Cuprins

ABSTRACT.......................................................................................................................................2
CAPITOLUL 1. DESTINAŢIA TURISTICĂ – Stadiul actual al cunoașterii pe plan național și
internațional..........................................................................................................................................3
1.1. DEFINIŢII ŞI OPINII TEORETICE.....................................................................................3
1. 2. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE...........................................................................................4
1. 3. ORGANIZAȚII SPECIFICE DE MANAGEMENT AL DESTINAȚIEI TURISTICE
( DMO – Destination Management Organisation)...............................................................................7
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE – Situația privind stadiul
actual din Romania...............................................................................................................................8
2.1. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE..................................................................8
2.2. DESCRIEREA OFERTEI TURISTICE.................................................................................12
2.2.1. Motivația turiștilor................................................................................................................12
2.2.2. Circulația turistică................................................................................................................13
2.3. POTENŢIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI.....................................................................14
CAPITOLUL 3. ANALIZA DESTINAŢIEI TURISTICE VATRA MOLDOVIŢEI - Contribuţii
originale teoretice şi practice..............................................................................................................16
3.1. DESCRIEREA DESTINAŢIEI TURISTICE VATRA MOLDOVIȚEI................................16
Vatra Moldoviţei............................................................................................................................16
3.1.1. Localizare.............................................................................................................................17
3.1.2. Topografie............................................................................................................................18
3.1.3. Accesibilitatea în comuna Vatra Moldoviţei........................................................................19
3.1.4. Istoric....................................................................................................................................20
3.1.5. Datarea localității..................................................................................................................21
3.1.6. Date geografice.....................................................................................................................21
3.1.7. Populația...............................................................................................................................24
3.1.8. Economia..............................................................................................................................24
3.1.9. Agricultura............................................................................................................................24
3.1.10. Evenimete deosebite din istoria localității..........................................................................25
3.1.11. Învățământul.......................................................................................................................26
3.1.12. Cultura................................................................................................................................26
3.1.13. Reţelele de transport...........................................................................................................27
3.1.14. Resursele umane ale localității...........................................................................................28
3.2. PROMOVAREA DESTINAȚIEI TURISTICE VATRA MOLDOVIȚEI............................28
3.3. ANALIZA PRODUSULUI TURISTIC.................................................................................30
3.3.1. Cadrul natural.......................................................................................................................30
3.3.2. Cadrul antropic.....................................................................................................................31
3.3.3. Posibilităţi de recreere sau agrement în zone limitrofe (inclusiv excursii prin împrejurimi)
........................................................................................................................................................34
3.3.4. Prezentarea produsului turistic al localităţii Vatra Moldoviţei.............................................35
3.4. EVALUAREA ACCESIBILITĂȚII ȘI A INFORMAȚIEI TURISTICE ÎN VATRA
MOLDOVIȚEI...................................................................................................................................38
CAPITOLUL 4. CONCLUZII FINALE ȘI PERSPECTIVA CERCETĂRII ÎN DOMENIU......43
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................45

1
ABSTRACT

Priority axis of this paper refers to the promotion of sustainable exploitation of the cultural
heritage and natural resources with tourist potential of Vatra Moldoviţei destination and analysis of
quality of accommodation and tourism infrastructure, to increase the attractiveness of the region,
the development of local economies and the creation of new jobs.
In this paper I have made a general presentation of the touristic potential of the Vatra
Moldoviţei and prospects of its development.
I chose this theme because I live in this town and I am impressed by the beauty of this area
of the country, the hospitality and friendliness of the locals. I think it is an area with a high tourist
potential that deserves exploited.
In the first part of the work I have treated the current state of national and international
knowledge of tourist destination. There are presented some theoretical opinions and definitions,
claryfing concepts and specific organisations of Destination Tourism Management. In the second
part it is presented the situation of Tourism Destination Management with regard to the current
state of Romania. There are developed aspesct such as tourist motivation, circulation or the actual
potential of a larger area witch includes Vatra Moldoviței – Bucovina. The third part is represented
by an analysis of Vatra Moldoviței Tourism Destination together with original theoretical and
practical contributions. There are presented the accessibility, general infrastructure, technical-
material base, the composition of geomorphological, climatic, bodies of water, and biogeographical
history of this area. The area is analysed from a tourist point of view. I described the potential of
natural and anthropogenic potential, as well as feasible tourist activities. The paper ends with
several perspectives of development of the region.
Regarding the methods for carrying out the work, I have consulted the existing literature in
libraries in connection with this problem, and then direct observation: I have gone and documented
in the area, and there I observed the current situation of the destination, with its malfunctions and
deficiencies.
Tourism development both as a way of spending time in a pleasant and instructive leisure
activities as well as providing services requested in the various stages of a voyage, represents one
of the characteristics of the current civilization, with broad prospects for development, being
simultaneously the consequence and the result of some economic, social, cultural and
environmental mutations. That is why to reveal the current situation of tourism, the importance of
this work both locally and within the contemporary Romanian society, the paper in question will
address tourism on socio-economic, cultural and ecological perspectives, trying to submit its
multiple valences and its place in the economic and social life of Vatra Moldoviţei.
Recommendations and analysis made can contribute to improving tourist destination and
solve pressing issues that hinder the overall economic development of the area.

2
 CAPITOLUL 1. DESTINAŢIA TURISTICĂ – Stadiul actual al
cunoașterii pe plan național și internațional

1.1. DEFINIŢII ŞI OPINII TEORETICE

Destinaţia constituie legătura catalizatoare ce uneşte, menţine şi propulsează toate sectoarele

industriei turistice, respectiv transportul, cazarea, alimentaţia şi agrementul, fiind un element
complex şi specific turismului1. Se consideră că destinaţiile turistice sunt produse complexe
compacte, precum parcurile turistice, hotelurile tip club şi satele de vacanţe. Ele sunt, adesea,
conduse de o singură firmă comercială, care închiriază spaţii de la o altă firmă comercială, salon de
înfrumuseţare, baruri, cluburi, magazine etc.
Totodată, pot fi considerate ca fiind destinaţii turistice toate continentele. Pentru a putea fi
considerată destinaţie, un loc trebuie să dispună de un potenţial turistic corespunzător şi să
îndeplinească, în acelaşi timp, şi alte cerinţe legate de infrastructură, bunurile şi serviciile
complementare, ce-i pot mări atractivitatea, diferenţiind destinaţiile şi determinând pieţele ţintă spre
care trebuie orientată atenţia firmelor de turism. În funcţie de opţiunile turiştilor, de aşteptări şi de
modul de petrecere a vacanţei, în cazul unei destinaţii turistice sunt urmărite o serie de elemente
determinante, infrastructura şi seviciile oferite reprezentând unul dintre aceste elemente.
Un alt element îl constituie gradul de cultură şi localizarea geografică a unei zone, precum şi
locuitorii ei, tradiţiile, stilul de viaţă şi relaţiile sociale. Publicitatea, de asemenea, reprezintă un
element cheie în prezentarea şi scoaterea pe piaţă a unei destinaţii turistice. Prin prisma publicităţii
se formează o imagine în mintea potenţialilor consumatori despre produsul turistic. Se întâmplă ca,
uneori, această imagine să difere de cea reală, ceea ce, adesea duce la un eşec al activităţii turistice.
Tot ca o formă de publicitate, dar ceva mai profundă, imaginea unei destinaţii poate fi influenţată de
mituri şi evenimentele ce se petrec în interiorul graniţelor.
Pentru turismul extern al României, elementele importante le constituie castelele din
Carpaţii Transilvaniei şi mitul despre Vlad Ţepeş (Dracula).
Există mai multe tipuri de destinaţii diterite în funcţie de turişti şi/sau unităţile
administrative care îşi asumă responsabilităţile pentru acestea2:
·        Staţiuni de sine stătătoare – hoteluri de tip club, sate de vacanţă;
·        Sate, oraşe – turismul urban şi agroturismul (turismul rural);
·        Zone care au o temă specifică, precum parcurile naţionale (Retezat, Cozia, Parâng);
·        Regiuni definite de limite administrative sau de numele zonei (Ţara Haţegului, Ţara Moţilor,
Ţara Oaşului etc.);
·        Ţări;
·        Grupuri de ţări (Caraibe) şi continente.
Pe piaţa turistică există o mare concurenţă între destinaţiile turistice pentru atragerea de cât
mai mulţi turişti. Se observă clar intensificarea activităţii de marketing, stimulată de autorităţi şi de
firmele de turism, prin care se urmăreşte construirea şi consolidarea unei imagini cât mai favorabile
asupra destinaţiei turistice. Imaginea lor depinde în mare măsură şi de experienţa personală a
consumatorilor, de transmiterea prin viu grai, de istorie, mijloacele mass-media, dar cel mai
important pare a fi modul în care oferta publicitară satisface aşteptările şi nevoile create.
Spre deosebire de atracţii, considerate a fi, în general, unităţi singulare, locuri sau zone

1
Stăncioiu Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 67;
2
François Vallas, Lionel Becherel, The International Marketing of Travel and Tourism, A Strategic Aprouch, 1999,
pag. 183;
3
geografice de mici dimensiuni şi uşor de delimitat, bazate pe o singură trăsătură distinctivă,
destinaţiile turistice sunt zone mai vaste, care includ un număr de atracţii individuale, precum şi
serviciile oferite turiştilor3.
Între atracţii şi destinaţii există, în mod evident, o legătură puternică: de obicei existenţa
unei atracţii majore stimulând dezvoltarea destinaţiilor, indiferent dacă atracţia este o plajă, un parc
tematic sau un parc de distracţii. Odată cu dezvoltarea destinaţiei se nasc alte atracţii secundare,
menite să exploateze cât mai bine piaţa.
Atracţiile pot determina apariţia de destinaţii şi servicii turistice, prin construirea de structuri
de primire turistică în jurul atracţiei. Este deosebit de sugestivă, în acest sens, comparaţia atracţiei
cu un fir de nisip în jurul căreia creşte o perlă, care simbolizează destinaţia turistică. Majoritatea
destinaţiilor de succes ale lumii s-au dezvoltat pornind de la o atracţie majoră. Astfel, faima de care
se bucură localitatea Luxor, din Egipt, se datorează existenţei piramidelor şi a Sfinx-ului, cea a
oraşului Cantebuing de la catedrala sa, aşa cum cea a oraşului Orlando vine de la Disney World.
Marketingul acestor destinaţii este centrat asupra atracţiilor respective, astfel încât acestea devin
simbolul destinaţiei în mintea turiştilor4.
În timp ce unele destinaţii se bazează pe o singură atracţie, altele dezvoltă noi atracţii, pentru
a satisface cererea vizitatorilor şi a spori durata şederii acestora. Conform teoriei ciclului de viaţă a
produsului, cu timpul, este posibil ca anumite destinaţii să ajungă în etapa în care atracţiile originale
intră în declin. Un asemenea fenomen a putut fi observat deja în unele staţiuni litorale britanice,
unde facilităţile tradiţionale pentru distracţii s-au închis, nemaiatrăgând suficienţi vizitatori, iar
hotelurile s-au transformat în sanatorii private.

1. 2. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

Industria turismului este menţionată, adeseori, ca un agent de dezvoltare (sau de

nedezvoltare), care generează crearea de locuri de muncă şi încasări valutare pentru o destinaţie
turistică. Totuşi, nivelul la care turismul are potenţialul de a contribui la o dezvoltare socio-
economică mai largă a destinaţiei este, într-o mare măsură, condiţionat de natura mediului în care
funcţionează acea destinaţie şi de deciziile manageriale luate de administraţia locală şi de guvernul
ţării în care se află destinaţia respectivă.
Factorii externi ai destinaţiei, ca, de exemplu, globalizarea, afectează şi ei dezvoltarea
potenţială a acesteia. În acelaşi timp, dezvoltarea turistică însăşi poate produce schimbări,
complicaţii, nesiguranţă şi conflicte, creând probleme pentru analişti, proiectanţi, manageri,
conducători ai administraţiei locale şi regionale şi chiar pentru publicul larg5.
Esenţială, în asemenea situaţii, este recunoaşterea importanţei acestor forţe şi funcţionarea în
prezenţa lor, precum şi cunoaşterea modului de „manipulare” a lor, astfel încât ele să devină agenţi
favorabili unei schimbări pozitive.
Pentru ca turismul să contribuie la o dezvoltare optimă a unei destinaţii, este necesar să se
înţeleagă natura dezvoltării şi, dacă este cazul, rolul pe care turismul îl joacă în promovarea
dezvoltării destinaţiei respective.
Dezvoltarea este o noţiune al cărei înţeles s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului.
Definiţiile iniţiale ale dezvoltării s-au centrat doar pe aspectul creşterii economice, un concept uşor
de identificat în cadrul dezvoltării turistice. Într-adevăr, cei care au favorizat folosirea turismului ca
3
Idem, pag. 9;
4
François Vallas, Lionel Becherel, The International Marketing of Travel and Tourism, A Strategic Aprouch, 1999,
pag. 22;
5
Mitchell, B., Resource and Enviromental Management, Ed. Longman, Harlow, 1997;
4
pe un agent de dezvoltare au evidenţiat, deseori, creşteri în crearea de noi locuri de muncă şi în
încasările valutare. Mult mai dificilă este, însă, conectarea turismului la noţiunile extinse ale
dezvoltării, deoarece termenul a ajuns să conţină şi aspecte privind îmbunătăţirea, în relaţie cu
omul, ca beneficiar al dezvoltării, precum şi extinderea alegerii unei destinaţii în funcţie de
consideraţii de ordin etic, moral, social şi al mediului înconjurător6.
Se încearcă, astfel, să se încorporeze majoritatea noţiunilor extinse despre dezvoltarea în
conceptul de „dezvoltare durabilă”, care se referă la satisfacerea nevoilor generaţiei actuale fără a
compromite nevoile generaţiilor viitoare.
Obiectivele dezvoltării durabile privesc îmbunătăţirea vieţii tuturor, incluzând educaţia,
oportunităţile de valorificare a potenţialului uman, satisfacerea nevoilor personale, încrederea
libertăţii politice7, etc. Conceptele extinse ale dezvoltării durabile au fost integrate în cel de turism
durabil. Una dintre primele strategii publice asupra turismului durabil a fost lansată în cadrul
conferinţei internaţionale Glob `90, din Canada, când s-a discutat despre relaţia viitoare dintre
turism şi mediu, iar de atunci au apărut o serie de publicaţii asupra modului în care se poate ajunge
la o dezvoltare turistică durabilă. De exemplu, Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.) a
publicat lucrarea „Dezvoltarea Turistică Durabilă: Ghid pentru planificatorii locali.”
Au fost definiţi, de asemenea, o serie de indicatori potenţiali care să măsoare turismul
durabil (indicatori de mediu, economici, sociali, culturali şi manageriali), dar majoritatea acestora
întâmpină dificultăţi în privinţa aplicabilităţii practice, fiind greu de măsurat. Swarbrooke arată 8 că
este foarte răspândită opinia potrivit căreia unele forme de turism sunt considerate a fi mai durabile
decât altele, sugerându-se, de exemplu, că turismul de masă, pe litoral nu este un turism durabil, în
timp ce ecoturismul, practicat la scară redusă este un turism durabil. Aceasta este, până la urmă, o
abordare simplistă, bazată pe judecăţi subiective, în realitate, toate formele de turism pot deveni
durabile, dacă vor fi revizuite practicile actuale.
Teoria dezvoltării poate fi împărţită în două componente 9: ideologia de dezvoltare (scopul)
şi strategia de dezvoltare (mijlocul). Este deosebit de important de analizat care este obiectivul
general al dezvoltării şi cum poate fi el atins.
Aspecte precum tipul şi dimensiunea turismului ce trebuie introdus într-o anumită destinaţie
şi cine îl va controla, vor determina cât de mult va beneficia în realitate, de pe urma dezvoltării
turistice.
Dezvoltarea turistică a unei destinaţii depinde şi de intenţia guvernului, de a promova
dezvoltarea la nivel naţional sau de a urmări dezvoltarea regională sau locală, în încercarea de a
contrabalansa inegalităţile regionale din interiorul unei ţări. Astfel, de exemplu, pot fi luate decizii
ce privesc dezvoltarea turismului de masă, pe litoral, în defavoarea ecoturismului, practicat în mod
izolat, la scară redusă, pentru promovarea dezvoltării generale a unor destinaţii. O importanţă
deosebită o are identificarea celor mai potrivite locuri (zone) pentru dezvoltarea staţiunilor, a
hotelurilor şi a altor atracţii turistice. Perspectiva dezvoltării economice presupune utilizarea
turismului ca pe un instrument în vederea dezvoltării raţionale în condiţiile existenţei unei simbioze
între turism şi mediul înconjurător, beneficiile de pe urma dezvoltării turismului fiind nete, în
profida unor importante costuri sociale, culturale şi de mediu.
Problema esenţială care se pune este a găsirii şi aplicării acelor decizii manageriale care să
6
Ingham, B., The meaning of development: interactions between new and old ideas, World Development, 1993, pag.
173;
7
David J Telfer, Managing tourism for development, publicat în lucrarea The Management of Tourism, SAGE
Publications, Londra, 2005 (coordonatori:Lesley Pender şi Richard Sharpley), pag. 190;
8
Swarbrooke, J., Sustainable Tourism Management, CAB Publishing, Wallingford, 1999, pag. 104;
9
Heltne, B., Development Teory and the Three Worlds, Ed. Longman, New York, 1995, pag. 231;
5
determine creşterea posibilităţii ca industria turismului să contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea
generală a unei destinaţii.
Posibilitatea ca o singură industrie, cum este cea a turismului, să contribuie la dezvoltarea
tuturor zonelor dintr-o regiune sau ţară este deosebit de redusă. Totuşi, turismul dezvoltat după
principii durabile poate fi capabil să satisfacă multe dintre aspectele conceptului larg al dezvoltării.
Un alt aspect important îl reprezintă şi ciclul de viaţă al destinaţiei turistice. Ca orice
produs, o destinaţie parcurge anumite etape ale evoluţiei sale. Managerii trebuie să identifice în ce
etapă a ciclului de viaţă se află produsul lor, respectiv destinaţia turistică pe care o conduc. Ciclul de
viaţă al acesteia va diferi de la un caz la altul şi va depinde de mai mulţi factori: accesibilitate, rata
de dezvoltare, politici guvernamentale şi regionale, trend-ul pieţei, precum şi de destinaţiile cu care
se află în competiţie10.
În fiecare etapă, comunitatea locală, cea regională, guvernul şi organizaţiile industriei
turismului vor lua decizii care vor afecta natura dezvoltării, iar cine va avea ultimul cuvânt în aceste
decizii va determina modul în care va decurge dezvoltarea. Dacă principiile generale ale dezvoltării
durabile vor fi respectate, atunci vor exista şanse mai mari ca destinaţia turistică respectivă să se
dezvolte, cu bune rezultate.
Natura atracţiilor, dimensiunea destinaţiei şi oferta unei staţiuni reprezintă elemente
importante, dar numărul turiştilor ce vor fi atraşi este limitat de accesibilitatea dificilă şi de lipsa
facilităţilor. Din acest punct de vedere, cele mai multe dintre atracţii rămân neschimbate, iar
comunităţile locale trebuie să decidă dacă vor să încurajeze dezvoltarea activităţilor turistice în zona
sau nu. Rezidenţii din zonă pot începe să ofere facilităţi vizitatorilor, ca să crească numărul
acestora. Dacă activităţile turistice încep să se dezvolte într-o anumită destinaţie, care devine
atractivă pentru clienţi, apare presiunea asupra administraţiei publice locale pentru rezolvarea
problemelor de infrastructură.
Există numeroase cazuri în care, unele destinaţii turistice, în etapele de vârf ale dezvoltării
acestora, ajung la capacităţi de cazare ce depăşesc numărul populaţiei locale. În asemenea situaţii,
organizarea şi controlul activităţii în staţiune pot fi preluate de companii provenind din alte zone
(sau chiar ţări), iar aceste firme pot să aibă alte priorităţi decât comunitatea locală. Dacă factorii
locali de decizie se vor dovedi slabi, pot interveni divergenţe între conducerea staţiunii şi
administraţia locală şi vor trebui să intervină organismele de planificare regională şi naţională
pentru armonizarea acestor poziţii divergente11.
În funcţie de modul în care evoluează dezvoltarea, destinaţia poate trece într-o etapă de
consolidare, în care aceasta devine o parte integrantă a industriei turistice. Ca în orice altă etapă, vor
apărea întrebări, între care şi cele referitoare la cine va beneficia, în continuare, de dezvoltarea
turistică, precum şi dacă sunt atinse scopurile dezvoltării, conform planificării iniţiale şi cine este
responsabil pentru luarea deciziilor, pentru dezvoltarea viitoare a destinaţiei.
În etapele de stagnare a dezvoltării, după ce au fost atinse cele mai ridicate performanţe, ca
număr de vizitatori, destinaţia se demodează şi, de aceea, vor fi necesare eforturi majore
promoţionale şi de dezvoltare, pentru a se revitaliza respectiva destinaţie. Important este, în această
etapă, ca dacă există probleme de mediu, sociale şi economice în cadrul destinaţiei, acestea să fie
rezolvate, altfel nu va fi posibilă revigorarea acelei destinaţii.
Evident că trebuie pusă, în această situaţie, întrebarea dacă există un prag, în privinţa
dezvoltării generale a destinaţiei, o etapă în care aceasta va trebui să iasă din circuitul turistic sau că
10
Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert, D., Wanhill, S., Shepherd, R., Tourism Principles an Practice (2 nd edition), Ed.
Addison-Wesley, Langman, Londra, 1998;
11
Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert, D., Wanhill, S., Shepherd, R., Tourism Principles an Practice (2 nd edition), Ed.
Addison-Wesley, Lsngman, Londra, 1998;
6
este imposibil să opreşti dezvoltarea turistică, odată începută.
În faza de declin a ciclului de viaţă al destinaţiei numărul vizitatorilor se va pierde în
favoarea altor staţiuni, mai moderne şi mai noi. Din perspectiva dezvoltării, destinaţia respectivă
trebuie să ia măsuri pentru ca activitatea turistică să fie revigorată, căutându-se noi pieţe şi, eventual
schimbându-se structura clienţilor, în funcţie de noi motivaţii, ce trebuie create.
Etapa finală a ciclului de viaţă al destinaţiei este etapa de revenire a acesteia, când se
reuşeşte creşterea numărului de vizitatori atraşi.
După opinia lui Cooper12, strategiile de revenire pot fi dificil de implementat, deoarece
managerii destinaţiei se ocupă, mai degrabă, de buna funcţionare a infrastructurii turistice, decât de
produsul oferit.
Trebuie precizat faptul că nu toate destinaţiile parcurg toate etapele ciclului de viaţă „standard” al
destinaţiilor, aşa cum a fost el prezentat mai sus. Astfel, o zonă izolată, nedezvoltată, poate fi văzută
ca un pilon de creştere, şi, în scurt timp, poate fi construit un complex turistic de mari dimensiuni,
depăşind, în privinţa capacităţii sale, numărul populaţiei locale. În asemenea situaţii, o destinaţie
poate sări peste unele dintre etapele iniţiale, iar comunitatea locală poate avea doar un rol
nesemnificativ în direcţionarea unei dezvoltări turistice. Companiile multinaţionale, elitele locale
sau guvernul, pot controla industria turismului în cadrul unei destinaţii. O astfel de situaţie, de
dezvoltare rapidă a unei destinaţii poate aduce mai mulţi bani la bugetul de stat şi la cel local, fără a
mai fi cheltuiţi bani din bugetul public pentru acest proiect, atunci când investiţia este, în întregime,
privată.

1. 3. ORGANIZAȚII SPECIFICE DE MANAGEMENT AL DESTINAȚIEI TURISTICE

( DMO – Destination Management Organisation)

O trăsătură de bază a strategiei de marketing a oricărei destinaţii este formularea produsului

turistic. În unele cazuri, o destinaţie poate ajunge la declin din cauza forţelor competitive. Sunt
numeroase motive care pot cauza acest lucru precum slaba performanţă sau pur şi simplu
organizaţiile se complac cu situaţia, sau chiar ambele motive, de vreme ce organizaţiile naţionale se
ocupă cu marketingul la nivelul ţării, iar organizaţiile specifice de management îşi dezvoltă propria
perspectivă la nivelul local al destinaţiei, construindu-şi un punct unic de vânzare şi subliniind
factorii cheie ce pot atrage vizitatorii. Majoritatea organizaţiilor specifice de management al
destinaţiei turistice nu au abilitatea de a controla vizitele turiştilor: ele pot doar să-i influenţeze,
deoarece o gamă variată de factori au un impact puternic asupra cererii. Aceste organizaţii
reprezintă doar o parte din totalul marketingului folosit în promovarea unei destinaţii, din moment
ce sectorul privat se foloseşte de broşuri, site-uri, sau alte campanii, pentru a-şi promova produsele
disponibile la vanzare. În cel mai bun caz, numai o mică parte din aceşti furnizori au legături cu
DMO sau NTO (organizaţii turistice naţionale), totuși cei care au dezvoltat astfel de legături sunt
mulţumiţi de rezultate.
Un punct de plecare pentru DMO este strategia de marketing, care va identifica mixul de
marketing necesar pentru a promova locaţia, dupa ce a fost creat un plan de marketing. La nivel
generic, marketingul destinaţiei trebuie să evalueze constant măsura în care strategia se potriveşte
cu produsul, cu gusturile consumatorilor în cotinuă schimbare13.

12
Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert, D., Wanhill, S., Shepherd, R., Tourism Principles an Practice (2 nd edition), Ed.
Addison-Wesley, Lsngman, Londra, 1998;
13
Kotler, Philip, Bowen, T. John și Makens, C. James, Marketing for Hospitality and Tourism, (Marketing în industria
ospitalieră și turism), Ediția Internațională Pearson, pag. 322
7
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE – Situația
privind stadiul actual din Romania

2.1. MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI TURISTICE

Caracterul de ramură de interferenţă şi sinteză al turismului face ca acesta să fie impulsionat

şi stimulat în dezvoltarea sa de situaţia diverselor ramuri economice ale economiei naţionale, şi în
acelaşi timp, face ca turismul să exercite la rândul sau, numeroase influenţe pozitive, atât pe plan
naţional cât şi internaţional14.
O dată cu acceptarea ei ca o componentă esenţială a fiecărei activităţi, s-au eliminat şi mare
parte din piedicile existente, ceea ce a determinat o evoluţie mai rapidă decât a multor alte ştiinţe
moderne.
Cu toate acestea, managementul ramâne unul dintre cele mai deschise şi mai permisive
domenii ştiinţifice.
Educaţia managerială a întreprinzătorului îşi pune amprenta în mod esenţial asupra calităţii
actului managerial. Dacă viziunea întreprinzătorului este modernă, şansele de supravieţuire şi
reuşită ale întreprinderii sale sunt foarte mari.

Asigurarea siguranţei vizitatorilor

Furnizorii pot fi împărţiţi în 5 tipuri, după: destinaţii, locuri de reuniune, transport, cazare şi
servicii auxiliare.

1.        Destinaţiile. Rogers le defineşte astfel:

“Organizatorii de conferinţe acordă mare importanţă locaţiei, decât oricărui alt criteriu,
atunci când îşi selectează locul de desfăşurare. Locaţia poate fi exprimată în termeni de municipiu,
oraş, regiune sau ţară. Termenul cel mai larg acceptat este destinaţie. Fiecare destinaţie trebuie să
conţină o serie de locuri de reuniune facilităţi, atracţii, servicii suplimentare şi infrastructură.”

2.      Locurile de reuniune, locaţiile propriu-zise. Acestea sunt locurile unde au efectiv loc
evenimentele, acestea fiind conferinţe, întâlniri, expoziţii, cursuri, pachete incentive sau lansări de
produse.
Aceste locuri de reuniune (de desfăşurare), pot fi clasificate în mai multe feluri:
- Construite cu destinaţie specială sau construite cu altă destinaţie, dar care se pot constitui în
locaţii pentru aceste evenimente
- Locaţii rezidenţiale sau locaţii non-rezidenţiale
- Locaţii citadine sau locaţii rurale
- Locaţii de dimensiuni mari sau locaţii de dimensiuni mici.
Hotelurile sunt, probabil, locaţiile cele mai cunoscute pentru întâlniri şi conferinţe, în
particular, acestea putând fi:
·         Hoteluri de oraş
·         Hoteluri (moteluri) situate pe drumurile principale
·         Hoteluri în staţiuni de litoral
·         Hoteluri în zone rurale.
Organizatorii caută, în ultimul timp, amplasamente cât mai neuzuale, deosebite, pentru a

14
Minciu, Rodica, Economia turismului; Editia a III-a ravazuta si adaugita; Editura Uranus, Bucuresti, 2004, pag. 22;
8
realiza evenimente cât mai speciale. Acestea ar putea fi:
·         Locaţii sportive, ex.: – terenuri de golf, terenuri de fotbal sau de curse
·         Clădiri istorice, ex.: castele sau reşedinţe oficiale
·         Parcuri tematice
·         Locaţii cu destinaţie de transport – ex.: croaziere, ferry-boaturi, sau trenuri
·         Muzee
În anul 1999, Ceak şi Haad au publicat o analiză a acestor locaţii în Marea Britanie. Aceştia
au aflat că:
 Locaţiile neuzuale au început, în ultimul timp, să realizeze (furnizeze) facilităţi pentru
turismul de afaceri, în jur de 37% în ultimii cinci ani.
 43% dintre asemenea locaţii au intrat în piaţă, întrucât au fost cerute de către beneficiar.
 Corporaţiile au reprezentat clienţi mult mai importanţi, pentru aceste locaţii, decât
asociaţiile.
Punctele slabe ale unei locaţii neobişnuite pot fi:
 Numărul şi mărimea facilităţilor disponibile;
 Lipsa de cazare în zonă;
 Echipament tehnic şi audiovizual limitat;
 Accesibilitate mai dificilă;
 Oferă o experienţă unică, pe care, odată experimentată, nu o mai soliciţi a doua oară.
Punctele forte ale unei locaţii neobişnuite:
 Oferă o experienţă unică şi memorabilă;
 Au un preţ competitiv;
 Oferă facilităţi speciale, îndeosebi pentru întâlnirile în grupuri mici;
 Vine în întâmpinarea cererii clientului, care solicită “ceva diferit” pentru o locaţie;
 Furnizează un serviciu prietenos şi de calitate (nealterat).

3. Transportul este vital pentru turismul de afaceri, întrucât îl transferă pe călătorul de

afaceri la destinaţia dorită, şi apoi în jurul destinaţiei. În turismul de afaceri sunt incluse, practic,
toate formele de transport:
Transportul aerian – curse regulate sau charter, avioane particulare, elicoptere închiriate în
sistem charter.
Transport pe calea ferată
Transport rutier – autoturisme private, autocare, autocare închiriate, maşini rent a car,
taxiuri.
Transport pe apă – ferry, croaziere, etc.
În consecinţă, putem aprecia faptul că transportul nu este numai mişcarea din punctul A în
punctul B, ci poate fi de asemenea:
O locaţie, având în vedere că pot exista terenuri amenajate, ca şi săli de întâlniri.
Companiile aeriene au înţeles cu siguranţă, probabil cel mai bine, importanţa turismului de afaceri
pentru activitatea lor, şi au investit “din greu” în facilităţi pentru călătorii de afaceri, incluzând
saloane speciale, acces computer la bord, etc.
Un studiu recent realizat de “Conference and Incentive Travel” a arătat faptul că, companiile
aeriene au încercat să îşi îmbunătăţească serviciile, în special pentru organizatorii de conferinţe (de
exemplu: 60% dintre companiile aeriene au acum un departament dedicat conferinţelor şi incentive
travel).

9
 4. Cazarea – este, în mod evident, necesară pentru turismul de afaceri. În general se
foloseşte cazarea aşa-zis comercială, deşi există şi călători în interes de afaceri care stau la prieteni
şi rude.
Sunt mai multe aspecte ce relevă legătura dintre cazare şi turismul de afaceri, cum ar fi:
 Locaţia în care se realizează cazarea poate fi, în acelaşi timp, locul de desfăşurare al
evenimentului, cât şi locul de dormit al delegaţilor.
 Organizatorii pot avea nevoie de diferite tipuri de categorii de confort, în ceea ce priveşte
cazarea, la diferite preţuri.
 Există câteva locaţii cu renume, cu faimă, care pot încuraja participanţii să vină la
conferinţă.
 Cazarea nu înseamna numai hotel, ci poate include:
-           cazare în sistem time-share
-           complexuri self-catering
-           locuri de cazare în universităţi
-           hosteluri pentru tineret
-           vapoare de croazieră
 Există situaţii când, pentru cursuri sau pachete pentru incentive, se foloseşte o cazare mai
puţin formală, mai “naturală”, de exemplu, în corturi.
Cazarea împreună cu călătoria (transportul), reprezintă cea mai importantă parte a bugetului
pentru un delegat la o conferinţă. Furnizorii de servicii de cazare au realizat numeroase facilităţi
pentru a atrage oamenii de afaceri, cum ar fi acces la computer în cameră, cu internet, acces la
centru de afaceri sau la o gamă multiplă de săli de reuniuni. Pentru foarte multe hoteluri, de
exemplu, turismul de afaceri reprezintă cea mai importantă sursă de venituri.

5. Servicii auxiliare:
 Furnizori de echipamente audiovizual  Artişti grafici
 Producători de ecusoane  Furnizori de servicii internet
 Închirieri de computere  Interpreţi şi translatori
 Curieri  Specialişti în lumini
 Designeri  Furnizori toalete mobile
 Agenţii de marketing direct  Fotografi
 Agrement, animaţie  Consultanţi P.R.(Public Relations)
 Constructori de expoziţii  Servicii de securitate
 Furnizori de flori şi aranjamente florale  Realizatori de semne şi însemne
 Furnizori pentru închiriat mobilier  Agenţi ticketing
 Servicii de asigurări  Specialiştii în video-conferinţe.

10
 Având în vedere experienţa turistică şi generarea de venituri care se realizează la nivel
local, pentru dezvoltarea strategiei de turism este necesară o abordare de jos în sus. Cu alte
cuvinte, nivelul local trebuie să fie luat ca bază a dezvoltării, astfel încât să includă administraţia
locală, întreprinderile locale, şi alte părţi interesate. Există, cu toate acestea, niveluri foarte
variate de înţelegere şi cunoaştere a turismului şi modului de funcționare a acestuia 15.

2.2. DESCRIEREA OFERTEI TURISTICE

2.2.1. Motivația turiștilor

În ultimii ani tot mai mulţi specialişti din lumea turismului în special, dar şi din lumea
comerţului (fie el intern sau internaţional) acordă o tot mai mare atenţie motivaţiilor de
cumpărare ale consumatorilor. Motivaţiile consumatorilor de bunuri sau servicii sunt în bună
parte subiective, depinzând de imaginea pe care aceştia şi-au creat-o despre produs prin
publicitate, utilizări anterioare sau descrieri ale unor utilizatori. Din ce în ce mai mult loc ocupă
în preocupările de lansare, promovare şi comercializare a produselor – în general şi a celor
turistice în mod particular - studierea şi cunoaşterea comportamentului consumatorului/
consumatorilor16.
La baza activității de deplasare de la locul de reședință spre alte locuri stau o serie de
motivații. Motivația turistică cuprinde, în esență, trebuințe, impulsuri, intensități, valențe și
tendințe specifice având carcter personal, influențate de o mulțime de factori dintre care nu
lipsesc aspecte ale mediului, atitudinile față de acestea și față de propria persoană, scopul
conștient ca răspuns pragmatic la trebuințe 17.
În cercetarea științifică turistică, diferitele niveluri ale piramidei motivațiilor umane
propuse de A. Maslow (1970) se regăsesc astfel:
a)     motivația socială (de adeziune, de apartenență la grup, comunitate culturală) se identifică în
nevoia omului de a cauta grupul de excursioniști, de a se integra în acest grup.
b)    motivația cognitivă: se identifică cu nevoia de cunoaștere a tradițiilor, obiceiurilor,
meșteșugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizație.
c)    motivația de concordanță între cunoștere, simțire și acțiune: contribuie la integrarea
personalității și se regăseste în acțiunile turistice cu caracter co-participativ în nevoia de a găsi
locuri liniștite în mijlocul naturii.
d)    motivația de repaos și de reconfortare ca principală motivație turistică este satisfăcută printr-
un complex de condiții și de mijloace în afara reședinței indivizilor.
e)     motivația estetică: exprimă tendința omului spre frumos, spre artă, cultură și civilizație, spre
peisaj inedit.
Motivația turistică se regăsește în unul din următoarele scopuri: destindere, divertisment,
dezvoltare, și niciodată nu este pură. În literatura de specialitate 18 au apărut și alte forme de
15
Chasovschi, Carmen Emilia și Hesselmann, Gerd, Strategia de turism a județului Suceava, (In Print);
16
Hapenciuc, Valentin Cristian – Ecoturism și turism rural, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de
Științe Economice și Administrație publică, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009
17
R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu – "Economia turismului", Editura. Economică, București, 1991
18
C. Cristureanu – "Note de curs", ASE, București, 2007
11
manifestare a motivației turistice:
 Motivația de evadare din mediul cotidian care, de obicei este un mediu stresant, obositor;
 Motivația de recuperare ca necesitate biologică;
 Motivația etnică, oportunitatea de întoarcere la rădăcini, de întărire a legăturilor familiale;
 Motivația ludică, dorința de întoarcere în copilărie;
 Motivația oportunității obținerii sau păstrării prestigiului pentru alinierea la standardul de
viață care asigură un anumit prestigiu social;
 Motivația legată de oportunitatea de autoregăsire, necesitatea spirituală a individului care
dorește să se apropie de natură, de o anumită cultură (de exemplu: oferta de turism rural);
 Motivația de activare onirică: foarte mult timp turismul a reprezentat un vis pentru mulți
consumatori de turism. Astăzi, turismul intră tot mai mult în sfera serviciilor necesare
devenind "un bun de larg consum";
 Motivația educațională;
 Motivația de shopping.
Dintr-o altă optică, cercetătorul american S.C. Plog a realizat o clasificare a motivaţiilor
turistice din punct de vedere al psihologiei consumatorului de turism. Acest studiu împarte
clientela turistică în cinci grupe19:
 • psihocentrici;
 • cvasipsihocentrici;
 • mediocentrici;
 • cvasialocentrici;
 • alocentrici.
Turiștii "psihocentrici" sunt absorbiți de preocupările lor mărunte cu caracter personal și
nu manifestă decât un interes limitat pentru lumea exterioară. Solicitările lor pentru destinațiile
turistice cuprind:
 - destinații care oferă caracteristici apropiate condițiilor din localitățile lor de reședință;
 - activităti de agrement general acceptate de toate categoriile de populație;
 - odihnă sedentară;
 - destinații ușor accesibile;
 - echipamente turistice tradiționale;
 - călătorii programate și organizate în întregime.
Turiștii "alocentrici" se interesează de atracțiile turistice variate și inedite, sunt curioși și
dornici de a descoperi lumea înconjurătoare. Acești turiști preferă:
 - regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic;
 - experiențe noi, de descoperire;
 - destinații mai greu accesibile;
 - forme simple de cazare;
 - contacte cu populația locală și cu alți turiști;
 - călătorii simple, eventual numai semiorganizate și pe cont propriu.
Între aceste două categorii extreme se situează majoritatea turiștilor potențiali, ponderea
cea mai mare revenind categoriei de turiști "mediocentrici"20.

19
Nedelea, Alexandru – Marketing în comerț, turism și servicii, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de
Științe Economice și Administrație Publică, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009
20
Boghean, Carmen – Economia turismului, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de Științe Economice
și Administrație publică, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009
12
 2.2.2. Circulația turistică

Caracterul rigid al ofertei impune satisfacerea cererii prin "migrarea" turistului până în
zona de existență a produsului turistic, ceea ce face ca cererea să aibă un mare grad de
mobilitate. Deplasarea unor categorii de purtători ai cererii turistice de o mare diversitate în ceea
ce privește nevoile exprimate, imprimă și cererii un caracter extrem de eterogen. Această
eterogenitate a purtătorilor cererii implică utilizarea în cadrul cercetărilor de marketing a unui
instrumentar de mare finețe și rigurozitate. Cererea turistică se manifestă diferențiat ca volum și
structură, atât în timp cât și în spațiu, în funcție de formele de turism practicate, de diversitatea
produselor turistice din cadrul fiecărei forme de turism, de destinațiile călătorilor, de scopul lor,
de durata sejurului.
Pornind de la considerentul că motivațiile turistice au întotdeauna un caracter subiectiv și
nu pot fi decât conditionat-generalizate, cercetătorii care se ocupă cu analiza circulației turistice
sunt nevoiti să recurgă la elaborarea unor modele de evaluare a consumului turistic, menite să
substituie insuficiența datelor și incertitudinea comparabilității lor.
Astfel, marea diversitate a elementelor componente ale consumului turistic a dus la
necesitatea elaborării unor indicatori valorici de comparație a acestui consum specific de mărfuri
și servicii. Cercetătorii recurg la așa-numitul "coș de consum turistic" (tourist basket), care
exprimă valoarea totală a serviciilor și a mărfurilor (serviciilor) consumate de un turist mediu
într-o unitate te timp de vacanță (zi de ședere, sejur mediu, etc.) la o destinație turistică.
Se poate aprecia că asemenea modele de fluxuri turistice includ două efecte:
- un efect de formare a fluxurilor turistice: traficul turistic emis de diferite țări în funcție de
influența factorilor legați de nivelul de trai (nivelul veniturilor disponibile, bugetul de cheltuieli
alocabil pentru concediu etc), de posibilitățile de călătorie (durata călătoriilor, distanța parcursă,
timpul disponibil și fracționarea vacanțelor etc.) și de caracteristicile demografice particularizate
(vârsta, sexul, situația familială, etc);
- un efect de dispersie a traficului, care depinde de atractivitatea turistică relativă a diverselor
destinații posibile (în funcție de tipul sejurului - organizat, semiorganizat, pe cont propriu), de
costul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite etc.
De asemenea, în estimarea cererii de servicii turistice va trebui luată în considerare și
apariția pe piața turistică a unor noi categorii de consumatori priviți nu numai din punctul de
vedere al volumului crescând al cererii, ci și al diversificării structurii sociale a cererii,
caracteristice pentru segmentele de piață din care se recrutează aceste noi categorii de clientelă
(turism pentru tineret, turism social, turism de tratament).
Limitele rezultatelor obținute prin asemenea modele, care simulează comportamentul și
motivațiile clientelei turistice potențiale, nu reprezintă însă decât un prim stadiu al cercetărilor
întreprinse în domeniul studierii cererii turistice. Aceste limite sunt dictate de aspectul static al
acestor modele, care oglindesc numai tendințele traficului turistic la un moment dat, și nu permit
decât o aproximare a fluxurilor în evoluția lor cronologică, de unde derivă o serie de probleme
specifice în elaborarea și interpretarea modelelor reținute pentru analiză.
Modificările în consumul turistic, ca urmare a unor schimbări ale gusturilor clientelei
(deci modificări de ordin motivațional), pot provoca și ele diminuarea atractivității turistice, dar
aceste mutații se vor repercuta cu o anumită întârziere asupra numărului global al sosirilor într-o
zonă considerată.
Aspectele analizate, care influențează sensibil volumul, structura și intensitatea în timp și
spațiu a curentelor turistice convergente spre anumite zone primitoare de turiști, reflectă din plin
13
marea diversitate și complexitate a problemelor legate de cercetarea cererii turistice.

2.3. POTENŢIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI

Mai mulţi autori s-au ocupat, în lucrările lor, de cercetarea conţinutului şi naturii ofertei
turistice. Astfel, încă în 1959, elveţianul W. Hunzincker, în manualul său de economia
turismului, arăta că "oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii",
combinaţie în care serviciile joacă rolul principal. De asemenea, britanicul H. Medlik consideră
produsul turistic ca "un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate
specifică", iar profesorul elveţian J. Krippendorf înţelege prin oferta turistică "un mănunchi de
elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase
cumpărătorului, adică să-l satisfacă". El include în elementele politicii produsului turistic
următorii factori:
 factori naturali (poziţia în teritoriu, relieful, vegetaţia, fauna, clima, peisajul);
 factori generali ai existenţei şi activităţii umane (ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultură,
artă, economie, politică etc.);
 infrastructura generală (transpoturi şi comunicaţii, populaţia şi aşezările omeneşti), alţi
factori ai infrastructurii (apă, canalize, telecomunicaţii etc.);
 echipamentul turistic (cazare, alimentaţie publică, transport turistic etc.).
E. Nicolaescu este de părere că "lista elementelor care concură la crearea produsului
turistic" a trebuit să includă următoarele categorii principale de factori:
 patrimoniul turistic, cu factorii naturali (aşezarea geografică, climă, relief, peisaj etc.);
diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de ape, izvoare, lacuri etc.), factorul uman
(ospitalitatea, obiceiuri şi datini, folclor, istorie, artă, cultură etc.);
 infrastructura generală a zonei, incluzând dezvoltarea economică generală (industrie,
agricultură, transporturi, comerţ), dezvoltarea demografică (populaţie şi aşezări omeneşti),
infrastructura generală edilitară; infrastructura cu specific turistic; cadrul general privind
pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din turism; cadrul instituţional legat direct sau indirect de
turism.
În concepţia profesorului Cristiana Cristureanu, oferta turistică este formată din cadrul şi
potenţialul natural şi antropic, masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate
consumului turistic, forţa de muncă specializată în activităţile specifice, infrastructura specifică
turistică şi condiţiile de comercializare (preţ, facilităţi etc.).
Principala caracteristică a ofertei turistice o reprezintă complexitatea ei. Elementele
componente ale ofertei pot fi grupate în două categorii:
 elemente atractive, compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice,
având o importanţă relativă în timp şi spaţiu;
 elemente funcţionale, compuse din echipamentul şi serviciile care fac posibilă
desfăşurarea producţiei turistice.

14
CAPITOLUL 3. ANALIZA DESTINAŢIEI TURISTICE VATRA
MOLDOVIŢEI - Contribuţii originale teoretice şi practice

În condiţiile actuale, de îmbunătăţire şi diversificare permanentă a ofertei turistice, mai

ales pe plan internaţional, s-a creat o puternică concurenţă pe piaţa turistică, dată de calitatea
produsului şi serviciilor. Astfel că, pentru a face faţă noilor cerinţe şi pentru a se menţine între
destinaţiile turistice preferenţiale, comuna Vatra Moldovitei trebuie să-şi adapteze produsul
turistic la exigenţele europene în domeniu, acordând o atenţie deosebită şi agrementului, cel care
poate determina motivaţia alegerii şi lărgirea segmentului de clientelă căruia i se adresează. În
continuare sunt prezentate elementele cadrului natural şi antropic, elementele de infrastructură
generală şi turistică, precum şi alte aspecte referitoare la promovarea turismului în zonă.

3.1. DESCRIEREA DESTINAŢIEI TURISTICE VATRA MOLDOVIȚEI

Vatra Moldoviţei

Figura nr. 1: Harta turistică a comunei Vatra Moldoviţei

Sursa: Primăria comunei Vatra Moldoviței

15
 3.1.1. Localizare

În nordul judeţului Suceava, în Obcina Mare la N şi Obcina Feredeului la S-V, în

edenicul spaţiu al Bucovinei care în traducere înseamnă „Ţara Fagilor”, pe valea râului
Moldoviţa, păzită de leii ce sălăşluiesc la capul podului ce traversează acest râu se întinde pe o
suprafaţă de 167 km., un ţinut de poveste ce poartă numele de Vatra Moldoviţei. Pentru o clipă ai
impresia că timpul stă în loc: stariele populare, tradiţia, obiceiurile sunt la ele acasă oferind
vizitatorilor o încântare.
Cei ce doresc să viziteze Vatra Moldoviţei trebuie să ştie că pot să ajungă aici pe două
rute ce străbat localitatea, respectiv D.N. 17A Sadova – Rădăuţi şi D.J. 179 paralel cu C.F.R.,
Vama-Moldoviţa şi compusă din 4 sate, respectiv Vatra Moldoviţei (sat de reşedinţă), Paltinu,
Valea Stânei şi Ciumârna.
Pentru cei mai îndrăzneţi şi dornici de drumeţii e bine să ştie că altitudinal atinge o medie
de 900 m, fiind învecinată de comunele Sadova, Moldoviţa, Suceviţa, Frumosu şi Câmpulung
Moldovenesc.
Comuna Vatra Moldoviţei adăposteşte 4750 de suflete a căror ocupaţii de bază sunt
turismul (cazări, servicii), creşterea animalelor şi exploatări forestiere, acestea datorându-se
formaţiunilor muntoase care înconjoară comuna şi care care sunt acoperite cu păduri de conifere,
unele specii de foioase şi păşuni21.

Imaginea nr. 2: Harta Judetului Suceava, Localizare Comuna Vatra Moldoviţei

Sursa: http://www.google.com/imgres?imgurl=http://www.pensiunea-mario.ro/images/
harta_sv.jpg&imgrefurl=http://www.pensiunea-mario.ro/localizare.php&usg=__n7Dr0-Xte-
Sz7nmdHPr5BTbfLVo=&h=388&w=500&sz=66&hl=ro&start=1&um=1&itbs=1&tbnid=jowi_pZ8WCRjKM:&tbn
h=101&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3Dvatra%2Bmoldovitei%2Bharta%26um%3D1%26hl%3Dro%26tbs
%3Disch:1

3.1.2. Topografie
21
Informaţii preluate de la Primăria Comunei Vatra Moldoviţei
16
 a) Teritoriul comunei Vatra Moldoviţei dispune de o reţea hidrografică bogată. Râul cel
mai apropiat de zona amplasamentului este Moldoviţa care totodată este şi cel mai important
afluent al Moldovei, nu numai din zona montană, dar şi din întregul său sistem hidrografic.
Pe teritoriul comunei, Vatra Moldoviţei este singurul râu de ordin VII, cel mai mare
între afluenţii Moldovei carpatice, având o suprafaţa totală a bazinului hidrografic de 562,9km².
Viiturile catastrofale, deşi au o frecvenţă mai redusă, se pot produce din mai până în august, cu
un maxim în iunie - iulie. Maxima absolută a debitului înregistrată pe Moldoviţa a fost de
31,59m³/s, în iulie 1970.
b) În comuna Vatra Moldoviţei, prin poziţia matematică şi aşezarea ei în zona climatului
temperat moderat-boreal montan, specific Obcinilor Bucovinei, se înregistrează valori termice
maxime în iulie şi minime în ianuarie.
Regimul termic se caracterizează prin: temperatura medie anuală se încadrează între
+2°C şi +6°C, verile sunt călduroase, având o temperatură medie de +17°C în luna iulie şi iarna
este destul de friguroasă, având la rândul ei o medie de -4°C. Temperaturile maxime şi minime
absolute sunt de +36°C în anul 1961, respectiv –34,3°C în 1996.
Variaţia temperaturii aerului afectează vegetaţia, prin producerea gerurilor timpurii de la
sfârşitul lunii septembrie şi a îngheţurilor târzii, la începutul lunii iunie. Abaterile faţă de limitele
calendaristice specifice producerii primului îngheţ, la începutul lunii octombrie (în medie, la 5
octombrie), există abateri, apărând la începutul lunii septembrie. Ultimul îngheţ se manifestă în
medie până la 1 mai, rezultând în medie 200 - 205 zile cu îngheţ la sol. Factorii periodici
accidentali provoacă neregularitatea apariţiei primelor zile de îngheţ, cât şi a ultimelor. În multe
cazuri, ultimul îngheţ poate să apară chiar la începutul lunii iunie, cum a fost în 19 iunie 1992,
când temperatura a scăzut brusc, iar zăpada căzută s-a menţinut 4 zile.
Viteza vântului creşte în general cu altitudinea, în cuprinsul versanţilor şi pe culmi, mai
ales în zonele despădurite. În culoarul Moldoviţei viteza medie a vântului este cuprinsă între 2 şi
4 m/s.
Precipitaţiile cresc în raport direct cu altitudinea. Pe Valea Moldoviţei se înregistrează
cantităţi de precipitaţii în jur de 700mm.
c) Din punct de vedere geodezic terenul se prezintă plan şi are stabilitate generală
asigurată însă, prezenţa unei reţele hidrografice viguroase, tributare râului Moldoviţa, a
determinat o fragmentare puternică în adâncime a culmilor şi versanţilor adiacenţi văilor.
Teritoriul comunei Vatra Moldoviţei se încadrează ariei morfostructurale a flişului
cretacic-paleogen al Obcinelor Bucovinei.
Culoarului Moldoviţei, ca subunitate geomorfologică bine reprezentată în comună, îi sunt
caracteristici pante sub 15°, cu ponderi mari ale celor sub 10°. În cuprinsul versanţilor adiacenţi
culoarului, pantele cresc la peste 20°.
Asocierea suprafeţelor de relief cu înclinări variate aduce o notă aparte în arhitectura
naturală a teritoriului comunei.
În anumite condiţii, pânza freatică este cantonată la adâncimi mari, între 16 şi 20m - ca în
lungul liniei de contact a culoarului depresionar cu versanţii Obcinei Moldoviţei şi între 8-9 m, la
contactul cu formaţiunea de Vineţişu. În unele sectoare pânza freatică se află aproape de
suprafaţă datorită substratului argilos care este impermeabilizat prin umezire continuă, din
reţeaua de suprafaţă sau din precipitaţii. În albia majoră a Moldoviţei orizonturile freatice bogate
sunt cantonate la adâncimi variabile, între 0 şi 5m, în depozitele de pietrişuri, argile şi luturi.
d) În structura fondului funciar din comuna Vatra Moldoviţei, pădurile au ponderea
17
dominată cu 13120ha (74.1%), alături de arealele ocupate de păşuni - 1335ha (7.6%) şi fâneţe -
2096ha (11.9%). Suprafeţele arabile sunt modeste- 409ha (2.3%), iar 660 ha (3.8%) reprezintă
aria construită şi căile de comunicaţie22.

3.1.3. Accesibilitatea în comuna Vatra Moldoviţei

- cu maşina pe D.N.17 Suceava - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc – Vatra

Moldoviţei.
- staţiile CFR: Gura Humorului - Vama - Câmpulung Moldovenesc.
- aeroportul Salcea situat la 5 km de oraşul Suceava.

Vatra Molodoviţei

Imaginea nr. 3: Localitatea Vatra Moldoviţei, imagini satelit

Distanţele faţă de principalele localităţi sunt:

 27 km faţă de Cîmpulung Moldovenesc D.N. 17A, (E 576);
 52 km faţă de Rădăuţi D.N.17, D.N.17A;
 73 km faţă de Suceava D.N.17, E 576;
 250km faţă de Cluj-Napoca D.N.17 (E 576), D.N. 1C (E 576);
 208 km faţă de Iaşi D.N 17, E 576, E 85, D.N. 28A;
 541 km faţă de Bucureşti D.N 17, E 85.

3.1.4. Istoric

22
Informaţii preluate de la Primăria Comunei Vatra Moldoviţei
18
 Dimitrie Cantemir, spune conform legendei că aici , în trecătoarea numită târziu Valea
Boului (azi satul Paltinu) s-a desfăşurat vestita vânătoare domnescă de către Dragoş-Vodă în
1351 23, a bourului a cărui cap a fost ales ca stemă a ţării de Bogdan I, întemeietorul Moldovei în
1359.

Imaginea nr. 4: Stema ţării

Sursa: http://www.agero-stuttgart.de/gifs/Stema%20Moldovei%20-%20Tiffany.JPG

Atestarea localităţii datează din anul 1402, când domnitorul Alexandru cel Bun a
construit o mănăstire cu hramul BUNA VESTIRE A MAICII DOMNULUI, care, datorită
alunecărilor de teren s-a deteriorat şi au rămas numai ruini care se mai pot vedea şi astăzi în
amonte la 400 m pe râul Ciumârna24.
O legendă spune că mai în vale de vechile ruine ale mănăstirii construite de Alexandru
cel Bun, lânga un brad, unui cioban care îşi căuta adapost pentru noapte, i s-a arătat în vis
Dumnezeu, care l-a îndemnat să meargă la domnul ţării din acea vreme – Petru Rareş, să-i
relateze visul său. Voievodul Petru Rareş înduioşat de relatările ciobanului a venit la faţa locului
şi a dat ordin să se construiască o nouă mănăstire în 1532.
Mănăstirea VATRA MOLDOVIŢEI, alături de mănăstirile Voroneţ, mănăstirea
Humorului, Putna, Suceviţa şi Arbore, face parte din salba de monumente de notorietate
universala pentru ceea ce specialistii numesc genul picturii exterioare medievale din Moldova.
Temele preferate de zugravii timpului: <Imnul lui Acatist>, <Arborele lui Ieseu> sunt
prezentate pe peretele de miazăzi mult mai amplu şi spectaculos decât reprezentările similare de
la celelalte monumente. În acelaşi sens <Asediul Constantinopolului>, folosirea perspectivei face
posibilă o vedere panoramică a scenelor luptei.
Pentru aprecierile deosebite făcute acestui monument de Federaţia Internaţională a
Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism, i s-a atribuit <MĂRUL DE AUR> ca o recunoaştere a valorii
fără de egal a monumentului de artă medievală, MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA, şi care în
muzeul său adăposteşte acest trofeu.

3.1.5. Datarea localității

Bazinul văii Moldoviţa, favorabil din punct de vedere al cadrului natural, a înlesnit
23
Simion Florea Marian, Legende Istorice din Bucovina, Editura Junimea, 1981
24
Informaţii preluate de la Primăria Comunei Vatra Moldoviţei
19
popularea locurilor încă din cele mai vechi timpuri. Urmele arheologice descoperite pe teritoriul
comunei Frumosu (fosile de mamut, topor de piatră), caracteristice perioadei neolitice,
demonstreaza prezenţa omului pe aceste meleaguri cu cel putin 10 – 15- mii de ani în urmă.
S-au mai găsit în inima pădurilor obiecte aparţinând populaţiei romane ce se opunea
năvălitorilor din jurul anului 1241, servind în apărarea acasteia: vârf de suliţe, cămăşi de
zale. De asemenea, a rămas până azi denumirea, dată de locuitorii unor drumuri cum ar
fi: Drumul Tătarilor, aşezat pe altele mai vechi, înfiinţate anterior anului 1241.
Atestare localităţii datează din luna februarie 1402, când domnitorul Moldovei,
Alexandru Cel Bun, face o denie Mănăstirii Moldoviţa cu hramul Buna Vestire a Maicii
Domnului. Această veche mănăstire, care era situată pe partea dreaptă a părâului Ciumârna la
circa un km. de vărsarea acestuia în raul Moldoviţa, s-a deteriorat se pare, datorită unor alunecări
de teren, astfel încât, în prezent au rămas doar nişte ruine.
În anul 1532, Petru Rareş ctitoreşte o nouă mănăstire, cu acelaşi hram şi denumire la o
distanţă de 400 m de vechea mănăstire25.

3.1.6. Date geografice

Fiind o industrie al cărui specific este strâns legat de mediu, prin dependenţa de
potenţialul natural şi de moştenirea culturală a fiecărei comunităţi, turismul trebuie să acţioneze
în direcţia dezvoltării durabile pentru asigurarea calităţii resurselor şi a supravieţuirii lor.
Industria turistică a adoptat conceptul de dezvoltare durabilă, apărând astfel noţiunea de turism
durabil. În publicatia O.M.T. “Turismul în anul 2010” se specifică urmatoarele: turismul durabil
dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor
turiştilor actuali şi a industriei
turistice şi, în acelaşi timp, a
protejării mediului şi a
oportunităţilor pentru viitor. Se are
în vedere satisfacerea tuturor
nevoilor economice, sociale,
estetice etc. ale “actorilor” din
turism, menţionându-se integritatea
culturală, ecologică, diversitatea
biologică şi toate sistemele ce
susţin viaţa. În continuare sunt
prezentate toate aceste elemente ale
localităţii Vatra Moldoviţei ce
compun turismul durabil.
Imaginea nr. 5: Obcina Mare
Sursa: http://3.bp.blogspot.com/_YzYHNThx-iU/SkeLfe-QtHI/AAAAAAAAAMc/ObWXCh4v1-E/s320/
IMG_1453.jpg

Fiind o comună de munte şi aşezată pe văile create de cursurile de pâraie formând

“câmpulunguri” şi fiind delimitată de cele două obcini, munţii de pe raza comunei au o înălţime
mijlocie cuprinsă între 900-1300m.
25
http://www.itinerar.ro/Muntii/loc-bucovina.htm#2;
20
 Munţii ce încadrează comuna Vatra Moldoviţei, fac parte din grupa Obcinilor, adică din
zona flisului marginal. Trăsătura caracteristică a reliefului o constituie paralelismul culmilor şi
conform sructurii şi a depresiunilor longitudinale, cunoscute în literatura de specialitate sub
denumirea de “câmpulunguri”.
Reţeaua hidrografică este formată dintr-un râu care străbate comuna longitudinal, (râul
Moldoviţa), două pâraie (Ciumârna şi Paltinu) şi un număr mare de izvoare care formează
părâiaşe.
Tipuri de soluri
Geologic, bazinul se află în flisul paleogen din Obcina Mare. Litologic este format din
gresie şi argilă. Versanţii sunt stabilizaţi şi nu declanşează alunecări de teren de mare suprafaţă.
Regiunea văii Moldoviţa, cercetată de la est la vest, a fost separată în trei zone ce au
caractere stratigrafice şi litologice diferite. Aceste zone vin în contact între ele prin linii tectonice
importante. Sisturile negre apar pe raza comunei mai ales pe Feredeu, unde distingem
sferosideridice, sistoase şi gresiile gloncovitice. Solurile sunt brune montane, tipice brădetelor şi
făgetelor, au conţinut ridicat în humus şi o reacţie acidă. Solul brun-roscat de pădure este
favorabil doar pădurilor de conifere, cu precădere molid. Pe culmile mai domoale, se întalnesc şi
soluri brune-acide pedsolice.
Clima
Așezarea geografică în nordul țării și altitudinea relativ mare a reliefului determină o
climă mai aspră în județul Suceava, comparativ cu județele aflate la sud sau cu cele cu altitudini
mai mici.
Contrastele climatice sunt puternic nuanțate atât de la o unitate de relief la alta. Mai ales
anotimpurile de tranziție, toamna și primăvara, au durată și caracteristici climatice total diferite
în regiunea de munte față de regiunea de podiș. Astfel, toamna, în timp ce Călimanii, Rarăul,
Giumalăul, Suhardul îmbracă haina zăpezii, în podiș lanurile de porumb, livezile de meri se află
încă în pragul coacerii.
În ansamblu, județul Suceava beneficiază din punct de vedere termic de o climă relativ
răcoroasă, favorabilă în tot cursul anului atât excursiilor cât și sejurului26.
În comuna Vatra Moldoviţei se întâlneşte un climat temperat continental, tipul de climă
montan şi subtipul de climat de depresiuni şi văi. Izoterma anuală este de 6,6 G Celsius,
temperaturile negative persistă 5 luni din an (în perioada noiembrie-martie). Luna cea mai rece
este luna ianuarie cand se ating temperaturi de -30 G Celsius. Frecvent, se întâlnesc invesiuni
termice (temperaturi mai scăzute în vale decât pe culmile muntoase).
Primăverile sunt scurte, urmând veri care nu ţin mai mult de trei luni. Temperatura
maximă se înregistrează în luna iulie fiind cuprină între 30 şi 32 G Celsius. Temperaturile medii
multianuale sunt scăzute (în jur de 7 G Celsius) şi precipitaţiile bogate în tot cursul anului.
Precipitaţiile sunt bogate, media anuală fiind de 673 ml, cu maxima în lunile mai, iunie, iulie,
august şi minima în luna ianuarie. Foarte des se întâlneşte ceaţa, mai ales pe văii, iar brumele se
înregistrează atât în octombrie (rareori şi în septembrie), cât şi primăvara în lunile aprilie şi chiar
în mai. Vânturile bat din direcţia vestică (viteza 2-3m/s slabă), furtunile fiind rare.

Suprafaţa
Comuna Vatra Moldoviţei are o suprafaţă de 176 Km pătraţi, fiind formată din 3 sate
componente: Vatra Moldoviţei (68 km pătraţi), Ciumârna (21 km pătraţi) şi Paltinu (87 km

26
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, București, 1979, pag 15-16;
21
pătraţi)27.
Resurse ale solului
În subsolul comunei Vatra Moldoviţei s-au descoperit resurse petrolifere, fiind instalată
aici şi o sondă, care însă, a funcţionat o perioadă relativ scurtă, deşi, printre locuitori se vehicula
ideea că nu lipsa zăcământului a dus la închiderea ei. Mai există, de asemenea şi resurse de sulf
şi minereu de cupru.
Vegetaţie şi faună
Lumea animală se caracterizează printr-o mare abundență de specii, ale căror cerințe
ecologice sunt legate de condițiile fizico-geografice de munte, mai puțin modificate de
activitatea omului. Astfel, pădurile montane găzduiesc o faună bogată, începând cu mamiferele
mari și terminând cu sutele de specii de insecte. Fauna comunei Vatra Moldoviţei cunoaşte o
gamă variată de animale, dar le vom prezenta pe cele mai importante: cerbul, căpriorul, mistreţul,
vulpea şi cocoşul de munte.

Imaginile nr. 6, 7, 8 si 9: Fauna zonei limitrofe a comunei Vatra Moldoviţei

Județul Suceava este renumit în întreaga țară prin întinderea mare a codrilor, care conferă
peisajului deluros sau montan o notă de măreție și tainică frumusețe. Etajul alpin se
caracterizează printr-o vegetație mai sărăcăcioasă, adaptată la condițiile ecologice aspre:
temperaturi scăzute, vânturi puternice, soluri scheletice, îngheț prelungit28. Vegetaţia forestieră
este preponderent alcătuită din molid, brad şi fag.
Măsurile ce se impun pentru rezervarea potenţialului turistic şi preîntâmpinarea
degradării lui vizează exploatarea ştiinţifică şi raţională a resurselor turistice, astfel încât rata de
exploatare a acestora să nu devanseze rata lor de regenerare, iar intensitatea relaţiilor directe sau
indirecte ale turismului cu factorii de mediu să nu depăşească limitele capacităţii de suport a
acestora, amenajarea ştiinţifică, raţională şi eficientă a teritoriului, cunoaşterea problemelor pe
care le implică păstrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial, printr-o analiză
aprofundată şi o mai bună gestionare, raţională a resurselor. Protecţia mediului înconjurător şi a
patrimoniului turistic este dependentă şi de conştiinţa ecologică a populaţiei, de sentimentul de
ataşament şi respect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanţă istorică şi creaţiile
artistice realizate de-a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobândirea acestei cunoştiinţe
ecologice se poate realiza printr-o susţinută acţiune de educaţie, acţiune ce trebuie îndeplinită
permanent pentru toate vârstele, insuflându-se o atitudine de respect şi responsabilitate faţă de
resursele naturale, în vederea ocrotirii lor.
3.1.7. Populația
Județul Suceava are 396 sate, grupate în 90 de comune. Așezările rurale se disting după
răspândirea lor în cele două regiuni naturale, de munte și de podiș, care le-a imprimat diferențieri
27
Informaţii preluate de la Primăria Comunei Vatra Moldoviţei
28
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, pag. 22;
22
în evoluție, formă și structură, funcție, mărime, densitate29.
În comuna Vatra Moldoviței, populaţia totală este de ~ 4754 locuitori 30, fiind formată din
huţani, ucraineni, nemţi, ruși, evrei, romani, cu urmatoarele activitați: huțanii și ucraineni s-au
ocupat de agricultură, evreii de comerţ şi nemţii de industrie şi servicii. Locuinţele erau
construite din bârne de lemn.

3.1.8. Economia
Scurt istoric
După unirea Bucovinei cu România, activitatea economică din comună a cunoscut o
scădere datorită şi urmărilor primului război mondial. Activitatea de exploatare şi industrializare
a fost reluată într-o măsură mai mare după anii 1920 de Fondul Bisericesc. Fondul Bisericesc era
cel mai mare proprietar de păduri din Bucovina. Între anii 1919-1928 s-au exploatat peste
11018704 mc material lemnos, în medie 1001870 m.c/an.
Criza economică care a lovit puternic şi industria românească a fost resimţită şi de
muncitorii forestieri, deoarece criza a lovit atât micile intreprinderi cât şi marile societăţi
forestiere care au fost nevoite să sisteze exploatarea pădurilor şi să închidă fabricile.
După 1989, exploatarea lemnului a luat din nou amploare, fiind activitatea care oferă
multe locuri de muncă pentru locuitorii comunei.
Din totalul populaţiei angajate, pe primul loc (numeric vorbind), se situează muncitorii
forestieri. În schimb, sub aspectul mijloacelor materiale primul loc il deţine agricultura. Din
punct de vedere al eficienţei economice însă, în fruntea clasamentului se află acelaşi domeniu
forestier - apect care se reflectă şi în faptul că cei ce lucreză s-au au lucrat în sectorul exploatării
şi prelucrării lemnului au gospodării ceva mai arătoase, mai bine dotate şi utilate decât ceilalţi.
Economia locală se bazează în principal pe exploatarea lemnului şi creşterea animalelor.
Datorită amplasării Mănăstirii Moldoviţa în inima localităţii, precum şi datorită cadrului natural
deosebit, turismul este la rândul său o ramură economică bine dezvoltată, atragând an de an
foarte mulţi vizitatori care se cazează de cele mai multe ori la pensiunile din comună.
În ultimii ani a început să se dezvolte şi comerţul cu amănuntul.

3.1.9. Agricultura
Rămâne unul din sectoarele de bază ale economiei judetului, atât ca producție globală, cât
și ca pondere a populației active.
Pe sectoare, cultura plantelor și creșterea animalelor contribuie în mod egal la realizarea
producției agricole a județului31. Agricultura, fiind ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Vatra
Moldoviţei, datează de când s-a format această comunitate. Forma de proprietate a fost din
totdeauna privată. Luând fiinţă în plină orânduire feudală, aşezarea omenească de aici se pare că
a cunoscut în acelaşi timp şi creşterea animalelor şi lucrarea pământului. Creşterea vitelor şi
folosirea plugului a îngăduit populaţiei de pe aceste meleaguri nu numai să se hrănescă dar să şi
producă pentru desfacere, obţinere de venituri.
La început se folosea plugul de lemn, apoi cel cu brăzdar de fier- mesteşugite pe plan
local. După primul război mondial, în anii 1927-1929, s-a făcut împroprietărirea ţăranilor cu
pământ din “obşte”, ceea ce a dus la creşterea suprafeţelor de teren particulare. De asemenea, a
29
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, pag. 47;
30
Numărul populației este conform ultimelor date preluate de la Primaria comunei Vatra Moldovita, din anul 2009;
31
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, pag 43
23
continuat acţiunea de defrişare şi curăţare a pădurilor şi înfiinţarea de noi păşuni şi fâneţe. După
cel de-al doilea război mandial s-a exercitat o adevărată exploatare şi umilire a ţăranului prin
introducerea de cote foarte mari către stat.

Numărul gospodăriilor agroturistice atestate

Datorită obiectivelor turistice de interes mondial care se găsesc pe teritoriul comunei,
câteva gospodării şi-au făcut deja din activitatea agroturistică o preocupare permanentă şi o sursă
de venit. Pe viitor, pentru utilizarea durabilă a solului se impune implementarea folosirii
acţiunilor de protecţie, ameliorare şi valorificare a resurselor solului. În acest sens trebuie avute
în vedere:
- dezvoltarea unor sisteme de agricultură care să se poată autosusţine prin conservarea
resurselor şi îmbunătăţirea continuă a fertilităţii solului;
- asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor internă
- respectarea înainte de toate a principiilor biologice şi ecologice care se manifestă în
ecosistemele naturale.
Reducerea poluării la nivel local şi regional este o condiţie obligatorie şi necesară ca prin
diminuarea gradului de poluare vom contribui la menţinerea biodiversităţii şi astfel se va putea
conserva nealterat cadrul natural necesar desfăşurării activităţilor din agricultura judeţului
Suceava.

3.1.10. Evenimete deosebite din istoria localității

Localitate Vatra Moldoviţei a luat fiinţă în jurul celor două mănăstiri la început, prin
stabilirea definitivă pe aceste meleaguri a lucrătorilor (meşteşugari, robi, etc.) aduşi pentru
construirea mănăstirilor din nordul Ţării Moldovei, Ţara Românescă şi chiar din Transilvania
(bejenari) – alungaţi de nobili unguri.
După anul 1775, când nordul Bucovinei este ocupat de Imperiul Austro- Ungar, s-a făcut
colonizarea regiunii pe motivul că populaţia este rară, prin aducerea rutenilor şi huţulilor din
nordul Galiţiei, care în comuna Vatra Moldoviţei au întemeiat două sate: Paltinu şi Ciumârna.
După anul 1800 au fost aduşi colonişti de origine germană care au înfiinţat satul Valea Stânii
(Freienthal), care au contribuit la dezvoltarea localităţii din punct de vedere economic cu ajutorul
micilor meşteşuguri, asfel a luat fiinţă o topitorie şi un atelier de prelucrare a fierului, iar mai
târziu, se exploatează păcura din puţuri de suprafaţă amplasate pe dealul “Scauiele”.
Primele activităţi economice importante au fost introduse începând cu anul 1870, când au
început să se construiască fabrici de prelucrare şi industrializarea lemnului. Odată cu acestă
perioadă se produce un aflux de muncitori din Polonia- Galţtia, Rusia, care au venit să lucreze în
fabricile respective. Tot din Polonia sunt aduşi şi evrei care deschid prăvălii şi dezvoltă comerţul,
deschid ateliere ca: măcelării, frizerii, croitorii,cizmării.
Evenimentul definitoriu în dezvoltarea comunei în profil economic a fost exploatarea
lemnului – avuţia principală a zonei. Aici prezenţa pădurilor în viaţa oamenilor este străveche,
continuă şi fundamentală, a satisfacut nevoile materiale ale locuitorilor, a fost adăpost şi stavila
în calea duşmanilor, izvor de inspiraţie în folclor şi arta populară.
Un alt eveniment general care a avut influenţe marcante asupra comunei au fost
împroprietăririle cu pământ în anii 1928-1929.
În concluzie evenimentele care au marcat dezvoltarea comunei au fost cele legate de
dezvoltarea industriei din perioadele 1870-1910 şi 1950-1990. Cele care au frânat dezvoltarea
comunei, au fost cele legate de cele două războaie mondiale şi crizele din anii 1927-1933 şi 2003
24
şi până în prezent.

3.1.11. Învățământul
În comuna Vatra Moldoviţei numărul unităţilor şcolare este următorul:
- unităţi preşcolari (grădiniţe) = 4
- şcoli cu clasele I – IV = 4
- şcoli cu clasele I – VIII = 8
- şcoli cu clasele IX – XII = 0
- postliceale = 0
În ultimi ani s-au înregistrat refuzuri de a urma scoala.
Turismul, în calitate de activitate economică, îşi manifestă rolul în diferite sfere ale
economiei şi, în acelaşi timp are o profundă semnificaţie socio-umană, ce se exercită atât asupra
turiştilor cât şi asupra populaţiei zonelor vizitate.
Dezvoltarea turismului determină în plan social nu numai creşterea numărului locurilor
de muncă, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, ca
activitate alternativă, ci determină şi creşterea continuă a nivelului de pregătire şi instruire
profesională a personalului implicat în furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a
lucrătorilor este unul dintre cei mai importanţi factori ai productivităţii muncii, permiţând
obţinerea unor performanţe superioare, şi în acelaşi timp, acesta se reflectă în mod nemijlocit în
calitatea serviciilor oferite turiştilor. După cum se ştie calitatea serviciilor turistice în România nu
se ridică la nivelul aşteptărilor consumatorilor, decalajul dintre aşteptări şi experienţa trăită,
aducându-şi şi el contribuţia la situaţia actuală a turismului românesc. De aceea pentru
impulsionarea activităţii turistice la nivel naţional se impune creşterea calificării şi pregătirii
profesionale a personalului implicat în domeniul turistic. Din păcate şi în această direcţie
turismul românesc întâlneşte obstacole, determinate de inerţie, lipsa fondurilor, mentalităţi.
În plan social activitatea turistică are un impact pozitiv, evidenţiat prin creşterea şansei
sociale şi profesionale, prin crearea de noi locuri de muncă, atât în serviciile turistice, cât şi în
infrastructura generală, apariţia unor locuri de muncă sezoniere, mai ales pentru tineri şi femei,
asigurarea progresului social, de creştere a curăţeniei şi igienei publice, a confortului general în
localităţile turistice şi prin scăderea diferenţelor dintre categoriile socio-profesionale în ceea ce
priveşte veniturile realizate.
Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihnă, recreere şi refacere a capacităţii de
muncă, turismul reprezintă şi o modalitate de dilatare a orizontului de cunoaştere, de educare a
gustului estetic, de respect pentru valorile naţionale.

3.1.12. Cultura
Valorificând moştenirea cultural-istorică a poporului român, turismul modern contribuie
la revitalizarea actelor de cultură şi reprezintă o modalitate de afirmare a culturii tradiţionale şi
de promovare a imaginii localităţii în lume. Intensificarea activităţii turistice favorizează
dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase, acţionează în sensul creşterii
interesului populaţiei pentru păstrarea, conservarea şi valorificarea obiectivelor cu veleităţi
turistice.

Prin turism se poate promova potenţialul cultural local, aceasta permiţând ca numeroasele
dovezi de viaţă materială şi spirituală de pe aceste meleaguri, de la piatra neşlefuită până la arta
şi cultura dacică şi romană, de la construcţiile populare până la valoroasele edificii de artă şi
25
arhitectură să fie popularizate atât pe plan intern cât şi internaţional, evidenţiindu-se contribuţia
adusă de locuitorii acestor pământuri la patrimoniul cultural universal.
Instituţiile care promovează cultura sunt reprezentate de Biblioteca localităţii Vatra
Moldoviţei, Căminul cultural din Vatra Moldoviţei, Biserica Adormirea Maicii Domnului
(Ciumârna), Biserica Romano-Catolică, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Biserica
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Valea Stânii), Biserica Sfântul Dumitru (Paltinul). La toate
acestea se mai adaugă şi obiectivele culturale şi naturale de interes turistic cum ar fi: Mănăstirea
Moldoviţa (care face parte din patrimoniul UNESCO, fiind înscrisă alături de alte patru
Mănăstiri din Bucovina: Voroneţ, Arbore, Humor şi Suceava în catalogul World Heritage –
deoarece sunt unice atât prin picturile interioare si exterioare cât şi prin arhitectura lor ce
caracterizează epoca de glorie a Moldovei 32), muzeul organizat in vechea casa domneasca din
incinta manastirii33, Ruinele Bisericii Buna Vestire (sec. XV), Muzeul Etnografic Paltinul,
Expoziţia etnografică Valea Stânii, Expoziţia Căminului Cultural Vatra Moldoviţei, Rezervaţia
Floristică de la Ciumârna34.
Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul local este în mare măsura un adevarat
act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificatie în societatea
actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta între toate
organismele si între toate forurile specializate în activitatea culturala si în cea turistica.
Folclorul este oglinda vieţii poporului şi în acelaşi timp un fundament al culturii noastre
naţionale. El cuprinde datini, obiceiuri, credinţe, care se statornicesc în cadrul satului şi se
transmit de la o generaţie la alta. Acest ansamblu formeazã colierul valorilor noastre spirituale şi
trebuie este pãstrat ca un bun inestimabil prin care se exprimã iubirea localnicilor faţã de neam şi
de spaţiul acestuia.
De-a lungul vremii formele de exprimare ale folclorului local n-au rãmas neschimbate,
ele fiind adaptate condiţiilor noi ce s-au creat în anumite perioade istorice. Printre acestea
amintim incondeierea oualor cu ocazia Sarbatorilor Pascale, care este o activitate de traditie in
zona, comuna Vatra Moldovitei fiind recunoscuta atat la nivel national cat si international pentru
frumusetea oulor incondeiate. La toate aceste obiceiuri ale satului se înãlţau cântece înconjurate
de multã voie bunã, cântece şi poezii compuse chiar de sãteni şi transmise din generaţie în
generaţie şi pãstrate cu multã sfinţenie în fiecare casã. Pentru fiecare obicei şi pentru fiecare
eveniment al vieţii ţãranii aveau cântece, poezii şi zicãtori pe care le rosteau în moduri diferite
sau care chiar difereau de la o parte la alta a satului.
Cunoaşterea si utilizarea patrimoniului cultural în activitatea turistica permite
deconcentrarea si difuzarea turismului pe întreg teritoriul tarii, având influente benefice atât prin
creşterea gradului de exploatare resurselor turistice cât si prin ridicarea standardului de viata al
populaţiei.

3.1.13. Reţelele de transport

Ideea construirii unei linii de-a lungul râului Moldoviţa a apărut în 1868. Atunci,
firma ,,Louis Ortlieb & Co." din Muenchen, interesată de exploatarea lemnului întinselor păduri
de pe Valea Moldoviţei, pune la dispoziţie fondurile pentru construirea unei căi ferate de la
Hatna (acum Dărmăneşti) la Capu Satului (Câmpulung Est), linie ce urma să aibă şi două ramuri,
Vama -Moldoviţa, respectiv Pojorâta - Fundu Moldovei. Propunerea este acceptată de Fondul
32
http://www.comunavatramoldovitei.ro/manastire.html;
33
Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism;
34
http://natura2000sv.com/ro/comunitati/vatra-moldovitei;
26
Religionar Ortodox din Bucovina, astfel că execuţia şi exploatarea noii linii este concesionată
societăţii ,,Bukowinaer Lokalbahnen Geselschaft".
Lucrările încep în anul 1887, iar linia - construită de-alungul Văii Moldoviţei - este dată
în folosinţă la 15 August 1889, când încep să circule două perechi de trenuri de marfă. Linia
porneşte de la Vama (533 m) şi urcă până la Moldoviţa (645 m), lungimea totală a ei fiind de
20,4 km, declivitatea maximă de 25 mm/m, iar raza minimă a curbelor 150m. Până în anul 1904,
linia a funcţionat exclusiv pentru trafic de marfă. La 1 Noiembrie 1904, odată cu intorducerea
trenurilor de călători, sunt deschise trei staţii de călători: Dragoşa, Vatra Moldoviţei şi
Moldoviţa, prima aflându-se chiar la mijlocul secţiei şi fiind folosită şi pentru ,,crucile"
trenurilor. Până în 1908 mai sunt înfiinţate două noi halte: Frumosu şi Valea Stânii.
Nici infrastructura rutieră nu stă mai bine, drumul semănând mai mult cu un drum
comunal pentru căruţe, decât cu unul ce duce la un obiectiv turistic precum Mănăstirea
Moldoviţa.
    Transportul rutier pentru călători asigură parțial necesitățile locuitorilor. În lipsa unei
rețele feroviare, fluxul de călători este asigurat de autobuzele și cursele particulare de microbuze.
De asemenea, trebuie amintit faptul că sunt multe autoturisme particulare care asigură în mare
măsură deplasarea călătorilor spre alte localități.
Din cele prezentate se poate desprinde concluzia necesităţii stringente a îmbunătăţirii
infrastructurii rutiere.

3.1.14. Resursele umane ale localității

Resursele de muncă ale localităţii Vatra Moldoviţei sunt supuse, ca de altfel întregul
ansamblu economico-social, unor mutaţii şi modificări generate, în mare parte, de aceeaşi
categorie de factori specifici procesului de tranziţie - privatizarea, şomajul, schimbările
profesionale şi structura economiei de piaţă.
Dezvoltarea turismului ecumenic şi a agroturismului sunt preocupari permanente ale
edililor comunei Vatra Moldoviţei. Prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, încondeierea
ouălor de Paşte, micile meşteşuguri sunt câteva din preocupările localnicilor acestei frumoase
comune. În prezent se pune mare accent pe sănătate, educaţie şi păstrarea ocupaţiilor tradiţionale.
De aici, rezultă ca şi caracteristică a economiei de piaţă, creşterea numărului de salariaţi în
domeniul serviciilor şi al activităţilor de interes public şi privat în coparaţie cu numărul
salariaţilor din sectorul de stat care a scăzut semnificativ.

3.2. PROMOVAREA DESTINAȚIEI TURISTICE VATRA MOLDOVIȚEI

Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui patrimoniu turistic care, prin

atractivitatea sa, poate să asigure integrarea unei zone geografice, a unei regiuni turistice sau a
unei ţări în circuitele turistice interne şi internaţionale. Printre componentele patrimoniului
turistic trebuie menţionate în primul rând:
• Resursele antropice – create de mâna omului (vestigiile istorice, de artă, de arhitectură)
• Resusrele naturale (frumuseţile montane, plajele de pe litoral, factorii de cură din
staţiunile balneoclimaterice etc).
• Tradiţii culturale, de folclor – dau o nuanţă inedită demersului turistic şi uneori
motivează deplasarea celor interesaţi spre un anumit loc.
Toate aceste aspecte au fost cuprinse pe parcursul lucrarii în vederea reliefării punctelor
tari ce pot fi potenţiate şi promovate în Vatra Moldoviţei.
27
 Vatra Moldoviţei, prin particualrităţile sale fizico-geografice deţine un variat, bogat şi
interesant potenţial turistic. Cu toate acestea valorificarea acestui potenţial nu a fost şi nu este
nici în prezent satisfăcătoare. În continuare, vor fi prezetate organizaţiile ce joaca un rol major în
promovarea destinaţiilor turistice.
Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii
atractivităţii localităţii Vatra Moldoviţei ca destinaţie turistică se poate realiza prin mai multe
tipuri de acitvitati eligibile precum:
 marketing prin internet şi prin alte mijloace electronice (CD/DVD) precum şi alte
activităţi de promovare on-line;
 participarea la târguri şi alte expoziţii de turism în ţară;
 organizare de evenimente şi misiuni cu rol în creşterea circulaţiei turistice în zona;
 activitati de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizează emisiuni
de turism sau alte emisiuni cu impact în creşterea circulaţiei turistice în România,
creşterea notorietăţii destinaţiei turistice sau conştientizarea importanţei turismului
românesc;
 acţiuni generale de publicitate şi reclamă a destinaţiei turistice Vatra Moldoviţei şi a
produselor turistice: inserţii publicitare în presă, pagini web, ghiduri turistice, cataloage,
albume, cărţi cu specific de turism, publicaţii de specialitate, publicitate outdoor în ţară
(afisaje, difuzare clipuri TV, bannere etc. în metrou, aeroporturi, gări, zone de trafic
intens etc.), publicitatea destinaţiei şi a produselor turin mass- media internă, pe pieţele
ţintă, realizarea de cataloage, broşuri, pliante, postere şi foi volante, diverse tipărituri,
ghiduri şi hărţi turistice, panouri, fotografii, diapozitive, materiale audio – video, casete,
filme cu specific de turism, CD-uri si DVD-uri turistice etc.
Aceste obiective se pot îndeplini cu ajutorul sau prin colaborarea cu:
- unităţile administrativ teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale);
- ONG-uri (persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial);
- parteneriat între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice
locale;
- parteneriat între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice
locale) şi ONG-uri.

În piețele sursă, destinațiile se află în competiție unele cu altele. Acest lucru se manifestă
și în diferitele tipuri de marketing, în utilizarea mass-mediei pentru a promova destinația și pe
deasupra în toate broșurile tur-operatorilor care prezintă oferta turistică a mai multor destinații.
Pentru a obține o poziție concurențială pentru aceasta destinație, toate grupurile de interes din
sectorul public și cel privat, trebuie să-și adune resursele, să-și coordoneze activitățile și să
coopereze în marketingul destinației 35.

3.3. ANALIZA PRODUSULUI TURISTIC

3.3.1. Cadrul natural

35
Chasovschi, Carmen Emilia și Hesselmann, Gerd, Strategia de turism a județului Suceava, (In Print)
28
 România dispune de un bogat şi diversificat potenţial turistic. Ţara noastră prezintă
particularităţile unei ţări din zona temperată cu expunere la o coastă litorală şi un lanţ muntos,
oferind atât obiective naturale ferite de mâna omului, cât şi obiective antropice de o mare
diversitate. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă
sau alta, neatinse de activităţile umane.
Prin specificul, conţinutul şi valoarea lor, resursele turistice naturale reprezintă pe de o
parte, atracţii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct în
activitatea de turism ca "materie primă". În continuare este prezentat cadrul natural al comunei
Vatra Moldoviţei.
Orice drumeţ ce trece prin aceastã zonã nu poate sã nu admire frumuseţile naturii din
aceastã zonã. Pe lângã privelişti de basm drumeţul poate vedea naturaleţea si cãldura sufleteascã
a oamenilor de aici, ospitalitatea lor şi credinţa aestora în Dumnezeu şi iubirea de religia
strãmoşeascã.

Imaginea nr. 10: Peisaj – România zonă montană

3.3.2. Cadrul antropic

Resurse antropice sunt generate de fenomenele

antropice, datorate acţiunii omului cu urmări asupra

29
reliefului, vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile şi imobile
care au fost realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane, fiind reprezentative pentru
anumite epoci, curente şi stiluri artistice, create de artişti de marcă reprezentanţi ai tuturor
artelor.
Vatra Moldoviţei este o zonã istoricã presãratã cu monumente închinate eroilor neamului
şi localnicilor ce şi-au pierdut viaţa pentru apãrarea gliei, monumente ale naturii de o fumuseţe
rarã ce te transpun într-o altã lume, o lume de vis şi plinã de pace şi linişte şi iubire.
Aceastã localitate si-a pãstrãt pe lângă frumuseţile naturale, si o istorie bogatã în date şi
evenimente, datini şi obiceiuri strãbune, iar pentru a pastra nealterate aceste resurse și în viiotor
trebuie realizat şi un management al destinatiei adecvat.

Imaginea nr. 11: Obiecte expuse în muzeul Paltinu

Paltinu: Muzeul Şcolii Paltinu a luat fiinţă în anul 2000 şi este rezultatul unui proiect educativ
care a antrenat deopotrivă cadrele didactice şi elevii.
Muzeul, care pe parcursul timpului şi-a conturat tot mai bine structura şi şi-a îmbogăţit
inventarul, dispune astăzi de o cameră huţulă tradiţională (unde obiectele au fost aşezate de elevi
la fel ca în casele bunicilor lor), o expoziţie permanentă de costume populare vechi, obiecte de uz
gospodăresc, obiecte agricole, icoane şi documente, o stână reconstituită după modelul
tradiţional, o expoziţie de ouă închistrite şi o expoziţie permanentă de fotografie veche.
Aşa cum am aflat de la coordonatorul proiectului, prof. Tudoriţa Huţuleac, „Muzeul creat
de copii pentru copii” a găzduit o serie de manifestări şi a devenit atelier pentru desfăşurarea
unor acţiuni şi programe care valorifică obiceiurile şi tradiţiile locale („Măştile între tradiţional şi
modern”, Concursul interjudeţean „Oul închistrit”, Concursul naţional de fotografie veche
„Rădăcini”).
Muzeul a constituit totodată o locaţie pentru întâlniri cu copii din alte zone (Lieşti -
Galaţi, Blaj - Alba, Dej - Cluj, Vlădeni - Botoşani, Almaş - Neamţ, Maieru – Bistriţa-Năsăud,
Oneşti - Bacău...) şi pentru încheierea unor benefice parteneriate (cu Muzeul Ţăranului Român -
Bucureşti, Muzeul Astra Sibiu şi, bineînţeles, cu Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din
Gura Humorului).
Dacă în anul 2000 proiectul elevilor şi cadrelor didactice de la Şcoala Paltinu, proiect
prin care muzeul a prins contur, propunea şi urmărea o serie de aplicaţii („să stai de vorbă cu
oamenii”, „să asculţi cântecele şi sfaturile bătrânilor”, „să priveşti şi să deprinzi prelucrarea lânii,
a inului şi a cânepii...”) dar şi trezirea şi trăirea unor simţăminte („să te bucuri de frumuseţea,
simplitatea şi înţelepciunea conceperii lucrurilor”, „să admiri trăinicia şi vrednicia caselor,
porţilor...”, „să simţi armonia dintre om - construcţie - natură”, „să trăieşti durerea de a găsi locul
pustiu acolo unde era o casă plină cu amintiri...”), în prezent există alte repere. Scopul
activităţilor şi acţiunilor privesc reconstrucţia -
reorganizarea şi redefinirea muzeului.

Manastirea Moldoviţa36
Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile
aşezări monahale, ctitorită de  voievodul Petru
Rareş în anul 1532 . Ea este situata in centrul
comunei la aproximativ 400 m de intersectia
36
http://www.comunavatramoldovitei.ro/
30
drumurilor DN17A cu DJ176  Biserica  cu hramul "Buna Vestire" urmeaza bisericii cu acelasi
hram ctitorită de voievodul Alexandru cel Bun.  În aceeaşi epocă, Petru Rareş împrejmuieşte
Biserica cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortăreţe. Biserica pictată a
mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Imaginea nr. 12: Marul de aur

Pictura realizată în 1537 este atribuită meşterului Toma ("Toma de la Humor"), cel care a
pictat şi Mănăstirea Humor. Cele mai bine păstrate picturi murale sunt cele de pe faţada sudică.
Înspre vest, intrarea în biserică se face printr-un pridvor cu cinci arcade: trei se deschid spre vest
şi câte una spre nord şi sud. Cele trei abside exterioare – una a altarului şi două ale naosului sunt
împodobite cu picturi reprezentând scena rugăciunii tuturor sfinţilor, cărora li se alătură
imaginile reprezentanţilor culturii clasice: Pitagora, Platon, Aristotel şi Sofocle, consideraţi
precursori ai creştinismului. Fără îndoială că au existat locuinţe, după fundaţiile care se văd în
partea nordică, pe a căror temelii Episcopul Efrem de Rădăuţi, între anii 1610-1612, a construit
clişarniţa (casă egumenească) pentru locuinţa sa, pentru păstrarea odoarelor Bisericii şi
organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti, continuând în acest fel opera culturală a lui
Rareş.
Mănăstirii Moldoviţa i s-a decernat premiul “Marul de Aur”, acordat de Federaţia
Internaţională a Ziariştilor mânăstirilor din nordul Moldovei, pentru valoarea lor în contextul
artei şi culturii universale.

Imaginea nr.13: Mănăstirea Moldoviţa

31
 Ruinele mănăstirii vechi
Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiţia aminteşte de
existenţa ei încă din timpul voievozilor Muşatini, care au ocrotit-o.
În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, pe locul
unei biserici mai vechi de lemn, atestată documentar în jurul anului 1410 cu întregul ansamblu de
contrucţii, destinaţia pentru observare şi straja, având hramul "Buna Vestire", în jurul căreia s-a
dezvoltat aşezarea călugarescă cunoscută sub numele de Mănăstirea Moldoviţa. Mănăstirea
Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave
voievodul Ştefan cel Mare confirmă mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisaci şi privilegii
comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.
Ea a dainuit pâna la sfârşitul veacului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren,
s-a prăbuşit. Ruinele ei se vâd şi astăzi la 500m distanţa de actuala Mănăstire. Voievodul Petru
Rareş, iubitor de artă ca şi tătal său, Ştefan cel Mare, vrând să continue existenţa Mănăstirii
Moldoviţa, alege locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi construieşte
actuala Biserică a Moldoviţei în anul 1532.

Imaginea nr. 14: Ruinele mănăstirii vechi

Muzeul mănăstirii Moldoviţa

Biserica deţine în patrimoniul său câteva
obiecte de o inestimabilă valoare artistică şi istorică:
pomelnicul şi epitrafurile (pomelnicul lucrare de
artă prin decoraţia scripturală şi în acelaşi timp
document istoric datorită însemnărilor pe care le
cuprinde şi cele două epirtafuri-broderii lucrate în
secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese
32
se numară şi jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rareş. Remarcabil prin
proporţiile sale, care-i dau o aliură monumentală, jilţul este decorat cu stema Moldovei, cu
împletituri de linii şi flori mărunte crucifere.
Imaginea nr. 15: Muzeul Mănăstirii Moldoviţa
Din anul 1993 Mănăstirea Moldoviţa face parte din patrimoniul UNESCO, fiind încrise
în catalogul World Heritage - marile monumente ale lumii, alături de alte patru mănăstiri din
Bucovina: Voroneţ, Arbore, Humor şi Suceviţa, deoarece ele sunt unice în lume prin pictura lor
interioară şi exterioară cât şi prin arhitectura lor ce caracterizează epoca de glorie a Moldovei.

3.3.3. Posibilităţi de recreere sau agrement în zone limitrofe (inclusiv excursii prin împrejurimi)

Localitatea Vatra Moldoviţei reprezintă locul ideal pentru odihnă, relaxare şi punct de
plecare pentru vizitarea obiectivelor turistice din zonă: Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirile
Humor, Suceviţa, Voroneţ, Putna şi Arbore, Cetatea de Scaun a domnitorului Ştefan Cel Mare,
Casa Memorială Nicolae Labiş, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Muzeul Ciprian
Porumbescu, Codrul Secular Slătioara, Salina de la Cacica, Herghelia de cai de la Lucina.

Imaginea nr. 16: Herghelia de cai de la Lucina

Sursa: http://www.huzulenpferde.at/uploads/images/Deckhengste/deckhengstOusorIX-63-big.jpg

3.3.4. Prezentarea produsului turistic al localităţii Vatra Moldoviţei

33
 Pensiunea Valcan ****
Pensiunea Valcan oferă condiţii deosebite de
cazare şi masă. Ccamerele sunt dotate la cele mai
înalte standarde de calitate. Pensiunea dispune de 4
camere duble cu pat matrimonial şi un apartament cu
2 camere, cu baie proprie, cablu Tv, internet
Wirless, living, sala de mese cu o capacitate de 12
locuri şi bucătărie complet echipată, parcare proprie,
grătar, microfermă, gradină, livadă. Foişorul este în
stil oriental de 24 de locuri şi de asemenea există și
un grătar în grădina pensiunii „pentru a face serile
cât mai relaxante şi atrăgătoare„37.
Pensiunea Lulu
Pensiunea Lulu vă poate oferi locul
perfect de relaxare prin liniştea muntelui,
susurul izvoarelor şi ospitalitatea
bucovinenilor. Pensiunea vă pune la
dispoziţie 20 locuri de cazare în 10 camere.
Fiecare camera dispune de grup sanitar
propriu (cădiţă duş cu perdea, chiuvetă,
toaletă), apa caldă permanent, încălzire
centrală proprie, televizor (cablu). La
parterul unităţii veţi găsi un restaurant cu o
capacitate de 80 de locuri, un salon
vânătoresc, iar pe timp de vară, o terasă
acoperită (cu o capacitate de 80 de locuri). Restaurantul oferă o gamă variată de merinde: de la
caşul, urda şi slănina afumată cu ceapă, până la vestita tochitură bucovineană, degustând totodată
şi din zmeurată, fragată şi afinata traditională.
Pe timp de vară, pensiunea noastră oferă turiştilor posibilităţi de campare pentru rulote şi
corturi, punându-se la dispoziţie grup sanitar comun şi curent electric. Tot pe perioada verii,
pensiunea dispune de 11 căsuţe (tip bungalow) cu grup sanitar comun, turiştii având acces
totodată la terenul de tenis, piscina în aer liber, grătar, foişor şi spatiu de joacă pentru copii.
Facilităţi:
- acces la internet
- încălzire centrală proprie
- acoperire Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote
- grădină
- parcare păzită şi iluminată
- acces la piscină în aer liber (pe timpul verii)
- acces la terenul de tenis
- acces la foişor şi la grătar
- transport de la/la gară
- la cerere, plimbări cu caleaşca sau sania trasă de cai huţuli.
37
http://www.turistinfo.ro/vatra_moldovitei/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-vatra_moldovitei.html
http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/vatra_moldovitei-hoteluri-pensiuni.html
http://www.infopensiuni.ro/vatra-moldovitei/cazare-vile-pensiuni-vatra-moldovitei#
34
 Pentru ocazii deosebite (nunţi, botezuri, aniversări), organizăm petreceri, punând la
dispoziţie restaurantul nostru si/sau terasa cu o capacitate de cca 150 de locuri.

Vila-Pensiune Crizantema
Pensiunea turistică Crizantema este situată în Vatra Moldoviţei, într-o regiune încărcată
de istorie, în mijlocul unei naturi mereu proaspătă, un loc de linişte, cu oameni ospitalieri ce
păstrează vechi şi fermecătoare tradiţii populare. Pensiunea turistică Crizantema beneficiază de o
poziţie deosebit de pitorească şi de un climat reconfortant şi tonifiant. Pensiunea turistică
Crizantema vă aşteaptă într-un mediu primitor şi deosebit, combinând arhitectura rustică,
ţărănească, cu dotările moderne, occidentale.
Pensiunea turistică Crizantema este amplasată la 30 m de Mănăstirea Moldoviţa, ctitorie
a domnitorului Petru Rareş şi la mici distante faţă de cele mai renumite Mănăstiri din Bucovina:
Suceviţa, Putna, Humor, Voronet, Dragormina şi Arbore.
În această zonă se pot face
excursii cu piciorul pe cărări de
munte şi pot vizita: ateliere
meşteşugăreşti, încondeieri de ouă,
sculpturi în lemn. ceramica neagră,
de asemeni se pot organiza: mese
tradiţionale la stâni, focuri de
tabăra, pescuit; un mod frumos şi
sănătos de a petrece un concediu la
munte în Bucovina.
Pensiunea turistică
Crizantema vă asteaptă într-un
mediu primitor şi deosebit,
combinând arhitectura rustică,
ţărănească, cu dotările moderne,
occidentale.
Facilităţi:
-Gratar,Parcare,TV ,
-Masă la cerere / pensiune completă
-Internet
-Încălzire centrală
-Fermă proprie
-Telefon
-Sală de mese
-Grup sanitar propriu
-Gastronomie / oferte culinare
-Limbi străine vorbite: Engleză, Franceză,
Germana.

Pensiunea Alexandra

Pensiunea Alexandra este situată în centrul

35
Obcinelor Bucovinei, în bazinul hidrografic al Moldoviţei, afluent al Moldovei. Amplastă la
numai 200 de metri de Mănăstirea Moldoviţa şi la 6 km de Mănăstirea Suceviţa.
Unitatea dispune de 6 camere cu băi proprii, încălzire centrală şi balcon având un număr
total de 14 locuri. La parter se gaseşte un living spaţios cu televizor şi o sală de mese, oaspeţii
având acces la bucătarie.
Facilităţi cazare: frigider în unitate, sanie trasă de cai, TV în living, internet prin cablu,
parcare, gradină/curte, acces la bucătărie, terasă, fermă proprie, grătar/barbeque, living, sală de
mese, livadă, loc amenajat de joacă.
Facilităţi camere: camere cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră, camera cu TV
Capacitate: 14 locuri în 6 camere.

Pensiunea MARIO - Vatra Moldoviței

Situată pe drumul de poveste care leagă

comuna Vama, stravechi loc de străjeri
bucovineni, de Sfânta Mănăstire Vatra
Moldoviţei şi mai departe, peste Obcini, de
Suceviţa şi Putna, pensiunea Mario îşi asteaptă
clienţii cu braţele deschise pe tot parcursul
anului.

CAPACITATEA DE CAZARE:
10 camere cu baie proprie din care 9 cu balcon,
astfel:
7 camere duble cu pat matrimonial;
3 camere triple.
DOTĂRI:
Pensiunea beneficiază de apă rece permanentă, din sursă proprie (adusă din izvor de
munte), apă caldă şi încălzire permanentă, de la centrala proprie.
Camerele sunt echipate cu TV color, satelit, iluminat central de plafon sau perete şi
iluminat local (aplice sau veioze).
Contra cost, se asigură servicii de pastrare valori, curierat pentru corespondentă,
procurarea ziarelor / revistelor, rezervare de bilete de tren / autocar / avion, spălătorie, călcătorie
etc.

5 motive să vii la Vatra Moldoviţei:

1.Frumuseţea zonei
2.Tradiţiile populare bine conservate
3.Monumente de artă medievală din patrimoniul universal
4.Bucătărie tradiţională la preţuri accesibile
5.Ospitalitatea oamenilor

3.4. EVALUAREA ACCESIBILITĂȚII ȘI A INFORMAȚIEI TURISTICE ÎN VATRA

MOLDOVIȚEI

Turiştii au nevoie înainte, pe parcursul şi la finele unei călătorii de numeroase informaţii

36
cu caracter general şi specific. Pentru a le veniîn ajutor, legislaţia în vigoare a dispus amplasarea
mai multor indicatoare turistice. Acestea pot avea un rol orientativ şi informaţional.
În vederea descrierii accesibilității și a disponibilității informației turistice am parcurs
teritoriul comunei Vatra Moldoviței cu intenția de a analiza distribuția indicatoarelor și starea
acestora.
În continuare sunt prezentate câteva indicatoare de acest fel ce sunt amplasate în
interiorul comunei Vatra Moldoviţei.

Indicatoare de orietare

Imaginea nr. 16: Indicator de orietare Imaginea nr. 17: Traseu turistic ce indică
apartenența comunei la
„Drumul ouălor încondeiate”

Indicatoarele expuse se află într-o stare bună de funcționare.

37
Imaginea nr. 18: Indicator de prezentare a unui obiectiv turistic

Imaginea nr. 19: Centrul turistic de informare

38
Imaginea nr. 20 : Indicator de orienatare turistică

Imaginea nr 21: Indicator de orienatare turistică

Așa cum se poate observa, obiectivele religioase din localitate cât si cele din zonele
limitrofe sunt bine semanlizate, iar indicatoarele se prezintă într-o stare bună.
39
 Imaginile nr. 22, 23, 24 reprezintă indicatoare de semnalizare a unor unități de cazare

Disfuncționalitățile referitoare la indicatoarele de semnalizare turistică se referă la starea

de deteriorare în care se alfă unele dintre ele, pe de o parte, iar pe de altă parte, sărăcia numerică,
respectiv cate un singur indicator per unitate de cazare.
40
 CAPITOLUL 4. CONCLUZII FINALE ȘI PERSPECTIVA
CERCETĂRII ÎN DOMENIU

Pentru a atinge o poziție competitivă puternică, este important de cunoscut

comportamentul potențialilor călători și cum se schimbă acesta, cum destinațiile competitive fac
față acestora și care sunt posibilitățile de extindere a produsului oferit într-o destinație 38.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Obiectiv turistic principal Manastirea - Proasta amenajare a raului Moldovita
Moldovita, premiata cu Marul de Aur de (poluare estetica);
publicatia franceza Federatia Internationala a - Unele portiuni de drum, respectiv unele
Ziaristilor si Scriitorilor de Turism ; strazi se afla in stare precara;
- Cazare agroturism – montan; - Lipsa de ghizi montani si de translatori;
- Productie artizanat oua incondeiate, tasaturi, - Zona puternic exploatata forestier, deci
stergare, broderii; poluata fonic pentru cei ce doresc plimbari in
- Scoli de vara ce ofera posibilitatea turistilor natura;
de a fi invatati sa efectueze obiecte artizanale; - Lipsa unui hotel cu capacitate mare de
- Gama variata de specii de vanat (paradisul cazare.
vanatorilor);
- Expeditii turistice in perioada tocilatului
cocosului de munte;
- Personal avizat ce se ocupa de turistii
dornici de vanatoare;
- Posibilitate de prelucrare a trofeelor de
vanatoare;
- Pe timpul iernii plimbari cu sania trasa de
cai;
- Momente artistice din folclorul autohton,
festivale;
- Restaurante cu specific vanatoresc si cu
specific bucovinean.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Teren de cca 4 ha pentru amplasare statiune ~ CRIZA ECONOMICĂ:
odihna – tratament; turiștii riscă să se reducă
- Tot mai multi investitori ce vor accesa incapacitatea unor investitori de a-și duce la
finantari externe pentru o afacere in turism; bun sfârșit proiectele
- Cariera de piatra (paraul Pausa); frica de a investi a altora;
- 2 baze sportive; - Orașe precum Gura Humorului sau Vatra
- O telegondola; Dornei ce se află la o distanță redusă de Vatra
- Înființarea unui club de echitație (plimbări Moldoviței ce prezinta în dotare pârtie de
călare prin pădure); schi;
- Înființarea unui club de alpinism; - Pierderea tradițiilor;
- Pentru turiștii dornici de vânatoare, padocuri - Degradarea șoselelor ce duc spre Vatra
38
Chasovschi, Carmen Emilia și Hesselmann, Gerd, Strategia de turism a județului Suceava, (In Print).
41
amenajate pentru cei ce doresc sa îsi aduca si Moldoviței;
câinii; - Dorința populației tinere de a se muta la
- Înfiinţare Centru de Informare Turistică oraș.
- Construcţie centru de zi pentru copii
- Extinderea reţelei electrice
- Înfiintarea unui strand.

În tabelul de mai sus am încercat să identificăm doar o parte dintre punctele negative care
ar putea / trebuie îmbunătăţite pentru a asigura o îmbunătăţire a ofertei de turism. În ciuda
acestora, Vatra Moldovitei rămâne în zona Bucovinei un punct de referinţă şi un punct de atracţie
pentru turiştii care vor să se odihnească.
Pe viitor tendinţa de a avea concedii scurte şi mai numeroase se va menţine. Drept
urmare, astfel de destinaţii vor câştiga în însemnătate. Turismul a devenit un fenomen din ce în
ce mai influenţat atât de dimensiunile timpului liber, cât şi de calitatea serviciilor turistice, de
diversitatea lor şi de modul în care acestea sunt prestate.
Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice - arta populară,
etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond
peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea sunt valenţe ale turismului rural românesc în mod
special. Datorită bogaţiei şi frumuseţii zonelor de podiş, acestea sunt bine populate, iar tradiţiile,
obiceiurile populare transmise din generaţie în generaţie, ca şi legendele şi poveştile localnicilor
sunt tot atâtea atracţii alături de vinuri, rachiuri ori preparate gastronomice tradiţionale ca şi
chemări, cărora cel ce a avut şansa de a le cunoaşte, nu le poate rezista.
În Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă, cu un pahar de ţuica sau de vin iar
gastronomia este o aventură tentantă. Mămăliga cu brânză cu smântână proaspete, din
gospodărie, nu va lipsi din nici o pensiune, alaturi de brânza afumată, păstrăvul afumat si sarmale
care sunt alte bunătăţi specifice regiunii.
Consider că este esenţial să se cunoască şi să se ţină cont de factorii care influenţează
acest fenomen, în contextul în care se doreşte o dezvoltare şi o modernizare a turismului. Acest
lucru va fi posibil, atunci când, pe lângă cunoaşterea acestor factori, se vor crea şi condiţii ca
influenţele acestora, să fie de natură pozitivă.
În concluzie, oamenii au început să fie tot mai preocupaţi de vacanţa lor, turismul
devenind unul din hoby-urile frecvente în lume. Odata cu manifestarea primelor tendinţe de
relaxare a vacanţelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulţi turişti şi-au dorit petrecerea
vacanţelor în mediul rural.

42
 BIBLIOGRAFIE

CĂRŢI:

1. Boghean, Carmen – Economia turismului, curs, Universitatea ”Ștefan cel Mare”,

Facultatea de Științe Economice și Administrație publică, Specializarea Economia Comerțului,
Turismului și Serviciilor, 2009.
2. Chasovschi, Carmen Emilia și Hesselmann, Gerd, Strategia de turism a județului
Suceava, (In Print).
3. Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert, D., Wanhill, S., Shepherd, R., Tourism Principles an
Practice (2nd edition), Ed. Addison-Wesley, Langman, Londra, 1998.
4. Cristureanu ,C. – "Note de curs", ASE, București, 2007.
5. David, J, Telfer, Managing tourism for development, publicat în lucrarea The
Management of Tourism, SAGE Publications, Londra, 2005 (coordonatori:Lesley Pender şi
Richard Sharpley).
6. François, Vallas, Lionel, Becherel, The International Marketing of Travel and
Tourism, A Strategic Aprouch, 1999.
Heltne, B., Development Teory and the Three Worlds, Ed. Longman, New York, 1995.
7. Hapenciuc, Valentin Cristian – Ecoturism și turism rural, curs, Universitatea ”Ștefan
cel Mare”, Facultatea de Științe Economice și Administrație publică, Specializarea Economia
Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009.
8. Ingham, B., The meaning of development: interactions between new and old ideas,
World Development, 1993.
9. Kotler, Philip, Bowen, T. John și Makens, C. James, Marketing for Hospitality and
Tourism, (Marketing în industria ospitalieră și turism), Ediția Internațională Pearson.
10. Minciu, Rodica, Economia turismului; Editia a III-a ravazuta si adaugita; Editura
Uranus, Bucuresti, 2004.
11. Minciu, R., Baron, P., Neacsu, N., – "Economia turismului", Editura. Economică,
București, 1991.
12. Mitchell, B., Resource and Enviromental Management, Ed. Longman, Harlow, 1997.
13. Nedelea, Alexandru – Marketing în comerț, turism și servicii, curs, Universitatea
”Ștefan cel Mare”, Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, Specializarea
Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, 2009.
14. Swarbrooke, J., Sustainable Tourism Management, CAB Publishing, Wallingford,
1999.
15. Simion, Florea Marian, Legende Istorice din Bucovina, Editura Junimea, 1981.
16. Suceava – Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, București, 1979.
17. Stăncioiu, Aurelia, Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică,
Bucureşti, 2002.

43
ALTE SURSE:
Documente preluate de la Primăria Comunei Vatra Moldoviţei.

INTERNET:

1. http://www.itinerar.ro/Muntii/loc-bucovina.htm#2
2. http://www.comunavatramoldovitei.ro/
3. http://natura2000sv.com/ro/comunitati/vatra-moldovitei
4.htthttp://www.turistinfo.ro/vatra_moldovitei/cazare-hoteluri-vile-pensiuni
vatra_moldovitei.html
5. http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/vatra_moldovitei-hoteluri-pensiuni.html
6. http://www.infopensiuni.ro/vatra-moldovitei/cazare-vile-pensiuni-vatra-moldovitei#
7. p://www.comunavatramoldovitei.ro/manastire.html
8.http://www.google.com/imgres?imgurl=http://www.pensiunea-mario.ro/images/
harta_sv.jpg&imgrefurl=http://www.pensiunea-mario.ro/localizare.php&usg=__n7Dr0-Xte-
Sz7nmdHPr5BTbfLVo=&h=388&w=500&sz=66&hl=ro&start=1&um=1&itbs=1&tbnid=jowi_
pZ8WCRjKM:&tbnh=101&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3Dvatra%2Bmoldovitei%2Bharta
%26um%3D1%26hl%3Dro%26tbs%3Disch:1
9.http://3.bp.blogspot.com/_YzYHNThx-iU/SkeLfe-QtHI/AAAAAAAAAMc/
ObWXCh4v1-E/s320/IMG_1453.jpg

44