Sunteți pe pagina 1din 32

Capitolul I 

Dispoziții generale

Articolul 1

Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informa ții de interes public, definite astfel prin
prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale rela țiilor dintre persoane și
autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele interna ționale
ratificate de Parlamentul României.

Articolul 2

În sensul prezentei legi:


a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori institu ție publică ce
utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate
reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei
autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate
administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator
regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilită ți publice nr.
51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun
prevederilor prezentei legi partidele politice, federa țiile sportive și organiza țiile
neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finan țare din bani publici;
(la 17-07-2016, Lit. a) a art. 2 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 144 din 12 iulie 2016
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 528 din 14 iulie 2016. )
b) prin informație de interes public se înțelege orice informa ție care prive ște activită țile sau
rezulta din activitățile unei autorități publice sau institu ții publice, indiferent de suportul ori de
forma sau de modul de exprimare a informației;
c) prin informație cu privire la datele personale se în țelege orice informa ție privind o persoana
fizică identificată sau identificabilă.

Capitolul II Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de


interes public

Secţiunea 1 Dispoziții comune privind accesul la informațiile de


interes public

Articolul 3

Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informa țiile de interes


public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru rela ții publice
sau al persoanei desemnate în acest scop.
Articolul 4
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informa țiile de interes public autorită țile
și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și
relații publice sau de a desemna persoane cu atribu ții în acest domeniu. (2) Atribuțiile,
organizarea și funcționarea compartimentelor de rela ții publice se stabilesc, pe baza
dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și func ționare a autorită ții sau
instituției publice respective.

Articolul 5
(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obliga ția să comunice din oficiu următoarele
informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și func ționarea autorită ții sau institu ției
publice;
b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de func ționare, programul
de audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorită ții sau a institu ției publice și ale
funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau institu ției publice, respectiv: denumirea, sediul,
numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a institu ției publice în situa ția în care
persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informa țiile de interes public
solicitate.(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual
un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la  alin. (1).(3) Autoritățile publice
sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel pu țin anual, care
va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(la 26-02-2002, Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 544 din 12 octombrie
2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2002. )(4) Accesul la
informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al
României sau în mijloacele de informare în masă, în publica ții proprii, precum și în pagina de
Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorității sau al institu ției publice, în spatii special destinate
acestui scop.(5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispozi ția
persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a
prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul
contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozi țiilor  art. 12 alin.
(1).
(la 29-06-2007, Alin. (5) al art. 5 a fost introdus de art. unic din LEGEA nr. 188 din 19 iunie
2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 26 iunie 2007. )
Articolul 6
(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să ob țină de la autorită țile și institu țiile publice, în
condițiile prezentei legi, informațiile de interes public. (2) Autoritățile și instituțiile publice sunt
obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informa țiile de interes public solicitate în
scris sau verbal.(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele
elemente:
a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;
b) informația solicitată, astfel încât să permită autorită ții sau institu ției publice identificarea
informației de interes public;
c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea
răspunsului.

Articolul 7
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea
informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la
înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor
documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și
difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în
maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10
zile.(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5
zile de la primirea petițiilor.(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot
realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.

Articolul 8
(1) Pentru informațiile solicitate verbal funcționării din cadrul compartimentelor de informare
și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la
informațiile de interes public și pot furniza pe loc informa țiile solicitate. (2) În cazul în care
informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris
informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute
la art. 7.(3) Informațiile de interes public solicitate verbal se comunica în cadrul unui program
minim stabilit de conducerea autorității sau institu ției publice, care va fi afi șat la sediul
acesteia și care se va desfășura în mod obligatoriu în timpul func ționării institu ției, incluzând
și o zi pe săptămână, după programul de funcționare.(4) Activitățile de registratură privind
petițiile nu se pot include în acest program și se desfă șoară separat. (5) Informațiile de interes
public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă,
imediat sau în cel mult 24 de ore.

Articolul 9
(1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele
deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de
solicitant, în condițiile legii.(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informa ții
noi privind documentele aflate în posesia autorită ții sau a institu ției publice, aceasta
solicitare va fi tratată ca o nouă petiție, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la  art.
7 și 8.

Articolul 10

Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de


răspunsuri la petiții și de audiente, desfășurată potrivit specificului competentelor acestora,
dacă aceasta privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitări în
afara informațiilor de interes public.

Articolul 11
(1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au
acces la fondul documentaristic al autorității sau al institu ției publice pe baza solicitării
personale, în condițiile legii.(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de
instituția publică se realizează în condițiile art. 9.

Articolul 11^1

Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obliga ția să pună la
dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condi țiile prevăzute la  art. 7, contractele
de achiziții publice.
(la 16-10-2006, Art. 11^1 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5
octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006. )

Articolul 12
(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la  art. 1 și, respectiv, la art.
11^1, următoarele informații:
(la 16-10-2006, Partea introductivă a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic
din LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13
octombrie 2006. )
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din
categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele
economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informa țiilor clasificate,
potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce
atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului
concurentei loiale, potrivit legii;
(la 14-10-2006, Lit. c) a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr.
371 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 11 octombrie 2006. )
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se
periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confiden țiale ori se pun în pericol via ța,
integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de
desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere
asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre păr țile implicate în
proces;
g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protec ție a tinerilor. (2) Răspunderea
pentru aplicarea masurilor de protejare a informa țiilor apar ținând categoriilor prevăzute
la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informa ții, precum și
instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informa țiilor.

Articolul 13

Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o institu ție
publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informa ții de interes
public.

Articolul 14
(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetă țeanului pot deveni informa ții de interes
public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei func ții publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autorită țile publice decât
în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la
acele informații potrivit art. 2.

Secţiunea a 2-a Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de


informare în masă la informațiile de interes public

Articolul 15
(1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfă șurată de
mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetă țenilor de a avea
acces la orice informație de interes public.

Articolul 16

Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informa țiile de interes public
autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regula
din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.

Articolul 17
(1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferin țe
de presa pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public. (2) În cadrul
conferințelor de presa autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice
informații de interes public.

Articolul 18
(1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziari știlor și
reprezentanților mijloacelor de informare în masa. (2) Acreditarea se acordă la cerere, în
termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea
acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică
desfășurarea normala a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în
presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii. (4) Refuzul acordării acreditării și
retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de
presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.

Articolul 19
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de
informare în masă asupra conferințelor de presa sau oricăror alte ac țiuni publice organizate de
acestea.(2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor
de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea. (3) Autoritățile publice care
sunt obligate prin legea proprie de organizare și func ționare să desfă șoare activită ți specifice
în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activită ți, în difuzarea
materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.

Articolul 20

Mijloacele de informare în masa nu au obligația să publice informa țiile furnizate de autorită țile
sau de instituțiile publice.

Capitolul III Sancțiuni

Articolul 21
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorită ți ori institu ții publice
pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea
disciplinara a celui vinovat.(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune
reclamație la conducătorul autorității sau al institu ției publice respective în termen de 30 de
zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată. (3) Dacă după cercetarea
administrativa reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în
termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va con ține atât informa țiile de interes public
solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Articolul 22
(1) În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta
lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a
carei raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorită ții ori al
instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului
prevăzut la art. 7.(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze
informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.(4) Decizia Curții de apel este definitiva și
irevocabilă.(5) Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instan ță, în procedură de urgen ță, și
sunt scutite de taxă de timbru.
(la 02-06-2012, Alin. (5) al art. 22 a fost modificat de art. 42 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )

Secţiunea a 2-a Repartizarea și transmiterea petițiilor spre


soluționare

Articolul 10

Aspecte generale privind repartizarea peti țiilor (1) Petiția se repartizează și se transmite


compartimentului de specialitate, de îndată, fără a se depă și 3 zile de la data înregistrării.
(2) În cazul în care pentru soluționarea petiției au fost desemnate mai multe compartimente
de specialitate, originalul petiției se transmite la primul compartiment desemnat și, în copie,
la celelalte compartimente.(3) În situația în care un petent adresează mai multe peti ții,
sesizând aceeași problemă, până la trimiterea răspunsului, compartimentul pentru rela ții cu
publicul conexează petițiile și le transmite compartimentului/compartimentelor de
specialitate.(4) Odată cu transmiterea petiției, compartimentul pentru rela ții cu publicul
precizează și termenul pentru remiterea răspunsului în vederea expedierii către petent.
(5) Petiția repartizată greșit se restituie compartimentului pentru rela ții cu publicul, de îndată,
fără a se depăși două zile de la data primirii, cu indicarea, pe cât posibil, a autorită ții publice,
instituției publice sau structurii MAI considerate competentă să formuleze un răspuns.

Articolul 11

Abilitarea de a repartiza petiții(1) Sub rezerva respectării prevederilor art. 12 alin. (2) lit.


a) și b), directorul Direcției secretariat general (DSG) este abilitat să repartizeze peti țiile
înregistrate la DSG către unitățile aparatului central sau institu țiile MAI, spre a fi solu ționate.
(2) Conducătorii instituțiilor MAI repartizează peti țiile sau stabilesc, prin dispozi ție/ordin,
persoana în drept să le repartizeze către propriile compartimente de specialitate, spre a fi
soluționate.

Articolul 12

Repartizarea petițiilor în funcție de obiect(1) Petiția se repartizează, în funcție de obiectul


acesteia, compartimentului/compartimentelor de specialitate, potrivit competen țelor stabilite
prin actele normative care le reglementează activitatea și celor stabilite prin  art. 13-16.
(2) Repartizarea petițiilor se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) petițiile referitoare la activitatea profesională sau conduita persoanelor care ocupă func ții
de conducere în MAI, din competența de numire a prim-ministrului, se prezintă ministrului
afacerilor interne, pentru a dispune, prin rezolu ție scrisă, asupra solu ționării;
b) petițiile referitoare la activitatea profesională sau conduita conducătorilor institu țiilor MAI,
la nivel de inspector general/similar, alții decât cei prevăzu ți la  lit. a), și a conducătorilor
unităților aparatului central se prezintă persoanelor din conducerea MAI, conform
competențelor de coordonare a activității, pentru a dispune, prin rezolu ție scrisă, asupra
soluționării;
c) petițiile referitoare la activitatea profesională sau conduita conducătorilor institu țiilor MAI,
alții decât cei prevăzuți la lit. b), se prezintă șefilor nemijlociți ai acestora, pentru a dispune,
prin rezoluție scrisă, asupra soluționării;
d) petițiile referitoare la activitatea profesională sau conduita unei persoane încadrate în MAI
nu pot fi repartizate spre soluționare respectivei persoane sau unui subordonat al acesteia.
(3) În vederea pregătirii prezentării petiției potrivit  alin. (2) lit. a)-c), compartimentul pentru
relații cu publicul poate solicita documentația întocmită de institu țiile MAI pentru formularea
răspunsurilor către același petent, la petiții anterioare.

Secţiunea a 3-a Soluționarea petițiilor§1. Stabilirea unor


competențe de soluționare a petițiilor

Articolul 13

Competența Corpului de control al ministrului


Corpul de control al ministrului soluționează petițiile:
a) în care este reclamată activitatea profesională sau conduita prefec ților, subprefec ților ori a
personalului care ocupă funcții de conducere în MAI, din competen ța de numire a prim-
ministrului sau a ministrului afacerilor interne, cu excep ția șefilor/adjunc ților inspectoratelor
județene/teritoriale și altor structuri similare;
b) în care este reclamată activitatea profesională sau conduita personalului unită ților
aparatului central;
c) care conțin nemulțumiri privind rezultatul verificărilor efectuate ca urmare a unor peti ții
soluționate anterior de către unitățile aparatului central sau de către structurile de control ale
instituțiilor MAI;
d) repartizate, prin rezoluție scrisă, de către ministrul afacerilor interne, indiferent de obiect.

Articolul 14

Competența structurilor de control(1) Structurile de control ale instituțiilor MAI solu ționează


petițiile:
a) în care este reclamată activitatea profesională sau conduita șefilor/adjunc ților
inspectoratelor județene/teritoriale și altor structuri similare, a personalului care ocupă func ții
de conducere, din competența de numire a conducătorului institu ției MAI, a personalului cu
funcții de execuție din instituția MAI, precum și a personalului serviciilor publice comunitare
pe care instituția MAI le coordonează și controlează metodologic;
b) care conțin nemulțumiri privind rezultatul verificărilor efectuate ca urmare a unor peti ții
soluționate anterior de către structurile din subordinea institu țiilor MAI, precum și de către
serviciile publice comunitare pe care instituția MAI le coordonează și controlează
metodologic;
c) repartizate, prin rezoluție scrisă, de către conducătorul institu ției MAI sau de conducerea
MAI.(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător structurilor MAI sau persoanelor
desemnate de conducătorul instituției MAI, în situa ția în care nu este organizată o structură
de control.

Articolul 15

Competența Direcției Generale Anticorupție


Direcția Generală Anticorupție soluționează petițiile în care este reclamată săvâr șirea unor
acte sau fapte de corupție de către personalul MAI.

Articolul 16

Competența Direcției Generale de Protecție Internă


Direcția Generală de Protecție Internă soluționează petițiile în care este reclamată existen ța
unor amenințări, vulnerabilități sau factori de risc care pot conduce la tulburarea gravă a
ordinii publice sau care vizează informațiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul
decizional și capacitatea operațională ale MAI, protec ția informa țiilor clasificate na ționale, ale
Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale Uniunii Europene, precum și securitatea
cibernetică.§2. Verificări pentru soluționarea unor petiții

Articolul 17

Planul de verificare(1) În situația în care pentru soluționarea petițiilor se impun verificări


complexe, acestea se realizează în baza unui plan de verificare.(2) Planul de verificare se
aprobă de persoana abilitată să semneze răspunsul la peti ție în calitate de conducător al
autorității sau instituției publice.(3) Planul de verificare, aprobat potrivit alin. (2), se aduce la
cunoștința conducătorului structurii MAI unde urmează să fie realizată verificarea, care are
obligația de a facilita efectuarea acesteia. În situa ția în care acest conducător face obiectul
verificării, planul de verificare se aduce la cuno știn ța șefului său nemijlocit.

Articolul 18

Raportul cu rezultatul verificărilor(1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport


care conține prezentarea aspectelor sesizate prin peti ție și a aspectelor constatate, precum și
propuneri de soluționare a petiției.(2) Principalele concluzii rezultate din verificări se aduc la
cunoștința conducătorului structurii MAI unde s-a efectuat verificarea, cu excep ția situa ției în
care acesta face obiectul verificării, când se prezintă șefului ierarhic
superior.§3. Redirecționarea petițiilor greșit îndreptate

Articolul 19

Redirecționarea petițiilor(1) Petițiile greșit îndreptate către conducerea MAI, institu țiile MAI
sau unitățile aparatului central, de petenți sau de alte autorită ți sau institu ții publice, sunt
redirecționate de compartimentul pentru relații cu publicul, în termen de cel mult 5 zile de la
data înregistrării, autorităților sau institu țiilor publice competente. (2) Redirecționarea petiției
se aduce la cunoștință, în scris, petentului.§4. Soluționarea petițiilor

Articolul 20

Redactarea răspunsului către petent(1) Răspunsul către petent se redactează în limba


română, motivat, cu respectarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal și
a celor privind protecția informațiilor clasificate. (2) În răspuns se indică obligatoriu numărul și
data înregistrării petiției în registrul de eviden ță a peti țiilor constituit potrivit  art. 37, precum
și temeiul legal al soluției adoptate. Numele, prenumele și func ția de ținută ale semnatarilor
răspunsului se trec în clar.(3) În caz de conexare, în răspuns sunt indicate toate peti țiile la
care acesta face referire.(4) De regulă, răspunsul se redactează în două exemplare. Pentru
solicitările primite prin poșta electronică, la care răspunsul se expediază în aceea și manieră,
se pot stabili modalități adecvate de întocmire a răspunsului într-un singur exemplar. (5) În
situația în care petentul comunică în scris, fără echivoc, după înregistrarea unei peti ții, că nu
mai dorește răspuns ori că petiția nu îi aparține, nu se mai redactează un răspuns către
petent.(6) În situația în care la nivelul structurii MAI se prime ște o peti ție redactată într-o altă
limbă decât limba română și nu există posibilitatea în țelegerii con ținutului acesteia,
compartimentul pentru relații cu publicul transmite petentului un răspuns în limba română prin
care îl informează asupra necesității formulării peti ției în limba română.

Articolul 21

Prezentarea spre semnare a răspunsului către petent(1) Răspunsul către petent, împreună cu


petiția și, dacă există, documentația utilizată pentru solu ționarea acesteia, este înaintat,
potrivit procedurilor de lucru stabilite, persoanelor în drept să îl semneze.(2) În cazul în care
petiția a fost repartizată mai multor compartimente de specialitate, responsabilitatea
întocmirii și semnării răspunsului către petent este comună, dacă nu se dispune altfel.

Articolul 22

Persoane abilitate să semneze răspunsul către petent(1) Răspunsul către petent se semnează


de persoana în drept, prevăzută de Ordonanța Guvernului, sau de persoana împuternicită de
aceasta și de șeful/șefii compartimentului/ compartimentelor de specialitate care a/au
soluționat petiția.(2) Este împuternicit să semneze răspunsul către petent:
a) conducătorul unității aparatului central sau conducătorul institu ției MAI, pentru peti ția
adresată conducerii MAI, repartizată în acest sens de către DSG;
b) șeful ierarhic al conducătorului prevăzut la lit. a), în cazul aplicării prevederilor art. 12 alin.
(2) lit. a) sau b).(3) Conducătorul instituției MAI poate stabili, prin dispozi ție/ordin, reguli
privind persoanele împuternicite să semneze răspunsuri la peti țiile adresate acestuia, precum
și la cele redirecționate către acesta potrivit art. 6^1 din Ordonan ța Guvernului.

Articolul 23
Termenul pentru expedierea răspunsului(1) Răspunsul către petent se expediază în termen de
cel mult 30 de zile sau, dacă a fost prelungit potrivit legii, de cel mult 45 de zile de la data
înregistrării petiției în registrul de evidență a peti țiilor. În caz de conexare, termenul curge de
la data înregistrării primei petiții.(2) Prelungirea termenului de transmitere a răspunsului cu
cel mult 15 zile se aprobă în baza unui referat motivat întocmit de compartimentul de
specialitate. Notificarea petentului, prevăzută la art. 9 din Ordonan ța Guvernului, se transmite
compartimentului pentru relații cu publicul înăuntrul termenului de 30 de zile. (3) Răspunsul
către petent se transmite compartimentului pentru rela ții cu publicul cu cel pu țin două zile
lucrătoare înainte de împlinirea termenului de răspuns prevăzut la alin. (1).

Articolul 24

Expedierea răspunsului(1) După semnare, răspunsul către petent se transmite, împreună cu


petiția, în original, compartimentului pentru relații cu publicul, în vederea expedierii. (2) De
regulă, expedierea răspunsului se realizează în aceea și modalitate în care a fost primită
petiția sau în cea cerută de petent. La solicitare, răspunsul poate fi înmânat direct petentului,
sub semnătură de primire.

Articolul 25

Clasarea petițiilor
Petiția se clasează, în situațiile prevăzute la art. 7 și art. 10 alin. (2) din Ordonan ța Guvernului,
în baza unui referat aprobat de șeful compartimentului pentru rela ții cu publicul sau la
propunerea compartimentelor de specialitate. În institu țiile MAI în care nu sunt organizate
compartimente pentru relații cu publicul, referatul se aprobă de conducătorul institu ției.

Articolul 26

Arhivarea documentației(1) O copie a răspunsului către petent se arhivează împreună cu


petiția.(2) În cazul răspunsului transmis prin poșta electronică, exemplarul nr. 1 sau
exemplarul unic al răspunsului se arhivează împreună cu peti ția și cu o dovadă privind
expedierea.(3) Răspunsul către petent returnat de către operatorul de servicii po ștale din
cauza imposibilității înmânării, însoțit de plicul cu mențiunea privind returul, se arhivează
împreună cu petiția.(4) Documentele prevăzute la alin. (1)-(3) se arhivează la compartimentul
pentru relații cu publicul.(5) La împlinirea termenelor stabilite prin acte normative,
documentele arhivate potrivit alin. (1)-(3) se predau compartimentului de arhivă.
ACTIVITATEA DE SOLUTIONARE
Articolul 1
(1) Prezenta ordonanță are ca obiect reglementarea modului de exercitare de către cetățeni a
dreptului de a adresa autorităților și instituțiilor publice petiții formulate în nume propriu,
precum și modul de soluționare a acestora.
(la 30-04-2002, Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 233
din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )(2) Dreptul
de petiționare este recunoscut și organizațiilor legal constituite, acestea putând formula
petiții în numele colectivelor pe care le reprezintă.

Articolul 2

În sensul prezentei ordonante, prin petitie se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau
propunerea formulată în scris ori prin poșta electronică, pe care un cetățean sau o organizație
legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale,
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale,
companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes judetean sau local,
precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.
(la 30-04-2002, Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23
aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )

Articolul 3

Petitiile adresate autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 vor fi solutionate în


termenele și în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.

Articolul 4

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct raspunzatori de


buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a petitiilor ce le
sunt adresate, precum și de legalitatea solutiilor și comunicarea acestora în termenul legal.

Articolul 5

Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducătorii autorităților și


instituțiilor publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiza detaliata a tuturor
aspectelor sesizate.

Articolul 6
(1) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate sa organizeze un
compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care să primeasca, sa inregistreze, să se
ingrijeasca de rezolvarea petitiilor și sa expedieze raspunsurile către petitionari.
(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) inainteaza petitiile înregistrate către compartimentele
de specialitate, în functie de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a
raspunsului.(3) Compartimentul prevăzut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea și
redactarea în termen a raspunsului.(4) Expedierea raspunsului către petitionar se face numai
de către compartimentul pentru relatii cu publicul, care se ingrijeste și de clasarea și
arhivarea petitiilor.
(la 30-04-2002, Art. 6 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23
aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )

Articolul 6^1

Petitiile greșit indreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către


compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca
atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmand ca petitionarul să fie instiintat despre
aceasta.
(la 30-04-2002, Art. 6^1 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23
aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )

Articolul 7

Petitiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului nu se
iau în considerare și se claseaza, potrivit prezentei ordonante.
(la 30-04-2002, Art. 7 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23
aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )

Articolul 8
(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația sa comunice petitionarului, în
termen de 30 de zile de la data înregistrării petitiei, răspunsul, indiferent dacă solutia este
favorabila sau nefavorabila.(2) Pentru solutionarea petitiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la
alte autorități sau institutii publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării
petitiei la autoritatea sau institutia publică competența.
(la 30-04-2002, Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 233
din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )

Articolul 9

În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai
amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut
la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi
prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
(la 21-01-2018, Articolul 9 a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 31 din 15
ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 18 ianuarie 2018 )

Articolul 10
(1) În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe
petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un
singur răspuns care trebuie să faca referire la toate petițiile primite.(2) Dacă după trimiterea
răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau
institutie publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial
făcându-se mențiune despre faptul ca s-a răspuns.
(la 30-04-2002, Art. 10 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23
aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )

Articolul 11

În cazul în care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane,
aceasta nu poate fi solutionata de persoana în cauza sau de către un subordonat al acesteia.

Articolul 12
(1) Repartizarea petitiilor în vederea solutionarii lor de către personalul de specialitate se face
de către seful compartimentului caruia i s-a trimis petitia de către compartimentul prevăzut
la alin. (1) al art. 6.(2) Funcționarii publici și persoanele incadrate cu contract individual de
muncă sunt obligate sa rezolve numai petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-
le interzis să le primeasca direct de la petenti, sa intervina sau să depună staruinta pentru
solutionarea acestora în afara cadrului legal.

Articolul 13

Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau instituției publice ori de
persoana împuternicită de acesta, precum și de seful compartimentului care a soluționat
petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.
(la 20-08-2002, Art. 13 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 20 august 2002 )

Articolul 14

Semestrial autoritățile și instituțiile publice vor analiza activitatea proprie de solutionare a


petitiilor, pe baza raportului întocmit de compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.

Articolul 15

Constituie abatere disciplinara și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999


privind Statutul functionarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii urmatoarele
fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevăzute în prezenta ordonanță;
b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii în afara cadrului legal;
c) primirea direct de la petitionar a unei petitii, în vederea rezolvarii, fără să fie înregistrată și
fără să fie repartizata de seful compartimentului de specialitate.
Capitolul II Reguli speciale privind prelucrarea unor categorii de
date cu caracter personal
Prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor
privind sănătatea

Articolul 3
(1) Prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul
realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu
consimțământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în temeiul
unor dispoziții legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare pentru protejarea
drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate.(2) Prelucrarea datelor
privind sănătatea realizată în scopul asigurării sănătății publice, astfel cum este definită în
Regulamentul (CE) nr. 1.338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie
2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și
siguranța la locul de muncă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354/70
din 31 decembrie 2008, nu se poate efectua ulterior, în alte scopuri, de către terțe entități.
Prelucrarea unui număr de identificare național

Articolul 4
(1) Prelucrarea unui număr de identificare național, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea
documentelor ce îl conțin, se poate efectua în situațiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din
Regulamentul general privind protecția datelor.(2) Prelucrarea unui număr de identificare
național, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conțin, în scopul prevăzut
la art. 6 alin. (1) lit. f) din Regulamentul general privind protecția datelor, respectiv al realizării
intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, se efectuează cu instituirea de
către operator a următoarelor garanții:
a) punerea în aplicare de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru respectarea, în
special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum și pentru asigurarea securității
și confidențialității prelucrărilor de date cu caracter personal, conform dispozițiilor art. 32 din
Regulamentul general privind protecția datelor;
b) numirea unui responsabil pentru protecția datelor, în conformitate cu prevederile art. 10 din
prezenta lege;
c) stabilirea de termene de stocare în funcție de natura datelor și scopul prelucrării, precum și
de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie șterse sau revizuite în
vederea ștergerii;
d) instruirea periodică cu privire la obligațiile ce le revin a persoanelor care, sub directa
autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, prelucrează date cu
caracter personal.
Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă

Articolul 5
În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice
și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter
personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este
permisă numai dacă:
a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra
intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;
b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a
angajaților;
c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de
introducerea sistemelor de monitorizare;
d) alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator
nu și-au dovedit anterior eficiența; și
e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării,
dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a
cazurilor temeinic justificate.
Prelucrarea datelor cu caracter personal și de categorii speciale de date cu caracter personal,
în contextul îndeplinirii unei sarcini care servește unui interes public

Articolul 6

În cazul în care prelucrarea datelor personale și speciale este necesară pentru îndeplinirea
unei sarcini care servește unui interes public conform art. 6 alin. (1) lit. e) și art. 9 lit. g) din
Regulamentul general privind protecția datelor se efectuează cu instituirea de către operator
sau de către partea terță a următoarelor garanții:
a) punerea în aplicare a măsurilor tehnice și organizatorice adecvate pentru respectarea
principiilor enumerate la art. 5 din Regulamentul general privind protecția datelor, în special a
reducerii la minimum a datelor, respectiv a principiului integrității și confidențialității;
b) numirea unui responsabil pentru protecția datelor, dacă aceasta este necesară în
conformitate cu art. 10 din prezenta lege;
c) stabilirea de termene de stocare în funcție de natura datelor și scopul prelucrării, precum și
de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie șterse sau revizuite în
vederea ștergerii.

Capitolul VI Măsuri corective și sancțiuni


Dispoziții generale privind măsuri corective și sancțiuni

Articolul 12
(1) Încălcarea dispozițiilor enumerate la art. 83 alin. (4)-(6) din Regulamentul general privind
protecția datelor constituie contravenție.(2) Sancțiunile contravenționale principale sunt
avertismentul și amenda contravențională.(3) Încălcarea prevederilor art. 3-9 din prezenta lege
constituie contravenție și se sancționează în condițiile prevăzute la art. 83 alin. (5) din
Regulamentul general privind protecția datelor.(4) Constatarea contravențiilor prevăzute de
prezenta lege și aplicarea sancțiunilor contravenționale, precum și a celorlalte măsuri
corective prevăzute de art. 58 din Regulamentul general privind protecția datelor se fac de
Autoritatea națională de supraveghere, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului general
privind protecția datelor, ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu
modificările și completările ulterioare, și ale prezentei legi.

Aplicarea măsurilor corective autorităților și organismelor


publice

Articolul 13
(1) În cazul constatării încălcării prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor
și ale prezentei legi de către autoritățile/organismele publice, Autoritatea națională de
supraveghere încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care
se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere.(2) Termenul de
remediere se stabilește în funcție de riscurile asociate prelucrării, precum și demersurile
necesar a fi îndeplinite pentru asigurarea conformități prelucrării.(3) În termen de 10 zile de la
data expirării termenului de remediere, Autoritatea națională de supraveghere poate să reia
controlul.(4) Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor de remediere revine
autorității/organismului public care, potrivit legii, poartă răspunderea contravențională pentru
faptele constatate.(5) Modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de
constatare și sancționare a contravenției este prevăzut în anexa Plan de remediere, care face
parte integrantă din prezenta lege.

Constatarea contravențiilor și aplicarea de sancțiuni autorităților


și organismelor publice

Articolul 14
(1) Dacă în urma controlului prevăzut la art. 13 alin. (3) se constată faptul că
autoritățile/organismele publice nu au adus la îndeplinire în totalitate măsurile prevăzute în
planul de remediere, Autoritatea națională de supraveghere, în funcție de circumstanțele
fiecărui caz în parte, poate aplica sancțiunea contravențională a amenzii, cu luarea în
considerare a criteriilor prevăzute la art. 83 alin. (2) din Regulamentul general privind
protecția datelor.(2) Constituie contravenție încălcarea de către autoritățile/organismele
publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind protecția datelor,
referitoare la:
a) obligațiile operatorului și ale persoanei împuternicite de operator în conformitate cu
prevederile art. 8, art. 11, art. 25-39, art. 42 și 43;
b) obligațiile organismului de certificare în conformitate cu art. 42 și 43;
c) obligațiile organismului de monitorizare în conformitate cu art. 41 alin. (4).(3) Constituie
contravenție încălcarea de către autoritățile/organismele publice a dispozițiilor art. 3-9 din
prezenta lege.(4) Contravențiile prevăzute la alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la
10.000 lei până la 100.000 lei.(5) Constituie contravenție încălcarea de către
autoritățile/organismele publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind
protecția datelor, referitoare la:
a) principiile de bază pentru prelucrare, inclusiv condițiile privind consimțământul, în
conformitate cu art. 5-7 și art. 9;
b) drepturile persoanelor vizate în conformitate cu art. 12-22;
c) transferurile de date cu caracter personal către un destinatar dintr-o țară terță sau o
organizație internațională, în conformitate cu art. 44-49;
d) orice obligații în temeiul legislației naționale adoptate în temeiul capitolului IX;
e) nerespectarea unei decizii sau a unei limitări temporare sau definitive asupra prelucrării
sau a suspendării fluxurilor de date, emisă de către Autoritatea națională de supraveghere în
temeiul art. 58 alin. (2), sau neacordarea accesului, prin încălcarea dispozițiilor art. 58 alin.
(1).(6) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile prevăzute la alin. (5) se
sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei.(7) Constituie contravenție
încălcarea de către autoritățile/organismele publice a unei decizii emise de Autoritatea
națională de supraveghere în conformitate cu art. 58 alin. (2) coroborat cu art. 83 alin. (2) din
Regulamentul general privind protecția datelor.(8) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin.
(2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare,
contravențiile prevăzute la alin. (7) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la
200.000 lei.

Articolul 15

În aplicarea prevederilor art. 58 alin. (2) lit. b) din Regulamentul general privind protecția
datelor, art. 14^2 alin. (1) din Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și
funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 9 mai 2005, cu modificările și
completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 14^2
(1) Sancțiunile contravenționale principale pe care le aplică Autoritatea națională de
supraveghere, potrivit art. 58 alin. (2) lit. b) și i) din Regulamentul general privind protecția
datelor, sunt avertismentul și amenda. Aplicarea amenzii se face în condițiile art. 83 din
Regulamentul general privind protecția datelor.

Articolul 16

Prezenta lege intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și
ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
ORDIN nr. 60 din 2 martie 2010privind organizarea și executarea activită ților de men ținere a
ordinii și siguranței publice
EMITENT  MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 8 martie 2010
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 196/2005 privind aprobarea Strategiei
Ministerului Administrației și Internelor de realizare a ordinii și siguran ței publice, pentru
creșterea siguranței cetățeanului și prevenirea criminalită ții stradale, în scopul men ținerii
ordinii și siguranței publice în sistem integrat și eliminării suprapunerilor în activită țile
desfășurate de structurile Departamentului Ordine și Siguran ță Publică,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și func ționarea Poli ției
Române, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 550/2004 privind organizarea și
funcționarea Jandarmeriei Române, precum și ale Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr.
104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 30/2007 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Administra ției și Internelor, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul administrației și internelor emite următorul ordin:

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
(1) Menținerea ordinii și siguranței publice reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse și al
activităților desfășurate cotidian de către Poliția Română, pentru protejarea și respectarea
drepturilor fundamentale ale cetățenilor, funcționarea normală a institu țiilor statului, a
normelor de conduită civică, regulilor de convie țuire socială, a celorlalte valori supreme,
precum și a avutului public și privat.(2) Menținerea ordinii și siguranței publice se realizează,
pe întreg teritoriul național, de către Poliția Română, prin activită ți specifice executate de
structurile proprii cu atribuții în domeniu.(3)  Jandarmeria Română și Poliția de Frontieră
Română participă la planificarea și executarea activită ților de menținere a ordinii și siguran ței
publice, sub conducerea Poliției Române.(4) Direcția Generală de Informații și Protecție
Internă pune la dispoziție datele și informațiile de interes operativ necesare organizării și
executării activităților de menținere a ordinii și siguran ței publice.

Capitolul II

Organizarea, conducerea, coordonarea, executarea și evaluarea activită ților de men ținere a


ordinii și siguranței publice în mod integrat. Interven ția la evenimente
(la 01-04-2015, Titlul Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 26
din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie 2015 )

Articolul 2

Organizarea în mod integrat a activităților curente pentru men ținerea ordinii și siguran ței
publice pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale se realizează de către Poli ția Română,
conform Planului unic de ordine și siguranță publică.
(la 01-04-2015, Articolul 2 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL
nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie 2015 )

Articolul 3

Abrogat.
(la 01-11-2018, Articolul 3 din Capitolul II a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL
nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie
2018 )

Articolul 4
(1) Constituirea dispozitivelor de menținere a ordinii și siguran ței publice și derularea
activităților specifice pentru menținerea ordinii și siguran ței publice se realizează în func ție
de evoluția situației operative, folosind în acest sens analizele tactice care vizează
criminalitatea stradală, întocmite la nivelul structurilor de analiză a informa țiilor.(2)  Un
exemplar al analizei tactice se înaintează către structurile de jandarmi și poli ție de frontieră.
(la 01-11-2018, Articolul 4 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL
nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie
2018 )

Articolul 5
(1) Analiza tactică este un proces cognitiv și tehnic care permite o abordare a conducerii
activităților desfășurate de poliție prin prisma suportului informa țional oferit.(2)  Analiza
tactică stabilește zonele cu potențial criminogen ridicat, natura faptelor sau evenimentelor
înregistrate, intervalul orar de producere, modurile de operare, suspec ții și oferă recomandări
cu privire la modalitățile de acțiune.(3) Analiza tactică se întocmește pe perioade scurte și
medii de timp, la solicitarea șefilor structurilor de poliție, în func ție de evolu ția stării
infracționale și de informațiile deținute.

Articolul 6

Dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice se organizează de șeful poli ției


municipale/orășenești/ secției de poliție/structurii jude țene de poli ție transporturi cu for țe
proprii, iar în funcție de particularitățile elementelor situa ției operative se solicită for țe
suplimentare de la Jandarmeria Română și/sau Poliția de Frontieră Română, care se utilizează
cu respectarea competențelor teritoriale ale acestora.
(la 01-11-2018, Articolul 6 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL
nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie
2018 )

Articolul 7
(1) În baza solicitărilor primite săptămânal, jandarmeria și poli ția de frontieră comunică
structurilor de poliție corespondente efectivele disponibile ce vor participa la activită țile de
menținere a ordinii și siguranței publice.(2) Solicitările prevăzute la alin. (1), transmise pentru
localitățile unde nu există structuri de jandarmerie/poli ție de frontieră, trebuie să se bazeze pe
principiile eficienței, eficacității și economicității gestionării resurselor.
(la 01-11-2018, Articolul 7 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL
nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie
2018 )

Articolul 8
(1) În vederea menținerii ordinii și siguranței publice se stabilesc zone de siguran ță publică, ce
cuprind mai multe itinerare de patrulare.(2) Zona de siguranță publică poate include:
a) teritoriul de competență al unei poliții municipale/ oră șene ști/sec ții de poli ție/structuri
județene de poliție transporturi sau părți din acesta;
(la 01-11-2018, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Capitolul II a fost modificată de Punctul
5, Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
924 din 01 noiembrie 2018 )
b) teritoriul de competență al unei poliții municipale/ oră șene ști/secții sau păr ți din acesta și
teritoriul de competență al unor posturi de poliție comunală;
c) teritoriul de competență al unor posturi de poli ție comunală/posturi de poli ție transporturi.
(la 01-11-2018, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Capitolul II a fost modificată de Punctul
5, Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
924 din 01 noiembrie 2018 )(3) Zonele de siguranță publică se stabilesc, prin dispozi ție, de
către șeful poliției municipale/orășenești/secției de poliție/structurii jude țene de poli ție
transporturi, ținând cont de:
(la 01-11-2018, Partea introductivă a alineatului (3) din Articolul 8 , Capitolul II a fost
modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )
a) configurația teritoriului;
b) populația și structura acesteia;
c) obiectivele economice și social-culturale;
d) zonele cu risc criminogen;
e) starea infracțională și contravențională;
f) resursele umane și logistice aflate la dispoziție, destinate pentru a fi utilizate în activită țile
de menținere a ordinii și siguranței publice.
(la 01-04-2015, Articolul 8 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL
nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie 2015 )

Articolul 9
(1) Efectivele angrenate în activitățile de menținere a ordinii și siguran ței publice, repartizate
într-o zonă de siguranță publică, desfășoară activită ți de patrulare pedestră, auto sau folosind
animale de serviciu, pe itinerare stabilite în func ție de evolu ția criminalită ții și asigură
intervenția la evenimentele semnalate.
(la 01-11-2018, Alineatul (1) din Articolul 9 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul
I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01
noiembrie 2018 )(2) Menținerea ordinii și siguranței publice de către poli ția transporturi se
realizează prin patrularea în trenurile de călători, precum și prin activită ți de patrulare pe
itinerare stabilite în zona de competență. Competen țele șefilor unită ților de poli ție, prevăzute
de prezentul ordin, se exercită în mod corespunzător de către șefii unită ților de poli ție
transporturi.(3) Pe traseele turistice, menținerea ordinii și siguranței publice se realizează prin
patrule de jandarmi, conform art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea
și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, și a Planului
unic de ordine și siguranță publică.
(la 01-11-2018, Alineatul (3) din Articolul 9 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul
I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01
noiembrie 2018 )
(la 01-04-2015, Articolul 9 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL
nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie 2015 )

Articolul 10
(1) Activitatea de patrulare este organizată pe baza concluziilor rezultate din analizele tactice,
fiind adaptată la particularitățile fiecărei zone de siguran ță publică.(2)  Numărul schimburilor și
intervalul orar al acestora se stabilesc în func ție de evolu ția situa ției operative de către
directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului Bucure ști/ șefii inspectoratelor
de poliție județene, cu informarea șefilor celorlalte structuri participante la activită țile de
menținere a ordinii și siguranței publice.(3) Șefii structurilor Ministerului Afacerilor Interne
implicate asigură prezența efectivelor proprii la sediul unită ții de poli ție sau loca ția unde se
realizează instruirea efectivelor și organizarea dispozitivului de men ținere a ordinii și
siguranței publice.
(la 01-04-2015, Articolul 10 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 10^1
(1) Constituirea patrulelor se realizează de către poli țistul anume desemnat de șeful poli ției
municipale/ orășenești/secției de poliție/structurii jude țene de poliție transporturi.(2)  Patrula
de poliție se constituie din cel puțin 2 polițiști desemna ți din rândul celor care î și desfă șoară
activitatea în structuri ale Poliției Române cu atribu ții principale de men ținere a ordinii și
siguranței publice.(3) În componența patrulei constituite potrivit alin. (2) pot fi incluși
suplimentar:
a) polițiști din cadrul altor structuri de poliție decât cele cu atribu ții principale de men ținere a
ordinii și siguranței publice;
b) studenți sau elevi ai instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne pentru
formarea ofițerilor/agenților de poliție, poliție de frontieră, respectiv a ofi țerilor/subofi țerilor de
jandarmi.(4) În situații justificate, patrula poate fi formată dintr-un poli țist care î și desfă șoară
activitatea în structuri cu atribuții principale de men ținere a ordinii și siguran ței publice și un
polițist din cadrul structurilor prevăzute la  alin. (3) lit. a).(5) Prin excepție de la alin. (2), în
raport cu efectivele de poliție avute la dispoziție sau cu situa ția operativă, în cazul în care
pentru activitatea de patrulare sunt disponibile efective ale Jandarmeriei Române și/sau ale
Poliției de Frontieră Române, acestea se utilizează de către poli țistul prevăzut la  alin.
(1) pentru constituirea de:
a) patrule mixte, formate din cel puțin un polițist cu atribu ții principale de men ținere a ordinii
publice și un jandarm sau un polițist de frontieră;
b) patrule formate din cel puțin 2 jandarmi sau 2 polițiști de frontieră, care vor ac ționa sub
conducerea și controlul structurilor competente ale Poli ției Române.(6)  Constituirea patrulelor
prevăzute la alin. (2)-(5) se consemnează într-un registru privind dispozitivul de ordine și
siguranță publică și patrulare.
(la 01-11-2018, Articolul 10^1 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din
ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01
noiembrie 2018 )

Articolul 10^2

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne repartizate în dispozitivul de men ținere a ordinii și


siguranței publice desfășoară activități de patrulare pe itinerare stabilite înainte de intrarea în
serviciu, având următoarele atribuții principale:
a) acționează în zona de patrulare pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale;
b) intervin la evenimentele semnalate;
c) participă la prinderea și identificarea persoanelor suspecte de comiterea unor infrac țiuni;
d) execută activitățile stabilite prin planurile de ac țiune;
e) relaționează cu cetățenii în vederea asigurării unui climat corespunzător de ordine și
siguranță publică;
f) acționează pentru depistarea persoanelor și bunurilor urmărite în temeiul legii;
g) participă la executarea măsurilor stabilite în situa ții de urgen ță;
h) întocmesc acte de constatare a infracțiunilor în condi țiile art. 61, respectiv art. 293 alin. (3)
din Codul de procedură penală;
i) execută primele activități prevăzute de reglementările în vigoare, premergătoare cercetării
la fața locului.
(la 01-04-2015, Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 27
martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie 2015 )

Articolul 11
(1) În cazul adunărilor publice amânate sau anulate, șeful unită ții de jandarmi comunică
șefului unității de poliție competente teritorial efectivele disponibile pentru dispozitivul de
menținere a ordinii și siguranței publice.(2) La solicitarea șefului unității de poliție, efectivele
prevăzute la alin. (1) se constituie în patrule în condițiile art. 10^1 și vor acționa sub
conducerea și controlul structurii de poliție, în zonele stabilite de șeful acesteia.(3)  În cazul
unor situații urgente, neprevăzute, care implică adoptarea măsurilor de asigurare și/sau de
restabilire a ordinii și siguranței publice, atunci când efectivele de jandarmi sunt insuficiente,
șeful unității de jandarmi competente teritorial poate dispune retragerea efectivelor proprii
aflate în dispozitivele de patrulare pentru men ținerea ordinii și siguran ței publice, cu
informarea prealabilă a șefului unității de poliție similare.
(la 01-11-2018, Alineatul (3) din Articolul 11 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 9,
Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
924 din 01 noiembrie 2018 )
(la 01-04-2015, Articolul 11 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 12
(1) Prin dispoziția directorului general al Direcției Generale de Poli ție a Municipiului
București/șefului inspectoratului de poliție județean se pot constitui zone speciale de
siguranță publică.(2) În zona specială de siguranță publică:
a) se instituie dispozitive suplimentare de ordine și siguran ță publică ce vor intensifica
activitățile de menținere a ordinii publice prevăzute la  art. 10^2;
b) se alocă, după caz, resurse suplimentare din cadrul structurilor de investiga ții criminale,
investigarea criminalității economico-financiare, combaterea criminalită ții organizate, arme,
muniții și substanțe periculoase și altor structuri de poli ție judiciară, structurilor de poli ție
rutieră, poliție transporturi, intervenție rapidă etc. pentru intensificarea activită ților specifice
de constatare a infracțiunilor ori altor fapte antisociale și identificarea persoanelor suspecte
de comiterea acestora;
c) se derulează campanii de prevenire a criminalității prin structurile specializate ale Poli ției
Române;
d) se utilizează metode și mijloace polițienești prevăzute de Legea nr. 218/2002 privind
organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările ulterioare, necesare
pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietă ții private și
publice și respectarea ordinii și liniștii publice;
e) se solicită, după caz, structurilor administra ției publice locale adoptarea măsurilor din
competența acestora în scopul diminuării/eliminării cauzelor care au determinat instituirea
zonei speciale de siguranță publică.(3) Constituirea zonei speciale de siguranță publică are loc
la inițiativa directorului general al Direcției Generale de Poli ție a Municipiului Bucure ști/ șefului
inspectoratului de poliție județean sau a șefilor unită ților de poli ție subordonate/poli ție
transporturi, atunci când pe un spațiu delimitat se concentrează un fenomen criminogen,
precum și în situația în care există date cu privire la posibilitatea tulburării ordinii și
siguranței publice.
(la 01-11-2018, Alineatul (3) din Articolul 12 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10,
Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
924 din 01 noiembrie 2018 )(4) Dispoziția privind constituirea zonelor speciale de siguran ță
publică cuprinde date referitoare la:
a) cauzele care au generat necesitatea instituirii zonei speciale de siguran ță publică;
b) condițiile favorizatoare;
c) scopul și obiectivele vizate;
d) delimitarea în spațiu;
e) perioada instituirii, care nu va depăși 30 de zile;
f) forțele participante și activitățile ce urmează a fi desfășurate;
g) modalitatea de evaluare a eficienței activităților desfă șurate.(5)  Dispoziția privind
constituirea zonelor speciale de siguranță publică se comunică în scris șefilor structurilor
teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne implicate.(6) Menținerea zonei speciale de
siguranță publică se poate prelungi, succesiv, pentru perioade de maximum 30 de zile, în
condițiile alin. (1).(7) Măsura de constituire a zonei speciale de siguran ță publică încetează
prin dispoziție emisă în condițiile alin. (1), atunci când au fost înlăturate sau diminuate
semnificativ cauzele ce au determinat constituirea acesteia.
(la 01-04-2015, Articolul 12 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 13
Abrogat
(la 01-04-2015, Articolul 13 din Capitolul II a fost abrogat de Punctul 10, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 14

Compunerea și logistica patrulelor mixte se stabilesc în func ție de situa ția concretă din
zonele de patrulare, efectivele și mijloacele disponibile.

Articolul 15
(1) Instruirea premergătoare intrării în serviciu a efectivelor din dispozitivul de men ținere a
ordinii și siguranței publice are ca scop informarea acestora cu privire la evolu ția situa ției
operative, aspectele identificate din analiza tactică, informa țiile de ținute și zonele de
patrulare.(2) Activitatea de instruire/pregătire se realizează în cadrul programului efectiv de
lucru.(3) Programul de lucru al efectivelor din dispozitivele de ordine și siguran ță publică se
organizează potrivit legii.(4) Instruirea efectivelor angrenate în activită ți de men ținere a ordinii
și siguranței publice se efectuează la sediul structurii de poli ție sau în altă loca ție, în func ție
de condițiile existente pe plan local, de către polițiști desemna ți de șefii structurilor de poli ție,
cu participarea reprezentanților jandarmeriei și poliției de frontieră.(5)  În timpul activității de
instruire, polițiștii desemnați verifică și starea fizică generală a efectivelor, ținuta, mijloacele
individuale de intervenție din dotare, documentele necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu
și stabilesc măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.
(la 01-04-2015, Articolul 15 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 16
(1) Intervenția la evenimentele semnalate se realizează pe principiul "cea mai apropiată
patrulă de locul evenimentului intervine", astfel:
a) din oficiu;
b) la solicitarea cetățenilor;
c) la solicitarea dispeceratului sau ofițerului de serviciu din cadrul Poli ției Române.
(2) Structurile Jandarmeriei Române sau ale Poliției de Frontieră Române sesizate cu privire la
existența unei situații ce impune intervenția unei patrule din cadrul dispozitivului de ordine
publică au obligația de a comunica despre aceasta dispeceratului sau ofi țerului de serviciu din
cadrul structurii teritoriale a Poliției Române, care va adopta măsurile necesare în vederea
realizării intervenției.(3) Pentru fiecare eveniment la care s-a intervenit se întocme ște, în mod
obligatoriu, "Fișa de intervenție la eveniment(4)  Modelul "Fișei de intervenție la eveniment" se
stabilește prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poli ției Române
și se utilizează de toate structurile participante la men ținerea ordinii publice.(5)  Înainte de a
interveni la un eveniment atunci când se sesizează din oficiu sau este sesizat de cetă țeni ori
în cel mai scurt timp posibil, șeful patrulei comunică despre aceasta dispecerului sau
ofițerului de serviciu din cadrul structurii teritoriale a Poli ției Române.(6)  La finalizarea
fiecărei intervenții la un eveniment, șeful patrulei informează dispecerul sau ofi țerul de
serviciu al poliției cu privire la măsurile luate ori modul de solu ționare a cazului.
(la 01-04-2015, Articolul 16 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 17
(1) La ieșirea din serviciu, membrii patrulelor de siguran ță publică întocmesc un "Raport cu
activitățile desfășurate", care, împreună cu "Fișa de intervenție la eveniment", se predă
structurii de poliție în vederea implementării în Sistemul Na țional de Raportare a Incidentelor.
O copie a acestor documente se predă de către membrii patrulelor și celorlalte structuri din
care aceștia fac parte.(2) Datele consemnate stau la baza întocmirii analizelor tactice.
(3) Modelul "Raportului cu activitățile desfășurate" se stabile ște prin dispozi ție a inspectorului
general al Inspectoratului General al Poliției Române și se utilizează de toate structurile
participante la menținerea ordinii publice.
(la 01-04-2015, Articolul 17 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 18
(1) Verificarea modului în care își desfășoară activitatea efectivele din dispozitivul de
menținere a ordinii și siguranței publice se efectuează de către șeful structurii de poli ție sau
de către polițiști anume desemnați de acesta.(2) Verificarea poate fi desfășurată și în comun
de către personalul prevăzut la alin. (1) și reprezentanți ai celorlalte structuri ale Ministerului
Afacerilor Interne participante.
(la 01-04-2015, Articolul 18 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )
Articolul 19

Șefii polițiilor municipale/orășenești/secțiilor de poliție/posturilor de poli ție transporturi


analizează săptămânal eficiența activității desfășurate de către efectivele din dispozitivul de
menținere a ordinii și siguranței publice, concluziile fiind înaintate ierarhic pentru a fi avute în
vedere în cadrul activităților prevăzute la  art. 22 alin. (4).
(la 01-11-2018, Articolul 19 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din
ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01
noiembrie 2018 )

Articolul 20

Conducerea activităților de menținere a ordinii și siguran ței publice revine directorului general
al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București/ șefului inspectoratului de poli ție
județean sau înlocuitorului legal.

Articolul 21

Șefii polițiilor municipale/orășenești/secțiilor de poliție/structurii jude țene de poli ție transporturi


coordonează și controlează toate activitățile de men ținere a ordinii și siguran ței publice
desfășurate în zona lor de competență, cu excepția celor care se desfă șoară pe trasee
turistice, care sunt coordonate și controlate de către șefii unită ților/subunită ților de jandarmi.
(la 01-11-2018, Articolul 21 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din
ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01
noiembrie 2018 )

Capitolul III Organizarea cooperării și colaborării în activitatea de men ținere a ordinii și


siguranței publice

Articolul 22
(1) Pentru realizarea activității integrate de menținere a ordinii și siguran ței publice se
constituie Grupul de coordonare și trasare a sarcinilor, denumit în continuare G.C.T.S.
(2) G.C.T.S. are rol de organizare și decizie și este compus din:
a) șeful inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poli ție a Municipiului
București;
b) șeful inspectoratului de jandarmi județean sau al Direc ției Generale de Jandarmi a
Municipiului București și, după caz, șeful grupării mobile de jandarmi;
c) șeful serviciului teritorial al poliției de frontieră;
d) șeful serviciului de ordine publică din cadrul inspectoratului de poli ție jude țean sau
Direcției Generale de Poliție a Municipiului București;
e) șeful secției regionale/serviciului poliției transporturi din cadrul Poli ției Române,
competentă teritorial;
f) șeful structurii de analiză a informațiilor din cadrul Poli ției Române, competentă teritorial.
(3) În măsura în care se impune, în cadrul G.C.T.S. pot fi convoca ți și șefii altor structuri sau
subunități din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române sau Poli ției de Frontieră Române.
(4) Activitatea G.C.T.S. se desfășoară prin organizarea de ședin țe tactice, la sediul unită ții de
poliție, care vizează evaluarea situației operative, disfunc ționalită țile apărute în opera țiunile
anterioare, schimbul de date și informații de interes operativ, precum și ini țierea, organizarea
și desfășurarea de acțiuni/activități comune.(5) G.C.T.S. stabilește și modalitatea concretă de
cooperare și comunicare la nivelul municipiilor, ora șelor, comunelor și sectoarelor
municipiului București între structurile Poliției Române, Jandarmeriei Române și Poli ției de
Frontieră Române.(6) Ședința tactică se convoacă săptămânal sau ori de câte ori se impune și
este condusă nemijlocit de către șeful inspectoratului de poli ție jude țean, respectiv al
Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.(7)  În cadrul ședințelor G.C.T.S.,
reprezentanții structurilor de jandarmi și poliție de frontieră comunică datele necesare
referitoare la efectivele disponibile pentru executarea misiunilor specifice de men ținere a
ordinii și siguranței publice.
(la 01-11-2018, Articolul 22 din Capitolul III a fost completat de Punctul 13, Articolul I din
ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01
noiembrie 2018 )
(la 01-04-2015, Articolul 22 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 23
Abrogat
(la 01-04-2015, Articolul 23 din Capitolul III a fost abrogat de Punctul 18, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 24
(1) Atunci când situația operativă o impune, în activitatea de men ținere a ordinii și siguran ței
publice pot fi angrenate, în condițiile legii, structuri de poli ție locală.(2)  Integrarea efectivelor
poliției locale în dispozitivul de menținere a ordinii și siguran ței publice se face având în
vedere prevederile Planului unic de ordine și siguran ță publică și ale Planului de ordine și
siguranță publică al poliției locale, în baza unor protocoale de cooperare încheiate între
inspectoratele de poliție județene/Direcția Generală de Poli ție a Municipiului
București/structura județeană de poliție transporturi și autoritatea administra ției publice
locale.
(la 01-11-2018, Alineatul (2) din Articolul 24 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 14,
Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
924 din 01 noiembrie 2018 )(3) Protocoalele prevăzute la alin. (2) vor cuprinde detalii privind
modul concret de realizare a activității de patrulare și de utilizare a resurselor logistice.
(4) Evaluarea eficienței activităților desfășurate de Poli ția Română în comun cu poli ția locală
se realizează cel puțin trimestrial de către șefii poli țiilor municipale/oră șene ști/sec țiilor de
poliție/structurilor județene de poliție transporturi, concluziile fiind înaintate șefului
inspectoratului de poliție județean/Direcției Generale de Poli ție a Municipiului Bucure ști.
(la 01-11-2018, Alineatul (4) din Articolul 24 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 14,
Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
924 din 01 noiembrie 2018 )
(la 01-04-2015, Articolul 24 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 25

Cu ocazia acțiunilor organizate în zone cu potențial criminogen ridicat, instruirea efectivelor


angrenate se efectuează de către polițiștii desemna ți de șefii structurilor de poli ție, în baza
produselor analitice puse la dispoziție de structurile de analiză a informa țiilor competente
teritorial.
(la 01-04-2015, Articolul 25 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Capitolul III^1 Planul unic de ordine și siguranță publică


(la 01-11-2018, Actul a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118 din 26
octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^1
(1) Planul unic de ordine și siguranță publică, ale cărui reguli de întocmire sunt prevăzute
în anexa nr. 1 la prezentul ordin, este documentul operativ de lucru prin care se organizează
anual activitatea pentru menținerea ordinii și siguranței publice pe teritoriul unui
județ/municipiului București.(2) Documentul prevăzut la alin. (1) se elaborează sub
coordonarea șefului inspectoratului județean de poli ție/ directorului general al Direc ției
Generale de Poliție a Municipiului București, iar ulterior se transmite spre consultare
autorității teritoriale de ordine publică.(3) După consultarea autorității teritoriale de ordine
publică, documentul elaborat în condițiile alin. (2) se prezintă, spre aprobare, prefectului.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^2
(1) Pentru elaborarea Planului unic de ordine și siguran ță publică, prin dispozi ție a șefului
inspectoratului județean de poliție/directorului general al Direc ției Generale de Poli ție a
Municipiului București, se constituie un grup de lucru format din șefii serviciilor operative,
șeful serviciului comunicații și informatică și șefii polițiilor municipale/oră șene ști/structurilor
județene de poliție transporturi/șefii sectoarelor de poli ție ale municipiului Bucure ști.(2)  Din
grupul de lucru prevăzut la alin. (1) fac parte și reprezentanți ai celorlalte structuri teritoriale
ale Ministerului Afacerilor Interne cu atribu ții în domeniul men ținerii ordinii și siguran ței
publice, desemnați prin dispoziție/ordin a/al șefilor structurilor respective.(3)  Grupul de lucru
este condus de către adjunctul șefului inspectoratului jude țean de poli ție/directorului general
al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, cu responsabilită ți în domeniul ordinii
publice.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^3
(1) La nivel județean, Planul unic de ordine și siguranță publică se elaborează de către
inspectoratul județean de poliție, în baza planurilor de ordine și siguran ță publică ale
municipiilor și orașelor.(2) La nivelul municipiului București, Planul unic de ordine și siguran ță
publică se elaborează de către Direcția Generală de Poli ție a Municipiului Bucure ști, în baza
planurilor de ordine și siguranță publică ale sectoarelor municipiului Bucure ști.(3)  La nivelul
sectoarelor municipiului București, planurile de ordine și siguran ță publică se elaborează în
baza planurilor de ordine și siguranță publică ale sec țiilor de poli ție.(4)  Planurile de ordine și
siguranță publică ale municipiilor pe raza cărora sunt înfiin țate sec ții de poli ție se elaborează
în baza planurilor întocmite la nivelul fiecărei secții.(5)  În planurile de ordine și siguranță
publică ale municipiilor și orașelor se includ și posturile de poli ție comunale arondate.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^4

La întocmirea planurilor de ordine și siguranță publică ale localită ților, în care există și
structuri de jandarmerie și/sau poliție de frontieră, din cadrul grupului de lucru face parte și un
reprezentant al acestora.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^5

Planul unic de ordine și siguranță publică și planurile de ordine și siguran ță publică se


actualizează, după caz, anual până la data de 1 martie sau ori de câte ori se produc modificări
în evoluția situației operative sau cu privire la efectivele proprii ori ale structurilor
participante la activitățile de menținere a ordinii publice.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^6
(1) Planul unic de ordine și siguranță publică se păstrează la inspectoratul jude țean de
poliție/Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.(2)  Celorlalte structuri ale
Ministerului Afacerilor Interne, semnatare ale Planului unic de ordine și siguran ță publică, li se
transmit extrase din acesta, în părțile ce le privesc, respectiv situa ția operativă, dispozitivele
poliției și cele ale structurilor cărora li se comunică extrasul, misiunile, for țele aflate la
dispoziție și asigurarea suportului logistic, instruirea efectivelor, precum și modul de
organizare a cooperării.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^7

Planurile de ordine și siguranță publică întocmite la nivelul localită ților se transmit celorlalte
structuri teritoriale cu atribuții în domeniul men ținerii ordinii și siguran ței publice, în
condițiile art. 25^6 alin. (2).
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 25^8

Planul unic de ordine și siguranță publică elaborat în condi țiile  art. 25^1 se clasifică la nivel
secret de serviciu.
(la 01-11-2018, Capitolul III^1 a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 118
din 26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Capitolul IV Dispoziții finale

Articolul 26
Abrogat
(la 01-04-2015, Articolul 26 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 21, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 26^1
(1) Lunar, până pe data de 20, Inspectoratul General al Poli ției Române transmite la Direc ția
generală management operațional analiza privind efectivele și rezultatele ob ținute pe timpul
misiunilor de menținere a ordinii și siguranței publice în sistem integrat pentru luna
precedentă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.(2) În săptămâna
premergătoare elaborării analizei prevăzute la alin. (1), șefii unităților teritoriale de poliție
organizează și desfășoară ședințe de lucru comune cu reprezentan ții structurilor prevăzute
la art. 25^2 alin. (2), în cadrul cărora se vor evalua și corela datele privind activită țile
desfășurate, efectivele folosite și rezultatele obținute pe timpul executării misiunilor de
menținere a ordinii și siguranței publice în sistem integrat, în acest sens întocmindu-se o
analiză comună, care va fi transmisă la Inspectoratul General al Poli ției Române.
(la 01-11-2018, Capitolul IV a fost completat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 118 din
26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 26^2

Direcția generală management operațional monitorizează și analizează trimestrial modul de


desfășurare a activităților de menținere a ordinii publice, precum și eficien ța acestora.
(la 01-11-2018, Capitolul IV a fost completat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 118 din
26 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 01 noiembrie 2018 )

Articolul 27
Abrogat
(la 01-04-2015, Articolul 27 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 21, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

Articolul 28

Responsabilitatea asigurării necesarului de efective, mijloace logistice și a modului de


pregătire a acestora revine conducerilor fiecărei structuri implicate.
(la 01-04-2015, Articolul 28 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din
ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 01 aprilie
2015 )

S-ar putea să vă placă și