înființată Societatea
Comerciala Predeal S.A. ca urmare a restructurării și divizarii O.J.T.-ului. Începând cu
01.08.1995, S.C. Predeal S.A. se restructurează, iar activul Hotel Cioplea intră în proprietatea
S.C. Turism 1110, ce funcționează ca agent economic independent.
Începând din anul 1997, prin decizia A.G.A. s-a schimbat denumirea societății, astfel
s-a înființat S.C. C.H. BELVEDERE S.A..
După ani și ani, păstrând aceleaș standarde cunoscute, hotelul a renăscut în 2004 cu o
noua înfățișare, cu același renume și un nou nume: BELVEDERE.
Amplasat într-un cadru natural privilegiat, Hotel Belvedere este gazda ospitalieră în
orice anotimp.

Amplasare, construcție, arhitectură

Hotelul ,,Belvedere” este o unitate turistică clasificată la trei stele, care încearcă să țină
pasul cu mulțimea de hoteluri, moteluri și pensiuni turistice apărute în ultimii ani. Capacitatea
totală de cazare a hotelului este de 269 de locuri.
Hotelul are forma piramidală, integrându-se perfect în cadrul natural creat de masivele
muntoase din zona. Construcția se înalță pe 7 etaje, ea s-a păstrat în forma inițiala fără să
cunoască modificări majore ale arhitecturii inițiale.
Ca o construcție auxiliară, dar nu separată de hotel, poate fi remarcata cupola care
acoperă salonul restaurant, din care se poate ieși pe terasă.
Pe cele 7 etaje sunt dispuse spațiile de cazare, 2 lifturi, făcând posibil accesul din holul
hotelului.
Camerele sunt amplasate în așa fel încât să aiba o priveliste cât mai frumoasă asupra
peisajului, nici una din ele neavând ferestrele către curtea interioară, care adăpostește
depozitele de ambalaje și rampele necesare aprovizionării și debarasării gunoiului.
Hotelul este amplasat pe Cioplea, una din cele mai frumoase zone ale stațiunii,

13
aerisită, plină de vegetație specific montană, liniștită. Avantajul amplasării este important
pentru amatorii de odihna și pentru admiratorii spectaculoaselor peisaje pe care le
panoramează hotelul. Zona este departe de zgomotul căii ferate și a șoselei și permite
intimitatea specifică izolării de centrul aglomerat. De asemenea, amatorii de sporturi de iarnă
au la îndemână pârtia de schi; vara hotelul este punctul de plecare în drumeții montane pline
de farmec.
Hotelul dispune de: 3 camere single, 47 camere duble twin, 73 camere matrimoniale, 4
garsoniere, 8 apartamente, fiecare camera având baie proprie, telefon, televizor, minibar și
balcon.
La capătul fiecărui palier se afla un oficiu, folosit de cameriste pentru depozitarea
lenjeriei și a materialelor sanitare.
Tipul spațiilor Nr. camere Nr. locuri

Apartamente 8 24

Garsoniere 4 12

Single 3 3

Duble cu pat matrimonial 73 146

Duble cu 2 paturi 47 94

TOTAL 135 279

Hotelul dispune de un restaurant cu 200 de locuri (aici se găsesc preparate tradiționale

românești, cât și din bucătăria internațională, vinuri din podgorii renumite, ambianța muzicală
asigurată de formația hotelului), o braserie de 80 de locuri și o terasă unde se pot petrece clipe
plăcute în aer liber, se pot desfășura mese câmpenești și barbeque cu foc de tabară.
De asemenea un avantaj deosebit al hotelului îl reprezintă existenta unor Săli de
conferință complet utilate după cum urmează: sala multifuncțională cu 135 de locuri, sala de
conferință cu 100 locuri, 4 săli de întâlnire cu câte 20 de locuri. Și pentru ca oferta de servicii
a hotelului să satisfacă cerințe cât mai diversificate, tot aici găsim și SPA-ul: sala de fitness,
sauna, masaj.

14
 Recepția se afla la parter, la subsol găsindu-se o cameră numită ,,camera
centralei”,unde sunt amplasate trei centrale termice care asigură încălzirea și o altă centrala
care produce apă calda necesara în unitate.

Hotelul dispune de o bază de agrement ce satisface și cele mai exigențe cerințe ale
clienților: petrecerea clipelor de neuitat pe terasa restaurantului, în aer liber, mese câmpenești,
focuri de tabară, oferă posibilitatea de relaxare prin muzica oferita de formația hotelului.
Prezintă un cadru elegant pentru organizarea de mese festive, cocktail-uri, recepții.

Schema hotelului pe nivele:

NIVEL FUNCȚIUNI
Subsol -ateliere department tehnic
-magazii,depozite
-spălătorie-curățătorie
Parter -hol de primire
-recepție
-birou rezervări
-Restaurantul Clasic
-Barul de zi
-Sala Modern
-Birou șef restaurant
-Grupuri Sanitare
-Sala conferințe multifuncțională
-SPA
Mezanin -Sălile de conferință 20 locuri
-Birouri administrative
Etaj 1-7 -spații de cazare
-oficii cameriste
-depozit lenjerie

Dotarea camerelor
Toate camerele sunt dotate pentru a satisface și cele mai exigente cerințe cu: grup
sanitar propriu, TV cablu, minibar, telefon, balcon, wireless internet.
Pentru informarea clienților, în camere se află o serie de reviste cu caracter
informațional care prezintă zona Brașovului, atractiile turistice, evenimente, oportunități de
afaceri sau de petrecere a timpului liber, restaurante, magazine, instituții, bănci, ambasade.
Deasemeanea fiecare cameră are o mapă care contine: lista programe tv, tarife telefon, istoric
hotel, informații conectare internet, numere de interior, lista prețuri minibar.

15
 Tarife practicate
Tarifele sunt structurate pe diferite categorii (tarife afișate, tarife agenții-individual,
tarife agenții-grupuri). Complex Hotelier Belvedere din Predeal propune clienților lui și
pachete de servicii cu diferite ocazii, cum sunt Sărbatorile de Iarnă.
Urmând legislatia în vigoare, conducerea S.C. C.H. Belvedere S.A. a stabilit pentru
Hotelul BELVEDERE:
a) tarife maximale, care se înscriu, se încadrează în concordanță cu nivelul dotărilor;
b) tarife contractuale pentru agentiile de turism, care urmăresc creșterea ponderii turismului
organizat și utilizarea eficienta a structurilor de cazare; acestea sunt structurate pe două
segmente: individuali și grupuri (>15 camere);
c) tarife pentru grupuri organizate de firme cu alt obiect de activitate decât turismul;
d) tarife speciale structurate În pachete de servicii cu valabilitate determinata.
În ceea ce priveste structura serviciilor din punct de vedere al platii, aceasta este:
Servicii cu plată
• convorbiri telefonice locale, interurbane, internaționale
• servicii de transmitere a faxurilor
• efectuarea de copii
• spălatul și călcatul imbracămintei clientului
• club (masaj, piscina, sauna, fitness, aerobic)
Servicii fără plată
• furnizarea de informații
• transmiterea de mesaje
• sortarea și distribuirea corespondentei
• pastrarea obiectelor de valoare
• curierat, transport de bagaje
• păstrarea bagajelor în camera specială pentru bagaje
• parcare
• rezervarea de camere la alte hoteluri
• rezervarea de bilete la spectacole
• treziri și comenzi de taxi
• schimb valutar
• rezervarea de mese la restaurante

16
Restaurantul hotelului
Restaurantul este încadrat la categoria 3 stele și dispune de 180 locuri, braserie 80
locuri și terasa.
Restaurantul este renumit pentru diversitatea preparatelor tradiționale românești și din
bucătăria internaționala, precum și pentru vinurile de colectie din podgorii renumite. Serviciul
se poate realiza la farfurie sau bufet.
Restaurantul se recomanda ca un cadru elegant pentru organizarea de mese festive,
cocktail-uri, receptii și alte evenimente, un spațiu generos în care ambianța muzicală este
întretinută de orchestra proprie.
Pe terasă se pot petrece clipe placute în aer liber, se pot desfasura mese câmpenești și
barbeque cu foc de tabară.

Săli de conferință
Sălile de conferință sunt echipate pentru desfășurarea cu succes a întâlnirilor de
afaceri, seminariilor, simpozioanelor, congreselor: Sala multifuncțională cu posibilitatea
compartimentării - 130 locuri; Sala conferințe – 100 locuri și 4 Săli de tratative – 20 locuri.
Echipamente tehnice ce pot fi asigurate: videoproiector, televizor, video, ecran,
flipchart, sonorizare.
Alimentarea cu energie electrică
- de la firida de branșament electric s-au prevăzut coloane interioare separate pentru
lumina și forta, grupuri de masura pentru lumina și forta, tablouri generale lumina și forta;
- instalațiile de iluminat și prizele s-au prevăzut diferentiat În funcție de destinatia
încăperilor;
- iluminat incandescent si/sau fluorescent în holuri, camere de cazare, restaurant,
încăperi anexe, coridoare, oficii, grupuri sanitare.
- serviciile de telefonie se realizează prin centrala telefonică digitală, asistată de
calculator.

17
Alimentarea cu energie termică
- pentru alimentarea cu energie termică a hotelului este amenajată o centrală termică la
subsol, sub bucătărie;
- gazul metan se foloseste și pentru prepararea hranei la bucătărie (flacără liberă/
plite);
- s-au respectat normele privind introducerea instalațiilor de gaze în cladire, priza de
aer, precum și evacuarea gazelor arse;
Alimentarea cu apă
- branșamentul de apă rece existent alimenteaza corespunzător cu apă stația de apă
rece la: cazare, alimentație publică și centrala termică.

2.2. STRUCTURA CLIENTELEI

*Naționalitate-80% români
-20% straini
*Motivatii-90% clientela de afaceri
-7% turisti
-3% alte motive

2.3. SISTEMUL INFORMAȚIONAL

În cadrul departamentului Front – Office, sistemul de gestiune hotelieră folosit este
programul FidelioV8. Acest program permite gestionarea tuturor informațiilor legate de
rezervări, sosiri, plecări, disponibil, plăți și interogare tarife. Accesul în acest program se face
pe bază de parolă pe care o are fiecare lucrător în parte în funcție de nivel. Acest program este
legat direct prin rețeaua internă de sistemul de gestiune din restaurant (Sires) și cel de vânzări
(MagicPOS) existând posibilitatea ca turistul să fie încărcat zilnic cu serviciile prestate în
acel department, iar acestea să se regasească la recepție în contul camerei din sistem.
Totodata atât sistemul din recepție, cât și cel din restaurant sunt legate direct cu
sistemul informatic My Biz din cadrul departamentului contabilitate. Practic în cadrul
hotelului Belvedere exista un sistem informațional centralizat care permite gestionarea cu
maxim de eficiență a activității hoteliere.
Pentru o mai bună urmărire a activității desfășurate, cât și din motive de securitate,
Hotelul Belvedere dispune și de un sistem performant de supraveghere video. Acest sistem
este compus din 16 camere video postate în puncte cheie care pot fi urmarite atât din
interiorul societății cât și din afara ei cu ajutorul internetului.

18
2.4. ORGANIZAREA SOCIETĂȚII

Organizarea definește totalitatea proceselor de conducere prin intermediul cărora se

divizează activitatea ansamblului, stabilindu-se și delimitându-se subactivitățile și sarcinile
corespunzătoare, având în vedere resursele disponibile și utilizarea lor cât mai eficientă în
atingerea scopurilor și obiectivelor planificate.
În cadru hotelului prezentat organizarea activității hoteliere și de restaurație este
realizată de către manageri, astfel încât personalul să ocupe posturile în conformitate cu
competențele lor.
Principalele elemente ale structurii organizatorice sunt:
- postul, funcția,
- compartimentul,
- nivelul ierarhic.
Postul reprezintă ansamblul obiectivelor, sarcinilor, responsabilităților, cunoștintelor și
aptitudinilor cerute unui angajat, în mod organizat și permanent, la un anumit loc de muncă.
Funcția este reprezentată și definită ca totalitatea posturilor care au caracteristici
asemănătoare.
Compartimentul reprezintă totalitatea persoanelor ce îndeplinesc sarcini omogene sau
complementare, de regulă în același loc de muncă, contribuind la realizarea unor obiective
comune și fiind subordonate aceluiași set.
Nivelul ierarhic este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la
aceeași distanta ierarhică față de organismul superior de conducere a organizației.
Documentele de exprimare a structurii organizatorice sunt:
- organigrama
- regulamentul de organizare și funcționare
- fișa postului
Organigrama este o reprezentare grafică a elementelor componente ale structurii
organizatorice și a relațiilor ierarhice dintre acestea. Organigrama ca document are rol dublu:
pe de-o parte este expresia grafică a principalelor componente și a relațiilor de subordonare
dintre acestea, iar pe de altă parte este un instrument de analiza și evaluare a performanțelor
managementului organizat.
Regulamentul de organizare și funcționare reprezintă un document de reprezentare
detaliata a structurii organizatorice. Prin ROF se specifică baza legala a existentei și
funcționării organizației.

19
Fișa postului este un document operational care prezintă în detaliu toate elementele necesare
unui angajat ce ocupa un post anume, astfel încât acesta să-si poata exercita în condiții
normale atributiile ce îi revin.

Personalul societății
Personalul societății va fi angajat de conducerea societății pe bază de contracte
individuale de muncă, prin care se stabilesc drepturile şi obligatiile personalului în raport cu
societatea, cât și drepturile de care va beneficia personalul român în conformitate cu legislatia
muncii în vigoare, din România.
Societatea va suporta pentru fiecare angajat cheltuielile aferente taxelor și impozitelor
pentru salarii, prevăzute de legislația muncii din România.
Societatea are încadrat un număr de 70 salariați cu contract individual de muncă.
Structura personalului pe domenii de activitate în cadrul societății se prezintă astfel:
- un director executiv
- un director adjunct
- un director economic
- un administrator de hotel
- un șef de receptie
- patru receptioneri
- un contabil operator
- zece cameriste
- trei comisioneri
- un șef de unitate alimentație publică
- doi șefi de sala
- un șofer
- un bucătar șef
- cinci bucătari
- doi barmani
- zece ospătari
- personal auxiliar:patru persoane
- casier restaurant:două persoane
- bufetieri:două persoane
- ajutori de ospătar:trei
- oficiul juridic/compartimentul resurse umane:o persoană

20
 - departamentul tehnic: patru persoane
- orchestra: trei persoane
- tarife/prețuri: o persoană
- casierie: o persoană

Conducerea societății
Adunarea Generala a Asociatilor este organul suprem de conducere a societății ,
hotărând asupra tuturor problemelor importante privind activitatea și funcționarea societății,
în conformitate cu prevederile statutului societății.
Conducerea executiva a societății este asigurata de către Comitetul de directie.
Numărul membrilor Comitetului de directie, numirea, revocarea, salarizarea, atribuțiile și
răspunderile acestora vor fi stabilite și aprobate de Adunarea Generala a Asociaților. Membrii
Comitetului de directie vor fi numiti pe o perioada de 4 ani, care poate fi prelungită pe noi
perioade.
Conducerea operativă a societății este asigurată de directorul general, iar în lipsa
acestuia de directorul adjunct.
Directorul general și directorul general adjunct vor angaja, valabil prin semnatura,
societatea față de terti.

21
 CAPITOLUL III:
ROLUL MARKETINGULUI TURISTIC ÎN ATENUAREA SEZONALITĂȚII

Marketingul, ca optică în conducerea activităţii economice având la dispoziţie un

larg arsenal de metode şi tehnici, are un vast câmp de aplicabilitate.
Practic, promovarea marketingului este posibilă şi necesară în toate domeniile de
activitate economică.
Dezvoltarea iniţială a marketingului a avut în vedere domenii economice şi îndeosebi,
relaţiile întreprinderilor cu piaţa în cadrul căreia acţionau, termenul de marketing fiind
întotdeauna asociat activităţii mercantile şi scopurilor lucrative.1
Atunci când domeniul serviciilor a început să cunoască o adevărată explozie în cazul
majorităţii ţărilor a început perioada de afirmare a marketingului serviciilor.
Aplicarea diferenţiată a marketingului în domeniul turistic se poate afirma că s-a
realizat cu mult timp înaintea conceptualizării marketingului serviciilor. Afirmarea timpurie a
marketingului turistic a fost un fenomen firesc, determinat de manifestarea în acest domeniu a
dinamismului economico-social, ale cărui efecte au fost resimţite de către agenţii economici
care s-au văzut confruntaţi cu probleme a căror rezolvare a impus abordarea lor într-o viziune
nouă.
Desprinderea şi delimitarea marketingului turistic este exprimată de soluţiile
specifice date situaţiilor cu care se confruntă agenţii economici, situaţiile impuse de
particularităţile pieţei şi regăsite în cadrul politicilor şi al conducerii activităţilor.
Abordarea de marketing a activităţii turistice ridică o serie de probleme conceptuale
determinate de însuşi conţinutul acesteia.
Prezenţa turiştilor într-o zonă sau staţiune înseamnă, în fond, consumul de bunuri şi
servicii, furnizate de o diversitate de agenţi dintre care se detaşează cei care prestează
serviciile turistice.
În mod firesc, marketingul turistic se localizează la nivelul acestor agenţi, toţi ceilalţi
(transportatori, comercianţi, prestatori de servicii culturale, de sănătate etc.) regăsindu-se în
sfera altor domenii ale marketingului.
Aparent deci, problematica aplicării marketingului în turism este destul de simplă. În
realitate însă, complexitatea fenomenului turistic plasează într-o poziţie centrală prestatorul de
servicii turistice obligat să se implice, într-un fel sau altul, în toate celelalte activităţi care au

1
J. Lendrevie, D. Lindon, Mercator, Theorie et practique du marketing, Ed. Dalloz 1983, pag. 478.

22
atingere cu turismul.
El nu poate face abstracţie de faptul că orice nemulţumire a turistului provocată de
sectoarele adiacente se va răsfrânge negativ asupra activităţii sale.
Acest mod particular de desfăşurare a activităţii turistice reclamă o abordare de
marketing corespunzătoare.
Conectarea activităţii întreprinderii la mediu presupune o mult mai adâncă implicare a
sa în desfăşurarea activităţii celorlalţi coparticipanţi prin acţiuni de influenţare, cooperare ori
conjugare a eforturilor.
În aceste condiţii sporeşte rolul marketingul în coordonarea şi corelarea propriilor
acţiuni cu cele ale agenţiilor implicaţi în activitatea de turism.
În atingerea acestui obiectiv trebuie pornit de la faptul că, deşi distincte, activităţile
turistice sunt părţi ale unui întreg care se întrepătrund, dând naştere unui specific "unic şi
original", care nu se identifică cu nici unul din sectoarele tradiţionale ale economiei
naţionale.2
Separarea acestor activităţi şi rezolvarea lor în mod izolat, de pe poziţiile celorlalţi
agenţi economici, conduce tocmai la "ruperea" specificului unic şi original, o asemenea
abordare neexcluzând riscul unor consecinţe practice nefavorabile asupra dezvoltării
activităţii turistice în ansamblu.
Desfăşurarea în condiţii de înaltă eficienţă a activităţii întreprinderii turistice
presupune deci ca acţiunile acestora să se sincronizeze atât la nivel microeconomic, cât şi la
nivel macroeconomic. Astfel, efortul făcut de una sau mai multe verigi ale lanţului de prestaţii
va fi anulat de celelalte.
O problemă la fel de importantă o reprezintă şi sincronizarea deciziilor adoptate la
nivel microeconomic cu cele de la nivel macroeconomic.
Întreprinderile turistice, prin activitatea desfăşurată, concentrează cea mai mare parte a
deciziilor, acestea fiind luate în scopul atingerii obiectivelor urmărite în cadrul pieţei.
Concentrarea unui număr important de decizii la nivelul întreprinderilor demonstrează rolul
acestera în desfăşurarea activităţii turistice la un nivel calitativ superior.
Specificul activităţii turistice impune însă ca ea să fie susţinută şi prin deciziile luate de
organele aflate la niveluri superioare unde se concentrează un număr mai redus de decizii, dar
de o importanţă la fel de mare. Abordate în optica de marketing astfel de decizii fac obiectul
macro-marketingului turistic.

2
O. Snack, Economia și organizarea turismului, Ed. Sport - Turism, 1996, pag.29.

23
 Pot fi avute în vedere, în acest sens, măsurile de orientare a investiţiilor în turism, de
stimulare a cererii turistice, de corelare cu celelalte sectoare economice etc.
În domeniul turismului o astfel de situaţie este mai mult decât necesară, deoarece produsul
turistic este mult mai complex.
La nivel microeconomic apar şi aici unele particularităţi în aplicarea marketingului. Ele au
la bază specificul produsului turistic constituit dintr-o serie de elemente a căror adaptare la
cerere trebuie realizată atât individual, fiecare din ele descriind o piaţă proprie, cât şi în
ansamblu, fiind intercondiţionate şi alcătuind produsul global.

3.1. POLITICA DE MARKETING ÎN CAZUL HOTELULUI BELVEDERE

Întreprinderea modernă acţionează într-un mediu dinamic, toate componentele mediului
ridicându-i frecvent probleme şi obligând-o la schimbări, la eforturi suplimentare sau
oferindu-i oportunităţi, şanse noi de dezvoltare şi consolidare.
Pentru adaptarea la acest mediu dinamic este tot mai necesară încorporarea acţiunilor
întreprinderii într-o viziune de perspectivă, într-o politică unitară, coerentă - politica de
marketing.3
Acest lucru se resimte şi în activitatea turistică unde caracterul variabil al cererii, pe de
o parte şi nivelul relativ constant al unor elemente din structura ofertei, pe de altă parte,
trebuie luate în considerare în formularea politicii de marketing.
Trăsătura dominantă a activităţii turistice în zona Predeal o reprezintă sezonalitatea
cererii turistice, ea se regăseşte practic la toate nivelurile decizionale şi interesează toţi
prestatorii de servicii turistice.

3.1.1. ABORDAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE ÎN CONDIŢIILE SEZONALITĂŢII

Sezonalitatea turistică şi implicaţiile sale preocupă prestatorii de servicii de

pretutindeni. Măsurile adoptate poartă amprenta modului de acţiune tradiţional, caracterizat,
în special, prin eforturi publicitare făcute în direcţia vânzării unui produs turistic insuficient
adoptat cererii din extrasezon.
În turism, ca şi în alte sectoare economice, se impune abordarea activităţii într-o optică
nouă, de marketing.
În esenţă, concepţia de marketing presupune racordarea întregii activităţi a
întreprinderii la nevoia socială, exprimată în cadrul pieţei de către cerere. În turism, datorită

3
C. Florescu (coordonator) - Marketing, Ed. Marketer, Buc. 1992, pag. 273.

24
particularităţilor ofertei, unele componente ale sale capătă o importanţă deosebită în procesul
de adaptare a activităţii întreprinderii la dinamica mediului.

Fenomenul sezonier trebuie să fie luat în considerare nu numai în procesul

concretizării produsului turistic (prin prestarea serviciilor propriu-zise), ci şi în faza de creare
a sa (amenajarea turistică).4
Luarea în considerare a sezonalităţii, în cadrul studiilor de amenajare turistică,
presupune proiectarea elementelor de funcţionalitate cu respectarea cerinţelor de eliminare
sau atenuare a efectelor generate de concentrarea sezonieră a cererii.
Satisfacerea la un nivel cât mai înalt al cererii presupune existenţa unei oferte care să
corespundă cantitativ, calitativ, structural şi spaţial modului în care se manifestă cererea
turistică.
O asemenea cerinţă este realizată numai atunci când oferta turistică este profilată
corespunzător, dimensiunile sale sunt corect stabilite, iar diversitatea componentelor
structurale concordă cu particularităţile zonei.
Profilarea ofertei impune ca funcţionalitatea sa să fie adaptată particularităţilor
sezonalităţii în cadrul fiecărei forme de turism. Aceasta presupune, de pildă, ca oferta
montană să fie în concordanţă atât cu cererea de iarnă, cât şi cu cea de vară.
Dimensiunile ofertei determină gradul de acoperire a cererii. Satisfacerea sa în totalitate
este realizată numai atunci când oferta este stabilită în concordanţă cu volumul maxim din
cadrul ciclului de sezonalitatea turistică.
Deci, în abordarea sezonalităţii, un rol hotărâtor îl are oferta, ca principal element de
adaptare a activităţii hotelului la dinamica mediului. Dar pentru atenuarea efectelor
sezonalităţii ar fi necesare adoptarea unor măsuri vizând influenţarea turiştilor în direcţia
satisfacerii cererii lor în perioada din afara sezonului.
Hotelul „BELVEDERE” îşi desfăşoară activitatea în anumite condiţii care, în
ansamblu, formează mediul său economico-social.
Formularea de către întreprinderea turistică a unei strategii realiste, implică luarea în
considerare a fizionomiei mediului, a componentelor sale, aflate într-o continuă evoluţie.
Aceste componentele condiţionează direct realizarea actului turistic, determinând
succesul sau insuccesul întreprinderii turistice în cadrul pieţei, respectiv: programarea
concediilor şi a vacanţelor şcolare, serviciile de transport, prestaţiile de servicii (altele decât
cele pur turistice), activitatea comercială.

4
V. Olteanu, I. Cetina, Op. Cit. pag. 124.

25
 Prestările de servicii de la locul de sejur constituie pentru Hotelul „BELVEDERE”,
elemente prin care se asigură satisfacerea unor nevoi legate de prezența turistilor în zona
montană, deşi nu constituie motivaţia principală a realizării călătoriei turistice, reprezintă
mijloace prin care se asigură satisfacerea cererii la un nivel ridicat.
Absenţa, limitarea ori calitatea mai scăzută a unor asemenea prestaţii în perioada de
extrasezon constituie un motiv important de necumpărare a unui produs turistic.
Pentru aceasta hotelul intenționează să-și mărească aria serviciilor dedicate turiștilor
cazați prin organizarea de excursii în împrejurimi, excursii tematice, organizarea de expoziții
gastronomice și degustări de vinuri, promovarea sportului prin reamenajarea săli de fitness,
programe de aerobic, taebo, pilates, reamenajarea discotecii de la subsolul hotelului, etc.
Abordarea de marketing a activităţii turistice presupune direcţionarea eforturilor către
obiective precise, înscrierea măsurilor adoptate într-o strategie judicios aleasă.
Desfăşurarea activităţii de marketing în condiţii de eficienţă ridicată presupune adoptarea
concomitent a unor obiective şi strategii atât generale, cât şi parţiale, pe termen lung şi pe
intervale scurte - împreună alcătuind un tot unitar, coerent.
Pentru Hotel „BELVEDERE” un prim obiectiv de marketing este creşterea încasărilor din
turism în perioada de extrasezon, care derivă în mod direct din creşterea gradului de
ocupare a capacităţilor de cazare, obiectiv realizat prin sporirea numărului de turişti, prin
extinderea duratei medii a sejurului şi prin combinarea acestor căi.
Hotel „BELVEDERE” își propune să adopte stategii care să ducă la atragerea de noi
clienți prin diversificarea serviciilor și reducerea costurilor.

3.1.2 MARKETINGUL MIX - INSTRUMENTUL POLITICII DE MARKETING ÎN

DOMENIUL TURISMULUI.

Opţiunile strategice ale întreprinderii turistice prind viaţă numai printr-un ansamblu de
acţiuni practice, concrete. Domeniile mari în care se înscriu aceste acţiuni sunt cele comune
tuturor sectoarelor de activitate economică: produsul, preţurile (tarifele), distribuţia,
promovarea.
A. POLITICA DE PRODUS.
Element esenţial al mixului de marketing, produsul reprezintă materializarea eforturilor
întreprinderii în vederea satisfacerii nevoi turistice.5
Produsul oferă întreprinderii posibilităţi de acţiune pe piaţă şi de influenţare a

5
V. Olteanu, I. Cetina, Op. Cit. pag. 134.

26
comportamentului consumatorilor.
Conceptul de " mix de produs " impune recombinarea elementelor de atractivitate cu
prestările de servicii într-o formulă corespunzătoare modului de particularizare a cererii. Unei
diminuări a elementelor de atractivitate în extrasezon trebuie să-i corespundă o extindere a
prestaţiilor de servicii.
Direcţiile principale ale strategiei de produs turistic în extrasezon în cazul Hotelului
„BELVEDERE” pot fi următoarele:
• Combinarea unor elemente de atractivitate a zonei din jurul Predealului cu pachete de
cazare convenabile pentru perioada de extrasezon. Este vorba aici de oferte care să includă
cazare și organizarea de excursii în împrejurimi. Sunt bine cunoscute destinațiile turistice
de interes din zona județului Brașov și Valea Prahovei (Cetatea Râșnov, Castelul Bran,
Castelul Peleș, Cetatea Făgărașului, Mânăstirea Sinaia, Mânăstirea Sâmbata, etc). Pentru
aceasta se are în vedere colaborarea cu Agenția Ghizilor Naționali.
• Combinarea în variante multiple a serviciilor oferite, elementul variabil fiind, de regulă,
serviciile de masă. Combinaţiile cele mai des folosite sunt cele de tipul "numai cazare",
"cazare + mic dejun", "cazare + demipensiune" şi "cazare + pensiune completă", pe care
Hotelului „BELVEDERE” își propune să le dezvolte.
• Diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnică a unor posibilităţi variate de
alegere a modului de petrecere a timpului liber destinat odihnei, având în vedere faptul că
hotelul are la dispoziție baza tehnico-materială adecvată petrecerii timpului liber și în afara
sezonului. Centrul SPA, Sala de fitness, posibila amenajare a unui club tip discotecă, fac
posibilă creșterea numărului de turiști și în extrasezon.
• Oferirea de sejururi variabile ca lungime ceea ce poate duce la sporirea numărului de turişti
în extrasezon.
B. POLITICA TARIFARĂ
Tarifele şi preţurile reprezintă factori formativi deosebit de importanţi ai consumului,
inclusiv al celui turistic.6 De aceea sunt utilizaţi ca instrumente ale politicii de marketing a
întreprinderii turistice.
Rolul tarifelor şi preţurilor în reglarea raportului dintre cerere şi ofertă este însă
exprimat într-o mai mare măsură de diferenţierea lor pe sezoane.
O asemenea politică este impusă de necesitatea realizării serviciilor turistice şi în
perioadele în care cererea este mai redusă decât oferta.

6
V. Olteanu, I. Cetina, Op. Cit. pag. 136.

27
 Nevandabilitatea produsului turistic în ansamblu determină ca şi componentele sale,
considerate separat, să fie greu vandabile. De aceea, reducerea de tarife trebuie operată la
toate serviciile componente ale produsului turistic.
Strategia diferenţierii pe sezoane a tarifelor turistice în cazul Hotelului Belvedere
trebuie completată cu strategia diferenţierii pe segmente de consumatori. Se are în vedere pe
lângă diferențirea turismului individual și cel de grup, și o diferențiere pe grupe de vârstă.
Crearea tarife pentru pensionari poate fi una din modalitățile de creștere a gradului de ocupare
în extrasezon.
C. POLITICA DE DISTRIBUȚIE.
Distribuţia reprezintă ansamblul de activităţi prin care se realizează vânzarea
produsului turistic. Ea este cu atât mai eficace, cu cât punctele de vânzare sunt mai apropriate
de consumatori. Aria largă de răspândire a cererii turistice şi caracterul nevoii pe care o
exprimă, impune abordarea unor soluţii prin care să poată fi "colectată" întreaga cerere
potenţială dintr-o anumită zonă sau localitate.
De regulă, comercializarea produsului turistic se realizează de prestatori prin două
sisteme de desfacere: direct către clienţi şi indirect, printr-un lanţ de intermediari sau agenţii
de voiaj care, în schimbul unui comision, preiau sarcina legării prestatorilor de servicii
turistice cu consumatorii acestor servicii.
Distribuţia directă, în cazul Hotelului „Belvedere” este una din modalitățile de
comercializare a produsului turistic. Totuși, eficietizarea distribuției de tipul prestator servicii
turistice - agenţie voiaj - turist este punctul cheie pentru asigurarea unui grad de ocupare
satisfăcător. Este o necesitate având în vedere capacitatea, dar și dotările de care dispune
hotelul. În acest caz, turistul se adresează prestatorului de servicii turistice solicitând serviciile
fie în momentul efectuării călătoriei, fie prin rezervări anticipate, confirmate de prestatori.
În cadrul distribuţiei turistice un element cheie îl formează sistemul de rezervare a
locurilor de cazare. În cadrul hotelului BELVEDERE există un sistem informațional
centralizat care permite gestionarea cu maxim de eficienta a activitatii hoteliere.
Totodata atât sistemul din receptie, cât și cel din restaurant sunt legate direct cu
sistemul informatic My Biz din cadrul departamentului contabilitate. Practic în cadrul
hotelului Belvedere există un sistem informațional centralizat care permite gestionarea cu
maxim de eficiență a activității hoteliere.
D. POLITICA DE PROMOVARE.
Promovarea produsului turistic se referă la "căile de informare şi de convingere prin
care clientela turistică este determinată să ia decizii de cumpărare şi are drept componente

28
principale: promovarea vânzărilor, relaţiile publice şi publicitatea".7 Combinarea lor eficientă
formează conţinutul " mixului promoţional ".
Diferenţierea acestuia pe sezoane trebuie realizată pornindu-se, pe de o parte, de la
natura produsului turistic, iar pe de altă parte, de la caracteristicile pieţei în ansamblu şi ale
segmentelor populaţiei avute în vedere.
Elementele esenţiale prin care mixul promoţional poate fi diferenţiat pe sezoane sunt
promovarea vânzărilor şi publicitatea.
Promovarea vânzărilor are drept obiectiv stimularea cererii turistice prin măsuri care
vizează, de obicei, sporirea posibilităţilor de achiziţionare a produsului turistic. Tehnicile cele
mai utilizate sunt cele prin care se acordă anumite avantaje, atât populaţiei în ansamblu, cât şi
unor segmente distincte ale acesteia. Trăsătura lor comună o constituie acordarea de înlesniri,
care în ultimă instanţă ieftinesc produsul turistic, făcându-l accesibil unor segmente de
consumatori cu posibilităţi reduse de cumpărare.
Toate aceste avantaje acordate turiştilor cu scopul de a face accesibil un produs în
raport cu altul sau acelaşi produs în perioadele de extrasezon faţă de perioadele de sezon plin,
sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de "facilităţi turistice".
Reducerile de tarife sunt facilităţile cele mai frecvent întâlnite în practica
organizatorilor de turism. Și în cazul hotelului BELVEDERE se aplică periodic aceste
reduceri promotionale de prețuri. De asemenea, o categorie aparte o formează reducerile
progresive de tarife în raport cu numărul de zile cumpărate pentru un anumit sejur. Această
facilitate are o puternică influenţă promoţională, fiind prezentă sub forma unor gratuităţi.
Cel mai frecvent, gratuităţile se acordă familiilor cu copii. Ele constau în scutirea de
plată (în cazul cazării) pentru unul sau mai mulţi copii atunci când sunt însoţiţi de părinţi.
Publicitatea acţionează asupra clienţilor potenţiali prin intermediul mesajelor
publicitare, fiind în măsură să determine un anumit comportament de cumpărare.
Transmiterea şi recepţionarea lor necesită alegerea cu mare grijă a unor mijloace publicitare
adecvate. Eficienţa maximă se obţine atunci când acestea sunt alese din rândul celor care sunt
proprii segmentului de consumatori vizat.
Promovarea prin materiale publicitare constituie una din cele mai eficiente metode de
informare a publicului larg dar și a prestatorilor specializați în distribuirea de produse turistice
specifice. Distribuirea lor se face atat prin organizarea de infotour-uri, participarea la târguri
de turism naționale și internaționale.

7
I. Berbecaru, Strategia promotionala in turism, Ed. Sport Turism, Buc. 1976, pag. 39.

29
ANALIZA SWOT.
Această analiză ne permite formarea unei imagini realiste asupra situaţiei, a poziţiei pe
piaţă în raport cu concurenţa a unei firme, a unui agent economic. Denumirea acestei analize
vine din engleză:
S - strength = forţă;
W - weakness = slăbiciune;
O - opportunity = oportunitate;
T - threat = ameninţare.
În cazul Hotelului BELVEDERE se pot evidenţia toate aceste aspecte, ele trebuind să
fie luate în considerare în elaborarea politicilor de marketing.

Puncte forte:
• un standard ridicat de calitate în domeniu;
• o ofertă complexă de servicii:
- turism de agrement, de afaceri;
- programe: - weekend; combinate; sezon; sănătate; sărbători, evenimente speciale.
• amplasarea în cea mai cunoscută zonă turistică montană;
• oferta de servicii diferenţiate pe sezoane turistice, capabilă să asigure încărcarea stabilă a
capacităţii de cazare;
• posibilităţi de drumeţie în zonă, inclusiv pentru persoanele vârsnice;
• posibilitatea efectuării de sporturi alpine (inclusiv telecabină, teleschi);
• personal cu înaltă calificare;
• posibilităţi de tratament.
Puncte slabe:
• imaginea de marcă insuficient cunoscută;
• posibilităţile de promovare ale hotelului destul de reduse în comparaţie cu cele de care ar fi
nevoie.
Oportunităţi:
• declinul actual al calităţii ofertei pe piaţa turismului de agreement;
• aproprierea de aeroportul care se va construi la Braşov;
• lipsa campaniilor promoţionale ale concurenţilor;
• festivalul anual de la Braşov - Cerbul de Aur;
preferinţa turiştilor străini pentru zona montană românească, comparativ cu litoralul;
Ameninţări:
• calitatea scăzută a serviciilor prestate în zonele din vecinătate (inclusiv telecabină, teleschi,
cabane);
• situaţia precară a drumurilor, a mijloacelor de transport;
• pierderea, de către turismul românesc, a unor segmente de piaţă în favoarea unor ţări
vecine.

30
CONCLUZII

Potenţialul natural al România prezintă o varietate a peisajului inegalabilă în Europa,

ceea ce oferă posibilitatea practicării a numeroase forme de turism pe întreaga durată a anului.
Faţă de acest fundament pozitiv, apare problema calităţii ofertei, ce reclamă ameliorarea
considerabilă a bazei materiale şi a serviciilor, care au avut de suferit în ultimii ani ai
regimului trecut şi au cotribuit la declinul produsului turistic românesc pe piaţa internaţională.
De la început, activitatea desfăşurată de hotel BELVEDERE a avut în vedere problema
calităţii prestaţiei, tratată prin prisma preocupării recâştigării poziţiilor deţinute odată de
stațiunea Predeal în contextul turismului național.
Chiar dacă Hotelul BELVEDERE poate fi considerat unul din unitățile de cazare
reprezentative pentru orașul-stațiune Predeal fiind cunoscut și apreciat de mulți ani,
concurența acerbă apărută în ultimii ani necesită îmbunătățirea continuă a serviciilor hoteliere,
crearea de oferte turistice superioare şi de formare a unei clientele permanente, precum și
atragerea în permanență a uneia noi. Hotelul BELVEDERE este un hotel cu vechime și
tradiție în peisajul turistic al Văii Prahovei ceea ce constituie o oportunitate ce trebui
valorificată la maxim. De aceea trebuiesc căutate soluţii de creare a unei oferte cât mai
diversificate şi mai atrăgătoare, de elaborare a unei politici de marketing flexibile,
subordonate nevoilor clienţilor.
Deşi este un hotel independent el se aliniază marilor lanţuri internaţionale de hoteluri
de marcă, atât din punct de vedere structural cât şi organizatoric.
Observăm că hotelul din zilele noastre este definit printr-o tehnologie și structură
deosebită în permanenţă schimbare și perfecţionare, dar adevărata definiţie a hotelului stă în
relaţia personală dintre hotel și oaspeţii săi. Acest adevăr etern este acelaşi acum ca și cu
cinzeci sau o sută de ani în urmă.
Hotelul trebuie să ofere dotări și servicii deosebite, dar să dispună și de un personal bine
pregătit care să-și trateze turiştii ca pe nişte musafiri, ca pe proprii oaspeţi.

31
 BIBLIOGRAFIE

• GRACE & JANE PAIGE - “The Hotel Receptionist”, Holt, Rinehort&Winston,

London, 1984
• DEREK TAYLOR & RICHARD THOMASON - “Profitable Hotel Reception”,
Oxford Polytechnic, 1993
• PH. MAZZETTI & M. L. FRANCILLON - “Travaux Pratique d'Organisation
Hoteliere”, J. Lanore, Parais, 1995
• RADU LASCUT - “Curs de management hotelier”, INFMT, 1995
• CORNELIA ENE - “Curs de management hotelier”, INFMT, 1995,
• “Management et Qualite”, Rev. Paris, 1993,
o “ Hotel's”, rev. his, NY, 1994
• Legea Societatilor Comerciale nr. 31/16.11.1990;
• N. LUPU „Hotelul – “Economie și management” Editura All, Bucuresti, 1999
• PHILIP KOTLER „Principiile marketingului „Editura Economică”, Bucuresti, 2000
• NECULAI PATRASCU Management,o abordare sistematică”” ,Editia V,Editura
OMNIA UNI S.A.S.T., Brașov 2007

32