Sunteți pe pagina 1din 22

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL

RM.SARAT/BUZAU

PROIECT

EXAMEN DE OBTINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE


PROFESIONALA NIVEL 2

Calificare: CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE

Candidat: POPESCU FLORENTINA-LENUTA

Indrumator: ING.GROSU GABRIELA

SESIUNEA: IULIE 2007


TEMA PROIECTULUI

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A FUSTEI


CLASICE
CUPRINS

I. MEMORIU JUSTIFICATIV
II. DOCUMENTATIA TEHNICA NECESARA REALIZARII PRODUSULUI
1. Analiza produsului
- Varsta si sexul purtatorului
- Destinatia produsului
- Desenul modelului
- Materiale folosite
- Analiza tehnico-artistica a produsului
2. Elaborarea constructiei tiparelor pentru modelul dat
- Constructia tiparului clasic
- Obtinerea tiparului de baza a modelului dat prin transformarea
tiparului clasic in conformitate cu particularitatile modelului
- Definitivarea tiparului de model
- Constructia sabloanelor
3. Stabilirea consumului specific:
- Executarea incadrarii sabloanelor
- Calculul consumului specific
4. Indicatii privind tehnologia de confectionare a modelului:
- Alcatuirea structurilor ierarhice de confectionare a modelului
III. BIBLIOGRAFIE
IV. ANEXE
I. MEMORIU JUSTICATIV

Tema aleasa de mine este fusta clasica.


Fusta reprezinta un produs cu sprijin in talie pentru femei.
Produs de sine statator, element al unui ansamblu (cu taior, vesta) sau element
component al unei rochii pe linia taliei.
Fusta este un produs de imbracaminte foarte practic, ce poate fi purtat in ocrice
sezon si in orice ocazie, folosindu-se o gama foarte larga de materiale si modele.
In functie de destinatie si sezon se vor alege tesaturi din bumbac, lana, matase,
in, tesaturi tip amestec etc.
Dupa silueta fustele se impart in :
- Fuste drepte;
- Fuste largi pe linia terminala;
- Fuste inguste pe linia treminala.
Fiecare silueta este intilnita inrt-o mare diversitate de forme estetice cu
posibilitati de deversificare prin prezenta cutelor, cretilor, numar diferit de clini,
buzunare, prezenta la partea superioara a detaliilor (basc), inchiderea asimetrica
etc.Aceste elemente pot fi intilnite singulare sau in combinti.
Fusta poate fi: conica, clos, in clini, fusta pntalon etc.
Lungimea produsului poate fi: mini, midi, maxi.
La confectionarea produaului s-a folosit masina simpla de cusut, masina de
surfilat, masina de cusut nasturi si de batut butoniere.
II. DOCUMENTATIA TEHNICA

Documentatia tehnica reprezinta documentele care asigura confectionarea


imbracamintei in anumite conditii si in anumite conditiitehnice.
Industrial documentatia tehnica reprezinta totalitatea actelor normative pe baza
carora se desfasoara productia. Ea cuprinde:
- produsul etalon
- norma interna
- norma de consum
- procesul tehnologic de confectionare, finisare.
Documentatia tehnica permite realizarea produsului in conditii de calitate
superioara.
In continuarea va prezint documentatia tehnica necesara realizarii produsului
pentru fusta cu basc.

1. Analiza produsului
DESCRIEREA PRODUSULUI

Fusta face parte din categoria produselor cu sprijin pe talie. Ea este un produs
de imbracaminte foarte practice ce poate fi purtat in orice sezon si ocazie, folosindu-
se o gama larga de materiale si modele. In functie de destinatie si sezon, se vor alege
tesaturi din: bumbac, lana, matase, in, tesaturi in amestec etc.
Modelul prezentat de mine este unul classic compus din: fata, spate si betelie
(cordon). Fata este executata dintr-o singura bucata iar spatele din doua cu un sistem
de inchidere cu fermoar pe mijlocul spatelui si slit pentru usurinta punerii pasului la
mers.
Ajustarea produsului la modelul clasic se face prin una sau doua pense functie
de tipul de relatii alese pentru proiectarea produsului. Linia, silueta fustei este una
dreapta, cu aceeasi largime pe toata lungimea fustei.
Materialele alese pentru fusta pot fi tesaturi de tip tergal, dintr-un amestec de
fibre (lana, PES) sau sintetice, materiale ce sunt rezistente la purtari repetate, uzura
spalari repetate, capacitate de revenire din sifonare etc. Pentru o buna drapare si
asezare pe corp fusta se dubleaza cu captuseala.
Fusta clasica este un produs de zi cu zi, care se poarta singura sau in
combinatie cu un taior. Materialele alese depind de anotimp si destinatie. Captuseala
si ata se aleg in aceeasi culoare cu materialul de baza. Ata de cusut se alege de PES
avand in vedere ca materialele folosite sunt de obicei in amestec sau sintetice.
Lungimea fustei clasice in general una midi dar in functie de varsta putem
avea si variante mini si maxi.

2. Elaborarea constructiei tiparelor pentru modelul dat

Tiparele pentru imbracaminte se obtin prin obtinerea tiparului clasic,


transformarea tiparului clasic in tipar de baza si multipliacrea acestuia.
Tiparul clasic este tiparul nefinalizat care se obtine pe cale grafica.
Tiparul de baza este obtinut prin transformarea tiparului clasic ca forma si
dimensiuni in sensul introducerii unor taieturi sau garnituri si prin adaugarea
rezervelor pentru cusaturi, tivuri si cute. Tiparul de baza este finalizat prin aplicarea
tuturor elementelor geometrice necesare ca forma si dimensiuni, in vederea obtinerii
tiparului conform cu particularitatile modelului.
Transformarea constructiei de baza se va face pe baza principiilor de
modificare a diferitelor zone la produsul de imbracaminte realizat. Aceste modificari
sunt date de cele mai multe ori de moda. Principalele modificari ale liniilor
constructive din tiparul de baza, in vederea realizarii modelului sunt:
- transferari de pense;
- introducerea liniilor decorative – constructive prin racordarea laturilor a
doua pense;
- repartizarea adancimii penselor;
- modificarea pozitiilor liniilor cusaturii;
- introducerea faldurilor;
- corsaje asimetrice
- introducerea platcilor;
- ajustarea sau largirea pe terminatie.
Obtinerea tiparelor pentru model se face prin modificarea tiparului de baza:
a. schitarea liniilor de transformare pe tiparul clasic
b. schitarea rezervelor de cusaturi, tivuri si cute
c. decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de
desen
d. reprezentarea grafica atransformarii
e. calculul transformarii tiparului.

DIMENSIUNI NECESARE CONSTRUCTIEI TIPARELOR


La baza proiectarii imbracamintei sta corpul omenesc prin dimensiunile
sale de lungime si grosime.
In tara noastra sunt stabilite 4 grupe de corpuri care caracterizeaza
conformatiile, siluetele si corelatia dintre bust, talie sold. Cele patru grupe sunt:
A – dimensiunile corpurilor de adolescenti
B – dimensiunile corpurilor proportionate
C – dimensiuni pentru corpuri corpolente proportionate
D – dimensiuni pentru corpuri corpolente disproportionate.
Rezultatele masuratorilor sunt inscrise in fise.
Produsele de imbracaminte se executa dupa inaltimi – talii (I, II, III).
In zilele noastre trebuie sa cunoastem toate sistemele internationale de
masurare si inscriere a dimensiunilor corpului uman. Indiferent de sistem, grosimea
bustului easte o masura des folosita si reprezinta masura de circumferinta a bustului.
Prezentam sistemul german care este asemanator celui romanesc.

MARIMI PENTRU FEMEI IN SISTEMUL GERMAN


Marime 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52
Circumferinta bust 80 84 88 92 96 100 104 110 116 122
Circumferinta talie 62 66 70 74 78 82 86 92 98 104
Circumferinta sold 86 90 94 98 102 106 110 116 122 128
Lungime sub bust 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52
Lungime fata 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Lungime spate 41 41 42 42 43 43 43 44 45 45
Lungime umar 12 12 12 13 13 13 13 14 14 14
Lungime maneca 59 59 60 60 61 61 61 61 62 62
Grosime brat 26 27 28 29 30 31 32 34 36 38
Circumferinta gat 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43

Fusta clasica
Constructia tiparului clasic
1. Parametrii necesari constructiei tiparului
1.1 Dimensiunile corpului
- IC – inaltimea corpului
- PT – perimetrul taliei
- Pt – semiperimetrul taliei
- PS – perimetrul soldului
- Ps – semiperimetrului soldului
1.2 Dimensiuni proprii produsului
- Lpr – lungime produs
1.3 Adausuri
Gradul de ajustare
Foarte strans mediu lejer
Nr. Crt. Produsul Dimensiunea
strans
1. Fusta Pt 0 0.5-0.7 1 1-1.5
Ps 0.5 1 1.5-2 2.5-3

2. Prezentarea constructiei tiparului de baza


Constructia tiparului de baza s-a particularizat pentru urmatoarea
tipodimensiune cu urmatoarele valori pentru parametrii necesari constructiei

IC = 169 cm, PT = 74 cm, Ps = 104 cm, Lpr. = 64 cm


Nr. Valoare
Crt. Semnificatia segmentului de constructie Simbolizare Relatia de calcul (cm)
0 1 2 3 4
1. I. TRASAREA LINIILOR ORIZONTALE Is = 41 – 51 f(IC); valoare const. pentru corpuri 18
ALE RETELEI DE BAZA normale 18-20 cm.
- linia soldurilor
distanta talie-sold; inaltimea soldurilor
2. - linia terminala Lpr = 41 –91 f(IC); se preia din N. I. D. 62
lungimea produsului
3. II. DIMENSIONAREA TIPARELOR PE Lss = 51 – 54 ¼ Ps + As/2 - 1 25,75
LINIA SOLDURILOR
Latimea spatelui pe linia soldului
4. Latimea fetei pe linia soldului lfs = 54 – 57 ¼ Ps + As/2 +1 27,75
5. III. DIMENSIONAREA TIPARELOR PE Ltt ½ Pt + Alt 38,0
LINIA TALIEI
Latimea tiparelor pe linia taliei

0 1 2 3 4
6. Adancimea totala a penselor din talie Σ = Ap (Ps + Alg) – (Pt + Alg) 15,5
7. V. DEFINITIVAREA LINIEI TALIEI Const. 2,0
SI A CUSATURII LATERALE
471 punct ajutator
8. 411 punct ajutator Const. 1,0
9. 42 punct ajutator 1/8 Ps - 2 11,0
10. Adancimea pensei din talie pe tiparul 1/3 Σ Ap 5,33
spatelui
11. Cambrarea totala pe cusatura laterala ½ Σ Ap 8,0
12. 441 punct ajutator 1/3 Apl 2,66
13. 441’ punct ajutator 2/3 Apl 5,33
14. 422 punct ajutator 1/20 Ps 5,2
15. Pozitionarea pensei din talie la fata 1/3 Ps – 1 12,0
16. Adancimea pensei din talie pe tiparul fetei 1/6 Σ Ap 2,66
17. 462 punct ajutator 1/20 Ps + 2 7,2
- Constructia sabloanelor

Sabloanele fac parte din documentatia tehnica necesara confectionarii


produsului si reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de
cusaturi si tivuri. Se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru:
- sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin
reproducerea tiparului de baza.
- Sabloanele de lucru se utilizeaza in sectia in sectia de productie si se
realizeaza din carton, tabla, placaj, placi sintetice.
Pe sablon sunt trecute directia nominala, puncte de control, talia.
Rezervele de cusaturi si tivuri:
- pentru masina Triplock – 0,3 – 0,6 cm;
- pentru cusaturi executate pe masina simpla – 0,8 – 1 cm ;
- pentrui tivuri la maneci – 3 – 4 cm;
- pentru terminatia inferioara – 4 – 5 cm.

3. STABILIREA CONSUMULUI SPECIFIC:

- Executarea incadrarii sabloanelor


In documentatia tehnica intalnim un alt act normativ numit norma de consum.
Norma de consum reprezinta consumul de material necesar realizarii unui produs.
Valoarea acesteia este data de marimea , forma sabloanelor si tipul de produs
confectionat.
Pentru confectionarea produsului prezentat am folosit materialele:
- Stofa
- Captuseala
- intaritura
- ata de cusut
- nasturi
- fermoar.

Materialul de baza din care am confectionat produsul este o tesatura ………..,


in culoare uni. Consumul de tesatura la produsul realizat se obtine dupa ce se aseaza
si se traseaza conturul sabloanelor pe materialul de croit, astfel incat spatiile ramase
neocupate intre sabloane sa fie cat mai mici. Astfel se obtine un consum rational.
Operatia de amplasare a sabloanelor pe material se numeste incadrare. Incadrarea
realizata este cea mai simpla, in care pe suprafata materialului se amplaseaza
sabloanele unui singur produs.
Operatia de trasare a conturului sabloanelor se va face analizand toate
posibilitatile de amplasare si reducere a consumului.
Incadrarea sabloanelor am facut-o ……………

- Calculul consumului specific


Consumul poate fi exprimat in:
- metri liniari, cand se exprima lungimea de material necesar realizarii
produsului dat din materialul respectiv, avand o latime data ( 1,50m);
- centrimetri patrati, ca produs intre lungimea si latimea de material
cosumata
C = L x l (cm)
C = …………..= …..cm
- functie de aria suprafetei sabloanelor
Sm – aria suprafetei materialului
Ss – aria suprafetei sabloanelor
P – pierderile de material
P = Sm – Ss (cm)
Ata de cusut este principalul material auxiliar folosit la confectionarea
imbracamintei. Ata folosita este sintetica, elastica si cu rezistenta la rupere: 100%
PES avand o finete de Nm 54/3. Procesul; de coasere necesita diferite tipuri de ata
functie de natrura materialului si grosimea acestuia.
………..
Nasturii sunt materiale auxiliare cu ajutorul carora se incheie imbracamintea
pe corp, la inchiderea beteliei. Nasturele folosit este din material plastic.
Intariturile sunt materiale auxiliare care au rolul de a modela produsul pe corp
si de a-i mari rezistenta la purtare, la sifonare, de a-i asigura stabilitatea pe
conformatia corpului. La modelul dat am aplicat intaritura de tip…….. prin
termocolare zona beteliei………… am folosit intaritura avand ca suport material
netesut deoarece sunt permeabile la aer, la transpiratie, rezistente la indoiri repetate,
la frecare.

METODE DE CALCUL A SUPRAFETETI SABLOANELOR

Suprafata sabloanelor difera ca forma si marime de la produs la produs si de


la o marime la alta. Suprafata sabloanelor se obtine prin insumarea suprafetelor
tuturor detaliilor care constituie produsul respectiv.

1. METODA CALCULUI GEOMETRIC se bazeaza pe impartirea


sabloanelor geometrice cunoscute, iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si
se obtine aria suprafetelor sabloanelor detaliului respectiv. Relatia de calcul al ariei
suprafetei sabloanelor pentru un produs de imbracaminte este:
S = S1 + S2 + ……. + Sn
S – aria suprafetei sabloanelor produsului
S1, S2, Sn – ariile suprafetelor detaliilor impartite in figuri geometrice
S1, S2, Sn = a1 + a2 + a3 + …. an
a1, a2, a3, an – ariile suprafetelor figurilor geometrice ce compun sablonul a carui
suprafata se calculeaza.
p-entru exemplificare, sablonul spatelui de bluza se imparte in dreptunghiuri,
triunghiuri si un trapez.
a1 = B1 x l1
a2 = B2 x l2
a3 = (B3 + b3)/2 x I3
a4 = (B4 x I4) / 2
a5 = ( B5 x I5)/ 2
a6 = ( B6 x I6)/ 2
Aria suprafetei sablonului S1 pentru jumatatea spatelui este:
S1 = a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6
In continuare se procedeaza la fel cu fiecare sablon penytru jumatatea de produs. Prin
dublarea rezultatului se obtine aria intregii suprafete a sabloanelor produsului respectiv. Avantajul
metodei este ca rezultatele sunt mai apropiate de realitate si pot fi controlate, dar necesita un volum
mai mare de munca.

1. METODA PLANIMETRIEI
Metoda consta in determinarea ariei suprafetei sabloanelor cu ajutorul unui aparat
numit planimetru

2. METODA CANTARIRII
Se bazeaza pe proportia intre masa sabloanelor si aria suprafeteti acestora, astfel:
- se cantaresc sabloanele de calcul, rezultand masa M;
- se stabilesc masa m a acestei bucati prin cantearire si aria suprafetei prin
masurare;
- se calculeaza aria suprafetei sabloanelor cu relatia:
S = (M / m) x a
M – masa sabloanelor, in grame
m – masa cartonului de comparatie, in gr
a – aria suprafetei de comparatie, in cm
S – aria suprafetei sabloanelor ce urmeaza sa se determine, in cm
Pentru calculul suprafetei sabloanelor produsului dat, am ales metoda calcului
geometric.
Consumul de material:
1. In metri liniari
L = …….m, l = 1,50 m
2. in centrimetri patrati
C = L x l (cm)
Sm = …x……= ……cm
Ss = ………. Cm
Sm – suprafata materialului
Ss – suprafata sabloanelor
Principalii indicatori ai normei de consujm sunt:
Iu – indicele de utilizare, in %
P – pierderile, in cm
Iu = (Ss/Sm) x 100
Iu = ……/…..x100 = …..%
P = Sm – Ss
P = …….-……= ……..cm
4. INDICATII PRIVIND TEHNOLOGIA
DE
CONFECTIONARE A MODELELOR
Elaborarea procesului tehnologic are ca scop stabilirea succesiunii lucrarilor si
a operatiilor tehnologice necesare la confectionarea unui produs.
Se va urmari sa se aiba in vedere asigurarea realizarii calitative a lucrarilor
efectuate, alimentand prin excludere operatii neproductive. Procesul tehnologic
industrial va tine cont de: categoriile operatiilor, timpi de executie, norma de
productie, etc. care se stabileste in sectorul “Organizarea si Normarea productiei”.
Dupa analiza produsului se va stabili continutul operatiei, felul operatiei,
utilajul si dispozitivul folosit.
Tehnologia de confectionare a unui produs cuprinde in structura sa etape de
lucru si operatii tehnologice prin care se realizeaza transformarea semifabricatelor in
produse finite.
Structura procesului contine urmatoarele etape si operatii:
- prelucrarea detaliilor: - operatii de pregatire
- operatii de coasere
- operatii de T.U.T.
- asamblarea detaliilor: - operatii de pregatire
- operatii de coasere
- operatii de T.U.T.
- finisarea produsului: - operatii de pregatire-curatire
- operatii de coasere-curatire
- operatii de T.U.T.
ALCATUIREA STRUCTURILOR IERARHICE
DE
CONFECTIONARE A MODELELOR

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de


transformre a semifebricatelor in produse finite.Procesul tehnologic de confectionare
are ca scop stabilirea operatiilor in ordinea in care acestea se executa.
Procesul tehnologic de confectionare este o componenta principala a
procesului de productie. In cadrul acestui proces sunt efectuate toate lucrarile de
transformare a semifabricatelor in produse vestimentare.
OPERATIILE PREGATITOARE cuprind richtuirea, insemnarea, masurarea,
etc. a detaliilor ce urmeaza a fi prelucrate. Aceasta operatii sunt cuprinse in toate
etapele procesului tehnologic si a proceselor industriale.
OPERATIILE DE COASERE MECANIZATA se efectueaza cu masini
clasice sau speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.
OPERATIILE DE COASERE MANUALA sunt foarte restranse in productia
industriala si se aplica, in general la insailarea unor detalii, la montarea manecilor.
OPERATII DE TRATAMENT UMIDOTERMIC pot fi efectuate in toate
etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei. Aceste
operatii pot fi:
- de descalcare
- de presare
- de calcare
- de aburire
- etc.
Elaborarea procesului tehnologic are ca scop stabilirea succesiunii lucrarilor si
a operatiilor tehnologice necesare la confectionarea unui produs.
PROCES TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE
A FUSTEI CLASICE

Utilaj, mobilier,
Felul
Nr.crt. Denumirea operaţiei dispozitiv
operaţiei
tehnologic
I. PRELUCRAREA
DETALIILOR

1 • Surfilarea detaliilor M Maşina de


stofă şi căptuşeală surfilat
TRIPLOC

2 • Încheie pensele la faţă M Maşina simplă de


şi spatele stofei cusut

3 • Fixează gaică pentru M M.C.S.


umeraş in talie

4 • Descalcă pensele C Masa de lucru,


fier de călcat

5 • Aplicarea întăriturii pe
dosul beteliei C Masa de lucru,
fier de călcat

6 • Încheie cele două detalii


ale spatelui pe mijloc M M.C.S.
lăsând liber pentru
fermoar
M.C.S.
• Aplicarea fermoarului
7 pe mijlocul spatelui M M.C.S.

8 • Realizarea şlitului – M M.C.S.


cusătura ornamentală
II. ASAMBLAREA
DETALIILOR

1 • Încheierea fustei pe M M.C.S.


laterale
2
• Descalcă cusăturile M Masa de lucru,
laterale la stofa fierul de călcat
3
• Încheie căptuşeala pe M M.C.S.
laterale
4
• Masoara si modeleaza Masa de lucru,
betelia in talie si m,C fierul de călcat
infunda capatul din
stanga
5
• Descalcă şi preformează C Masa de lucru,
betelia fier de călcat
6
• Coase căptuşeala pe
rezerva dublurii beteliei M M.C.S.

7 • Execută ştafir la rezerva


tivului fustei M M.C. ascuns -
ştafir

III. FINISAREA

1 • Înseamnă poziţie şi M M.C. butoniere


execută butoniera

2 • Curăţă fusta de aţe şi m Masa de lucru


scame

3 • Coaserea nasturelui m Masa de lucru,


unelte simple: ac,
4 • Întoarce fusta şi o calcă foarfecă etc.
C Masa de lucru,
5 • C.T.C. fier de călcat

6 • Etichetare, ambalare
m Masa de lucru
BIBLIOGRAFIE

1. Manual pentru licee si scoli profesionale din industria usoara:


- GHEORGHE CIONTEA, Utilajul si tehnologia meseriei
- GHEORGHE CIONTEA, MARIA RADULESCU, Proiectarea
imbracamintei
2. PETRACHE DRAGU, Moda, tipare, multiplicari
3. Documentatie tehnica industriala
4. MARIA CIONTEA, MARIA BARLADEANU, PETRACHE DRAGU,
Manualul Croitorului
ANEXE

1. Sabloane la scara 1:5


2. Incadrarea sabloanelor