LECŢIA 10

REGNUL PLANTAE. ÎNCRENG. SPERMATOPHYTA – ANGIOSPERMAE:

FAMILIILE ROSACEAE, FABACEAE, ACERACEAE, VITACEAE, APIACEAE
MODULUL 10. Plantae IV

Cuvinte cheie: angiosperme, dicotiledonate, rozide

Subclasa Rosidae:
- specii lemnoase şi ierboase;
- flori hermafrodite, pe tipul 5, cu periant, elemente libere sau unite;
- stamine numeroase, număr variabil de carpele (numeroase sau doar una),
libere sau unite, ovar superior, semiinferior sau inferior;
- au evoluat din Magnoliidae.

U.I. 10.1. Familia Rosaceae – grupează specii ierboase şi lemnoase cu

frunze simple sau compuse, flori hermafrodite, solitare sau dispuse în
inflorescenţe, pe tipul 5, fructe poliachene, polifolicule, polidrupe, poame, drupe.
Reprezentanţi: Spiraea x wanhouttei (cununiţă), Rosa canina (măceş),
Fragaria moschata (căpşun), Fragaria vesca (fragi), Malus domestica (măr) – fig.
35, Pyrus communis (păr), Prunus domestica (prun), Cydonia oblonga (gutui),
Crataegus monogyna (păducel).
Rosa canina (măceş), fig. 34 – arbust cu frunze imparipenat-compuse,
stipelate, flori alb-roz, solitare, fruct poliachenă, închis în receptaculul cărnos.
Spontan, sau ca portaltoi pentru trandafiri, fructele sunt medicinale şi comestibile.

Tabel 5. Familia Rosaceae – prezentarea subfamiliilor comparativ

subfamilia Spiraeoideae Rosoideae Maloideae Prunoideae
port arbuşti arbuşti şi specii arbori şi arbori şi arbuşti
ierboase arbuşti
flori cu receptacul cu receptacul carpelele (5, gineceu
plan şi convex sau unite) semiinferior,

63
 gineceu concav şi concresc cu monocarpelar,
superior gineceu receptaculul, adâncit în
(carpele superior gineceul este receptacul, dar
numeroase) (carpele inferior fără să
numeroase) concrească cu
acesta
fructe polifolicule poliachene, poame drupe
polidrupe

U.I. 10.2. Familia Fabaceae – grupează specii ierboase şi lemnoase.

Prezintă rădăcini cu nodozităţi, frunze compuse, alterne, stipelate. Flori
hermafrodite, zigomorfe, pe tipul 5, dispuse în inflorescenţe (raceme, capitule).
Fruct păstaie.
Reprezentanţi: Pisum sativum (mazăre) – fig. 36, Phaseolus vulgaris
(fasole), Glycine max (soia), Lupinus albus (lupin), Medicago sativa (lucernă
albastră), Trifolium pratense (trifoi roşu), Trifolium repens (trifoi alb, târâtor),
Robinia pseudacacia (salcâm), Laburnum anagyroides (salcâm galben).
Robinia pseudacacia (salcâm) – arbore cu ritidom puternic brăzdat, frunze
imparipenat-compuse, cu stipele transformate în spini. Flori albe, odorante, în
raceme. Fruct păstaie. Meliferă. Cultivat pentru fixarea terenurilor supuse
eroziunii. Utilizat în acţiuni de reconstrucţie ecologică, pentru acoperirea haldelor
de steril şi cenuşă. Uneori este considerat specie invazivă.
(La nivelul sistemului radicular prezintă nodozităţi, excrescenţe în care
trăiesc bacterii fixatoare de azot din genul Rhizobium, care au capacitatea de a
fixa azotul atmosferic, din care azot, o parte utilizează planta iar restul este
eliberat în sol, asigurându-se astfel fertilizarea naturală.)

U.I. 10.3. Familia Aceraceae – grupează arbori şi arbuşti cu frunze

simple sau compuse, dispuse opus. Flori unisexuat monoice sau dioice, cu
periant, pe tipul 4-5. Fruct disamară.

64
 Reprezentanţi: Acer platanoides (arţar, paltin de câmp), Acer
pseudoplatanus (paltin de munte), Acer negundo (arţar american), Acer
campestre (jugastru)
Acer platanoides (arţar, paltin de câmp), fig. 37 – arbore cu frunze palmat-
lobate, cu lobii ascuţiţi şi sinusuri rotunjite. Flori galbene, dispuse în inflorescenţe
racemoase, apar înaintea frunzelor, fruct disamară cu unghiul dintre samare
obtuz. Meliferă. Creşte spontan, în păduri de foioase sau se cultivă ornamental.
Este plantat frecvent în perdele de protecţie împotriva vântului.

U.I. 10.4. Familia Vitaceae – este reprezentată de liane. Frunze alterne,

simple sau compuse, flori unisexuate sau hermafrodite, în inflorescenţe, cu
periant. Fruct bacă.
Reprezentanţi: Vitis vinifera (viţa de vie), Parthenocissus quinquefolia (viţa
canadiană)
Vitis vinifera (viţa de vie), fig. 38 – liană cu frunze palmat-lobate, păroase
şi cu cârcei cu rol de fixare pe suport, care se formează prin modificarea
microblastelor. Flori mici, în inflorescenţe, fruct bacă. Alimentar. La unele specii,
pe frunze şi fructe se dezvoltă ciuperca parazită Plasmopara viticola (mana viţei
de vie), adusă în Europa odată cu viţele americane şi care provoacă pagube
mari în plantaţiile viticole.

U.I. 10.5. Familia Apiaceae – grupează specii ierboase cu rădăcini

pivotante, uneori metamorfozate. Frunze alterne, penat-sectate. Flori în umbele
compuse din umbelule, hermafrodite, pe tipul 5. Fruct diachenă sau dicariopsă.
Reprezentanţi: Daucus carota subsp. sativus (morcov cultivat), Conium
maculatum (cucută)
Daucus carota subsp. sativus (morcov cultivat), fig. 39 – specie ierboasă
cu rădăcină pivotantă, roşie, metamorfozată pentru depozitare de substanţe de
rezervă, frunze păroase, sectate, flori albe, dispuse în umbele compuse, în
centrul inflorescenţei se găseşte o floare negru-purpurie. Fruct diachenă, cu
canale secretoare de uleiuri eterice. Alimentar, furajer.

65
Fig. 34 Rosa canina Fig. 35 Malus domestica

Fig. 36 Pisum sativum Fig. 37 Acer pseudoplatanus

Fig. 38 Vitis vinifera Fig. 39 Daucus carota

66
Întrebări:
1. Prezentaţi pe scurt subclasa Rosidae.
2. Familia Rosaceae – caractere generale şi reprezentanţi.
3. Familia Fabaceae – caractere generale şi reprezentanţi.
4. Daţi exemple de specii din familia Aceraceae.
5. Cum se numeşte ştiinţific viţa de vie?

67