Sentimente de injustiție și acțiuni colective: privarea relativă

Elementele esențiale ale teoriei Privării Relative are la bază 3 idei fundamentale:
1. PR este un sentiment de nemulțumire, de injustiție sau de frustrare;
2. Acest sentiment nu este o simplă reflectare a condițiilor obiective existente, ci depinde de
anumite comparații sociale;
3. Acest sentiment predispune indivizii la revoltă.

Altfel spus, teoria PR scoate în evidență faptul că oamenii protestează și se revoltă nu atunci
când aceștia sunt privați și deposedați „obiectiv”, ci atunci când „se simt” privați în comparație
cu alte persoane, grupuri sau situații. De exemplu, situația actuală de pandemie din România le
permite accesul persoanelor vaccinate în diferite instituții, restaurante, cafenele, biblioteci, mall-
uri etc, iar persoanele nevaccinate sunt restricționate să participe la aceste evenimete și se simt
obligate să se vaccineze. Multe persoane s-au vaccinat pentru a se proteja, convinși de autorități
că dacă o vor face pandemia va lua sfârșit într-un timp mult mai scurt. După mai bine de 2 ani de
pandemie și respectarea tuturor ordonanțelor promulgate, oamenii au început să iasă în stradă,
nemulțumiți de ceea ce se întâmplă: România, Franța, Italia.

Această teorie se poate aplica în diferite domenii de activitate profesională, cum ar fi:
 comportament organizațional;
 satisfacerea salariaților la locul de muncă;
 menținerea stării de bine la locul de muncă și a sănătății mintale;
 menținerea unui nivel de stres cât mai scăzut.

Psihologul elvețian Jean Piaget aduce în discuție rolul școlii: de mic, elevul este obișnuit cu
subordonarea față de cadrele didactice, îi este impus să fie responsabil prin obligația de a realiza
temele la timp și de a avea rezultate cât mai bune, respectarea unui anumit program și asumarea
consecințelor în cazul în care intervalele de timp sunt nerespectate, promovarea spiritului
competitiv care reflectă de fapt lupta pentru afirmare și respect din partea celorlalți. Așadar, pe
viitor îi va fi mult mai ușor să se integreze în societate și mai ales să se conformeze regulilor
acesteia. Ca adult își va îndeplini obligațiile familiale, profesionale și sociale. Un alt aspect
important al sistemului de învățământ este uniforma școlară, care în sistemul totalitar ea este
obligatorie, disciplinarea și manipularea elevilor realizându-se ușor, dar care pentru sistemul
democratic această uniformă nu există, cu scopul de a le permite copiilor să-și dezvolte
personalitatea. Bineînțeles că există și instituții private care impun purtarea unei ținute cât mai
office pentru a-i putea deosebi pe elevi de studenți a unor instituții similare. Prin urmare este
creat sentimentul de apartenență la un grup social.
Pablo Escobar a deținut puterea în perioada anilor 1980-1933 datorită comerțului cu cocaină. Cu
o avere de aproximativ 25 de miliarde de dolari și cu proprietăți care includeau terenuri de sport,
gradină zoologică, lacuri artificiale, piste de aterizare etc, acesta a început să finanțeze diferite
proiecte pentru a-i ajuta pe cei săraci: a construit spitale, școli, biserici. Însă toate acestea au fost
un pretext pentru a câștiga alegerile din anul 1982, oamenii venerându-l pentru lucrurile bune pe
care le făcea, reușind să-și contruiască o imagine de Robin Hood.
Pablo a fost al șaptelea cel mai bogat om din lume, controlând 80% din comerțul cocainei la
nivel global. Strategia lui de a transporta cocaina peste tot în lume a avut la bază manipularea
tuturor polițiștilor: „Argint sau plumb”. El nu s-a oprit doar la eliminarea polițiștilor care refuzau
sume mari de bani pentru a-l lăsa să-și desfășoare afacerile, astfel că a mers mult prea departe,
iar încet încet aceste decizii l-au costat chiar viața. Pentru a scăpa de extrădare pentru traficul cu
droguri, Escobar a făcut tot posibilul pentru a opri adoptarea unei astfel de legi care să permită
extrădarea lui din Columbia. Așa au început asasinatele, răpirile. Pentru că noul candidat la
președinție, Cesar Gaviria, nu a putut fi mituit, Pablo a organizat asisanarea lui, mai exact
detonarea unei bombe în avionul în care trebuia să se afle viitorul președinte, omorând astfel
peste 100 de persoane. Alte ținte vizate de Pablo erau politicieni, polițiști, ofițeri, jurnaliști,
judecători, dar și rivalii săi din cartelul Cali. Cei care nu se supuneau ordinelor lui Pablo erau
eliminați.
În cele din urmă, Guvernul a votat o lege care interzicea extrădarea narcotraficanților și astfel
regele cocainei s-a predat. Pentru a nu ajunge într-o închisoare din SUA, și-a construit propria lui
închisoare, numită La Catedral. Viața lui s-a desfășurat normal pentru că închis fiind, afacerile
lui continuau să prospere, avea acces la telefoane și informații. Închisoarea lui de lux includea
terenuri de fotbal și tenis, cascadă, saună, club de noapte, alcool și marijuana.
Se poate observa cu ușurință evoluția manipulărilor lui: de la mituirea ofițerilor de poliție pentru
a-și transporta marfa deținând controlul total asupra granițelor, până la violențe și atentate în care
erau incluși oameni importanți, precum politicienii și forțele de ordine publică, pe care îi dorea
morți, dar și oameni nevinovați, civili. Comportamentul său a devenit unul agresiv, nesupunerea
la ordinele lui însemna moartea ta și a familiei. Rata criminalității a crescut în Columbia, numai
într-un an fiind uciși 7500 de persoane.

În concluzie, controlul total asupra indivizilor înseamnă de fapt controlul total asupra modului de
gândire, asupra comportamentului și asupra sentimentelor acestora. Așadar, gândirea, capacitatea
de independență și de luare a deciziilor, crearea propriilor valori sunt anihilate; oamenii trebuie
să se supună necondiționat grupului din care fac parte sau liderului grupului respectiv.
Bibliografie
Bourhis, R. Y., & Leyens, J. P. (1997). Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri. Iași: POLIROM.

Costea, A. (2021, Iulie 19). Peste 100.000 de francezi au protestat împotriva vaccinării și certificatelor
Covid. Două centre de vaccinare au fost vandalizate. Preluat pe Ianuarie 9, 2022, de pe Digi 24:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/peste-100-000-de-francezi-au-protestat-impotriva-
vaccinarii-si-certificatelor-covid-doua-centre-de-vaccinare-au-fost-vandalizate-1603345

Ficeac, B. (2004). Tehnici de manipulare. București: Nemira.

Historia. (fără an). Pablo Escobar, decăderea "Regelui Cocainei". Preluat pe Ianuarie 9, 2022, de pe
Historia: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pablo-escobar-decaderea-regelui-
cocainei

Tikkanen, A. (2022, Ianuarie 1). Pablo Escobar. Preluat pe Ianuarie 9, 2022, de pe Britannica:
https://www.britannica.com/biography/Pablo-Escobar