UNIVERSITATEA “DANUBIUS “ GALAȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ EUROPEANĂ

DISCIPLINĂ: DREPT INSTITUȚIONAL AL UNIUNII UROPENE

CURTEA DE CONTURI
EUROPEANĂ

COORDONATOR: MASTERAND:
Lect.univ.dr. TACHE BOCĂNIALĂ TURCU MĂDĂLINA
INTRODUCERE
  Curtea de Conturi Europeană a fost creată într-un moment în care Comunitatea
Europeană (precursoarea Uniunii Europene) urmărea să devină mai responsabilă din punct de
vedere democratic în fața cetățenilor săi. Două evoluții-cheie din perioada respectivă au fost
extinderea competențelor Parlamentului în domeniul controlului bugetar și finanțarea
integrală a bugetului Comunității Europene din resurse proprii. Comunitatea a devenit
conștientă de faptul că avea nevoie și de un auditor extern complet independent, care să ajute
Parlamentul și Consiliul să asigure controlul democratic al finanțelor sale. De la crearea
Comunității în 1958, această sarcină fusese îndeplinită de o comisie de audit de mici
dimensiuni care, după cum a devenit din ce în ce mai evident, nu dispunea de competențele și
resursele necesare pentru a asigura un audit adecvat al bugetului aflat în creștere rapidă.

Principalul impuls în crearea Curții de Conturi Europene a venit din partea lui
Heinrich Aigner, președintele Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European,
care, încă din 1973, a pledat cu convingere pentru înființarea unui organism de audit extern la
nivel comunitar. Curtea de Conturi Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Bruxelles din
22 iulie 1975 și și-a început activitatea în octombrie 1977, având sediul la Luxemburg.
Curtea de Conturi Europeană a devenit o instituție europeană de sine stătătoare la
1 noiembrie 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht.
Rolul Curții a devenit și mai puternic în 1999, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului
de la Amsterdam, care a extins competențele de audit în mai multe domenii de politică.
Tratatul a subliniat rolul Curții în lupta împotriva fraudei și i-a permis să formuleze acțiuni în
fața Curții de Justiție pentru a-și proteja prerogativele de eventuale încălcări din partea
celorlalte instituții ale Uniunii Europene.
Tratatul de la Nisa din 2003 a confirmat principiul conform căruia colegiul Curții
trebuie să fie format din câte un membru din fiecare stat membru și a subliniat importanța
cooperării Curții cu instituțiile naționale de audit.
Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a reafirmat
mandatul Curții și statutul acesteia de instituție a Uniunii Europene.
 ACTIVITATEA CURȚII DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE
În calitatea sa de auditor extern independent, Curtea Europeană de Conturi apără
interesele contribuabililor din Uniunea Europeană. Nu dispune de puteri juridice, dar are
misiunea de a îmbunătăți gestionarea bugetului Uniunii Europene de către Comisia
Europeană și de a raporta pe marginea situației financiare a Uniunii, prin următoarele
activități:

 Auditează veniturile și cheltuielile Uniunii Europene, pentru a verifica dacă

fondurile au fost colectate și cheltuite corect, dacă au fost utilizate în așa fel încât să
producă valoare adăugată și dacă au fost contabilizate corespunzător;
 Verifică toate persoanele și organizațiile care gestionează fondurile Uniunii
Europene, efectuând inclusiv controale la fața locului în instituții, în țările membre și
în țările care primesc ajutor din partea Uniunii Europene;
 Formulează constatări și recomandări în rapoartele de audit, destinate Comisiei
Europene și guvernelor naționale;
 Raportează suspiciuni de fraudă, corupție sau alte activități ilegale către Oficiul
European de Luptă Antifraudă (OLAF);
 Elaborează un raport anual pentru Parlamentul European și Consiliul UE, pe care
Parlamentul îl examinează înainte de a decide dacă să aprobe sau nu modul în care
Comisia gestionează bugetul UE;
 Publică avize formulate de experți, menite să ajute factorii politici să ia cele mai
bune decizii pentru o utilizare cât mai eficientă și transparentă a fondurilor europene;

Pentru a fi eficientă, Curtea trebuie să fie independentă față de instituțiile și

organismele pe care le verifică. De aceea, este liberă să decidă:

 ce auditează
 cum auditează
 cum și unde își prezintă constatările.

TIPURI DE AUDIT

 Audit financiar - examinează conturile pentru a verifica dacă acestea reflectă cu acuratețe
situația financiară, rezultatele și fluxurile de numerar din exercițiul financiar încheiat.
 Audit de conformitate - verifică dacă tranzacțiile financiare respectă regulile.
 Audit al performanței - verifică dacă finanțarea UE își atinge obiectivele utilizând cât mai
puțin resurse, într-un mod cât mai economic.

Etapele procesului de audit

Auditurile desfășurate de Curte sunt complexe și tehnice și necesită resurse

considerabile. Temele de audit sunt selectate pe baza riscului, a interesului public și a
impactului probabil. Ele urmăresc o exploatare optimă a resurselor Curții. Principalele etape
ale procesului de audit sunt următoarele:

 Programarea multianuală și anuală: în această etapă sunt determinate prioritățile de

audit, pe baza unei analize a riscurilor și a politicilor, precum și direcția strategică
generală a Curții.
 Studiul preliminar: în cadrul acestuia sunt evaluate fezabilitatea propunerii referitoare
la sarcina de audit și impactul său probabil.
 Planul de audit: prezintă în detaliu etapele auditului necesare pentru a asigura eficiența
și eficacitatea procesului.
 Activitățile de audit la fața locului: urmăresc obținerea probelor directe de audit, prin
vizite la fața locului în instituțiile Uniunii Europene, la agențiile și organismele
descentralizate, la structurile administrative naționale și la alți beneficiari ai fondurilor
Uniunii Europene.
 Comunicarea și confirmarea constatărilor de audit cu entitatea auditată: vizează
verificarea faptelor împreună cu entitatea auditată și confirmarea calității constatărilor.
 Publicarea raportului de audit: acesta prezintă constatările, concluziile și
recomandările auditului și include răspunsul entității (entităților) auditate.
 Monitorizarea acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor: după doi sau trei ani, se
verifică măsura în care recomandările au fost puse în aplicare.

Rapoartele de audit

Rapoartele de audit publicate de Curte descriu în mod clar și concis constatările,

concluziile și recomandările acesteia și includ răspunsul entităților auditate. Rapoartele
contribuie la asigurarea transparenței procesului de audit și sunt o componentă importantă a
lanțului de asigurare a răspunderii în Uniunii Europene. Rapoartele elaborate de Curte sunt
utilizate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii anuale de acordare a
descărcării de gestiune, având drept scop să asigure îndeplinirea de către cei responsabili de
gestionarea bugetului Uniunii Europene a obligației de a răspunde pentru actul de gestiune.  
ORGANIZARE
  Curtea funcționează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte
unul din fiecare stat membru. Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea
Parlamentului European, pentru un mandat de șase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii
aleg din rândul lor un președinte, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.

STRUCTURĂ – CAMERE ȘI COMITETE

Curtea este organizată în cinci camere, în cadrul cărora sunt repartizați membrii Curții
și personalul de audit. Membrii fiecărei camere aleg un decan pentru un mandat de doi ani,
care poate fi reînnoit.
Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate:

 adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize;

 elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual privind
fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către plenul Curții.

Președintele

Curtea de Conturi Europeană este condusă de un președinte care este ales de către
membri, din rândul acestora, pentru un mandat reînnoibil de trei ani. Rolul său este acela
de primus inter pares – cel dintâi dintre egali. Președintele prezidează reuniunile Curții și se
asigură că deciziile Curții sunt puse în aplicare și că instituția și activitățile acesteia sunt bine
gestionate.

 Membrii – un colegiu

Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în

urma nominalizării lor de către statele membre respective. Membrii sunt numiți în funcție
pentru un mandat reînnoibil de șase ani. Ei trebuie să își exercite îndatoririle în deplină
independență și în interesul general al Uniunii Europene.
  Pe lângă apartenența la colegiul Curții, membrii sunt repartizați într-una dintre cele
cinci camere. Aceștia adoptă rapoartele de audit și avizele și iau decizii cu privire la aspecte
mai largi de ordin strategic și administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil de
o serie de sarcini specifice, în principal în domeniul auditului.
Secretarul general 

Secretarul general este funcționarul cu cel mai înalt grad în instituție și este numit în
această funcție de Curte, pentru un mandat reînnoibil de șase ani. El este responsabil de
gestionarea personalului și de administrare, în domeniul resurselor umane, al finanțelor și
serviciilor generale, al informației, spațiului de lucru și inovației și al traducerilor, serviciilor
lingvistice și publicațiilor.

Personalul Curții

Efectivul de personal al Curții numără aproximativ 900 de persoane cu sarcini în

domeniul auditului, al traducerilor și al administrației. Personalul de audit dispune de o
formare și o experiență profesională variată, atât în sectorul public, cât și în cel privat, fiind
specializat, de exemplu, în contabilitate, gestiune financiară, audit intern și extern, drept sau
economie.
Personalul Curții cuprinde și traducători pentru 23 de limbi oficiale ale Uniunii
Europene, al căror rol este de a asigura faptul că publicațiile Curții pot fi citite de cetățenii
Uniunii Europene în limba dorită. La fel ca toate celelalte instituții ale Uniunii Europene,
Curtea angajează resortisanți ai tuturor statelor membre. În calitate de funcționari publici ai
UE, membrii personalului Curții intră sub incidența Statutului funcționarilor Uniunii
Europene.

TRANSPARENȚA CURȚII DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE

În calitatea sa de gardian al finanțelor Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană
consideră că funcționarea sa ar trebui să fie transparentă. Aceasta presupune comunicarea de
informații cu privire la gestiunea și la activitățile instituției noastre, precum și publicarea
rezultatelor activității noastre de audit. Astfel, putem ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine
modul în care ne îndeplinim rolul și felul în care promovăm o guvernanță financiară solidă,
asigurându-ne că cei care gestionează bugetul Uniunii Europene răspund pentru actul de
gestiune.
CONCLUZII

De la crearea sa în 1977, Curtea a urmărit să contribuie la îmbunătățirea gestiunii

financiare a UE, elaborând produse de înaltă calitate, care reflectă evoluțiile din cadrul
Uniunii și nevoile în schimbare ale părților interesate. În acest interval de timp, noi state
membre au aderat la UE, bugetul acesteia a fost extins, iar Uniunea a dobândit noi competențe
și a creat noi organisme la nivel european — toate aceste evoluții sunt luate în considerare în
activitatea Curții și se reflectă în realizările sale.
 BIBLIOGRAFIE

1. www.europa.eu
2. www.eca.europa.eu