Masurarea distantei pe cale optica

Masurarea indirecta a distantelor face posibila evitarea parcurgerii efective a distantei respective.
Exista mai multe principii, cu foarte multe variante de realizare, pentru masurarea indirecta a
distantelor. Dintre acestea, masurarea pe cale optica a distantelor, folosindu-se teodolitul-tahimetru si
mire verticale, reprezinta o metoda de baza in ridicarile topografice.

Masurarea optica a distantei cu luneta stadimetrica orizontala

Se instaleaza teodolitul-tahimetru in punctul de statie S si se vizeaza cu luneta orizontala pe mira

topografica tinuta vertical in punctul C, efectuandu-se citirile pe mira, L 1 si L2, in dreptul firelor
stadimetrice orizontale (figura 5.9).

Marimea distantei orizontale, masurata optic cu luneta stadimetrica clasica, este exprimata de o relatie
matematica.

Tahimetrele moderne folosesc luneta analitica care are intercalata intre obiectiv si ocular o lentila
fixa, numita analizor, cu ajutorul careia imaginea obiectului se formeaza in centru 0, de pe axul
principal a aparatului. In acest caz, se calculeaza distanta cu o alta relatie matematica, mai simpla.
  Aceasta
relatie corespunde cazului in care axa de vizare este perpendiculara pe mira.

Pe mira topografica, tinuta vertical in punctul C, in dreptul fiecarui fir stadimetric, se citesc direct
metrii, decimetrii si centimetrii, iar milimetrii se estimeaza cu ochiul liber. In cazul de fata (figura
5.10), s-au efectuat citirile: L1 = 1211 si L2 = 1358.

In cazul masurarii distantei pe cale optica, folosind luneta stadimetrica si mira verticala, marimea
obtinuta este pana la decimetri; milimetrii cititi pe mira se transforma in decimetri de distanta.

Masurarea optica a distantelor orizontale se face cu o precizie de ± 10 . ± 20 centimetri la 100 de

metri.

Masurarea optica a distantei cu luneta stadimetrica  inclinata

Masurarea optica a distantei cu luneta inclinata se face in terenuri accidentate sau acoperite cu
vegetatie inalta, ce nu permite vizarea cu luneta orizontala. Din aceasta cauza, axa de vizare nu mai
este perpendicular pe mira tinuta vertical in punctul C astfel incat, numarul generator H, este mai
mare decat numarul generator H´, care ar corespunde cand mira ar fi tinuta perpendicular pe directia
vizei (figura 5.11). Unghiul dintre mira tinuta vertical si pozitia imaginara a mirei, perpendicular pe
axa de vizare este egal cu unghiul de inclinare al lunetei , astfel ca

H´ = H cos α = H sin Z

Distanta inclinata reala dintre punctele S si C, va fi exprimata de o relatie care ia in considerare

unghiul dintre mira tinuta vertical si pozitia mirei tinuta per[endicular pe axul de vizare.

In cazul masurarii distantelor cu luneta inclinata, precizia masurarii este invers proportionala cu
distanta dintre puncte si cu accidentatia terenului. Precizia de masurare a distantei, pentru inclinari de
10g . 40g, variaza de la ± 20 . ± 40 centimetri la 100 de metri.