INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

COLEGIUL NAŢIONAL “NICOLAE IORGA” VĂLENII DE

MUNTE

LUCRARE
DE
ATESTAT
PROFESIONAL
DICIPLINA INFORMATICĂ

ABSOLVENTI
DILITA ELENA GEORGIANA
PIRVU MADALINA

PROMOŢIA
2011

1
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
COLEGIUL NAŢIONAL “NICOLAE IORGA” VĂLENII DE
MUNTE

TITLUL LUCRĂRII :

EVIDENTE FIRME DE
DISTRIBUTIE PRODUSE
COSMETICE AVON

Coordonator,
PROF. STANCIU MIHAELA CARMEN

ABSOLVENTI
DILITA ELENA GEORGIANA
PIRVU MADALINA

2
 PROMOŢIA

2011

CUPRINS

Cap 1 Bazele de date relaţionale –noţiuni teoretice

1.1. Date, informaţii, modele de date..................................................................4
1.2. Modele de date.............................................................................................4
1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date SGBD- ul Oracle..............................6
1.4. Etapele procesului de dezvoltare a bazelor de date relaţionale....................8
Cap 2 Proiectarea bazei de date
2.1 Scenariul activităţii......................................................................................10
2.2.Proiectarea modelului conceptual al bazei de date ERD.............................10
2.3. Explicaţii ale diagramei entitate-relaţie:.....................................................11
2.4 Proiectarea modelului fizic al bazei de date ...............................................12
2.4.1. Crearea tabelelor prin maparea entităţilor...............................................12
2.4.2. Maparea relaţiilor. ...................................................................................14
2.4.3. Maparea entităţilor şi a relaţiilor bazei de date “Health Center”……...14
Cap 3 Proiectarea modelului operaţional - realizarea aplicaţiei practice
3.1 Introducere în SQL. .....................................................................................19
3.2.. Descrierea aplicaţiei HTML BD Application Bilder…………...……….22
3.3 Realizarea practică a aplicaţiei......................................................................22
3.3.1. Crearea tabelelor………………...............................................................22
3.3.2. Stabilirea constrângerilor cheie secundară(integritate referenţială).........28
3.3.3. Introducerea datelor…………………......................................................29
3.3. 4. Crearea aplicaţiei………………...............................................................34
3.3. 5. Rularea aplicaţiei………………...............................................................38
Concluzii......................................................................................................40
Bibliografie…………………………………………………………………41

3
 CAPITOLUL 1

BAZELE DE DATE RELAŢIONALE –NOŢIUNI TEORETICE

1.1. Date, informaţii, modele de date

Datele iniţiale, neprelucrate sunt numere, litere, imagini, sunete care provin
din măsurători sau observaţii disparate şi necoordonate între ele, persoane, lucruri,
fenomene care au o reprezentate internă numerică (digitală) într-un calculator.
Informaţiile se obţin prin prelucrarea şi organizarea datelor şi se prezintă sub
formă de rapoarte, statistici, diagrame pe baza cărora se pot emite judecăţi de valoare şi
decizii. Exemplu: notele obţinute de elevi la testul de informatică sunt date numerice.
Media notelor la testul de informatică determină nivelul clasei. Nota elevului este o dată,
media notelor este informaţia pe baza căruia se pot emite judecăţi de valoare.
Baza de date este o colecţie organizată, structurată de date, proiectată şi folosită
în scopul modelării activităţii unui tip de organizaţie sau proces organizaţional. O bază de
date este o colecţie de date operaţionale folosite de către aplicaţiile sistem. Datele
operaţionale sunt distincte de datele de intrare de ieşire. Datele de intrare sunt informaţii
introduse în sistem din lumea exterioară, de obicei prin terminale. Datele de ieşire se
referă la rapoartele, statisticile, mesajele extrase din sistem.

1.2. Modele de date - clasificarea modelelor

Modelul de date este o abstractizare, o descriere formală a schemei bazei de

date definind o colecţie integrată de concepte necesare descrierii datelor: structura datelor,
legăturile dintre acestea, semantica lor, precum şi constrângerile impuse, o structură ce
simbolizează toate caracteristicile entităţilor esenţiale ce prezintă interes pentru utilizator,
o reprezentare şi o reflectare a lumii reale.
Modelul ierarhic de bază date Datele descrise de acest model sunt structurate
în mod ierarhic, sunt organizate într-o structură arborescentă. Un singur tabel din această
bază de date acţionează ca „o rădăcină” a arborelui în timp ce alte tabele se comportă ca
ramuri. O relaţie, o legătură între două tabele este reprezentată de conceptul părinte-copil.

4
 Un tabel părinte poate fi asociat cu unul sau mai multe tabele copil, dar un tabel copil nu
poate fi asociat decât unui tabel părinte. Asocierile posibile sunt 1-1 şi 1-M.
Modelul reţea de bază date Datele descrise de acest model sunt structurate sub
formă de reţea. Structura modelului reţea este formată din noduri şi structurile set. Un
nod reprezintă o colecţie de înregistrări, iar o structură set stabileşte şi reprezintă o relaţie
de tip unul la mai mulţi (1-M). ceea ce înseamnă că o înregistrare poate fi corelată cu una
sau mai multe înregistrări din nodul membru dar o înregistrare din nodul membru este
corelată numai cu o singură înregistrare din nodul posesor.
Modelul relaţional de bază date a fost conceput pentru prima dată în 1969 de
dr. Edgar Frank Codd, informatician american de origine engleză, cercetător de la San
Jose Research Laboratories ce aparţineau firmei IBM. Model relaţional a fost prezentat în
lucrare de referinţă: „A Relational Model of Data for Large Shared Databanks” (un model
relaţional de date pentru bănci de date partajate de mari dimensiuni) şi este fundamentat
pe două ramuri ale matematicii: teoria mulţimilor şi logica predicatelor de ordin întâi
Caracteristicile modelului relaţional sunt:
 simplitatea, modelul relaţional poate fi descris cu ajutorul unui
număr mic de concepte care se referă la relaţii (structuri de date bidimensionale ce au
proprietăţi speciale), rânduri (datele aflate în cadrul relaţiilor), coloane (câmpurile datelor
din rândurile corespunzătoare) şi chei (mecanismul de identificare şi asociere a rândurilor
aflate în unul sau mai multe tabele);
 suportul teoretic solid pe care se bazează şi anume teoria
matematică a seturilor, ceea ce înseamnă că toate operaţiile sunt încheiate cu succes, iar
rezultatele operaţiilor sunt predictibile.
 modelul relaţional are trei componente:
1. componenta de structură a datelor;
2. componenta de manipulare a datelor
3. componenta de integritate a datelor (reguli necesare protecţiei datelor) .
Bază de date relaţională stochează datele în relaţii, pe care un utilizator le percepe ca
tabele.
Fiecare relaţie este compusă din înregistrări şi câmpuri, iar ordinea fizică a
înregistrărilor sau a câmpurilor dintr-un tabel este complet lipsită de importanţă, fiecare

5
înregistrare a tabelului este identificată, nu după locul unde se află, ci după un câmp care
conţine o valoare unică şi nenulă. Acestea reprezintă cele două caracteristici ale bazei de
dare relaţionale care permit datelor să existe independent de locul în care sunt stocate în
calculator. În consecinţă, utilizatorul nu este obligat să cunoască locaţia fizică a unei
înregistrări aşa cum se întâmplă la celelalte modele de bază de date (ierarhic şi reţea).
Modelul relaţional este studiat în această lucrare.

1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date relaţionale S.G.B.D –ul ORACLE

Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), este un program software

folosit pentru crearea, întreţinerea, modificarea şi manipularea unei baze de date.
Limbajul integrat unui SGBD este SQL (Structured Query Language), limbajul de
interogare a bazelor de date.

Figura 1.1 Arhitectura Oracle

SGBD-ul ORACLE realizat de firma Oracle Corporation U.S.A. este complet

relaţional, robust, se bazează pe SQL standard extins. Componentele care formează

6
arhitectura de bază Oracle sunt dispuse într-o configuraţie client/server care permite lucrul
cu obiecte. Are BD Internet şi modul de optimizare a regăsirii datelor. Aceste componente
sunt plasate pe calculatoare într-o reţea asigurând funcţionalităţi specifice, astfel: serverul
asigură memorarea şi manipularea datelor, precum şi administrarea bazei de date iar
clientul asigură interfaţa cu utilizatorul şi lansează aplicaţia care accesează datele din baza
Arhitectura Oracle este structurată pe trei niveluri: nucleul, interfeţele şi
instrumentele de întreţinere. Nucleul conţine componentele care dau tipul relaţional
pentru SGBD Oracle: limbajul relaţional de regăsire SQL şi limbajul procedural propriu
PL/SQL.
Sistemul Oracle creează şi întreţine automat dicţionarul de date. Acesta face
parte din baza de date Oracle şi conţine un set de tabele şi viziuni (vederi) accesibile
utilizatorilor doar în consultare. Dicţionarul conţine informaţii de tipul: numele
utilizatorilor autorizaţi, drepturile de acces, numele obiectelor din baza de date, structurile
de date, spaţiul ocupat de date, chei de acces etc.
Oracle constă dintr-un set complet de constructori de aplicaţii şi produse pentru
utilizatori,cautând să asigure soluţii complete în tehnologia informaţiei.
Aplicaţiile Oracle sunt portabile peste un număr mare de staţii de lucru şi
sisteme de operare, de la calculatoare personale la procesoare paralele.
Oracle este înzestrat cu un flexibil Sistem de Management al Bazelor de
Date(DBMS)-Serverul Oracle-pentru stocarea şi managementul informaţiei utilizate de
aplicaţii.
Serverul Oracle conduce o bază de date cu toate avantajele unei structuri
relaţionale, având în plus capacitatea de a stoca şi executa obiecte de tip baza de date
precum proceduri şi mecanisme de siguranţă.
Serverul Oracle cuprinde un DBMS care controleaza:
 Stocarea de date în sfera bazelor de date dedicate
 Recuperarea de date pentru aplicaţii utilizand tehnici de optimizare adecvate
 Securitatea bazelor de date si a taskurilor permise pentru anumiti utilizatori
 Consistenţa şi protecţia datelor, incluzând arhivarea taskurilor si mecanisme
de căutare

7
 Comunicarea şi integritatea informaţiilor, când bazele de date sunt distribuite într-
o reţea.

1.4. Etapele procesului de dezvoltare a bazelor de date relaţionale

1. Proiectarea modelului conceptual al bazei de date
2. Proiectarea modelului fizic al bazei de date
3. Proiectarea modelului operaţional al bazei de date

STRATEGIE:
MODEL CONCEPTUAL REALIZAREA E.R.D
1. ANALIZA

2. CREARE MODEL LOGIC

3. CONSTRUIRE MODEL FIZIC MAPAREA

MODELUL OPERATINAL
BAZA DE DATE OPERAŢIONALĂ

Figura 1.2. Etapele procesului de dezvoltare a bazei de date

Analiza datelor şi a modului de utilizare a acestora este etapa care implică

examinarea atentă a activităţii modelate, pentru a evalua sistemul curent şi a analiza
necesităţile viitoare, precum şi a estima necesităţilor informaţionale în vederea obţinerii
unei imagini complete şi corecte asupra activităţii practice.
O analiză corectă are ca rezultat proiectarea unei baze de date care să corespundă
obiectivelor propuse. Informaţiile necesare se obţin prin interviuri cu utilizatorii care
interacţionează cu datele şi prin studierea documentelor folosite.
Crearea modelului conceptual al bazei de date (modelarea datelor şi a relaţiilor
dintre ele) utilizează o metodă de proiectare simplă, grafică, cu diagrame entităţi, relaţie.

8
 Diagrama entitate relaţie (ERD) este o reprezentare grafică, prin simboluri
grafice, convenţionale, standardizate a fenomenelor, evenimentelor şi relaţiilor dintre ele.
Construirea este etapa de transformare modelului conceptual în model fizic,
maparea, prin care se obţine o reprezentare a structurii tabelelor bazei de date.
Pentru implementarea modelului fizic în vederea obţinerii modelului operaţional
se foloseşte SGBD-ului Oracle.

CAPITOLUL 2

9
 PROIECTAREA BADEI DE DATE

2.1 Scenariul

Firma Avon produce mai multe tipuri de produse, un tip fiind caracterizat printr-un
nume,categoria.marimea produsului si un prefix care indica gradul de lux al
acestuia.Fiecare tip este construit din mai multe parti.Fiecare parte putand fi folosita
pentru construirea mai multor produse.Fiecare parte are o descriere si un cod.Fiecare tip
de produs este fabricat de exact un compartiment in aceea fabrica a firmei, ce se poate
gasi in Germania.O fabrica poate realiza mai multe tipuri de produse.De asemenea fiecare
tip de parte componenta poate fi produsa de o singura fabrica a firmei.

Pornind de la acest scenariu de afaceri am realizat Modelul Conceptual (diagrama

Entitate-Relaţie) si Modelul Fizic.

2.2 Proiectarea modelului conceptual al bazei de date ERD

Etape (se poate explica fiecare entitate):

1. Identificarea entitãţilor
2. Identificarea tipurilor de relaţii care există între entităţile identificate.
3. Atribute simple/compuse
4. Determinarea atributelor unic identificator (UID)
5. Identificarea şi asocierea atributelor cu entitãţi sau relaţii
6. Eliminarea relaţiilor de tip M:M
7. Eliminarea relaţiilor complexe şi recursive
8. Desenarea diagramei entitate –relaţie (ERD) preliminară
9. Identificarea tipurilor de entităţi supertip şi subtip, relaţiilor arc.(dacă există)
10. Normalizarea Diagramei entităţi - relaţii(enunţarea formelor normale)

Firma
#nume Compartiment
*adresa #cod
*nr_tel *nr comartiment
10
*e_mail *numele
 realizeaza

are se realizeaza

apartine

Fabrica produce Tip produs foloseste

#cod #prefix Parte componenta
*nume *nume #cod
*nume_firma *categorie *descriere
e produs de este folosita pentru
*marimea

Diagrama entitate-relaţie

2.3. Explicaţii ale diagramei entitate-relaţie:

Am indentificat in scenariu cinci entitati:Firma,Fabrica,Compartiment,Tip

produs,Parte componenta.
Entitatea firma are ca identificator unic:numele,si trei atribute:adresa,numar
telefon,e_mail.
Entitatea fabrica are ca identificator unic cod-ul si ca atribute obligatori nume si
numele firmei.
Entitatea compartiment are ca identificator unic cod si ca atribute :numar
compartiment si numele.
Entitatea tip produs are ca identificator unic prefix si ca atribute : nume,categorie
si marime.

11
 Entitatea parte componenta are ca identificator unic cod si ca atribut :descriere.

2.4 Proiectarea modelului fizic al bazei de date

Modelul fizic al bazei de date se obţine din modelul conceptual prin mapare

D.D.L.
Modelul logic Limbajul de Modeul fizic
(conceptual) definire a datelor Baza de date
E.R.D. relaţională

Figura 2.1 Maparea

Tehnica de mapare : înseamnă schimbarea terminologiei, un element grafic din

modelul conceptual devine un obiect al modelului fizic. Definirea obiectelor se realizează
cu ajutorul limbaj de descriere a datelor (DDL), utilizat de SGBD-ul Oracle

2.4.1 Crearea tabelelor bazei de date prin maparea entităţilor

Elemntele grafice din modelul conceptual se transformă în obiectele modelului
fizic.

Tabel 2.1 Transformarea simbolurilor grafice în obiecte

Element grafic în modelul conceptual Obiect în modelul fizic

O entitate Un tabel
O instanţă Un rând
Un atribut O coloană
Identificatorul unic primar UID O coloană numită cheie primară
O relaţie dintre două entităţi O coloană numită cheie secundară
Identificatorul unic secundar O coloană numită cheie unică

12
 Cheia primară este o coloană sau o combinaţie de coloane care identifică în mod
unic rândurile dintr-o tabelă.
Cheie secundară este cheia primară din tabela de referinţă, o coloană
suplimentară introdusă în tabela corespunzătoare entităţii din partea many a relaţiei şi
corespunde coloanei cheia primară a tabelei corespunzătoare entităţii din partea one a
relaţiei.
Diagrama de tabelă conţine informaţii despre structura unei tabele:

Tabel 2.2 Structura diagramei de tabelă

Numele tabelei (numele entităţii la plural)
Numele coloanei este Tipul Opţionalitate Tipul de cheie
numele atributului de dată #,*, o Pk, Fk

Tabel 2.3. Tipurile de date Oracle

Tipul de date Descriere Dimensiune Maximă
VARCHAR2 Şir de caractere de lungime variabilă 4000 bytes
CHAR 2000 bytes
Şir de caractere de lungime fixă

NUMBER(p,s) Număr având p cifre din care s la p (precizia) între 1 şi 38

partea zecimală. s (scala) între -84 şi 127.
De la 1 Ianuarie 4712 BC
DATE Dată calendaristică
pana la 31 Decembrie, 9999
(zz/ll/aa)
AD.
Se memorează data calendaristică, Fracţiunea de secundă este
TIMESTAMP ora, minutul, secunda şi fracţiunea memorată cu o precizie de la
de secundă 0 la 9.
INTERVAL YEAR
TO MONTH perioadă de timp în ani şi luni.
INTERVAL DAY memorează un interval de timp în
TO SECOND zile, ore, minute şi secunde
CLOB Character Large Object 4 Gigabytes
BLOB Binary Large Object 4 Gigabytes
BFILE Se memorează adresa unui fişier
4 Gigabytes
binar de pe disc

13
2. 4. 2 Maparea relaţiilor bazei de date

• O relaţie creează una sau mai multe coloane foreign-key în tabelul dinspre
partea cu mai multe a relaţiei.
• Se folosesc prescurtările numelui tabelului pentru coloana foreign-key.
• Coloana foreign-key este obligatorie sau opţională, depinzând de tipul
relaţiei.
• Maparea respectă opţionalitatea pentru relaţii 1:M doar la capătul M.
• La capătul 1 relaţia nu poate fi forţată prin DDL să fie obligatorie. Este
necesară programare procedurală pentru realizarea acestui deziderat.

2.4.3. Maparea entităţilor şi a relaţiilor bazei de date “Health Center”

1. Entităţile FIRMA şi FABRICA între care există o relaţie 1:M devin două tabele
FIRME şi FABRICI. Pentru fiecare dintre ele “transformarea” în tabele se face astfel:

Firma
#nume
*adresa
*nr.tel
* e_mail

are

apartine

Fabrica
#cod
*nume
*nume_firma

14
FIRME

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

nume * Varchar2 PK
adresa * Varchar2
nr_tel * number
e_mail * Varchar2

FABRICI

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

cod * number PK
nume * Varchar2
Nume_firma * Varchar2 FK

Cheia primara din entitatea FIRMA devine cheie secundara in tabela FABRICI.

Tip produs
Fabrica produce #prefix
#cod *nume
*nume *categorie
*nume_firma e produs de *marimea

FABRICI

NUME ARTIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

cod * number PK
nume * Varchar2
Nume_firma * Varchar2 FK

15
TIP PRODUSE

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

prefix * Varchar2 PK
Nume * Varchar2
categorie * Varchar2
marime * Varchar2

Cheia primara din entitatea TIP PRODUSE devine cheie secundara in tabela FABRICI.

Compartiment
#cod
*nr compartiment
*numele

realizeaza

se realizeaza

Tip produs
#prefix
*nume
*categorie
*marimea

16
TIP PRODUSE

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

prefix * Varchar2 PK
nume * Varchar2
categorie * Varchar2
marime * Varchar2

COMPARTIMENTE

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

cod * number
nr_componente * number
numele * Varchar2

Cheia primara din entitatea TIP PRODUSE devine cheie secundara in tabela
COMPARTIMENTE.

Tip produs foloseste

#prefix
Parte componenta
*nume
#cod
*categorie
*descriere
*marimea este folosita pentru

TIP PRODUSE

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

prefix * Varchar2 PK
nume * Varchar2
categorie * Varchar2
marime * Varcgar2

17
PARTI COMPONENTE

NUME ATRIBUT OPTIONALITATE TIP DATA TIP CHEIE

cod * number PK
descriere * Varchar2

Cheia primara din entitatea TIP PRODUSE devine cheie secundara in tabela PARTI
COMPARTIMENTE.

18
 CAPITOLUL 3

PROIECTAREA MODELULUI OPERAŢIONAL

REALIZAREA APLICAŢIEI PRACTICE

Proiectarea modelului operaţional se realizează cu ajutorul SGBD-ului ORACLE

3.1 Introducere în limbajul SQL
SQL (Structured Query Language – limbajul de interogare structurat) este un
limbaj special conceput pentru comunicarea cu bazele de date relaţionale.
Avantajele limbajului SQL
• SQL este un limbaj formal, ne procedural, foarte simplu, dar performant,
alcătuit dintr-un număr foarte redus de cuvinte pentru că este proiectat pentru a furniza o
modalitate simplă şi eficientă de a comunica cu baza de date, dea efectua operaţiile în
baza de date Oracle folosind instrucţiuni;
• S.G.B.D-urile (sistemele de gestiune a bazelor de date - Database
Management System - DBMS) recunosc limbajul SQL (DB2, Interbase, MySQL, Oracle,
Postgresql, SQL Server, Sybase ); învăţând acest limbaj putem reacţiona cu aproape toate
bazele de date indiferent de sistemul care le administrează, prin intermediul PHP.
• SQL standard este controlat de comisia de standardizare ANSI (American
Naţional Standards Institute - ANSI SQL). Producătorii de S.G.B.D şi-au extins suportul
pentru SQL prin adăugarea de instrucţiuni la limbajul standard în scopul realizării unor
funcţionalităţi suplimentare şi modalităţi simplificate de efectuare a unor operaţii.
Implementările individuale îşi au propriul lor nume (ORACLE are PL-SQL).
• SQL are o structură proprie şi sintaxă, pentru un set de instrucţiuni prin
care un programator/administrator de baze de date poate realiza următoarele:
1. interogarea bazei de date asupra informaţiilor;
2. actualizarea, inserarea şi eliminarea datelor
3. crearea, modificarea şi eliminarea obiectelor bazelor de date
4. accesului la baza de date (securitatea sistemului)
5. asigurarea integrităţii şi consistenţei datelor
Elemente de bază ale limbajului SQL

19
 Limbajul SQL comunică cu obiectele bazei de date Oracle (tabele, vederi,
grupuri, instantanee, secvenţe, sinonime, roluri şi spaţii-tabel) prin intermediul
instrucţiunilor.
Instrucţiunile SQL sunt directive care specifică serverului Oracle să efectueze o acţiune.
Instrucţiunile SQL,formulate conform unei sintaxe specifice încep cu o comanda, urmată
de restul instrucţiunii care conţine elemente de bază ale limbajului O instrucţiune SQL
incompletă nu poate fi executată de serverul Oracle care returnează o eroare.
Instrucţiunile limbajului SQL pot fi grupate în cinci categorii:
1. limbaj de interogare (SELECT) permite regăsirea datelor
memorate în tabelă;
2. limbajul de definire a datelor (DDL - Data Definiton Language):
instrucţiunile CREATE, ALTER, DROP utilizate dinamic, permit definirea,
modificarea şi ştergerea structurilor de date, a tabelelor care compun baza de
date,
3. limbaj de manipulare a datelor (DML-Data Manipulation
Language): instrucţiunile: INSERT, UPDATE, DELETE permit inserarea,
modificarea şi ştergerea rândurilor tabelei.
4. limbaj de control al datelor (DCL - Data Control Language) ):
instrucţiunile GRANT, REVOKE utilizate pentru definirea şi modificarea
drepturilor utilizatorilor;
comenzi de control al tranzacţiilor (TC -Transaction Control);
Numele obiectelor bazei de date
Obiectele bazei de date: tabele, coloanele, vederi, grupuri, indecşi, secvenţe,
sinonime, roluri au nume. Limbajul SQL impune regulile următoare pentru denumirea
obiectelor, precum şi a utilizatorilor
• Numele trebuie să aibă între 1 si 30 de octeţi (pe un octet se scrie un
caracter)
• Numele trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic (o literă)
• Numele pot conţine numai caractere alfanumerice şi caracterele _, $ şi #.
• Numele trebuie să fie unic în propriul spaţiu al numelor.
• Nu se face distincţie între majuscule şi litere mici.

20
 • Un nume poate fi încadrat între ghilimele duble

Cuvintele rezervate ale limbajului SQL este un limbaj alcătuit din cuvinte cheie,
rezervate. Ex: ALTER, CHECK, DESCRIBE, HAVING, WHERE, LIKE, SUM, TABLE

Constantele sunt valori fixe, care nu se modifică în timp

• Constante numerice (valori de tip numeric) exemple: 3, 4, 45, .89
• Constante alfanumerice (şir de caractere) exemple: ’program’, ’operator’

Variabilele sunt date care pot avea valori diferite în timp

• Variabile sistem
• Variabile asociate numelui coloanelor
Operatori sunt simboluri grafice/cuvinte rezervate care definesc o operaţie logică
sau aritmetică (înmulţire *, împărţire /, adunare +, concatenare şi de caractere II). În
tabelul 2.1 sunt prezentaţi operatorii limbajului

Tabel 3.1. Operatorii folosiţi în limbajul SQL

Tipul Operaţia Simbol grafic Exemplu
operatorului
Aritmetici Adunare +
Scădere -
Înmulţire *
Împărţire /
Alfanumerici Concatenare II ’pro’II
’gram’=’program’
De Verifică dacă un şir de LIKE
Comparaţie caractere se potriveşte ’Mama’ LIKE ’_a%’
unui model
Caracterul’_’ înlocuieşte returnează TRUE
orice caracter;
Caracterul procent % ’Olaru’ LIKE ’_a%’
înlocuieşte mai mult de
două caractere sau zero returnează FALSE
Testează dacă o valoare BETWEEN (x>a) and (x<b) echivalent
se găseşte într-un interval cu:
de valori x BETWEEN a AND b
Testează dacă o valoare IN (x=a) OR (x=b) OR (x=c)
este într-o mulţime de echivalent cu
valori x IN (a,b,c)

21
 Testează dacă o expresie IS NULL NULL indică absenţa unei
are valoarea NULL IS NOT NULL valori într-o celulă a unei
coloane şi nu valoarea zero
Logici Negaţia logică NOT
Şi logic AND a AND b= TRUE numai
dacă a şi b sunt TRUE
Sau logic OR a OR b= TRUE cel puţin
unul dintre a sau b au
valoarea TRUE

Expresiile sunt secvenţe formate din constante, variabile, operatori, funcţii. Evaluarea
unei expresii se face de la stânga la dreapta respectând ordinea de prioritate a algoritmilor.
Rezultatul evaluării este o valoare de tip: numeric, alfanumeric (şir de caractere) sau
logic. Ordinea priorităţii operatorilor logici: NOT, AND

3.2 Descrierea aplicaţiei HTML BD Application Builder, o facilitate oferită de Oracle

Database Express Edition.
Implementare modelului fizic se realizează folosind HTML BD Application Builder, o
facilitate oferită de Oracle Database 11g Express Edition
Aceasta aplicatie gestioneaza informatiile despre studentii si inscrierile la curs din
cadrul facultatii, precum si cursurile care le va urma.

3.3 Realizarea aplicaţiei practice cu HTML BD Application Builder

Etapele de realizare a aplicaţiei practice sunt:
3.3. 1. Crearea tabelelor
3.3.2. Stabilirea constrângerilor cheie secundară (integritate referenţială)
3.3. 3. Introducerea datelor
3.3. 4. Crearea aplicaţiei
3.3.5. Rularea aplicaţiei
Scrierea efectivă a tabelelor se face prin comanda SQL:

3.3. 1. Crearea tabelelor

 Crearea efectivă a tabelelor se realizeaza prin comanda SQL:
 Sau folosind instrumentele de interfaţă ale aplicaţiei APEX

22
tabelul firma

create table firma_ID

(nume varchar2(15) primary key,
adresa varchar2(30) not null,
nr_tel number(10) not null,
e_mail varchar2(20) not null)

23
tabelul compartimente

create table compartimente_ID

(cod number(10)primary key,
nr_compartimente number(2) not null,
numele varchar2(20) not null)

24
tabelul fabrica

create table fabrica_ID

(cod number(10) primary key,
nume varchar2(20) not null,
nume_firma varchar2(15) references firma_ID(nume))

25
tabelul tip produs

create table tip_produs_ID

(prefix varchar2(3) primary key,
nume varchar2(10) not null,
categorie varchar2(15) not null,
marime varchar2(20) not null)

tabelul parte componenta

26
create table parte_componenta_ID
(cod number(2) primary key,
descriere varchar2(30) not null)

3.3.2. Stabilirea constrângerilor cheie secundară (integritate referenţială)

27
3.3. 3. Introducerea datelor

28
29
30
31
32
33
3.3. 4. Crearea aplicaţiei
In Oracle Application Express pot fi create aplicaţii cu Application Builder,una
dintre componentele paginii de început APEX. Application Builder permite vizualizarea
aplicaţiilor,crearea aplicaţiilor,importul sau exportul de aplicatii,teme,pagini.

34
În continuare am creat paginile aplicaţiei astfel:o pagină principală de tip BLANK pe care
am numit-o START si câte o pagină de tip REPORT AND FORM corespunzătoare
fiecărui table creat,pagini subordonate paginii START.Paginile de tip REPORT AND
FORM permit afişarea datelor din tabele (REPORT) si introducerea de noi
înregistrări(FORM).

35
36
3.3. 5. Rularea aplicaţiei

37
În pagina de început la Application Builder ,se pot vedea toate aplicaţiile construite de
utilizatori.Pentru a accesa aplicaţia creată se execută clic pe numele aplicaţiei PRODUSE
şi se deschide o nouă pagină ce conţine butoanele de rulare ale aplicaţiei
de definire ale atributelor paginilor şi paginile deja create ale aplicaţiei.

38
Butonul Run Application lansează în execuţie aplicaţia.

Concluzii

Aplicatia Oracle “Evidenta Avon” rezolva cerintele gestionarii produselor necesare

vanzarii intr-un mod eficient instrumentele de lucru ale interfetei APEX ORACLE cu
baza de date astfel:
1) Nr de cerinte pe fiecare produs
2) Firma cu numarul de produse cel mai mare
3) Date referitoare la produse,la firme
4) Date statistice
5) Valoarea totala a produselor vandute

Autorii lucrarii considera ca datorita flexibilitatii SGBD-ului Oracle, baza de date creata
poate fi modificata si pentru alte cerinte ale beneficiarului.
Oracle Database 11g Express Aplication Edition (https://iacademy4.oracle.com) este o
versiune simplificată a serverului de Oracle, un mediu pentru dezvoltarea şi
implementarea aplicaţiilor de baze de date, este un motor de aplicaţii de baze de date care

39
face posibil accesul, în timp real, la datele stocate în tabelele bazei de date cu ajutorul
căruia se pot rula comenzi SQL, ideal pentru utilizarea calculatorului personal.

Bibliografie

1. Sanda Junea, Maria Scripca, ’Informatica’, manual clasa a XII-a, Editura

Gimnasium.

2. Cursul online

http://academy.oracle.com

40