REȚELE DE COMUNICAȚII

MOBILE
 CUPRINS
1. Introducere
2. Tipuri de transmisiuni
3. Protocoale de acces multiplu
4. Atenuarea
5. Corecția erorilor
6. Tipuri de modulații GSM
7. Evoluția rețelelor de comunicații mobile
8. Arhitectura GSM
9. Schema GSM
10. Componentele RSS
11. PLMN
12. Transmisia voce GSM
13. Efectuarea și primirea unui apel GSM
14. Celulele GSM
15. Tipuri de handover
16. Concluzii
17. Acronime
18. Bibliografie
 INTRODUCERE
• Până în ziua de azi fiind dezvoltate patru generații de sisteme de
telefonie mobilă:
❖Generaţia 1 (1G)
➢ Introdusă în 1980, a fost scoasă din funcțiune.
➢ Prelucrarea analogică a semnalului.
➢ Oferea doar serviciu vocal.
➢ A operat în benzile de frecvență de 450 MHz și de 800-900 MHz.
❖Generația 2 (2G)
➢ Prelucrare digitală a semnalului.
➢ A introdus serviciul de date.
➢ Operezează în benzile de frecvență de 900 MHz şi de 1800 MHz.
➢ În prezent se face integrarea sistemelor 2G în 3G.
❖Generația 3 (3G)
➢ Introdusă în 2001.
➢ Operează în banda de frecvențe de 2 GHz.
➢ Oferă viteze de transmisie de date de până la 2 Mbiți/s.
❖Generația 4 (4G)
➢ A început să fie disponibilă recent.
➢ Oferă viteze de până la 672 Mb/s.
 Tipuri de transmisiuni
• În funcție de sensul în care pot circula datele, transmisiunile pot fi:
❖Simplex
❖Semi-duplex
❖Duplex

• În telefonia mobilă avem nevoie de o transmisiune duplex prin care ambii

utilizatori să se poate facă auziți în același timp:
❖FDD (Frequency Division Duplex) Amplitude
➢ Pune la dispoziție două benzi de frecvență
Time
pentru uplink și downlink.
Tx Rx

F1 F2 Frequency
❖TDD (Time Division Duplex)
Amplitude
➢ Alterează foarte repede de la primirea datelor la
transmiterea datelor. Time
Rx
Tx
Rx
Tx
Frequency
F1
 Protocoale de acces multiplu
• Asigură interconectivitatea abonaților.
• Protocoalele de acces multiplu folosite în
GSM sunt:
❖FDMA (Frequency Division Multiple Access)
➢ Banda totală de frecvență (50 MHz) este împărțită
în mai multe canale de benzi de frecvență de 200
KHz (canale/subbenzi).
➢ Avem 250 de canale de frecvență, dintre care 125
sunt dedicate uplink-ului iar 125 sunt dedicate
downlink-ului.
➢ Nu necesită o coordonare dinamică.
➢ Nu este flexibilă.
❖TDMA (Time Division Multiple Access)
➢ Fiecare canal de 200 KHz este împărțit în 8 canale
temporare de perioadă fixă.
➢ Flexibilă.
➢ Necesită coordonare dinamică.
 Atenuarea
• În timpul propagării sale prin mediu, calitatea semnalului scade din cauza
obstacolelor, atenuării, reflecției, refracției, difracției, absorbției,
interferențelor, zgomotului și a pierderilor datorate imperfecțiunilor
circuitelor de transmisie și recepție.
• Între puterea de recepție și puterea de transmisie avem următoarea relație:

- Puterea de recepție d - Distanța maximă

0

- Puterea de transmisie d - Distanța Rx-Tx

C - Constantă ce depinde pe parametrii tehnici
γ - Valori cuprinse între [2, 5] în funcție de mediu
 Corecția erorilor
• Rata erorilor transmisiei semnalelor depinde de viteza de transmisie
(pentru trasmisiile rapide avem o rată de erori mai mare) și de puterea de
recepție.

• Măsurile luate pentru corecția erorile sunt:

❖Egalizarea
➢ Transmiterea unei secvențe de antrenare cunoscute de ambele capete pentru identificarea
tipul de distorsiuni și să corecteze restul de date primite folosindu-se de această informație.
❖Codurile de corecție a erorilor
➢ FEC (Forward Error Correction) permite detectarea erorilor și corectarea unui număr limitat
din acestea.
 Tipuri de modulații
• Deoarece vocea umană se află între 300-340 KHz, la trasmisia semnalul
ar fi distrus din cauza interferențelor. Este necesar să facem modulația
fiecărui semnal la o frecvență purtătoare mare pentru a putea asigura o
comunicare cât mai puțin afecatată de interferențe.
• Modulațiile se împart în trei categorii:
❖ CPM (Continuous Phase Modulation)
➢ Reprezintă modulații de frecvență sau de fază.
➢ Cele mai cunoscute sunt MSK și GMSK.
❖ QAM (Quadrature Amplitude Modulation)
➢ Caracterizat de o folosire foarte eficientă a spectrului de frecvențe pus la dispoziție.
➢ Exemple: QPSK, 16QAM, 64 QAM.
❖ Modulații pe mai multe purtătoare
➢ Rezistente împotriva distorsionării canalului.
➢ Example: OFDM, DMT.
MSK
MSK este codat folosind biți ce
alternează între componentele
quadrature, în mod similar OQPSK,
principala diferență constând în
codarea fiecărui bit ca o jumătate de
sinusoidă.
GMSK
GMSK este o continuare a modulațiilor MSK, având în plus față de acestea un
filtru Gaussian.

Schemă modulator GMSK

Evoluția rețeleor de comunicații mobile
funcţionalitate
IMT-2000

WCDMA
>2 Mbps
EDGE
384 kbps
GPRS
115 kbps
HSCSD
57,6 kbps
date
9,6 kbps
SMS
voce timp
2G 2,5 3G
G
 Arhitectura GSM (global system for mobile)
• Majoritatea rețelelor GSM funcționează în banda de frecvențe de
900 MHz și de 1800 MHz.
• Folosește banda de 890 MHZ- 960 MHz
❖50 MHz pentru trafic
➢ uplink 890-915 MHZ
➢ downlink 935-960 MHz
❖Bandă de separare de 20 MHz (915-935 MHz)
• Banda de separare are rolul de a evita interferențele ce ar putea
să apară între uplink și downlink
Arhitectura GSM
Statia Mobila
Statia mobila (MS) consta din echipamentul mobil (terminalul) si o cartela inteligenta numita
"Subscriber Identity Module" (SIM). Cartela SIM ofera mobilitate personala, astfel incit utilizatorul
poate avea acces la serviciile la care a subscris prin inserarea acesteia in orice terminal.
Echipamentul mobil este unic identificat de "International Mobile Equipment Identity" (IMEI).
Cartela SIM contine "International Mobile Subscriber Identity" (IMSI) utilizat la identificarea
de catre sistem a utilizatorului, o cheie secreta pentru autentificare, si alte informatii. IMEI si IMSI
sint independente, permitind mobilitate personala. Cartela SIM poate fi protejata impotriva utilizarii
neautorizate printr-o parola sau un numar personal de identitate.

Subsistemul Statiei de Baza

Subsistemul statiei de baza este compus din doua parti, "Base Transceiver Station" (BTS) si
"Base Station Controller" (BSC). Acestea comunica prin interfata standardizata "Abis", permitind (as
in the rest of the system) operarea intre componente fabricate de diferiti producatori.
BTS contine unitatile de emisie-receptie radio ce definesc o celula si controleaza protocoalele
de legatura radio cu MS. Intr-o arie urbana intinsa pot exista un numar mare de BTS-uri dispuse,
astfel incit cerintele pentru un BTS sint performanta, portabilitate si cost minim.
BSC controleaza resursele radio pentru unul sau mai multe BTS-uri, organizarea canalele radio
si alocarea frecventelor. BSC este conexiunea dintre MS si "Mobile service Switching Center"
(MSC).
Arhitectura GSM
Subsistemul Retelei
Mobile Switching Center (MSC)
Componenta centrala a subsistemul retelei este centrul de comutare al serviciilor mobile, MSC.
Se comporta ca un nod normal de comutare PSTN sau ISDN, si in plus ofera functionalitatea
necesara controlului unui utilizator mobil, cum ar fi inregistrarea, autentificarea, actualizarea
localizarii si transferarea apelului unui utilizator mobil.
Deasemenea MSC ofera conexiunea catre retelele fixe (cum ar fi PSTN sau ISDN).
Comunicarea intre entitatile functionale in subsistemul retelei foloseste "Signalling System Number
7" (SS7), utilizat pentru semnalare in ISDN.

Equipment Identity Register" (EIR)

Registrul "Equipment Identity Register" (EIR) este o baza de date ce contine o lista a
tuturor echipamente mobile valide din retea, unde fiecare statie este identificata prin IMEI. Un
IMEI este marcat ca invalid daca a fost raportat ca furat sau nu este de tipul aprobat.

Home Location Register (HLR)

Registrul "Home Location Register" (HLR) si "Visitor Location Register" (VLR),
impreuna cu MSC, ofera transferul apelurilor si capabilitatile de mobilitate ale GSM. HLR
contine toate informatiiile administrative pentru fiecare utilizator inregistrat in reteaua GSM
corespunzatoare, impreuna cu localizarea curenta a terminalului. Intr-o retea GSM exista un
singur HLR logic, chiar daca poate fi implementat ca o baza de date distribuita.
Arhitectura GSM
Visitor Location Register (VLR)
Registrul "Visitor Location Register" (VLR) contine informatii administrative selectate din
HLR, necesare pentru controlul apelurilor si resurse pentru serviciile subscrise, pentru
fiecare terminal localizat curent in aria geografica controlata de VLR. Chiar daca fiecare
entitate functionala poate fi implementata ca o unitate independenta, toti producatorii de
echipament pina acum au implementat VLR impreuna cu MSC, astfel incit aria geografica
controlata de MSC corespunde cu cea controlata de VLR, in acest fel simplificind modul de
realizare al subsistemul. MSC nu contine informatii despre terminale - aceste informatii sint
stocate in registrele de locatie.

Authentication Center" (AUC)

Centru de autentificare este folosit ca sa valideze cartela SIM ca fiind folosita de Statia
Mobila. Informatia secreta care este pastrata in AC si care este inregistrata si in cartela SIM
este folosita pentru a indeplini un calcul matematic complex. Autentificarea are loc daca
rezultatele acestor doua calcule se potrivesc. SMSC (Centru SMS sau Centru de Serviciu),
SMSC-ul administra toate SMS-urile care sunt trimise. Mesajele sunt expediate pe un canal
de date deci poti sa le primesti in timpul unui apel. GMSC (Intrare MSC), este o intrare de
schimbare unde apelul este directionat in timpul unei setari a utilizatorului GSM. GMSC il
cauta pe abonat intreband HLR -ul care apoi intreaba VLR -ul si indreapta apelul primit
catre MSC unde abonatul poate fi gasit.
 Arhitectura GSM
• BTS
❖asigură comunicarea între MS și BSC.
• BSC
❖administrează resursele radio pentru BTS.
❖este responsabil pentru handover-uri
❖asigură comunicarea între BTS și MSC.
• NSS
❖asigură comunicarea între GSM și alte rețele.
• VLR
❖bază de date temporară a utilizatorilor ce are rolul de a micșora numărul de
accesări ale HLR-ului.
• HLR
❖bază de date permanentă a utilizatorilor ce acoperă o zonă de mari dimensiuni.
• AUC
❖ menține codurile de autentificare și algoritmii de protecție, prevenind orice fel de
intruziuni.
Schema gsm
SCHEMA GSM

PLMN &
International
OMC PSTN
ISC

A GMSC
BTS
BSC

MSC
BTS
HLR
BSC
VLR

BTS
EIR
AC

MS
COMPONENTE RSS (RADIO SUBSYSTEM)

PLMN &
International

OMC PSTN
ISC

BTS GMSC
BSC

MSC
BTS
VLR
BSC
HLR

BTS
EIR

AC

MS
 PLMN – PUBLIC LAND MOBILE NETWORK
Radio Sub System (RSS, BSS) Switching Sub System (SSS) PSTN

MSC VLR

BTS BSC E

A
BTS
VLR PSTN
BSC MSC Switch
Abis
A

C,D
PSTN
BTS
Um Switch

F
EIR HLR AC

MS

În telecomunicații, PLMN este o combinație de servicii de comunicații wireless oferite de către un operator într-o
anumită țară. Se referă în special în rețelele celulare GSM/2G, UMTS/3G, LTE/4G.
 Transmisia voce GSM
• Codarea sursei
• Codarea canalului
➢ Biții trimiși sunt împărțiți în pachete în funcție de
importanța lor pentru calitatea vorbirii.
➢ Pachetul rezultant este format din 456 biți.

• Interleaving
➢ Cei 456 de biți sunt împărțiți în opt pachete de 57 de biți
care se amestecă pentru a forma opt pachete noi.

• Ciphering
➢ Previne ascultarea convorbirii.
➢ Folosește doi algoritmi de criptare care sunt cunoscuți
de către MS și BTS

• Burst formatting
➢ Burst final, se adaugă headere și trailere

• Modulation
➢ Biții sunt transmiși conform modulației GMSK
 Efectuare apel GSM
1. MS trimite la BSS numărul format.
2. BSS transmite numărul format la MSC.
3&4. MSC verifică la VLR dacă MS-ul are
permisiunea de a folosi serviciul cerut.
5. Apelul este rutat de către MSC la GMSC.
6. GMSC verifică la HLR și rutează apelul
între cei doi utilizatori.
7&8&9&10. Apelul este primit și se face
rutarea înapoi la MSC prin GMSC, MSC
și BSS
 Primire apel GSM
1. Se cere apelarea unui abonat GSM.
2. Continuarea apelului la GSMC
3. HLR-ul se ocupă de setarea semnalului
4&5. HLR trimite cerere la VLR
6. GMSC primește informațiile
necesare pentru MSC
7. Se înaintează apelul la MSC
8&9. Se obține starea curentă a MS.
10. Apelarea BSS-urilor subordinate
MSC.
11&12. Paginarea MS-ului
13. Răspunsul MS-ului
14&15. Verificarea securității
convorbirii
16&17. Formarea conexiunii
 Celulele GSM
• Rețeaua GSM este format dintr-o mulțime de celule.
• Celula este zona acoperită de un BTS.
• Alegerea dimensiunii unei celule se face ținând cont de numărul de
utilizatori din ea.
• Din simplitate s-a ales un hexagon ca fiind forma zonei acoperite de o celulă.
• Celule apropiate trebuie să aibă alocate frecvențe diferite pentru a preveni
apariția perturbațiilor.
• O grupare de celule ce folosesc frecvențe diferite formează un cluster.
 Tipuri de Handover
• Pentru a asigura
continuitatea convorbirii
este necesară trecerea
utilizatorului de la celula
inițială la noua celulă în
zona căreia intră.
• Handover-ul poate fi: Handover soft
❖Orizontal
❖Vertical
❑Intra-sistem
❑Inter-sistem
oHard
oSoft
oSofter Handover softer
 Handover-uri GSM
• 1-2 => HO Inter BTS
• 1-3 => HO Inter BSC
• 1-4 => HO Inter MSC
 Concluzii
• Unui receptor mobil îi vor apărea fluctuații ale nivelului puterii de recepție,
fiind necesară creșterea puterii de transmisie odată cu creșterea distanței
pentru a fi posibilă primirea semnalelor. În cazul în care puterea de recepție
scade sub un anumit prag receptorului îi va fi imposibilă decodificarea
semnalului primit.
• Principala cerință a telefoniei mobile o reprezintă mobilitatea utilizatorului
și capacitatea sa de a purta o convorbire neîntreruptă în timpul deplasasării
la viteze mari, de acest lucru fiind responsabil handover-ul.
• Decizia de handover în GSM este luată de BSC folosind algoritmul de
localizare. Acest algoritm compară puterea semnalului din celula în care se
află cu puterea semnalului din celulele alăturate și decide dacă este
necesară schimbarea celulei.
• Generația 4G oferă o viteza superioară de până la 672 Mb/s și este dedicată
aplicațiilor multimedia.
• Din cauza numărului extraordinar de mare de utilizatori ce se află într-o
continuă creștere este necesară căutarea în permanență a noi metode de a
îmbunătăți performanțele rețelelor mobile.
• Așteptarea noii generații – 5G
ACRONIME
BTS = Base Transceiver Station
BSC = Base Station Controller
BSS = Base Station Subsystem (BTS+BSC)
MSC= Mobile Switching Center
GMSC = Gateway MSC
MS = Mobile Station
HLR = Home Location Register
VLR = Visitor Location Register
EIR = Equipment Identity Register
AUC = Authentication Center
OMC = Operation Maintenance Center
PSTN = Public Switched Telephone Network
ISDN = Integrated Services Digital Network
ISC = International Swiching Center
PDN = Packet Data Network
SGSN = Serving GPRS Support Node
GGSN = Gateway GPRS Support Node
SMS-GMSC = SMS-Gateway MSC
PDN = Packet Data Network
PLMN = Public Land Mobile Network
Bibliografie

• Dănuț Turcu, Războiul bazat pe rețea și implicațiile acestuia asupra sistemelor

de comunicații și informatice, 2007
• Andrew S. Tanenbaum, Rețele de calculatoare, ediția a patra, 2003
• Dănuț Turcu, Securitatea informațiilor, 2014;
• Harri Holma, Antti Toskala, WCDMA for UMTS. Radio Acces for third generation
mobile communication, 2004;
• I. Marghescu, S. Nicolaescu, I. Ceapă, S. Halunga, Sisteme de comunicații,
2007;
• http://en.wikipedia.org/wiki/GSM
• http://en.wikipedia.org/wiki/Enhanced_Data_Rates_for_GSM_Evolution
• http://en.wikipedia.org/wiki/4G