Sunteți pe pagina 1din 12

CECCAR Categoria profesională – Expert contabil

FILIALA GALAŢI Nume şi prenume:………………………….


Număr matricol……………………………
Număr certificate de
absolvire…………….

LUCRAREA DE STAGIU AN III


Categoria I – Elaborarea situaţiilor financiare anuale
1. Sunteţi managerul întreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producţia şi
comercializarea de confecţii. Vã aflaţi în momentul renegocierii contractului cu un client. Din
analiza situaţiilor financiare, dar şi din alte surse, sunteţi în posesia urmãtoarelor informaţii:
– clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar;
– anual este raportat un profit modest;
– îndatorarea pe termen scurt este excesivã;
– o parte semnificativã din datoriile faţã de furnizori nu a fost achitatã în cursul exerciţiului
anterior;
– clientul se aflã în litigiu cu doi furnizori importanţi;
– în ultimul exerciţiu financiar clientul a procedat la vânzarea masivã de mijloace fixe.
Veţi decide continuarea relaţiilor contractuale cu acest client?

Da, doar daca plata se va efectua in avans sau la livrarea bunurilor.

2. Se dau urmãtoarele informaţii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000;


provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000; provizioane pentru garanţii acordate
clienţilor 700.000; credite primite de la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor
200.000); clienţi creditori 100.000; clienţi 500.000; cheltuieli în avans 400.000; titluri de
participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute în anul urmãtor);
subvenţii pentru investiţii 300.000; casa şi conturi la bãnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care
cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mãrfuri 600.000; fond
comercial 5.000.000. Valoarea postului „Active circulante respectiv obligaţii curente nete“
(Fondul de Rulment) este de:
a) 1.870.000;
b) 2.628.000;
c) 2.670.000;
d) 2.570.000;
e) 2.550.000.

1
Rezolvare:
Activ
clienţi 500.000
cheltuieli în avans 400.000
titluri de participare 700.000 (<1 an)
titluri de participare 20.000 (>1 an)
casa şi conturi la bãnci 2.000.000
mãrfuri 600.000
fond comercial 5.000.000.
Pasiv
capital social 1.500.000
venituri în avans 100.000
provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000
provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 700.000
credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an)
credite primite de la bãnci 200.000 (>1 an)
clienţi creditori 100.000
subvenţii pentru investiţii 300.000
furnizori 300.000 (<1 an)
furnizori 200.000 (>1 an)
cifra de afaceri 1.000.000
Active circulante = clienţi 500.000 + cheltuieli în avans 400.000 + titluri de participare 700.000
(<1 an) + casa şi conturi la bãnci 2.000.000 + mãrfuri 600.000 = 4.200.000
Obligaţii curente nete = venituri în avans 100.000 + credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an)
+ clienţi creditori 100.000 + furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000
FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt
FRN = 4.200.000 – 2.300.000 = 1.900.000
3. Cheltuielile şi veniturile legate de aceeaşi tranzacţie sau eveniment sunt recunoscute
simultan (principiul conectãrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dacã
cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil?

2
a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci când vor putea fi evaluate
fiabil;
b) Venitul este recunoscut şi va fi recunoscutã şi o cheltuialã egalã cu acesta;
c) Venitul este recunoscut dacã s-a încasat o contraprestaţie din vânzare;
d) Nu se înregistreazã nimic pentru tranzacţie, iar orice contraprestaţie primitã se înregistreazã ca
o datorie;
e) Nici una din variantele de mai sus.
Raspuns: a
4. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie este de
25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani şi valoarea
rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de amortizare. La sfârşitul
exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiţii
este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã din perspective unei posibile vânzãri la sfârşitul
duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare,
(coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentã exerciţiului N+2 este de:
a) 3.000 u.m.;
b) 2.250 u.m.;
c) 3.375 u.m.;
d) 2.625 u.m.;
e) 1.750 u.m.
Amortizare anuala = (25.000-5.000)/5 = 4.000
Amortizare an N-1 = 4.000
Amortizare an N = 4.000
Valoare ramasa de amortizat prin metoda AD: 17.000-3.000= 14.000
Durata de amortizat: 8 ani

Cota anuală de amortizare: 100/8 = 12.50%;

Cota anuală de amortizare degresivă: 12.50% x 2,0 = 25%

Amortizarea an N+1: 14.000 * 25% = 3.500

Amortizarea an N+2: 14.000 – 3.500 = 10.500 * 25% = 2.625

Raspuns: d

3
5. Care este mãrimea unei plãţi anuale pentru un contract de locaţie cu urmãtoarele
caracteristici: rata implicitã 10%, valoarea justã a bunului care face obiectul contractului
113.133.624 lei, valoarea rezidualã negarantatã 10.000.000 lei, se efectueazã 14 plãţi egale:
a) 15.000.000 lei;
b) 12.000.000 lei;
c) 10.000.000 lei;
d) 18.000.000 lei;
e) 9.000.000 lei.
6. Societatea ALFA demareazã, la 1.10.N, lucrãrile pentru construcţia unui atelier pentru care
contracteazã, la 1.09.N, un credit bancar de 200.000 u.m., cu o dobândã de 10% pe an. ALFA are
şi alte credite nerambursate:
– credit contractat la 1.03.N, pe o duratã de 4 ani, în valoare de 80.000 u.m. şi la o ratã a dobânzii
de 5%;
– credit contractat la 1.10.N-1, pe o duratã de 15 ani, în valoare de 300.000 u.m. şi la o ratã a
dobânzii de 15%.
Cheltuielile angajate în numele proiectului sunt:

Data Cheltuieli
1.10.N 120000
1.11.N 50000
2.12.N 70000
30.12.N 10000
Dobânda capitalizabilã este de:
a) 3.514 u.m.;
b) 3.415 u.m.;
c) 5.413 u.m.;
d) 4.513 u.m.;
e) 4.315 u.m.

7.Nu este excepţie de la aplicarea retrospectivã:


a) recunoaşterea activelor şi datoriilor financiare derecunoscute înainte de data trecerii la IFRS;
b) desemnarea relaţiilor de acoperie;
c) corecţia estimãrilor efectuate potrivit IFRS în funcţie de evoluţia ulterioarã a evenimentelor;
d) aplicarea retrospectivã a prevederilor IAS 17;

4
e) aplicarea retrospectivã a prevererilor IFRS 5.
Raspuns: c
8.Se cunosc urmãtoarele informaţii:
– datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.;
– datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 500 u.m.;
– cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m.
Sã se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit plãtit.
Raspuns: Impozit pe profit platit: 200+400-500=100
9.Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): clienţi la 01.01.N 100.000; clienţi la 31.12.N 50.000;
furnizori de mãrfuri la 01.01.N 70.000; furnizori de mãrfuri la 31.12.N 60.000; mãrfuri la
01.01.N (evaluate la cost) 50.000; mãrfuri la 31.12.N (evaluate la cost) 30.000; venituri din
cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de exploatare 200.000 (încasate); venituri din
vânzarea mãrfurilor 200.000; cheltuieli cu mãrfurile vândute 50.000; impozit pe profit plãtit
10.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 30.000, cheltuieli din cesiunea imobilizãrilor corporale
utilizate în ciclul de exploatare 50.000. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din
exploatare ştiind cã se utilizeazã metoda directã prevãzutã de norma IAS 7 „Tabloul fluxurilor de
trezorerie” (se va neglija incidenţa TVA)?
(a) 200.000 lei;
(b) 180.000 lei;
(c) 400.000 lei;
(d) 350.000 lei;
(e) 150.000 lei.
10.Înainte de ianuarie 2005, societatea ALFA evalua stocurile de mãrfuri cu ajutorul metodei
costului mediu ponderat. Începând cu aceastã datã, dupã o analizã mai atentã managementul
considerã cã FIFO ar fi mai potrivitã pentru evaluarea mãrfurilor aflate în stoc, deoarece ALFA
comercializeazã computere care sunt afectate de progresul tehnic. Potrivit metodei FIFO
mãrfurile aflate în stoc la sfârşitul perioadei sunt ultimele achiziţionate. Este permisã aceastã
schimbare potrivit IAS 8?
(a) da, IAS 8 permite o schimbare a politicii contabile, dacã este impusã de un standard sau
conduce la o reprezentare mai fiabilã şi relevantã a tranzacţiilor sau evenimentelor unei
întreprinderi;
(b) în cazul de faţã IAS 8 interzice acest lucru;
(c) da, în acest caz schimbarea este permisã deoarece este rezonabilã şi nu va afecta forma
juridicã a tranzacţiilor financiare prezentate;
(d) da, deoarece nu depãşeşte pragul de semnificaţie;

5
(e) nu, metoda de evaluare a stocurilor nu trebuie schimbatã niciodatã.
Categoria II – Auditul statutar al situaţiilor financiare
11. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?
Elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent şi independent trebuie să fie profesionist contabil, care poate fi
o persoană fizică sau o persoană juridică;
- examinarea este exclusiv profesională;
- obiectul examinării efectuate de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare
ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere si celelalte componente ale
situaţiilor financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;
- scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate, responsabile şi independente;
- obiectul opiniei: imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului),
a situaţiei financiare si a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;
- criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl
constituie standardele (normele) naţionale sau internaţionale.
-
12. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.

Deosebirile intre auditul statutar şi auditul intern:

1. Statutul auditorului.Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piaţă, pe


când auditorul intern face parte din structura întreprinderii.

2. Beneficiarul auditului.Auditorul statutar lucrează în folosul utilizatorilor situaţiilor


financiare, pe când auditorul intern lucrează în beneficiul responsabililor structurii
interne a întreprinderii.

3. Obiectivele auditului.Auditul intern are ca obiectiv existenţa, adaptabilitatea şi


modul de aplicare a procedurilor deci a sistemului de control intern al întreprinderii, pe când
auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidelă a poziţiei
performanţei şi situaţiei financiare. Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar
pentru auditul statutar un mijloc.

4. Domeniul de aplicare.Auditul statutar cuprinde toate funcţiile întreprinderii în


măsura în care activităţile contribuie la elaborarea situaţiilor financiare. Auditul intern are o arie
mult mai vastă, el cuprinde nu doar toate funcţiile întreprinderii dar în integralitatea acestora.

5. Poziţia faţă de fraudă.Auditorul statutar reţine o fraudă doar în măsura în care


aceasta are un impact asupra situaţiilor financiare în afara altor obligaţii legale ale auditorului
cum ar fi obligaţia de divulgare, pe când auditorul intern, deşi nu are ca obiectiv descoperirea de
fraude, este mult mai în măsură să contribuie la prevenirea şi descoperirea fraudelor, suspectând
şi adâncind controlul asupra oricărei nerespectări a procedurilor de control intern.

6
13.Definiti termenul de prag de semnificatie.

În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care
auditorulconsideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi
sinceritateasituaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a
patrimoniuluiintreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în
contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care
înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu,
diferenţa dintre un profit net de 499mii leişi unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea
unei societăţi comerciale, în timp ce douăcifre alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie
substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societăţii.La începutul
misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determinadomeniile şi
sistemele semnificative.În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul
fiecărei secţiuni dinsituaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile
existente, prinstabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări
care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în
general,inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.La
sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatatetrebuie să
fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să
lecorijeze.Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:- orientarea mai bună şi
planificarea misiunii;- evitarea lucrărilor inutile;- justificarea deciziilor referitoare la opinia
emisă.
Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de
referinţă:capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.Definirea pragului de semnificaţie
permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele
şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţisemnificative, iar la sfârşitul misiunii să
aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuiesă fie corectate în cadrul exerciţiului, în
scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

14.In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate comerciala, din testele
efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea contravalorii unei
facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii societatii refuza
constituirea provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in
raportul de audit ?
Raspuns:
Potrivit prevederilor Codului Fiscal, art.22 (1) contribuabilul aredreptul la deducerea rezervelor
si provizioanelor, astfel:
lit.c) din art.22: provizioanele constituite in limita unuiprocent de 20% incepand cu data de
01.01.2004, 25% incepand cudata de 01.01.2005 si 30% incepand cu data de 01.01.2006 din
valoarea creantelor asupra clientilor inregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc
cumulative urmatoarele conditii:
1.sunt inregistrate dupa data de 01.01.2004
2.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 dezile de la data scadentei
3.nu sunt garantate de o alta persoana
4.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliata contribuabilului
5.au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului

7
li.j) din art.22 : provizioanele constituite in limita unuiprocent de 100% din valoarea creantelor
asupra clientilorinregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc cumulativeurmatoarele
conditii:
1.sunt inregistrate dupa data de 01.01.2007
2.creanta este detinuta la o persoana juridical asupracareia este declarata procedura de deschidere
a falimentului,pe baza hotararii judecatoresti prin care atesta aceasta situatie
3.nu sunt garantate de o alta persoana
4.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliata contribuabilului
5.au fost incluse in veniturile impozabile alecontribuabiluluiIn acest caz auditorul exprima opinie
contrara formulate astfel:“
Am fost angajati sa auditam bilantul anexat al entitatii X la datade 31.12.N, precum si
contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar aferente pentru anul incheiat. Aceste
situatii financiaresunt responsabilitatea managementului entitatii X.
Am desfasurat auditul in concordanta cu ……(referire la cadrul de raportare). Inopinia
noastra, datorita efectelor aspectelor discutate in paragraful precedent, situatiile financiare nu
prezinta o imagine fidele a pozitieifinanciare a entitatii X la data de 31.12.N, a rezultatelor
dinexploatare si a fluxurilor de numerar pentru anul incheiat la datarespective si nu sunt in
conformitate cu…..( referire la statutele sau prevederile legale)”.

15. Se dau urmatoarele informatii aferente anului N:


- venituri totale = 50.000 lei;
- cheltuieli totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in
luna septembire);
- cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie = 5.000 lei;
- impozitul pe profit platit = 2.000 lei;
- venituri din dividende = 2.000 lei;
- venituei din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei;
- cheltuieli de protocol = 100 lei (limita de deductibilitate 2%);
- cheltuieli cu sponsorizari = 450 (limita de deductibilitate 0.3%);
- cheltuieli privind amenzile şi penalitati datorate statului = 2.000 lei;
Conform Legii 571/2003; cota de impozit pe profit = 16%;
In calitate de auditor care este soldul contului 441 şi inregistrarea impozitului pe profit in luna
decembrie?
Rezolvare:
Chelt. de protocol deductibile = 2% * (total venituri impozabile – total cheltuieli impozabile
altele decat cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit)
Total venituri impozabile = 50.000 – 2.000 (venituri din dividende)– 4.000 (venituri din
provizioane) = 44.000 lei
Chelt. de protocol deductibile = 2% *( 44.000 – (40.000 – 5.000 - 100)) = 2% *(44.000 –
34.900) = 2% * 9.100 = 182 lei  cheltuielile de protocol in valoare de 100 lei sunt deductibile
integral.
Profitul impozabil = veniturile realizate din orice sursă – cheltuielile efectuate în scopul realizării
de venituri - veniturile neimpozabile + cheltuielile nedeductibile.
Profitul impozabil = 50.000 lei – 40.000 - 2.000(venituri din dividende) + 5.000 (ch cu imp pe
profit pana in luna septembrie) + 450 (ch cu sponsorizarile) + 2.000 (ch cu amenzile si
penalitatile) = 15.450 lei
Impozit pe profit = 16% * 15.450 = 2.472 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul N este de 2.472 lei

8
Cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit în limita a 3‰ din cifra de
afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat.
3‰ * CA = 3‰ * 46.000 = 138lei
20% * Impozit = 20% * 2472 = 494,4 lei
Dn impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea în sumă de 138 lei
Impozit pe profit datorat = 2472 – 138= 2.334 lei
Soldul contului este de 2.334 lei.

16.Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-
11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a
eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a
fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a
fost modificată.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.
Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.
Raspuns: b.

17.În legătură cu rolul legislaţiei în vigoare în auditarea situaţiilor financiare ale unei bănci,
responsabilităţile auditorului se referă la:
a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei generale şi bancare;
b) activităţile auditorului legate de examinare, comunicare şi de întrerupere a misiunii;
c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei, către Banca Naţională.
Raspuns: a.

18. Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.


Raspuns: Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost
reunite, că normele au fost respectate şi că dosarele sunt complete.
Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa după cum
urmează:
-întinderea lucrărilor;
- delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;
- conţinutul bilanţului contabil;
- raportările;
- comunicările cu conducerea întreprinderii;
- latura administrativă.
Categoria III – Expertize contabile
19. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?
20. Ce lucrări poate executa un expert contabil?
21. Ce reprezintă noţiunea de interes public?

9
Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor
22 Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta,
dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri
proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000;
c) nu.
23.Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de
depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii, utilizând valoarea de
rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi
de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.

Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi


24. Societatea Comercială “A” absoarbe Societatea Comercială “B” preluând întreaga avere a
acesteia. Capitalul social al societăţii “B”, în funcţie de valoarea nominală a acţiunilor, se ridică
la 50.000 u.m.n. Cu ocazia negocierilor dintre cele două societăţi se preiau următoarele
elemente:
- utilaje în valoare de 30.000 u.m.n
- materii prime în valoare de 2.000 u.m.n
- mărfuri în valoare de 20.000 u.m.n
Primele rezultate cu ocazia fuziunii se transferă la rezerve.
25. Societatea Comercială “X” achiziţionează acţiuni ale unei firme în vederea deţinerii lor
pe termen lung, în valoare de 80.000 u.m.n, din care 50.000 u.m.n sunt plătite din contul de la
bancă, iar diferenţa în termen de 30 de zile.
Categoria VII – Studii de fezabilitate
26. Ce se înțelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

27. Cum se apreciază, prin prisma fezabilității, indicatorul VAN?

Categoria VIII – Analiza diagnostic a întreprinderii


28. să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile
prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 1000
Producția vândută 14000
Producția stocată 500
Subvenții de exploatare 2000

10
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2000
Costul mărfurilor vândute 700
Cheltuieli salariale 8000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 1000
Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate 400
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 25%

29. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi
despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m.,
cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m.,
impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri
din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii
financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..

Categoria VIII – Administrarea şi lichidarea întreprinderilor


30. Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei?
31. De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?
32. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată?
Categoria IX – Consultanţă fiscală acordată contribuabililor
33. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe baza următoarelor date:
1 Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;
- venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale: 30.000 lei;
- venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
1 Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;

11
34. O entitate acordă unui salariat un avans în valoare de 300 lei. Să se calculeze toate operaţiile
în legătură cu salariile ştiind că salariul de încadrare este de 700 lei, sporul de vechime de 85 lei,
iar salariatul are în întreţinere doi copii şi soţia
35. Societatea comerciala INA SA platitoare de TVA şi de impozit pe profit, vinde în aprilie
bunuri din productia proprie (mobilier) in valoare de 30.000 lei, TVA 19% cu plata in rate.
Conform contractului, la ridicare mobilierului, clientul achita 20% din valoare restul urmeaza sa-
l achite in 4 rate lunare succesive. Dobanda este de 10%; costul marfurilor vandute este de
25.000 lei. Efectuaţi calculele şi înregistrările in aprilie şi mai. Regularizaţi TVA in luna aprilie,
stiind ca SID 4424 este de 1.000 lei.
36. SC INA SA prezinta la 30 iunie N următoarea situaţie a veniturilor şi cheltuielilor, cumulat
de la inceputul anului:
- Venituri totale 300.000 lei, din care: dividende primite 20.000 lei; venituri rezultate din
anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor 5.000 lei;
- Cheltuieli totale 220.000 lei, din care cheltuiala cu impozitul pe profit aferenta trimestrului I
20.000 lei. Impozitul platit pana la aceasta data 15.000 lei; cheltuieli de protocol 6.000 lei;
cheltuieli de sponsorizare 14.000 lei; cheltuieli cu amenzile şi penalitatile datorate bugetului de
stat 6.000 lei; cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea stocurilor de marfuri 4.000 lei;
cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor primite de la instituţii nespecializate 15.000 lei,
cheltuieli cu amortizarea contabilă 3.000 lei; gradul de indatorare este 2,5; cheltuieli de
publicitate pe bază de contract 10.000 lei; amortizarea fiscală 2.000 lei.
- Cifra de afaceri a firmei 250.000 lei;
- Capitalul social al firmei 200.000 lei;
- Rezerva legala constituita in anii precedenti 38.000 lei;
Se cere: determinare rezultatului contabil; trecerea de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal;
impozitarea profitului; determinarea rezultatului net şi contabilizarea impozitului pe profit.

Categoria X – Organizarea auditului şi controlul intern al întreprinderii


37. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
38. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul intocmirii
matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.
39. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea
matricei riscurilor si a raportului intermediar.
40. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala din domeniul
productiei textile.

12