VERONICA BUCEA MARIA IPATI CORNELIA PARASCHIV

1
 Autori:

Veronica Bucea
Maria Ipati
Cornelia Paraschiv

Colaboratori: Constanţa Nistor, Daniela Palcău, Tatiana Toader

Învăţător ………………………………………………………………………….
Unitatea şcolară………………………………………………………………….
Localitatea ……………………………………………………………………….

CUPRINS

1. Cuvânt înainte Instrucţiuni privind utilizarea caietului

2. Date privind colectivul clasei
3. Fişe de caracterizare psihopedagogică
4. Elevi cu rezultate deosebite
5. Elevi cu dificultăţi Relaţia şcoală – familie Anexe Alte însemnări.
6. Bibliografie

CUVÂNT ÎNAINTE

Prin intermediul acestui caiet încercăm să vă oferim un instrument de

lucru pe care dumneavoastră să îl utilizaţi în activitatea de observare
psihopedagogică a elevilor clasei pe care o conduceţi. Modul de completare
este simplu, solicită la minimum efortul şi timpul dumneavoastră.

Fişa de caracterizare psihopedagogică propusă asigură identificarea

dispoziţiilor individuale native, a proceselor cognitive şi a stilului de lucru al
elevului, a trăsăturilor de personalitate, a conduitei manifestate de elev la
lecţie sau în grup şi facilitează cunoaşterea condiţiilor care determină apariţia
şi dezvoltarea diferitelor comportamente.

2
 Cunoşterea particularităţilor psihopedagogice ale elevilor, identificarea
corectă a raportului dintre aptitudini şi învăţătură, a ceea ce poate fi valorizat
în fiecare copil permit modelarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare aşa
încât climatul educativ în care se realizează învăţarea să fie pozitiv (motivant,
deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere).

Autoarele

Dacă reuşim să
înţelegem mica făptură cu
taine, construită altfel decât
noi şi care se conduce
după o logică aparte, atunci
vom putea spune că noi
suntem cei ce o pot
înţelege şi ajuta să devină
om pentru că nu ne-am
uitat copilăria şi credem în
iubire, bunătate şi
frumuseţe.

INSTRUCŢIUNI PRIVIND UTILIZAREA CAIETULUI

Caietul cuprinde următoarele secţiuni:

• Date privind colectivul clasei,
• Fişe de caracterizare psihopedagogică,
• Elevi cu rezultate deosebite,
• Elevi cu dificultăţi,
• Relaţia şcoală – familie,
• Anexă,
• Alte însemnări .

3
 Completarea fiecărei secţiuni se va face anual şi ori de câte ori intervin
schimbări la nivelul colectivului de elevi.
Secţiunile care se prezintă sub formă tabelară vor fi completate descriptiv
urmărindu-se fiecare rubrică. Datele statistice vor fi înscrise în urma analizei
documentelor şcolare, a observării curente şi /sau aplicării unor probe – teste
adecvate.
Fişa de caracterizare psihopedagogică va fi completată marcând cu “X”
varianta potrivită din cele date pentru fiecare elev în parte.
La sfârşitul ciclului primar, învăţătorul va putea să realizeze cu uşurinţă
portretul psihologic al fiecărului elev coroborând toate informaţiile desprinse
din fişă. Se vor face referiri sintetice cu privire la condiţiile de viaţă şi
învăţătură ale elevului, tipul de familie din care provine şi interesul acesteia
pentru activitatea şcolară a copilului, nivelul de dezvoltare a proceselor şi
capacităţilor cognitive implicate în activitatea de învăţare, trăsăturile de
personalitate ale acestuia. În final, învăţătorul va consemna recomandări ce
vor putea fi utilizate de către viitorul diriginte.
Secţiunea “Relaţia şcoală-familie” oferă posibilitatea înregistrării de
informaţii cu privire la comitetul de părinţi, evidenţa întâlnirilor cu părinţii, a
tematicile dezbătute.
Anexa prezintă câteva strategii de intervenţie ce pot fi utilizate în scopul
ameliorării dificultăţilor de învăţare şi a dificultăţilor socio-afective.
În spaţiul rămas liber, la finalul caietului, învăţătorul poate consemna şi
alte date care l-ar putea ajuta să cunoască mai bine fiecare elev şi colectivul
pe care îl conduce.

C
ATALOGU
LCL
A SE
I

Nr. Numele şi prenumele

Data naşterii Domiciliul / telefon Observaţii
crt. elevului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
.
11
.
12
.
13

4
14
.
15
.
16
.
17
.
18
.
19
.
20
.
21
.
22
.
23
.
24
.
25
.
26
.
27
.
28
.
29
.
30
.
31
.
32
.
33
.
34

5
35
.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE
• Numele şi prenumele _________________________________________
• Locul şi data naşterii__________________________________________
• Domiciliul __________________________________________________
• Unitatea de învăţământ________________________________________

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________________

2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor

tata___________________________________________________________
mama_________________________________________________________

3. Ambianţa educativă:
❏ climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
❏ neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi
❏ dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului
❏ familie dezorganizată

4. Atitudinea familiei faţă de copil

❏ îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de
problemele copilului
❏ îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
❏ părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme

5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului

❏ confort şi condiţii foarte bune
❏ condiţii obişnuite, normale, medii
❏ condiţii acceptabile
❏ condiţii deosebit de grele

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

• Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura – ponderală)

6
______________________________________________________________
______________________________________________________________
________________________
• starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de
specialitate)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
________________________

IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ŞCOLAR

❏ se adaptează relativ uşor
❏ are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
❏ are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
❏ are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar

III. Situaţia şcolară – rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri

şcolare, cercuri
______________________________________________________________
______________________________________________________________
________________________
______________________________________________________________
____________
______________________________________________________________
____________
______________________________________________________________
____________

IV. PROCESE ŞI CAPACITĂŢI COGNITIVE IMPLICATE ÎN

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE
1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
❏ are un câmp vizual central şi periferic extins
❏ are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
❏ are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
❏ are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
❏ are capacitate de a diferenţia formele geometrice
❏ are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice
❏ are percepţie complexă – spirit de observaţie
❏ are capacitate de orientare spaţio-temporală

2. Reprezentări
❏ utilizează fondul de reprezentări de care dispune
❏ predominant vizuale
❏ predominant auditive
❏ predominant chinestezice
❏ predominant anticipative
❏ are reprezentări despre mediul înconjurător
❏ nu are reprezentări despre mediul înconjurător
❏ are reprezentări despre fenomene naturale
❏ nu are reprezentări despre fenomene naturale
❏ are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)

7
 ❏ are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
❏ are reprezentări legate de activitatea de învăţare
❏ nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare

3. Procese cognitive superioare

 Gândirea
• Volumul cunoştinţelor
❏ Foarte bun ❏ Bun ❏ Acceptabil ❏ Sărac
• Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Capacitate de analiză şi sinteză
❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor –
deosebirilor)
❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)
❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Inteligenţă:
❏ concretă ❏ abstractă ❏ creatoare

 Limbajul
• Volumul: ❏ bogat ❏ redus ❏ extrem de sărac
• Exprimare: ❏ corectă ❏ greoaie ❏ incorectă
• Expresivitate: ❏ Foarte bună ❏ Bună ❏ Acceptabilă ❏ Slabă
• Conduita de ascultare: ❏ Foarte bună ❏ Bună ❏
Acceptabilă ❏ Nesatisfăcătoare
• Deficienţe de limbaj:
❏ oral / de pronunţie - dislalie
❏ citit / lexie - dislexie
❏ scris / grafie - disgrafie
❏ altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii
etc.)

 Memoria
• Memorează: ❏ uşor ❏ dificil ❏ mecanic ❏ logic
• Reactualizează: ❏ recunoaşte ❏ reproduce materialul de învăţat
• Reţine: ❏ pentru timp scurt ❏ pentru o perioadă îndelungată ❏ uită
frecvent ce a memorat

 Imaginaţia şi creativitatea
❏ are imaginaţie săracă, banală

8
 ❏ are imaginaţie bogata
❏ are imaginaţie reproductivă
❏ are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile: ❏ artă (desen, muzică) ❏ literatură ❏
tehnică

 Atenţia
❏ se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
❏ are capacitate de concentrare sporită
❏ nu se poate concentra
❏ are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
❏ nu este apt de atenţie distributivă
❏ are atenţie mobilă, flexibilă
❏ nu are atenţie mobilă, flexibilă

 Motivaţia
❏ este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
❏ este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
❏ este motivat intrinsec, direct
❏ este motivat extrinsec (determinare din afară)
❏ are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
❏ are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur

 Afectivitatea
• are manifestări afective primare impulsive: ❏ frică, ❏ mânie, ❏ spaimă
• manifestă dispoziţii afective: ❏ vesel, optimist ❏ deprimat,
trist
• manifestă emoţii curente: ❏ cu derulare calmă ❏ cu derulare
tumultuoasă
• trăsături emoţionale:
❏ dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
❏ manifestă timiditate excesivă
❏ are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii
❏ are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ

 Voinţa - capacitate de depăţire a obstacolelor

• depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
• ❏se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar
• ia decizii rapid,
• are capacitate de selecţie între variantele posibile
• manifestă nehotărâre, are comportament oscilant
• are încredere în forţele proprii,
• se mobilizează uşor
 manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate

Deprinderi şi obişnuinţe
• are deprinderi igienico-sanitare

9
 ❏ Da ❏ Nu
• are deprinderi practice
❏ Da ❏ Nu
• are deprinderi de muncă intelectuală
❏ Da ❏ Nu
• are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale
❏ Da ❏ Nu
 Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective
• Conduita elevului în clasă (la lecţii)
❏- participă cu interes, este activ, atent
❏ - este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
❏ - este neatent, cu atenţie perturbată labilă
❏ - este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
• Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
❏ - are conduită normală, fără abateri
❏- are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate
redusă
❏- prezintă devianţă comportamentală
• Conduita în grup
❏- este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă
necondiţionat la viaţa grupului, bun organizator
❏- se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun
executant dacă este solicitat
❏ - este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii
grupului, se automarginalizează
• Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
❏ - este organizat, perseverent, ritmic, continuu
❏ - este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
❏- este inegal, cu salturi, labil, superficial
❏- nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
❏ - lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina,
obişnuitul, se sperie de nou
❏- acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are
dificultăţi în învăţare

10
V. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
Temperament
❏ Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar exteriorizat, inegal, cu
iniţiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendinţă de surescitare şi epuizare,
neliniştit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acţiune
❏ Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător,
sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieţii afective,
este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare
❏ Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent
de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o
reactivitate emoţională lentă, fără exteriorizări pronunţate, este realist, cu
simţul măsurii, uneori nepăsător
❏ Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras,
nesigur, timid, uneori fricos; are o viaţă afectivă săracă, capacitate de
comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă
Caracter
• atitudinea faţă de muncă:
❏ manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic,
responsabilitate
❏ este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire
• atitudinea faţă de alţii
❏ manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate,
sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant
❏ manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare,
impunere, grandomanie, lene
• atitudinea faţă de sine
❏ are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie,
autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate
❏ nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie,
autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate,
grandomanie
Aptitudini şi interese
• pentru activitatea şcolară
❏ lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile
de învăţare
❏ lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie
❏ nu manifestă interes pentru şcoală
• înclinaţii pentru:
❏ lectură
❏ artă (desen, muzică etc.)
❏ sport
❏ tehnică
 PORTRETUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI LA SFÂRŞITUL CICLULUI
PRIMAR
(prezentare descriptivă)

DATE PRIVIND COLECTIVUL DE ELEVI

STRUCTURA COLECTIVULUI LA DEBUTUL ŞCOLARITĂŢII

Număr de elevi
Număr de Număr de Număr de
care au Observa
elevi Fete Băieţi elevi de 6 elevi de 7
frecventat ţii
înscrişi ani ani
grădiniţa

GRADUL DE COEZIUNE AL GRUPULUI

Existenţa
Clas Coeziune
Coeziune medie Coeziune mică microgrupuri Observaţii
a puternică
lor
I

a II-a
a III-
a
a IV-
a

CATEGORII SPECIALE DE ELEVI

Elevi cu Elevi cu Elevi cu

dizabilităţi de tip Elevi cu aptitudini
Clas Total dificultăţi dificultăţi în
speciale, cu
a elevi fizico- senzoria socio- activitatea de
interese înalte
motric l afective învăţare
I

a II-a
a III-
a
a IV-
a
SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ

Amâna
Elevi Elevi cu
Clas Promov Corigenţ Repeten ţi Neşcolari Observa
înscri abando
a aţi i ţi medica zaţi ţii
şi n
l
I
a II-
a
a III-
a
a
IV-a

• Elevi cu dificultăţi la învăţătură

Domeniul în
Nr. Numele şi care se Cauzele apariţiei
Măsuri propuse
crt. prenumele manifestă dificultăţii
dificultatea

• Elevi cu aptitudini speciale, cu interese înalte

Nr
. Numele şi Domeniul în care
Rezultate obţinute Măsuri
crt prenumele se manifestă
.
 • Elevi cu abateri grave de comportament

Nr
. Numele şi Domeniul în care
Rezultate obţinute Măsuri
crt prenumele se manifestă
.

RELAŢIA ŞCOALĂ-FAMILIE

Comitetul de părinţi
Clasa I
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1
2
3
4
5
Clasa a II-a

Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1.
2.
3.
4.
5.

Clasa a III-a
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1.
2.
3.
4.
5.
 Clasa a IV-a
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1.
2.
3.
4.
5.

NOTĂ:
Comitetul de părinţi trebuie să îşi centreze activitatea pe procesul de educaţie
cu accent pe conţinutul acestuia şi pe modul în care este transmis elevilor, pe
organizarea unor acţiuni comune (serbări, aniversări, excursii, vizite etc.) şi nu
doar pe strângerea şi administrarea fondului clasei.

Planificarea întâlnirilor cu părinţii:

Clasa I Anul şcolar..................

Observaţii -
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
crt. întâlnirii
numerică

Clasa a II-a Anul şcolar..................

Observaţii-
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
crt. întâlnirii
numerică
 1

Clasa a III-a Anul şcolar..................

Observaţii-
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
Crt. întâlnirii
numerică

Clasa a IV-a Anul şcolar..................

 Observaţii -
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
Crt. întâlnirii
numerică

Teme posibil de abordat în întâlnirile cu părinţii - plan tematic pentru lectorate:

• Drepturile copilului şi responsabilităţile părinţilor;

• Părintele - suport al imaginii pozitive despre şcoală;
• Disciplina şi pedeapsa. Rolul educativ al recompenselor şi pedepselor;
• Nevoia copilului de dragoste, siguranţă şi protecţie;
• Organizarea judicioasă a regimului de muncă şi de odihnă în familie;
• Rolul părinţilor în îndrumarea şi supravegherea copiilor în pregătirea
lecţiilor;
• Stimularea interesului pentru lectură. Îndrumarea şi supravegherea lecturii
copiilor de către părinţi;
• Rolul familiei în formarea şi educarea gustului pentru frumos;
• Sarcinile familiei în educaţia ecologică şi pentru sănătate a copiilor;
• Rolul familiei în formarea unui comportament civilizat;
• Rolul Mass-media în lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al copiilor etc.

NOTĂ:

Teme abordate în întâlnirile cu părinţii trebuie să corespundă intereselor

acestora, să permită cunoaşterea greşelilor pe care le comit unii părinţi în
educarea copiilor, să permită dezbaterea unor probleme educative esenţiale,
a unor probleme educative dific
 Graficul consultaţiilor individuale cu părinţii
Clasa I
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2
na . . . . . . . . . 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
. . . . . . . . . . . . . . . .

Clasa a II-a
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5
na 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
 Graficul consultaţiilor individuale cu părinţii

Clasa a III-a
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 5 5 5 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7
na 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Clasa a IV-a
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 1
na 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0
.
ANEXĂ

STRATEGII DE INTERVENŢIE
PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂŢILOR DE ORDIN
SOCIO-AFECTIV ŞI DE ÎNVĂŢARE

1. Cauze, condiţii de apariţie şi manifestare a dificultăţilor:

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________
2. Aspecte pozitive, negative ale conduitei subiectului:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________

3. Elemente comune şi contradictorii între factorii relaţionali:

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________

Scopuri generale:
a. Cunoaşterea şi autocunoaşterea subiectului
b. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:
c. Ameliorarea dificulăţilor de învăţare
Scopuri intermediare:
• Facilitarea participării la viaţa colectivului / clasei, prin:
- Sprijinirea elevului să-şi găsească motivele interioare, exterioare pentru a
fi capabil să-şi contruiască o imagine de sine pozitivă;
- Conştientizarea diferenţelor fireşti dintre oameni şi a faptul că fiecare
individ este unic în felul său;
- Dezvoltarea şi exersarea comunicării empatice;
- Diminuarea comunicării negative în grupul de elevi / clasă;
- Construirea unei relaţii interumane calde, amiabile;
• Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eşecului şcolar,
- prin abilitarea elevului cu metode de învăţare adecvate posibilităţilor
individuale
• Participarea motivată la iniţierea şi derularea propriului traseu de
dezvoltare.
Resurse umane implicate:
- învăţătorul
- profesorul consilier / profesorul psihopedagog;
- elevul identificat ca având problemele;
- elevii clasei.

VI. Acţiuni posibil de realizat

I. Cunoaşterea subiectului
1. Aplicarea de Probe psihopedagogice:
"Cunoaşterea dorinţelor, temerilor, sentimentelor familiale etc.", "Sentimente
morale", "Judecăţi morale", "Concepţia despre adevăr" "Cunoaşterea de
sine", "Egoismul", "Proba de perseverenţă", "Probe de aptitudini", "Probă
sociometrică", "Compoziţia de grup" etc.
2. Observarea comportamentului:
• Comportamentul copilului ]n clasă (punctualitatea la ore; poziţia în bancă;
reacţiile la întrebările adresate altora; reacţia la eşec sau succes; reacţia la
observaţiile învăţătorului; gradul de atenţie la ceea ce se întâmplă în clasă;
cât timp este concentrat, atent, când dă semne de oboseală; dacă tulbură
clasa făcând zgomot, vorbind neîntrebat etc.);
• Comportamentul faţă de învăţător şi colegi (politicos, obraznic, de evitare;
bruschează colegii; prietenos cu colegii; nu discută cu nimeni; se retrage
cu un coleg etc.);
• Comportamentul în recreaţie (genul de joc pe care îl practică, tipul de
participare la joc; conduita în timpul jocului- excitat, temperat, normal);
• Ţinuta caietelor şi cărţilor;
• Atitudinea faţă de activităţile practice şi teoretice, genul de activitate pe
care îl preferă (teoretic – practic, desen, lucru manual etc.)
• Succesele sau insuccesele şcolare, calificative obţinute;
• Atitudinea, reacţiile când i se aplică diferite probe psihologice
3. Ancheta pe bază de interviu, chestionar
*Discuţii cu elevul pentru:
- identificarea conflictelor interne;
- cunoaşterea preocupărilor şi frământărilor;
- identificarea obstacolelor aflate în calea progresului şcolar;
- identificarea şi izolarea problemelor specifice;
- identificarea, împreună cu subiectul, a opţiunilor, avantajelor şi
dezavantajelor acestora;
- precizarea consecinţelor deciziilor
4. Analiza produselor activităţii
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________________

II. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:

1. Analiza dificultăţilor sociale – care să ne permită să ştim dacă elevul:
- Cunoaşte sentimentele exprimate de altă persoană;
- Îşi exprimă propriile sentimente sau se închide în sine ori este hiperactiv,
defulând asupra altor persoane;
- cunoaşte modalităţile de a-şi exprima satisfacţia, dezacordul, simpatia
etc.;
- Îşi poate susţine punctul de vedere;
- Îşi poate da seama ce pot simţi alţii în diverse situaţii;
- conceptualizează corespunzător vârstei;
- Îşi poate imagina diverse situaţii sociale şi le poate descrie;
- Împărtăşeşte altora sentimente;
- Mulţumeşte celor ce îl ajută;
- Ştie când să se oprească din vorbit;
- Cunoaşte urmarea comportamentului asupra celorlalţi;
- Se simte în largul lui în compania copiilor de aceeaşi vârstă etc.
2. Învăţarea / formarea aptitudinilor sociale prin punerea în aplicare a unui
program de activitate care să facă apel la colaborarea cu colegii. Acest
program poate include următoarele elemente:
- analiza dificultăţilor;
- facilitarea posibilităţilor de interacţiune cu colegii;
- participarea la activităţi în grup alături de colegii care nu prezintă astfel de
dificultăţi;
- organizarea de activităţi care să favorizeze interacţiuni între participanţi
(limitarea intervenţiei adultului în aceste programe);
- utilizarea unui limbaj simplu şi direct (evitarea termenilor cu mai multe
semnificaţii);
- eliminarea comportamentelor neadecvate (elevul să înţeleagă de ce, nu să
i se impună acest lucru);
- colaborarea între învăţător şi părinţi pentru a asigura cunoaşterea tuturor
aspectelor comportamentului elevului şi punerea în acord a metodelor
favorizante pentru deprinderea aptitudinilor sociale.
Activităţi concrete care permit achiziţionarea unui comportament social
adecvat:
• "Jocul complimentelor": Elevii formează un cerc. Se alege o caracteristică
fizică (culoarea părului sau a ochilor etc.) a vecinului din stânga şi i se face
acestuia un compliment. După un tur complet, elevii explică ce au simţit,
auzind complimentul primit;
• "Elevul zilei": Se desemnează elevul zilei şi fiecare copil va scrie câte
ceva plăcut sub "portretul" acestuia. La sfârşitul zilei sau săptămânii ,
fiecare elev îşi va lua acasă portretul cu comentariile respective;
• Identificarea schimbărilor fizice survenite în timp – "Compararea
fotografiilor mai vechi / mai recente";
• Jocul "Eu pot...": Fiecare copil va confecţiona o stea şi va scrie în interiorul
acesteia "Eu pot ... (să citesc o poveste, să stau singur în casă, să rezolv
o problemă etc.). Stelele se afişează, iar elevii discută despre dorinţele
fiecăruia. Li se poate cere elevilor să sugereze şi alte realizări ale
colegilor, aceasta implicând comentarii pozitive şi creşterea încrederii în
sine.
• Similar cu activitatea anterioară, dar pe stea se va scrie "îmi este frică
de ...”, “Sunt bucuros când...”. Elevii vor discuta în cerc despre ceea ce au
scris.
• Confecţionarea arborelui genealogic al familiei, această activitate va întări
sentimentul de apartenenţă;
• "Cu ce sunt eu util în clasă ?": Elevii formează un cerc. Un elev este pus
să întrebe prin ce îl consideră util în clasă;
• "Schimbul de amabilităţi": Fiecare elev va încerca un schimb de amabilităţi
cu un coleg (activitate în perechi)
III. Ameliorarea dificultăţilor de învăţare
1. Analiza dificultăţilor
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________

2. Acţiuni realizabile pe parcursul desfăşurării activităţilor de predare-

învăţare-evaluare şi / sau ore de pregătire suplimentară:
• Îmbunătăţirea vocabularului receptiv şi expresiv prin:
- exerciţii de identificare a antonimelor, sinonimelor;
- exerciţii care să permită asociaţii de termeni, idei;
- exerciţii care să permită identificarea semnificaţiei unor cuvinte apelând
la context
• Sistematizarea vocabularului prin:
- exerciţii de grupare a unor categorii de cuvinte ;
- exerciţii de selectare a unor cuvinte după criterii date;
• Respectarea conţinutului şi formei prin:
- exerciţii de stabilire a ordinii cuvintelor într-o propoziţie, frază;
- exerciţii de identificare a enunţurilor care exprimă aceeaşi idee;
- exerciţii de corectare a unui enunţ construit greşit etc.
• Dezvoltarea capacităţii de a reţine informaţii prin:
- exerciţii de memorare;
- exerciţii de reconstituire a unui text utilizând enunţuri lacunare
• Dezvoltarea capacităţii de a realiza legături între enunţuri date prin:
- exerciţii de identificare a enunţurilor care au sau nu au legătură cu
problema pusă în discuţie
• Dezvoltarea capacităţii de a povesti despre un subiect prin:
- exerciţii de dezvoltare a unor subiecte date etc.
• Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin:
- exercitii de prezentare a unui conţinut utilizând cuvinte proprii etc.
• Reînvăţarea normelor ortografice prin:
- exerciţii de completare a unor enunturi cu ortogramele învăţate /
ortografia în imagini;
- exerciţii de autocorectare a textului dictat;
- elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc.

NOTA: Dificultăţile de învăţare şi dificultăţile din sfera afectiv – motivatională

pot fi ameliorate prin strategii didactice de individualizare şi diferenţiere, în
acest sens învăţătorul trebuie
- să constientizeze faptul că dificultăţile la învăţătură ale copilului sunt
determinate de factori interni si externi;
- să identifice factorii care determină manifestarea dificultăţilor;
- să găsească metode de diminuare a factorilor care conduc la obţinerea
unui randament şcolar scăzut;
- să conştientizeze necesitatea individualizării instruirii;
- să pună accent pe formarea capacităţilor intelectuale mai slab aspectate;
- să constientizeze necesitatea reglării reacţiilor neadecvate ale
colectivului la situaţii de eşec înregistrate de subiect

Dificultăţile la învăţătură pot fi diminuate prin:

• utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de
pe informare pe formare;
• tratarea diferenţiată dusă până la individualizare;
• evaluarea stimulativă / obiectivitatea notării;
• asigurarea calităţii pedagogice a materialului predat;
• controlarea atitudinii celor "mari" fată de munca / activitatea copilului;
• utilizarea metodelor de stimulare potrivite;
• evitarea criticilor sub formă de intervenţii acuzatoare,
• eliminarea ameninţărilor, dojenirii şi pedepsirii stângăciilor;
• echilibrarea volumul sarcinilor şcolare;
• dezvoltarea sociabilităţii elevilor în general;
• stimularea dezvoltării capacităţilor de adaptare şi a sentimentului de
încredere şi de siguranţă generat de apartenenţa la grupul din care face
parte;
• reglarea reacţiilor neadecvate ale colectivului la eventualele situaţii de
eşec înregistrate de unul din colegi etc

BIBLIOGRAFIE

1. Cosmovici, A., 1974, Psihologie diferenţială, Editura Universităţii

“A.I.Cuza”, Iaşi
2. Cosmovici, A. şi Iacob, L. (coord.), 1998, Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi
3. Cucoş, C., (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare şi grade didactice, Polirom, Iaşi
4. Creţu, C., 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Polirom, Iaşi
5. Creţu, E., 1999, Psihopedagogie şcolară pentru învăţământul
primar,Aramis, Bucureşti
6. Golu, P., Zlate, N., Verzea,E., 1993, Psihologia copilului, E.D.P. Bucureşti
7. Golu, M., 1993, Dinamica personalităţii, Geneza, Bucureşti
8. Moisin, A., 1996, Caracterul la elevi, E.D.P., Bucureşti
9. Muşu, I. (coord.), 2000, Ghid de predare-învăţare pentru copii cu cerinţe
educative speciale, Asociaţia RENUNCO România, Bucureşti
10. Radu, I., 1974, Psihologie şcolară, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
ALTE ÎNSEMNĂRI: