N1 PSI1 L02+L03 Dezvoltarea

Teorii ale dezvoltării
Ce înseamnă dezvoltarea umană?
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
D. cognitivă
m jat.
N rote
p
u
D. personală și
xt
Te
socială
D. lingvistică
D. fizică
© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 1

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Dezvoltarea fizică → se referă la schimbările produse în organism / corp și schimbările deprinderilor
lic py
tip o
ul C
m jat.
motorii
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Dezvoltarea cognitivă → se referă la felul în care mintea și procesele mintale se schimbă cu timpul
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Dezvoltarea limbajului → se referă la dezvoltarea capacității de comunicare cu ceilalți
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Dezvoltarea personală și socială → se referă la cum se schimbă conceptele noastre despre noi
lic py
tip o
ul C
m jat.
înșine și relațiile cu ceilalți
N rote
p
u
xt
Te

Cum se produce dezvoltarea umană?
D. personală și socială
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
Interacțiunea
at rig
D. cognitivă
lic py
tip o
cu mediul
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te
Programarea
D. lingvistică
genetică
D. fizică

Teorii ale dezvoltării. Dezvoltarea cognitivă
Teoria lui Piaget asupra dezvoltării cognitive
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
• Studiu longitudinal asupra dezvoltării cognitive a copiilor (Piaget, 1954, 1964, 1969)
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
• Observarea copiilor și adolescenților în situații naturale și punerea de întrebări în timpul angajării în sarcini
N rote
p
u
xt
cognitive
Te

Teoria lui Piaget asupra dezvoltării cognitive
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
E.g. Ce naționalitate ai?—Sunt elvețian.—Cum așa?—Pentru că locuiesc în Elveția.—și ești și genevez?—Nu, așa ceva nu
di or
u D
i n t@
is h
e posibil…Sunt deja elvețian, nu pot fi și genevez.
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
La vârsta de 9 ani, copilul respondent are dificultăți în a clasifica un concept (genevez) ca subcategorie a altui
Te
concept (elvețian).

Teoria lui Piaget. Scheme / schematizări
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Copii explorează natural și încearcă constant să înțeleagă lumea în decursul interacțiunii cu mediul și cu
lic py
tip o
ul C
m jat.
ceilalți
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Construiesc scheme / schematizări → rețele mentale de informație organizată.
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Schemele sunt blocurile componente ale învățării și variază în complexitate în funcție de vârsta copilului.
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
E.g. copilul mic are o schemă pentru vizualizarea unui obiect și o altă schemă pentru manipularea sa. Odată ce crește și
Te
vârsta îi permite, integrează cele două scheme într-o scheme de nivel înalt (Ginsburg & Opper, 1988; Miller, 2002)

Teoria lui Piaget. Asimilarea & Acomodarea
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
• 2 procese cognitive care dezvoltă schemele: asimilare & acomodare
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Asimilarea → persoana folosește schemele existente pentru a aloca semnificații evenimentelor. Implică
lic py
tip o
ul C
m jat.
relaționarea noului cu ceea ce deja cunoști.
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Acomodarea → persoana modifică schema pentru a putea explica noua experiență (atunci când experiența
lic py
tip o
ul C
m jat.
nouă nu se potrivește schema existentă).
N rote
p
u
xt
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Echilibrul → nevoie naturală de a rezolva conflictele = a găsi consecvență/concordanță în gândire. Motivează
lic py
tip o
ul C
m jat.
procesele asimilare & acomodare.
N rote
p
u
xt
Te

Teoria lui Piaget. Etapele
Stadiu și vârstă Caracteristici cognitive
iu
Senzoriomotor Dependența proceselor de gândire și a înțelegerii de procesările
ti! c
ui tan
rib S
0-2 ani senzoriale și motorii (e.g. gustatul, atingerea, apucarea).
st in
di or
Comportament orientat spre scop.
u D
i n t@
Permanența obiectului apare spre finalul etapei.
is h
at rig
lic py
tip o
Preoperațional Bazarea proceselor de gândire pe percepție, mai mult decât pe logică.
ul C
m jat.
2-7 ani Folosirea simbolurilor (e.g. limbaj, numere, imagini).
N rote
Joc imaginativ + Animism + Egocentrism
p
u
xt
Te
Operațional concret Folosirea operațiunilor mintale pentru rezolvarea de probleme concrete.
7-11 ani Conservarea + Transformarea + Reversibilitatea
Clasificarea + Înserierea + Tranzitivitatea
Operațional formal Logica propozițională + Raționamentul ipotetic deductiv + Raționamentul
11+ analogic + Raționamentul combinatoric + Raționamentul probabilistic și
proporțional

Teoria lui Piaget. Critici & probleme
Validitatea sarcinilor cognitive folosite de Piaget
iu
•
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
• Validitatea etapelor descrise
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te
• Generalizabilitatea (capacitatea de a generaliza) deprinderilor cognitive
• Diversitatea culturală

• Teoria lui Vygotsky. T. socioculturală
Teorie „socioculturală” ← gândirea e un produs combinat factorilor sociali & culturali
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
De ce?
lic py
tip o
ul C
m jat.
Kpelle și organizarea funcțională versus taxonomică a obiectelor (Glick, 1975)
N rote
p
u
xt
Te
⇒ valoarea culturală a clasificării (influența asupra gândirii)
Experiențele personale privind factorii (și interacțiunea lor) sociali – educat prin metoda instrucției socratice →
disputarea/contestarea schemelor curente și promovarea unei înțelegeri mai profunde.

• Teoria lui Vygotsky. Socializare – internalizare - mediere
Dezvoltarea cognitivă pe un continuum de la socializare la internalizare
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
(asumarea / însușirea limbajului și culturii comunității)
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
Pe măsură ce copilul se angajează în activități sociale, ei creează înțelegere / semnificație privind lumea. Fiecare
N rote
p
u
xt
mediu oferă instrumente de suport ale activității (tehnice, i.e. lopată + psihologice, i.e. mnemonice).
Te
Interacțiunile sociale (cu efect educativ) trebuie să includă mediere ca să poată influența dezvoltarea cognitivă.
„Văd că ai un creion cu vârf rupt. Da-mi-l mie ca să îl ascut”.

Teoria lui Vygotsky. Zona proximei dezvoltări
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Nivelul cognitiv al copiilor la care sunt capabili să rezolve probleme independent = zona dezvoltării actuale (ZDA)
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
Nivelul cognitiv la care pot rezolva probleme cu ajutor = zona dezvoltării proxime (ZPD)
N rote
p
u
xt
Te

Teoria lui Vygotsky. Zona proximei dezvoltări
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
În afara zonei de dezvoltare potențială: Nivelul sarcinii: PREA DIFICIL
i n t@
is h
at rig
Ceea ce e/s nu poate face chiar și cu sprijinul altora Rezultat: FRUSTRARE
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
Nivelul sarcinii: ADECVAT
xt
Zona Dezvoltării Proxime:
Te
Ceea ce e/s poate face cu sprijinul altora Rezultat: PROVOCARE
Zona Dezvoltării Actuale Nivelul sarcinii: PREA UȘOR

Ceea ce e/s poate face independent Rezultat: PLICTISEALĂ

Teoria lui Vygotsky. Implicații educaționale
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Scaffolding – eșafodare/ schelă-suport
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
Metodă instrucțională (principiu didactic) prin care suportul este oferit în fazele primare ale învățării, și este
N rote
p
u
xt
ulterior retras treptat, pe măsură ce e/s preiau controlul învățării.
Te

Teoria lui Vygotsky. Implicații educaționale
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Eșafodajul / schela oferă suport extern structurii până dobândește suficientă rezistență structurală internă.
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
E.g. oferă îndrumare în timpul gândirii, sau indicii și stimulări în timpul rezolvării problemelor, spargerea
N rote
p
u
xt
procedurilor complexe în pași mai simpli, formulare de obiective educaționale, oferirea de feedback frecvent etc.
Te

Piaget vs. Vygotsky
t. Piaget t. Vygotsky
iu
ti! c
ui tan
rib S
Dezvoltarea cognitivă ..
st in
di or
u D
i n t@
• •
is h
Are loc în etape Are loc într-un proces continuu
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
• Depinde masiv de interacțiunea cu mediul • Depinde masiv de contextul sociocultural al
N rote
p
e/s și de folosirea limbajului
u
xt
Te
• Este întărită prin manipularea obiectelor • Este întărită prin crearea de contexte sociale
și ideilor active, i.e. ucenicia cognitivă și eșafodajul
• Începe cu maturizarea (biologică) și • Progresează pe măsură ce e/s interacționează

progresează pe măsură ce mintea este cu alții mai capabili care îi stimulează prin
stimulată de conflictul cognitiv interacțiuni verbale

Piaget vs. Vygotsky
t. Piaget t. Vygotsky
iu
ti! c
ui tan
rib S
Conceptele-cheie pentru dezvoltare sunt…
st in
di or
u D
i n t@
is h
Scheme; Asimilare; Acomodare; Echilibru Zona dezvoltării proxime; limbaj; alte
at rig
lic py
instrumente culturale
tip o
ul C
m jat.
N rote
Rolul limbajului este …
p
u
xt
Te
Esențial în furnizarea simbolurilor care îi sunt Esențial deoarece este instrumentul cultural care
necesare copilului pentru a se angaja în permite copilului să internalizeze cunoștințe și
gândire logică și raționamente feluri de a gândi provenite din comunitate
Rolul profesorului este…
Să îndrume e/s pe măsură ce explorează lumea Să ofere suport (eșafodaj) studenților, pe

și descoperă cunoștințe măsură ce parcurg ZPD

Teorii ale dezvoltării. Dezvoltarea personală
• T. Erickson
Psihosocial ~ se referă la interacțiunea dintre factorii individuali (e.g. nevoile emoționale ale individului) și mediul
iu
ti! c
ui tan
rib S
social
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
⇒ 8 stadii distincte de dezvoltare – fiecare e marcată de o criză / problemă
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te
eșecul de a traversa cu succes o criză ⇒ afectare negativă a dezvoltării persoanei
TOTUșI
e posibil ca individul să rezolve, în etape ulterioare, crize nerezolvate anterior

• T. Erickson. Cele 8 etape (crize)
iu
(1) Încredere vs. neîncredere ← anii de nou născut & sugar
ti! c
ui tan
rib S
st in
(2) Autonomie vs. rușine ← copilăria timpurie
di or
u D
i n t@
is h
at rig
(3) Inițiativă vs. vină ← anii preșcolari
lic py
tip o
ul C
m jat.
(4) (spirit) întreprinzător* vs. inferioritate ← anii de școală elementară
N rote
p
u
xt
Te
(5) Identitate vs. confuzie de rol ← adolescență
(6) Intimitate vs. izolare ← adultețea tânără
(7) Generativitate vs. stagnare ← adultețe (vârsta mijlocie)
(8) Integritate vs. disperare ← bătrânețe (anii pensiei)
* industry

Crizele preșcolare
(1) Încredere vs. neîncredere ← anii de nou născut & sugar
naștere ÷ 1 an
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
+ ! Capabili de încredere în ceilalți (că aceștia le vor sprijini nevoile lor)
di or
u D
i n t@
is h
at rig
- ! Neîncredere în ceilalți + convingerea că lumea e ostilă și ne-suportivă
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te
(2) Autonomie vs. rușine ← copilăria timpurie
1 ÷ 3 an (mers, vorbit, mâncat, folosit toaleta etc.)
+ ! Sentimente de autonomie, independență și stăpânire a gândurilor, emoțiilor și

comp.
- ! Îndoieli despre sine, rușine ( ← incapacitatea percepută de a controla mediul)

(3) Inițiativă vs. Vină
3 ÷ 6 ani
+ ! Identifică/găsesc sens și semnificație; se evaluează ca acceptabili social, inițiativă
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
- ! Impedimente în luarea inițiativei proprii, incapacitate de a stabili scopuri etc.
di or
u D
i n t@
is h
at rig
Crizele de vârstă școlară și gimnazială
lic py
tip o
ul C
m jat.
(4) (Spirit) întreprinzător vs. inferioritate
N rote
p
u
xt
Te
Anii de școală elementară ÷ anii de gimnaziu
+ ! competență + întreprinzători + anticiparea reușitei (← provocări școlare adecvate !)
- ! Sentimente de inferioritate etc.

Crizele adolescenței (liceu)
(5) Identitate vs. Confuzie de rol
adolescența
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
+ ! Identitate + coerență + sent. de încredere în sine (← toleranță + ghidare + înțelegere)
di or
u D
i n t@
is h
at rig
- ! Confuzie + îndoială
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Izolare Crizele vârstei adulte
Te
(6) Intimitate vs.
adultețea timpurie / tinerețe
+ ! Afectivitate altruistă + relații profunde
- ! Izolare + incapacitate de a avea relații intime/apropiate.

(7) Generativitate vs. Stagnare adultețea medie/vârsta mijlocie
+ ! Sentimente de protecție a familiei + mentorat + îngrijire + mândrie, incl. ajutarea altor
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
- ! Sentimente de stagnare + neîmplinire + lipsă de semnificație/sens al vieții
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
(8) Integritate vs. disperare bătrânețe/pensie
N rote
p
u
xt
Te
+ ! Înțelepciune + acceptare + iertare & autoiertare + semnificație a vieții
- ! Disperare + regret (incl. față de oportunitățile pierdute etc.)

• T. Erickson. Critici & neajunsuri
(1) Nu ia (suficient) în considerare rolul factorilor culturali
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
(2) Majoritatea adolescenților nu reușesc să-și dezvolte identitatea în faza prezisă (stadiul 5 pare a fi
lic py
tip o
ul C
m jat.
așezat prematur / prea devreme)
N rote
p
u
xt
Te
(3) Criza de identitate precede criza de intimitate? (!) multe femei 1. int. și 2. ident.

• T. Kohlberg.
Elaborată pe baza (capacității & manierei de) rezolvării a unor dileme morale
(1) Dezvoltarea cognitivă nu este neapărat însoțită de dezvoltare morală !
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
(2) Elaborată pe baza t. Piaget
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
u
xt
Te
(3) Forța determinantă/cauzatoare a dezvoltării morale este internalizarea morală
(4) Internalizarea morală = procesul de încorporare treptată a codurilor morale externe ca și coduri
modale interne.

• T. Kohlberg. Dilema lui Heinz
O femeie era pe moarte pentru că suferea de o formă mai

A avut Heinz dreptul
deosebită de cancer. Doctorii considerau că exista doar un singur
iu
ti! c
să fure medicamentul?
ui tan
medicament care o putea salva. Medicamentul era foarte scump iar
rib S
st in
di or
u D
farmacistul cerea de 10 mai mult decât costul său real. Bărbatul
i n t@
Era de datoria soțului
is h
at rig
lic py
femeii bolnave, Heinz, a încercat să împrumute bani din toate
tip o
să fure medicamentul
ul C
m jat.
părțile posibile, însă nu a putut strânge suficienți bani. Heinz i-a
N rote
pentru soția sa?
p
u
xt
spus farmacistului că nevasta sa e pe moarte și l-a rugat să îi vândă
Te
medicamentul mai ieftin sau să îl lase să îl plătească în rate. Avea farmacistul
Farmacistul însă i-a răspuns, „Nu, eu l-am inventat și merit să profit dreptul să pretindă
de pe urma lui”. Ulterior, Heinz a devenit disperat și a intrat prin atât de mult pentru
efracție în farmacie, și a furat medicamentul pentru soția sa. medicament?
De ce da sau de ce nu?
• T. Kohlberg. Etape
iu
(1) E. Raționamentului Preconvențional
ti! c
ui tan
rib S
st in
i. Obediență și pedeapsă
di or
u D
i n t@
is h
at rig
ii. Individualism și schimb
lic py
tip o
ul C
m jat.
(2) Etapa Raționamentului Convențional
N rote
p
u
xt
Te
i. Copil cuminte
ii. Lege și ordine
(3) E. Raționamentului Postconvențional

i. Contractul social
ii. Principiile universale

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Nivel/etapă Caracteristici Dilema lui Heinz
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
N1/E1 Regulile sunt respectate Heinz nu trebuia să fure
tip o
ul C
m jat.
Obediență și datorită fricii de pedeapsă medicamentul pentru ca putea fi
N rote
pedeapsă prins și trimis la închisoare
p
u
xt
Te
N1/E2 Regulile sunt urmate dacă Heinz trebuia să fure medicamentul
Individualism și sunt concordante cu pentru că farmacistul refuza să cadă
schimb interesul individului la o înțelegere care putea fi
avantajoasă pentru amândoi

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
N2/E3 Regulile sunt urmate Heinz trebuia să fure medicamentul
lic py
tip o
ul C
Conformitate deoarece persoanele vor să pentru că un soț bun trebuie să aibă
m jat.
N rote
interpersonală facă ceea ce se așteaptă de grijă de soția sa
p
u
xt
la ei să facă
Te
N2/E4 Regulile sunt urmate Heinz nu trebuia să fure
Lege și ordine deoarece sunt necesare medicamentul deoarece oamenii
pentru a menține ordinea trebuie să respecte legile împotriva
socială furtului pentru a se putea păstra
ordinea în societate

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
N3/E5 Regulile sunt urmate Heinz nu trebuia să fure
at rig
lic py
Contractul deoarece persoanele sunt medicamentul deoarece oamenii au
tip o
ul C
m jat.
social legate printr-un contract un contract social cu privire la
N rote
p
social (pericolele pentru) proprietatea
u
xt
Te
personală
Heinz trebuia să fure medicamentul
N3/E6 Regulile sunt urmate atunci deoarece valoarea vieții soției sale
Principiile când sunt concordante cu prevalează față de valoarea oricărui
universale principiile etice ale persoanei alt drept uman

• T. Kohlberg. Critici & Neajunsuri
iu
ti! c
ui tan
(1) Evaluarea răspunsurilor primite la dilemele morale este subiectivă → interpretarea este incertă (unreliable)
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
(2) Subestimarea capacităților de judecată morală ale copiilor ← încă dinainte de grădiniță copiii prezintă indici de
tip o
ul C
m jat.
N rote
înțelegere a conceptelor de bine și rău
p
u
xt
Te
(3) Dezvoltarea morală pare a urma trenduri, mai degrabă decât să progreseze sistematic, în trepte ← e.g., situații în care
copiii prezintă concomitent caracteristici din etape succesive

Factori de influență. Influențe ereditare
Diferențele de temperament devin evidente foarte devreme în copilărie iar trăsăturile de personalitate sunt
stabile, chiar și în circumstanțe de viață schimbătoare (McCrae, 2002)
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
Dimensiunea de temperament Operaționalizare comportamentală
tip o
ul C
m jat.
N rote
Prag senzorial Nivelul stimulării necesar producerii unui comportament
p
u
xt
Te
Nivel de activitate Nivelul activității motorii în sala de curs/clasă
Adaptabilitate Cât de ușor se adaptează e/s
Persistența Durata de timp pentru care e/s continuă o activitate în pofida

dificultăților sau întreruperilor
Dispoziția Dispoziția pozitivă (e.g., fericit, satisfăcut) sau negativă (e.g.,
nefericit, iritat) a e/s

Factori de influență. Influențe ereditare
Continuare…
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
(?) Contribuie aceste dimensiuni la adaptabilitatea e/s ?
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
Dimensiunea de temperament Operaționalizare comportamentală
tip o
ul C
m jat.
N rote
Distractibilitatea Nivelul de concentrare al e/s în sala de curs/clasă
p
u
xt
Te
Ritmicitatea Nivelul de predictibilitate al funcționării organice (e.g. apetit,
somn etc.)
Apropiere/Retragere Reacția inițială a e/s la stimuli de mediu
Intensitate Nivelul de energie și expresivitate al răspunsurilor pozitive sau

negative ale e/s

Factori de influență. Influențe familiale & sociale
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
Atașamentul Structura familială
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
p
Stilul parental Presiunea anturajului
u
xt
Te
/ grupului
(?) ce sunt / la ce pot face referire?

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Atașamentul
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
~ nevoia de relaționare → motivează copilul să caute legături puternice și pozitive afectiv cu persoanele care le
N rote
p
u
xt
oferă îngrijire.
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Importanța atașamentului
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
Când îngrijire responsivă (promptă) + predictibilă (certă) + confortantă (protectivă) din partea unui adult ⇒ mai
N rote
p
u
xt
probabil să devină sociabili + independenți + încrezători !
Te

iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
Importanța atașamentului
di or
u D
i n t@
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
⇐ atașamentul de educatori/învățători ⇄ funcționalitatea relațiilor peer-to-peer (schimbări în relația cu edu/înv …)
N rote
p
u
xt
(Bowlby, 1988; Kochanska et al., 2001)
Te

Stilul parental
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
is h
at rig
~ maniera de asumare a responsabilității pentru activitățile în care este implicat copilul și pentru efectele acestora
lic py
tip o
ul C
m jat.
aspra dezvoltării (incl. educație), incl. îndrumare, sfătuire, stabilire de reguli etc. .
N rote
p
u
xt
Te
(?) Cum v-ați defini, în acest moment, stilul parental – folosiți exprimările dvs. proprii.

• Factori de influență. Influențe familiale & sociale
Stilul parental
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
e.g. Copilul dvs. vrea să petreacă timp cu Petrică, un coleg, la el acasă, dar părinții acestuia sunt plecați din localitate. Se știe că
i n t@
is h
Petrică a avut probleme la școală din pricina comportamentului său deviant.
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
A. În nici-un caz! Dacă te prind (că petreci timp) cu Petrică, ești pedepsit !
p
u
xt
Te
B. Nu cred că e o idee bună. știm (amândoi) că Petrică intră mereu în bucluc și mă tem că dacă veți fi singuri, fără nici-un părinte
prezent, se pot întâmpla probleme.
C. Sigur că da, sunt convins că o să vă distrați. Doar să fiți atenți !
D. Cum vrei!

iu
Stilul parental
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
4 stiluri parentale identificate prin cercetări. Criteriile: expectanțe & responsivitate
is h
at rig
lic py
tip o
+ Așteptări
ul C
m jat.
(1) Autoritar ridicate
N rote
p
(2) Autocrat
u
Autocrat Autoritar
xt
Te
Slab
(3) Permisiv +
responsiv
(4) Neimplicat
— Puternic
responsiv
Neimplicat Permisiv
(?) Care este cel mai eficient ?
Așteptări
—
scăzute

Stilul parental autoritar
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
Afectiv + standarde înalte + explică de ce comportamentele sunt acceptabile / dezirabile sau inacceptabile / nedezirabile + aplică
i n t@
is h
regulile consecvent
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
⇒ Copii → încrezători + doritori/disponibili să se implice + fericiți + energici + plăcuți/agreabili + își fac ușor prieteni + autocontrol
N rote
p
+ puține probleme comportamentale (Baumrind, 1991, Collins, Maccoby, Steinberg, Hetherington, & Bornstein, 2000; etc.)
u
xt
Te
⇒ Echilibru între sarcinile academice/școlare și nevoia de autonomie
Indiferent de cultură, statut socioeconomic și structură familială ! (Collins & Steinberg, 2006; Steinberg et al., 2006)

Stilul parental autocrat
iu
ti! c
ui tan
rib S
st in
di or
u D
i n t@
⇒ Copii → stimă de sine scăzută + sentimente de frustrare și inechitate + comportamente opozante (rebele)
is h
at rig
lic py
tip o
ul C
m jat.
N rote
Stilul parental permisiv și neimplicat
p
u
xt
Te
⇒ Copii → egoiști + nemotivați + neascultători + impulsivi + dezvoltă ușor frustrare + ineficienți la școală (atenție
la semnele de neglijare/abandon ! ---- absențe frecvente, lipsă de igienă, furturi etc.)

N1 PSI1 L02+L03 Dezvoltarea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

N1 PSI1 L02+L03 Dezvoltarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorii ale dezvoltării

Ce înseamnă dezvoltarea umană?

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 1

Ce înseamnă dezvoltarea umană?

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 2

Ce înseamnă dezvoltarea umană?

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 3

Ce înseamnă dezvoltarea umană?

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 4

Ce înseamnă dezvoltarea umană?

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 5

Cum se produce dezvoltarea umană?

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 6

Teoria lui Piaget asupra dezvoltării cognitive

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 7

Teoria lui Piaget asupra dezvoltării cognitive

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 8

Teoria lui Piaget. Scheme / schematizări

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 9

Teoria lui Piaget. Scheme / schematizări

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 10

Teoria lui Piaget. Scheme / schematizări

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 11

Teoria lui Piaget. Asimilarea & Acomodarea

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 12

Teoria lui Piaget. Asimilarea & Acomodarea

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 13

Teoria lui Piaget. Asimilarea & Acomodarea

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 14

Teoria lui Piaget. Asimilarea & Acomodarea

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 15

Teoria lui Piaget. Etapele

Stadiu și vârstă Caracteristici cognitive

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 16

Teoria lui Piaget. Critici & probleme

Validitatea sarcinilor cognitive folosite de Piaget

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 17

• Teoria lui Vygotsky. T. socioculturală

Teorie „socioculturală” ← gândirea e un produs combinat factorilor sociali & culturali

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 18

• Teoria lui Vygotsky. Socializare – internalizare - mediere

Dezvoltarea cognitivă pe un continuum de la socializare la internalizare

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 19

Teoria lui Vygotsky. Zona proximei dezvoltări

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 20

Teoria lui Vygotsky. Zona proximei dezvoltări

Zona Dezvoltării Actuale Nivelul sarcinii: PREA UȘOR

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 21

Teoria lui Vygotsky. Implicații educaționale

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 22

Teoria lui Vygotsky. Implicații educaționale

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 23

Piaget vs. Vygotsky

• Începe cu maturizarea (biologică) și • Progresează pe măsură ce e/s interacționează

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 24

Piaget vs. Vygotsky

Să îndrume e/s pe măsură ce explorează lumea Să ofere suport (eșafodaj) studenților, pe

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 25

© Dorin Stanciu @ DPP-UTCN 16.10.2018 26

• T. Erickson. Cele 8 etape (crize)

(6) Intimitate vs. izolare ← adultețea tânără

(7) Generativitate vs. stagnare ← adultețe (vârsta mijlocie)

(8) Integritate vs. disperare ← bătrânețe (anii pensiei)