PSI1-LIC - material suplimentar

Comun, divers, s, i special în sala de curs. IN PRROGRESS

Dorin Stanciu

03 May, 2020

Contents

Comun, divers, si (caz) special in sala de curs 1

Probleme de grup generice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Probleme de grup speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Diversitate in unitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Cazuri speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

References 9

Comun, divers, si (caz) special in sala de curs

Probleme de grup generice

Problemele de grup generice se refera la categoria de probleme generale, fara o

delimitare sau contextualizare specifica. Ele au, desigur, particularitati specifice
nivelului de studii, dar sunt, in general, transculturale si transnationale. Mai jos
va este prezentata o descriere schematica a unor asemenea tipuri de probleme
generice (Hue & Li, 2008):

1
Caracteristicile
clasei Descrierea
1. Salile de clasa Profesorii si elevii
sunt locuri interactioneaza in
aglomerate modalitati diferite si de
multe ori in aceeasi zi de
scoala
Evenimentele se deruleaza
cu rapiditate
Datorita ‘aglomeratiei’ de
evenimente in timpul unei zi
de scoala, se impune
instalarea de reguli si
proceduri
Atentia acordata unu-la-unu
elevilor este limitata si
uneori insuficienta
Elevii isi creaza convingerea
ca sunt doar anonimi
intr-un grup
2. Salile de clasa Comportamentul fiecarui
sunt spatii publice participant este vazut de
ceilalti
Exista asteptarea ca
profesorul sa fie in centrul
salii de curs
Reactia profesorului la
comportamentul unui elev /
student ii poate afecta pe
toti ceilalti
Elevii / studentii sunt
obisnuiti ca munca si
comportamentul sa le fie
evaluate in public
Studentii sunt obisnuiti sa
fie tratati ca membri ai unui
grup
2
Abilitatile manageriale
necesare
Controleaza ritmul si
timingul activitatilor
Invata sa reactioneze
rapid
Instaureaza un sistem de
reguli si proceduri
adecvat
Ia in considerare nevoile
individuale ale elevilor
idem
Are comportament de
lider
Combina interesele
personale cu cele ale
grupului
Abordeaza problemele
direct, fata-in-fata, in
special cand trebuie sa
solutioneze un incident
in fata intregii clase
Ajuta studentii sa isi
indeplineasca rolurile ca
membri ai grupului
Caracteristicile
clasei Descrierea
3. Evenimentele Diferiti participanti pot
din sala de curs avea in comun o varietate
sunt de interese si obiective
multidimensionale
Viata in sala de clasa este
afectata de evenimentele si
intamplarile din vietile
particulare ale studentilor
4. Evenimentele De multe ori evenimentele
din sala de curs din sala de curs nu se
sunt simultane produc secvential ci
simultan
Studentii au adesea abilitati
puternice de a evita
monitorizarea de catre
profesori
5. Evenimentele Intreruperile interne si cele
din sala de curs externe in cursul predarii si
sunt impredictible invatarii sunt eveimente
frecvente
3
Abilitatile manageriale
necesare
Manageriaza instruirea si
comportamentul
studentilor pe o
multitudine de
dimensiuni
Interpreteaza
comportamentul in sala
de curs folosindu-se de o
informatii diverse,
precum interpretarea
limbajului non-verbal al
elevilor / studentilor,
retele sociale
Administreaza aspecte
diverse ale salii de curs
concomitent
Monitorizeaza aspecte
multiple simultan
Aleg si decid la ce
aspecte sa raspunda si
pe care sa le ignore
Sunt priceputi la
recunoasterea si
tolerarea neprevazutului
Caracteristicile Abilitatile manageriale
clasei Descrierea necesare

Studentii isi dezvolta Rutineaza multe aspecte

strategii pentru a face fata
neprevazutlui, care includ si
strategii defavorabile
invatarii, cum ar fi
furnizarea de raspunsuri pe
care (ei cred ca) le asteapta
profesorul sau solicitare de
sarcini cu care sunt deja
familiarizati
ale salii de curs pentru a
reduce ambiguitatea si
neprevazutul
Revizuiesc si restabilesc
constant regulile si
rutinele din sala de curs
Examineaza sala de curs
constant pentru a
monitoriza situatiile de
comportament
indezirabil

Probleme de grup speciale

• Bulllying, cyberbullying, labelling, outcasting, segregation.

• Fenomene de grup. presiune de grup, conformitate de grup, gandire de
grup, disolutie de responsabilitate.

Diversitate in unitate

Desi majoritatea dintre noi, in special cei mai tineri, pot cunoaste zicala “In
varietate concordia”1 mai degraba din motto-ul Uniunii Europene (???), ea este
potrivita si pentru managementul clasei. Aproape toti elevii /studentii sunt
implicati in aproape toate fenomenele didactice si aproape toate fenomenele
didactice ii afecteaza pe aproape toti elevii / studentii, in nuante si in grade
diferite si individuale, desigur.

Studiile de psihologia dezvoltarii atrag atentia asupra urmtoarelor dimensiuni

1 unitate din diversitate

4
individuale relevante si pentru invatare si pentru managementul clasei (Can-
gelosi, 2013):

• interesul in invatare. Unul dintre cele mai importante obiective ale

profesorului este sa identifice si sa foloseasca motivatiile adecvate de a-l
atrage si a-l implica pe student in invatare. Este extrem de important
ca aceste motivatii sa fie intrinseci si stabile, adica sa fie capabile sa il
motiveze pe individ si in afara influentei directe a profesorului (precum
atunci cand este singur, acasa) si ca ele sa fie stabile si de durata (nu doar
superficiale, de moment).

• increderea in sine. Este trasatura care asigura convingerea persoanei

ca este o persoana valoroasa si poate face fata provocarilor si cerintelor
scolare. Este strans legata de ‘autoeficacitatea perceputa’, desi nu sunt
identice (ultima este aproape intotdeauna specifica unui domeniu in timp
ce increderea in sine il defineste pe individ la o maniera mai generala).
Profesorul trebuie sa aiba in vedere ca exista studenti care au incredere in
sine, in timp ce altii au o incredere scazuta in sine, ceea ce la saboteaza
implicarea in activitati didactice.

• perceptia a ceea ce e important. Aceasta este o chestiune sensibila,

care se leaga de un bias implicit al adultilor. Atrageam atentia ca fiecare
dintre noi suntem tributari unui anumit grad de egocentrism si, final-
mente, propriei noastre constructii intelectuale, care, la randul ei, este
specifica varstei si experientei acumulate. Sistemul nostru cognitiv nu ra-
mane imuabil de-a lungul timpului; aceasta este doar o iluzie data de sim-
tul identitatii si de perceptia subiectiva a schimbarii noastre ca persoane
de-a lungul timpului. Mind set-ul nostru se schimba, atat cu varsta, cat
si cu mediul in care actionam. Mai precis, adultii tind sa vada invatarea
prin prisma importantei ei pentru viitorul persoanei (e.g., al copiilor lor),
insa adesea nu realizeaza ca copiii lor, elevi / studenti, nu vad si nu isi
doresc acelasi lucru. Adesea, pentru copii, adolescenti, si tineri, este mai
important sa isi gaseasca identitatea si locul in grup decat performanta
scolara. Asa se ajunge ca multi dintre elevi / studenti sa invete pentru
motivele gresite, i.e., sa invete ca sa isi multumeasca parintii. Profesorii
trebuie sa fie deosebit de atenti la sistemul de obiective si valori ale copilu-
lui (si tanarului sau adolescentului) si sa incurajeze formarea de scopuri
de lunga durata.

• atitudinea fata de scoala. Profesorii trebuie sa aiba asteptari flexi-

bile si realiste fata de felul in care se raporteaza elevii / studentii lor la

5
 ei. Aceste modalitati de raportare nu sunt doar individuale (particulare
fiecarui elev / student in parte), ci sunt adesea foarte diferite si foarte
transante. Profesorul trebuie sa fie constient ca modalitatea in care elevii
/ studentii lor se raporteaza la ei este rezultatul a ani de zile in care au
fost educati intr-un anumit fel. Aceste atitudini pot fi pozitive sau neg-
ative, dezirabile sau indezirabile, colaborative sau nu, dar in niciun caz
nu pot fi schimbate peste noapte.Mai mult, elevii / studentii au atitudini
diferite fata de angajarea in activitati de rezolvare de probleme, unii fiind
mai inclinati sa isi asume implicarea in rezolvarea de probleme, in pofida
riscului de esec, in timp ce altii sunt mult mai evitativi in aceasta privinta.
Experientele si istoricul personal al fiecarui elev / student sunt relevante
in acest sens, iar profesorul trebuie sa incerce sa obtina toate informatiile
relevante inainte de a stabili standarde si asteptari de performanta.

• pregatirea anterioara. Sunt legate de procesul de ‘amorsare a cunos-

tintelor prealabile’, explicat in detaliu in cursul de Psihologia Educatiei.
Concret, inainte de a introduce cunostinte noi este util si, uneori, chiar
imperativ, sa fie activate cunostinte anterioare care sa faciliteze achizitia
cunostintelor noi. Aceste cunostinte anterioare necesare noilor achizitii
mai sunt denumite uneori si ‘prerechizite’. Insa, scopul profesorului nu este
doar furnizarea de cunostinte si asigurarea unui anumit nivel de asimilare,
ci, ultimativ, scopul didactic vizeaza formarea de competente, adica de
abilitati de aplicare eficienta a cunostintelor si procedurilor achizitoonate.
Astfel, profesorul trebuie sa se informeze cu privire la experientele preal-
abile de fundamentare, adica acele experiente personale care pot servi ca
baza pentru invatarea programata actualmente.

• experiente de fundamentare. Experientele de fundamentare sunt

strans legate de ‘pregatirea anterioara’, explicata mai sus. Daca pre-
gatirea anterioara se refera mai degraba la cunostintele si procedurile
si competentele obtinute pe calea instruirii formale, experientele de
fundamentare sunt mai degraba experiente auto-biografice, care cuprind
o sfera larga de conceptualizari cognitive si trairi emotionale, si care nu
sunt neaparat legate de contextul scolar, chiar daca influenteaza evolutia
scoalara a elevului / studentului. Sunt mai greu de identificat si exploatat
decat pregatirea anterioara, si nu doar datorita faptului ca estimarea
pregatirii anterioare este facilitata de existenta de artefacte academice
(inclusiv documente oficiale), ci si datoriata pervazivitatii lor in viata
elevului / studentului.

• viata de familie si viata sociala a elevului / studentului. Copiii si

adolescentii traiesc vieti la fel de pline ca si adultii, chiar daca interesele

6
 actionale si trairile experientiale sunt diferite. Datorita varstei, copiilor
si adolescentilor le lipsesc experientele anterioare similare de care adultii
dispun, si, astfel, ei resimt mai puternic presiunea cerintelor care li se
adreseaza si a indeplinirii standardelor care le este cerut sa le atinga. La
fel ca si in aspectele anterioare, unii dintre elevi / studenti au vieti de
familie si sociale care le sunt de ajutor in evolutia scolara, in timp ce altii
intampina dificultati si adversitati care le ingreuneaza o evolutie de succes
si eficienta.

• mediul cultural. Cu relativ putine exceptii, sistemele nationale de in-

vatamant sunt medii multiculturale si multietnice, in care invata copii si
tineri cu medii de provenienta foarte diferite. Este imperativ ca profesorii
sa cunoasca reperele culturale majore, traditiile etnice, si valorile comu-
nitare ale mediilor din care provind elevii / studentii lor si sa aiba respectul
si consideratia potrivita pentru acestea, astfel incat ele sa nu fie o piedica,
ci un element de valoare adaugata in educatia elevilor / studentilor.

• limba materna. Se leaga intrinsec de mediul cultural expus mai sus, dar
este tratat separata aici pentru ca are o legatura imediata cu predarea si
invatarea. Daca respectarea unor traditii culturale presupune o filtrare
cognitiva de nivel superior, care nuanteaza valoarea si aplicarea cunos-
tintelor, procedurilor, si competentelor, limba materna determina masura
in care aceste cunostinte, proceduri, si competente ajung sau nu in sis-
temul cognitiv al individului. Cu exceptia claselor special constitutie si a
unor cerinte speciale ale unora dintre institutiile de invatamant, nu este
o asteptare rezonabila ca profesorul sa cunoasca multe limbi straine, sau
limba materna a fiecarui elev / student. Insa, este o cerinta profesionala
ca profesorul sa fie constient de importanta limbii materne in invatare si
sa faca toate eforturile profesionale ca elevii / studentii care au o limba
materna diferita decat cea in care se face predarea sa beneficieze de ace-
leasi conditii de intelegere si achizitie a educatiei scolare ca si cei care au
aceeasi limba materna cu cea in care se face predarea.

Cazuri speciale

În afara surselor de diferent, e între elevi/student, i, există o serie de alte dimen-

siuni pe care se pot instala aceste diferent, e. Spre exemplu, exista cazuri cu
interesare medicală s, i/sau psihoemot, ională care necesită o abordare indi-
vidualizată, după cum există s, i cazuri speciale din punct de vedere social
s, i/sau etic. Interact, iunea profesională cu aceste cazuri/situat, ii nu necesită ca

7
profesorul să aibă aceleas, i competent, e s, i abordări ca expert, ii, însă necesită ca
profesorii să fie cons, tient, i de existent, a s, i implicat, iile lor.

Exemple de cazuri speciale cu implicat, ii sensibile, sub aspect psihoemot, ional s, i

medical s, i al interesării sociale si etice: autism, ADHD, probleme emot, ionale,
dificultăt, i de auz s, i/sau vorbit s, i/sau citit, dificultăt, i locomotorii, obezitate,
diferente de religie, identitate si/sau orientare sexuala, gravidie, alte optiuni
culturale foarte specifice.

8
References

Cangelosi, J. S. (2013). Classroom management strategies: Gaining and

maintaining students’ cooperation. John Wiley & Sons.

Hue, M.-t., & Li, W.-s. (2008). Classroom management: Creating a positive
learning environment (Vol. 1). Hong Kong University Press.