EXAMEN LA ,,TRADITIE SI INNOIRE IN VIATA CRESTINA"

ACTUALITATEA INVATATURII SFANTULUI IOAN HRISOSTOM DESPRE

TAINA SPOVEDANIEI

Pr. Costea George Aurelian – anul II SOAS

 Sfântul Ioan Gură de Aur este unul dintre cei mai reprezentativi Ierarhi ai
istoriei Bisericii Ortodoxe. Acesta, a contribuit prin numeroasele Sale lucrari la
formularea invataturilor crestine pe care le urmam cu totii pana in zilele de azi.
Invataturile pe care le propovaduieste Sfantul Ioan Gura de Aur prin lucrarile
sale, sunt folosite de catre toti credinciosii bisericii ca si canoane pentru o viata
duhovniceasca autentica.
Taina Spovedaniei este o cale esentiala prin care omul tinde catre Imparatia
Cerurilor. Prin spovedanie, avem posibilitatea de a ne elibera de pacatele
sufletesti si trupesti, si de a ne uni cu Hristos prin Taina Euharistiei.
„Când ni-i bolnav trupul, facem totul și ne zbatem ca să scăpăm de suferințe; dar
când ni-i bolnav sufletul, amânăm și nu ne sinchisim. De aceea nu scăpăm nici de
bolile trupești, pentru că pentru noi sunt fără importanță cele necesare, iar cele
fără importanță, necesare. Lăsăm izvorul păcatelor și curățim râurile. Că pricina
bolilor trupești este păcatul cuibărit în suflet a arătat-o slăbănogul de treizeci și
opt de ani (In. 5: 2-15), bolnavul coborât prin acoperiș (Lc. 5: 18-25), iar înainte
de toți Cain (Fac. 4: 8). Dovezi despre adevărul acesta găsești câte vrei și unde
vrei. Să secăm, dar, izvorul păcatelor și vom opri toate pâraiele bolilor trupești.
Nu vei pune capăt numai bolilor, ci și păcatului; și păcatului mai mult decât bolii,
pe cât este sufletul mai bun decât trupul.„
În măsura cu care ne preocupăm de nevoile trupești, așa ar trebui să ne îngrijim
si de cele sufletești, mai cu seamă că sufletul va fi cel care se va ridica la
Dumnezeiasca Judecată pentru a fi cercetat de Dreptul Judecător. Astfel, putem
spune că dacă sufletul nostru este „sănătos” și nu este în suferință din cauza
multitudinii păcatelor noastre, și trupul nostru va fi sănătos. Iar daca sufletul
este intinat de păcate, si trupul va avea de suferit.
Sfântul Ioan ne oferă exemple concrete de mărturisire, de eliberare a pacatelor
sulfetești, pe care le regăsim în pildele rostite de Mântuitorul Hristos pe de o
parte, dar și din minunile săvârșite de Acesta.
Dacă ai ajuns la zdrobirea inimii, atunci știi că prin aceasta mai cu seamă se
pedepsește sufletul. Dacă ți-ai adus aminte de păcatele tale, atunci știi câtă
durere se naște de aici. De aceea Dumnezeu dă unei astfel de pocăințe ca
răsplată îndreptățirea, spunând: „Spune tu mai întâi păcatele tale, ca să te
îndreptezi!“ (Is. 43: 26). Nu-i puțin lucru pentru îndreptarea ta adunarea în minte
a tuturor păcatelor tale, întoarcerea lor și pe o parte și pe alta, după felul lor, și
trecerea lor pe dinaintea ochilor tăi.
Dacă vei întrebuința pentru fiecare păcat doctoria potrivnică păcatului:
milostenia, rugăciunile, căința, pocăința, smerenia, inima zdrobită, disprețuirea
averilor. Dumnezeu a pus nenumărate căi de mântuire dacă vrem să luăm
aminte
Toată activitatea de propovaduire a bisericii se actualizează și se mulează in
funcție de fiecare persoană care vine în biserică, în fața Mântuitorului Hristos la
Taina spovedaniei. Toti oamenii vin cu probleme diferite, cu nevoi diferite, si
speră să găsească o ușurare de toate acestea. De aceea, preotul trebuie să fie
un bun duhovnic, pe de o parte, dar si un inspirat psiholog, ambele conlucrând
la „vindecarea” duhovnicească a celui ce vine cu credință la spovedanie. Dacă
urmăm scrierile și învățăturile Sfântului Ioan Hrisostom, vom realiza că orice
problemă va avea o rezolvare.
Taina Sfintei Spovedanii este calea prin care creștinii primesc posibilitatea
îndreptării pacatelor dar și a vieții de zi cu zi.
De vreme ce noi, ori aici, ori în viaţa cea viitoare, neapărat trebuie să ne întristăm
pentru păcatele noastre, apoi este mai bine ca noi să facem aceasta aici decât în
acea lume. De unde reiese aceasta ? Din cuvintele Psalmistului, precum şi din
Evanghelie. Adică Psalmistul zice: „Cine în iad se va mărturisi ţie ?” (Ps. 6, 6). El
cu aceasta voieşte să spună că cineva nu se va putea mărturisi Domnului în iad,
ci că această mărturisire acolo nu va putea ajuta la nimic.
Multe se întâmplă cu noi în curgerea zilei, care noi am dori să nu se fi întâmplat;
prietenii noştri ne jignesc, slugile ne duc la mânie, femeia ne supără, fiul ne
necăjeşte, vuietul grijilor şi al treburilor vremelnice şi lumeşti ne înconjoară din
toate părţile. Dar când noi suntem liberi de toate acestea, seara, când suntem
singuri si în linişte, atunci să ne judecăm pe noi înşine, pentru ca prin aceasta să
facem pe Dumnezeu milostiv către noi.
Căci precum focul repede mistuie si stârpeşte spinii, aşa de uşor sufletul
stârpeşte păcatele sale, când cu osârdie gândeşte la dânsele.
Iară Dumnezeu, al cărui har este mai mare decât păcatele noastre, El, care şterge
fărădelegile noastre, să ierte şi greşalele noastre şi să ne facă părtaşi împărăţiei
cerurilor, prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, căruia,
împreună cu Tatăl şi Sfântul Duh, se cuvine cinstea, acum şi în vecii vecilor! Amin.