MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE DREPT
STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
SPECIALIZAREA – DREPT
DISCIPLINA – DREPTUL CIVIL CONTRACTE SPECIALE

CONTRACTUL DE DONAȚIE.

2021-2022
 Cuprins

Notiunea contractului de donatie................................................................................................2

Caracteristici juridice.............................................................................................................3
Capacitatea juridica a partilor................................................................................................3
Obiectul contractului de donatie............................................................................................5
Forma contractului de donatie................................................................................................6
Statul estimativ.......................................................................................................................7
Principiul irevocabilitatii donatiilor...........................................................................................7
Notiune si caracteristici..........................................................................................................8
Efectele contractului de donatie...............................................................................................10
Efectul de transmitere a drepturilor......................................................................................10
Obligațiile donatorului.........................................................................................................10
Obligațiile donatorului.........................................................................................................11
Cauzele legale de revocare a donatiilor...................................................................................12
Contractul de donație este, în principiu, irevocabil. Din acest principiu rezultă anumite clauze
legale de revocare, și anume:...................................................................................................12
- Pentru neexecutarea obligațiilor;......................................................................................12
- Pentru ingratitudine...........................................................................................................12
- Pentru apariția unui copil..................................................................................................12
Revocarea pentru neîndeplinirea îndatoririlor și pentru ingratitudine nu se poate face decât pe
cale judecătorească. Astfel, instanța - pe baza probelor prezentate - apreciază, de la caz la caz,
revocarea donației....................................................................................................................12
Donatiile simulate, indirecte si darurile manuale.....................................................................12
Donatiile simulate................................................................................................................12
Donatiile deghizate...............................................................................................................12
Donatiile prin interpunere de personale...............................................................................12
Donatiile indirecte................................................................................................................13
Darurile manuale..................................................................................................................13
Bibliografie..............................................................................................................................14

Notiunea contractului de donatie

 Codul civil, conform articolului 8011, prevede că donatia poate fi un contract solemn
prin care o parte, numită donator, cu intenție liberală, își diminuează irevocabil patrimoniul în
favoarea părții adverse, numită donatar, fără nicio contraprestație din partea acesteia din
urmă.
După cum arată această definiție, ceea ce caracterizează o donație este faptul că
transferul de bunuri de la un patrimoniu la un altul fără echivalent, cu intenția de a construi o
donație (animus donandi).
Această intenție, concretizată în încheierea contractului, în forma și în condițiile
prevăzute de lege, justifică creșterea unui bun în detrimentul altuia, constituind cauza
acestuia.
Ar trebui văzut chiar că donația - ca o gamă de contracte cu titlu gratuit - ar putea fi o
liberalitate, întrucât are ca efect diminuarea patrimoniului donatorului cu bunul donat, spre
deosebire de contractele dezinteresate (de exemplu, comodatul, mandatul sau depozitul
gratuit etc.), care nu diminuează patrimoniul celui care oferă o prestație unei alte persoane,
motiv pentru care acestea din urmă nu par a fi supuse fundamentelor de fond și de formă
prevăzute pentru donații.

Caracteristici juridice

Contractul de donație poate fi un contract solemn, pentru a cărui valabilitate este

importantă forma unui document autentificat, lipsa formei ducând la nulitatea absolută a
acestuia (articolul 813 din Codul civil).
Contractul de donație poate fi un contract cu titlu gratuit pentru categoria donațiilor,
deoarece donatorul își reduce patrimoniul cu un bun sau un drept (real sau de creanță) fără a
primi echivalentul acestuia. Intenția cu titlu gratuit ("animus donandi") trebuie să existe la
momentul încheierii contractului (articolul 813 din Codul civil).
Contractul de donație poate fi o convenție, deoarece creează obligații doar pentru
donator (în principiu). indiferent dacă este sau nu un cadou cu sarcini pentru donatar, aceste
sarcini ar putea să nu depășească valoarea bunului donat, deoarece atunci contractul devine
un contract, cu titlu oneros.
Contractul de donație ar putea fi un contract translativ de proprietate, corectul fiind
transferat prin acordul părților exprimat cu respectarea condițiilor de formă cerute de lege.

1
Codul Civil actualizat 2022
 Conditiile de validitate ale contractului de donatie

Capacitatea juridica a partilor

Incapacitati de a dispune si de a primi donatii2

În ceea ce privește capacitatea de utilizare, legiuitorul oferă suficiente dizabilități

sigure:

Incapacitatea de a dispune - în conformitate cu articolul 806 din Codul civil, modificat

prin articolul 129 alin. 1 - 3, 105 și 107 din Codul familiei, minorii și persoanele aflate sub
interdicție judecătorească nu pot face donații, chiar dacă există acordul reprezentantului
personal și al autorității tutelare, cu excepția donațiilor obișnuite făcute de minori cu diverse
ocazii, donații care nu afectează substanțial patrimoniul donatorului. În favoarea tutorelui,
minorul ar putea să nu piardă donația chiar și după împlinirea vârstei majoratului, atâta timp
cât autoritatea tutelară nu i-a dat tutorelui descărcare de gestiune (art. 809 din Codul civil și
art. 141 din Codul familiei). O excepție de la regula actuală este atunci când tutorele este acel
ascendent al minorului.

Persoanele neconcepute (art. 808 Cod civil) și organizațiile care nu au dobândit

personalitate juridică nu pot primi donații. Un copil nenăscut poate primi o donație doar
indirect, dacă donatorul gratifică pe cineva cu un bun, impunând cerința ("obligația") de a
transmite copilului dreptul de proprietate asupra acelui bun pentru a schimba statul.

În ceea ce privește structurile organizaționale (în special organizațiile non-profit),

acestea vor primi donații (chiar și în timpul înființării lor) dacă aceste donații sunt absolut
necesare pentru a acumula personalitate juridică. Practic, este vorba de o capacitate de
folosință anterioară momentului constituirii, capacitate legată doar de acele acte și condiții
necesare pentru constituire (de exemplu: cerința de a deține active proprii).

Străinii și apatrizii nu pot primi donații dacă obiectul donației este un teren (art. 41
alin. 2 din Constituție).

2
Drept civil. Contractele speciale - Prof.univ.dr. Radu-Gheorghe GEAMĂNU
 Medicii și farmaciștii ar putea să nu primească donații de la persoane care sunt tratate
sau îngrijite de ei înainte de deces. Interdicția se referă, de asemenea, la preoții care se află în
apropierea pacientului (donator) și care efectuează servicii și alte practici religioase (art. 810
alin. 1 și trei din Codul civil).

Această categorie nu include donațiile remunerate pentru servicii efectuate de către

donator (art. 810 alin. 2 Cod civil) în favoarea donatorului. ca exemplu, cel care a îngrijit
donatorul în sensul de menaj sau alte servicii casnice este, de asemenea, remunerat de către
donator.

Atunci când este necesară capacitatea

În ceea ce privește capacitatea de relevanță, întrucât donația este un act de dispoziție

irevocabil, atât donatorul, cât și, prin urmare, donatarul trebuie să aibă capacitate deplină de
exercițiu în conformitate cu dispozițiile legale privind incapacitatea de a elimina și de a primi
donații.

Momentul în care trebuie să existe capacitatea juridică este acela al acordului de

voință, care diferă dacă persoanele sunt prezente sau absente și se încheie prin intermediul
unor documente separate.

Astfel, în conformitate cu articolul 814 alin. 2 din Codul civil, dacă donația este
încheiată prin documente separate, donatorul trebuie să fie "capabil" să creeze o donație în
momentul lansării ofertei, în momentul acceptării acesteia de către donatar și în momentul
primirii comunicării acceptării comunicării.

În ceea ce privește donatarul, acesta trebuie să aibă capacitatea juridică prevăzută de

lege la momentul acceptării donației.

Sancțiunea incapacității speciale "de a dona" sau "de a primi donația".

În funcție de interesele protejate de norma juridică încălcată prin încheierea

contractului juridic de donație, de norma privind capacitatea juridică a părților, nulitatea este,
de asemenea, absolută sau relativă.

De exemplu, există nulitate absolută dacă terenul a fost donat cu încălcarea dispoziției
constituționale care interzice achiziționarea de terenuri de către străini sau apatrizi.
 Este un caz de nulitate relativă ori de câte ori un contract de donație a fost încheiat de
minori fără consimțământul prealabil al reprezentantului personal, care poate fi invocat de
reprezentantul personal al minorului sau de succesorii în drepturi ai acestuia.

Obiectul contractului de donatie

Obiectul contractului de donație trebuie să îndeplinească condițiile necesare pentru

toate contractele, și anume condițiile generale prevăzute la articolele 948 și 964 din Codul
civil. Astfel, obiectul contractului trebuie să:

- Să fie determinat sau determinabil;

- Să fie licit, posibil;
- să existe în prezent sau să poată exista în viitor;
- să constituie o prestație a persoanei care este obligată.
În practică, există probleme privind obiectul donației atunci când contractul de donație
este însoțit sau urmat de un alt contract la care participă o altă persoană decât donatarul și
donatorul.

Nu poate fi donat bunul unei alte persoane, deoarece acest lucru ar afecta principiul
irevocabilității donațiilor, iar donatorul trebuie să fie proprietarul lucrului donat la momentul
încheierii contractului.

Importanța cunoașterii obiectului contractului de donație rezidă în următoarele idei:

- Dacă obiectul donației este o sumă de bani, nu se vor aplica dispozițiile legale privind
raportarea, revocarea sau reducerea donației;
- Dacă obiectul donației este imobilul cumpărat cu suma de bani de la donator, se vor
aplica dispozițiile legale privind raportarea, revocarea sau reducerea donației.

Forma contractului de donatie

Donațiile sunt încheiate în formă autentică (conform articolului 813 din Codul civil).

Cerința formei autentice constituie o măsură specială de protecție pentru donatorul

care încorporează un drept prezent și irevocabil în mod nechibzuit.

Sancțiunea pentru neacomodarea formei autentice este nulitatea absolută. forma

actului autentic este, prin urmare, o condiție "ad validitatem", iar nulitatea poate fi invocată și
de o persoană, chiar și din oficiu de către instanță.
 În cazul în care un contract de donație a fost încheiat fără respectarea formei
autentice, acesta va fi reformulat în conformitate cu dispozițiile articolului 813 din Codul
civil.

Forma autentică a fost impusă de legiuitor pentru a atrage atenția donatorului asupra
seriozității donației pentru patrimoniul său și asupra faptului real că donația este, teoretic,
irevocabilă.

În cazul în care contractul de donație este încheiat în documente separate (între

absenți), atât oferta, cât și acceptarea trebuie să fie amestecate în formă autentică.

În conformitate cu articolul 814 alineatul (2) din Codul civil, în cazul în care
donatorul moare înainte de acceptarea de către donatar, oferta devine nulă și neavenită, ca și
cum nu ar fi existat.

După decesul donatorului, donația este confirmată, ratificată în formă autentică de

către moștenitorii legali ai acestuia (art. 1167 Cod civil). chiar faptul că moștenitorii
donatorului pot confirma donația a ridicat întrebarea în cadrul doctrinei de specialitate dacă
am fi în prezența unui caz de nulitate relativă. în cadrul opiniei, acest exemplu nu este un caz
de nulitate relativă, ci mai degrabă o situație excepțională în care nulitatea absolută este
acoperită de confirmarea actului juridic, care se bazează pe existența unei obligații naturale în
sarcina moștenitorilor.

Cu alte cuvinte, moștenitorii donatorului pot confirma donația făcută de donator, un

cadou cu vicii de formă, adică lipsa unui document autentificat, iar dacă au nevoie de
ratificare (confirmarea donației) nu pot reveni asupra actului confirmativ. Viciul de formă
privind solemnitatea contractului de donație rămâne o explicație pentru nulitatea absolută.

Statul estimativ

În cazul în care donația se referă la bunuri mobile, corporale sau necorporale, acest
lucru trebuie să fie consemnat într-o "declarație estimativă" semnată de ambele părți
contractante, în care să se descrie bunul și valoarea sa globală (art. 827 Cod civil). Declarația
estimativă ar putea fi, de asemenea, cuprinsă în contractul de donație sau într-un document
excesiv de separat semnat atât de donator, cât și, prin urmare, de donatar.
 Declarația estimativă este luată în considerare ca fiind o condiție "ad probationem",
singura sancțiune fiind imposibilitatea de a dovedi conținutul donației în cazul bunurilor
mobile, în special în ceea ce privește valoarea acestora.

Declarația de avere nu este necesară în cazul donațiilor manuale și al donațiilor

indirecte, care trebuie să îndeplinească alte condiții și care, prin natura lor, nu presupun
existența acestei proceduri.

În cazul bunurilor mobile, transferul de bunuri mobile prin donație trebuie să

îndeplinească, de asemenea, condițiile de publicitate imobiliară.

Principiul irevocabilitatii donatiilor

Notiune si caracteristici

În esență, testamentele de viață sunt irevocabile. Această irevocabilitate, reglementată

de texte speciale (art. 801 și 822 - 824 Cod civil), care are un rol disuasiv pentru donator și
contribuie la protecția circuitului civil, nu este cea prevăzută pentru toate contractele (art. 969
Cod civil) și care sfârșește din principiul potrivit căruia, odată încheiat, contractul are forță
obligatorie între părțile contractante (este acea "lege a părților") și nu poate fi revocat
(desființat, desființat sau modificat) prin nevoia uneia dintre ele (irevocabilitatea de grad
primar). Forța obligatorie a oricărui contract se aplică, evident, și unui contract de donație, în
sensul că - odată încheiat - nu poate fi dizolvat prin dorința uneia dintre părți, fie ea și
donatorul.

Însă irevocabilitatea donațiilor conține un caracter special, mai accentuat decât forța
obligatorie a oricărui contract, în sensul că în cadrul donațiilor (fie că sunt făcute în formă
autentică, deghizată, indirectă sau manuală) irevocabilitatea privește nu numai rezultatele, ci
și însăși esența contractului, fiind o condiție de validitate pentru formarea acestuia, ceea ce se
numește irevocabilitatea de gradul al doilea.

Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor

 Condițiile potestative sunt acele condiții suspensive sau rezolutorii a căror îndeplinire
depinde de voința celui care este legat.

Condițiile potestative sunt de două feluri:

1. Pure - a căror îndeplinire depinde exclusiv de dorința celui care este legat;
2. Simple - a căror îndeplinire depinde atât de nevoia celui care se obligă, cât și de alte
cauze exterioare.
Spre deosebire de contractele cu titlu oneros, în cadrul cărora sunt interzise condițiile
potestative pure, în cadrul unei donații sunt interzise și condițiile potestative simple, pentru a
nu afecta principiul irevocabilității donațiilor (art. 822, Cod civil). Pe de altă parte, sunt
permise condițiile ocazionale sau mixte.

Plata datoriilor viitoare nedeterminate pe care le poate face donatorul poate fi o clauză
nulă dacă valoarea acestora nu este încă cunoscută (art. 823 Cod civil).

Rezervarea dreptului de a pierde bunul donat ar putea fi o clauză incompatibilă cu

principiul irevocabilității donațiilor (art. 824 Cod civil). În cazul în care a fost donat mai mult
de un bun și, prin urmare, rezerva există doar în ceea ce privește un bun sau o sumă de bani
selectată, clauza privind dreptul donatorului de a pierde acel bun sau acea sumă de bani vor fi
nule și neavenite. În cazul în care rezerva privind dreptul de a pierde toate bunurile donate,
contractul sunt nule în întregime, deoarece în acest caz ne aflăm în prezența unei condiții
rezolutorii pur potestative, interzisă atât în actele cu titlu oneros, cât și în cele cu titlu gratuit.

Rezervarea dreptului de reziliere unilaterală este prin natura sa o clauză incompatibilă cu

principiul irevocabilității donațiilor.

Clauze admise in contractul de donatie

Următoarele clauze sunt permise în cadrul contractului de donație:

- clauza de termen, deoarece termenul în acest caz nu afectează dobândirea dreptului de

proprietate de către donatar.
- Clauza care se referă la o condiție neoficială
- Clauza referitoare la plata datoriilor prezente sau viitoare ale donatarului
- Clauză care se referă la restituirea bunurilor donatorului către succesiunea donatorului
în cazul în care donatarul moare înaintea donatorului, indiferent dacă lasă sau nu
moștenitori.
 - Clauza prin care donatorul își rezervă dreptul de uzufruct pentru el însuși sau pentru o
altă persoană, sau dreptul de abitație este valabilă, deoarece, în definitiv, se donează
doar "nuda proprietate ".

Revocarea donatiilor intre soti

Aceasta poate fi făcută fie în mod expres (prin act autentic), fie în mod tacit, printr-un
act ulterior al donatorului din care rezultă implicit că donația a fost revocată.

Revocarea poate fi făcută "ad nutum" (voința unilaterală a donatorului) în orice

moment: în timpul căsătoriei, după încheierea căsătoriei, după moartea soțului donator
împotriva moștenitorilor săi.

Donația între soți devine definitivă și irevocabilă doar din momentul decesului
donatorului.

Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilității donațiilor sunt compatibile în

cazul donațiilor între soți.

Efectele contractului de donatie

Efectul de transmitere a drepturilor

Efectul translativ operează în puterea contractului - acordul de voință - fără a fi

necesară predarea (tradiția) bunurilor donate, cu excepția donațiilor manuale. Acordul de
voință al părților trebuie, evident, să îmbrace forma unui document autentificat.

Există cazuri excepționale în care un drept se stinge printr-un cadou (de exemplu: în
cadrul cazului de iertare a datoriilor).

Obligațiile donatorului
 Obligație de mână asupra bunului donat

Din momentul transferului dreptului de proprietate sau al altui drept real sau de
creanță, donatorul este obligat să se îngrijească de bunul donat la momentul și locul convenite
și răspunde pentru orice daune sau deteriorări care rezultă din fapta sa culpabilă.

Obligația de garanție

În general, donatorul nu răspunde pentru evicțiune sau pentru defecte (articolul 828
alineatul (1) din Codul civil). explicația acestei dispoziții este că, fiind vorba de un contract
cu titlu gratuit, o astfel de obligație este incompatibilă.

În mod excepțional, donatorul este obligat să îl asigure pe donatar în cadrul

următoarelor cazuri:

- Dacă se obligă în mod expres în cadrul contractului (art. 828, alin. 2 Cod civil);
- Dacă evicțiunea este că rezultatele unui act privat al donatorului (art. 828, alin. 3 Cod
civil);
- Donatorul este răspunzător pentru prejudiciul cauzat, din cauza viciilor ascunse ale
lucrului, dacă vinovăția îmbracă forma intenției (dol);
- Dacă donația este cu sarcini, în limita cheltuielilor impuse donatarului, donatorul va
răspunde atât pentru evicțiune, cât și pentru viciile lucrului (art. 828, alin. 3 Cod
civil).

Obligațiile donatorului

În general, donatarul nu are nicio obligație față de donator dacă donația este liberă de
sarcini, în afară de cerința de "recunoștință".

În cazul în care donația este cu sarcini (sub modo), sarcina poate fi comparată cu
condiția rezolutorie.

Similitudine

Atât sarcina, cât și condiția rezolutorie au ca efect rezilierea contractului cu efect

retroactiv în cazul în care sarcina sau condiția rezolutorie nu este îndeplinită.
 De asemenea, atât sarcina, cât și condiția trebuie să fie licite, morale, posibile etc.

Diferențe

Condiția rezolutorie nu creează obligații pentru donatar, însă, în cazul unei sarcini,
donatorul este obligat și, doar în caz de neîndeplinire, este posibilă executarea silită.

Condiția rezolutorie operează de drept, în timp ce instanța de judecată va desființa

donația pentru neexecutarea sarcinii (art. 832 Cod civil). Acțiunea de reziliere a contractului
de donație pentru neexecutarea sarcinilor poate fi exercitată de moștenitorii donatorului.

Cauzele legale de revocare a donatiilor

Contractul de donație este, în principiu, irevocabil. Din acest principiu rezultă anumite clauze
legale de revocare, și anume:

- Pentru neexecutarea obligațiilor;

- Pentru ingratitudine

- Pentru apariția unui copil

Revocarea pentru neîndeplinirea îndatoririlor și pentru ingratitudine nu se poate face

decât pe cale judecătorească. Astfel, instanța - pe baza probelor prezentate - apreciază, de la
caz la caz, revocarea donației.

Donatiile simulate, indirecte si darurile manuale

Donatiile simulate

Donațiile simulate apar fie sub forma donațiilor disimulate, ascunse sub aparența unui
act cu titlu oneros, fie sub forma interpunerilor de persoane, care ascund adevăratul beneficiar
al donației.

Donatiile deghizate
 O donație este deghizată atunci când actul public general poate fi un act cu titlu
oneros (de exemplu, o vânzare).

În principiu, donațiile deghizate în cadrul unui act cu titlu oneros sunt valabile dacă
îndeplinesc condițiile de validitate prevăzute de lege pentru actul aparent. în plus, donația
deghizată trebuie să îndeplinească și condițiile de validitate pentru donații, în special cele
care se referă la capacitatea juridică, reducerea, relația etc

Donatiile prin interpunere de personale

Există o donație prin interpunere atunci când donatarul se află în imposibilitatea de a

primi donații de la donator. Astfel, contractul aparent este încheiat cu o persoană interpusă și,
prin urmare, cel ascuns cu donatarul veritabil.

În ceea ce privește dovada interpunerii unei persoane fizice, din cauza dificultăților de
a o dovedi, legea prezumă că sunt persoane interpuse cele ulterioare: părinții, copiii și, prin
urmare, soțul persoanei incapabile, care nu poate primi donațiile.

Donatiile indirecte

Donațiile indirecte sunt acele donații care se fac fără niciun act juridic în afară de
contractul de donație. Aceste acte juridice se califică drept donații dacă sunt făcute cu intenția
de a "gratifica" o anumită persoană și trebuie să întrunească condițiile de fond cerute de lege
pentru donații.

Donațiile indirecte se fac frecvent prin intermediul actelor juridice ulterioare:

renunțarea la un drept, remiterea unei datorii și stipularea unui supliment.

Darurile manuale

Cadoul manual ar putea fi o donație pentru a cărei valabilitate trebuie îndeplinite două
condiții:

- Acordul de voință al părților

 - Tradiția (predarea) lucrului din donație
O donație manuală nu poate viza decât bunuri mobile corporale și, în limita bunurilor
necorporale, numai titluri la purtător. Depozitele la CEC sunt considerate cadouri manuale
dacă sunt făcute în numele unei alte persoane în scopul gratificării acesteia.

De regulă, un cadou manual va fi dovedit prin orice mijloc de probă datorită existenței
elementului de țesătură - tradiția bunului donat. În mod excepțional, donatorul și succesorii
săi pot dovedi donația doar cu ajutorul unui înscris cerut de legiuitor "ad probationem".

Cadourile de nuntă sunt considerate ca fiind proprietatea comună a soților. Numai

cadourile făcute de părinți în mod expres unuia dintre soți după nuntă pot fi considerate ca
fiind bunuri proprii, în pas cu articolul 31 din Codul familiei.

Bibliografie

1. Noul Cod Civil actualizat 2022

2. Drept civil. Contractele speciale - Prof.univ.dr. Radu-Gheorghe GEAMĂNU
3. Contractul de donatie: norme legale, tipuri si model - Mihaela Colesnic