j

Maria Trsben
.:

Sanatate··-.../
4'

din tarrnacla
/'

Domnulul l

~..
 PLAN$A I

Viscul
pasca (Viscum a/bum)
domum majus)

Patlagina-Iata
(Plantago major)

lina-ingusta
ago lanceolata)

Traista-ciobanului
Cimbrul
(Thymus serpyl/um) (Capsel/a burse-pestorie}
 PLAN$A"

Leurda
(Allium ursinum)

Filimica
(Calendula offic

Piipadia
(Taraxacum officinale)

Oasul-popll, nalba
(Malva vulgaris)

1
f
(

Podbalul
Pedicula
(Tussilago tartara) Brusturele
(Lycopodium clava tum)
(Pelasites officinalis)
 Maria Treben

SANATATE
DIN
FARMACIA DOMNULUI

Practica mea in legatura cu plantele medicinale

~i sfaturi pentru utilizarea lor

HU~GA
PRiNT
I~'.H"*D'
HUNGA-PRINT,Budapesta
 MARIA TREBEN

Traducator: DANIELA !?TEFANESCU

lIustrator: VARGA EMMA

Consultant stiintitic: dr. Petre Stroescu

Redactor: Paul Drumaru
Culegere si tehnoredactare cornputerizata: Cristian-Marius Ghiga

Traducere dupa Maria Treben:

"Gesundheit aus der Apotheke Gottes",
Verlag Wilhelm Ennsthaler, A-4402 Steyr, editia a 46-c::

Toate drepturile asupra acestei versiuni sint rezervate editurii Hunga-Print,

Budapesta XIV., Miskolci u. 153.
Orice publicare, reproducere si multiplicare, chiar si a unor fragmente din acest text, sint interzise.
 Pref~a
Din Sf Scriptura, Shech 36, \loIUn1ul 4;
DomncJl/a.a doclOlf<> s5 C<Oil$Cd elm P6m~1I
fi·un In(olop' n-. dlspt.(ule$" I

in eluda numeroaselor atacuri din diverse parli la adresa persoanei mele ~i a slaturilor
mete cfll1 brosora ..Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Sanatate din farmacia
Domnului), multimea de scrisori primite de la oameru sanato~i l?ibolnavi, de la medici 9i
tamaduitori din lara ~i stralnatate rn-a determinal ss-mi pun 91mal departe la dlspozltia
camenilor cu~nlete lii cele mai nol experlenle in legaturs cu pfantele medlcinale, mtr-o
nou~ ed~ie,imbunatatlta ~i largtta, a bro!?urllmenponate.
Intr-o epoca in care atit de mulli oamenl se fndepsrteazs tot mal tare de modul de
viala naturist !ii sint ameninlalJde boll grave din cauza unei false atitudini in fala vietH,ar
trebu, sa regasim drumul ce duee spre plantele noastra medlcinale, pe care Dumnezeu ni
Ie daruiel?tedin timpuri stravechi prin bunatatea LUI. Preotul Kneipp scrle in dl11ilesale "cil
pentru fiecare boala a crescut 0 mica planta!" Astfel, oricare om i~1poate ejute propria
s3natate, d~ va culege cu grija ~I la ump plante din "farmacia Domnului", daca va bea
zilnic sau in t,mpul curei infuzia lor (sub forma de ceai), daca Ie va intrebuinta extractele ca
frectii sau comprese, Inhalalii sau adaos la apa de bae. Cel ce se decide sa fntrebulnleze
plante medicinale ar trebui sa ineeapa cu eele depurative (care curala singele), cum ar f
leurda, urzica, ventnlica, papAdia l?ipatlagina. Astlel de cure urmate exact dupa prescnppe
nu pot faee niciodata rau. Daca ele nu aduc alinare !il ajutor sau Ie aduc doar foarte timid,
este posibil sa existe in locuin)a sau la locut de munca zone geografiee de perturbare.
Atunci artrebui chemata 0 persoana care cauta surse de apa subterana sau za.camintecu
ajutqrul une! nuiele, perttru a gasi nil?(ezone tara radialii.
In caz de indispoziJieserioasa, de febra !ii alte simptome clare de boala trebuie cerut
neaparat sfatul medicului, consuhlndu-1 la tlmp pentru stabllirea diagnosticului.
Bineimeles ca desta~urarea unei boli grele 9i consecrnele ei trebuie urmarite scrupulos de
catre medic. .
Faptul ca medicina predata la lacultate incepe treptat sa se intereseze !?ide medicina
naturista rerese din eel de-al XXV-lea Congres lnternaponal de Perfeqionare al Camerei
Federale Germane a Mediclior si al Camerel Austriece a Mediellor, din mal 1980, da la
Badgastein (landul Salzburg), la Careau particlpat in jur de 1500 medici.
Profesorul unlVersltardr Carl Aiken (Unrvershateadin Saarland, R.F.G.)argumenteaza
o indreptare tot mai puternica a mediclnii predate la facultate spre torlele tamactuitoara ale
naturii in felul ul1"Mtor: .Dupa cel de-al doilea rAlbol mondial, medlcli s-au allat practic
neputi~ in fata tuberculozei sau, de exemplu, a proastei funqionarl a rinichllor.A urmat
marea schrnbare 0 data cu introducerea antibloticelor, iar asti:lzl !rebule sa ne luptam
deja cu urmarile negative ale utllizarii partial exagerale, partial gre~ite a acestor
,,<binefacatori». La aceasta se adauga 0 crestere de torta unei avalanse a mcozeior de-
clansate de 0 perturbare a echilibrulul biologic normal, de prea multe medioamente ~ide
alte Influenle ale mediului."
Urmaresc de ani de zile sesiunl !ii congrese medicale ale csror rezultate apar ~ in co-
ndiene. Multi medici cu con!itiinta responsabilitalii pun in garda in fata unei foloslrl
exceslve a medicamentelor. Se arata mai ales cit de perlculoase pot deveni calman-
tele. 8e sint luate de nenumara,i cameni fara control medical l?ipot dauna fcarte serios
.d~eritelor organe. MecflCamerttelepentru scaderea tensiunii, de exemplu, luate timp
inoelungat, provoaca la femei cancer mamar, dupa cum au constatat Irei grupe' de cer-
cetatori care au lucrat independent unele de altele,la Boston, Bristol !ii Helsinki.
Al? dori acum sa dau acces bolnavilor la fof"!a lecuitoare li'i aqiunea unor plante im-
portante, prln experienta mea din ultimii doi ani 9i jumatate, adica din timpul sours de la

3
apari1ia br09Urll .sanatate cfll1 farmacia Domnului", ~ sa Ie intine! mina pentru a se
insanatQ!?i.Este inaltalor ca omul sa poata iesi din disperarsa pricinuitAde boaIa, prin pro-
priile sale forte ~i propria sa voiotB, gra1ieajutorului divin al plantelor noastre medicinale.
A-~i recuceri sanatatea, a purta singur aceasta raspundere ridica demnitatea omului intr-o
masura care it scoate pe bolnav din lipsa de speranta a vietii sale.
Sint intrebata tot mereu de unde mi-am dobindit cuno!;ltlnteledespre plantele medici-
nale. Nu pot da un raspuns precis. in oopilane ifni petreceam vacamele soolere la familia
unui inspector silvic. Aicl puteam trai ~i simti intens corelatille din natura intr-un mod ce
depassa posibilitatlle virstei mele. Astfel, copll flind, eram deja in stare sa deosebesc oriee
planta, ~Indu-I !;li numele; nu-i cunosteern ihsa importanta ca planta medldnala. Mama
mea, 0 adepta entuziasta a lui Kneipp, sa straduia sa ne creasca pe 00, copiii, in mod
naturist, tara inftuenta chlmlca.
Doua evenimente mi s-au intipam in mod deosebit in mlnte ~I viajA pe ci'nd eram copil.
o vaduva in virsta de aproximativ 40 de ani, mama a trel copli ~I boInava de leucemie,
fusese trimls6 acasa de la spital ca fiind un caz incurabil. MedlciiIi mai dadusera trei zile de
trait. Sora ai, gindindu-se disperata la copii ce urmau sa ramina orlani, a dus urina bot-
navella 0 Vlnz.atoarede buruieni de leac cfll1apropiere de Karlsbad. ~i aceasta femeie a
exclamat speriata: ,Abla acum venJtiI"- ierburile date au ajutat. La un consult dinic efectuat
zace zjle mai tJ"rzlunu s-a mai gasit nici urma de leucemie. '
Un caz asemanator s-a intin1platcu 0 femele de 38 de ani, mama a patru copii. ~i aici
era yorba de leucemie !;limedicii n-ao mai dat niei 0 speranta. Femeia a cautat sfat tot la 0
vinzatoare de plante medicinale, procurindu-sl ierburile corespuozatoare, ~i-a preparat
zilnic efteva osstl cu ceaiuri. De fiecare data dnd trecea prin fata lor lua cite 0 inghititura
zdravana. Chiar daca n-ajuta, n-are nld ce sa-mi strice, s-a gindit. Zeca zile mai tirziu, re-
zultatul examenului medical a fost: Nlcl 0 urma de leucemie!
Din aeeste exemple se poate receooaste cft de Important este sa se bea in timpul
lilei 0 mare cantltate de ceal in cazul bolilor ce par incurabile. Mie rni-a fost dar de
atun_? ca plantele pot ajuta chiar !fi in bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase.
In 1961, de ziua Intrani Maidl [)ormului in biserica, a murit buna mea mama De atunci
am avut sentimentul precis de a fi impinsa catre fitoterapie. s-au edaugat noi experiente
!;li treptat m-am integrat tot mai putemic i1 problema plantelor medlCinaie din farmacia
Dornnului. Era ca !;licum m-ar Ii dinjat 0 fortS mai inalta, mai ales Male<!Dornnului, marea
salvatoare a tuturor bolnavilor, ~ mi-ar f indICa! drumul eel sigur. Increderea in EA,
adora~a ~i rugaciunea In fata unei icoane vechi, minunate a Fecloarei Maria, icoana ajunsa
rntr-un mod ciudat in mnnllemele !?ideci in posesia mea, au ajutat de fiecare dat~ in caz de
dubiu.
Deei nu ma str{ldulesc s~ fndrept oamenli numai spre plantele mediclnale !?iputerile
lor, ci mal ales spre forta suprema a Creatorului in ale carul mnnl se alia cuibarita viata
noastra !;licare 0 hotaril!?te. La EL cautilm ajutor !;limingliere, iar la boala grea luAm srnerlti
~i cucemici ierburi din farmacia LUI. De EL depinde sil ne conduca, sa ne umple cu daruri
!?isa. ne dirijeze vlata dupil vointa LUll
In incheiere a~ mal vrea sA sublinlez ca m-am straduit in toate privill1ele sa Includ
toata practica mea in aceasta bro~ura revizuita ~i completata, pentru a 0 oferi in mod
folositor omenirii. Larglrea voluminoasa a materiei 0 leg de 0 rugilminte: Nu-mi tele-
fonati ~i nu-mi serieti scrisorll Nefiind medic practician, nu dau consultalii!
Indexul aifabetic foerte exact va va incfJCadrumul corect pentru a folosi plantele
adecvate. ~ mai dori sa v~ indrum spre brQ!?Ura"Maria Treben's Hailerfolge" tyindecanle
Mariei Treben - Serisori !;lirelatari despre r9U!;litetamaduitoare), aparuta la acee~
~i inca cava: Nu vind plante medicinale !?inu primesc comenzi de plante medicin
editur+
Grieskirchen, mal 1980
MARIATREBEN

4
 Cuprins
Prelat~L . . . . . • . . . . . • . . . . . . • . . . . . • . . . . . . ...................•..• , 3
PARTEA GENERALA
Despre culegerea, pilstrarea ~I prepararea corecti a plantelor medlclnale:
CUlegerea• Uscarea ....•....... , ... . . . . . . . . . . .. . ,. .....• 6
Modurl de preparare: Prepararea ceaiulul (O¢rire sau inluzie . Extract race) . TinctlKa (Esen!a) 7
Sucu1proaspat . Terclulde plante· Compresele co abui din plante , . . .. .. ,., .,... 7
PreparareaaJifilior~i a uleiurilor , . . . . . .. . ........•........... , ,................ .. 7
Baile de piame (Bale comptata . Bale de ~ezut) . . ........• , .• , , ,............. • .. 8
Compresele cu lerburl suedeze . • .. .... . .•. , ..... " .. ,.,"'" .. ,"',',", •.. , .. ,.. 9
PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUI
Brusturele. , , , , , • , , , , , . " 10 Mu~!elul • .. .., •. 33 Spl1nula .. .•.. , .. 56
C~I.popli. nalba,."",., 10 Nucul., ,. , ,. 35 Sunatoarea .. , .. ,.. •• 57
Clmbrul,,,,.,, .• ,.,,',, '" 13 Obllgeana " .• ,., , 36 TlIl!lneasa , . , , 59
Clubotica·cuculul . , ..• , , , .. 15 papadla. . "" .. ". ". 39 Traista·ciobanului.. ..• . 61
Coada·calulul. " 17 Patlagina.ingusta. . . . . .. . 41 Tunla.mare. "'" ... 64
Coada.~icelului , , . .. 21 Pedicuta 44 Urzica •. .. . 65
Cr~ .. " .. " " 23 Podbaiul ... ..... " .. 46 Urzica-moana-galbena. .. 69
Dragaka, sinzlenele .. , .. , " 25 Porumbul "'''''''''''' 47 Vemrllica., •..•. , ........• 70
Filimica , . , , , , , . , . . .. 28 Pulul~a-cu.llori.micj , . , , . '. 48 Viscul . , .. , .. , .. , 72
Leurda" ", " 30 Rostopasca , .. 52
Mac~I·lepurelul . , , , , , . . .. 32 ..5aIvia, ja~1. . , .. 54
lerburtle suedeze (inclusiv reteta ,Micul bittBf soeder ~ "Manuscrisvechi') . . . . 74
Vonul pentru inirT¥l....• ' .. , I • z»: 85 Un amestec de cealuri pentru mesa de famiUe 86
" n 1\
c • ",,;II SFATURI PENTRU DIFERITE BOll
1
~Awl......, I.~
~ .
Acneea . Apoplexla (dupa uh atac oe apoplexle cu lanomene de paraltzle).. , . , , '" 88
ApopIaxia (metode profilactice) . Artroza, artnta, coxartroza . AtrOnamosculara . Avorturile . soata
organeJorauzului datoratll rllcefii . BoIiJecardiace ~i circulatorii . Calculul billar . Cataracta !iI
glaucomul . Collca apendlculara . Constipa!ia • C~erea frumcasa a p3rulul . D~ea
(retraotarea9lnglel) ~I din!" mobifi . Diabetul zanarar • Durenle dupi'i amputare (dureri la piciorul.
lantoma) . Edemala ' Emfizemul pulmonar . Erizipelul . Fimoza . Fistulels . Formarea gu~ei .
Guturaiul de lin . Hemanglomul . Hemolilia . Hlsleroptoza . tnapetema la copli . Incontlnenl8
urinara . Inflamarille purulente ale patulut unghlllor . Ulcrimarea • Lezlunile colcanei venebrale .
Menoragiile . Mlrosul gurii lil limbe saburala . Nefrita ~ipJonelrha . Nevratglile laOlale . Nisipul la
rinichi ~ Ia vezlcl! ~icalculul renal . PananJlul. Parldnsonlsmul • Psoriazisul • Rezuttatele ~e
Slabe . Scleroza in placl . Somnul nelin~tlt . Sugh~ul . Toplrea substamel osoase . Transpira\ia
nocturna . Tremurul rnemerelor . Vlermli . Zona zoster
SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA
Cancerul gangllonilor IImfatlCl. Cancerul intestlneior . ... ... , ...• , . . 111
Cancerul laringelul . Cancerul llrnbu . CanceruJcaselor • Cancerul organelor pelviene • Cancerul
pancreasulul . Cancerul pialll • Cancerul plaminului . Cancerul rlnlchiulul . CanceruJ sinulul .
Cancerul stomaculut . Cancorul testlculelor . Cancerul tlroldel . Clroze hepatica ~i cancerul
flcatulul . Leucemia. Tumorlla
Slat important. . , , . .. .. .. ,...................... 122
Fermentaraalactica , ,................. .122
Index aIlabetic .. , .. , . , •. , , ........•.......•.....•....•.... , .• , .•.•. , ...••..•..... 123

5
 PARTEA GENERALA

Oespre culegerea, paetrarea si prepararea corecta

a plantelor medlclnale

CULEGEREA
Premlsa culegerii este cunoastersa plantelor medlclnale. Daca ea este indepllnlla,
atunci se pune problema culegeril plantelor la timpul potrlvlt, la 10cl!J1potrlvlt ~I in
modul potrivlt.
Cele mal bune electe lecultoare au, conlorm experlentel, lefburlie proaspat culese;
ele sint neaparat necesare pentru 0 reu~fta in cazurile de i'rnbolnavlri grave.
lerbunle proaspete vi Ie puteti culege singuri, incepind cu primavara timpurie,
uneori deja inainte de sfi~itul lui lebruarie, pina prin noiembrie. Unele pot Ii gasite
chiar in tlmpul iemii sub patura de zapada, daca Ii s-a retinut locul (de exemplu:
rostopasca). •
Pentru iarna se face 0 provizie nLJ sxceslv de mare de lerburi. In acest scop, tre-
buie sa Ie culegem In perioada contmutului cel mai mare de substante active.

La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de Inflorire.

La FRUNZE - inainte ~i dupa perioada de inflorire.
RAOACINILE sint scoase din pamint la Inceputul pnmaveni sau toamna.
FRUCTELE se culeg in perioada coacerii.

A se respecta urrnatoarele tndicatli: Sa nu se adune decit plante sanatoase, cu-

rate, fara Insectel Sa se culeaga plantele in zilele insorl!e, in stare uscata, atunol cind
roua s-a dus.
Nu sint locuri bune de cules urrnatoarele: cimpurlle ingra~ate chirruo, cimplile ~I
malurile de ape murdare, inlestate, terasamentele de cale leratl! sl locurile aproplate
de strlizl cu circulalie intensa, de autostrllzi ~i instalatii industrlale.
Cruta natura! (Nu rupe plantele cu rAdacina cu tot, nu lace pagubel) Unele spedl
- monumente ale natuni - sint ocrotite de lege. Exista destine plante mediclnale cu
acelasi elect care '1U se afla sub ocrctire IegalA (de exemplu: urechea-ursulul -
ciubotica-cucului)
A nu se strlvi florile !?ifrunzele in tlmpul culesului ~I a nu se utiliza pun~i ~i saoose
de plastic pentru adunatl Plantele incap sa transpire ~I se innegresc mal tlrzlu, in 11m-
pul uscatulul.

USCAREA
Plantele nu se spala inainte de a f puse la uscat, dar se tale marunt. Ceea ce s-a
cules se asaza annat pe bucati de cirpa sau de hirtie netiparila si se usuca la umbra
sau in Incaperi aerisite, calduroase (poduri) cit se poate de repede. Pentru radacini,
scoarte sau po~iuni foarte zemoase ale plantelor ests adesea indicata 0 uscare cu
caldura artificiala. Temperatura nu are voie sa. depa.;;easca 35 grade. Radacinile care
sint spalate ternelnic, viscul si putulita ar f bine sa fie taiate inainte de uscare.
6
 Numai ptanteIe faarte bine uscate pot Ii past rate pentru iarna. Cele mai indicate in
acest seep sint borcanele sau cutiile de carton ce pot Ii inchise. A se evita recipientele
din plastic ~icutiile de tablal Plantele ar Irebui ferite de lumina (a se folosi borcane
colorate, eels verzi sint cele mal buns).
Aprovlzlonetl-va doar pentru 0 slngura tarnal Plantele '9i pierd cu timpul forta
°
tamadultoare. Flecare an ne binecuvinteaza cu noua genera1ie de plante.

Moduri de preparare

PREPARAREA CEAIULUI
Oparlre sau Infuzle: Se tale plantele proaspete ~i se pun lntr-un vas de stlcla
sau all recipient nemetalic. Se lierbe apa, se trage de pe foc 9i se toarna peste plan-
tele pregatite. Plantele proaspete nu se lasa sa stea in vas - pentru ca ceaiul sii ..traga"
- decit loarte scurt tlmp (aJunge 1/2 mlnut)1 Ceaiul lrebuie sa fie foarte deschls la cu-
Ioare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasa sa stea ceva mai
mult timp (repaos: 1-2 minute). Un'ceal asttel preparat este mult mai sanatos 9i mai
placut ochilor.
Radacinlle se introduc in canlitatea de apa rece lndicata, se pun sa dea citeva
clocote 9i se lasa sa stea 3 minute.
Ralia de ceai pentru 0 zi se introduce intr-un term os liii se be_?din cind in cind cite
1 inghiPtura pe parcursul j'ntregii zjle, corsspunzator indicanei. In general se pune 1
rrtru
lingurila {cu virf} de plante la 1/4 de apa (=1 ceases), altfel conform indicatiei de la
liecare planta in parte.

Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu casul-popii, viscul sau obll-
geana) n-au vola sa fie oparite, intrucit sl-ar pierde rorta curativa prin acpunsa caldurii.
Un ceai din aceste plante se obtine pnn extract rece (numit 9i macerat). Cantitatea in-
dicata Ia ftecare planta in parte se lasa in apa rece la macerat 8-12 ore (in general
peste noapte), apol maceralul se inclilze~te doar user (pina la temperatura buna de
baut), iar rapa pentru 0 zi se pastreaza intr -un termos care a fost cliitit in prealabil cu
apa fierbinte. Amestecul de extract rece cu Infuzle este considerat cel mal bun mod de
utilizare a plantelor medicinale: Plantele se lasa peste noapte la rece, in jumatate din
cantitatea de apa indicata, iar dimineata se strecoara. Plantele ramase se oparesc
acum cu cealalta jumatate a canlitat1i de apa (fierblnte) ~i se streeoara din nou. Se
amesteca extractul rece (maceratul) ~i Infuzia. Prin aceasta preparare a oealulul se
obtin substantels active care sint sol ubiIe fie numal in apa rece, fie numal in cea
fierbinte.

TINCTURA (ESENTA)
lincturile slnt tot extracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de
!ructe de 38-40%. 0 stlcla sau ait recipient ce poate Ii astupat se umple cu respec-
tivele plante pina la 9ft, lAra a se indesa, iar deasupra 59 toarna rachiu de fructe sau
de secara. Sticla este lasata sa stea, bine inchisa, la loc caJduros (cca. 20 grade) 14
zile sau chiar mai mutt, timp In care se agita des, apoi se strecoara, jar ceea ce ramine
se stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub forma de picaturi;
uz extern: frec\ii sau comprese.

7
 SUCUL PROASpAT
Sucurile proaspete de plante se iau sub forma de pieaturi sau se folosese pentru
tamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se obtin eu ajutorul storcatorului electric de
uz casnie care rnarunteste plantele, presindu-Ie in acelasi limp. Sucurlle ar trebui
facute proaspat in fiecare zi. Totusi, introduse in sticlu\e ~I bine astupate, pot tine
cnsva luni daea sint pastrate la friglder.

TERCIUL DE PLANTE
Tulptnlle ;;1 frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu Oljutorul unul sucitor de
lallei pina se tormeaza un terei. Acesta se inllnde pe 0 pinza care se apllca pe
portlunaa bolnava, se leaga eu 0 bucata de cirpa ~i se rnentine cald, Aceasta com-
presa cu terci se poate pastra i?ipeste noapte.

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE

Se fierbe apa intr-o oala, se atirna deasupra 0 sita in care se mtroduc plante
proaspete sau uscats i?ise acopera. Dupa cltva limp se iau plantels calde, muiate, se
pun intr-o pinzi§ cu tesatura rara ~ise aptica pe locul suferlnd. ToWI este acopent apoi
cu un postav de lina i?ilegat strins cu mai multe cirpe. N-are voie sa apar~ nici un fel
de senzatie de reee. Foarte eficienle sint compresele eu abur] de coada-ealulul. Com-
presele cu abun sint lasate sa-~i taca efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte,

PREPARAREA ALlFIlLOR ~I A ULEIURILOR

Se maruntesc de 2 or! cite 2 milni pline de plante. Se ineing 500 grame de untura
de pore, ca ~i cum soar pune i?niiele la prajit. Plantele se amesteca in aceasia graslme
fierbinte, se lasa sa sfiriie scurt in tigale, se amesteca in continuare, se trage tigaia de
pe foe, se acoperA ~i se lasa la rece peste noapte. A doua zi se inealzei?te totul usor,
se filireaza printr-o bucata de titon, iar crema astfel oblinutA se introduce cit este calda
in borcanele pregatite dinainte.
Prepararea ulelurllor are loe astfel: Fiorile sau plantele se bag A fara a se indesa
Intr-o sticia pina la git ~i se toarna deasupra ulei de mi!lsllne presate la rece, in asa fel
incit uleiul sA acopere plante Ie eu un sfrat gros de 2 degete. Se lasA 14 zlle la soars
sau in apropierea ma~inli de gatit.

BAILE DE PLANTE
Bale completa: Plantele respective sinl puse peste noapte la macerat in apa
rece. Pentru 1 bale este nevoie de 1 galeata (6-8 IItri) pllna eu plante proaspele sau de
200 grame de plante uscate. A doua zi, eantitatea respeetiva este incalzltA, lar extrac-
tul este turnat in apa de bale. Durata bail - 20 minute. Inlma trebuie sa stea in atara
apei. Sa nu va ~ergeli dupa baie, ei sa va bag~ in pat in halat sau prosop de baie ca
sa transpirati timp de 1 ora.
Baie de sezut: Pentru 1 baie de sezut se iau numai 1/2 g1llel:l18de plante
proaspete sau aproximativ 100 grame de plante useate !?ise procedeaza ca la baia

8
complete. Apa trebuie sa ajunga pina deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicafiile
de la Recareplanta In partel
Apa reincAlzita a baii complete sau a eelei de sezut poate Ii folosita incA de 2 ori,

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE

(COMPRESELE CU BITTER SUEDEZ)
In funqie de dimensiunea Iocului suterind, se ia 0 bucata mai mare sau mai mica
de vata sau celofibra, se umezests cu bitter suedez eyise apliea pe porpunea bolnava,
care a fost unsa inainte in mod obligatoriu cu untura de pore sau pomade de lilimica,
pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din piele. ~ poate pune deasupra 0 bucata
ceva mal mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apol sa leaga 0 cirpa
calda, eventual e fa~. Compresa este lasata sf! acponeze 2~4 ore In functie de boala
sau de modulln care este suportata. Daca pacientul suporta, compresa poate f tinuta
chiar ,ntreaga noapte, Dupa indepartarea ei, pietea se pudreaza. Daca apar totusi
iritarl ale pielli la persoanele mal senslbile, atunei compresele trebule folosite limp mai
scurt sau seoase din dnd In clnd, Persoanele alergice nu !rebuie sa utilizeze plaslicul,
el vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau eelofibra. Sa nu se uile in nici un
caz ungerea pie Iii cu graslme inalnte de aplicarea compresell Daca apar mincArlmi,
ungeli locul eu pornada de frlimlca.
Cu aceste comprese nu este obligatoriu sa statl la pat; daef! sint blne fixate, se
poate sedsa sau chiar umbla eu ale prin casa.

9
 PLANTELE MEDiCINALE din farmacia Domnului

BRUSJUREU:* (Petasites otfieinalis)

Brusturele creste pe maluri de riuri ~i piraie, in ~anluri ~i
hziere. Se mai numsste !?i broscstan, brustur, buedea-
ciumel, captalan, clococean, gul~-de·balta, lipan, podval-
mare. smintiniclt Esta sensibil mai mare dedt podbalul
galben, din a carul famille face parte. Frunzele sale devin
marl cit palMa, sint user dinlete ~iacoperite ou un put grl
pe partea inferioara. Fiorile, in nuante de la alb murdar pina
la roz pal, au forma unor cosutere ~I sint dlspuse des pe
pornonea supertoara a tulpinil.
Radaclnile, care au actiune an\itermlca !?iau fost foarte
cautate in timpul epidemiilor de ciurna, se culeg inca inalnte
de perioada de inflorlre. Ceaiul sudorific ss admlnistreaza in
caz de febra, Insulicien1a resriratorle, artrlta (gut6) ~i
epilepsle. Se beau zilnic, incetu cu Incetul, 1-2 cestl, Frun-
zele marl ~j proaspete se apllca sub forma de comprese,
nu doar la entorse, luxatll !ill picioare ranite de prea mult umblat, cj ~i in orice fel de
arsura, in lezluni ulceroase canceroase ~i in plagl usturatoare,

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiulul: 1 lingurila rasa de radacini de brusture se pune peste

noapte la maceral in 1/4 litru de apa, se fncalze~te dirnlneata ~i se
strecoara.
Comprese: Frunzele proaspete sint spa late, zdroblte ~i apllcate sub forma de
cornpresa, Aceasta operate se repeta zllnic de mal multe ori.

CA~UL.POPII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Ca~ul-popii cu frunze mlcl (M. vulgaris) - numlt ~I "anull, cas, colacsl, covrlgel,
nalbi!l-si!llbatica, nalba-rotunda, turtele - creste pe
linga garduri, marglni de drum,
ziduri vechi ~i grohoti~uri· de panta, insa numai In imediata apropiere a unei regiunl
populate. Daoa este gasit vrsodata departe de orice asezare ornensasca, este sigur
cs acolo au fost odata 0 curte, 0 ferma sau 0 casa, Casul-popli cu frunze mari (Malva
granditolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-
alba, nalba-de-cimp, nalba-mica. Aceste plante, ca ~i alte varietali de Malva, sint
raspindlte prin gradinile de flori !?izarzavat, Ele contln In frunze, flori ~itulpini substante
mucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este 0 pienta tiritoare, putin
lemnoasa la baza rizornului. Ea are frunze cu lujer lung, zirntate rotund. !fi flori micl, de
la violet la roz pal. Fructul rotunjor arata ca 0 roata de cas, de aceea numele de .casul-
popii". Nu exista probabil deal pU\ini copii crescuti la tara care n-au min oat aceste

• Am trecut plantoJo in ordlnOtl 1Ilfabolic6 a denumlrll lor prlnolp{lle IOlttllnft,tl. Cofolohc: dcntlmlrl popularo do circul(lpo mol
re_,ttinsi &tnt enumelate tot Tn ordine olfabotici in e4chuAsubcapitolului rezel'Vai fiec',e' plante in porte (n. It.)

10
 "rotile de ca!;l" sau nu s·au jucat cu ele. Fiorile;
frunzele !;li tl,!lpinile se culeg din lunie plna in
septembrie. Intrudt la uscat se pierd din sub-
stanlele mucilaginoase, planta ar trebui utilizata
cit se poate de proaspata, Dar !;li planta uscata
mal are suficiente puteri tamaduitoare.
Nalba se dovedeste benefica mai ales sub
forma de ceai in Inflamatiile mucoaselor din ln-
teriorul organismului, in gastrite, in Inflamatiile
mucoaselor vezlcale (ale vezlcil urlnare),
gastro·intestlnale 91ale cavilatii bucale, ca !?itn
uicerele gaslrice (stomacale) si intestlnale. In
acest scop se poate prepara o supa din frunze
amestecate cu orz. Intii se lasa orzul sa fiarba, iar
dnd s-a racit, se adauga frunzele de nalba.
Nalba esle indicata !?i in caz de secretie
pulmonata abundenta, bron!;lita, tuse '9i
ragu!;leala puternlca (dec1!n larlngita), amigdalita 9i gura uscata. Ca sa nu se dis·
truga substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noapte In apa rece, pentru a sa
forma asa-nurn'tul extract rece. Halia pentru 0 zj este de 2-3 cestl caldu!e, baute in
inghi~turi mlci. Chiar 9i In cazul unui emflzem pulmonar rebel, considerat adesea ln-
curabil, care provoaca g~ele insuficienle raspiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se
beau minimum 3 cesn pe zl, dupa cum am mentlonat mai sus, iar frunzele 9i norue,
zdrobite, strecurate !;libine incalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in
zona bronhiilor !;llpe piept,
Excelentese dovedesc baile de ochi !?icompresele la ochi tacote cu ceai de nalba
caldut, pentru cazurlle rare clRd apare 0 secare a secrepet lacrimale, care creeazs
bolnavului 0 oarecare indispozitie !;lisenzauade neajutorare.
Spaiaturile cu nalba calduta sint benefice in alergiile tenului, care provoaca
minciirimi si usturiml faciale. Nalba este folosita, extern, pentru rani, abcese.jncloare
sau miini umHate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor f1eblte. In aceste
cazuri se prescriu bai de picioare sau de miini (a se vedea .Moduri de folosire").
Aceste bai au dat in practica mea rezultatelecele mai bune. Ele sint foarte indicate
tocrpai dupa 0 fractura la plclor, cind acesta este tot mereu suprasolicitat sl se umfla.
In veclnatatea noastra locula-o femeie care-sl rupsese cu niste ani in urma glezna.
Avea permanent probleme cu piciorul ~i intr-o zi a trebuit sa se interneze iara!?iIn
spital. Am intflnit·o dupa ce a fost externata, ~chiopiitind tare, iar piciorul era umflat
pina peste genunchi. De!?imergea cu baston, inainta rnlf·un ritm de melc. Am luat
impreuna nalbe proaspete. A doua zi ~i·a inceput baile. Nu exagerez cind povestesc
ca dupa 0 saptamina n·a mai avut nevoie de baston 9i piciorul arata din nou normal.
La fel a fost 9i cu 0 alta femele care-sl fracturase incheietura milnii drepte ~i aceasta 0
jena tot mereu. Ce gospodina 9i mama I!?Ipoate m~naja mina dreapta? in fiecare
noapte, mina ii zvicnea r?imult timp I s·a umflat zilnic. Intilnind·o, am sfatuit·o sa faca
bai de nalba. $i acest caz s·a ameliorat grabnic.
\~' ~ . Un pic lor umflat cu ulcer varlcos nu trebuie neglijat, nici chiar la batrinete. $1aiel
'rfi ajuta baile de ~~comblnata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma sa
I spafa bine1i se aplica umede pe rana deschlsa. Rana se fnchide peste noapte ~l nu
~ se mal deschide, chiar dace.era veche de 10·15 ani sau 9i mal mult. Daca va chlnu~i
I cumva cu 0 astfel de rana deschlsa, urrnati-rnistatui in legatura cu frunzele proaspete
Ide patlagina. Veti fi surprmsl cit de repede se va inchide leziunea. $i nu veti mal gindi,
citind aceste rinduri: "Aicl doamna Treben exagereaza rau de totl" Daca afirm toate
aceslea, esle in urma experien\el adunate in ultimul limp.

11
 Acum vreau sa relatez 0 istortoara care, desl pare miraculoasa, corespunde totusi
reaJita!ii: Este realmente uimitor ce pertormants poate avea aceasta micuta planta
medicinala care se bra~te pe pam!nt. $adeam intr-o zI in Unz. slngura la 0 masa a
cazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. 0 doamna s-a asezat la masa mea sl,
intrind in verba, am aflat ca-!?I face grlji in legatura cu sotul el care trebuie sa se In-
terneze periodic in spital, iar de curind sl-a plerdut !?I vocea. Medicil tot evitau sa
raspunda la intrebarile ei ~iIi era. tearna sa nu fie yorba despre un cancer larlnglan.
"Nu fiti dsscuraiata", l-am spus .• lncercan cu plante medicinale. Doar exista minunata
nalba care ajuta in larlnglte. Se face cu ea gargara de mal multe Or! pe zi, iar resturile
plantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplica peste
noapte sub forma de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplat intr-o jol. La
rnasa ne-am imprietenlt sl am facut schimb de adrese. Saptamina urrnatoare, miercuri,
respectiva doarnna mi-a telefonat: "Un Inger p~itor v-a scos in calea mea ~I rn-a trimis
la masa dumneavoastra. SOlul meu este mai bine. Am facut exact asa cum a~ spus.
Filca noastra este medic la Viena, I-am comunieat intenlia mea de a-t scoate pe tatal ei
din spital, ca sa incerc sa-I tratez cu plante medlclnale, <<Dace asIa Ie Iini!,lte!?le,
mama, incearcal» mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zls !?i el ca
n-are in prlnclpiu nimic impotriva plantelor medicinale, Deci mi-am luat sotul acasa: el
facea gargara, iar eu ii puneam compresele calde la gil. De cileva zile ~i-a recapatat
chiar si glasul.·.Dupa 0 saptamina a venit un al doilea telefon: "Sotul meu e bine !?I
spera sa-~i poata relua curind orele ~i sa-~i tina cursurile. AI? vrea doar sa va mal
comunlc ce a zls medlcul primar care-t consutta pe barbatul meu, cind i-arn povestit
totul: <<femela aceasta menta 0 medalie de aur!»"
• Buna noastra nalba nu este deci eficace doar in larlngite, ci !?iin cancer laringlan.
In astfel de cazuri se pre para un extract rece, lasind peste noapte cantitatea de plante
necesara dozei pe 0 zi sa stea la macerat in 21/2 litrl de apa (1 linguriti3 cu virt de
plante la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceralul se incalze~le user I?i se tine intr-un
termos datit in prealabil cu apa fierbinte" Se beau 4 cssf pe parcursul zllei, incetul cu
fncetul, iar cu restul se face gargara, In cazul unel uscactunl a gurli, gitlejulul ~I
nasului, care stimeste deseori 0 puternica nervozitale a bolnavului, se face tot gar-
gara ~i se clatel?te gura de mai mulle on pe zj cu ceai de nalba. ~icontra usciiclunil
ochilor se !olosesc cu succes bai !?icomprese cu acelasi ceal.
Nalba, care crests mai ales pe IIngA gs:>spodarlilelarane!?li, este alungati3 tot mal
mull in zilele noastre din aceste locurl, In straoanla de a indeparta umezeala ~l
muroarla ~I de a da casel un aspect placut !?Iin axterlor, se toarna deseori 0 fil?ie de
beton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apel de ploaie. Atunci i se ia rnsa
nalbei locol ei ffiO!?tenil de genera~i. A!?a dlspare tot mai mult acest mare ajutor al
omenilii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i rnultumlrn Domnuluil

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealulul: Numai ea extract reoe! Se pune 1 lingurita (cu virf) de

plante la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, di-
mineata se incalzel?te usor.
Bal de plcloare ~i milnl: 2 miini pline de nalba se lasa peste noapte in apa re-
ce, intr -un recipient de 5 litri. A daua zj se fncalze~e totul ali! cit suporta
miinile·;;j picioareie. Durata baH - 20 minute. Apa, reincalzita, poate Ii
folosita inca de 2 ori.

12
 Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea ceaiului se incalzesc user
In PU1inaapa ~ise face un terei, amestecindu-Ie cu faina de orz; terciul se
Intinde pe 0 bucata de pinza i?ise aplica local, cit e cald .

. CIMBRUL (Thymus serpyllum)

Numit ~i burulana-de-balsarn, cimbrisor. cimbru-de-
cimp, cirnbru-saloatic, iarba-cucului, lamil1a,sarpun, lamilta,
tlmian, cimbrul create pe pasunl Insorite, pe povirnii?uri l?i
pe liziere rnguste eyipretera rnusuroiul mic de lumici de pe
cimpii. Are nevoie de multi'! caldura ~i mult scare; de aeeea
il plac suprafelele pietroase eyipai?unile alpine unde catdura
pan:lintului radiaza in mod special.
In ar~~a soarelui amiezii, din pem~efe florilor violete sa
revarsa un parfum loarte aromat care atrage insecte ~i al-
bine. Dintotdeauna m-au ademenit acesle florl minunate cu
mireasma lor cu totul aparte; simpatia ~ dragostea mea Ie
apartins inca din copllane,
Cimbrul a venil la noi in secolul al XI-lea din tanle
medlteraneene, lar speciile cultivate ~i iar~i salbaticite se
gasese in gradlnlle noaslre mai cu seama ca cimbru-de-gradina (Thymus vulgaris),
numit ~i clmbru, clrnbrisor, clrnbru-rnlrosltor, iarba-cucului, lamli!a. Acesta, spre
deosebire de cimbrul-de-cimp, aJunge pina la 0 inal~me de 50 cantimetri, Ambele au
acelasl elect curativ.
Cimbrul era renumi! inca din anttchltate. Trad~ia spune: .Clrnbrul este mai ales
rspezlt, inflerbintat !?iaprlns. Et slimufeazA f1uxul diuretic l?i clclul lunar, aecelereazc\\
avorturlle, lar la 0 nastere norrnala gra~te iesirea pruneului din Irupul mamei.
Sautura preparata din el CUra!apllr1i1einterne ale organlsmului."
Stsreta Hildegard von Bingen menlloneaza cimbrul ca leac impotrlva leprei, a
parallzlel ~I a boillor de nervi. Cine oea dlmlnsata in loc de cafea 0 csasca cu eeai
de oimbru va reslmti curind eleetul sau blnefacator: 0 prospstima a spiritului, 0
senzatie pillcutil in stomao, IIpsa tusei de dimineata eyi0 stare generalll buns.
Cimbrul, mu~elelul ~i coada-~oricelului eulese in soare ~ splicate ca perna uscata
de ptante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in alinarea
durerllor nevralglce faclale. Daca acestea sint ,nsolile de crisparl ale felei, se
folosests supllrnentar 0 perna uscata de pedieutll. Un III ran in virsla de 79 de ani
suferea de 27 de ani de 0 grava nevralgie faclalll. Fusese operat deja de citeva ori la
lala. i~i atrasese boala clnd venlse intr-o zi acasa ud leoarca de la cimp si, liind cha-
mal in calltatea sa de primar la p ~edlnla urgenta, nu avusese timp sa-i?i schimbe
halnele, plecind cu ele ude pe el. In ultimele luni ale bolli, gura I sa retrasese eu duren
mari aproape pini!i la ureche. Compresele eu ierburi suedeze I-au adus la inceput 0
usoara ameliorare. Abla eind plantele enumerate mai sus ~i eulese in soare is-au apli-
cat ca pernll, s-a vazul fulgerator 0 schlmbare in bine. A mai bi!iut din acest tel de eeai
~i dupa ee l-a trecut nevralgia laciala.
Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea relaee dup(l un tifos. Dol ani am 101
°
incercat lara rezultal diferile metode. Dupi!i singura baie de cimbru, cu durata de 20
minute, la care lusesem slatuiti!i, a ie~it un alt copil din cada. Ca ~i cum s-ar f apasat
un buton, a eazut de pe el tot ee era bolnav asemenea unui palton ~I din acea zi a
ineepul sa infloreasea in mod vizibil.

13
 Cimbrol se culege In perioada infloririi, din lunie pina in august; cel mai bun este
cel cules in soarele amiezii. FIorile pot fi puse lntr-o sticla umpluta piria la git ~llasate
10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop, Uleiul de cirnbru se toloseste con-
tra paraliziei, in apoplexie, scleroza in placi (multlpla}, atrotie musculara, reuma-
tisll} ~ientorse.
In caw I crampelor abdominale, stomacale ~I menstrua Ie, ca ~iin spasmele or-
ganelor pelvlene (genitale), este indicat cimbrul atit in uz intern cit ~i in uz extern. Se
beau 2 cssf pe zi. Fiorile culese ih soarele amiezll ~i uscate se aplica extern sub forma
de perne de plante fn cazul crampelor. Inainte de culcare, aceasta perna se incalzeste
ihtr-o tigaie ;;i se pune pe stomae sau bazin. Se recornanoa pernele de plante ;;i in
umflaturi, contuzii ~i reumatism vechi.
Asociat In parti egale cu patlagina-lngusta. cirnbrul si-a dovedit eficacitatea in
combaterea atectlunllor caller respiratorii, a sectetiilor abundente ale bronhiilor ;;i
a astmului bronslc, ba chlar a tusel convulsive. Intr-o ceases cu apa fierblnte se In-
troduc 0 felie de 'Iamiie ;;i 1 linguri\a de amestec clmbru-patlaqina. Repaos: i/2 mlnut.
Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte ;;i in lnghiliturl mici. Se prepara proaspat de 4-5 ori
pe zi; daca ameninla pericolul unei pneumonii, acest ceai luat din ora-n ora in
Inghiliturl rnicl nu-sl va rata efectul. Din ferlcire, mai exista inca multe marne care n-au
uitat clmbrul. De foarte multe ori nu se line fnsti seama de faptul ca daca se dti copiilor
bautura direct de la frigider se poate ajunge la 0 bronstta cronies, iar acsasta duce ih
anii urrnatort la emfizem cu grea insuficien\a resplratorie.
Tlnctura de eimbru (a se vedea "Modurl de lolosire") serveste ea freelie pentru
fortificarea membrelor la copiii slab dezvoltatl; dar ;;i bolnavii de scleroza in placi
(multipla) ar trebui sa apeleze la aceasta frlctionare.
De cit chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil bolnav ar fi tratat la timp eu
cimbru, fie sub forma de ceai, fie de bai, Multi copii agita!i sau nervosi au capatat un
somn sanatos printr-o baie de cimbru. Dar 9i oamenii su!erind de surescitare ner-
voasa ~i depresiuni se insanato;;esc la scurt timp dupa ce fac asemenea bal.
N-ar trebui trecut cu vederea laptul ca acsasta planta medlcinala este un remediu
indicat contra patimei betiei. Se toarna 1 IIUu de apa clocotita peste 1 purnn plin de
cimbru, se acopera ~i se lasa 2 minute in repaos. Ceaiul se pune inlr-un termos ;;i se
da alcoollculul la fiecare sfert de ceas efte 1 IIhgura pllna. Urmeaza greturl, varsaturl,
purgaJie !?iurlnari puternice, valuri de sudoare, 0 mare potta de mincare !?1sernzatie de
sete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile, iar mal tirziu tot mai rare, cura
se repeat
»i In crizele de epilepsie se recornanda clmbrUI. Ceaiul, 2 cssti pe zi, nu 'se bea in
criza, ei pe tot pareursul anului sub forma de cura de 2-3 saptam!ni, ,pu intreruperl de
cite 10 zile. Minunat ;;i foarte prielnic este siropul de cimbru. In racell, el se
administreaza ihaintea meselor.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 0 Iingurita (cu vfrf) de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspat
fiarta ;;i se las a sa stea putin.
Adaos la bale: Pentru 1 bale cornpleta - 200 grame de plante (a se vedea
,,9ai complete" la capitolul .Partea generale").
Tincture de cimbru: Cu inflorescentele eulese In soarele amiezii se urnple 0
stiela pine la git, fara a se lndesa, se toarna rachiu de secara sau de
fruote de 38-40% ;;i se lasa sa.stea 14 zile la scare.

14
 Ulel de clmbru: Cu inflorescenlele euless In soarele arniezf se umple 0 stlela,
fara a se lndesa ~i se toarna deasupra ulei de rnasline presate la rece, In
a~a fel inci! uleiul sa stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Se
lasa 14 zlle la soare sau 1'napropierea ma~lnii de gatit.
Perna de plante: Se umple 0 perna cu plante ~i se insaileaza.
Sirop de cimbru: Fiorile ~i tUlpinile culese In soare se umezesc cu mijnile ude
la Introdueerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahar nerafin,at ~i se
apasa pentru a se 1'ndesaIn borcan. Se lasa totul cca. 3 saptamini la loc
insorit. La filtrare, 1I0rile~i tulpinile irnbibate au zahar, trebuie spalate doar
cu pU1inaapa, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropulla foe rnlc sa/
se evapore fara a-l lasa sa fiarba. Siropul n-are voie sa devina niei prea
subtire, nici prea gros, deci esfe lasat sa se raceasca 0 data sau de
doua ori, pentru a se face 0 proba.

CIUBQTICA-CUCULUI
(Primula offieinalis - P. veris)

Fiorile galben-aufii ale aoestei speeii de clubotlca-

cucuJui raspil;ldesc 0 mireasrna ph!icuta, asernanatoare
mierii ~I tormeaza 0 umoeta dispusa pe 0 tulpina Inalta
de 10-20 ee.ntlmetri, care se ridica din centrul unei
rozete. Aceasta Varietate se mai nurneste !?i aglica,
anghelina, caloe, cinci-toi, cizma-eueului, talpa-qistei,
lila-cap rei, lila-0Ii, urechlta-ursului, Ea crsste cu
pracaders pe cimpiile din zonele deluroase si
prealpine.
Foarte rasplndita Primula eliator, cunoscuta tot sub
numele de c.iubolica-cucului, dar ~i de agliel, agrl~el
sau fila-vacii, ere~te pe mal toate eimpiile, la marglni de
padurl ~i sub tufl~uri ~i poarta pe tulplna 1'nalta0 urn-
bela florala de un galben deschis. cu un parfurn slab.
Forta ei curative este egala In vaJoare cu cea a Primulel
officinalis, putlnd fi tolosita exact in acelasi fel.
o alta subspecle, Primula auricula. cunoscuta sub
denumirile de urechea-ursulul, ciubotiea-cueului.
ciubojiea-ursului, urechea-soarecelut, urechlose, este 0
planta alpina, care S8 alia sub stricta ocrotire a legii,
neavlnd deei voie sa fie culeasa.
Afllndu-ma intr-o societats, vecinul meu qe masa rn-a povestit ca este la Gallspach
la cura, Acaasta fusase ultima sa speranta. I,ntrucit cura se apropia de sfir~lt probabll
fara nici un rezultat. nu ~tia oe sa mal faca. In ciuda somnlfaralor loarte puternlce. nu
putea dormi. Neurologii din Unz l1iViena nu l-au putut ellbera de acest calvar: Cind sa
intinde seara in pat. mort de oboeeaia, n cuprinda 0 durere de perca l-ar stinge cineva
o ligar~ aprlnsa pe partea anterioara a label plciorului. Din aceasta cauza ests fizie l1i
suneteste la pernint l1iIn pragul disperarii. l-am spus ca l1tiu lin ceai excelent contra In-
somniei. Dar va avea el oare etect imediat din prieina administraril i'ndelungate a unor
somnlfere diatre celemai putemice? - A incercat. Am facut cuno~tin1a pe 7 decembrie
1976. l?apte tile mai tirziu am mers in vizita la niste amici de-ai lui care mi-au corriunl-

15
cat inca din u~a bucuria ca prietenul nostru comun i~i recapatase somnul. in acelasi
timp 11dlsparuse ~I durerea din laba picloruluL Ceaiul 11ajutase sa-si regaseasca
sanatatea In cel mal scurt timp, inlatunnd ~i toate tulburarlte nervoase. Medlcul care-t
trata I-a rugat apoi sa-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei:

50 grame de ciubotica-cucului Se opareste 1 linguri¥i (co virf)

25 grame de nori de levanlica din acest amestec co 1/4 litru de apa
10 grame de sunatoare ~i se lasa sa stea 3 minute. Ceaiul se
15 grame de con de hamel bea foarte cald, in inghilrtUri mici,
5 grame de radaclnl de odolean inainte de culcare. Se poate indulci
cu pu~ina miere dupa gust.

Cealul ar trebul preferat orlcarul somnifer chimic. Aceslea din urrna distrug
sistemul nervos, in limp ce ceaiulmlatura toate tulburarlle nervoase.
Mama mea culegea in fiecare primavara clubotica-cucolul pentru ca stla ce influ-
enla llnistltoare are asupra lnlmi! !ii a nervilor. Se aduna inlreaga umbela florala su-
perioara, Preolul Knelpp a fost un mare adept al aeastei flori, Exista 0 folografie de-a
lui in care poats fi vazut cu ciubotica-cucului in mma. Prin efectul ei depurativ,
ciuootica-cuculcl ellmina toate substantels toxice care duc la artrita (guta) ~i boli
reumatlce. Preolul Kneipp afirma: "Cine are predispozhle spre boala articulaliilor sau
aiectiunea membrelor (mlelege prin aceasta artrita !ii reumalismul) sa bea zilnlc 0 pe-
rioada mallunga de timp una pina la doua cesti cu ceal de ciubotica-cucului. Durerile
puternice se vor atenua ~i cu timpul vor disparea complet."
Cealul de clubollca-cucului este in plus !ii un mijloc excelent de intarire a nervilor ~i
de toniliere a Inlmil, calmeaza mlgrena !ii durerlle de cap pe baza nervoasii, are un
efect ie~it din comun asupra lnflamatlel miocardului, a hldropiziei !ii a tendinlel spre
apoplexle. 0 fiertura de radacinl, amestecata cu miere, da un ceal pentru rinichi care
ajuta la eliminarea calcululul vezlcal (pletrella vezlcs).

Se recomanda urmatorul ceal depuratlv de prlmavara:

Se tolosests 1 lingur!ta (cu virf) din
50 grame de clubotlca-cuculul acesl amestec la 1/4 litru de apa, plan-
50 grame de mladite de soc tele se oparssc ~i se lasa sa stea 3
15 grame de frunze de urzlcl minute. Se beau In tfmpul zilei 2 cssn,
15 grame de radacini de papadie inghititura cu ingh~itura; ceaiul se
indulcs!ite eventual cu pulina miere.
(Prin mlMile de soc se inlelag mugurii tineri, care locmai rasar primavara!)

Performanle foarte bune in afecllunlle Inimii realizsaza vinul de Ciubotica-cucu!ui,

pe care nl-I putem prepara singurl prlmavara, Se umpte O.Sliclade 2 litri cu flori proas-
pete de clobotlca-cucolul (umbelele florale mtregi), tara a se Indesa, lar deasupra se
toarna vin alb natural, curat. Fiorile trebule sll fie acoperita, Sticla se lasll, astupatii
usor cu un dop de pluta, s1:lstea 14 zlle in soare. in afecllunlle cardiace se ia din cind
in cind cite 1 mghllilur~ de vin, cardlacil pot s~ bea Plna la 3 lInguri pline pe zi,

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzle: Se oparsste 1 lingurit~ (cu vir!) de plante cu 1/4 litru de apa !il se lasa
sa stea putln.

16
 Vin pentru inima: Modul de fabricare si folosire se cauta la fragmentul
respectiv din textl
Ceai pentru dormlt: Modul de amestecare l?ide utilizare se oauta la fragmen-
tul respectiv din text!
Ceai de primavara (depurativ): Modul de amestecare l?i utilizare se cauta la
fragmentul respectiv din.text!

COADA-CALULUI (Equlsetumarvense)
Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului,
bradil?or, coada-iepei, coada-minzului, nodalica, opin-
tici, psrul-porcuul, sirul?lita.
Prirnavara timpurie, din rizomul care creste adinc
ies mai inti! tulpinile fructului, colorate maroniu, rodl-
toare l?i purtatoare de spori. Abia mai tirziu apar frun-
zele verzi l?i inalte de pina la 40 centimetri, care se
aseamsna cu nil?le bradu~ cu forma regulata. Coada-
calului se gasel?te pe cimpuri, terasamente de cate
ferata si povirnlsuri, Acea varietate care creste pe
pamint argilos este cea mai tamaduitoare. Contine, in
fun~e de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care
produce un efect curativ foarte bun. Bineinteles ca se
va evlta planta de pe ogoarele ingral?ate chimic.
Coada-calutui cu dimurelele foarte fine creste cu
precadere In padurl 9i liziere. ~i aceasta varietate are
put~re de leac.
In medicina populara, aceasta planta rnedlcinals a
fost apreciata inca din timpuri indepartate, in special
datorita tortei sale hemostatiee (care are proprietatea
de a opri hemoragia) 9i a reusitelor in eazul bolilor renale si vezieale grave. Totusl,
ea a fost data uitar;i in decursul vremurilor. Chiar preotul KneIPP. marele nostru medic
naturist popular, a fost acela care a readus eoada-ealului la irnportanta sa anterloara,
EI 0 declara drept "unica, de ne1nlocuit9i inapreciabila"in eazul hemoragiilor, al
vlirsaturilor eu singe, al atectlunllor vezieale ;>irenaI.e,al pietrei {Ii nisipului. .In 0
mie de afectiuni", serie el, ,In rani necrozate, chiar in abcese eaneeroase sau
osteoporoza, coada-calului obuns psrformante iesite din comun. Ea spala, eurata,
dizolva, arde, indeparteaza tot ce este stricat. Adesea, planta umsda, calda este
invelitain cirpe ude l?ipusa pe locul care trebuie sa se vindece.·
Preotul slvepan KOnzleafirma ca to~ oamenii inceplnd de la 0 oaracare virsta ar
trebui sa ia zilnic ca bautura permanents 0 ceasca cu ceai de coada-calului.Atunci
toate durerile reumatice, artrltice ;>i nevralgiee ar dlsparea, fiecare om ar avea un
apus de viata sanatos, Povestesteca un barbat de 86 de ani a fost eliberat datorita
unei bili cu aburi de coada-caluluide 0 durere ingrozitoare provocata de 0 form are
de caleul {Ii ca a mai trait inca multi ani. Preotulelvelian mai spune: ..Cele mai puter-
nice hemoragii {Ii varsiituri cu singe Ie va vindeca planta, luata intern sub forma de
ceai~In timp scurt, ba chiar aproape pe loc,"
In cazul racelilor vezleale sl al durerilor spastice nu exista un remediu mai bun
decil 0 infuziede coada-caluluiai carei vapori sint lasati sa actioneze asupra vezicii,
fnvelindu-sebolnavul 10 minute rntr-unhalat de baie. Repetindaceasta procedure de
17
citeva ori, se produce 0 disparitie trsptata a raului. Batrinii care deodata nu mal pot
urlna ~i se zvircolesc de durere, intrueit urlna nu lese deloc sau doar pieatura cu
pieatura, sfnt ellberali de chin gratie aeestor aburi fierbin!i de eoada-calului, lara ea
medicul sa-I sondeze.
in cazul nlsipului la rinichi, al ealeulului renal ~i vezleal (pletrel la rlnlchl ~I la
vezlca) se fae bAi de sezut fierblnll cu ccada-calulor, bindu-se in acslasl timp eeai cald
de coada-calului in inghtptun miCl ~i linindu-se unna, pentru a 0 ,9eli in eele din urma
cu presiune. In aeest fel, piatra se elimlna de cele mai mulle ori. In legatura cu aceste
indrumarl am pnmit sensori care nu fac decil sa eonfirme eele de mai sus: Metoda a
dus la ellmlnarea calcululul renal, respeetivii oameni se sirnt bine ~i nu-i mai janeaza
nimic.
rn situatil ln care aile mijloace diuretice nu au avut efect, eoada-calulul a ajutat, ea
de exemplu in reten~iile de apa in pericard, in pleura sau in tulburanle renale de
dupa scarlatina ~I alte boli intecpoase grele cu dereglari in elimlnarea ape!. Dupa ce
bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijloc
excelent atit intern cit !iii extern pentru a ajuta tunctlonarea normata a rinichilor ~i a
vezicii urinare.
o singurA bate de sezut cu coada-calolui face rnnuru in Inflarnatille bazlnetulul
renal ~i in pionefrlta Pentru aceasta se folosests - deci numai ca uz extern - coada-
calului cea lnalta, care are ruste tulpinl de grosimea degetulul ~i oreste in cimpille
mla!ilinoase ~I pa~unile alpine ~I care aduee 0 usurare in cazul aoestor maladl!. 0
buna cunostlnta de-a mea a zacut saptamini ~i luni intregi in spital la Innsbruck cu 0
grava lntlamatle a bazinetului renal. Nslntrezannd nici un sfir~it aI suferin!ei, mi-a trim is
de-acolo un semnal de a1arma.Am slatuit-o sa faca 0 baie de sezut cu coada-calului.
La pu~ne zile a sosif 0 scrisoare: .MI-al salvat viata. Sint acasa, Baia de sezut cu
coada-calului mi-a luat tot raul, dindu-mi fo~e noi," Coada-calului cea i'nalla, eu tulpini
groase cit degetul, culeasa de pe cimpii ml~tinoase ~i pa!?uni alpine are voie sa fie
folosita numal pentru bai de sezut, Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia
numai planta cutsasa de pe ogoare, drumuri de lara ~i liziere
Dupll 0 nastere grea se poate intimpla ca la !inerele marne sa apara tulburarl de
vedere, cauza constind bineinleles In faplul ca la nasterea unui cop II rinichii femeli au
avut de suterlt $1ei. Baile de sezvt cu coada-calulul actloneaza din exterior In sensu I
prcvocarf unei IrigM sangvine a rinlchllar, oare trage presiunea rinichilor din ochi, in
asa lellndt tulburarile de vedere dlspar treptat.
Marele medic german dr. Bonn, adept allui Kneipp, lauda coada-calului ~i puterile
sale: .Pe de 0 parte, coada-caIulUi este un mijloc impotriva hemoragiitor, pe de alta-
si aeeasta in masura cea mai mare - un leae pentru rinichl. Dupa consumul infu~iei de
coada-calului se erimioa eu u~rinla ~i din abundenta 0 urina Inchisa la culoare. In caz
de hidropizie este un rernediu rapid ~i eficaca." Cind niei un alt mijloc diuretic nu-si
mai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante si se beau 4-5 zile (in
cazuri rebele pina la 6 zite) in sir cite 5-6 cesti eu eeal de coada-calului, dar numal in
inghilituri mici, repartizate pe parcursul intregil zlle. Practica arata ca in cele mai multe
cazuri urina se va elimina.
in cazul unor eruptii cutanate (de plele) lnsotlte de minciirimi, chlar dace sint cu
cruste sau eu puroi, ajuta spalaturile ~i compresele cu Infuzie de caada-calului.
SpaJaturite !illbaile cu coaoa-catoun sint de 10105 ~i in cazul lnftamatiilcr purulente ale
patuluf unghfflor, in cel al picioarelor cu ulcer varlcos, al osteoporozei, al ranllor
vechl 171care nu se vindeca, aI utceratlltor canceroase, al stratului cornos de la
calcti, al flstulelor ~i pecinginei ~i al altor eczeme, cit liil al lupusului. Se poate aplica
~i planta opMta, invelita ealdi:! i'n drpe. Pentru a combate hemoroizll durero9i ~i
noduli' hemoroidali se aplica un lerei de plante proaspete, care se face astfel: Se

18
 spala coada-calului proaspata sl se far'i'mi1eaza bine pe un fund de lemA pina se
formeaza un terci.
in hemoragii nazale continue se pune a cornprssa cu infuzie racita de coada-
calulu;' Ca mijloc hemostatic, ea ajuta in hemoragiile pulmonare, In metroragii
(hemoragii uterine neregulate), in hemoragiile stomacale ;oi ale hemcrolzllor. Aici
este nevoie, fire:;;te, de un ceai mai concenlrat. in mod normal se calculeaza pentru 1
ceases (114 litru) 1 linguri!a cu virf de plante, in cazul hemoroizilor se pun insa 2-3 lin-
gurite cu virf la 1 ceases. Coada-calului ajuta, combinata cu ventrilica, tn combaterea
arteriosclerozei si a amneziei prin efectul ei depurativ. Poate Ii caraotsrizata drept
miJlocul cel mal bun de prevenire a cancerulul.
Tinctura de coada-calulul este :;;1un remediu deosebit de bun contra plcioarelor
care transpira (a se vedea IIM9duri de lolosire"), Picioarele spalats ~I uscate blne sint
friclionate cu aceasta tlnctura, In plus, Irebule sa se bea zilnic, dlminea\a, pe stomacul
gol, 112 ora inainte de mlcul dejun, 1 ceasca cu ceai de coada-celulut. La fel de bine
ajuta contra transpiraliei picioarelor (;libaile de picioare cu coada-calulul (a se vedea
"Moduri de folosire"). Pentru a combate matreata, parul se SRaia zilnic cl,L]n1u;;:ie..de.~
ICQada-calului, dUDaacare se masej:lza...cu_u.leU:le..maslioe de cahtate, Matrea\a val!
~disQarea foarte curin_._
-Coada-calulul amestecata cu sunatoare, oparita sl consurnata 1-2 cesti pe
parcursul zilei, in limp ee seara se maninca hrana solida, ajuta impotriva incontinentei
urinare. Se recornanda ca apa de gargars. in amigdalite, inflamatii ale mucoasel
bucale, stomatite ulceroase, singersri ale gingiei si gihgivite, fistule si polipi in ce-
ruLgurii (;ligft. Femeile care au scurgerl ar trebui sa faca bai de sezut eu 'coada-calulul.
Nu trebule uitat ca aceasta planta medicinaia este unul din leacurlle pulmonare
eele mai bune, ati'! in caz de bronslfa cronlca, cit si de tuberculoza pulmonara. Prin
consumul regulat de ceai se ebtine 0 rnsaAat0sire a plarninului tubereulos prin aportul
de acid silicic; dar !li inlaturarea slablciunl! generale existente in decursul bolii pul-
monare. __-r
Noile rezultate ale cercetarilor indreptatesc, conform botanistului austriac Richard
Wiltfort, sa se presupuna ca prin utillzarea mai indelungata a cealuiui de ceada.calului.
tumorile maligne sint stopate In cresterea lor ~i in cele din urrna facute sa dispara.
Chiar pofipii orqanelorpelvlene sau cei rectali sau inflamatiile bursei sinovlale se
combat in acest chip. In plus, se folosesc in anumite cazu~i\.comprese eu aburl de
coada-calului ~i bai de sezut cu coada-calului, Aeeste compf,i9se eu aburi aluta :;;iin
durerife stomacale spastice, in crizele hepatice (de ficat) 'lli biliare (ale veziculei
biliare) ~i in blocajele dureroase care diluneazii activitatii cardiace prin presiunea lor
ascsndenta.
La 19 decembrie 1977 am prlmlt un telefon de prln zona Steier. Era vorba de un
fermier de 49 de ani, carula ii.ap!iruse in talpa 0 ummltura tare care-l priclnula dureri
marl. Nu mai putea sa ealce. In spital a fost tlnut citeva zile !iii trimis iara~1acasa, L-am
sfatuit sa-!iii puna comprese cu-1\!luJ:L~ coada:_c;_alului care dizolva chiar :;;1tumorile
maligne. Va puteli imagina Cif'8rn fast de5lJi"prfi1sa clnd mi s-a telefonat pe 22 decem-
brie, ded 3 zile mal tirziu, ca umfliitura dlsparuss oomplet. Plelea era ni~el flasca 9i
moale la plpait, iar urT)flatura tare nu se mal slrntea. Un nou miracol din Iarmacta
Domnulull
Am putut conslata din experienla ca !li ~ele mai grave discopatii dispar foarte
rapid cu ajutorul bailor de !lezut cu coada-calului, daca nu au luat na~tere prin blo-
carea unui nerv. Radiografiile arata coloane vertebraie uzate din cauza virstei, la care
rnsa nu se vede nici 0 cauzs. care sa stirneasea dureri. Presiunea unul rlnichl dereglat,
care, dupa cum a dovedit-o experienta, actioneaza ascendent, se pla.seaza in nervii de
ia suprafata care merg de-a lungul l?irei spinarii l?i pricinuiesc aee,ste dureri. Deci nu
este vorba de discurile intervertebraie, ci de presiunea exercitata de rinichi asupra

19
 nervilor care sint dsschlsi. 0 baie de sezut cu coada-ealului indeparteaza imediat, prin
electul sau in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendenta. •
o femeie in virsta de 38 de ani se trata de trei ani de durerl de dlscopatie. In loc
sa simta 0 ameliorare, durerile se accentuasera~i femeia a 1ntepenitatit de tare in
zona umeri-git, Inelt dlmineata nu se mai putea ridlea din. pat deei\ eu ajutorul unei
bare pe care sotut el 1·0 flxasede plafon deasupra patului. In perloada aceeaam tinut
o prelegere la Steyr ~Ieu acsasta oeazieam cunoscut-o. Va vetl mira desigur afllnd ci!!
femela a scapat, dupa 0 slngurli bale de sezut eu coada-calulul,de toate durerile ~i de
anchilozii.
Acela~ilucru este valabll In legatura cu dlseopatla prlctnulta de mersul cu trac-
torut Mi~earilezgudultoare nu valameazi!!discurlle Intervertebrale,ci riniehli sint cei
dereglati din cauza acestui rilm sacadat, la nastere de indatl:l 0 presiune ascendenti!l,
pe care baile de sezut cu coada-calului0 indeparteaza,
o doarnna din Elveliaera de Cf1.vaani tespana ca un bat din cauza vertebrei cervi-
cale. Cureleanuale la dr. Zeileisdin Gallspachau adus 0 amellorarepasagerli, niei pe
departe insa 0 vindecare. Am cunoscut-o din intiinplare. Mi·a promis pe un ton nu
fcarte convinqator ca va face 0 baie de sezut eu coada-calului dupa intoarcerea
acasa. Foarterspede a sosit apoi telefonul,plin de bucurle: Dupa numai 10 minute de
baie calda de sezut cu coada-calolui a trecut orice enohiloza $i niei n-a mai revenit
vreodata,dupa cum am avut ocaziasa aud dupa multi ani.
Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in serlerile sale: "Doua treimi din
toti bolnavii de nervi nu ar ajunge in sanatorii, daea rinlehll lor ar Ii sanatosi." De
atUnci am putut sa sfatuiesc multi oameni netericltl, care din cauza deregliirilor
rlnichilor sufereaude depresiuni, manii (Idei fixe) ~i aeeese de nebunie, sa faca bai
de sezut cu coada-calului~i sa·1feresede spitalul de boli nervoase.Aici trebuie folosit
, intern, pUP'~ u~ ~i co.ed~-~orice~ul, ~i ce~da.c<;lMui, di!!)ineS1a~i_
\ seara cite 1 ce.a~.
In tulburiirile renale grave insotite de toate efectele lor secundare trebuie
intrebuintata pentru baile de sezut coada-caloknproaspata: cel mai bine, dupa cum
+ern mai mentionat, cea inalta de pe cimpiile ml~noase. Pentru 1 baie este necesara
o galeata de !Ulfti.QliOa.<Lll pliIDle (a se vedea .Moduri de folosire"ca liii.Bai de sezut"
~in capitoiul .ParreaQenerawo).in timpul baHde sezut, rinjchiitrebuie sa stea sub apa
- durata baii: 20 minute! A nu se lilerge dupa bale, cj a se Intrain halatul de baie lii a
transpira 1 ora in pat, abia apoi a se imbraca lenjeria de noapte uscara. Reincalzita,
bala de sezut mal poate II folosjla de 2 ori.

MODURIDE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (cu vir!) de coada-caluluila 1 Iitru de apa - se opare~e, se

lasa sa stea Putin
Compresa eu aburi: 2 milni pline de coada-caluluise pun intr-o sila care se
agata peste un recipient cu api!! clocofita, Clnd plantele slnt fierb.n~~i
mol, se fnvelesc intr-o pinza de in ~i se aplioa pe locol sulerind. A se
impaeheta neaparat caldl A se lase sa actioneze mai multe ore sau
peste noapte.
TInctura: 10 grame de coada-caluJuise lasa la macerat cu 50 grame de
raehiu natural de sscara. Sa iasa sa stea 14 zile la soare sau alta sursa
de caldura. Se aglta zilnic!

20
 Bai de sezut. 100 grame de coada-calului se lasa peste noapte in apa reee,
in ziua urrnatoaremaceratul se infierbinta pina da in clocot ~i se adauga
la apa de bale. Duratabaii - 20 minute.A nu se sterqa dupa baie, cl a se
intra umed in halatul de bale, a transpira 1 ora in pal Apa baii trebuie sa
acopere rinlchii.
Cornpresa cu terci: Coada-caluluiproaspata este spalata bine si farttnitatape
un fund de lemn pina se formeazaun terci. "

COADA-!?ORICELULUI (Achilleamiliefolium)
Alte denumiri: alunele, bradatel, clure!?ica,crestatsa,
crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba-stranutatoare, prisnel,
rotatele-albe, soroclna. - I)-
Coada-sorlcelolul este 0 planta rneolcinala carela nu
putern sa nu-l rszervarn un toe in viata noastra. Desi ea
constitule sprijinul nostru de baza in unele maladii grave,
este constderatain primul rind 0 plants de leac pentru te-
mel. Nu am cuvinle suficiente ca sa recomand femeilor
coada-soricelului, Preotul Kneipp este de parere in scrierile
sale: "De mulle nenorociri ar fi crutate femeile, daca ar
recurge din cind in cind la coada-soricelului!"
Ca este vorba despre 0 fata ttnara care are tendinte
spre un ciclu neregulat sau de 0 femeie mai In virsta aflaia
in plina menopauza sau care a trecut de aceasta perioada,
pentru oricare, fie tinara, fie batrina, este important sa bea
din clnd ln cind cite 0 ceases cu ceai de coada-sorlcelului.
El influenteazain toate privintelein mod favorabii organele
pelviene (genitale) ale oricarei femei, a~a ca 0 femeie nu
poate face nimic mai bun pentru sanatatea ei decit sa-~i
culeaga, cu ocazia unei plimbari prin padure ~i ci'mpie,un buchet proaspat de coada-
sorlcelului. Ea crsste in eantitatimari pe cimpii ~i drumuri inguste de lara, pe la margini
de paduri ~i de lanur! de cereale. Fiorilesint albe sau trandafirii ~i au in soare un par-
fum aromatic, acrlsor. Fiorile trebuie culese in soare puternic, caci atunci Ie creste
continutol in ulelurivolatile !?ideci torta lecuitoare.
Cunosc 0 tinara hangl\a despre care s-a spus deodata ca ar avea cancer la or-
ganele pelvlene. Is-au presorts raze cu cobalt. Rudele sale au fost i'n~tiintatede
medici 01\ boala este lncurablla. M-am gindit la preotul Kneipp !?ila indicatiile sale in
legatura cu tulburarlle organelor pelviene!?il-am reccmandat linerei femei sa bea atita
ceal de coada-soriceluluipe zl cit putea sa suporte. Ce mirata am tost cind am primit,
nici trei Saplamini mai tirziu, prin posta vestea ca se strnte excelent !?ica incet, dar
sigu!, a lnceput sa-!?irecapete greutatea normalal
In cazul unei Inflamali1 a ovarelor se intimpla adasea ca prima baie de sezut cu
coada-sorlcstului sa ~i alunge dureriie, lar inflamalia sa se retraga treptat. La tel de
eficiente slnt aceste bai in tncontlnenja urinara a oamenilor batrini !?ia copiilor, ca !?i
in leucoree (poala alba, scurgerl). In aceste cazuri trebuie sa se baa suplimentar
ceai de coada-sorlcelulul,~I anumeJ Qe~tipe zi.
9i la prolaps uterin se fac 0 perioada maiindelungata de timp, bal de ~e?lrt cu_
SQ9c1a:.!?oriceluJ.ul,
se beau in plus 4 oesti cu ceai de~ pe parcursul Intregii

21
zile, fnghiiitura cu inghqitura, ~i se rnaseaza cu llnctura de traista-ciobanului zona
pelviana, pornind de la vagin in sus.
Miomurile sint tacute sa dispara cu ajutorul bailor zilnice de sezut cu coada-
soricelulul conllnuate 0 psnoada mai lunga de trnp, pfna ce controlul medical va con-
stata relragerea lor totala,
o tinara tata de 19 ani nu avea clclu. Medicul specialist ginecolog l-a presorts
pilula. Ciclul tot nu i-~ venit, in schimb i s-a merit enorm volumul sinilor A retuzat sa ra
in continuara pilula. Ingrljorala, mama el a vernt la mine. Am stanni-c se-i dea fetei,
zllnic, dlrnineata pe stomacul gol. 0 ceasca cu ceai de coada-soncelului. Dupa patru
si:lptamlni. totut a lost In regula ~i asa a ramas ~i pina astazi. Imi amintesc ~i de 0 alta
sltualie asemaoatoare, care a ajuns insa un caz pentru spilalul de boll nervoase ca
urmare a laptului cil nu i-a folosil nici una dmtre doctonde administrate. Din pacats, pe
vremea aceea n-aveam atita experien!a in materia de plante rnedionate.
~i in rnenopauza temeia ar trebui sli recurgli hotlirit la ceaiul de coada-sorlceluhn.
Ar II crulata de nellnlste interioara ~i de alte stan neplacute ~i balle de sezut cu
coada-soricelulul au influenlli favorabila asupra sanfllatii. Baile de picioare eu adaos
de eoada-~oricelului fae blne ~i in nevritele ge la brate ~I picioare Ooada-sorlcehnr
trebuie rnsa culeasa la ora insorita a amiezn. In cele mal multe cazuri, aceste bal aJuta
deja dupli prima data. luind toate durerile .cu mina'
Ceaiul de coada-soncelului este recomandat de Dr med. Lutze In cazul
"congestiel cerebrale insollte de durerl de parca ar vrea eranlul sa pocnsasca, apoi
impotriva emelelii, a grelurllor, a boillor de ochl lnsotlte de liicrimari, a durerllor
acute de ochl ~i a hemoragillor nazale ..." 0 migrena. cauzata de schirnbarea vremli
sau de foehn. este inlaturata de 0 singura ceasca cu cear de coada-soricelului, bAuta
fierbinte ~i incetul cu incetul; eonsumindu-se acest eeal in mod regulat. migrena
poate sa trsaca de tot.
fntrueit coada-sonceletet este nurnita in vecnae earti despre plante medic/nale
"Ieaeul tuturor relelor". ea poate f 1010slt1:l acolo unde oriee altceva pare a Ii de prisos.
Ea va alunga din organism prin torte ai depurativa difante boli care se lnstalassra de
ani de zile. Totul eslesa se faca incercarea.
Nu este tn general cunoscut faplul ca aceasta planta are 0 Influenta pozitiva asu-
pra maduvel osoase ~i ea stimuleaza acolo hematopoeza (formarea slngelui). Ea
ajuta 1'nafactlunlle maduvel osoase, in care. once alt medicament claeheaza ~I chlar
in ostecporoza. dgQ§.sa fac _ell.@....de CE1.el ~ c~a-~oricell!lui. b~ fr~!Lcu tinctura.,
de coada-soricelului. ACeasta planta meoicina!a aste un mijloc hemostatic bun in
oprirea hemoragiilor pulmonare ~ poate vindeca. impreuna cu radacina de obll-
geana, cancerul pulmonar. RiidacinJie de obligeana sint mestecate pe parcursul zllei,
iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dimineala ~i seara ate 0 ceasca, inghititura
cu inghititura. CeaiuJ ests de un ajut'br foarte rapid pentru hemoragiiJe stomacale,
pentru hll.moroizii care singereaza puternic, ca ~I pentru greutatile !,li arsurile la
stomac. In raceli, dureri de spate sau reumatice trebuie baut ceai de coada-
sorlceunui in eantitate mare ~i cit 58 poale de lierbinte. Ceaiul stimuleaza ~iactivitatea
renala regulata, inlatura inapetenla, balonarile !,li crampele stomacale, tulburarile
hep·atice, inflamatiile traiectului stomacal !,li inie;_>tinal, stimuleaia activitatea intes-
tinala ~I are astlel grija ea scaunul sa fie regulat. Inlrueit ajuta !?iin tulburari circula-
torH !,li spasme vasculare, poate Ii recomandat cu multa caJdura in anghina pecto-
rala. Mincarlmlle neplaeule din vagin se indepBrleaza prin efectuarea unor spalaturi
!?iba-rae ~ezut cu infuzie de coada-~oncelului.
Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara 0 aJifie deosebit de buna din
flori de coada-!?oricelului (a se vedea "Moduri de folosire").

22
 MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu vir!) cu 1/4 litru de apa 91se lasa pUlin In
repaos.
Tinctura: Fiorile de coada-soricelului culese In soare se introduc. Uua a Ie
Indesa, intr-o sticla pln~ la gil, se toarna deasupra rachiu de secara sau
truete de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile In soare sau In aproplerea
ma9inil de gatit.
Alifie de coada-soricelului: Se Infierbinta blne 90 grame de unt nesarat sau
de untura de porc, se adauga 15 grame de flori de coada-90rloelU[yj_
proaspete !?italate rnarunt :!Ii15 grame de frunze de zmeura taiate tin, se
lasa ~ slime scurt In ~rasime, sa amesteca ~Sla !l9.?l?l Q_e0P¥t9.
Tn
ziua urmatoare se Incazeste tolul us~r, se stoarce printr-obucata de ti-
fon 9i Sa Introduce In borcane uscaie, pregatite Clinainte. A se pastra la
frigider
Bai de sezut: A se lasa 100 grame de coada-soricelului (1ntreaga planta)
a
peste noa~e In apa race. a se da a doua zl tn clocot 9i se aaaligaJ§L
.spade ba: (a se vedea $t ,;Sai de sezut" la capJtolul"Paftea generala").

CRETI$OAIlA (Alchemilla vulgaris)

CUfioscuta 1'nlimbajul popular 9i ca brurnarie, dre\a;el,
faina-de-in. pala9ca, pleasca, ratunjir, umbra-muntelui,
umbrarul-doamnei, crstisoara creste mai ales la margini
de padurl 9i drumurl, pov1rni9u~i9i c1'mpiiumede din zone.
mai !nalte 9i muntoase. Planta are frunze semicirculare,
cu 7-9 lobi, 0 tulpina tare care nu este foarte tnalta 9i flori
galben-verzul tara straJucire, ce pot fi vazute din aprilie
pina in iunie 9i chiar mal tfrziu. De ziua Trupului Domnului
(Joia Verde - sarbatoare a bisericii catoilce, n. tr.) se
irnpletssc in anumite regiuni coronite din ea, pentru a
impodobi apoi fruntea Mlntuitorului, acasa, in collul
icoanelor. Frunzele cretlscaret stau uneori culcate ta sol,
iar dimlneata se vede 'In mijlocul lor 0 picatura de roua,
straluctnd ca ° perla. La Inalllmi de peste 1000 metri
gasim 0 varletate a crel190arel care are partea inferioara a
frunzelor de 0 st~alucire arginlle 9i care Inflorel?te atlt pe
teren calcaros. cit 91pe cel de roca primara. In timpullnflorlril, olanta este culeasa In
intregime, iar rnai tlrziu numai frunzele; plantele sint lasate apoi sa se usuce In pod.
Cretisoara este renurnita mai ales ca planta de leac pentru femei (In germana se
nurneste 9i "Frauenmantel" ;: mantou de dama, "Frauenkraut" = planta femeilor sau
.Frauenhilf" = ajutorul femeilor). Cretisoara n-aiuta numai In tulburari menstruate,
leucoree (poala alba, scurgeri), arectlunl ale organelor pelviene !?i indispoziti! la
virsta menopauzei, ci, luata la 1nceputul pubertalii irnprsuna cu coada-soriceluloi, in-
tluenteaza benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete carora nu Ie vine ci-
clul menstrual in ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretlsoara irnpreuna eu
coada-soriceknn (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta
problema. Cretisoara are efeet astringent ~i vindeca foarte rapid, este folosita ~i ca

23
mijloc diuretic ~i cardiotonic, in febra pricinuita de leziuni, rani purulente ~i abcese
neglijate.
In urma une! extractll dentare este foarte indicat ceaiul de crsnsoara. Dup~ mai
multe cl~tiri ala gurU, rana se inchide in decursul unei zlle. Cealul de cratisoara
IndeparteazA slabiciunile musculare (adinamiile, mlopatlile) !ill artlculare sl ajutA in
anemll.
in lezlunile postnatale, in relaxarea organelor pelvlene ale femeilor care au avut
nasteri grele sau in predispozi~ia spre avorturi (pentru ftxarea sarcinii) ~i fortificarea
flbrelor uterine, cretisoara este de mare 10105. incepind cu luna a trela, astIel de femei
ar trebul sa bea ceal de creti~oara. Este un mijloc atottarnadultor In toate bailie de
femel ~I ajuta, impre~na cu tralsta-ciobenului, chiar in hlsteroptoza (prolaps uterin)
~i hernii inghinale. In aceste cazuri se conserna in Iimpul zilei, ineetul cu inpetul, 4
cesf cu ceai de cre~~oara pregatit pe cit se poate din plante proaspat culese. In atara
de aceasta, se maseaza locurile afectate cu tinctura de traista-ciobanulul (a se vedea
"Moduri de tolosire", la articolul "Traista·ciobanului·, pag. 64), iar In cazurile de prolaps
uterin se incepe frictlonarea extern, din zona vaginului In sus. Alei se folosesc, sopll-
mentar, b1li de sezut cu ooada-sorlcelutul (sint necesare 100 grame de plante pentru 1
baie) , in total 3 bai pe s~ptamlna, caci apa de baie, reincalzJta, mal poate Ii ublizata
inca de 2 ort
Stramosli nostri intrebuin\au aceste plante atil intern cit ~i extern, pentru vmde-
carea ranllor, la epilepsll i?1hernll. lata un citat dlntr-o carte foarte veche de plante
medicinale: "Daca un om a avut 0 hernle, fie el tin~r sau batrln, sa puna s~ fiarb~ un
pumn de creli~oara intr·o masura de apa alit cit la~1un ou tare sa fiarba ~i sa bea fier·
tura."
in medicina populara actuala, aceasta planta ii?i ocupa iar locul binemeritat. in
special medicul naturist i?i preotul elvatlan KOnzie reteva aceasta: "Doua treimi din
toate operaliile ferneiesti ar deveni de prisos, daca planta asia de leac ar f fost Iolosita
din limp ~i vreme mai indelunqata: cacl as vindeca toate lnflamatille organelor
pelviene, febra, arsura, supuratla purulenta, abcesele ~j hernlile. Orice lauza ar
trebui sa bea 8-10 zlle din acest eeai; mul1i copii ar mai avea parte de mama lor ~i
multi vaduvi de sopile lor, daca ar Ii cunoscut aces! dar dumnezeiesc. Aplicata extern-
zdrobita i?ifacuta cornpresa - cretlsoara vindeca rani, intepaturl, taleturi. Coplil care,
In ciuda allmentapei bune, au 0 musculatura slaba, se Intaresc prln uzul continuo al
acestui oeai.'
Cretisoara care crests la inalpml mai man i?iare partea inferloara a frunzelor argin·
tie se l'ntrebuinteaza mai ales in obezltate: 2·3 cesti zilnic au un efect deosebit de ta-
vorabil. Ajuta i?i la insomnli; ~I diabetlcii ar trebui s1l bea des din acest ceal, Copiii
debili ~i bolnavicio~i se fortificE! vazind cu ochii, oaca Ii se adauga in apa de baie
cretisoara. La 1 baie se tolosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea "Bai complete",
la "Partea generala'~.
Combinata cu trarsta-ciobanului, dupa cum este explicat in capJtolul .Tralsta-cio-
banului", crepsoara aluta contra atrofiei musculare ~i in bollle musculare grele, in-
curablle. Aceasta plant1l rnedlcinala extrem de valoroasa se tolosests ~i In scleroza
multtpla.
Mi s-a relatat dintr-o zona a !aril c~ ceaiul de creli~oara (uz Intern - se bea; uz ex-
tern - sa fac spalari in zona inimii) a adus 0 ameliorare substantlala a starii bolnavului
in cazul unor grave afectiuni ale muschtutut cardiac
Creatorul nostru, in mila SA nemarginita, a lasal sa creases pentru fiecare boala
cite 0 planta; n-o sa putern niclcdata sa·i mullumim indeajuns pentru aceasta.

24
 MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se totoseste 1 linguri\a (cu Vlrf).de plante la 1/4 l!tru de

apa, se opareste doar, se lasa sa stea putin.
Compresa cu plante: Se spals 0 cantitate corespunzatoare de plante proas-
pete, se zdrobssts pe un fund de lemn cu un sucitor de ta~ei ~i se aplica
sub forma de cornpresa.
Adaos la baie: Pentru 1 baie complete se iau 200 grame de plante uscate sau
citlva pumni de plante proaspete, se lasa intr-o galeata in apa rece peste
noapte, se incalze~e totul a doua zi ~i se toama lIchidul peste apa de
bale (a se vedea ~i "Baicomplete"la .Partsa generala").
. '"
DRAGAICA, SINllENELE (Galium)
Existamai multe soiuri de (,3alium:lipicioasa (Galium
aparine), numita ~i asprtsoara, cornatel, iarba-Iipitoare,turite,
este raspindits pe ogoare, cl'mpii~i de-a lungul gardurilor, fiind
de aceea combatutade tarani cu erbiclde. Atlnge 0 1'na~imede
60-160 centimetri,are radacina frunzelorverticilata (a~ezatain
jurul unei axe la acelasi nivel) ~i umbele alb-verzui
pedunculate. Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta este
o "cataratoare",fiind numita de aceea ,;Iipicioasa"sau "iarba-
lipitoare".
Dragaica (Galium verum), numlta ~i floarea-lui-St-lon,
inchegatoare, slnzlene; sinziene-l1lalbene,sm1'ntihica,prefer8
ina~;rTiile,se tine drept, ajunge la 0 Inailimede 30-60centimetri
~i are flori galben-aunicu mire'asmaputernlca de miere. Planta
inflorita este culeas~in iulie.
Sinzienele (Gafiummollugo), numite 1?idragaica, peteala-
regine;, slnzlana-alba, au tlorlle delicate, de culoare alb-
galbuie, asemanatoarsf1orii-miresel,un parfum amintind usor
mierea ~i se intilnesc foarte des pe povlrni~uri ~i margini de
drum, mai mull culcate la sol deci'tin picioare in timpullnfloririi.
Toate florile amintite sint aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se ~i utilizeazaIn
acelasl mod.
Planta aceasta care crests in canti~ mari a fost data tot mal mult uitarii. Dar
tocmai ei ar trebui sa i se acorde 0 atentie mal mare lntr-o vrernein care bolile de can-
cer fac ravagii. $i aici trebuie sa accenniezca torta curatlva a plantelor proaspete este
substantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolllor grave, trebuie sa aiba loc in
stare proaspata. $i In timpul iemii se pot gasi fire proaspete de slnzienealbe pe locuri
tara zapada, sub iarba uscata,
Ceaiul de sinziene curata rinichil, ficatul, pancreasul si splina de factorii pato-
geni. Cei ce suferade tulburari ale sistemului limfatic at trebui sa bea zilnic din acest
ceai. EI este indicat ~i In cloroza, hidropizie sl junghh..lrlIntercostale. Folosit extern,
ajuta foarte repede in toate bollle de pieie, in raril, furuncule ~i comedoane.
SpaJaturilecalde ajuta la fntinderea tenului ofilit. $i sucul proaspat stors da rezultate
bune, daca se ung zilnic cu el pof\iunile de piele bolnave ~i se Igsasa se usuce.
Medicina populara recornanda dragaica 1?iIn epilepsie, Isterle, coree, boll de
nervJ, retentie urlnara, nisip ~i piatra la rinichl ~i in urina. $i la bolile gu~ei ajuta

25
 acest ceal daca se face zilnic foarte rnulta gargara. 0 femeie rni-a relatat ca a scapat
astlel de gU9a, de boala glandei tiroide.
Ma Intilnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu 0 pereche din VienajM~lding,
cu care sint prletsna. Cind ne-am revazut in anul 1979, am constatat ca sotia facuse 0
gusa destul de vizibila. Se lemea de operate. l-am recomandat drag~ica. Se face in-
fuzie 91se toloseste calda ca gargara adlnca de toarte mulle orl pe zi. In luna februarie
1980 ne-am i'ntilnlt iara!?i 9i iata, gw,;a disoaruse. MI-a povestit, in culrnea lericirii, ca
sOlul ei ii adusese des dragaica proaspata: inca de la i'nceput simtlse cum i se rnlcsora
gU9a, pina ce a disparut complet. •
in ultima perioada de limp s-au inmul\it cazurlle de parallzie a corzilor vocale. Se
pare ca ar Ii yorba aiei de 0 vlroza. Gargara 9i clatitul cu ceai de dragaica sint de un
rapid ajutor. Dupa preotul elve\ian KOnzle, acest ceai este un leac de Incredere !ii In
eele mai grele boli de rlnichl sau pionefrite (puroi la rinichi), chiar atunci clnd nimic
altceva nu mai de nlci un rezultat. Foarte eficaee est!1 aJ!lestecul de dragaica. splinuta- I
. de-pe~ urzica-mo3rt3 gaibeoa in i2§rti eQale. In acest caz, efeCfUl se manifesta I",.,
lOal1eiute. EI vorbeste d~ 14 zile. Se face InfUZleae dragaica ~e bea 1/2 ceasca pe JIf't. \
s.tomacul_gol. }O l11il}utelnainte de micul dejun, iar resfurp~ p~rsul zilel, lngbqitura J
cu inghilitura. In caz de boala grea trebuie cons'=:,fnate'f"cesti JJ.ezi
Dragaica a fost foarte apreciata in vremunle stravechl ai lemeile cu atecpunl
uterine. Ea Ii se punea lemeilor in pat cind se dsclansa nastersa, pentru a Ie micsora
durerlle facerii. Aceasta credln\a s-a transpus apoi asupra Fecioarei Marla. Maica
Domnulul a foloslt dragaica i'n loc de paie pentru culcusul ei sfi'nt. Se mar spune ca ar fi
pus pruncului lsus dragaica in loc de perna moale in iesle. 0 legenda din SHezia rela-
tsaza cs. Stinta Fecioara. a luat dragaica pentru ca este slngura pe care magarul n-o
mani~ca. Asta esle adevarat. De!?idragaica este cautala de vaci, porcii !ii magarii 0 re-
fuza.
Preotul Kunzle istorisaste in scrierile sale despre un barb at de .aproximativ 45 de
ani care suferea de 0 grava boala de rinichi ce se tot inrauta!ea. In cele din urma a
trebuit sa-i fie scos un nnichi. $1 celalalt rinichi se umpluse de puroi !ii nu mal putea
functiona normal. Atunei omul s-a pus pe 0 cura de dragaica. A baul zilnie 4 cesti din
amestecul de plante pentru ceaiuri menponat mal sus, adica d~ca, s~-de-
_p~du_@!?i ~o~-!i!~bena in paf1J egale. A luat de mai multe ori pe zi oite 0
l'fi9Fiit!tura, tar consecirifa a osru boala i-a lrecut complel. Acelasl amestec de ceaiuri
se recornanda 9i in sclerozA renalii sau alte boli grave de rlnlchl.
In tirnp ce cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia In cartea sa
"Gesundheit durch Heilkrl:1u!er" (Sanatateprin plante/e medlclna/e) asupra faptului ca
bautul ceaiulul de dra.gaica ~i clatitul cu el sint un mijloc excelen! in cancerul IImbii !?i
ca sucul proaspat stors 9i amestecat cu unt ajula in ulceratli canceroase de tot felul
~I In boli de piela de naturA canceroasa, dr Heinrich Neuthaler scrie in .Das
Kraulerbuch" (Cartea despre plemete medicina/e) urmatoarete in legatura cu
dragaica: "Dragaica alba este In unele regiuni recornandata 9i asthi impotriva canee-
rului, lucru nepermis carula trebuie sa ne impotrivim cu hotarlre."
A!i dori, stimati cititori, sa va expun acum citeva dintre experien!ele mele proprii
legate de dragaic~, pentru ca sa apreciap singuri. Cu aproximativ zeee ani in urma, am
auzil despre Imbolnavirea unui medic stomatolog din Unz de cancer al limbii. Dupa
operalie slabise foarte tare 9i trebuia sa se duca la Viena penlru raze. L-am statuit sa
faca gargara cu ceai de dragaicli. 0 saptamina mai tirziu am aflat deja ca razeie nu-i
mai erau necesare 9i ca bolnavului II era mull mal bine. Curind s-a vindecat complet.
Ceva mai tirziu am allat despre 0 femeie de 28 de ani, bolnava. tot de cancer al
IImbii. A fost sfatuita sll consulte un medic din Kiirnten. Acesta I-a promis ca 0 vin-

• Unolo dlntro danumldlo populo,. rn limbo gOlnlonO nlo ocoslo! plonlQ medicinal ••• Jltler. 'ft Mnlco. Domnlilul. OUrtl o.rIi
LlubfruUfUf$troh .• d1et\..pl.\lolo M:.leU Oomnulu'· ~I M,rrill Boilt;trolt. doc! .p(lI~11.'ponttu culcU1ul MI.".'"' (Il tr,).

26
deca in cinei ani complet ~I I-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi t-a aratat
la un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragruca. Pentru a 0 scuti de atitia
bani arunca!i pe caJatorille la Karnten ~i pe alte cheltuieli, r-am aratat dragaica fn natu'ra
ca !j_asi-o poata culege singura. S-a vindecat de aceasta boala groaznica.
Inca un exemplu: Era sfir~it de martie clnd 0 femeie tinara din Vlena mi-a povestit
ca mama ei, in Vlrsta de 63 de ani, este gray bolnava ~ise afla inaintea unei a doua
operapi care trebuie sa aiba loe pe 19 aprilie. Bolnavel Ii crescuse deodata, cu 0
jurnatate de an in urrna, 0 tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese
atunei adevarut, descriindu-i boala ca fiind 0 formare de gu~a. Astfel, bolnava ajun-
sese la prima operate. TImp de sase luni totul decursese normal. Acum aparusera
insa la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi ~i noapte. Mina era umflata,
bolnava nu-si mai sirntea mina ~ibratul. nemaiputind pne niei macar 0 foaie de hirtie.
Pentru a-i usura durerile. medicul primar care 0 operase prima data propusese 0 a
doua operatie, care trebuia. dupa cum am mai spus, sa alba loe la 19 apnlie ~ la care
sa-I secponeze un nerv dintre git Sl clavicula pentru a 0 elibera macer de durerile cele
mai insuponabife. Doctorul sustmea ca nu mai exista niei un alt ajutor medical. Totusi,
eu am sfatuit-o pe femeia respectiva sa baa ceai de dragaica ~ sa faca gargara cu el.
l-am mai recomandat un amestec - cu efect de impiedicare a formarii cancerului - de
ceaiuri de plante, si anume 300 grame de filimica, 100 rame de co . I'
1.QQ_gramede urziea (11/2 litru ~zi, Cite 1 x hititura la care' , precum ~i
ungerea Sl mctionarea Cualif1e ra·. a pu . Imaglna-mirnrea ~i bucuria mea
CI am aflat ca durerile ncetasera dupa 4 lile! Inainte de 19 aprilie, femeia a inceput
sa-;;i simta iara~i mina ~ibratul, putind sa Ie mste. Medicul primar a fost vizibil surprins
clnd fiica ei l-a rugat sa nu mai efectueze a doua oparatie. A rarnas impresionat atunci
cind i-a relatat -tidel despre tratamentul cu plante medieinale ~i i-a spus: "Mama dum-
neavoastra sa continue asal" Am aHat dupa citva timp ca femeii ii merge .straJucif' -
citez exact cum mi s-a comunicat - ;;i ca peate deja sa se ocupe de gospedarie ;;i de
familia ei de sase persoane. •
$i tratind ulceratille eaneeroase se pot obtine vindecari. In ultimul timp s-au
inmu1\lt bolile maligne de piele care se manifesti:i sub forma unor pete inb,!necate,
bine conturate ~i aspre. Se presupune ca ar Ii yorba de 0 boala infecpoasa In acest
caz, rratamentul cu suc proaspat de driigaici:i ~ialme de filimica da rezultat, Simultan
trebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de filimica, urzicl!i l?icoada-soricelulci.
o femaie din Austria supertoara avea un nodul in cerul guni, care-i pricinuia dureri
ingrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaica, a scaoet in 4 zile aUt de
nodul cit ~i de dureri. Afirmatia ca folosirea dragaicei in astfel de boli este .un lucru
nepermis" nu poate sta deci in plcioare. Este insa sigur ca nu numai plantele aduc aju-
tor, ci ;;i atotputernieia Domnului. La urma urmei, totul este in mnnile Domnului!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea eeaiului: Se foloseste 1 linguma (cu virf) de dr(lgaica la 1/4 litru de

apia, se opareste, se lasa sa stea putin,
Sue proaspat: Se spala dragaica proaspata ~ise stoarce. cil este inca in stare
umeda, cu ajutorur storcatoruiut electric de uz casnic.
Prepararea alifiei: Sueur proaspat este amestecat cu unt la temperatura
camerei pina se formeaza 0 pasta alifioasa care se pastreaza la frigider.

27
 FILIMICA (Calendulaofficinalis)
Filimica ocupa un loe de seama printre plantele
Indigene.Ea are numeroasedenumiri populare, cum ar Ii:
boance, calee, ealdaru!?a, coconite, feti!?ca, f1oare-
galbena, galbenioare, nacotele, oehi-galbeni, ro~ioara,
rujlnica, salomie, stineu\a, tatai~i,vizdoage. Filimlca este
dintre acela plante care intervln, otenndu-sl ajutorul, in
cancer ~i ulcere caneeroase.Se gase~tein unele gradini
la lara, uneori crests salbatic ~I pe grohoti~uri de panta.
Flind din nou cuncscuta ~i dorite in popor, aVind deci
iara~i cautare gralle lortei ei vindecatcare, nu 0 intJ1nim
doar in gradin;, cl !?i pe ogoare. Fjljmlca ajunge la 0
inailime de 30-60 centimetri, capltulele ei florala
stralucesc in nuante de la galben pina la portocaliu-
galbui, iar tulpina !?Ifrunzele sint zemoase !?Ibpicioase la
pipait. Exista diferite varietali: cu capltulele florale plina,
cu staminele deschisa sau inchlse la culoare. Ele sint
similarein puterea lor de vlndecare. Dacadlrnmeatadupa
ora sapte capitulele lor floralesint inchise,inseamna ca in acea zj va ploua De aceea,
filimicaera considsrata inca din secoleletrecute drept barornstru.
In medicina populara aceasta planta se culege !?ise utillzeaza cu florl, tulpina !?I
frunze cu tot. Trebule adunata tnsa pe soare stralucltor, caci atuncl puterile el
tamaduitoare ating apogeul. Filimicapoate Ii luata proaspata din gradina pina tirziu in
toarnna,atita timp cl\ n-a fost napadita de rugina (mana).
Rlimicase asearnanaputernic cu arnica, fiindu-i insa superioarain putere curatlva.
Arnica n-are voie sa fie adrninistrata intern decit sub supraveghere medicala, inlrueil
este posibil ea ceaiul mai degraba sa dauneze bolnavilor de imma decit sa Ie
foloseasca, pe cind ceaiul de filimica poata f consumat lara a dauna. Rind 0 planta
depuratlv8, ea constltuie pentru noi un ajutor prsuos in icterul infectlos. Bautul zilnic
~~ti...cLLceai..d~a face mlnuni. Filimicaare efecrae cur3!ire, Sffinuleaza
clrculatla singelul ~i gra6~tevlndeearea ranilor. -
Un am a intrartu minaintr-un iierastrau ctrcular~i durerile de pe urma rsnil nu au
incetat niei dupa ie:;;ireadin spital. Auzmd aceasta, l-am statulI sa apeleze la alilia de
lilimica. A fost entuziasmat de electul acestei pomazi !?i ml-a comurncat ca durarile
care-i pricinuisera multe nopll nedormite au trecut in scurt timp. De atunci, sotia lui
ptanteazaiarii!?1filimlcain gradina.
Aflindu-ma intr·o vizita in Muhlviertel, gazda rni-a aratat picloarele ei pline de
varlee. Am luat fillmlca din griidinii !?i am pre arat alili . Ram~!?itelei Ie-am apllcat
imediat pe gambe (resturile pot If refolosile a • on. Pe,urrna, f~a..a jntins zllnlc;
_jlilij. cu 0 9~1 muchia c\llitului. pe 0 buceta de pinza pe care ~i·~ega1:oJie_
gambe. VeIl Ii uimili auzind eli patru saptamini mal tirzlu, ana rn-a virilat la
Gries'Klrchenlyar.iceJa.ll...dis.~. Ambela picioare aveau iarasi 0 piele frumoasa,
nsteda. 0 calugarila mi-a relatat ca slatuise 0 femele batrin~ pe care 0 remarcase pe
strada din cauza -¥wcelor:::geoseQitde ma.tL..siise Irate;'" 9! alifie ~!Lfilimica~ fost
surprinsa ci'nd acea femeie i-a aratat, 0 luna mal tfrziu, In culmea t noru, plcioarele,
Toate varioeledlsparusera s! pieleai~i recapatasenelezimea.
Almaacaasta ajutafoarte rapid 9i in fiebite, ulcere varicoase care nu se vlndeca,
fistule, degeraturi 9i arsurl. Alilia 9i restunle de pe urma prepararii ei se folosesc la
leziunile ulceroase ale sinului, chiar daeli sint maligne (canc.!!rmamar).
Unei cuno~tinte a trebuit, deodata, sa i sa extirpeze sinul. In limp ce 58 afla inca in
spital ~i to~ ne taceam griji in legatura cu starea ai, i-am pregatit alifie de filimica. Cu

28
 aC!3astaalifie ~j-a. uns mal tirziu uriasa rana rarnasa de pe urma operatlel, drept care
rnanmsa ranii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator 0
vindecars atit de frurnoasa In cornparatie cu cele ale altor paciente, incit n-a mai fost
necesara decit partial radioterapia.
Alifia de filimicEi este de mare ajutor 9i atunci cind piciorul este napadit de ciu-
percl. Multe scrisori rni-au confirmat acest lucru, chiar in cazurile In care dadusera
gre!? toate metodele ,ncercate pina atunci. $i infuzia de filimica proaspata poate fi
folosita cu sucoes In aceasta boala. Daca a astfel de micoza a cuprins zona vaginu-
lui, trebuie facute spalaturi sau bili de sezut. Se iau 50 grame de filimici uscate sau de
2 or! cite 2 mlini pllne de filimici proaspete pentru fieeare baie de sezut, 0 femeie din
Stuttgart rni-a scris ea sotul ei suferise de 0 cluperca la picior. Ce nu i'neercaseral
Balle, alifiile ~i pudra nu dadusera niei un rezultat. Atunci au incercat cu alifie de
filimica. Dwpa opt zile, locurile oeschlse s-au vindecat !?iasa au rarnas, Nu-i minunat?
Pe linga alifie ar trebul preparata !?i 0 tinctura de filimica (a se cauta reteta la "Moduri
de folosire"). Aceasta tinctura, diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele
preparate penlru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ul-
ceratli purulente sau de natura canceroasa. pentru rani deschise din cauza escare-
lor, pentru umflaturi, abcese ~I pustule.
Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune filimica drept un mijloe fi-
toterap,eutic de vindecare a utcerathlcr canceroase, ei 9i medici cunoscuti ca dr.
Stager, dr. Bohn, dr. Halenser !?ialjii. Dr. Bohn citsaza acsasta ptanta ca fiind eel mai
important mijloe curatlv In bolile canceroase, atunei eind nu se mai poate interveni pe
cale chirurqtcala 91recornanda sa se bea ceal de filimica a perloada mai lunga de
limp. Sucul proaspat stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerul
pielii. Hemangiomul uns vreme mal indelungata de citeva ori pe zi cu suc proaspat
de filimlca poate fi facut sa dlspara, la fel si semnele din nastere (sub forma de pata
colorata) sau keratoza senlla (petels de batrine~e). $i petele aspre de natura can-
ceroasa de pe pie Ie pot fi astfel indepartate. Recent, medicul 9i cercetatorul ameri-
can, dr. Drwey, ,a atras atentta asupra puterli curative unice a filimicii la cancer; a putut
eonsemna reustts t~maduitoare foarte bune.
Ceaiul de fllimlca S9 adrnlnlstreaza intern ~I in boli gastro·intestinale, In crampe
~i ulcere stomacale, in lntlarnetll ale colonulul, hldroplzie ~i hematurie. EI
11
reprezinta, de asemenea, un mare ajutor In vi raze ~I infectii bacteriene. Ce etect
rninunat are foloslrea ceaiului proaspat de filimica reiese dintr-o declarape pe care mi-a
facut-o un medic: ,,0 fetlla de doi ani ~I [umatate sa cam imbolnavise dupa repetarea
vaccinului antipoliomielilic; avea diaree cronlca, slabise, se constatasera 0 scadere
evldenta a vederll ~I tot felul de greutal1 de nutrltle. La un consult clinic se determlnase
In cele din urrna ea ar avea paratifos, motiv pentru care fata era (Inuta sub obssrvatie
medicals. Dupa a foloslre de 0 saptamina a ceaiului preparat din lIori proaspete de
filimica ~I administrarea unui nurnar mic de medicamente homeopatice, copilul s-a
refacut In mare masura. Rezultatul analizei facute imediat i?i repetate de 3 ori a rna-
terillor fecale, in vederea depistarii agentilor patogeni ai tifosului, a lost pentru prima
data negativ."
Deoarece fiUmica da rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent ~11n
bollle de flcat~Florile, frunzele i?itulpina Slnt opartte cu' apa clocotha. lar ceaiul se bea
neindulclt. La bolile enumerate mai sus se pot bea 3-4 ce~ti pe zi, aproximativ 1 lingura
la fiecare slert de ora. Se obllne un milloc vermifug dadi se prepara un eeai din 1/4 Ii-
tru de apa ~i I lingura plina de Ilori de filimica. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaza
verucile (negii) ~i scabla (rlie); daca infuzia se lierbe ~llocurlle atinse Slntimbaiate in
ea, atunci se vindeca eczemele ~i Inflamaliile ganglionilor. Cealul, consumat zilnic,
11 are erect depul'Btiv. Persoanelor care folosesc ochelari !ill care fac cite 0 bale de ochi
cu ceai dildu! Ii se intare~te vederea. Spalaturile cu infuzle de filimiea ~i coada-caJului,

29
/, amestecate in paJ"\iegale, aJutain ulcerapl ;>itumori canceroase, la picioarele eu ul-
I cer varicos, in osteoporoz.ii, in abcesele coapsei ;>1in ranile urite, purulente, care
nu vor sa se vindece. Se ia 1 IIngura cu vlrf din acest amestec penlru 1/2 litru de apa.-
Pentru a reliefa pertorrnantsle unice ale ceaiului de filimica, as dori sa mai In;>ir citeva
rezuttate concludente: 0 aslstenta medlcala care suferea deja de opt ani de 0 in-
tlarnatie a eolonulul i;>1luase ora la un medic specialist. A fosl sfatuita, dupa brosura
mea, sa ia ceal de fillmlca. Pe parcursul a patru zils a baut, Incetul cu incetul, ette doua
csstl cu ceai de filimica. Nlcl nu t-a venit sa creada cind dupa aceasta folosire scurta
tot raul I·a disparut . - 0 calugarl\a mi·a povestit ca sulerea de dlaree puternlca, Oe;>1
a baut ceai de musstel, nu s·a stmtlt nict 0 ameliorare. Abla cind a recurs la ceaiul de..
fjliml_caa fost inlalura! raul in limpul cel mal scurt. - 0 alta calugarill1l din Bavaria se
cliiilUia" deja de 15 ani cu 0 cluperca la plelor ;>iavea deseori ~I lIeblta. A reu;>it sa
ajunga. in cele din urma, pnn uzul allfiei de filimica, la 0 vlndecare a pieioarelor. -
Fiorile de filirnica, 2 hngurile rase la 1 ce~a cu aca •..sinLun laxatlv usor. - Crustele
din nas se pot vindeca user cu aliliecre1ifii'nicl1l.Observaua: Daca clneva nu suporta
untura de porc poate folosl la prepararea aliliei ;>'grasime vegetala de calilate. Pentru
a obtme 0 pornada mal alifloasa, se toarna in ea cit este calda pu~n ulai.

MODURI DE FOLOSIRE

lnfuzie: 1 lingurlla (cu ¥irf) de plante la 1/4 litru de apa.

Bal de sezut. De 2 ori cite 2 milni pline de plante proaspete sau 100 grame de
plante uscats la 1 baie de sezut (a se vedea "Bal de sezut". la .Partea
generala'~.
Spalaturi: 1 lingura (cu virf) de plante la 1/21itru de apa.
Tinctura: Sa pune 1 pumn plin de flori lntr-un litru de rachiu natural, se lasa 14
zile la soare sau la ciildura de cca. 20 gTade.
Alifie de filimiea: De 2 on 2 milni pline de filimicii (frunze. tulpinl ;>iflori) sint
taiale marunt. 500 grame de osinza de pore hranit natural sau de untura
de porc buna se infierbinta astlel de parca soar pune ;>nilele la praji!. In
aceasta untura fierbinle se Inlroduc fillmicile taiate, se lasli sa sfiriie bine,
se amesteca ;>ise iau de pe foc. Se acopsra ;>1se lasa sa stea limp de 0
zi. A doua zl, preparatul se incalze;>te usor 9i se fIItreaza prlntr-o' bucata
de pinza sau lilon In vase curate. pregatite dinalnte.
Suc proaspiit: Se spala frunzele, lulplnile 9i florJle 91sa tree, in stars umeda,
prin storcatoru' electric de uz casnic.

LEURDA (Allium ursinum)

Fiecare primavara aduce sperante in soare ;>i caldura. Ne slmllm iara9i veseli ;>i
p1inide avint, ne bueuram de prima tnverzire a natlJ.rii91de volosla lumil pasarilor eu
intreaga fiinta, ca de un autentic dar de la Creator. In Iata aceslei nol splendori verzi,
ar trebui sa pa9fm spre 0 noua cura de primavara, 0 curalire !(Ii depuratie a organis-
mului care duc la 0 improspatare 9i inviorare igienica demne de luat in searna.
Mai ales leurda, numita ;>i al-ciorasc, al-de-paoure, al-salbatic, aiu!i, aliu, aliu-de-
iunie, leoarda sau leorda, face parte dintre acesti vestitorl ai primaverii. Frunzele, de un
verde proaspat, lanceolate, lucioase, asemanatoare celor ale lacn3mioarei, ies dintr·un
bulb lunguiel care este Inconjurat de membrane albe, Iransparente. Tulpina neteda.

30
 de un verde deschis, impreuna cu potirul alb ajung
plna la 0 inal1ime de 30 centimetri. Leurda creste nu-
mal pe cirnpli bogate in humus ~I umede, sub tuflsur],
in paduri de foioase ~i alpine. I se simte puternicul
rmros de usturoi chiar lnalnta de a zM planta. EI t-a ~I
adus in popor numele de ..ai· - slllbatic, de padure »,
nsemnlnd usturoi; aeest rmros exclude fAra nic, 0
,ndolala oriee contune cu frunzele lacramioarel sau
cu otravitoarea br1ndu~lI de toarnna.
La inceputul prirnaveni, mutte zavoate sint
acoperite cu frunzele proaspete, verzl ale leurdei. Ele
rasar din pamint in aprilie !?i mal, uneori chiar mai
devreme. Fiorile devin insa vizibile abia pe la mljlocul
lui mal sau in iunie. Puterniee forte vindecatoare zac
in ea ~i se spune cli ~i u~ii 0' cauta clnd les din
tubernare, pentru a-st curAta stomacul, intestinele ~i
singele. Leurda conpne in esenta propriela~le
usiuroiuhn nostru, numai c1I are 0 putere curativa mult
mai mare. Este, de aceea, deosebit de Indlcata in
curele depurative de prlmavara 1?iajuta la vlnde-
carea bolilor cronlce de plele.
Intrucft frunzele l~i pierd fortele lecuitoare in stare
uscata, in cura de curalire ~I depuratie de prlmavara
ele se Iotosesc proaspete. Se pun, taiate rnarunt, pe
piinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment
(nefierte) In supa zilnica, pe cartofi, in perlsoare,
chittele sau alte rnincarun aJcarer gust est~ imbunatatit altminteri cu patrunjel. Frun-
zele pot fi preparate ~ica piure sau salata, Intrucn folosite in cantitay mari au un gust
intepalor, ar trsbui amestecate in piure cu frunze de U(ZJCI.
Frunzele tinere se aduna in aprilie sl mai, decl Inalnte de intlorire, iar bulbil la
sfir~ilul verll!?1toamna. Bulbii de leurda pot fi folosili la fel ca usturoiul. Este indlcat ca
persoanele cu stornac sensibil sa toarne laple calc peste frunzele !?I bulbll lalall
marunt, sa lase totul sa stea 2-3 ore, apoi sa bea acest lichld, i'nghititura cu inghllilura.
Pentru a avea pe 101 parcursul anulul leurda in casa ~, a beneficia de puterea el
tamadultoare, se prspara 0 tinctura de leurda (a se vedea "Modurl de loloslre"). Din
acsasta tinctura se lau zilnic 10-12 plc1lluri in pu~na apa Aceste picaturl ajula la 0
memorle excelenta, previn arterioscleroza ~i alunga mulle aile atectiuni 1?iindispozi~!.
Leurda are un etect foarte favorabil asupra aparalului digestiv. Se recomanda alft
la diaree acuta 51cronlca, chiar daca aooasta este insotita de balonar! si colicl, cil si
la constlpatte. daca aceasta se bazeaza pe spasme interne sau pelenevirea iri·
testinelor. Vlermli intestinali, chiar ~i limbricii, mor la dtva timp dupa iolosirea leurdei. .
o data cu imbunatatirea activita!ii intestinale dispar ~i acele indispozltli care apar ade-
sea la oamenl virstnici sau la gurmanzl din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea
pline. Insomnia, lui burs rile cardlace provocale de stomac, indispozitiile provenlte din
arterloscleroza sau hipertensiune arterials - ca vertijul (arneteala), senzatla de
apasare (Ia cap), de nelini~te ,i depreslunile - vor ceda. Suprapresiunea scade
treptal Vinul de leurda (a se vedea ,Moduri de Iolosire 1 este un preparal minunat
pentru to~ balrinil cu vesnioe secretli pulmonare abundente 11'greuta~i in respfratle
legate de aceslea. Chisr in cazurile de tuse rebela indelungala se scapa de flegma ~I
de insuficienta respiratorie provocata de ea. Acest leac este indicat Tntuberculoza
pulmonara ~I hidropizie, de care sutera deseorl cei batrin!. Frunzele folosite In stare
proaspata curala rinichii ~i vezica, favorizind urinarea. Rlinile care se vindeca greu,

31
 ·
unse cu sue proaspat de leurdli, se vor inehiee rapid. Chiar ~i starea bolnavilor car-
diovasculari se amelioreaza.
Leurda este un mljloc depuratlv inca neapreciat la justa sa valoare, care se dove-
deste bun mai ales pentru eplderma cronic suferlnda. Medieul naturist ~i preotul
elve~an Kunzle a laudat In mod special aceasta planta: .Ea curala intregul organism,
tace singele sanatos, alunga ~i dlstruge sobstantele otravitoare. Persoanele mereu
bolnavicioase. eele eu eczeme !,'Icu tenul fainos, scrofuloljllljl reumatlcll ar trebui sa
venereze leurda asemenea aurulul. Nicl 0 planta de pe PElmint nu este alit de etieaee
pentru curatirea stomaculul, a intestine lor !,'i a singelui. Tlnerll ar inflorl ca nl~te roze !,'i
soar desehlde ca un con de brad la soare!" Kunzle aratEl mal incolo cEl ~Iie lamilii ai
carer membrl erau inalnte "tot tlmpul anului bolnavicio~I, mergeau din doctor In doctor,
erau plini de eruptii ~i eczeme, scrofulo~i pe tot corpul, pallzl, de parcel ar Ii zElcut deja
In groapa ~i i-ar f ricrrt gEllnile iaraliii afara de sub pelmint ~I care s-au insElnEltoiiiit!,'i
inviorat dupa 0 intrebulnlare mal indelungatli a acestui dar minunat al Dumnezeirii".

MODURI DE FOLOSIRE

Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurd1i se marunlese ea

patrunjelul sau ceapa ~I se presara pe piine, in supe, sosurl, salate ~i
rnincarurt eu carne.
T1nctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiap marunt se introduc intr-o sticla
pina la git fara a se indesa, se toarna deasupra raehlu de secara sau
orice alt raehiu de 38-40% faeut in casa iiii se lasa 14 zile in soare sau in
apropierea maslnil de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturi in
putina apa,
Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze taiate rnarunt, se lasa sa dea citeva
cIocote in 1/4 litru de vin alb, se lndulce~e dupa gust cu miere sau sirop
~ se bea din acest vin peste zi, lncet, inghilitura cu Inghilitura.

MACRI~UL-IEPURELUI (Oxalis aeetosella)

Este denumit in limbajul popular ~I macris-de-
pf!dure, macrisul-caprel, macrl~-pasaresc, rnacrisor-trt-
folos, rnacrlsul-cuculul, pita-cuculul, trifolu-acrLl.
Macrl!,'ul-Iepurelul acopera solul pretutindeni in
padurlle noastre de foioase ~I conifere cu un covor de
frunze de un verde deschls, prssarat cu flori albe, deli-
cate. Priveli!,'tea sa este extrem de plscutli ochilor. Cind
merg sf! culeg ciuperci, ml se Intimpla uneori sa ma
aplec dupa 0 frunza ~i sa 0 maninc. Fiorile Ie adun in
cantitlili mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe care
i1 citez ta pag. 87.
Macriiiiul-iepurelui nu se usuca, ci se intrebuinteaza
doar in stare proaspata, EI inlatura plrozisul (arsurile la stomac) l1itulburarile hepa-
tice l1i digestive usoare. Pentru aceste lndispozitii, else bea sub forma de ceai racit
in prealabil, in portii de cite 2 ce~i pe zi. Contra icterului, a nefritei, a eruptittor cu-
tan ate ~i a viermilor, doza respectiva se bea calda.
Medicina populara recomanda sucul proaspat stors pentru cancerul incipient la
stomac, tumorile l1i utceratllle canceroase interne l1i externe. Sucul proaspat se
obtine cu afutorul storcatorulci electric de uz casnic. Se iau 3-5 picaturi 0 data pe ora,
diluate in apa ~au ceai de plante. Pe ulceraliile canceroase externe sucul proaspat
stors se unge direct.
In parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie in doza de 3-5 picaturl
pe ora, luate intr-o infuzie de coada-soncelulul, lar extern se foloseste pentru
frlctionarea slrei spinarii. Dlluarea ~i dozarea trebuie respectate cu strictete 'alit la can-
cere de stomac, ulceraWsi tumori, cit ~i la boala lui Parkinson. '

MODURI DE FOLOSIRE

Pre para rea ceaiului: Se oparesta 1 lingura de frunze proaspete cu 1/2 IItru de
apa ~I se lasa sa stea pUlin.
Suc prcaspat: Se spala frunzele ~I se store cu aJutoruistorcatoruiul electric de
uz casnic.

MU~ETELUL(Matricaria chamomilla)
Alte denumiri: rnamorlta, marariul-cTInelul,matricea, moruna,
mu~elel-de-d'mp, roman, romanita, rornasca,
Cre~te pe ogoare, soluri arglloase, cimpii, lumnisurl, costise,
pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, tritoi, cartofi ~i sfecla.
Valorosul nostru rnusetel este izgonit tot mai mult din cauza
tolosirii excesive a Ingr~~amjntelor chimice ~i a combaterii bu-
ruienilor prln erbicide. Dupa ierni bogate in zap ada ~i prlmaveri
cu muM urnezeela, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este,
spre deosebire de al mu~e\elului selbatic, concav, mlrosul
deosebit de aromat ~i ptacut. Nu cred ca este necssara 0
descriere mai amanuntita a acestei Hori atit de cunoscute. Capi-
tulele Horaleterminale se colscteaza din mal pine in august, de
preterat In soarele amiezi!. Nu este 0 exagerare daca citez
rnusetslul ca pe un Jeac universal", mai ales pentru copiii mici.
Pruncilor Ii se poate da ceai de musetel la orice indispozitle, mai
ales contra crampelor !li a durerilor abdomina Ie (collet). EI ajuta si in balonarl,
diaree, eruptii, dureri de s.tomac l?i secretil stomacale abundente, tulburari men-
struale (cum ar fi amenoreea) l?i alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii,
epidjdimita, Iebra, dureri de pe urma ranilor lfi dureri de dlnti.
Mu~elelul are elect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant l;li antiin-
flamator in inflamatii de tot felul, maT ales ale mucoaselor. Extern, musstelul se
adrnlnistreaza sub forma de comprese ~i spalaturi in conjunctivlte l?i aite lriflamatii
ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratil, ca gargara tn
durerile de dlnti, precum :;;ila spalarea ranilor. Clnd avem supararl, ar fi bine sa bem
de fiecare data cite 0 ceases cu infuzie de musetel; ne-am Iinistl inalnte ca lnirna sa ne
fie atsctata. Foarte Indlcat~ este 0 psrna uscata cu rnusetel, aplicata calda local.
Baile ~! spalaturile cu rnusetel au un etect calmant, cu inHuenta benefice asupra
intregulul sistem nervos. Dupa. boll grele sau star! de epulzare va ve!i simll curlnd
mai bine ~i Iini~ti1i suneteste, In ingrljirea dumneavoastra cosrnetica sa nu uitatl
mu~etelul. Daca Iaceti saptaminal 0 baie a fetei cu infuzie de rnusetel, veti vedea cum
tenul dumneavoastra inflore~te ~I culoarea tetei se improspateaza. $i in ingri]irea

33
parului ar trebui sa folosip infuzia de musetet, mai ales daca aveti perul blond.
Spi'ilindu-va astfel pe cap, perul va va deveni vaporos l?i va eapata un luciu frumos.
Mu~elelul usursaza scaunul lar1l a avea elect laxativ !?ieste astfel indlcat indirect in
tratamentul intern al hemoroizilor, care pot Ii tratati ~i extern cu alifie de mu!?elel.
Acaasta pornada poate Ii lolosita !?ipentru vindecarea ranllor. Guturaiul 51sinuzita se
amelioreaza rspede daca se inhaleaza vapori de musstet, Dup1l un asttsl'de tratament
Irebuie stat, bineinleles, ta caldura
Uleiul de mu!?elel era folosit inca din antichitate ca frec~e contra nevralgiilor ~i a
reumatismului articular. La vechil eglptenl, mu~e\eiul era considerat, datorlta puterii
sale de a scadea tebra, drept ftoarea zeulul soarelui. Numete de Matricaria este deri-
vat din latinescul .mater;: = mama, deoarece mu~elelul era utilizat in bolile mamelor si
ale femeilor in generall In vechile carli despre plante medicinale se poate eiti ca uleiul
de musete: alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa ~I aplicat pe vezica
bolnava ealmeaza dorerile.
Medieul naturist Johann KOnzle retatsaza despre 0 femeie din sat, nurnlta
vrajitoarea rnusetelulu' ~i foarte cautata de bolnavl: a ajutat cmcl persoane eu auzul
slab sa-~I recapete auzul, prajind 0 ceapa-de-rnare, Urginea maritima (care se cultiva
in horticultura), in ulei de mu~elellii plcurind de mal multe ori uleiul cald i'n ureche.
Aceasta "vrajitoare" facea sa se mllite iara!?i membrele paralizate, eu alutorul
fricjiunilor cu ulei de mUlielel. Contra durerllor de ochl punea la fiert rnusetet in lapte
~ iI aplica sub forma de comprese calde pe oehil inehl~i, care se vindecau curlnd, in
continuare, preotul KOnzle lstortseste: .Un tssator nu mal putea dormi dedt !iiezi'nd;alt-
fel avea senzatia ea se sutoca. Femela I·a privit pe om drept in ochi !iii i-a deelarat ca el
nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. l-a spus sa-!?ipregateasca imediat 0 stide
mare cu vin pe care sa-l fiarba eu rnusetel, din care sa bea un pahar plln dimineala si
unul seara. Urmarea a tost ca a reuslt sa elimine 0 cantitate ineredibila de urina, mai
inti! tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat."

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se oparssts 1 IInguri\a (eu virf) de flori de mu!?etelcu 1/4

IItru de apa ~i se lasa sa stea pulln.
Adaos la bale: Pentru baile in cada se iau de 2 on cite 2 mitni pllna, pentru
baile felel ~i spalatul parului cite 1 pumn plin de Hori de rnusetel; canti-
tatea respsctiva se oparsste ~i se lasa sa "traga".
Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (eu vfrf) de
rnusetet, se lasa sa stea putin, sa strecoara sl se faccomprese calde.
Aburl de musetel: 1 lingura (cu virf) de musstel este opanta cu 1 litru de apa
in cloeot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop.
Perna au plante: Se umple un sacule; de pinza de in cu flori uscate de
mu~elel ~i se insaileaza. Se i'nc~lze~te bine intr-o ligaie uscata ~i se
apllea local.
Ulei de muselel: Se umple 0 stida pi'na la gil, fara a se indesa, cu flori proas-
pete de musstel euless in soare ~I se toarna peste els ulel de masune
presate la reoe. Uleiul trebuie sa acopere florile Sticla S8 lasa, blne astu-
pata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frlgiderl

34
 Alifie de museteh 200 grame de grasime de pore se fnfierb'inta ca
pentru a frige ceva :;;i se adauga 2 milni pline de flori proaspete de
musstel; vor da in ctooot, ridicfndu-se spumegi'nd. Se arnesteca, se ace-
pera :;;ise pune totul peste noapte intr-o incapere racoroasa. A doua zi
se inealze~e inca 0 data usor ~i se stoarce printr-o bucalica de fJi'nzade
in. Din experlentaa reisslt ea eel mai blne se procsdeaza astfel: Se pune
o buca!ica de pfnza de in lntr-o sltll, aceasta se fixeaza peste un vas cu
cioc !;ii se stoarce. Pasta alifioasaeste amssteoata apol uniform, dupa
care se toarna in borcane curate.

NUCUL
(Juglans regia)

Nucul, nurnlt in popor :;;i nucar sau nuc-costeliv,

inflore~tei'n luna mai inca lnaintea forrnar] :;;iaparltiei
frunzelor.Frunzeleproaspete se aduns in lunie, nucile
verzl la mijlocul lui iunie, atita timp cit rnaj pot II
!nlepateusor, cojileverzi de nuca pUlininainte de a se
coace ~i de a deveni maro, iar fructele coapte in
septembrie.
Ceqiul din frunze de' nue este un mijloc eficaceIn
tulburarlte digestive, decl in constlpatie :;;iin inape-
tenta (Iipsa pottei de mincare), precum ~i in
cur~tlrea singelul. De asemenea,else lntrebulnteaza
cu bune rezultate i'n tratamentul diabetulul :;;i contra
icterului.
o infuzie din frunze de nuc ca adaos la bale este
buns contra scrofulozei 91a rahitismulul, contra os-
teoporozei :;;ia urnflaturllor la os, ca 91a unghiilor purulente de la milni !;il plcloare.
Spalallin caz de eczema la cap (mal ales la sugari), roti! (coil) :;;1scable (rile) locurile
respectivecu infuziedin frunze verzi de nuc :;;iveli vedea curfnd rezultatull
Spalaturile, respectiv baile cu acest adaos ajuta in adnee, eruptll purulente,
transplrana picioarelor ~I leucoree. Se clateste gura cu aceasta Infuzie in caz de
stornatita ulceroasa, afectluni ale glnglel, gitului 91larlngelul.
o Infuzle concentrata din frunze de nuc, adi!lugata la apa de baie, vlndsca de-
geraturile. $i in cazul unel caderl maslve de par se poate ajunge la rezultats bune,
masindu-semult plelea capolul cu aces! llchld. EIeste un produs natural exceptional~i
impotrlva paduchilor de cap reaparu\i in ultima vreme. Frunzele proaspete alunga sl
alte insecte nedorite.
Din nucile verzi culeseinainte de Sinziene,deci aproximativ pe la mijlocullunil iunie
(nucile trebuie sa poata Ii in,epate user), se pdate prepara 0 tinctura de nuci care
curata stomacul, ficatul ~isingele :;;i inlatura hipotonia (Ienevia) stomacala ~icolita
de putretaette. Aceasta tincture este, de asemenea, un remediu excelent contra
singelui ingro~at,

35
 MOD URI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se ooareste 1 linguri\a (cu virf) de frunze de nuc tAiate marunt cu 1/4
litru de apa proaspa; flart~ :?Ise lasa putin sa stea.
Adaos la bai :?i spailiturl: 100 grame de frunze pentru balle complete, lar
pentru spalaturi 1 lingurllA (cu virf) de frunze maruntlte la 1/4 litru de apa
(a se vedea "Bal complete", la .Partea generah~"). Pentru 0 intuzie
concentrate se ia 0 cantil ate dubla,
Tlnetura de nuei: Aproximativ 20 nuci verzi sint taiale in sterturi ~i introduse
intr-o stJda cu gillarg; se toarna deasupra 1 litru de rachiu de secara, in
asa fel incit sa acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bine
astupata, se lasa intre 14 zile ~i 4 saptamini la soare sau la caldura. Dupa
scurgerea acestui limp, continutul se streooara ~i se introduce in slicle.
Se ia cite 1 lingurila plina in functie de necesitate. Puteli obtine un llchior
de nuei faarte gustos daca adaugati la nucile verzi 2-3 oulsoare, 1 bu-
cata de scorpscara, 1 baton mic de vanille ~i coaja spalata, netratata cu
substants chimlce a unel jumatati de portocala. 500 grame de zahar se
fierb in 1/4 litru de apa, se lasa sa sa raceasca :?Ise tcama peste linctura
filtrata.

OBLIGEANA (Acorus calamus)

Alte denumiri: buciuma~, calamar, calamuz, calrnena, crin-
de-apa, paporotnec, papura-rosls, sperlbana, speteaza, tar-
tarachi, Irestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este
raspindila mai ales pe linga balli, lacuri, mocirle ~i pe malul
apelor llnistite. Din miluJde pe mal se ridica vertical rizomul, din
care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung
pina la inaltimea de 1 metru. nja, presata plat, are in mijloc un
pistil conic, fn nuante de la verzuliu la maro·galbui. Radacina
este groasa cil degetul, crests pina la 0 lunglme de 1 metru ~i
are, in stare proaspata, un gust amar, puternic condimenta!.
Uscind r~dacina, aceasta i~imai plerda din aroma ~i tarie. Se
culege in prlmavara timpurie sau in toamna ti'rzle.
Rat:laclna obligenei nu este utilizata numai datorita puteril ei
intariloare in cazul unei slablri generale a organelor diges-
tive, in balonari stomacale ~i intestinale, precum si in eolici,
ci ea ajuta l?iin dereglari glandulare ~i artrlta. Radacina con-
tribuie foarte mult la curatirea de mucozlts]! a intestinelor ~i
stomaeului eu secretii abundente. Este indicaUi ~i In
hipometabolism (metabolism sdizut), in hipotonie (Ienevie)
intestlnals, in cloroza ~ihidropizie.
Oamenu neootsnun de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane
bune, ar trebui sa bea ceai de obligeana ~i sa faea din cind in cind cite o-baie com-
plata cu adaos de obllgean~. Obligeana inlatura lnapetenta, sa rscomanda in cazul
functionarii proaste a rlnlchlului ~I asta un mijloc bun da cur~1ire pentru organism.
Cealul este de 10105 chlar coplilor alergicila gluten, suferind de cellachie, maladie tot
mal frecvsnta in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata incat, n poate dezobisnul pe
tumator de patima de fumal. Ochll slabili pot fi intariti caca sa ung de mal multe orl

36
 pleoapele inchise cu suc proaspat stors din radaclna de obligeana. Sueul se lasa
citeva minute sa-!;>iIaca efectul, apoi pleoapele sint spalate cu apa rece.
Adesea am putut aduce un ajutor substantial tn degeraturi sau clnd ingheala
diferite partl ale corpului, recomandind baile de obligeanii. Radacinile sint bagate
peste noapte in apa rece, lar a doua zi se pun sa dea in clocot. Se lau de pe toc l?ise
lasa sA stea 5 minute. Se scaldii locurile bolnave 20 minute In intuzia nu prea fierbinte.
Uohidul respectiv poate fi reincalzit ~i refolosit maximum de 4 ori. Baile au 0 aCllune
benefica 9i asupra miinilor ~i plctoaretor reci, dar in acest caz ete trebuie tacute cit se
poate de fierblnti,
Un biirbat de 36 de ani nu se putea restab iii dupa indepiirtarea unei tumori hepa-
tice. La intervale de cite 4-5 siiptamini lacea puseuri de temperatura. Pacientul urma
sa fie dus din Llnz intr-o clinica din Viena. Soacra sa mi-a povestit Ingrijorata despre
boala lui fiira sanse de vindecare. Se constatase deja exlstenta unor tuberculi intesti-
nali care provocau febra mare. !;ii aici a ajutat radacina de obfigeana. Este liresc laptul
ca iQ boli alit de grave ceaiul trebuie baut cileva saptaminl- ba chiar luni - in l?ir.
In timpul unei excursii de ta Welssenbachtal la Postalm am inb1nitun cuplu din Bad
Ischl, care pornise pe munte echipat eu rucsacuri grele. Cei doi voiau sa petreaca
niste zile Iini:;;lItefntr-o cabana cu aprovizionare proprie La un popas am intrat eu ei in
verba 9i am atlat urmatoarele:
Barbatul, inalt de 1,85 metri l?iin virsta de cincizeci :;;iceva de ani, siabise, de un an
incoace, tot mai tare, lara a descoperi rnsa cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a sur-
prins, irnpreuna cu asistenta rnsdlcala care-t insotea la ollnlca, 0 convorblre teletonica
dintre medlcul lui si all medic. A auzit: ..vi-I trimit acum pe pacientul meu eel mai lipsit
de sperante - cancer pulmonar!" A aflat astlel, mra sa vrea, diagnosticul. Dupa aceea
a tost statu it de cineva sa mestece eu sirg ragilcini de obligeana, pentru a-I ajuta in
acelasi limp sa se lase ~i de fumat, iar dimineata l?i seara sa bea ceai de coada-
sorioelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate ~i, simtindu-se mai bine, nu s-a mai dus
la doctor. Abia peste vree jumatate de an a fost iar la consultatie la medicul sau,
Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu miinile sprijinite de masa de lucru, uitindu-se
mut de ulmire la eel pe care i1 credea de mutt in groapa. "Ce-ap facut?" a lost tot ce a
putut articula. "Am mestecat radiicini de obligeana 9i am baut ceai de coada-
sortcefulul." ,.Radacini de obllgeanii? Pe unde se gasesc?" "Nu trebuie gasite, domnule
doctor, se cumpara In orice magazin de plante mediclnale cu ci'tiva 9illngil" Omul il?i
redobindise atunci deja greutatea initiala de 86 kilograme, lar jum~tate de an mai tirziu
a faeut, cu un rucsac greu in spinare, exeursia cu ocazla carsla l-am cunoscut
Ori de cite orl imi amintesc de urmatoarea intimpjare de demult, fie pomenind-o in
prelegerile mele, tie notind-o pe hirtle, ca aeum pentru dumneavoastra, ea ifni apare
ca 0 providenla divina ~i sint intotdeauna mi~cata pina in adihcuri. Mama mea era grav
bolnava, avea ni~te crize intestinale de nedescris ~i medlcul ml-a spus ihtr-o zj ca ar
trebui sa ma astept la ee-l mai rau: ca ar Ii cancer intestinal. Era pe vremea Clnd Inca
nu rna ocupam deert rareorl de plante mediclnale, de~i l?1pe atuncl recurgeam doar la
metode naturale ~I nu luam nlclodata doctorii. Aceasta comunlcare a mediculul m-a
uluit. De-able mai erarn In stare sa·ml vad de treburile cotldlene.
Contrar oblceiului meu - zlua mea incepe de regula la ora 6 dimineata l?i se
Incheie de cele mal multe ori la 11 noaptea - m-am bilgat in pat imediat dupa ora 8
seara. locmai reflectam la situapa disperata a mamei, cihd a Intrat sotul meu l?i a pus
un radio portativ IInga mine, spunindu-mi: .Ca sa nu mai fii alit de singura!' Putin dupa
aceea am auzlt 0 voce la radio: ,,vA vorbeste medicul casei. Radacimle de obIigeana
vindeca orice tulburare stomacala 51 intestinala, oricit ar fi de veche si de rea, ohier
maligna. Se ia 1 Cea!?Cacu apa reee, se pune in ea 1 IIngurita rasa de radacini de
obligeana, se lasa sa stea peste noaple, se incalze9te uf?or a doua zi, se strecoara ~i
se bea cite 1 in_§;9lJitura inainte ~i dupa fiecare_rllqSa. Aceasta Inseamna ,6 in~uri pe

37
 zi;__mai mult 011 este yoie. De fiecare data, ~iul trebuie ~alzjt la haio-Glarie. :\cest
tratament se refera la intregul traieg_sto~L~ll!1testi!!al, inelusiv la fieat, bila,
spllna~si paocreas." FericitA la ~m relatat mamel in dimmsata urmatoare cele
auzhe, ea tnsa mi-a spus, facind cu mlha un gest de resemnare: .Pe mine nu ma mai
poate ajuta nimeni ~i nimicl" Mi-am procurat radacina de obligeana ~I i-am dat-o exact
a~a cum am descris mal sus. VeIl Ii de acord ca ce va povestesc se apropie de un mi-
racol, clnd veti alla ca deja dupa j 4 zile pe mama n-a mal jenat-o nimic. Saptaminal a
inceput si:! ia in greutate cite 400 grame, dupa ce inainte slAbise foarte mult. DatoritA
acestei intimplAri m-am ocupat tot mal mult de fitoterapiB ~i am putut fi de folos in
multe cazuri disperate. RAdAclna de obligeana da tot mereu rezullate uluitoare.
Cind aeldltatea gastricA lipse~te sau se alia in exces, rAdacina obligenel va ~tis-o
regleze in ambele cazurl.
o femeie din Vorarlberg a suterit tlmp de doi ani de dureri de stomac ~i a ajuns
sa nu mai poata rezista niei 0 zi tara medicamente. La statui meu a luat eele 6
inghititun de eeai din radacina de obligeana ~i in trei zlle I-au pieri! oriee dureri; nlci nu
s-au mai repetat de atunei.
o alta femeie din Austria inlerioara a suterit ani de-a rindul de ulcer duodenal.
Pentru a putea suporta durerile, trebuia sa ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloe
hrana salida, n-avea, oricum, niei pofta de mincare. Indicindu-i-se radacina de obli-
geana, a luat zilnic eele 6 inghilituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cinci
saptarnlni au trecut comptet, i-a revenit apetitul ~i a putut suporta, ca l?ieeilalti membri
ai familiei, 0 mincare de casa slmpla dar conslstenta.
Un barbat mai in virstA a suferil ani de zile de diaree. Se invAlase cu gindul ca nu
va scapa nieiodatA de acest chin. Luindu-se dupa sfaturile mele din carte, a inceput sa
bea zilnic din acest ceal. In scurt timp, intesllnul i s-a vlndecat.
Un bruelel care avea mereu diaree in eiuda unul regim allmentar sever a scapat de
ea dupa 6 inghlfituri din acelasl tip de ceai, recapatindu-l?i potta de mincare l?1
ingra~indu-se cu cileva kilograme, spre fericirea mamei sale.
Zece am s-a chinuit un bArbat cu dlaree cu singe, de 30-40 ori pe zi Prietenul sau
mi-a povestit ca omul vesel, plin de viala de odinloara se transtormase, este firesc,
intr-unul vesruc tnst, Tot ce incercase in acesf ani daduse gre~. A fost pensionat re-
latrv de tinar. Pe la Pa~tl a inceput, mai jntii deslul de sceptic, sA bea zilnic cite 6
inghi~ituri de ceai din radAcina de obligeana, pe linga care lua ~I 2 cesf cu ceai de
filimica oparita. Mare rni-a fost mirarea cind rnl-a serls sotla lui ca la inceputullunii iunie
a aoeluiasl an omul ~i-a reluat lucrul.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea eeaiului: Ceaiul din radaeini de obligeana se pre para doar ca ex-
tract rece. 1 lingurill'l rasa de radaeini se rasa peste npapte in 1/4 litru de
apa. Dimineata se incalze~te usor ~i se strecoara. Inainte de folosire,
eeaiul se incalze~te in bain-marie.
Suc proaspat, Radliclnile proaspete se curala cu grija l?i se trec prin
storcatorut electric de uz casnic cit sint Inca umede.
Adaos la baia completa: Cca. 200 grame de radacini se lasa peste noapte la
rece in 5 IItri de apa. A doua zl se dli totul in clooot, se trage de pe foe,
se lasa sa stea pUlin ~ise adauga la apa de bale (a se vedea ..Bai
complete" din ..Partea generala").

38
 pAPADIA (Taraxacumofficinale)

Papadia se numeste In limbaj popular ~i

buha, cicoare, crestatea, floarea-rnalaiulul,
flori-galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa-
gainii,pui-de-qisca.Aceasta planta, vazutape
pailsti si toate Intinderile de iarba 9i con-
sidsrata de multi 0 buruiana suparatoare,
reprezintapentru omenireasuterinda 0 planta
de leac deosebit de valoroasa. fnfloreste fn
aprilie-maipe toate pa9unile,lizierele,ci'mpiile
~i orice supraf~a cu iarba - un covor floral
galben care ne emuziasmeaza an de an.
Plantaavita locurUefoarte ude. Are doua pro-
priet~i remarcabile:Ajuta In bolile biliare ~i
In cele hepatice.
Inainte de inHorirese colecteaza frunzele,
prLmavarasau toamna radacinUe.iar tulpinile
in timpul Infloririi. Intreaga planta are efeet tarnaduitor, Eu
insami mi-am creat un obicei din a pune, cum sa face
primavara.intreaga planta pe masa In forma de salata sau de
a prepara la cina 0 salatade papadie arnestecatacu cartofi 9i
garnisita cu oua cteioase.Clnd am lost fn lugoslavia la cora,
pacientii primeau zilnic la masa, pe linga alte felun de salate
proaspete, i?1un castronas cu salata de papadie. Medicul, un renumit specialist in
bolile de ficat, a raspuns la intrebarea mea reteritor la aceasta problema ca papadia
are a influen!acit se poate de benefica asupra ficatului.Astazi ~u ca tulpinUeproas-
pete, cfin care se consurna 5-6 pe zi in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronies
(durerefoarte acuta pina sub omoplatuldrept). Ele sint de folos ~i in diabet. Diabeticii
ar trebui sa manince acestetulpini, pina la 10 pe zi, atit timp cit papadia este inflorita.
Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aceea se indeparteaza floarea 9i se
rnesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust arnarui, este acrisoara si
zernoasasl se aseamanacu andivele. Oamenii permanent bolnaviciosi, care se simt
abatu~9i obosip, ar trebui sa taca 0 cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie.
Se vor minuna de etectullor extraordinar.
Ele ajuta rnsa si in alte afeetiuni. Ne seeps de mlncarlml, eczeme si eTup-tii,
imbunat~esc sucu) gastric 9i c'urata stomacul de tot -lelul-d-e SD6stantecare-se-
eliminagreu. lJjele proaspete pqt dizolvl'!.!aradureri calculul blllar, ele stimuleazaac-
tivitatea hepatica sfbiliara. Pelinga saruri minerale.papadia con~neSuDstan!ec.::rra:-
tive 9i de slnteza foarte importante pen!ru Inlaturarea tulburarilor de metabolism.
Datorita efectului sau depurativ, ajuta 9i in artrita 9i reumatism; inflamatille gangli-
pnilcr se relrag, daca se tine pina la sfir9itcura de 3-4 saptaminicu tulpin! proaspete.
In icter 9i in atectiunile splenice, papadia se totoseste,de asemenea,cu succes.
Radacinilede papadie, mincate crude, la fel ca 9i cele uscate servite la ceai au
eteet depurativ, de stimulare a digestiei, sudorific ~i diuretic, preeum ~i stimulant.
~lefac singele foart!LfI~id, fiind considerate un mijloc excelen! contra singelui
mgrosat.
Vechile ca~ despre plante medicinale istorisese ea femeile foloseau ca produs
cosmetic intuziapreparatadin oparirea plantei9i a radaeinii.Obisnuiausa-si spele cu
ea ochii si fata, sparind sa capete astfelun "chip mai luminos".Papadiaface parte din
aeeleplantecare nu •hlberneaza", ei Ie cresc frunze~i In anolimpul rece.

39
 in fiecare primavar~ imi prepar un sirop din tlori de papadle, care are un gust ex-
celent, fiind in aoelasi timp ~i fn profitul sanatayi. La turta dulce pe care 0 fac de
Craciun, folosesc numai sirop de papadie.
Mama mea s-a Int1lnitodata cu 0 femeie care-si umpluse ~ol\ul cu flori de papadie.
intrebind-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararea deliciosulul slrop de
papadie, pe care, la nndul meu, 0 transmit mai departe:
Se pun de 2 ori cite 2 milni pllne de flori de papadie intr-un IItru de apa rece. Se
pune la foc mic pina i'ncepe sa flarba, se lasa sa dea citeva clocote bune, se ia oala de
pe foc iii se lasa totul sa stea peste noapte. A doua ~I, se golelite continutul intr-o sita,
se scurge, lar florlle se storc bine cu ambele miini. Sucul se amssteca cu 1 kilogram
de zahar nsrafinat, la care se adaugs a jumatate de lamile taiata felii (coala se arunca
daca a fost tratata cu substante chimice). Mai muita lamne acreste prea tare. Oala se
pune fara capac pe masina de gabt. Pentru a se pastra loate vitamineIe, se da la focul
cel mai rruc, Astlel, IIchidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la racit 0 data,
maximum de doua orl, ca sa I se poata stabili adevarata consistenta N-are voie sa
devlna prea gros, caci soar zaharisi dupa 0 pastrare mal indelungata, dar nici prea
subtire, caci atunci ar incepe sa fermenleze dupa un timp. Trebuie sa deVlna un sirop
adevarat, vi'scos, care, uns pe chilla sau pilnea cu unt de la micul dejun, este absolut
delicios.
Odata lucra la noi un timplar caruia ii pregatisem pentru cina un platou cu hrana
rece, tn timp ce familla mea se delecta cu telii de piine cu unt unsa cu acest sirop de
papadie proaspat preparat, $i timplarul nostru a avut potta sa guste. Crescator de at-
bine fiind, AU rn-a crezut ca am facut singura .mierea". A fost ineinta! ~i mi-a spus ca
siropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabila. A~ dori sa mai remare ca
bolnavii de rinichi nu suporta bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siropul de
papadie este mai sanatos ~i Ie prieste.
Aceasta planta medlcinala valoroasa ocupa un loc insemnat in medicina populara.
Din pacate, ea este cunoscuta gr9l?it de cea mal mare parte a populapei ~i con-
siderata 0 buruiana incomoda
intr-o procesiune de Joia Verde rn-a trapat un flacaia:;; care era stegar :;;iavea fate
desfigurata de acnee. l-am atras mamei lui atenpa asupra efectulul depurativ al urzicii
lii papadiei. Mama nicl nu litia care-i papadia, de~i era departe de a f 0 locuitoare de
rnstropota. ea tralnd i'n oral?elul nostru. Ci'nd l-am expllcal despre ce planta este yorba,
mi-a declarat revoltata ca doar n-o sa·i of ere fiului el asemenea buruieni.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealulul: Se pune peste noapte 1 IIngurita (eu vir!) de radaclni in

1/4litru de apa rece, se inc~ze~te a doua zi pina incepe sa fiarba lii se til·
treaza. Aceasta cantitate se bea, ingh~itura cu i'nghilitura, 112ora inainte
si 1/2.or8 dupa micul dejun.
Salata: Din frunze ~i radacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respec-
tiv de text).
Tulpini: A sa mesteca bine ~i a se minca zilnie 5-10 tulpinl crude, spalate.
Prepaiarea siropului: A se vedea fragmentu.1respectiv de text!

40
 pATLAGINA-INGUSTA (Plantago lanceolata)

Din marea aoundenta a plantelor noastre medicinalevoi alege in continuare una-

care pare sa Ii fost la fel de raspindila in vremurile lndepartate cum este ~iin zilele
noastre si care s-a bucurat de-atune! incoace de un renume remarcabil. Termenul
, german* este format din wege + rich. Ultima sllaba, aserna-
natoaresirbescului.reiks'',se Inrudsste cu c'{):intullatinesc.rex"
= rege. Decl patlaginaera regele drumurilor * ~i a crescut inca
din timpuri stravechl spre binele ~i binecuvintarea omenirii. 0
. '" rugaciune anglosaxona,care avoca nouellplante ~i se gase~te
intr-un manuscris datind probabil din secolul al XI-lea, se
adrsseaza ~ipatlaginii:

.I;li tu, patlagina,

Mama a plantelor.
oescnea caIre est.
putemlcll in Interior.
Peste tine huruie cllru!e,
peste tine au c<1ll1rittemei,
peste tine au calMt mirese.
peste tine au sforllit taun.
Tuturor le·al rezlstat,
~E:::':::~~ ~lll te-al impotrivit.
Rezlstll decl ~iotravtl,
~i contagiunii.
~I rdutul
care strllbate lara!'

Astazieste la tel ca atunci. Raulstrabatetara ~i avem nevoie de plante medicmale

cum este patlaglna-ingusta - inb1nita~i sub denumirile de iarba-taieturii.hrnba-cii,
limba-bal~lor.limba-broa~tel,pellUagina -, mull apreciatain vacbile carti despre plante
medicinale. pentru a combate acest rau. Ruda sa, patlagina sau patlagina-Iata
(Plantagomajor) - care mal este cunoscuta :;;ica larba-grasell-de-grelldina. larba-buber,
larba-rnare,Iimba-boului.limba-oli. rnama-padurfi, plac,inlica-vacii-, nU-1este cu nimic
mal prejos ~i se totoseete exact la fel. Ambele crese pe toate cimpiile, marginile de
drumurl de lara. pa~unlle,povirnil?urile,lizierele,in ~anluri I?ipe terenurile umede
necultlvate,fiind practlc rasplndltein intreagalume.
Patlagina sa folosaste in primul rind impotriva maladllior aparatulul respirator,
mal ales in cazul unor secretll abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulslva,
astm pulmonar, ba ehlarin tuberculoza pulmonara. PreotulelvelianKOnzle,medieul
qaturtst popular ~I cunoscatorul marii puteri de leac a plantelor noastre, serie:
"Intrebuinlare gasel?teintreaga plitlagina in toate varietli~le el, cu rlidacina, tulpina,
floare ~i saminla cu tot. Ea curala stomaculca nici 0 alta plantli, este de aceea indi-
cata pentru acei oameni care au singe pU1insau prost, ficat ~I rlnichl bolnavl,
injatl~are pallda. care tac eruptii, eczeme, care mal ~i tusese pupn. sint ragu~i!l,
slabl ca ni~te oqari, chlar daca l-ai baga In unt. Ea-i ajuta sa se pun~ pe picioare pe
copiii firavl, bolniivlclolfl. care nu se dezvoltaca lumeain cluda unei hrane bune.·
Eu insami am putut Ii de ajutor multor persoane sulennd de astm pulmonar ~i
bronsic. prescriindu-IepMagina-ingusta arnestecetaeu eimbru in pa~ egale (a sa

,: PM.glno 00 numo,I.1n 11mb.Off",MA Wag.rlch (n. ".).

Wogo - dnJmurl tn gorman4, do gc\l'Jltcub fbtmn wog"ln veehee germon6 do .u'. odlcA fn dlallctel. din audul Germ.nlef.
dln1ro 0011750911050 (n. u.),
41
vedea .Moduri de toiosire"). 0 astfel de Infuzie este toarte recornandablla !?iin bolile
hepatice ~i vezicale. Pentru a combate cu efect extraordlnar bronsita, astmul pul-
monar ~i bronslc. ceaiul se prepara dup~ cum urrneaza: Se pune la'tiert 1 ceasca cu
apa rece cu 1 felie de lamite (daca aceasta a fast tratata cu substante chimice - atunci
tara cosja) l?i 1 linguri\a plina de zahar candel mara, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia
de pe foc ~I abia dupa aceea se adauga 1 Iingur11aplina din amestecul de plante. Se
lasa 1/2 minut in repaos. In cazurile mai grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5
ori pe zi. Se bea, inghititura cu inghititura, cit se poate de fierbinte.
Dupa cum se poate cltl l?i in vechile carti despre plante medlcinale, saminta de
patlagina combate formarea calcululul, daca se lau 8 grame zilnic.Alaturi se bea ceai
de ~Uaglna. Siropul de patlagina-ingustacuraVi singele de Impuritati,toxine l?ivirusi.
Ar trebui utilizat penlru 0 adevarata cura, luindu-se zilnleinaintea flecarel mese cite 1
lingura (copiil - cite 1 Iingur~a). (A se caota prepararea siropului la .,Moduri de
faloske".)
Printre taranl este cunoscut cli patlagina este inca din tlmpurl ;ndepartateun foarte
apreclat leac contra ranllor. Odata. un laran s-a ranlt la cimp cu 0 unea1t8;spre
uimirea mea, a luat frunze proaspete de patlagina, Ie-afarimqat!ii l?iIe-a pus pe rana.
Del?ifrunzeleerau nespatate,locul nu s-a inflamal. Frunzeleproaspete, tarim~ate,aJuta
in crapiituri, taJeturl, inlepaturi de vlespe, ba chlar in mu~caturi1ede cline turbat,
de animaJeveninoase !?iserpl, peptru ultlmii numai in caz de necesitate,daca nu se
afta nlci un medic la tata locului. Intr-o veche carte despre plante medicinale scrie:
°
"Daca broasca sste rnuscata de un palanjen, se grabel?tela patlaglna. Aceasta 0
ajuta."
Frunzeleproaspete, frecateintre ambele miini, amestecatecu ceva sare si aplicate
la gil vindeca de gu~a. Frunzele de patlagina puse in pantofi vmdeca ba~lclle
pricinuite de prea mull umblat sau plimbat. 0 tumoare, fie ea chiar mallgna, trece,
daca esta tratata cu frunze proaspete farim~ale. Frunzele ajuta, aplicate pe Iocunle
bolnave, !?iin bolile canceroase de glande. In aceste cazuri este fnsa bine sa se
puna maghiran prcaspat (In cazurl urgente se poate folosi ~I maghiran uscat) la
macerat in ulei de masiine, Se introduce maghiranulintr-o sticla, se toarna ulei deasu-
pra l?ise lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiul de maghiran obpnut se unge in
zona glandalor.bolnave, se pun !runzelefarimitatedeasupra ~I se leag~ locul cu bu- °
cat~ de pinza. In scurt timp se va simti 0 ameliorare.
Cu ocazia unei prelegeri tinute la biserlca parohiala a orasutul Unz am aratat ca
frunzelefiir1milatede patlagina ar putea vindeca orlce ranil, chlar oaca ea ar ft veche
de zece ani. Cind am vorblt, cinci luni mal tirziu, in sala l?coliide calugarite din Unz, 0
femeie a cerut cuvintul: "La vremea respectiva am pus la indoiala atlrmapa dum-
neavoastr~ ca frunzsle de patlagina vindeca oriee rana, oricit de veche ar fl. Vecina
mea avea de 17 ani ulcer varicos la picior, din cauza caruia nu mai putea de mull sa
iasa din casa, Chiar a doua zi t-arn adus frunzele ~I i le-arn pus, dupa indrumarile
durnneavoastra,pe piciorul bolnav. Trebuie sa-rnl retrag orlce dubiu: Rana s-a inchis
repede !?inu s-a mal deschls in cele cinci luni care au trecut,"
Un alt exsrnplu: Un invalidde razooi cu 0 protsza la plcior capatase rani deschlse
pe bontul plciorulul amputa1,care s-au datorat unei canicule prelungite.Acestea nu
voiau sa se vlndece nici cu alifii, nici cu raze, nicl cu injectii. Clnd l?i-aaplicat frunzele
de patlagina-ingusta, ranile s-au inchis peste noapte l?iomul a putut sa-~i vada iaral?i
de ritmul normal al muncii si vietiisale.
Eu insami m-arn ajutat odat~ rapid cu suc proaspat de patJaglna-ingusta.Cu ani in
urma, nepotelul meu, care avea pe-atunci un an ~i pe care-l lineam in brate, m-a
mUl?catdin neastimpar de obraz, deasupra coltului gurii. Locul mu~ciituril mi-a
pricinuit citeva zile ni!?te.dureri foarte marl. L-am tamponal din cind in cind cu asenla
de patlagina-ingusta. Imi !ikeam griji sa nu se formeze intr-o zj 0 intaritura

42
 canceroasa La sfi'r~itullui aprilie, am participat cu sotul meu la 0 sesiune In Frelstadt,
Oeodata am slrntit pe vechiulloc al rnuscaturii un nodul intarit. cit un bob de rnazare,
care se formase In timpul noptii. Imediat mi-am cules de pe paji!?te un pumn de trunze
de patlagina-ingusta. Ie-am frecat Intre aratator ~i degetul mare 9i am tampon at de mai
mutte ori in acea zi locul respectiv. Seara, Intaritura de-abla se mai slmtea: in dlmlneata
urrnatoare disparuse complet. spre bucuria noastra. Nu este deci 0 exagerare atunci
clnd preotul Kneipp afirma m scrierlle sale ca pentru tiecare boala a crescut 0 planta,
Cu cit ma adincesc mai mult fn .alnela fitoterapiei. cu atft traiesc mai multe miracole.
Multi oamenl mor anual In chinurl din cauza unor astlel de abcese canceroase, desl
exlsta remedi! sub forma plantelor medicinale. Am putea fi cu toti! mal sanato~i si mai
bucuro~i de viata, daca am arata mai multli Intelepciune tala de plantele noestre de
leac. Blnemteles. m ochii nsstlctorllor ele sint doar nlste buruieni. lncepett sa va
ocupan mai mult de aceste plante ~I yeti scapa treptat de tot ce va supara.
Aceste rfnduri ale mele trebuie sa dea curaj ~I mfngfiere tuturor batnnllor care
sutera de ani de zile de ulcer varicos la plclor. Ranlle lor se vor inchide curino ~I se
var vindeca prin aplicarea frunzelor de patlaglna. Vlrsta nu conteaza aiel. Daca exista
~i a umflatura puternlca, atunci pieiorul se fmbaiaza in extract rece de nalba sau in In-
tuzie de coada-sorlcelulul. Marginile ranii SEj ung dupa bale cu alifle de filimidi (a se
cauta la "Rlimica", la "Maduri de tolosire"). $1 pentru combaterea trombozei se reco-
manoa cu caldura trunzele de patlagina.
Aceste exemple arata clar: Ne mal putem bizui pe tarmacia Domnulul - farmacia
verde - ~i atunci clnd bolnavul s-a rssernnat in legatura cu orice posibil ajutor medical.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 linguri!a (cu vfr!) de plante la·1/4 litru de apa - s.e opareste, se lasa
Putin In repaos. .
Amestec de ceaiuri: 1 linguri\a de frunze de patlaglna cu cimbru in parii egale
este oparita cu 1/4litru de apa (a se vedea fragmentul rsspectiv din·text).
Compresa de frunze: Frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de
patlagina-Iata slnt spalate ~i zdroblts pe un fund de lemn cu un sucitor de
tailel, pma se torrneaza un terci care se aplica local.
Sirop, reteta nr. 1: De ~ orl 2 milni pllne de frunze de patlagina spalate se tree
prin maslna de tocat carne. Se adauga acestul tercl de frunzs pulina apa
ea sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat ~i 250 grame de
miere. Se lasa totul sa fiarba la foe rnlc, eu amesteeare cSl[1tinua.pma cind
se torrneaza un IIchid viscos, care se toarna fierbinte '81 borcane ~i se
pastreaza la frigider. •
Strop, relata nr. 2: Frunzele spalate se pun in straturl cu zahar nerafinat mtr-y,n
borcan de muraturi ~i se apasa ea sa se lndese, Astlel, totul se va aseza. In
zllele url1)atoare punerea m straturi se repeta, pfna nu mal incape nlmic in
borean. Intr-un loc ferit in gradina se sapa a gaura. in care se introduce
barcanul bine astupat cu 3-4 straturl de celofan. Se a~aza deasucra a
sclndura ~I se pune 0 piatra pe ea. Totul se astupa cu pamint. Scfndura ~I
piatra trebuis sa ramma Insa vizibile. Datorita ealdurii constante, zaharul ~i
frunzele termenteaza. tormlnd un sirop. Dupa cca. 3 lunl, borcanul se
scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fruete (nu prlntr-o pinza), se
puns sa dea eiteva clocote ~i se trage In boreane foarte bine astupate.
Cine nu poate eteetua acest fel de fermentalle sa lase borcanul in soare
sau in apropierea sobei, pfna ce siropul se a~aza la fund. $i acest sirop se
pune sa dea crteva clocote bune.

43
 PEDICUTA (Lycopodium clavatum)

Pedicuta este numita In limbajul popular br~di~or, brinca-ur-

sulul, brlul-vintului, bunceag, chindicuta, coada-alor-de-vint,
cornatel, cornlsor, crucea-pamintulul, netota, pcelsca. piciorul-
lupulul, pratul·strigoilor, talpa-ursului. Acsasta planta, aserna-
natcare mu~chiului ~i vesnlc verde, se tira~te pe solul padurii cu
nlste vrejuri lungi de 1-2 metri, avind radacini micute, fine l?i
subjlrl. Din vrejuri cresc niste tulplnits lungi de 7-10 centimetri,
mol la plpait ~i ramificate, care seamAna cu larba-neaqra, dar
au trunzele mai moi ~i mai dese. Clnd planta are patru ani,
tormeazA vara pistiluri galbui care contin polen, numit si !aina·
vrAjitoarei. Aceasta taina se inlrebuinleaza homeopatic, to cazul
portiunllor de piele rease ~i ranite. •
Pedicuta este 0 planta de leac continind radiu, Ea poate fi
deosebtta usor de celelalte soluri de muscbl datorita vrejurjlor
lungi, asemanatoere unor slori !ili a polenulul galben al pistilu·
rilor el. Creste numai Tn lizierele padurilor l?i in padurile tnalte
dinspre nord, de la 0 altiludine de 600 metri in sus. Dupa
taierea copacilor (defri~an), planta se usuca l?i dispare ih eele
din urma de 101, caci I!?ipierde puterea de viatA sub actiunea di-
recta a soarelui.
in Austria !?iGermania, pedlcuta este strict ocrotlta de lege. Recomand de aceea
ca necesarul de plante sa fie procurat din farmacii !?i magazine specializate in plante
medicinale. Comertul cu plante medicinale aduce pedicuta din tarile nordice, asa incit
este garantata 0 calitate bunA.
Pentru reumatici ~i bolnavil de artrtta, chiar l?i atunci cind prezmta deja modi-
ficar; ale formelor articulatiilor (incheieturilor), precum !ill in caz de constipatie
cronies !?i hemoroizi, recomand cu cea mai mare caldura ceaiul de pedk:uta Per-
soanele care sutera de diaree trebuie sa intrebuinteze rnsa ceaiul cu multa prscautie,
ca sa nu Ie provoace spasme intestinale. PecI1cuta n-are voie sa fie fiarta, ci dear
opar~ cu apa in clocot. Ceaiul se rntrebuinteaza 9i in toate bollle cailor urinare si ale
organelor genltale, la dureri sl tumefieri ale testiculelor, la formarea nlsipului la
rinichi !?l la collclle renale. In hepatite, la tumori ale tesutulul conJunctival ficatu-
lui, chiar daca sint deja maligne, pedicuta este indlspensabila. Ea·1ajuta pe convales-
cent sa se puna repade pe plcioara cu forte deplins.
SOlul.unel feme~ mal in virst.§ pe care 0 cunosc a suferlt ani.de z..e de 0 grea In-
suflclenlii resplratdrle in tlmpul noplii. tratata ca astm cardiac. Ii era lot mal rau, pina
ce s·a dus Intr-o zi lar la doctor .• Daca nu incetati lucrul imedlal, in opt zile sinteli un
om mortl" Medlcull·a trlmis sa se interneze la spitalul Grlesklrchen. Am afiat de la soua
boinavului ca avea ciroz8 hepatica In ultimul stadiu. Cu ciroza hepatica merge mina in
mina 0 insuficlenla respiratorle nocturna. Dupa citva limp, omul a fost trimis acasa ca
fiind pe moarte. La statui meu, sona sa a tacut rost de pediculA, care sl-a facut rapid
efectul. Nu considerati !?i dumneavoastra 0 minqne daca va spun ca dupa prima
ceasca cu ceai de pedicula omul a scapat de sufoca!iile curnplite din timpul noptii cu
care se chinuise ani de-a rihdul?
Daca 91~iih cercul dumneavoastra de cunostnte un caz- de ciroza hepatica, chiar
de este tara speranta, dali curai aoelui om 9i indreptati·1 spre pedicuta noastra alit de
importanta in frtoterapie. Chlar 9i oamenii care au boli grave de ficat pot Ii redall vielli
datorita pediculei.

44
 Intr-o excursie CI:I scop dldacnc pe cafe am tacut-Q prin padure in Austria supe-
rioara cu un mic @rup, l-am atras atentia insotitorulul meu, botanistul dr. Bruno Wein-
meister, asupra tamaduitoarei pedicute In rnaterie de ciroza hepatica si cancer la neat
Drept care mi-a povestit urrnatoarea Intimplare: Student fiind, a facut cu cqiva prieteni
o excursie in munti. In dnirnul spre cabana a gasrt printre jnepeni un vrej de pedicuta,
pe care l?iI-a infa~urat amuzat in jurul palariei. Cind au ajuns sus la cabana, unul dintre
prieteni a facut un circe I la picior, alit de dureros ~ide puternlc, inci! piciorul i s-a
sucit din incheietura genunchiului. Degeaba au incercat ceilal!i sa-I ajute. Cabanierul a
adus rachiu de drojdle l?i piciorul a fost masat cu el fara nid un succes. Deodata,
tinarul Weinmeister a avut Inspirajia sa-!?i ia vrejul de pedlcula de pe palane ~i sa
Infal?oare cu el piclorul, de jos pina sus. Piciorul sl-a revenit pe loc la pozi\ia norrnaia
Dr. Weinmelster s-a gindit ca ar fi yorba de 0 colnoloenta. Poate drcelul ar fi trecut $1
fara pedicuta. In drum spre cas a a cules pentru gazda lui, care avea des circei la
gamba, un pumn de pedicuja. Aceasta a scapat-o imediat de circei. Dupa ani de zHe,
dr. Weinmeister i-a relatat unul medic specialist acsasta intimplare. De la el a atlat ca
psdicuta este 0 planta care coniine radiu. De atunci au fost vindecaf mul~ oameni de
astfel de crampe musculare cu ajutorul unor perne umplute cu pedicuta.
o cunostinta de-a mea a fost internata la spital, nemaiputind urina. Braml era deja
puternic umflat de la umar la cot. Cind a iel?it din spital, starea ei era aceeasi ca
lnainte. Din fericire, tocmai ayeam niste pedicuta in casa, caci soacra mea de 86 de
ani suferea deseori de circei la gamba. Supozj~a mea ca ar putea fi yorba la acea
cuno~tinta de un spasm vezical s-a confirm at in momentul in_care i-am pus un saculet
cu pedicLI!a uscata in regiunea vezicii urinare ~i dupa doua minute a putut urina iarii~i
normal. A mai purtat acest siit:ulet cu pedicuta citeva zile in regiunea vezicii: edemeJe
de pe brate s-au retras treptat. _
Eu Tnsami am suferit ani de zile de hipertensiune artertala, In cele mai rnulte {
cazuri ea provine dintr-o hiperfunctie renala. Deci mi-am pus la un moment dat peste
noapte un sacule] umplut cu pedicuta in regiunea rinichilor. A doua zi, tensiunea mea
arteriala scazuse de la 200 la 165. De atunci, im! aplic din dnd in cind in zona rinlchl-
lor l;!n sacule! umplut cu pedicuta proaspata.
In cazul circeilor la qarnba, pedicuta se pune Intr-o bucata de pinza care se leage
in jurul gambei. Se pot face insa ~i bai la picioare, iar pentru spasmele vezlcale bai de
sezut, folosind pedlcuta (a se vedea .Bai de sezut", la .Partea generala·, pag. 8).
Dupa leziuni de pe urma razboiului sau a accidentelor ramin adesea clcatrtcs
care provoaca spasme. Un invalid de razboi avea pe spate 0 cicatrice in care puteai
sa bagi mlna de adinca ce era. Acsasta cicatrice Ii provoca tot mereu spasme
dureroase, care aveau drept consecmta valuri de transpirane pe intreg corpul. Durerile
se intindeau pine la pielea capului. Dupa 30 de ani de grea suferinta, l-am putut elibera
pe acest om de chin prin perne umplute cu pedicu!a ~i bai cu pedicu!a
Faina-vrajitoarei (polenul de pedicuta) Ii ajuta pe cei gray bolnavi care au facut es-
care sa Ii 59 inchida leziunlle in timpul eel mai scurt. Falna-vrajitoarei se presara, dis-
tribuind-o cit: se poate de fin si cu mults grija pe locurile cu rani deschise. De obicei
apare 0 usurare simtitoare chiar dupa prima utilizare. (Alte vindecari reusite cu ajutorul
pedicutel pot f citite in brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparutii la editura Wilhelm
Ennsthaler, A-4400 Steyr, Austria.)
Dace cineva este atit de stnns legat cum slnt eu de plantele de lsac ~i obtine prin
ele succese tot mal multe ce ating aproape miracolul, nu poate sa nu 59 gindeasca la
Creatorul universului, care ne a9terne toate aceste minuni la picioare. Din pacate, mul!i
oameni se impieclicii de ele fiira a Ie acorda nici 0 atentle ~i nu simt niciodata
atolputernicia Cerului.

4S
 MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiulul: 1 Iinguriia rasa de pedicula se oparsste cu 1/4 litru de

apa In clocot, apol se las~ sa stea punn. Se bea numal 1 ceasca pe zi, ~i
anume dlrnineata pe sJomacul gol, 1/2 ora inalnte de micul dejun.
inghilitura cu inghljltura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic,
se beau zilnic cite 2 cesti,
Perna cu pedlcuta: Cu pedicula uscaia (In functie de dlmensiunea locului cu
spasme sau circei se iau 100,200 sau 300 grame) se umple 0 perna care
se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna 'i9i
rnenpne eficacitatea limp de cel mult un an.
Baie de sezut. A se vedea .Partea generala". pag. 8.

PODBALUL (Tussllago tartara)

Denumil 9i bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-
de-riu, cenusoara, gaJblnele, gu!;>a-gainii,limba-vecinei,
h!lpo!;>el.papalunqa, podbeal, rotungloare. Atunci cind
c'impiile !fi pov'irni9urile noastre n-au inca nici un pic de
veroeata de primavara, iar ochlul de-abia daca re-
cunoaste cite 0 umfiatura foarte timide. de mi!i90r de
salcle, podbalul este primul care-si scoate la lumina la
inceputul primaverii potirele galbene.
Pe solun umede. povirnl!;>uri plasuve, cariere de
pietri9, pamint inlelenit, ogoare parllginite ~i grohoti9uri
de panta se gasesc perne intregi de fiori de podbal,
care apar din pamint cu mult inalntea frunzelor. La ele
i~1cauta a1binele ~i alte insecte prima lor hrana. Pod-
balului ii prieste numai pamintul argilos, lutos, el reprezinta, ca sa zieem a~a,
earacteristica solurilor de argila 9i lut. Slnt primele flori pe care ni Ie putem eulege pen-
tru provizia de iarna. Datorita proprietatilor lor expectorante f,liantiinfiamatoril, Ie putem
folosi cu mare succes la bron!?lta, laringita, faring Its, astm bron~lc !?i pleurezle, ba
chlar la tuberculoza pulmonata inclplenta. Cei cu tuse rebsla ~I ragu~eala chinul-
to are ar trebui sa bea de mal multe orl pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu
miere.
Ma; ti'rz;u, in luna mal, cind apar 9i frunzele li'noase, verzl sus f,li alb-arginti; pe
partea de jOs, Ie utilizam, din cauzacontinutulul lor bogat in vltamlna C, ea verdeala
pentru supa ~i salata de prlmavara. Intrucit frunzele contin mal multe substante active
decit florile, slnt eulese 9i pentru a se putea tolost un amestee de fiori si frunze la pre-
pararea eeaiului. De la medici; naturi9ti ai antichitii~i !il; pina la preotul Kneipp, podbalul
este preltJit In mod unanim. Frunzele sale proaspete ~i spalate. puse pe piept ca un
terei, .ajuta in orice boala grea de pia mini, In erizipel ~ileziuni ale tesuturucr cu
umflaturl vinetii si chiar in inflamatli ale bursei sinoviale. Rezultatele acestor com-
prese cu lerei 5ini uimitoare. Cornpresele cu infuzie concsntrata din frunze de podbal
sint utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cit 9i de la frunze,
trebute inhalati de mal multe orl pe zi in pazul bronsltelor cronlce cu accese dese 9i in
insuficienlli resplratorle 8ufocanta. In eel mai scurt timp se va resimti 0 mare
usurare. Picioarele umflate ar trebui scaldate mai des lntr-o flertura preparata din
frunze de podbal.

46
 Siropul pe care ni-l putem fabrica dIn frunze de podbal se dovedeste toarte bun in
bronsite ~.i·alte afec!iuni pulmonare. Intr-o oala de lut sau un borcan de muraturi se
introduc alternativ un strat de frunze si un strat de zahar nerafinat, se lasa sa se aseze
~i se umple Plna ce nu mal e loc in vas. Apoi se leaga cu 2-3 strawn de celofan ~I se
pune In gradina, la loc ferit, Intr-o gaura facuta tn pamint. Se asaza 0 scindura deasu-
pra ~i se acopera cu pamint. Caldura constanta stlrneste un proces de fermentape.
Dupa 8 saptamini se dszqroapa iaral?ioala sau borcanul, iar siropul de podbal astlel
obpnut se lasa sa dea 1-2 clocote. Dupa ce se race~te, este turnat In slicle mid, cu
gnul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de aparare eel mai bun in limpul iernii ~i aI
eplqeminor de gripa. Se ia cu lihgurl\a.
In astm, in afectiuntle permanents ale bronhiilor ~i ale fumatorilor sint de mare
folos, prirnavara, 2-3 lingurile de suc de podbal proaspat stors turnale inlr-o cana cu
supa llrnpede de came sau cu lapte cald.
Pentru cbmbaterea flebitelor se poale prepara 0 rnasa alltioasa din frunze proas-
pete zdrobite ~i smi'nti'naproaspata, care se aplica pe portiunile inflamate ~i se leaga
user cu 0 bucata de cirpa. Sucul stors proaspat din frunze de podbal si picurat In ure-
che este eficace in durerlle de urechi.

CEAI PENTRU TUSE

Daca vretl un ceai expectorant, arnestscaf florl ::;1frunze de podbal, flori de

luminarica, cuscrlsor (num1tl?1mierea-ursulul sau pluminarica) 91frunze de patiagina-
i'ngusta in parti egale. Din acest amestec de plants se lau 2 lingurqe la 1/4 litru de apa
9i se oparesc, Se beau zllnic, calde, inghiptura cu inghi\itura, 3 cesn cu acest ceai
indulcit cu rnlere.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealulul: Se toloseste 1 linguri!a (cu vir!) de !lori (mal tirziu, clnd
apar 91frunzele, se pun frunze 9i flori amestecate in parti egale) la 1/4 litru
de apa, se opareste doar ~I se lasa pupn in repaos.
Comprese: Frunzele proaspets se zdrobesc 9i se freaca pina iese un terel
care se apliea sub forma de comprese.
lnhalatle: Se opareste 1 IIngura (cu vlrf) de flori 9i frunze 91se mhaleaza vaporii
sub 0 cirpa. Se repeta de mal multe ori pe zl.
Bal de plcloare: 2 mnnl pline de frunze de podbal. se fierb intr-o cantitate de
apa corespunzatoare: se las~ sa stea pUlin. Durata bail - 20 minute.
Suc proaspat: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu ajutorul
storcatorulul electric de uz casnic.
Sirop ~iamestec de ceaiuri contra tusei ~ia ragu~elii: A se vedea fragmen-
tele respective de text.

PORUMBUL (Zea mays)

Alte denumiri: catarnbuc, cocenasi, colibas, cucuruz, girni:?or, malai, papusot,

penche, tenchiu, tengherl. In ultima vreme s-a raspi'ndit foarte mult cultivarea

47
 porumbului. in timpul infloririi, din tecile lungi !?Iascupte ale frunzelor
atirna in alara stigmatele sale iililorme. Ele se numesc !?i matasea-
porumbului !?i constituie parte a cea mai curativa a plantei. Perloada
de inflorlre se intinde din iunie pin!'! in august. Matasea-porumbului
este taiata inaintea polenizarii !?iuscata rapid la umbra.
Dace aveli nevoie de un produs diuretic confirmat, atunci be~i
acest ceai de matasea-porumbului, care este !?iun miJloc de slablre
eficace ~i inofensiv (actual pentru oumercsll supraponderali din so-
cietatea bunastarii). Daca rnatassa-porumoului este depozltata limp
mai indelungat larA a fi complet uscata, atuncl r~i pierde efectul diu-
retic !;ildevine laxahva
Ceaiul de matasea-porurnbolul este la fel de eficient in bolile callor
urinare cu formatle litiazlca (formare de calcul), in edeme ~I ana-
sarca (edeme generalizate), ca i?iin nefrita, catar vezical, artrlta si
reumatlsm, EI poate " folosit cu succes impo!riva lnccntlnentel url-
nare la copll !?ibatrini ~i a colicilor renale. In toate aceste boll se ia la
fiecare 2-3 ore cite 1 IIngura plina de ceai de rnatasea-porumbulul.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (eu vir!) de matasea-porumbului

cu 1/4 litru de apa fierbinte. Sa lasa pupn in repaos, nu se indulC89te.

PUFULITA-CU-FLORI-MICI
(Epilobium parviflorum)

Am primit ooata 0 scrisoare de la un lata de familie fn

care scrie textual: "Va implor cu miinlle impreunate !?i ridl-
cate, poate iml mal puteti indica un drum mapol spre
sanatate i?1darui familiel mele, etare sutera din greu alaturi
de mine, un tata sanatos." Inainte fmi evoca drumul
suferin1ei sale: in anul 1961 devine acuta 0 prostatita
~'I."'''lU.l~ cronies (inflamalle cronies a prostatei) din cauza imbaieril
I . '\\1\l~ lntr-o apa care continea radiu. A umbla! din spital m spital,
,;:>01
';" dar nici un medic nu I-a operat; era dlsperat La fiecare
.~\~~K seaun elimina singe i?1 puroi. Din cauza numeroaselor
'41 /~~ medicamente a capatat ulcer duodenal i?i 0 atectiune grava
la ficat, iar Hora intestinala i-a lost distrusa. Era mal aproape
de moarte decit de via!B i?i a trebuit, la Indica!ia doctorulul,
sa suspende oriee medlcarpent, Apoi a fost operat, dupa
cum serie, pe cale electrlca, In ciuda operatiei, inflama\liIe au
ramas pina astazl. Medlcamentele ~i injectlile i-au inrautatit
din nou starea. A recurs la ceaiuJ de urzici si la ceaiul diu-
retic care i-au ameliorat boala In asa masura, incit astazi
poate lucra din nou. De acest drum chinuitor ar fi fost
probabil crutat mult incercatul taUi de familie oaca ar fi stiut de pufuli1a-cu-flori-mici
care poate vindeca din temelle bolile de prostata,
Putulita-cu-ftori-rnici, nsconoscuta pina acum ca planta rnedlclnata !?inementlonata
In nici 0 carte obi~nuita despre plante medicinale, a intrat abia prin prezentarea din

48
prima edqie a brosurf male ,,sM~tate din farmaeia Dom'1ulu~'intr-un adevarat mars
triumfal ca planta rnedicinata contra bolilor de prostata. In eel mai scurt timp a de-
venit cunoscuta in intreaga Europa ~i in afara e.i, nu.in ultima instanta din cauza ca a
ajutat deja mu~i oameni in maladiile susmenponate. In ultima vreme apare 9i in cartile
despre plante medicinale ~i revistele de specialitate.
Din cauza numeroaselor varietati ale aeestei flori s-a ivil insa 0 anumita ineertitu-
dine. Dintre subspeeiile cu actiuns tamaduitoare trebuie in~irate urrnatoarele: cirligei
sau racitoaiea (Epilobium roseum), pufuflta-cu-florl-mlci (Epilobium parvifiorum),
pufullta (Epilobium montanum), numita I?i fata-n-fala, pufullta-verde-lnchis
(Epilobium obscurum), pufulita lanceolata (Epilobium lanceolaturn), putulita-de-
colina (Epilobium coiiinum), pufuli1a-de-mlastina (Epilobium palustre), Pufuli1a-de-
pletris (Epilobium fleischeri) ~i pufulita-a1pina (Epilobium anagallidifofium). Varietaple
tamaduitoare se recunose toate dupi:i florile lor mici in culori rosletice. roz pal sau aI-
bicioase. Ele stau ca baMe-n cuie pe silicvele (truct capsula) lunguiete, inguste, dIn
care t1~nesc la plssnire semintete pavoazate cu peri a1bi, asemMatori bumbacului. In
Tirol, pufulita este cunoscuta in mod surprinzator sub numele de .Frauennaar" = parul
femeii.
Din varieta~le enumerate ~i care au putere lecuitoare se colecteaza fntreaga
planta, deci tulpina, frunze I?Iflori, cu grija ca planta sa fie culsasa din mijloc - de
altfel, ea se rupe foarte usor -, pentru ca sa poata forma noi ml~d~e lateraIe. Geea ce
s-a cules se taie cit este in stare proaspata. Din ceaiul de plante se beau, ~i in cazurile
eele mai grave, numai 2 eel?li pe zl, ~i anume 1 ceases dimineata, pe stomacul gol, ~i
1 ceases seara. Acest lucru nu inseamna insa cil se poate renunta la controlul
medical. Oricum, statui medlcului trebuie cerut in oriee boala grea.
Doua subspecli de Epilobium, care pot fi doar eu greu confundate cu celelalte
soiuri cu flori mici, nu au voie sa fie colectate. Este yorba de eea nurnita rascoaqe,
lirnbricas, puful~ sau sburatoare (Epilobium hirsutum) 9i de sburitoare (Epilobium
angustifc~um). La prima dintre ale, florile ajung de rnarimea unghiei degetului mare ~i
stralucesc purpuriu. Ea se 9as89te adesea in stocuri mari, stufoase, pina la 150 eenti-
metri in8J!ime, in ~i rrnga apele pu~n ad'inci; tulpina ~I trunzele sint carnoase ~i
acoperite usor cu par pe partea inlerioara, Cunoscutul botanist austriac Richard Will-
fort, care conostea foarte bine puful~a ca planta de leac, nu 0 mentionsaza in cartea
sa. Ar putea, dupa cum a suspnut el, .sa fie confundata cu rascoagele (Epilobium hir-
sutum); acestea au, insa, spre deosebire de puful~a-cu-flori-mici, ni~te flori cel pupn de
cinci ori mai mari, tije I?i frunze mai carnoase, 0 inallime sensibil mai mare ~i de-
clanseaza un efect contrar. - Sburatoarsle (Epilobium angustifolium) crese inalte de
150 centimetri ~i prefera lumini~urile, lizierele ~i veclnatatea tuli9urilor de zrneura.
Fiorile mari, de culoarea purpurei, sint dispuse in ciorehini lungi, piramidali, neindesaf
pe 0 tulpina rosietica la baza, Fiorile aeestei varieta~ foarte des i'ntJlnilestralucesc in
timpuJ i'nfloririi, formind ni9te supratets r09ii ca focul. Denumirea germana populara
.Unholdenkrauf' = iarba-diavolului este, cred, un indieiu destul de elar ca nu poate fi
felosita contra prostatltel.
Eram femeie t1nara cind socrul meu a murit in puterea virstel de hipertrofie a
prostatei, deci de 0 marire patologidi a prostatei. Un vecm care era expert in materie
de plante medicinale rm-a aratat aceasta pufulila-cu-flori-mici,. spunindu-mi: "Daca
socrul dumneavoastra ar f baut ceai din aceasta planta, astazi ar mai fi fost in viata-
Tine~-o minte! Sinte~ femele t1nara~i put~ ajuta multi oameni cu ea.· Dar dupa cum
sa intimpla cihd 89ti tinar !?isenates, nu rn-a mai preocupat acsasta plants. Nu la fel a
!acut !?imama! Ea a cules-o in fiecare an ~i a ajutat multi oameni suferinzl de vez.ica
urinara 9i de rinlchl. Forta sa curativa este atit de mare, incit adesea inlAtura
fulgerator toate supararlle ~i durerile legate de bollle de prostate. Au existat cazuri
cind oamenii se aflau in preajma operatiei ~i nu puteau urlna deeit picatura eu

49
 picatura; 0 singura ceasca a Iill adus 0 usurare. Cealul trebuie baut, blneimeles, mai
mult timp, pentru a obtine 0 reala insanato9lre.
Mi-a relatat odlnioara mama mea despre un pacient care suterise deja trei opera1il
de cancer vezical - cancer vezical dovedit clinic - 9i care se gasea intr-o stare lizica
foarte proasta, L-am statuit sa bea ceai de puful~a. Am atlat ulterior de la medicul sau
ca s-a vindecat. Era pe vremea clnd inca nu ma ocupam de plantele medicinale.
Aceasta vindecare rn-a impresionat profund. Mama mea rn-a rugat deseori sf! nu uit
niciodata sa culeg aceasta planta rnedlclnala clnd ea n-o sa mai lie In viara. In 1961,
de ziua Intrarii Malcli Domnululln bisertca, a murit mama mea cea drags !?ieu am uita!
In vara aceea sa adun pufulile.
Tn cabinetul de consultatii al medicului meu am aflat ca un barb at pe care-I
ccnostearn zacea tara sperante in spitalul nostru, bolnav de cancer vezlcal. "Nu', am
exclamat, .acest barb at vrednic n-are voie sa rnoaral" M-am glndit la puful~a. Medicul,
desl avea 0 .atitudine pozitiva fata de plantele medlcinale, a fost de parere ca In acest
caz nu mai putea ajuta nimic. Eu nu culesesem insa pufur~e !?ini-am glndit cu groaza
ca la mijlocul lui octombrie totul 0 fi ofilit 91uscat, M-am dus totusi sa caut. $tiam un
loc unde infloreau in tlmpul verll.
N-am mai gas it, ee-l drept, decit citeva tulpinl ve9tejite, pe care le-arn cules totusi,
le-arn taiat rnarunt !?iIe-am trimis sotiei bolnavului. I-a dat ~ bea 2 ce9li pe zi, una dl-
minsata Iili una seara, 9i dupa 14 zile am aflat de la medic, pnntr-un anun; teletonic, ca
in starea bolnavulul .survenise 0 mare schimbare In bine. Mi-a spus rizind: "Deci
plantuta ta ajutal" De-atunci am putut ajuta sute 9i sute de oameni, 89a cum lrni
spusese ooinloara batnnul din locul meu natal: "Tine!i minte aceasta planta; pute~
ajuta mu~i oameni cu ea."
Un tarmacist din MOnchen rni-a aratat intr-o carte veche !?igroasli de tarmacie 10-
. cui in care in jurul anulul 1880 pufulita mai era consernnata in mod olicia!. Medicamen-
tele chirnice au izgonlt-o total. Prin prEllegerile mele, drumetiile in scopul descoperirii
plantelor medicinale 9i publicatiile mele, pufuJ~a a devenit din nou cunoscuta in toate
rlndurile populatlel. Indrumarile mele gasesc ecou puternic in sufietele multor oameni.
cacl pretutlndenl unde ajung cu sotul meu In drumetiile noastre, fie in rnuntl, pe dru-
muri de pltdure, la marginl de pirale, fie in lurnlnlsurt vedem, spre bucuria noastra, ca a
fost culeasa numal mladita centralli a pufulitei, in scopul de a creta planta. Oricine
cunoaste aceasta planta rnedlclnala 0 apreciaza 9i 0 apara de pieire, culegind-o astfel
cu multa bagare de searna. Planta mal creste, dupa cules, inca de 2-3 ori. Daca ri-
zomul rlimine in pamint, atuncl va ,nmugurl din nou in primavara urrnatoars.
Aflu cu bucurie din scrisorl ca in multe gradini pufulita-cu-flori-mici crests acum
printre capsuni, legume 9i arbusf decorativi. inainte era smulsa din pamint ca orice
buruiana suparatoare. Citor suferinzl le-ar If putut aduce in acest rastimp vindecare 9i
un nou curaj de a infrunta vlalal De curind am avut posibilitatea de a ajuta un preot
care era conslderat de medici Incurabll, avind cancer la prostata ~i la vezica 91care
se dedica astazi din nou cu intreaga putere de rnunca protesiei sale.
o scrlsoare din Schwarzwald: "Cumnata mea a fost tratata de un cancer al or-
ganelor pelvlene cu raze care I-au daunat, provocindu-i 0 tisurA in inteslin 9i in vezicA.
A capatat asemenea durerl vezlcale, incit medicul a fost nevoit ~-i prescrie morfina.
Atunci am cautat dupA ilustra~a dumneavoastra din <<farmacia Domnului» pufulitB-
cu-flori-mici, am descoperit-o ~i dupA 0 saptaminA de cura cu ceal, toate durerile au
dlspArut. Acestea Slnt minunlle din tarmacia Domnuluil" - Despre alte vindecari
obtinute puteti cill in bro~ura "Maria Treben's Heilerfolge", aparutA la editura Wilhelm
Ennsthaler.
Multi dintre cel care sutera de prostata se pot in~natolili cu ajutorul pufulitei-cu-
flori-mici, deseori chlar tarA eli mal fie nevoie sa se opereze. Daca operatia s-a efectuat

50
deja, ceaiul de puful~a inlatura usturimile ~i celelalte Inconveniente care se ivesc de
multe ori ulterior. Trebuie consultat insa in orice caz medicul.
Un barbat vlndecat de 0 boala a prostatei scrie din Coburg: "Puful~a-cu-flori-mlci
rn-a ajutat in durerlle mele de prostata. Zaceam in spital in Coburg, bolnav de Infarct
miocardic. Pe IInga aceasta, aveam dureri de prostata ~I nu puteam fi operat din
cauza starii proaste a inimii. Mi s-a spus ca mi se va pune 0 sonda permanenta, daca
snuatia mi se va inrauta1i. - Am aflat despre minunata pufulila-cu-flori-miei care a ajutat
pe ati\1ain suferlnle asernanatoare Am incaput sa beau cite 3 cesti pe zi: in eiteva zile
am scapat df! oriee dureri de prostate. Aeum mai beau pentru ca sa
ma relae cite 2
~! pe zi. - 11rnolturnesc lui Dumnezeu din toata inlma. Va doresc, doarnna Treben,
sa mai ajutali cu pufullta-cu-flort-rnlci rnultl oamenl care sutera de aoelasl chin. Esle In-
credibil ca plantele medlclnale ale Domnului aduc - cl'nd medlclna nu mai are solulii -
un ajutor atit de mare."

MOD DE FOLOSIRE

Pre para rea ceaiului: Se opareste 1 Iinguri\a (cu vir!) de plante cu 1/4 Irtru de
apa i'ji se lasa sa stea Putin. Numai 2 cssti pe zi - prima, dimineata, pe
stomacul gol, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de cina.

Pufuli!a ajuta (de dr. Dirk Arntzen, Berlin)

o scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician, anlropozof: .La baza

urmaroarei evocan sta 0 in!elegere a plantelor, al?a cum a lost ea stimulate de Rudolf
Steiner i'ji dezvoltata in continuare de difer~i biologi i'ji botanisn, Aceasta intelegere
este de tapt 0 imagine 91se nurneste: <<.()mul invers triartlculat». Asta inseamni:i ca
radacina corespunde organizarii nervi-sifl1\uri, deci mai ales capului omului, zona frun-
zelor - sistemului central, ritmic, iar zona flori-fruct, parlii metabolism-membre.
Aceasta reprezentare, ca toate lucrurile vletii, nu se poate aplica mecanic. Ea tre-
buie prslucrata i'n mod individual pentru liecare plant1:lin parte 91invers. i'jl pentru fie-
care paclent in parte. Dar, odatA existenta, chiar dadi este inleleasa mai intii doar pe
baza oitorva exemple, ea olerA un fundament solid, temelnic pentru inlelegerea
«rela~ilor» dintre om i'ji planta, care allfel ramin intotdeauna pulin neclare.
Principiul acestui procedeu va Ii ilustrat pe baza unul exemplu. Sa luam Hamamelis
virginica. AiGi. florile apar iarna direct din scoarta, Nu are loc legatura normala prin
frunza. scoerta trebule oonslderata ca apar\inind zonel mlnerale a radacinil. Avem deci
o situa~e i'n care «principiul metabolic» al floril de direct de <.principiul nervi-aimturi»-
al radAcinii i'jl scoartel, tara a trece prin echilibrarea <<sAnatoasa, normalA» prln
frunza. Aceesta situatie exista sl la om (~i natural, la animal), de exemplu in cazul rAnli.
dar mai ales in zona anala. Hamamelis este un model pentru rana, pentru hemoroizi.
Aceasta plant a po ate trai cu acsasta situape 0 viata i'ntreaga. fara sa i'nsemne ea se
imbolnave9te; soar putea chiar spune ca ea traie~te din ~i prin aceasta situatie de ex-
ceptia, De ace ea. planta poate devern un mijloc de leac pentru not cad ne arata cum
putem jongla 0 viala intreaga cu 0 situatie anurnita, care sxlsta, fara a ne imbolnavi. $i
intrucil aslfel de «siluafii» sint realitati ale vietii, deci deja ceva spiritual, nu este atit de
mult vorba de materialitate, de substan\8, ceea ca poate da 0 explicape pentru etectul
diluarilor homeopatiee (potente),
$i acum releritor la Epilobium, pututtta Mariei Treben. Aceasta planta se carac-
tenzeaza mal ales prin faptul ca ceea oe aste conslderat la incaput drept 0 tulpina •

51
florala mica ~i nevinovata este in realitate un oval' de fruct hipogin care, asa cum e
normalla un fruet, se umfla sen sibil dupa inflorire, se decoloraaza 9i creste in lungime.
Toamna sint ellberate apoi ssmlntele inconjurate in abundenta de burnbac. Pu!ulita in
toate varietaille sale este 0 planta relativ raspindita. Planta inflore9te si rodsste destul
de puternic, adica se desla~oara destul de puternic in aces! domeniu; frunzele, tulpina
~i radaclna devin in schimb mai pulin importante, mal nelnteresante in cornparaue cu
aeeasta Totul raportat la om fnseamna' Putem cauta electul principal in partea de [os
a omului, din care lac parte in mod esenttaJ organele urinare ~i de reproducere. Prin
a1te reflectii se poate oarecum exdude zona intestinala (aeestea sint mai eu seamll
plantele eu gust arnar).
Ovarul de fruet ea parte esenliala, batatoare la ochl se alii!! spre inauntru. Prin
acest lucru sa poate inlelege faptul ei!! ih else vede clar un raport pozifional eu
prostata, Dezvoltarea Iructului toamna te duce eu gindul ~i la toamna omulul, om-
nlprezenta sa - la 0 <<boala» cam la fel de frecventa.
Ceva !oarte asemanator se intTIne9tela pepene, la dovleac: oval' de fruel hipoqm,
manre uria~a dupa inflorire sl, ca si!! spunem 898, in mod necesar, actione asupra or-
ganelor urinare. La fel ~i la parll (Pyrus). $1 pentru speciali~tl: Hypoxis rooperi are tot
ovar de fruel hipogin.
Oemn de remarcat este fenomenul eli anumite plante urogenitale importante, ca
plopul, ca bumbaeul (Gossypium), prezinta l?i ele 0 Iormatie cu aspect de bumbac
puterniell, blltatoare la ochi. Explicalia acestui fenomen inca nu s·a gasit.
Cea mal eflcace, asa cum scrie 9i Maria Treben, este prepararea ceaiului. Acest
mod de preparare arornat, apos da puterilor tarnaduitoare 91directia specialll clltre
partea de jos a omului eu aparatul sau Urinal'.
$i, ceea ce este cel mai important, pufulita alula! Multe mu~umiri
redescoperitoarei aeestei plante medicinale din farmacla Domnului, pine acum
neglijate.·

ROSTOPASCA (Chelidonium majus)

Alte denumiri sint: al-oe-padurs. burulena-de-cele-sflnte, bu-
rulana-de-peclnqine. buruiene-sfinte, calce-rnare, crucea-volnlcu-
lui, galbinele, iarbi!!-de-negi, iarba-rindunlcii, laptiuga, negelarila,
oiasca, paparuna, slIlalea, sci'nteilll, tlltarcele. Daca ne gindim la
faptul ca rostopasca se intTIn99teadesea in vechile car1J despre
plante medicinale sub numale de ,buruiana-de-cele-sfinte· sau
..buruiene-sfinte·, ne putem imagina de ce prestigiu se bucura
odinioara in popor aceasta planta medicinala eonsideratll astllzi
adesea drept 0 buruiana otrllvitoare. Aversiunea epocn noastre
moderne fala de rostopasca rnl-c pot expllea dear prin faptul ell
la inceputul industriel medicamentelor au lost condamnate 9i rs-
negate cu hotllrire toate plante Ie medlclnale valoroase, pentru a
indepllrta poporul de plantele de leao 9i a-I indrepta spre lea-
curile pe bazll chimica.
Rostopasca se dezvolta ramlficat, atlngind 0 inaJtimeintre 30-
80 centlmetri. Ea inflore~te, incepind din luna mai, pe tot
parcursul veril 91pina in toamna. Frunzele sale sint znntate 91se asearnana cu eele de
stejar. Din tulplna 9i rizom rzvoraste 0 seva galben-portocalie 9i destul de vtsccasa.
Rostopasca prefera vecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohoti~urilor de panta, pre-
cum ~i livezlie sud ice. Oricit ar Ii vara de sscetcasa ~i marginile de sud ale padurilor de
uscate, din planta tot va curge sucul gros, gaJben·portocaliu, in cantitati suficiente. Dar

52
 ?i In timpul iernii, cind zapada acopera tot, putem gasi rostopasca daca ne-am Intipc3rit
In minte locul unde creste.
Planta aceasta este depurativ8 (deci curata singele) :?ihematopoetlca (deci ajuta
la formarea singelui). Eu a~ recomanda-o, asociata cu urziclle ?i mladitele de soc, in
leucemie. Numai ca trebuie sa se bea minimum 2 IIlri pe zi din acest amestec de
cealuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune.
Rostopasca este un leac de Incredere tn bolile hepatice grave, dacA se totcsests
in forma homeopatica. Curalind' atit singele cit :?i ficatul, ea are 0 influenla dintre
cele mai bune ?i asupra metabolismulul. Acsasta planta medlcinala este folosita cu
succes In ateetlunile biliare, renale ~i hepatice. Pusa in vin (30 grame de rostopasca
irnpreuna cu radacinile se lasa 1-2 ore In 1/2 litru de yin alb), Inlatura foarte rapid
icterul. Este indicata 9i in tratarea hemoroizilor care dau arsuri In zona anusului, i'n
combaterea in~epa!urilor ?i a eenzatiel de ucL4iteuin timpul urinarii, ca 9i contra
vijiitului in urechi. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cesti cu ceai (care nu se
prspera prin fierbere, ci doar prin oparire) pe parcursul zilei, in Inghitituri rnici. Acesta
este folosit extern contra bolilor de cancer la piele, contra bataturilor, a verucllor
(negilor) 9i a eczemelor care nu vor sa se vindece. Cataracta 9i petele pe cornee
dispar treptat. Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei 9i a dezlipirii de retina. Se
ia 0 frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zorobsste Intre degetul
mare ~i degetul aratator umezite in prealabil. 2eama astlel obtinuta este unsa cu
aratatoru', lintnd ochii bine Inchl~i, i'nspre coada ochiului. De~i nu este pusa direct In
ochi, actiunea ei se cornunlca totusl ochilor. Acest lucru se poate incerca penlru a
trata cataracta, vederea slaba ~i in mod preventiv pentru ochii sanato:?i dar supraso-
IIcitatt Eu lnsaml ii resimt efectul blnetacator cind trebuie adesea sa stau pina noaptea
iirzlu ca sa rezolv corespondenta. Cind sint istovita, iau 0 frunza de rostopasca din
gr-aCliina?i Ii aplic zeama catre coada ochilor, in modul pe care l-am ararat mai sus. Am
pe fiecare data senzatia deosebit de aqreabila ca mi s-ar fi tras un val din tala ochilor.
In medicina homeopatlca se prspara din aceasta planta 0 tlnctura din care se adminis-
treaza, in cazul afecliunilor rnsntionate mal sus, de 2-3 ori zllnlc cite t 0-15 picaturi in
pulina apa
Cu citiva ani in urma mi s-a povestit despre 0 femele care avea pe pleoapa infe-
rloara dreapta un abces rosu de marlmea buricului degetului eel mic. Oculistului la
care s-a dus ca sa-i prescrle 0 releta psntru ochelari nu i-a olacutce-a vazut - avea
abcesul deja de 7-8 ani fara s-o fi suparat vrecdata -?i a trimis 0 proba la analiza. Era
cancer de piele. Pentru tlnara femeie a fost - dupa cum va puteti imagina - un soc
cumplit. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cuncennte, am putut sa rsco-
mand rostopasca. Era luna februarie ~i, din lericire, 0 iarna bli'nda. Rostopasca trece
bine peste iarna ?i ramine verde. Statui meu a fost sa scoata planta din pamin! cu
radacina cu tot :?i s-o planteze Inlr-un ghiveci, pentru a 0 avea la indernlna. Femeia
urma sa-?i tamponeze de 5-6 orl pe zi locul bolnav cu seva galben-portoealie. Cum
abcesul era plasat pe pteoapa, l-am atras atenpa ca seva nu era noclva pentru oohl.
Am mal sfatuit-o sa mearga 0 data pe luna la tratamenl cu raze Rontgen, asa cum Ii
pres.crisese medicul, desi acaste iradieri nu alunga tumorile maligne, ci se mai
Intimpla sa distruga portiuni de epiderma inca sanatoasa, ba adesea chiar ~i oasele.
Scurt timp inainte de sarbatorile de Craciun am trait marea bucurie ca abcesul can-
ceros sa dispara. Femeia mi-a racut 0 vizita ~i mi-a sarit de gil chiar de la u~a. Medicul
oftalmolog la care !usese ?I i'nainte a Intrebat-o mirat ce facuse. La raspunsul ei: .Lunar
la Linz pentru raze", doctorul a spus: "Daca asta a reu~it Rontgen-ul, e Intr-adevar un
miraco!." Mi-a mai marturisit ca nu ar Ii rezistat suflete~te vazi'nd felele mincate pina la
os ale celorlalte paciente pa care Ie rntnnea Ia raze, daca nu a~ fi inarmat-o eu cu atita
curaj, credinla i'n Dumnezeu ~i incredere i'n sine.

53
 $i acum ruqamintea mea pe care 0 adresez tuturor celor care cilesc aceste
rinduri: Ajutali ~i dumneavoastra jntr-un caz similar ~i cfU1ap-i astfel pe semenii dum-
neavoastra de un sfir~lt cumplit! In timpul nostru atlt de poluat se ingramadesc cazu-
rile in care din negi Tnro~111 ~i care incep deodata sa creases se torrneaza cancerul
plelli. .
Firele de par de pe obraz ~i cresterea exceslva a parului pe brate ~i picloare la
lemei indica 0 tulburare renala. Locurile respective se ung cu suc de rostopasca,
obtinut cu ajutorul storcatorului electric (sucul se mantlne proaspat in lrigider maxi-
mum 1/2 an); este lasat sa actioneze cileva ore, apoi locul se spala cu un sapun
emollent, iar pielea care s-a uscat pulin se trateaZ? cu alilie de lillmica, ulei de mu~elel
sau sunatoare (a se vedea "Modurl de lolosire"). In alara de aceasta, trebule facute 0
cura de ceai de urzici - cel pulin 3-4 ce~tl pe zi -, precum ~i bal de sezut cu coada-
calului pentru 0 irigare mai buns a rinichilor (a se citi ~iarticolul despre IICoada·calu-
lui").
o cuno~tIn\a din zona ora~ului Mainz lolosea in tlmpul plimbarilor sale zilnice seva
n
de rostopasca asa cum am aratat. Un cline lup destul de batrin era lnsotltor credin-
cios. Odata l-a dat in gluma ~I lui cu pulina seva pe ochi, ceea ce se pare ca I-ar II
lacut foarte bine ciinelui, caci de-atuncl se oosta de fiecars data rugator in fata
stap'inului sau, cind acesta lolosea rostopasca.
Intr-o parohie din Austria supsricara in care am pnut 0 prelegere in luna noiembrie,
am recut cunostmta cu un paradisier care purta ochetari. Cind m-am lntors in februarie
la aeeea!?i parohie, paraclisierul nu mai purta ochelari; dupa cum singur mi-a povestit,
numai datorita faptulul ca din noiembrie rnl-a urmat zllnlo statulteqat de cura cu zearna
de rostopasca. In plus, acum vedea mult mal bine decil inainte cu ochelarl. Fiind
iarna, trebuia sa-si ia frunzele de rostopasca de sub patura de zapada. Menlionez
acest lucru numai pentru a sublinia ca anumite plante medicinale pot f gasite proas-
pete chiar ~i in anolimpul rece cind mai orice vegetalie pare a f moarta,

MODURI DE FOlOSIRE

Intuzie: 1 lingurifcl rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar.

Suc proaspat. Frunzele, tulpinile ~i florile se spala ~i se trec \'n stare umeda
prin storcatorul electric (pentru folosirea externa).
nncture: A se procura din farmacil, fiind un prsparat homeopatlc.
Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca
cu radacini cu tot ~I se lasa sll stea 1·2 ore, apoi se filtreaza ~i se bea in
inghitituri mlci

SALVIA, JALEl?UL (Salvia officinalis)

Cileva denumiri ale Salviei officinalis: 'cilvie, jale, jale!?,[ales-bun, jale~·de-grlldina,

salvie, salvle-de-qradina, salet, salvtr, sertal. Salvia, cunoscuta ca 0 planta din familia
labiatelor, provine din Europa de sud 9i se cultiva la noi in gradlni. Planta atinge 0
fnalpme de 30-70 centime!ri, florile ei violete sint dispuse verticilat, decl in cerc, in jurul
unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-linoase sclipesc argintlu 91ernana un par-
fum usor amar, aromatic. Salvia·de·gradina trebuie sa aiba partea ei de gradina il)tr-un
loc ferit, insorit. Pe parcursul iernii, eu 0 acopar user cu crengi de molid, deoarece
este deosebit de sensibila la ger.

54
 o alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta
sub denumirile de buruiana-milcedului, coada-vacn,
gava!, jale, jalel?, jales-salbatic, [ales-de-cirnp, [ales-
de-padura, salvle, salvie-de-cimpufi, salvie-salbati-
ca, sa gasel?te pe povi'rni~url, pSliIuni ~i cimpii. De
departe se vad stralucind florile-i albaSlrui-violele
care raspindesc 0 rnlreasrna plina de arome. De la
aceasta specie se folosesc fiorile, de cele mai mulle
on numai pentru gargara sau pentru labricarea
otetulul de salvie - 1 pumn plin de Ilorl esle lasal
la maceral in otst natural - ~i acesta se
inlrebulnleaza ca Ireqle blnelacaloare in timpul
unel boli mal lungi in care se sla la pat. Frunzele se
colect~aza inaintea panoadei inftoriril, in mai liII
lunie. Intrucil plantele dezvolta in zJlele insorite l?i
uscate uleiuri eterice, frunzele slnt eulese numai in
soare, prelerabil la ora amiezll l?i apoi sin! puse la
umbra ca sa se usuce.
Mai curativa declt Salvia pratensis este i'nsa
• Salvia officinalis, citata mal sus l?i de care ma voi
ocupa in cohtinuare pe larg. Inca de pe vremea strabunllor nostrl, salvia era 0 planta
medicinala deosebit de li3udata ~i preluita. Un versulst din jurul anului 1300 spunea:
"De ce sa moara omul,
Gind in gradina creste salvia?"
Chiar si numele oglinde!,>temarea apreciere de care s-a bueurat aceasta planta de
leac din partea oamenilor inca din timpuri indepartats. Denumirea de salvia deriva din
cuvii1tullatinesc "salvare" {a vindeca, a insanato~i}.
Dintr-o frurnoasa carte vache despre plante medicinale reiese cit de mult era sti-
mata pe vremuri salvia: "Cind Malca Domnului a trebuit sa fuga cu copilul Isus in fala
lui Irod, a rugat toate florile de cimp 5-0 ajute; dar nici una nu i-a olerit adapost, Atunei
s-a indinat catre salvie l?1iata, alci a gasrt refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare,
s-a ascuns pe sine insl:l~i ~i a adspostit pruncul in tata aprozilor lUI Irod. Acestta au
trecut pe li'nga el lara a-t vedea Dupa ce pericolul a lost depa~lt, Maica Domnului a
le~it din asconzatoare ~I a vorbu aleC!Uos salviei: <<Deazi inainte ~I pins in vecii vecilor
vei Ii 0 Hoare prsterata a oamenilor III dau putere sa vindeci oamenl! de orice boala:
salveaza-i de la moarte, cum ai facut ~I cu mine»." De-atuncl, salvia inflore~te orlslclnd
intru salvarea ~i ajutorarea oamenilor. - Cind ai Iscut ani de-a ri'ndul experiente cu
plante medicinale ~i ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea ~I ajutorul multlubitei $finte
Fecioare, atunci sim!1din credinla adinca ~i i'ncredere adevarata cum j~i inlinde miinlle
ocrotitoare peste plantels noastre medicinale.
Ceaiul de salvle, bl!.ut mal des, tortffica intregul organism, ne fere~t~ de atacuri de
apoplexie ~i are un elect foarte tavorabil asupra parallzlllor. In combaterea
transpirapei nocturne este slngura planta medicinala, in atara levan~cH, care vine
oamenilor in ajutor; ea vindeca maladia care provoaca aceasta transpirans in timpul
noppi ~i indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea sllibiclune care inso!e~e
boala. Multi doctori au recunoscut proprietaPle remarcabtle ale saMei: ei 0 adminis-
treaza in spas me, atecttunl ale maduvei spinaril, dereglari glandular~ ~itremuruJ
membrelor (tremuraturile extremitatilor] cu cele mai bune rezultate. In ateetiunile
menponate mai sus, se beau 2 cesf pe parcursul zilei, i'nghilitura cu inghi!itura. Ceaiul
are un etect benefic si asupra ficatului bolnav, inlaluri'nd balonarile si loate indis-
poz~iile legate de dereglarile lunClionarii ficatului. Are actiuns depurativ~, elimina mu-
cozit81i1e prea abundente din aparatul respirator !ili stomac, stirnuteaza potta de

55
m7ncare 9i combate tulburarile intestinale ~i diareea. - Pe in~epaturile de insecte
se aplica frunze de salvie farlmqate cit de marunt,
Ceaiul de -salvia se recornandaextern In mod deosebit In amigdalite, boli de glt,
abcese (focare de puroi) dentare, inflams!1i ale faringelui 9i cavitatii bucale. La
multi eopii 91adul!i nu soarfi ajuns la operatie de amigdaledaea soarfi intervenitla timp
eu salvie. Oaca lipsese amigdalele, care In calitatea lor de politi9ti ai organlsmului
opresc substantele otravitoare 91Ie prelucreaza, aeestea se i'ndreapta direct catre
rinichi. 0 Infuzie de salvie ajuta 9i dintii care se llJi~ca, gingiile care slngereaza,
desosarlte (retragerea gingiei), abcesele dentare. Se clatsste gura, se face gargara
sau se aplica tampoane de vataimbibate in infuzie.
Foarte important.ar fi pentru oamenii slabl de nervi 9i femeile care sutera de
afecliuni ale organelor pelviene sa faea din clnd in clnd cite 0 baie de sezut cu salvie
(a se vedea "Maduri de loloslre"). .
Pe linga foloslrea cu rezultale bune a salvieica planta medicinala,ea nu Irebuie ui:
tata nici in calitatea sa de planta arornatlca (mirodenie) foarte gustoasa Se
l'otrebuin\eaza1'0 portii foarte mici, asemanatorcimbrului, la minearurigrase, cum ar fi
frlptura de pore, de giscji sau de curean. $i vinatul devine mai gustos prin adaosul
unel frunzulitede salvle. In prepararea brlnzsturilor amestecatecu verde\Uri(cu miro-
denii) 9i asosurllor condimentate ar trebui sa ne gl'odimla salvie macar dinmotive de
sanatate. In anumite zone se coc "prajituri 9i cozonaci de salvie·. La coca se adauga
frunze de salvie taiatefoarte fin, asemeneaanasonului.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzle: Se oparests 1 IIngurltade plante cu '(4 litru de apa 9i se lase sa stea

pulin.
Otet de salvle: Se umple 0 slicla pina la gft (tara a 0 fndesa) cu nori de salvie-
de-ctmpurt Oale),se toarna deasupra otet natural in a9a fel incft sa
acopere florlle 91se lasa sticla sa stea 14zlle la soare sau la ca.ldura.
Bellde sezut. Se pun de 2 orl 2 mitnl pline cu frunze peste noapte in apa rece
la maceral. A doua zl, totul se incalze9te pina de in ctocot, tar extractul
incalzlt se adauga la apa de bale (a se vedea 9i "Bai de sezur' la .Partea
generala").

SPLINUTA (Solidago virga-aurea)

Este numlta in limbaj popular si ftoare-botereasca, noare-buiaca. manunchl,
srneoalca,splinarl\a, varqa-de-aur, Aoeastaplanta medicinalase gase~tela margini de
paourt, in 9an\uricu apa, pe povirnisurl91locuri defrisatede padure. Tulpina, stutoasa,
preserata cu lujerl cu 1I0rigalben-aurii, ajunge la 0 inal~me de cca. 80 centimetri.
Fiorile se pot aduna din iulie pfna in octombrie. Se utilizeazain bolile ~i hemoragiile
intestinale. Splinuta este apreclata rnsa cu predilecpe ca planta de leac impotriva
bolilor renaIe.
Fiorile91frunzele cresaza 0 senzatieraooritoare9iintrucil planta deshidrateaza, ea
este recomandata in afectiunile renale si vezicale. Marele medic naturist. preotul
KUnzle,istorlsests 'i'nscrierile sale despre ' un barbat de 45 de ani care suterea de 0
boala grea de rinichl ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi.
$i celalalt rinicl1iavea purol 9i nu mal putea funcponanormal. Atunci omul s-a pus pe 0
-
cura cu splinuta. A amestecat splinuta, dragaica (sinziene)9i urziea-moarta-galbenain
.
56
 parp egale, 9i-a pregatit din ele un eeai 'l?i a baut 3-4 eesti in
timpul zilei, in inghipturi rnici, drept care boala i-a trecut Com-
plet, dupa cum singur a declarat, in 14 zile.
Splinuta are etect irnpreuna cu draqaica 9i urzica-moarts-
galbena sau alba chiar 9i in scleroza renala, in irigarea re-
nala si la racor.darea la rinichiul artificial. In toate cele trei
cazuri am putut obtlne succese prin tratamentul fttoterapeutic
indica!. Astfel, un barbat in virsta de 52 de ani, considerat de
doctori a avea scieroza renala incurabila si pensionat de
boala, a venit gffiind ;>iasudind la mine, dupa ce a urcat scara
plna la etajul intii 9i s-a trintit - rasuflind din greu - intr-un fo-
toliu, Dupa numai 0 saptamlna in care a baut zilnic cite 3 cesti
din amestecul de ceaiuri menponat, i-a mers deja vizibil m'ai
bine. Folosea insa toate plantele proaspete, din natura. Dupa
a treia saptamina nu-l mai supara nimie.
Toate incordarile nervoase de pe urma diverselor stari
sufletesti-ale omului se descarca prin rinichi. De aceea, dupa
un soc de ordin afectiv, fie moartea sublta a cuiva apropiat l?i
drag, fie orioe alta nenorocire, se 9tie eli rinichiul este cel care
sutera mai mult. Splinuta se doveceste.a Ii 0 planta medicinala
care influen\eaza cit se poate de pozitiv viata ate.cliva. Ca atare, ceaiui de splinu\a ar
treb,!Jiconsumat neaparat in cazul urror deceptii si al alter stari sufletesti stresante.
Ingerul pazitor al plantelor medicinale se glisel?te In imediata apropiere a splinutet.
Simtim etectul ei de echilibrare in stari ernotionale grele, asemenea unei miini care
min§iie, consoleaza l?icalrneaza. Deja privelil?teasplinutei in mijlocul naturii actionaaza
asupra noastra lini9titor. Ar trebui sa fim recunoscaton eli sum in apropierea noastra 0
planta care aduce atita iningiiere.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (cu vir!) de splinu\a' eu 1/4 litru de

apa l?i se lasa sa stea putin. - Din amestecul de ceaiuri deja mentionat
se ia tot 1 linguri\a (cu vir!) l?ise pregatel?te ca mai sus.

SUNATOAREA (Hypericum perforatum)

Aceasta planta care inllor6l?te la margine de drumuri l?ipaduri, pe dealurl ;>icimpii,

din iulie pina in septembrie, se mai nurneste in limbaj popular l?i buruiana-de-nadut,
burulana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor. floarea-Iui-Ioan, hernei-de-parnlnt,
lemnie, inchegatoare, osuHepurelui, pojar, pojarni\a, sburatoare, sunaica, l?Qvirvam,a.
Planta atinge 0 inaltime de 25-60 centimetri, are 0 tulpina lunga l?i ramificata l?i
inflorel?te in cime galben-auriL Pentru a 0 recunoaste sigur, zdrob~i 0 floare complet
deschisa, va eurge astfel din ea 0 seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a se
pregati din ea ceai l?i bai, in timp ce pentru uleiul de sunatoare se foJosesc numai
florile.
Credinta populara veche punea seva de culoarea stngelui 9i cu aqiune balsarnica
a Horilor in legarura eu singele ;>i ranile Mlntuitorului. Tntr-adevar, uleiul de sunatoare
este eel mai bun ulei pentru rani, caci are efect calmant, antiinflamator 9i cicatrizant. 0
legenda despre aceasta planta povesteste: "Cind apostolul preferat al Fiului Domnului
57
 se alia sub cruce, mihnit de moarte, a adunat cu grija plan-
lele stropite cu singele stint, spre a Ie darui ca aminlire
scumpa creomctosnor evlavlosi la moartea M"mtuitorului.·
Seva rosie a aromatei plante lasa Lainic impresia ca in sub-
stanta purpurie a florilor galben-aurii ar trai ascuns un
strop' din singele Mintuitorului nostru.
In zi de Srnziene, simbolul 10r1elorslinte ale luminii ~i
caldurii, sunatoarea stralucsste in toata splendoarea ei flo-
rala unica. Pe vremuri, fetele impleteau din ea coronite, iar
cine dansa in jurul focului in noaptea de Slnziene trebuia ~
poarte 0 cununqa din sunatoare - coroana de Slnziene. In
aceasta noapte plina de mister, fecioarele presarau
rarnurele de sunatoare pe apa, spre a vedea din rnHorirea
lloril_P(olir)tecum va f la anul cu peutorul lor. *
I" Austria supenoara, laranul punea, dupa un vechi
obicei, planta intre doua felii de piine ~j 0 dadea vitelor ca
hrana, pentru ca animalele sale sa
fie crutate de boli. Din
pacate, aceasta tradttie nu mal este urmata astazi decit izolat, in anumite familfi credin-
cioase.
Din cele spuse rezulta cll de apreciata a fost sunatoarea inca din timpuri stravecru,
Ceaiul de sunatoare se foloseste in leziuni nervoase sl boll nervoase de tot felul, In
rani de pe urma unor lovituri '!;Iivatamari prin ridieat. 'EI este rnsa si un leac excelent
at diareei.
Nevralgia trigemenului poate Ii ~i ea combatuta cu sunatoare, daca se beau zit-
nic 2-3 cesti cu ceai de sunatoare ~i se Ireaca (exter~ cu ulel de sunatoare limp mai
indelungat locurile afectate. Ne putem face singuri 0 tincture de sunatoare care are
efect in boll de nervi, nevroze si astenie Insotita de insomnii. Tinctura este fotosita,
extern, ca frecpe, iar intern, se jau 0 data pe zj 1'0-15 picaturi intr-o lingura cu apa,
Tutburarlle de vorbire, somnul agitat, aecesele de isterie, somnambulismul
sint vindecate cu a)utorul sunatoarei, la fel ~i incontinenta urinara liIi depresiunile.
Din practica mea am observat ca in toate aceste boli, in alara Intrebuintarii interne a
ceaiurilor, pot aduee un ajutor elicaee ~ baile de sezut cu sunatoare (a se vedea
"Moduri de folosire·). 8e se lac 0 data pe saptamina, liind urmate de 6 bai de picioare
in eelelalte zjle ale saptamlnii. Aceasta cora se recornanda in starile nervoase de orice
tel.
Fetale tinere, aflate la virsta de crestere, ar trebui sa
bea penlru un timp cite 2 cesti
cu ceai de sunatoare zilnic; el sprijina dezvoltarea organelor genitale la lemei ~i ajuta la
fnlaturarea dereglarilor ciclulul.
Un leac natural foarte laudal esle uleiul de sunatoars. N-ar trebui sa lipseasca din
nlei 0 gos,podarie. Poate f preparat loarte usor in casa (a se vedea .Moduri de
lolosire"}. I~i rnenpne puterea curativa timp de doi ani ~i este utilizat cu succes nu
numai in Ingrijirea ranilor deschise, a ranirilor proaspete, a hematoamelor, a infta-
rnatlilor gangJionilor l;li a tenului aspru, ci este ~i un produs eficace de fric!ionare in
cazul durerilor de spate, de lumbago, de sciatica l;li reumatism. Pentru a avea fa
indemina un leac casnic contra arsunlor ~ a oparirilor, se ~n florile in ulei de in, Acest
ulei se foloseste si Ia arsurlle de soare.
Sugarii cU dureri de burta (colici) se lin~esc daca burtica Ie este rnasata cu ulei
de sunatoare. - 0 lBranca pe care 0 cunosc vindeca toate ranlle, chiar ~i pe eele ale
animalelor ei de casa, cu acest ulei. Barbatul sau aJost odata ranit grav la mina de 0
unealta. Compresele cu ulei de sunatoare au inlaturat curind toate durerile, lar ranile i

• in limba gccmana. 6uoitoarea: ee "UI1"t0910

JohanniskmcX, _dice 'plMta sinzienck)(. f4t tlUI de Sinzl-en., JohiJlJfIlstag. A nu se
teee in Ilmba rom8ni QOnfutie cu plama car. poarta fi denumfroa do sinziono. caro 9$to drlgl'c&. ache-ll, Gafium' (n. tr.).
58
s-au vindecat fara probleme. - Un alt laran a tratat cu succes 0 rana externa grava de
la piciorul calului sau cu ulei de sunatoere.
Un doctor a constatat la 0 fetilB de 8 ani 0 inflamare a gangllonilor limfatici ab-
domlnali. De fiecare data clnd Ingul actlona asupra fetei, Intern sau extern, ea avea
dureri de burta, In cele din urma zilnic, in special clmineata. Mama ei a cltit in brosura
ca uleiul de sunatoars poate Ii folosit cu succes in inflameri ale 9angllonllor. A inceput
sA frece burta copilului de liecare datA clnd se valta de dureri. In scurt limp, acestea
I-au trecut.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (cu virf) de plante cu 1/4 litru de

apa !?ise lasa punn sa stea.
Ulei de sunatoare: Fiorile culese pe vreme insorita se introdue Intr-o sticluta
pine la gft lara a ss indesa !?ise toarna ulei fin de masline peste ele. Uleiul
trebuie sa acopere norile. Sticla, bine astupata, se lasa dleva saptamlni in
soare sau in apropierea masinli de gatlt. Dupa citva timp, ulelul capata 0
culoare rosle, Se filtreaza printr -0 bucata de tilon, se store, bine resturile l?i
ulelul de sunatoere se trage in stlcle de culoare lncnis6. In cazul utillzarii
sale la arsurl, se poate recurge pentru macerare la ulei de In tn loc de
ulei .de masiine. .
Tinctura de sunatoare. 2 mlini pline de flori eulese In soare se pun intr-un litru
de rachiu !?isticta se lasa 3 saptamlni la soare sau alta sursii de caldura.
Sal de sezut: 1 galeate piinA cu sunatoara (tulpina, frunze !?iflori) se lasa peste
noapte in apa rece. Inaintea baH,contlnutul se da in clocot !?ise adauqa
la apa de baie. Durata baii - 20 minute (a se vedea .Bai de sezut' din
.Partea generala").

TATANEASA
(Symphytum officinal e)

Este denurnita In limbajul popular !?i barba-tatei, bo-

raeioc, iarbii-i'ntiiritoare, iarba-Iui-Tatin, gava!, larba-tatii,
tarba-neaqra, lutatinA, nadat, plo!?niloasa, radacina-
neagra, tacin, tatana, zlac, iar in engleza comfrey.
Aoeasta ptanta de leac este una dintre eele mai bune !?i
indispensabile pe care ni Ie pune natura la dispozltie.
Creste pe cimpii unde este umezeata. la margini de cimp,
in !?an1Uriumede !?ide-a lungul ape lor. 0 putem gas! !?i
pe lingA garduri !?ipe grohoti!?uri de pantii, inflorind pe tot
parcursul vern. Frunzele sint aspre ~i foarte ascuute la virt,
Riidiicina eare traie~e mal mulli ani - i'n exterior este rna-
ro inchis plnil la neagrii, in Interior albil pine la galbuie -
are grosimea degetului mare, lar daca 0 desfaci este
loarte clsloasa, unsuroasa !?' lipieioasa la pipai!. Fiind 0
planta cu radaeini adi'nei, tataneasa nu prea poate fi dis-
trusa. Radacinile sale sint smulse din parnint prlmavara
sau toamna. Li se poate veni de hae doar cu ajutorul unei
cazmale ascutlte, Planta proaspata este culeasa inainte :;;i

59
in timpul perioadei de inflorire. .
TInctura de tataneasa, pe care v-o putap face usor singuri. ascunde in sine 0 fOl'la
minunata. Bolnavii care au fost tratati ani de zile impotriva reumatlsmului ~I a in-
flamatiilor artleulare cu tot felul de leacurl excelente, tara a se vlndeca, gasesc un
ajutor 'rapid in tlnctura de tataneasa.
o femele care ds-abla se mai putea servl de bratut drept (i'ncheietura umarulul era
aproape intepenita, iar medicul constatase deja 0 pareza) ~i-a freeat zilnlc, la sfatul
meu, incheletura ~i bralul drept cu aceasta tinctura. Din zi in zi a simlit oum i se alina
suterintels. Astazi artlculatia are mobilitate normala ~i femeia se poate ocupa iar de
gospodarie. Dar !ili Irunzele tatanesei, oparita !ili apllcate ca terel cald pe membrele
paralizate, ajuta peste noapte, atunci clnd maladia provine din surmenaj, luxatie,
entorsa sau apoplexie.
Matul?a sotului meu a fost trintita [os pe strada de un rnotocicilst. S-a internat in
spital cu fractura coxo-temurala La operatie i s-a bagat un cui si a fost tri.misa acasa
dupa ce s-a lacut bine. Cuiul trebuia scos peste un an. Dupa ce s-au potolit durerile !ili
a putut merge iara~i normal, a negUjat eonsultul medical prevazut dupa seurgerea
anuluL Totul parea in perfecta ordine, pina ce s-a trezit intr -0 Zl eu niste dureri in-
suportabile. Abia acum s-a dus sa-sl scoata cuiul !?Is-a constatat ca se formase deja
?stelta (purol la os). De!?iInjectiile au calmat temporar durenle, supurana n-a trecut.
In acest stadlu a venit la noi in vizita, !iind un munte de disperare. Pot spune, lara a
exaqera: Comprese calde cu terci din falna de tataneasa au ajutat-o peste noapte. A
doua zl, femela putea deja sa stea al?ezata sau intinsa, lara a avea dureri. Avind in ve-
dere cain magazine nu se gaseau decil radacini taiate rnarunt, matu~a a avut inspi-
ratia sa Ie usuee in cuptor, dupa care le-a rnacmat cu 0 n~nqa veehe de cafea. $i-a
pus aceste comprese cu terei (a se vedea "Moduri de folosire'] pina ce locul n-a mal
suparat-o,
$i tumefierlle la glezne ~i la incheieturile milnilor se retrag eu aJutorul acestui
terei. A~ vrea sa atrag atentia in mod deosebit asupra faptului ca aeeste comprese pot
aduce alinare chiar l?1in caz de paraplegle. Compresele calde cu lerei ajuts l?iin ulcer
varlcos, in tumefieri reumatiee ale muschllor, in noduri de artrltli, in umfliiturl, in
dureri in ceafa, in inflamatll ale pielli plclorulul l?1calmeaza durerile de dupa am-
putarl.
Din radaeini se poate pregati l?i un ceai care este falesit intern in bronslte,
atectiunl ale aparatulul digestiv, hemoragii stomaeale ~i pleurezii. Se beau peste
zi, ingh~itura eu ingh~itura, 2-4 cesti, Pentru a combate ulcerul gastric se recornanda
un amestec de plante pentru oeai: 100 grame de tataneasa, 50 grame de filimica $i 50
graTe da troseot (a se vedea ..Mod uri de tolosire").
Inca 0 data vreau sa rnenponez tinctura de t~itaneasa. Se utilizeaza cu cel mai bun
rezultat sub forma de comprese la leziuni externe ~I interne, raniri de tot felul, con-
tuzii, hematoame si frecturi.
Frunzele tatanesei se intrebuinleaza nu numai pentru comprese, ci l?1ca ada os la
baile complete in caz de durerl reumatlee, artrlta, dureri de oase, tulburlirl ale
Irlgallel sangvlne ~I dlscopatle. Totust, pentru tulburarlle lrigatlel sangvlne a pt-
cloarelor, pentru varlee !?ipentru tratamentul suplimentar sau postoperator al frac-
turitor, se lac bai de sezut (in cada) cu adaos de tatltneasa.
In anumite zone geografice se moaie frunzele de tataneasa in aloat de clatite,
dupa care se coc, beneficiind in acest mod tcata familia de substantele active ale
acestei minunate plante medicinale.

60
 MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealulul de riidiiclni: Se pun peste noapte la rece 2 lingurile de

r~d~cinl taiate marunt in. 1/4 litru de apa, dlmineala se incAlzesc usor ~i se
strscoara, Se beau fnghllitura cu inghilitura.
Amestec de plante pentru ceal (Ia ulcere gastrice): Se folosests 1 IInguril~
(cu virf) din amestecul respectiv la 1/4 IItru de apA, se opareste eyise lasa
,n repaos 3 minute. Se beau 3·4 cesti pe parcursul zilei, calde, ingh~itura
cu inghititura.
Comprese cu terci: R~dacinile bine useate sint macinate fin, sint amestecate
repede intr-o ceases cu apa foarte fierbinte eyieiteva picaturi de ulei ali-
mentar pina se formsaza un terei, aeesta se inhnde pe 0 budiliea de
pinza, se aplica local in stare calda eyise leaga.
Comprese de trunze (proaspete): Frunzele proaspete sa spala, se zdrobesc
pe un fund de lemn CU un sucitor de tailei, se pun pe locurile ateetate sl
se leaga.
Comprese de frunze (oparlte). Frunzele de tataneasa sint opante cu apa clo-
cotita eyisint apllcate calde.
Adaos la baile complete: 500 grams de trunze proaspete sau uscate de
talaneasa se lesA peste noapte la rece in cea. 5 litn de apa, A doua zl se
pune totvl la fiert, iar lichldul se adauga in apa baii (a se vedea "Bai corn-
plate", la "Partea generala").
Adaos la bilile de sezut: La tel ca la baile complete, insa numai 200 grame de
frunze.
Tinctura de tataneasa: Se spala radacinile de lalaneasa eyise curala cu 0
perie, se taie marunt eyise introduc intr-o sticla P!M la gil fAra a se !ndesa,
se toarna rachiu de secara sau de fructe si se lasa 14 zile la soare sau in
apropierea masmu de gali!. Rachiul trebuie sa acopere rAdAcinile.
Alifie de tataneasa: 4-6 rAdAclni (In funqie de marme) de tataneasa proas-
pete Iili spAlate sint tAiate foarte fin, pr~jite iute in cca 250 grame de un-
tura curata din intestine de pore, lasate sa stea peste noapte, incalzite a
doua zi, apoi filtrate Iili presate prlntr-o bucata de pinzA. Se introduc ime-
diat in recipiente miei :;;icurate eyise pastreaza la trigider. Pomada poate fi
intrebuinlata in locul unel comprese eu terei. Este indispensabila in
tratarea ranilor la oameni eyianimalel
Vin de tataneasa: 2-5 rad~cini proaspete eyispalate sin! taiate fin ~ilasate 5-6
saptamini lntr -un litru de vin alb natural. Un mijloe excelent ,n tratarea
bolilor de plamini!

TRAISTA-CIOBANU LUI (Capsella bursa-pastoris)

Aoeasta planta mediclnala foarte valoroasa, care se intilne:;;te peste tot pe drumuri.
cimpll, paminluri inlelenite, ogoare paraginite, santuri, povimisuri, cimpuri ~i gradini de
zarzavaturi, este consloerata in general 0 buruiana mcornooa. De-abia se aduna un-
deva 0 movila de pAmint - mai ales cinp se construiesc case - :;;i lmedial apare,
aproape peste noapte, traista-eiobanulul. In lirnbajul popular I se mai zice ~i arior, bu-
ruiana-de-frtquri, coada-pisicii, pasalel, paseuta, pastele-casor, punga-babei, punga-
popii, punguli\a, rapan, stralta-popil sau ta~cuJita. Frunzele zimlate neregulat torrneaza
- asemanator papadiei - 0 rozeta, Tulpina ajunge pina la 0 inallime de 40 eentimetri.

61
 Perioada de inflorire: martie-noiembrie. Florife, foarte mici.
de un alb murdar, sint umbelifonne, aJciituind 0
Inflorescenta in forma de ciorchine; de tufpinitefe subtiri
atirn1i micifa pastai (fruct capsula) sub forma de inimioare
. ~i amint!nd fa pipait de piefaa pretocrata. Orataniile au 0
preferinta speclala pentru tralsta-ciobanulul. Imediat ce
zapada se to peste l$ivremea sa lncalze~te. aceasta planta
rasare proaspat~ ~I verde.
Ceaiul de lraista-ciobanului, din care se consuma zllnfc
2-3 cess, se intrebulnleaza cu mare succes in toate tipurila
de hemoragli, ca de exemplu in hemoragllle nazale,
stomacale, lntestlnqle ~I in metroragll (hemoragii
uterine neregulate). In cazul rlinllor singerinde, la care
singele nu vrea sa se opreasca, Intulla de traiSla-ciObanu-
lUIare un etect hemostatic uimitor.
in cazul menstruatlllor abundente, se beau, limp de
8-10 zile inainte de venirea cicfului, zilnic cite 2 cesti ~e
ceai, folosind 1 lingur~a (cu vi'rf) de traista-ciobanului la 1
ceasca. Acest ceai .serve~te ~i la reglarea cicfului pe par-
cursul puberti'itii. In timpul menopauzei, de asemenea,
fiecare femeie ar trebui sa bea 4 saptamini de-a rindul cite
2 castl ' zilnic, sa intrerupa apol pentru 3 saptamini l$i sa
repete periodic acest tratament.
Pentru hemoroizii care singereaza. se fac mici clisme intestinale, bai de sezut sau
spalaturi cu imuzie caldula de tralsta-clobanului. Mamele care au sinll umflati in timpul
alaptatului ar trebui sa-!?ifncalzeasca la aburi (intr-o sita) tralsta-ciobanulul proaspata.
s·o puna intre pinze ~isa sl-o aplice local calda, sub forma de comprese. Se reco-
manda cu succes in cazul hemoragiilor renale 2 cesu pe zi cu un amestec de ceaiuri
din traista-ciobanului ~I coada-calulul rn parti egale.
Tralsta-ciobanuhn este insA - asemanator visculul - ~i0 planta medicinala care re-
gleaza circulatia singelui, fiind mdlcata deci in mod deosebn ati\ la hipertensiune cit ~i
la hipotensiune arterialli. Spre deosebire de ceaiul de vise, care se face lasindu-se
viscul peste noapte in apa la rece, acest ceai se pregate~te opArind traista-ciobanului.
Se iau 2 cesti pe zi ~i se intrerupe consumul de ceai atunci cind circulalia s-a normali-
zat. Un etect curativ la leI de bun ca 1$1 viscul n are traista-ciobanului in hemoragiile
menstruale. ~i in aces! caz, ceaiul se bea numai 0 psrloaca de timp.
Aceasta planta medfcinala de mare vatoare este de un real ajutor la toate bolite
musculare externe. Este interesant ca despre acest lucru nu s-a scris nimic in
aproape nici 0 carte rnodsrna de plante medlclnale. Acum citiva ani, un domn batrin
mi-a daruit 0 carte veche de plante medicinale, cu gravuri 1$idesene unice. Dar, asa
cum se intimQla cind ziua ~-e plins de dlmineata ~i pina seara, n-am putut rasfoi cartea
decit 0 data. Intr-o noapte, catre ora douasprezece, am sarit deodata din somn; mi s-a
parut ca trasa
8l? fi fost usor de umeri. Brusc, mi-a trecut prin minte ideea: .,Ai aceasta
carte de plante medicinale deja de 0 jumstate de an l$iinca nu te-ai ocupat serios de
ea niei macar 0 singura datal" M-am trezit ca lumea din somn, m-am sculat din pat,
am luat cartea 1$im-am asezat mai comod in camera de zl. Am oesctus-o !?imi-au sari!
imediat in ochi citeva rinduri: .Atuncl cind nimic nu mal ajuta in atrofia musculara, luafi
urmatoarele: traista-ciobanului talata marunt se lasa 10 zile cu rachiu de sscara la
soare sau in apropierea ma~lnii de gatit, se fri~ioneaza locurile respective de citeva ori
pe zi, iar intern - 4 cesf cu ceal de cretlsoara." Ca ~I cum tot ce-rnl doream ar fl fost
sa citesc aceste citeva rindurl - atuncl nlci nu rnl-am dat seama de asta -, am Inchis
cartea, am pU&O la loc, rn-arn bagat in pat !?icurind am adormil. Citeva zile mai tirziu
am lost sunata din Viena: "Ma putetl aluta? Am 52 de ani. sinl de prolesie asistenta
62
rnedicala ~i sint pensionata medical de doi ani. Sint complet neajutorata din cauza
atrofiei musculare!" l-am recomandat reteta mentionata, iar cind a venit insanatosita
dupa trei saptamini Ia mine la Grieskirchen, am aflat ca la data la care lusesem trezita
din sornn in miez de noapte, ea lacuse un pelerinaj la Maica Domnului la San Damiano
in ltalia. La intoarcere, in autobuz, un domn, vflzind-o atit de neputincioasa, a trirnts-o
la mine. Curind dupa aceea s-a simtit am de refficuta ~ intama, fncit si-a putut relua
serviciul.
Un alt apel telefonic, de data aceasta din Steyr, Austria: .Am 62 de ani. Din cauza
unei relalSsri a sfincterului am facut anul trecut un prolaps intestinal 9i am lost
operata In aceasta toarnna treaba s-a repetat; dureri neintrerupte, zi 9i noapte,
intinzindu-se de la buric spre ambele solduri, ca 9i cum as fi fost taiata de un
fierastrau. Medicii din spital au respms ideea unei a doua operapi, suspnind ca nu mai
este nimic de tacut." M-am gindit pe loc la tralsta-ciobanului cea trimisa de Dumnezeu,
am statuit-o sa ia zilnic cite 4 cesti cu ceai de cretisoara, care intareste musculatura in
interior, iar extern sa se friqioneze cu tinctura d~ irrusta-ciobanului, din care sapuna 9i
in ceaiul de crepsoara de 3 ori CIte 10 pici!ituri. In rastimpul celor 10 zile necesare pre-
parMi tincturii de traista-ciobanului, am indemnat-o sa-sl puna comprese cu ierburi
suedeze. Mare mi-a lost uimirea cind femeia rni-a telefonat dupa un timp can-o mai
jena nimic. Prolapsul intestinal se retrasese complet, mu~ii sfincterului funcponau
iara9i normal, iar dure~le chmuitoare din solduri incetasera chiar a doua zi dupa
inceputul tratamentului. Intrucit la telefon imi pierise, de uimire, glasul, femeia a venit la
mine doua zile mai tirziu pentru a-sl manifesta direct bucuria.
Nu se poate spune decit am: Ce mult ajutfl plantele din farmacia Domnului! Cine
face astlel de minuni? Este numai ~i numai indurarea Creatoruluil
o femeie din Austria inferioara, din apropiere de Karlstein, scrie: .Dupa 0
prelegere, v-arn cerut statui in legatura cu 0 hernie inghinalS. Aceasta era lunga de
cca. 10 centimetri, groasa ~ lata de 3-4 centimetri. Pina ce traista-ciobanului a fost
gata, am pus comprese cu ierburi suedeze. Dupa aceea am inceput sa ung locol,
frecindu-I cu tinctura de traista-ciobanului si am baut zilnic 4 cesti cu ceai de
creP90ara, timp de 6 saptaminl. Fiind agricultoare. nu rna putearn menaja - era
vremea secerisului -. a98 ca am purtat la lucru un corset. Dupa 12 zile de tratament nu
se mai vedea nimic din hernie, ihsa tot mai aveam dureri. Dupa 2 luni mi-au disparut 9i
ele, Hernia inghinala am putut s-o vindec lara operatie."
Rapos~tul medic-gel dr. ROhling, fost director al sanatoriului biologic din Mitten-
wald de linga Garmisch/Savaria supenoara, care mi-a lacut odata 0 vizita 9i a citit cu.
acea ocazle scnsoarea respectiva, a fost vizibil impresionat. Mi-a spus ca herniile
inghinale nu au putut fi vindecate pina acum cu mijloace medicale decR prin operape.
4 C99ti cu ceai de creP90ara (intern) 9i fraqii cu tinctura de traista-ciobanului
(extern) aJuta si la histeroptoza (prolaps uterin). (Friqionarea trebuie sa inceapa in
acest caz de la vagin 9i sa se continue peste pintece.) Subliniez in jnod deosebrt ca
aceasta tinctura trebuie preparata din traista-ciobanului proaspata, In boli musculare
aUtde grave nu ajuti'i rapid 9i sigur decit plantele proaspetel

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se oparsste 1 lingurili'i (cu virf) de plante CU 1/4 Irtru de

apa ~ise lasa sa stea pupn,
Bai de ~ezut: A se vedea "Sai de gezut" la .Partea generala·.

63
 Comprese cu aburi: Se pun 2 milni pline de traista-<:iobanului. oaca se poate
proaspata, intr-o sita care se pne peste abur: Planta muiata la abur se
baga intr-o bucata de pinza care se apnea local sub forma de cornpresa,
Tinctura de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspata, cu flori, frunze.
tulpina!?i pAstai. se taie rnarunt ~i se introduce intr-o stida pina fa git, se
toarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40% (plantele sa
fie acoperite) !?ise lasa sa stea 14 zile la scare sau la caldura.

TURITA-MARE
,
(Agrimonia eupatoria)

Poarta !?idenumirile: asprisoara, boitoreana, buruiana-

de-friguri. canlpoala, coada-racului, cornatel, dumbravnlca,
lipiGi. matcula, scaisor, turila. Prin turita-mars avem la dis-
pozitie 0 planta medicinaia magnifica, nurnita in germana
.regele tuturor plantelor". Ea creste in locuri [nsarite, us-
cate, pe margini de drumuri, cimpuri ~j paduri, pe
povirnlsuri, dealuri 1?ipante, in lurninisurt ~i printre ruine.
Fiorile mici, galbene alcatuiesc, ca ~i I? luminark:a, 0 inllo-
rescenta in forma de ciorchine lung. Intreaga planta este
acoperita cu peri mot, frunzele mari pot atinge 0 lungime
de 10 centimetri ~i sint penate. Planta ajunge pina la 0
inaltime de 80 centimetri ~i aparpne aceleiasi familii ca ~i
creli~ara. Turila-mare este culeasa in timpul infloririi, intre
lunile iunie ~i august. lstoria acestei plante medicinale
dateaza, ca ~i la multe altele, din treeutul indepartat. Era
cunoscuta inea de pe vremea vechilor egipteni. Turita-'
mare poseda un puternic efect curabv pentru toate
inflamalille gitului !?i ale gurU; deci la ea ar trebul sa ne gindim in caz de anghlna,
faring ita, stomatita ulceroasa sau alte inftamatli ale mucoasei bucale. Oamenii
care, datorita profeslunii, vorbese sau cinta mult ar trebui sa faea, preventiv. in fiecsre
zi gargara eu ceai de turita-mare. Frunzele au un elect excelent in anemie, rani, reu-
matism, lumbago, tulburart digestive, ciroza hepatica, in scaderea activita~ii he-
patice, precum sl in bolile splenice (de spllna). Se pot bea zilnie pina la 2 ee~i eu
eeai. .
Fieesre ar trebui sa-~i dea osteneala sa faca 0 data sau de doua on pe an 0 baie
cu adaos de infuzie de turita-rnare (a se vedea ..Maduri de folosire"), iar copiii scrofu-
lo~i ar trebui sa faea zilnic 0 astfel de baie.
Turita-mare este una dintre plante Ie noastre medicinale eele mai bune, datorita
efectului sau astringent !?ia componentelor curative. Dr. Schierbaum spune: ..Cite 1
oeasca cu eeai de 3 ori pe ZI vindeca emfizemul pulrnonar, cordul marit. dilatarea
stomaculul ~i a intestlnelor, apoi boille renale l?1vezieale, daca remediul este folosit
un timp mal indelungat." Alifia de turqe-mare se recornanda calduros in varice ~i ul-
ceratlile gam~ei (a se vedea .Moduri de folosire') l?ise Intrabulnteaza asemanator ali-
fiei de filimica. In bolile hepatice se foloseste un amestee de ceaiuri de plante, astfel:
100 grame de turMge<Ke, 100 grame de dri!igaica !?i 100 grame de vinam,a (numita !?i\
n:'a~a-padurii).-g-e ~a zilnie ~imine8\a, ~s.lQmacuL9QJ_ cite L eejjes, iar in restul
I
..zil~ beau 2 cesti. Ineetul eu lncetul, I

64
 MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se totoseste 1 linguri!a de plante la 1/4 litru de apa, se

oparests ~ se lasa sa stea pulin.
Baie de plante: 200 grame de plante pentru 1 baie cornpteta(a se vedea IlBai
complete",din .Partea generala·).
Amestec de ceaiurl contra bolilor hepatice: Turita-rnare,dragaica sl vinanta
sint amestecatein parti egale. Se foloseste 1 linguri\a (cu virf) la 1/4 litru
de apa, se oparests ~i se lasa sa stea pulin.
Prepararea alifiei: 2 milni pline de Irunze, flori !?itulpini taiate rnarunt la 250
grame de untura de porc (a se vedea ..Prepararea a1ifiilor", la .Partea
generala"l.

URZICA (Urticadioica)
Un medic a aratat odata rntr-un discurs la radio ca
urzica- numnasi urzica-creata,urzica-rnaresau urzica-
oe-padure - este una dintre cele mai bune plante de
leac pe'care Ie avem. Oecidaca oamenii ar ~ti ce elect
tamaduitor are, n-ar mai cultiva decit urzici. Din pacate
sint foarte pupnieei care cunosc aeest lucru.
Urzica este curativa ineepi'nd de la radacma, con-
tinulndcu tulpina~i frunzele~i terrmnindcu florile.
Inca din antichitate se bucura de multa apreciere.
Albrecht Darer (1471-1528) a pictat un inger care
zboara catre tronul Atotputernicului !in!nd urzica in
mina. PreotulelvetianKunzlearatain scrierilesale ca ur-
zica ar Ii lost distrUsade mutt daca nu soarf autoaparat
urziclnd; insectelesi alte animalear Ii facut-o de mult sa
dispara. .
Am putut statui odala pe a mama a sapte copii,
care de la ultima nastere tot facea eczeme, sa bea ceai
de urzici. in scurt bmp acestea au dlspamt, I~ lei !?i
. durerile de cap care a chinuiau !?Iele tot de-atunci
incoace. Intrudt urzica aJutain cazuri de nisip la rinichi ~i in urina, iar eu am oresu-
pus ca lel"Reiaar avea dupa ultima nastere problema cu rinichii, am slatuit-o sa bea
acest ceai. Minain mine cu bolile renale merg adesea durerile pulernice de cap. In
scurt limp au disparut alit eczemacit 9i migrenele.Eczemele,avind de eele mai multe
ori a cauza mterna,trebuie tratatedin interior cu plantecare CUra!asingele.
Urzicaeste cea mai buna planta de leac depurativa si hematopoetica. Avind !?ia
influen!a poziliva asupra pancreasului, ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei (al
zaharulul din singe). EI vindeca !?ibollle !?ilnftarnatllle cailor urinare, precum !?ire-
tentia urinars palologlca. Avind in acela~i limp !?i elect usor laxativ, este reco-
mandabilmai cu seama pentru a cura de primavara.
Declnd am aflat ce elect curativau urzicne. mi-amcreat un obicerdin a face a cura
de patru saptamini cu ceai de urzici, pnrnavara din plantele tinere ~I toamna dupa
otava, cind rasar iara91fire linere pretutindeni. Beau dimineata pe stomacul gal 1
ceasca, 1/2 ora inainte de micul dejun !?I 1-2 ce!?tipe parcursul zilei, inghilitura cu
fnghi!itura. $i ceaiul dlnaintea micului dejun trebuie baut ln inghilituri mici, pentru a-i

65
mari efeclul. Dupa 0 astlel de cura de ceai rna sirnt extraordinarde bine ~i am de fie-
care data senzatia ca pot realiza de trei ori mai multe lucrurl ca pina atunci. Familia
mea ~Icu mine n-avemnevole de ani de zile de medicamente,lar eu rna simt pllna de
mobllitate ~i tinerete. De alttel, ceaiul nu-l deloc r~u la gust. Se bea fara zahar. C~i
sensibili pot insa adauga ceva rnusetel sau ment~ pentru imbun~ta~reagustului. In
medicina populara, cura cu ceaiul de urzici este propusa pe 0 durata de mal multe
saptaminiin atsctlunile hepatlce, billare ~I splenlce (chlarin oazultumorilia apuna).
la secretil abundente ale stomaculul ~I aparatulul respirator, la crampele ~i ul-
cerele stomacale, la ulcerele Intestinele ~i bolile de piept. Pentru a mentine valo-
rcasele substante active,ceatulse prepare doar prin oparire, Ca mljloc profilacticinsa,
se bea 0 singura caasca cu ceai de urzlcl zllnic, tot tlmpul anulul. Este de mare ajutor
~i in vlroze ~i infeell1baeterlene.
De Ie 0 anumlt6 virstillIncolo se dimlnueazilleentltatea de fler din organism, Apar
de aceea starl de.obosealli, chlar epulzare, omul se simte billtrin ~i cu mal putina
putere de rnunca.In acest caz, urzica proasplitli, care conpnefier, poate fi folosita cu
mare succes. Ea ne ajute sa depa~im acest punct critic. Dupa 0 cure de urzlcl ne
strntlm,relativ repede, mai bine din punct de vedere fizic,energla (;1iputerea de rnunca
ne revin, renastern~Iinflorim vizibil.
o tinara femele din Urfahr a venit odata la mine, anemica, bolnava de stomac ~i
vezlcula biliara. Ca fenomen secundar permanent manifestadureri putemice de cap.
Am sfatuit-o sa recurqa la ceaiul de urzici. Dupa un timp am intilnit-o din nou in mod
intlmplator, Aadlind de fericira, mi-a povestit ce repade 0 ajutase urzlca. Intreaga ei
fam~ias-a indreptat de atuneispre aceastaplanta rnedicinala.
In hldroplzii, urzlca ajuta prin extragerea puternica a apei din lesuturi ~I cavita~le
naturaleale corpului. Datoritasubstantelor sale active hematopoetice,este de tolos ~i
in cloroze, anemii ~i alte boll grave ale singelui. Asoclata cu alte plante medicinale,
urzica este foloslta cu succes ~i contra leucemiel (a se vedea artlcolul despre
.Leucemle",pag, 118). Celor ce sutera de orice fel de alergle (~Iguturaiul de fin intra
aiei),Ie recomand sa bea ceai de urzlci 0 penoada mal indelungata.
Urzica anihileaza predlspoz~ia la rlicell ~icombate afecllunlle artrltlce ~ireu-
matice. 0 doamna din Eichstatt a stat limp de tral ani sub tratament medical, avind
sciatica l?idurerl putamice. Tndecursul a jumatata da an a scapat de durerl, dupa ca
a tacut 6 b81complete de urzlcicu cita 200 grama da plante.
Cu cwa timp in urma am facut cuno~inta cu 0 femaia de circa 50 da ani cara Ira-
bula sa poarte peruca din cauza parulul foarte rar. I soarfl distrus astlel ~I ullimela
radAc1nide par. Am sfatuit·o sa se spete pe cap cu Infuzieda urztcl proaspete ~i su-
pllmanlar cu infuzia din radaclni de urzlcl. MI·a urmat sfatul (;11 s-a putut vadea pe
saptaminaoe trecea cum pillruls-a regenerat,Incepind sa creasca~i sa sa indeseasca
din nou. Foarte binefacatoarepentru crice par este tinctura de urzica, pe care ne-e
putam face singuri din radaclni de urzicl scoase din pamint prlmavara sau toamna (a
se vedea ta "Moduri de foloslre": "Spalatul pe cap" !,II"Tincturade urztca").Eu insaml
Imi masez zilnic pieleacapulul cu aceastatlnctura,pe care 0 iau cu mine chiar ~i in ex-
cursii sau dnd cala!oresc ca sA tin pralegeri. Efectul este evident:pielea capului n-are
maITeata;parul este des ~i matasos,cu un luciu frumos.
Urzicaajuta excelent~i in arterita, Mullioameni sufarindde aceastaboala ar putea
sa scape de 0 amputare de piclor daca ar face la tlmp bei de plcioare cu radacini de
urzici (a se vedea "Moduri de lolosire").
• Orice spasm, indiferent de unde provine, induce tulburari ale irigallei sangvine.
In aceasta situ~e se recomanda spaJaturile~i baile cu infuzie de urzlei. Acela~ilucru
este valabilliii In cazul special al stenozei mitrala. Se apleaca bustul deasupra cazil,
se spala regiuneainimilcu infuzlecaldu\a de urzicl, masind u~orin acelal?itimp,

66
 o femeie din Bavaria in virsta de 51 de ani a suferit timp de 28 de ani de pe urma
unei fistule. Profesorul consultat a considerat 0 operape ca fiind problematica, intrucit
fistula era plasata pe obraz, pe oaut molar. In anul 1978, aceasta femeie nefericita s-a
adresat unui tamaduitor, care I-a aratat mai ales foarte muM inlelegere. I-a prescris
alimentalie ~egetaria~a cu tructe ~I legume crude sl gimnastlcli r,!3splratorie.Starea el a
devenlt mal suportablla, tara a fl Insa yorba de 0 insanlito~lre. In mal 1979, a inceput
sa adune primsle urzici proaspete, bind zilnic 3 csstl cu ceal ameslecate de liecare
datli cu 1 linguri~a de bitter suedez. A scrls: "Dupa exact 14 zile, fistula mea din obraz
se vindecase ~i nu mal aveam nicl 0 durere. $i asa a ramas pina azl" (28.11.1979).
Aud tot mereu cu bucurle despre cit de multi oamenl au cunoscut ~i sim~ asupra
propriului lor organism puterea lecuitoare a urzicii. Astfel, rni-a scris de curind 0 femeie
ca lunl de-a rindul a baut zilnlc ceai de urzici. Nu numai ca a scapat de orice senzape
de oboseaJa, de epuizare, in cluda muncii grele de zi cu zi, dar i-a disparut si 0
batatura purulenta, care Ii pricinuise niste dureri ce 58 intindeau pina in coapsa,' de
care n-avusese insa timp sa se ingrijeasca din cauza muncii excesiv de
irnpovaratoare; la tel ~i 0 cluperca la unghii, la a carei indepartare prin operape nu se
putea decide. Da, asa poate ajuta buna urzica depurativa ~i hsmatopoetica, pe care
oriclt as recomanda-o, tot n-ar Ii suticient. 0 alta temeie mi-a scrls cs urzica a vinde-
cat-o de 0 eczema care 0 chlnulse ani de zile. Astfel de scrisorl sint raze de lumina in
vtata mea. Ele-mi arata cli ne putem baza pe bunele noastre plante de leac, oriunde
le-arn lolosl.
Odala a venit la mine, plirlgind, un barbat mal virslnlo. CU Irel ani in urma se
imbolnavise de gripa. De atuncl, urlna sa era mara inchis ~I suferea de nlste durerl de
cap Insuportabile. Nu I-au loloslt nlel numeroasele medica mente administrate, nioi in-
jeolille (in ultimul timp in regiunea oapului). Dimpotriva, mlgrenele au devenit tot mal
aoute, incit omul era in pragul sinuciderii. t-arn dat cura), indrumindu-I spre urzicile
proaspete. Urma sa bea 21/2 litri de ceai, repartizati pe parcursul intregii zile. Dupa pa-
tru zile rn-a anuntat telefonio ca durerile de cap ii trecusera total. Ceva mai tirzfu mi-a
transmis printr -0 femeie ca se simte mai bine acum decit inaintea gripei. Folosip si
dumneavoastra urziClle proaspete, linere, in special prirnavara, ~i Iscep cu ele 0 cura
depurativa! Va veti minuna de electullor binefacator.
o, calugafi1a din ordinul Elisabetinelor din Klagenfurt rnl-a urmat, de asemenea,
sfaturile ~i s-a mirat de rezultatul obnnot. Pete, care nu voiau ~a se vindece.l--~eJn '{
regit,!_l1ea as
abdominala Iii lornbara ~I (nsolire minc8r1ml puternlce, au dlsparut in tim-
pul oel malscurt, dalorltA ceaiulul de urzlcl Iii a unel dlete pentru flcat. $i la alt caz
asemanator ajulase rapid cealul de urzlcl.
Dlntr-o scrlsoare din Dellaoh In Karnten aleg urmatoarels rinduri: "Va multomssc
din toata lnlma ~i Dumnezeu sl!l va albl!lin Pa,?apentru ajutorul Inestimabil de care am
avut parte datorita sfaturilor dumneavoastra. In decursul bolil mele care a dura! 19 ani
am fost internata prin toata Austria in multe clinici de neurologie. Nici un medic nu mi-a
putut spune ee am de fapt, darmite sa-mi tie de vreun lolos. 0 sl!lptamina ihtreaga am
baut ceai de urziel ~i ca printr-o minune boala a trecut de parca niei n-as ti avut-o
vreodata." Din laplele mentionate reiese cit de repede ne pol ajuta plantele noastre
medicinale. Este aoevarat ca aici nu este suficienta 0 ceases pe zi, ci, in bolile grave,
trebuie sa se bea minimum 2 litri in timpul zilei, in ingh~ituri mici.
Un om de alaceri mi-a povestit ca-~i ia in excursii ~i call!ltorii de alaeeri ceai de ur-
zici intr-un termos, caci se increde orbeste in pertormantels sale ~i in ajutorul sau Nu
nurqai ca-!i taie eel mai bine setea, dar te Iii irwioreaza ~i-ti alunga orice obosealii.
Inca 0 indicatie deosebitl!l: In sclatlcl, lumbago, nevrlte la brate Iii picioare, se
Ireadi f 0 a r leu Ii 0 r locurile dureroase cu 0 urzloa proaspata. La sciatioa, de
exemplu, se atinge foarte incet plclorul cu planta proaspl!lt1i, fncepind de la glezna, pe
partea exterioarl!l pinA la ~old, lar pornind de aioi, de-a lungul pal1ii interioare a

67
piciorului pina la calcii. Acest lucru este repetat de 2 ori, iar in incheiere se trece urzica
de la sold in jos peste sezut. Se procsdeaza la fel :;;icu alte portiuni afectate. La urrna
se pudreaza pielea pe locurile respective.
Nu trebuie oare sa multumlm Domnului pentru indurarea LUI de a ne fj daruit 0 ati!
de miraculoasa planta medlclnala? In vlata lor traita rapid, oamenll trec pe lingil ea
nepasator, preferind sa recurga la calmante :;;i sedative, care sint luate excesiv. Dar
adesea nu pot ajuta In mod real decit bunele noastre plante de leac, cazute din pecate
in uitare.
In final as vrea sa mal adaug 0 inti'mplare care rn-a impreslonat in mod deosebit. in
ora:;;elulnostru am tacut cuno:;;tinta cu 0 batrina care mi-a povestit ca medicul consta-
tase ca are tumorl canceroase la stomac. Nu se putea decide sa se opereze din
cauza vfrstei inaintate. Atunci cineva a sfatuit-o sa bea ceal de urzici. Clnd s-a dus la
medic dupa un timp, acesta a lntrebat-o mirat .v-ap operat? Dar nu se vede nici 0
cicatrice!" Excrescen1ele dlsparusera complet :;;ifemeia a mal putut beneficia de un
amurg sanatos aI vie~i. Nu trebuie sa ajungem atiI de departe. Niciodata nu se poate
forma ceva malign, daca pe lingil faptul ca 0 prstulm pe buna noastra urziea, ii
aSir1)ilamputerea minurata, in intervale reguJate de limp, sub forma ceaiului.
Inca un sfat bun: lnoepef chiar astezi 0 cura de urzicl. Planta uscata 0 gasiti in
orlce magazin speclalizat. Invitali plantele noastre medlcinale iar in casal Echipa!i-va
prlrnavara cu loarfece :;;1manu:;;1~I ie:;;itl la aer fiber, in natura lui Dumnezeul Este 0
mare placere sa culegi urzlclle slngur, sub cerul liber al Domnuluil Cu cit sint utilizate
mal proaspete, cu alit mal mare este, conform experlentel, rsustta curative. Gindili·vA
atunci ~I la 0 provizie pentru larna, in vederea careta ar Ii eel mai bine sa culegeli
urzlcile de luna mal. Bucurati-va sa putati face asttel slngurl ceva in fol05UI saneta!li
durnneavoastral
Un cititor din Westfalen scrle: "Vecinul meu utilizeaza urzlca ~I pentru stirpirea in-
sectelor :;;ia daunatorilor din grad Ina sa Pune 0 cantitate mai mare de urzici roo-un
recipient cu apa, care are in jur de 300 litri (dar se peate muia ~i 0 cantitate mai mica)
~i lasa urzicile la maceral mauntru ceva mai mult timp. Cu aceasta apa de urzici i:;;iude
apoi tot mereu plantele, pe care Ie poate avea astfel tara daunatori, tara a intrebuinta
substante chimice. Nici in morcovi nu mai intra atunei viermiil"
Daca vrep sa va informall in legatura cu alte utilizari eficiente ale urzicii, citili
orosura "Maria Treben's Hellerfolge", aperuta la editura W. Ennsthaler.
Pe de alta parte, exlsta azl unil agricultori care stropesc cu dlferite solU\ii pentru
sli'rplrea buruienilor urzlclls care eresc pe margini curate, inverzlte de paduri ~icimpii,
departs de sosele ~i alte medii poluante. Otravurlla noelve pentru om ajung deci pina
m coltunls neatinse ale pAdurllor. Nlcl nu se gmdesc aceste persoane ca dlstrug astfel,
simultan, pasari ~I insecte. Mulli tarani nu-sl mai gasese timp pentru a cosi urziclle cu
secera. Cit de orbi am devenit nol, oameniil

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: A se folosi 1 lingurilil (cu virf) la 1/4 litru de apa: a se opari doar :;;ia sa
lasa sa .traga" putin,
Tlnctura de urzica: Radacinile, scoase din pamint primavara sau toamna, sint
spalate cu 0 perie ~i taiate milrunt. Se umple cu ele 0 stlcla pmil la git Se
toama deasupra rachlu de secara de 38-40% ~I se lass sa stea 14 zile la
loc calduros.

68
 Bai de picioare: Cite 2'milni pline de radacini bine spalats ~i periate 9i de ur-
. zic1 proaspete (tulpina ~I flori) se lasa peste noapte In 5 litri apa ~i se
lncalzesc a doua zi pina dau In clocot. Se introduc picioarele In baia
facuta el1:de fierbinte sa suporta 9i se tin 10 minute. Urzicile ramln in apa
In timpul baii. Aceasta bale de picioare poate fi folosita Inca de 2-3 ori,
daca esta reincalzita.
Spalat pe cap: De 4-5 ori cite 2 milni pline eu urziei proaspete sau uscate se
pun intr-o oala de 5 litri cu apa rece 9i se lncalzesc Incet, pe foc mlc, pina
la fierbere. Se !rage oala deoparte ~i se lasa sa stea 5 minute. Daca se
folosesc rAdacini de urzlci, se pun 2 miinl pline de r~dacinl sA stea peste
noapte In apa rece, se incalze~te totul a doua zi pin!! da In clocot 9i se
lasa sa stea 10 minute. Pentru spalatol pe cap ar trebui Intrebuln\at In
aeest caz sapun medicinal.

URZICA-MOARTA-GALBENA
(Lamium galeobdolon)

Aceasta planta poarta 9i numele de galbinita,

sugel-galben, urzica-qalbena, urzica-moarta, zeorea.
Ea crests in 'paduri umede ~isantur], sub tufisuri, 11nga
qarduri 9i garduri vii, priritre darfmaturi, pe loeuri
~~[h umede, umoroase sl pretutindenl unde se Intilnests si
urzica.lnflore~e in'lunile aprilie ~i mai, iar In zonele
rnuntoase chiar 91 mai tirziu. Rizomul vivace (care
traieste mai mutt de un an) forrneaza ·tulpini verticale,
inalte de pina la 50 centimetrl. frunzele slnt disp,use
incrucisat In serii la niveluri diferite, avind forma unui ou
9i slnt crete, florile stau intr-un verticil fals la subsuoara
frunzei. Se colecteaza frunzele si florile.
Ca ~i urztca-rnoarta-qatoena, urzlca-moarta-elba
(Lamlum album) - purtlnd in limba) popular 9i numele
de Iata-mitei, rnlerea-ursului-cu-tlori-balal, sugel-alb, urzica-alba, urzlca~ereata, urzica-
moarta - este 9i ea 0 planta mediclnala rernarcabila. Ea inflore:?te ca burulana din mal
pine in octombrie pe drumuri, prlntre dArfmaturi ~I terasamente -ce cale teratA. Se
culeg 9i frunzele, Insa in prlmul rind florlle. Cealul preparat din ele aluta in bolile grele
ale organelor pelviene 9i in tulburarlle ~i durerlle menstruale, dace se iau 2 cesti pe
parcursul zilei. Are ~i elect depurativ, combate Insomnia pe baza nervoasa 9i este un
remediu eficace In cele mai diferite maladii ale femeilor. Femeile cu vesnice afectlunt
ale organelor pelviene 9i fetele tinere ar trebui sa aprecieze mult acest ceai.
Fiorile 9i frunzele urztcil-rnoarte-qalbens se folosesc in maladll asemanatoare, mal
ales in retentte urlnara, boll ale .callor urinare, usturiml la urlnat, boli renale grave
~i anasarca. Fiorile sint indicate in tulburarl digestive, scrofutoza ~i eruptli cutanate:
In acest scop se bea 0 cana cu ceai dlmineate. Contra utceratnlor !?ia varlcelor ajuta
compresele cu infuzie. . .
Urzica-rnoarta-qalbena este recomandata impotriva paraliziei vezlcale la oamenii
batnni, in raceille vezicli urinare 9i in nefrite. 0 baie de 'sezut GU adaos de urzica-
m0C!rta-galbena este deosebit de binefacatoare.
In scleroza renalii incurabila, irigare renala ~iracordare Ia rlnichi artiftclal, urzl-
ca-rnoarta-qaloena, arnestecata in parti egale cu dr8i:!aica si splinufa, adoce rezunate
'. "

69
lecuitoare dintre cele mai bune. Dace nu poate fi procurata urzica-moarta-qalbsna,
atunci se poate adauqa si urzica-rnoarta-alba.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (cu viii) la 1/4 litru de apa - a se opari doar, a se lasa putln
In repaos.
Comprese: 31ingurile (cu vlrf) la 1/2 IItru de apa - a se oparl, a se lasa putln in
repaos. A se umezi cirpe cu infuzie :;;ia se aplica asHel comprese calde.
Adaos la bala de sezut: A se vedea "Bai de sszut" la .Partea generala" (se
totosests Intreaga plantal).
Amestec de cealurl: A se amesteca urzica-moana-qalbena, dragaica !iii
splinuta In parti egale. A se opari 1 Iingurita (cu vlrf) din acsst amestec cu
1/4 litru de apa. A se lasa sa stea pulin.

VENTRILICA (Veronica officinalis)

Clnd rornanii au ocupat oolnloara tara in care se stab i-

lisera germanicii, au facut cunostmta prin ba:;;tina:;;icu planta
medicmala cea mai aprsciata la germanici, veritrilica. Ea era
numite .Jsacul lunda mental al tuturor relelor' ("Grundheil aller
Schaden"). $i romanii trebuie sa- se Ii conyins de marea sa
putere curativa, dupa cum am citit odata lntr-o carte veche
despre plante rnedicinale, Daca voiau sa taca un compliment
mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci Ii spuneau ca
are la fel de multe caliHiii ca ji foarte apreciata ventrillca.
Mi-am amintit de aceasta yorba intr-o zi cind un domn rni-a
relatat despre concentratla crescuta a colesterinei in singele
sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori In
spital. l-am indicat oeaiul de venlrilica, 2 cesf pe zi. Mare rnl-a
tost bucuria clnd mi-a povestit, 0 jurnatate de an mai tlrziu, cit
de mira\i au lost medicii, nernaiqaslnd, la un consult recent,
colesterolul crescut.
Venlrillca, nurnita :;;i buruiana-de-pent, burulana-de-cel-
perit, matrtce, stratorlci:l, :;;oplrlalli:l, ventricea, vlndrllica, crests
in padurt, pe locurl defrtsate, IInga marecini:;;urj, tuti:;;url, gar-
duri :;;i:;;an\uri, pe drumuri :;;iIn liziere. Are 0 lulplna paroasa,
care se tlra:;;te pe pamint, frunze mlct, zlmtate, cu un luclu ar-
gintfu, care se terrnma In spice ce stau in sus, avind flori de la albastru deschis pfnilla
violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de fnflorire: din rnai pina In august. Se
colecteaza lnflorascentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrale). Oele mal eli-
-ciente sint acele plante care crese la margini de paduri :;;isub stelarl,
Aceasta planta rnediclnala mostenita de nol din timpurile stravechi .constituie un
adaos Indragit la ceaiurile depurative :;;ieste de ajutor, fmpreuna cu virfurile proas-
pete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil
(mlnciirimi de batrine,e) n-as mai Inceta sa recomand vElntriliQ? Persoanele care sint
slabite ~i sensibile 0 suporta intrucit este un leac bun pentru stomac, avind 0 acpune
t:lllndii, care stimuleaza :;;i digestia. Ea indeparteaza secretiite stomacale abundente,
precum ~i tulburarlle intestinale.

70
 Af?dori sa accentuez mai ales iaptul ca ventrilica are un elect vlndecator excelent
In combaterea nervozitattl care provine din suprasolicitare intelectualii. 0 caasca
bauta seara. Inainte de culcare, face adevarate minuni prin acnunea sa linistitoare.
Preotul elvetian Kunzle rscomanda celor care trebuie sa depuna 0 activitate intelec~ 1 /
tuals deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. EI da 0 memorie ~i.V
1!lc;1~pJ!(teazasenza!iile _de_~m~t~als. Amestecat cu radacin~de \eliM. -irllalura de-
billtatile nervoase ~i startle melancoliee. Chiar si in cazul ieterulul, al nisipului in
urina, al durerilor artieulare reumatiee !fi artritice, ventrilica da un rezultat grozav.
Un preot mi-a declarat: .Lapsusurue mele mari au disparut in 14 zile in mod sur-
prinzator datorita ventrllicii amestecate cu coada-calului (in parti egale, 2 cesti pe zi).
Chiar In timpul predicilor imi scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur 5i nervos.
Plantele m-au ajutat incredibil de repede." .
$i la bronsitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiul
pectoral se folose!ilte un amestec de cuscrisor (numit f?i mierea-ursului sau
pluminarica), !runze de podbal, patlagina f?iventrilica Tn pai\i egale, care se lndulceste
cu pulina miere sau se oparesc plantele cu apa In ctocot in care a fost dizolvat zahar
candel,
Contra lcterulul, ca !ili a afectiunilor hepatice ~i splenice recomand urmatorul
amestec de caaiuri: 50 grame de r~daeini de papadie, 25 grama de flori de clcoare, 25
grame de vinarila (numita !ili mama-paourn] ~I 25 grame de ventrilica. Se amesteca
blne aceste planta. Sa beau Incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti nefndulcite (Ia 1/4 Ii-
tru de apa - 1 IIhgurita cu virf de plante).
Din planta inflorit~ sa po ate prepara !ili un sue proaspat, indieat in bolile croniee '
de plel!Wllai al~s la a~JT:1e (a se vedea "Moduri de lolosire"). Se ia din acest sue de
2.:'3orl pe zi cite 1 lingur~a P1rnll.
Intruclt ventrilica este laudata In cai\ile vechi despre plantele medicinale !ili ca 0
planfa care vlndeca ranile, 0 recomand pentru lezlunile inflamate ~i care se vindeca
greu, in specIal in apropierea tlbiei (a fluierului piciorului). minUe sint clatite mal intii cu
o infuzie; apoi se pun in timpul noP1ii peste rani comprese imbibate in preaiabli cu un
ceai proaspat preparat !ili se invelesc ca sa ramina. calde.
Bolnavil de reumatlsm 51 artrita ar trebui sa incerce 0 data tinctura de ventrillca,
pe care sl-o pot prepara usor singuri (a se vedea .Moduri de preparare"). Aceasta
tinctura se folose~te extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cite 15 picaturi in
ceva ape. sau ceai.
Beti neaparat In tiecare an 0 perloada de limp ceai de ventrilica proaspat culeasal
EI nu reduce numai arterioscleroza, ci 0 previne f?ida organismului 0 noua elasticitate
prin efectul sau depurativ. De aceea, rugamintea mea: Tine~ seama de acest stall

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea eeaiului: A se folosi 1 lingurqa (cu virf) la 1{4 litru de apa.. a se opart
·doar, a se lasa sa stea putin.
Sue proaspat: Se spala intlorescentele proaspete f?i se preseaza inca umede
prin storcatorut electric de uz casnic, se toarna sucul in sticle mici !ili se
pastreaza la frigider.
Tlnctura: 2 miini pline de plante inflorite si taiate marunt se pun lntr-un litru de
rachiu de secara de 38-40% ~i se lasa 14 zile la soare sau in apropierea
ma9inii de gatit.
Amestee de eeaiuri: 1 lingurila (cu vir!) la 1{4 litru de apa, Se opareste coar !ili
se lasa sa stea putin.

71
 ViSCUL
(Viscum album)

Cine nu cunoaste aeea ptanta care traie~te ca

semiparazit pe foioase ~i conifere, fixa!s cu ajutorul
rMaeinilor sale suqatoare ~i impra~tiate ~ipe care n-o
mal putem Indeparta din viala noastra gra~e puterii
sale tamaduitoa(e? Ea creste sfede pe ramurile plan-
tei-qazda. Frunzele vssnic verzi sint pieloase. Fructele,
in forma unor bobhe, sint albicioase, pujin sticloase, in
Interior viscoase ~i lipicioase. Pasarile rasplndesc
saminta cteioasa, frecind-o cu ciocul de crengi sau
eliminind-o nedigerata in excremente. Numai asa este
ca
posibila inmultirea plantei, cael s-a dovedit saminta
el nu alungesa incolteasca niei pusa in apa, niei tn
pamint. .
Viscul se mal intnne~te in popor ~i sub alte denumm, cum ar fi; stoletnic, vase,
vase-de-par, vase-de-brad
Viseul a fost 0 plantil de leac ~i farmece inca de pe vremea stramol?i1ornostrt. Este
invaluita de mister. Drulzii (preOlif celli) 0 considerau 0 planta sfintA, un leac universal
ce putea sa inl~!ure orice rau. Preoli 0 taiau cu cu~te ~i secen de aur in cadrul unor
ceremonil festive. Vechll medici naturlsti foloseau viseul ea un mijloc exoelent ~l cu
acliune slgura in eombaterea epllepslel, AeeastA fOl1il lecuitoare straveche 0 re-
cunoaste ~i adeptul lui Knelpp, cr. Bohn. In zilele noastre el rscomanda viscul contra
spasmelor cronlce ~I a acceselor de Isterie.
Frunzele ~I tulpinile micute, care se taie marunt pentru a II uscate, se euleg numai
de la i'1ceputul lunli cctomone pins la mijlocul lunii decembne ~i in lunde martie l?1
aprille. In celelalte luni viscul n-are putere de leac. Plantele cu cea mai mare fol1a
curativa sint considerate cele de ~ stejari ~i plopi; dar ~i cele de pe prazi, pini l?ipomi
fructJferi au putere vlndecatoare. Inca 0 indicape legata de cules. In lunile martie l?i
aprilie, viscul nu prea are bobile Pasanle i Ie-au cUlguht pe timpul iemiL Deci 58
procsdeaza mai user la tillatul frunzelor l?i al tulpin~elor, intrueit se scapa de
eolectarea bobitelor lipicloase, care din luna octombrie pinA in decembrie mai sint pe
vise.
Am fost adesea rntrebat~ de ee laud atit de mu~ viscul, cind de fapt se spune ca ar
fl ctravltor. Viseul - adlca frunzele ~I tulplnile - nu este deloc otravitor, insa bobilele,
admlnistrate Intern, slnt. Dar daca sint amestecate eu untura de pore pina se torrnsaza
o alilie (a se vedea ..Modurl de folosire·), care se intrebuinleaza extern clnd ru ingheata
sau degera 0 parte a corpulul, ele aJutll foarte mull. • "
Une! femel n inghets nasul in fiecare iaroil. In lunile cu ger de-abia se mal
fneumeta sa iasa din casa cu nasul ei vesnic vinal. AceastA situa~e s-a inrautati! an de
an. Am sfatuit-o sa puna peste noapte pe nas un tero proaspat din boblte de vise,
Chlar daca suna aproape incredibil, Irebuie sa certific totu~i ca in citeva zile nasul is-a
vindecat.
Viseul influenleaza pozitiv functionarea intregului silltem glandular !?i reaiizeaza
pertormante excelente tn stlmularea metabofismului. In acela~i limp, actiunea sa
asupra pancreasulul este atit de buns, incll la 0 cura continua de ceai de vise dia-
betul i!ill pierde cauza aparitiei, Oamenii care suferll de tulburart cronice de metabo-
lism ar trebui sa faca 0 data incercarea de a bea in mod regulat limp de cel putin 0
jumatate de an eeal de visco Dapa avsf tulburari hormonale, recurgep la vise - veti
obtine un rezultat extraordlnar. In acest caz se prescriu minimum 2 cesn pe zi, una
bauta dlmUieaia!ili una seara.

72
 Viscul est'e un leac exceotional contra arteriosclerozei, este foarte aprsciat ~i re-
comandat in apoplexie, la care rareori soar mai fi ajuns daca s-erf baut lnainte in mod
regulat eeal de vise. Daca s~a ajuns totusi la un atac de apoplexie, sa beau timp de 6
saplamTni zilnic cite 3 cesti, timp de 3 saptarnlni zilnic cite 2 cesti l?itimp de 2 saptamini
zilnic cite 1 ceases, 9i anume prima ceasca inainte ~i dupa micul dejun, a doua csasca
inainte l?i,dupa masa de prinz, iar a treia ceasca inainte si dupa eina, de fiecare data
numai cite 0 jurnatate. '
Ceaiul de vise este folosit !?Ica mijloc hemostatic. Tras rece pe nas, opreste
hemoragiile nazale, consuma! ca ceai opreste hemoragiile pulmonare sl intestinale
din timpul tifosului sau al dizenteriei. '
Viscul este leacul cel mai stimulant al functiunli cardiace ~i circulatorii. Tngrave
tulburarl circulatorii nu poli inceta sa tot recomanzi VISCUI. Intrucit viscul are sub-
stante active care normallzeaza functlonarsa intregului or.ganism, el produce inimagi-
nabilul- adica scade tensiunea arteriala la hipertensivi si 0 creste la hipotensivi.
Se calrneaza astfel inima agitata !?i'se fortifica activitatea cardiaca, viscul avind
etect cardiotonic. Toate tenomenele sscundare legate de 0 tensiune arteriala anor-
mala - cum ar fi congestia cerebrala, senzatiile de arneteata, vijiitul in urechi sl tul-
burarile de vedere - sint indepartate. Viscul contracareaza, In acelasi timp, 'toate
atecthmlle cardiace, asa ca se poate afirma pe drept cuvint ca este de un ajutor
~ndispensabil In toate tutburarlle ca(_d.l~~clrculatoriLEpoca noastra contempo- J
rana, Irn~are seTaie!?te mtr-un ritm rapid, care Impune oamenilor cele mai mari so-
lieitari l?i n streseaza cu 0 criza de tirnp vlolenta, are realmente nevoie de astfel de
ajutoare.
Din multe scrlserl oe-ml slnt adresate reiese ca oameni cu hipertensiune arterials,
tulburar! serioase ale circulatiei singelui, rnoleseala, tutburar] cardiace, deci 9i cu
tulburar! In rltmul actlvltatll cardlace, vertlj, IIp'sa de chef de munca au scspat rn
scurr limp de aceste suparari gratie viscului. S-au simtit iara!?ibine, recapatindu-!?i bu-
curia de a muncl, Zilnic 3 cestl cu ceai de VISCpreparat in asa-nurnitul extract rece ~i
baut lncatul cu Incetul va vor normallza ~i inima, 9i circulatia singelui, realizind astfel 0
putere mai mare de munca, De altfel, ar trebul stectuata macar 0 data pe an 0 cora de
6 saptamlnl cu ceal de vlsc, astfel: Se beau timp de 3 saplamini cite 3 cesti pe zi, limp
de 2 saptamini cite 2 cssf pe zl 91timp de 1 saptamina cite 1 ceasca pe zi, Circutatta
slngelul !?i tensiunea artsrlata s-au refacut in aceste 6 saptamini. Pentru ca starea buna
sa se mentina constant, ar Ii propice ca limp de un an sa se bea in continuare in fie-
care dimineata cite 1 ceases cu ceai de vise.
Un dornn din regiunea Malnzului suferea de ani intregi de hipotensiune artertala.
care se manilesta atit de acut in anumlte zlle, Incit de-abia putea sa mai taca lala
muncH sale ea morar. Consultase medici renumitl nu numai din Germania, cl si din
Elvetia, rnsa fara rezultat. A primit plln de scepticism afirmatia mea ca viscul este cel
care ar mal putea ajuta dnd este vorba de tensiune, fie ca aceasta este scazuta, lie ca
este rldlca!!!. Eram tocmal in luna aprilie ~i viscul, detlnind inca forte de leac, putea Ii
luat din copaci. Citeva lunl mal tirzlu, la una din prelegerile meIe dlntr-un ora~1 din
Austria supsrioara. morarul nostru din frumoasa zona a Mainzului s-a asezat in primul
rind l?i a relatat fntregulul auoltoriu ca tensiunea lui, altadata atit de joasa, se normali-
zase total datorita visculul.
$i femeile ar trebul sa apeleze la eeaiul de visc. Normalizarea circulaliei singelui
aduce dupa sine 0 Incetare a dereglarilor menstrua Ie, mal ales a menoragillor (a
hemoragillor lJlenstruale puternice), precum l?i a metroragillor postpartum (de
dupa nastere). In cadrul indispozitiilor din timpul menopauzei, insolite de palpitatii,
stari de 'agltatie, anxietate sl Ins'uticienta resplratorie, ceaiul de VISCar trebui ad-
ministrat ciliva' ani la rind. Toate aeeste stari neplacute dispar l?i femeia nu mai are
senzatia ca se alia la menopauza. Sucul proaspat de vise poate inlatura sterilttatea

73
lemeii. Viscul trebuie spaJat bine !?i presat, cit e mea In stare urneda, cu ajutorul
storeatorului electric. Se iau din acest suc cite 25 picaturi in pU!ina apa, dimineata pe
stomacul gOl, 1/2 ora inainte de micul dejun, si seara inainte de culcare.
Cu citva timp in urma s-a publicat in presa 0 comunicare din Londra in legatura cu
laptul ca trei grupe de oercetaton au ajuns, independent unele de altele, la concluzia
ca la femeile in virsta de peste 50 de ani se torrneaza intr-un procent mare cancer la
sin daca au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale 0 perioada Indelungata
medlcamente pentru scadersa tensiunii. De ce sa ne asumarn acest risc dnd avem
minunatul visc?
De scurta vreme, viscul se utilizeaza !?imedicinal ca un mijloc ce previne cancerul
~i combate cancerul. Experienla arata tot mereu ce elect depurativ ~i profilactic au
plantele medicinale. Recurge~ la aceste ajutoare, pentru ca sanatatea dumneavoastra
sa se consolideze !?isa sa men~na pentru totdeauna!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul de vise se pregate~e doar ca extract rece. Se

pune peste noapte la macerat 1 lingufi1a (cu viii) de vise in 1/4 litru de
apa, dimineata se incalze~le usor ~i se filtreaza, Daca este nscesara 0
cantitate mai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebul sa
fie pllstral intr -un ter-
mos clatit in prealabil cu apa fierbinte sau sa lie incalzit de fiecare data in
bain-marie.
Tinctura; Picaturi de visc gata preparate se pot curnpara de la larmacie.
Suc pro asp at: Frunzele ~i tulpinile proaspete sint spalate ~i presate in stare
urneda cu ajutorul storcatorului electric.
Prepararea aJifiei: Bobitele proaspete, albe ale viscului sint amestecate (Ia re-
ce) cu untura de pore, pina ce sa formeaza 0 alifie (se Ioloseste extern la
degeraturi ).

IERBURILE SUEDEZE

MICUL BIITER SUEDEZ

10 grame de aloe'
5 grame de srnirna
0,2 grame de sofran
10 grame de lei de sena (siminichie)
10 grame de camfor"
10 grame de radacina de revent (rabarbar)
10 grame de radacina de curcuma (sofran-de-lndia)
10 grame de mana
10 grame de Theriak venezian
5 grame de radacina de lerr.nul-Domnului
10 grame de radacina de anghelica

'in Joe d. oIoe pol '01001,I .6Oklnl de gen~an6 seu praI de poRn (n a.).
"Eslo vol toIooe-.'l door eaniolUl natul1ll(n. 0.).

74
 lerburile suedeze se pun Ia maceratin 11/2Iitru de rachiude secarasau de rachiubun
de fructe de 38-40"A., intr -0 stida de 2 litricu gitullarg ~isa lass sa stea 14zila in soaresau
in apropierea~nii de g~ Sa agrrazilnic,de asemeneainaintede filtrareai'ntr-o sticla
mica sau inainte de intrebuintare.CealaJtacantitate poate ramine timp nelimitatpeste
plante.Se toarnalichidulin sliclemlcicare se astupabine~i se pastreazala rece.Astlelse
poate pastraacest elixirmuiVanI.Cu c1\sta maimult,cu atit estemaieficace.

Releta a fost gasita dupa moartea renumitului.medic suedez, rectorul Facultatiide

rnedlcina, dr. Samst, printre scrlsorile sale. Dr. Samst a murit rnlr-un accident de
calarie la virsta de 104 anI.Parinlll~i bunicillui atlosesera~I el 0 vlrsta venerabila.

Suna aproape ca 0 poveste ~i totu~i s-a lntimplat lntocmel: Pe cind eram femeie
tinara, am ajuns foarte grav bolnava In apropiere de Lembach. Filnd izgonlt1l din
patrie, m-am imbolnllvit intr-un lagar bavarez de tilos abdominal, 0 lntoxlcatie cu
carne, la care s-au adau!i!at un icter ~i 0 ocluzie Intestinalli. Am zacut peste 0
jumatate de an in spital. Clnd sOlul meu ne-a adus pe mine, pe copllul nostru ~i pe
mamele noastre in Austria, de-abia ma Vneampe picioare. Noaptea incepeau dureri
care parca iml strapungeau organismul cu 0 sabie. In acele momente, nu puteam sa
stau nici pe scaun, nici intlnsa, nici in plcloare, nici sa merg; concomitent se osclansau
varsaturl sl dlaree. Eram 0 adunatura neajutoratade oase. Medicul a recunoscut aici
dureri ulterioare tlfosulul, care de mutts orl se continua inca ani de zile. {ntr-o buna
zi, 0 femeie straina mi-a adus 0 sticluta cu un 'lichld marc inchls, cu rnlros puternic.
Aflase de boala mea ~ivoia sa ma ajute. Mi-a.spus ca aceste ierburi suedeze 0
salvasera~i pe ea de la 0 boala grea. A adus ~i copia unul "Manuscrls vechl" in care
se explica In 46 de puncte cum vindeca aceste picaturi orice boala. Releta provenea
din mostenireaunui renumit medic suedez. Dupa cum scrie acolo, tOli membrii famillei
sale au atins 0 virsle. neoblsnult de inaintate.. Bitterul suedez vindeca, conform
punctului 43, !?i.buboaiele ~i pustulele de ciuma, chiar daca Soarafla deja in gft". Mai
intli am bagal picaturile in dulapiorul de medicamente.Pur ~i simplu nu rni-a venit a
crede ea aceste ptcatun modeste mi-ar putea reda sanatatea, atunci clnd insu~i
doctorul nu-ml mai putea aduce nici un ajutor. Dar curind am afiat ca nu era niei pe
departe a~a. Tocrnaisedearnlinga un cos cu pere rascoapte carora trebuia urgent sa
Ii se gaseasca intrebuinlare, crnd am fost cuprinsa de 0 noua criza. Cum fusesem
asigurata ca picaturile puteau Ii folosite nu numai intern, c[· ~i extern ca nlste
comprese, n-am stat pe ginduri !iliml-arn pus 0 bucata de veta umezita cu picaturi -
peste care am aplicat un sacule! de nallen - sub forma de cornpresa pe burta, am tras
deasupra portjartierul clorapului ~i rn-am apucat iar de treab{t. Peste corpul rneu s-a
revarsat 0 senzatle calda, placutli ~i deodatli am avut Impresia c{t cineva ar trage din
trupul meu cu 0 singura rnlsoarede mina tot ce era bolnav. Va asiglJrca am scapat cu
aceasta cornpresa unica, pe care am purtat-o toata ziua sub portJartlerulciorapulul
meu, de toate durerile ~i indispoziliile ultlmelor lun!. Boala a zburat, ca suflata de vint,
~i niciodati! n-a mai survenit 0 nou~ criza.
Clnd fiul nostru avea 6 ani a fost atacat de un cnne lup ~i muscat ingrozitor de
obraz, Ni~te cicatrioe rosu-lnetusl-au aparut mai tirziu pe fala de la nas in jos inspre
gura. In .Manuscrisulvech?'se poate citi la punctul 33 ca picaturile indeparteazatoate
clcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor l?i taieturile, daca aceSlea sint
umezite eu ele pina la de 40 de orl. Prin urmare, am umezit zilnic cicalricele fiului nos-
tru, seara inainte de culcare. Foarte curind au disparut fara urma, chiar !iii eele care
ajungeaupina adinc in nas.
Avi'nd aceasta experienta, am sosit In anul 1953 la Grieskirchen. Faclnd 0 vizlta
intr-o gospodarie taraneasca,am intilnit laranca tinara, mama a dol copii mici, la muls
in grajdul de vaci."Daca ma pui la pereta, ma las pa loc i'mpu~catlide tine", mi-a spus

75
tn lac de salut. Avea de saptamini intregi dureri de cap insuportabile ~i, cum medicului
Ii era teama de 0 tumoare la cap, trebuia sa piece la Linz sa faca raze Rontgen. L-am
trimis chlar in aceeasi saara pe flul meu la ea cu 0 sliclula de bitter suedez. ca sa lie
macar noaptea eliberata de durerlle de cap cu ajutorul compresei cu picaturi. Cil de
surprinsa am fost cind m-am trezit la ora sapte dirninsata cu sotul ei la Ulla. lICe i-al
trimis nevestii-ml? Dupa ce lli-a pus vata urnada a scapat in dOUB minute de durerlle
cumplite de cap. Dimineata s-au scurs apoi prin nas ih gil doua dopuri marc-roseate.
groase cll degetul mic." Era 0 sinuzits frontals neglijata care a fost inlaturata printr-o
singura compress. Aoeasta tarancA se iflCl"ede ~i astazi orbests in bitterul suedez. A
putut s-o scape cu ani in urma III pe letila ei de 0 pneumonie foarte urlla cu ajutorul
compreselor respective III are grija sa nu ramina nlclodata lara acest leac in casa,
o femele a sulerlt mai multe luni ln llir de 0 slnuzita frontals purulenta duraroasa.
Respiratul prin nas era imposibll. In paralel avea durerl de cap insuportabile. Antibioti-
eele puternice ~I razele n-au alutat-o. Sl-a aplicat atunei peste noaple comprese cu
bitter suedez pe Irunte, oehl ~I nas. A slmlit 0 usurars inca de la prima utilizare. Dupa 3
comprese puse in nop\ile urmatoare, cAile respiratorii is-au dastupat, iar prin nas s-au
scurs dopuri mari cu puroi.
Cunosteam din vedere 0 femeie linara care dupa nasterea eelui de-al saselea copil
parea a Ii umbra celel de altadata. Am abordat-o ~i astlel am allat ca momentan nu
mat pules 511manince nimlc. A fost nevoita sa-;;i dea copiii cuiva in ihgrijire. Am
statuit-o sa incerce cu ierburile suedeze. Aproximativ trei saptamini mal tirziu am
revazut-o; era iara~i 0 femeie sanatoasa, proaspata. Mi-a spus ca picaturila au tacut
minuni. Putea din nou sa manince tot ~i-;;i adusese coplii iar acasa, ,A lost de parca ar
f sarit un animal din mine", ml-a afrmat 9i mi-a mai povestit ca mama ei era in spital
din cauza unui piclor umflat foarte tare ~i ca umbla deja de mult cu baston. 75 de in-
jec!l1 n-au lost in stare sa dea nici un rezultat. l-a trimis mamei sale manuscrisul,
statuind-o sa recurga la bitterul suedez care si-a facut loarte rapid etectul. Piciorul este
din £IOUnormal ~i bastonul a devenit de prisos.
Intr-o zi am primit 0 scrisoare din Germania in care 0 cuno!?f:intama ruga sa port
sufleteste de grlja. nepoatei ei care era in momefltul acela la cura in Gallspach. Cihd
tinara a venit pentru prima data la mine la Grieskirchen, m-am speriat foarte tare. A
fost rldicata din mafiina, Is-au impins sub orate doue cirle, iar corpul Infirm tot a avut
nevoie, in cluda sprijlhulul, de peste un sfert de ora pina la loculnta mea aflata la elajul
intii. Articulaliile arnbelor picioare erau detormate, degetele mnnilor crispate ~i incapa-
bile sa tina ceva. in timpul mersului picioarele erau t1rile, lar partea superioara a corpu-
lui aruncata in fata cu smucituri. Stateam in usa apartamentului cu miinile apasate pe
inima ~inu am putut amcula decll: .Cum ati ajuns dumneavoastra, femeie tlnara, la 0
astlel de boala i'ngrozitoare?' .Pes1e noapte, dupa al patrulea copil' rn-a raspuns.
Brusc, ca sa zioem asa "peste noaple", femeia aceasta tinara ;;i dragutA a devenit In-
firma. A fost dusa in Germania din doctor ih doctor, nimeni n-a putut 5-0 ajute. Venea
de patru ani, periodic, de doua ori pe an, la Gallspach la dr. Zellels, care a trebuit sa-l
spuna ca putea doar sa-i alenueze starea, nu s-o vlndece. Halul ih care arata cihd a
apucal eea!?ea de calea cu laturile exterioare ale miinllor el schiloade ml-a strapuns
inima. Am sfatuit-o sa ia bitter suedez, care se putea procura atunci ih Germanla sub
denumirea de "Crancampo". Ast8zi tin multe farmacii ~i drogharii bitteruJ suedez dupa
releta indlcata. I-am spus sa sa agate de ef ca de un pal. Asta a fost in februarie 1964.
In luna septembrie a aceluia~i an am primit un telefon din Gallspa~h din partea tinerei
femei, rugihdu-ma sa vin 5-0 iau ih Grieskirchen de la autobuz. Intii am ramas per-
plexa. apoi extraordinar de mirata cind din autobuz a cobori\ a femeie tinara, rlzihd !?i
numa! sprijinindu-se in baston. Crisparea ~ischilodlrea milnllor disparusera, la fel ~i
o mare parte din deformarlle de la picioare. Numai la plciorul sting mal avea
genunchiul ~i glezna umflate. $1 aceste umflaturi s-au retras total pine pe 3 august

76
1965, deci un an mai tjrziu. A venit atunci pentru ultima oara la Gallspach, tara baston
~i complet refacute. La nastersa celui de-al patrulea copil, suferisera ~i rinichii ~i ei
deeiansasera peste noapte aceste delormari ingrozitoare. Pusese de 3 ori pe zi 1
n
lingure de bitter suedez in putine apa caldula ~i bause repartizat in pOf\iI, inainte ~i
dtJpe fiecare rnasa, in inghilituri mici. De!?iierburile erau macerate in rachiu de secara,
rlnichil au suportat alcoolul.
Vreausa mal in!?ir ~i alte rezultate ale ao!iunil lncrsdlbite a bitterulul suedez, Am
allat de la sora mea care treie!?teIn Germania ce 0 cuno!?tinla din Leipzig sl-a petre cut
deja 15 ani in scaunul cu rotile. Aceasta a locult in timpul razboiulul ta Praga ~i In 1945
a fest gonita In pivnila casei - soarta a mii de germ ani. Acolo a trebuit sa famina
saptarnini Intregi tara sa aiba paie sau altceva de pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cu
sotul ei la Leipzig. Curlnd is-au ivit niste deforrnarl foarte grave ale arttculatiltor.
Pi'na la urrna nu i-a mai rarnas decit 0 viala dusa in scaunul rulBnt. Am aftat de aceasta
tragedie abia atunci clnd berbatul ei a murit bruse, lasind-o pe sarmana paralitica
singura; femeia a trebuit sa-~i paraseesca locuinta ~i sa sa mute intr-o alta camera
rnobllata. Nu este permis sa se trimrta din Austria In R.D.G. plante medicinale sau alte
produse asemanatoare unor medicamente. Trebuia deci sa predau de fieeare data
ierburile suedeze catre Leipzig dintr-o localltate bavareza de granila, 0 data la doua
luni. Curi'nd am primit scnsort pUne de incredere. Bolnava lua de trei orl pe zi in putina
apa cite 0 IIngura de solulle repartlzata inalnte ~I dupa liecare rnasa, fncet-fncet, de-
formarlle au Inceput sa se retraga i?iIncheieturile au devenlt mal mobile. Ne rugam lui
Dumnezeu, ea din Leipzig i?1eu din Grieskirchen. Dupa trei slerturl de an schimbarea
a fest de asa natura, Incit cea care odlnioara era imobile, iar acum in convalescents
lenta sl-a parasit pentru prima data lccuinta dupa 15 ani de scaun cu rotile. Se
Indrepta spre bine. Putea din nou sa-~i spele singura geamurile ~i sa se ocupe de alte
treburi zilnice pe care prna atunci i Ie facusera diversi oameni santort C~e mare a
fost increderea sa in Dumnezeu in timpul bolii cumplite arata urmatoarea Intimplare:
Un tei din fata ferestrei a devenit In timpul bolii bucuria vie~i ei. inverzirea ~i inftorirea
pomului, ingalbenirea frunzelor I?iagita~a vesela a pasarelelor printre ramurile golal?e
in vreme de iarna i-au lost 0 sursa de mare bucurie. l-a mullumlt vesnlc Domnului pen-
tru aceasta mila a SA.
Faceam ocata baie in Offensee I?iir),trebulntam 0 bucata de lemn lunguiata I?i cu
canturi pentru a ma aseza pe ea la mal. Intr-una din zile, aceasta birna era sprijinlte de
!:In gard care imprejmuia 0 pal?une. Lasasem sacosa de bale in Imediati!l apropiere.
Inalnle de a porni spre casa, mi-am rindull In ea, indolte din mijloc, lucrurile de baie.
Daodata parca m-ar Ii lovlt trAsnetul: birna eea grea fmi cazuse direct pe plcior. M-am
Invinetit de la genunchi in jos I?imi s-au format dO\.Jaumflaturi marl cit pumnul. Am fost
carat~ plna la rnasina ~i apoi pine sus in camera. Sotul meu a vrut sa cheme medicul
din Ebensee. eu insa l-am rugal sa-ml taca 0 comprssa cu ierburi suedeze. Dupa
aproximativ 0 jumatate de ora am putut coborl iara~i singura treptele pins la sala de
mese, iar in ziua urmatoare pielorul era neled ca tnainte. Nu se vedea nici cea mai
mica porttune echtmozata (vineta). iar umftaturile mari ell pumnul disparusera ~i ele.
A mai avut loe un necaz eit am slat la Offensee. 0 fellta de 4 anisori a fost intepata
la brat in limp ce se scalda de 0 specie de viespe mare, f<;,>arte veninoasa. Bratul s-a
umflat. devenind diform. M-am dus sa iau bitterul suedE!z. Inalnte ca parinlii ~i copilul
sa Ii apueat sa se irnbrace, am I?ivenit cu compresa. In Ilmp ce fatita mergea spre
mal?inA,I-am pus vala umeZlla pe locul umflat. Cind am aJuns la mal?ina - aproximativ
trei minute de mers -, umftatura scAzuse deja. N-a mal trebui! consultat medicul.
Culegind odata zmeura, m-a inlepat la degetul mare 0 insect~ venlnoasa. Degetul
s-a umfia! p.eloc, devenind gros cit un drnat. Ducindu-ma la cumparaturi, 0 doamna a
remarcat Tngrozita: "Mergeti imediat la spital. 0 astfel de intepetura va poate fi fatala."

77
Peste noapte rrs-arn pus 0 vatA urnezita cu bitter sueclez ~I d m&neata ciegetul era
iar~1 normal
Am avut odata mare ghinlon pe cind ma aflam in spaJiUone Era pe vremea cind
~ina de spAlat spAla farA a IImpezl. Rutele destul de incilette intre ele trebuiau
scoase cu ajutorul urun ba! de lemn. Felul meu este sll Ie rezolv pe toate rapid ~i cu
mull elan. CI~tele a alunecal ~i rn-a pocni! cu 0 putere extraordinara direct In ochlul
drepl. innebunltA de durere ~I pe JumAtate orbltA, am bijblit pinA Ia etajul intii Cum am
pus pe ochl compress udatA cu bitter suedez, au ~Iineatat duranle cumpllte. 0 clipA
mal tirzlu rn-am ultat in ogllndll sa-rnl admir Isprava. Ochlul era lnconlurat de vinetAI.
nnlnd 0 vata umeda pe ochl, izoiata cu un sacula\ de ptasuc ~ilegata cu un batic
ImpAturrt, rn-ern dus dupA un sten de ora lar fn spaJatone. Ci\eva Zlle la rind rnl-am pus
peste noapte comprese cu bitter suedez ea sa impiedie sa se poata forma ceva rllu in
fundul ochiului
Anual merg Ia cura la bAile Kneipp din Muhllacken. in timpul uoeta dlntre sederl,
sora-seta mi-a adus 0 femele, care a intra! in camera in urma ei, cocoseta de durere.
Se chinula cu crize billare puternlee ~i VOla sa-I dau un slat Numeroasele medica-
mente administrate nu-i fusesera de nici un ajUlor ~ medJcul j·a recomandat sa se
opereze neapArat. Am rugat-o sa se dezbrace !?i i-arn aplicat 0 compresa cu ierburi
suedeze pe reglunea blhara; la astfel de comprese, plelea trebule unsa in prealabil cu
unlura de pore sau cu alifie de filimlCA. intruc!'! altfel alcoolul ar usca pielea, Se pun 0
bucata de valli umeZltA ~i bme stoarsa pe locul durer os, una de vat{l uscata ~Iuna de
plastic deasupra. pentru a aslgurs Izola;la termlca ~i se leagA cu 0 cfrpil. DupA
scoaterea compresei. plelea trebule pudratli, pentru a evrta 0 inro~lre sau minciirlml!
Tocrnai votam sA'1trag femell portjartlerul peste compresA, cind s-a indreptat din ~ale,
axelamind' ..MI-a trecut once durarel" A seApat in timpul cal mal scort de tot raul. Mal
tirziu a folosi! pl~urile nu numai sub formli de comprese. Q ~I Intern, ~Ianume luind
de 3 orl pe ZI ci\e 1 Iingunl~in popna apli sau pU\in ceal de plante ~I criza nu s-a mal
repetat
Aveam de ant de ZJIe grijA de 0 femole singurli. NumaJ ~ i"lelegerea noastra era
ingreunatA de auzul 61 slab in, Manuscrisul vechi" scne .• Ele readuc ~Iauzul pier-
dut." Decl, la cennta mea, a Irebuit sA·~i umezeasca in mod sistemauc urechea eu
bitter suedez. Degetul arlit~tor urnezit cu pi~turi este introdus in urect1e. Nu trebuie
Tnsa nlei uitat sa se peure in repetate rinduri pu\Jn ulei in ureche, pentru a evita
minearimile. Femela ~i·a umezit concomitent ~l pof!iunile din jurul pavlhonulul urechii,
din jurul ochilor, apoi timplele ~i fruntea. Deodata a inceput sa auda iar~i ~i, In ace'a~i
limp, obrazul i-a intinerrt., capAtind prospepme. Rind odatA trinutli Ia coborirea dintr-un
autobuz ~Idind cu Iala de pamint. tot lerburile suedeze au lost aeelee care au pus in
ordlne obrazul vinat La 1 februarie ~I·aanlversat'a 89·a zj de na~tere Acum aude din
nou ~ine putem inlelege blOe De atilea on imi relateaza oamenl! care·mi ascu~
prelegerile ca datoritli brtterulul suedez ~i·au puM I~sa deoparte aparatul audltiv, cAci
aud iara~i normal Picalurile ajuta deci in caz de auz slab ~Ipesle lot acolo unde, fie In·
tern. fie extern. spar duren 0 irigalle sangvina bun~ realizatA datantA acestor picAturi
inlalura fcarte raptd durenle din zonele bolnave. De aceea este Ind,cat sa Ii se apllce
eplleptlcllor comprese cu bitter suedez pe regiunea oCCtpttalA Cauze crizelor de
epilepsle rezlda ades8a in primit ani aI vlell!; peate Ii yorba de 0 ~dere In cap sau de
un !iCC din copilane.
eu ocazia unei prelegen linule la Gallspaeh a venit la mine un tinAr care suferise
un accident de ma~ina groaznlc - Iractura dublli a baZet cranlului. Dupli vlndecarea
ranilor a fnceputsa aj~ Zlinic citeva crlze de epilepsie. L·am sMtult sA.~i puna com·
prese eu bitter suooez in regiunea oeclpi!alll ~isa bea zilnic 4 ce~ti cu ceal de urziei in

78
care sa toame 2 linguri de bitter suedez. in crizele grave de epilepsie este important
ca pe linga aphcarea compresetor in regiunea occipitala sa se bea ~i eeai de urzici.
Clteva luni mai tirziu, tinarul a trecut prin fata casei mele ~i rni-a spus de la gardul
gradinii ca scapass total de crizele de epilepsiel
Menlngitele, ranile la cap prin lovire sau cazaturi, bilbilala ~I tulburarlle de vor-
blre se trateaza cu succes prin comprese cu bitter suedsz puse in regiunea occipltala.
Aceste comprese se pot lolosl ~I in Intlamatla bursel slnovlale. Nu esta necesar sa
mai subliniez 0 data faptul ca in toate aceste boll grave trebule consultat mai intn
medicul. .
Oupa cum reiese din scrisori, compresele cu ierburi suedeze recomandate de
mine au avut 0 acnune benefica asupra ochilor in caz de dezllplre de retina,
singerare a retinel ~i retina poroass. Toti acesn oamenl se aflau in prag de orbire.
Compresele se apllca zilnlc timp de 1 ora pe ochii inchl~i. Nu trebuie neglijat rnsa sa se
puna profilactic aceste comprese ~i pe ochli sanato~l, mai ales pe cei suprasolicltatl,
In plus sa sa unga pleoapele dirnlneata ~i seara cu bitter suedez, sa se plimbe bitterul
suedez concomitent spre coada ochilor cu aratatorul. Se poate menline asttel 0 ve-
dere buna pina la 0 virsta inaintata.
Deoarece bitterul suedez este de un ajutor atit de extraordinar pentru sanatatsa
noastra, n-ar trebui sa lipseascll in nici 0 larmacie de casa. Pldlturile n-ar trebui numai
sa fie mereu la indemina, pregatite in sticlute, ci sa fie luate ~i in clilatorii ca insoptoare
credincioase la drum. Uneori mincarea din alara ne deceptlonsaza, avem nevoie de
ceva pentru inviorarea stomaculul ~I a bilei, alteori ne simllm slablli, Istovi~i si
ametiti - in toate aceste situatil, bitterul suedez actloneaza ca un adsvarat elixir. Se ia
o ingti~itura diluata cu putina 'apa, iar extern se freadi timplele, fruntea, portiunile din
jurul ochilor ~ieele din spatele urechilor !?iindata se va ivi 0 senzatis de revigorare a
intregH conditii fizice.
Daca ne trezim brusc cu un guturai cu toate electele lui secundare nsplacute ca
oooseala, lipsa de putere, senzatie de presiune in regiunea fruntii ~i a stomacului, este
suficient sa ~nem ta nas un tampon de vata umezit cu bitter suedez ~isa inspiram
adinc. Imedial vom simp 0 usorare in zona frun~i ~i a nasului. Oaca rliceala este mai
avansata ~i au fost deja atacate bronhl!le, se inspira picaturils cu gura deschisa, $1 in
acast caz se va resirntl rapid un ajutor. In timpul epidemiilor de grlpli se ia zilnic 1 lin-
gurqa, uneori poate chlar 1 lingura de picaluri cu pUlina apa caldula; asttel, devenim
imuni la gripa. Oriunde apar durerl, lerburila suedaze ajutli, luate intern sau folosite ex"""""
tern ca frectii ~i comprese.
Cu c~iva ani in urma m-arn trezit cu a colicli renala. Am chemat medicul, dar
tocmai era la consultatll, 1n asteptarea lui, ml-am pus 0 compress cu bitter suedez in
zona renala ~i clnd a soslt, durerlle imi trecusera. ~ram destul de stlngheritli ca-~I
pierduse timp pretios venind degeaba pina la mine. Insli el a vrut numal sli ~tie cum
de-ml trecuse colica alit de repede. Cind a auzit ca mli ajutase compresa, ml-a spus:
"Exeelent, atunci n-are rost sll-ti mai fac injectie!" $i el era un adept al ierburilor
susdsze. intotdeauna cind mergeam la el in cabinet. fmi spunea numai atit: ,;fle nu-ti
prescriu nimic, doar 81 lerburlle tale suedeze!" EI a lost ~i eel care rn-a ajutat sa
cunosc mai indeaproape multe alte plante meoidnale sl lnsemnatatea lor.
A venit odata la mine 0 femeie batrina care mergea de mu~i ani in baston. Era
complet strirnba din cauza artritei sl a reumatismulul, nu-t mal folosea nici un me-
dicament, era la pamlnt din punct de vedere nervos. A baut de 3 ori pe zi cite 1 lin-
gur~a de bitter suedez in ceai de urzici sau de coada-calulul ~i dupa trei saptamini am
auzit cii putea deja sa mearga tara baston.
Este cunoscut faptul ca cele mai multe recviemuri sinl in jurul zllei Intrarii Maicii
Oomnulul in biseridi. 0 dntareata din cor s-a ranit odate la patinaj cam in aceasta pe-
rioada Fiind numai putine In cor. TI resimteam lipsa foarte tare. Dupa biserica. am

79
infl1nit-oin oras Mi-a spus ca·i era imposibil sa urce scara abrupta de la cor din cauza
genunchiuJui intepenit. Pupn mai tirziu m-am dus la ea cu echipamentul meu pentru
comprese. Cum era sotie de medic, mi-a privit sceptic pregatinle; is-a schimbat rnsa
parsrea Clteila clipe mai tlrziu, cind a putut sa-l?i ihdoaie genunchiul tara etort, iar a
doua zi a putut urca scara abrupta de la cor tot tara etort. Lpsea insa, din pacate, 0
alia ctntareata care fAcuse 0 entorsii la glezna practicind ~I ea alit de sanAtosul nos-
tru sport de lamA. Se ~tla deja cA era InternatA In spital pentru tratament. Cea
proaspat ihsAnAto~itA Inslsta s-o ajul ~ipe cealalta, Am IAcut-o lArA tragere de inima
din cauza tratamentului ei clinic, insA in cele din urma a contat laptul cA as Ii rAmas in
zlua urmato~re probabil slngurAla cor. AAnita ssdea intinsA pe sofa cu glezna purer-
nlc umflatA. In spital tusese stAtultA doar sA-~itina piclorul ridicat pe ceva. Avea dureri
marl. Compresa cu bitter suedez l-a adus imediat 0 usurare. A deua Zl a venit la cor.
de~i pe strazi era un polel cumplit. Durerlle dlsparusera, glezna umflatA era norrnala l?i
recviemul nostru salvat.
in timpul unel vizite in MOhlviertel am remarcat intr-un restaurant, la masa de
alatun. un client care statea chircit de durere. Mai avusese de multe ori astfel de crize,
medicamentele nu-l ajutau cu nimic. Am adus plpaturile mele, am turnat 0 lingura plina
de bitter in puJina apa calduta l?i i le-arn olerit. In timp oe golea paharul, is-a colorat
fata l?i abia a puM sa Inleleaga cum de l-au Incetat durerile pe Ioc. 0 jurnatate de an
mal tirziu, m-am reintors in aceasta zona. Incidentul imi iesise din minte, cind am fost
abcrdata de u~ domn care ml-a mul!umit plin de exuberanta. Era vizibil intinerit cu
nlste ani buni. lsi preparase ierburile suedeze 9i)e luase. Toate supararile provocate
de pancreas 9i de gastrita acuta Ii trecusera, lntrucit aceste picaturi vmdeca pan-
creasul, ele sint reoomandate 9i diabeticilor. Semnele din nestere, alunitete, negii,
pete Ie, chiar 9i hemangloamele ~i seboreea dispar daca stnt umezite cu aeeste
picaturi, la tel se intimplA ~I cu biltaturile ~I hemoroizii. Bitterul suedez 1'nlaturavijlltul
sl tiuitul in urechi, prin introduce rea unui mic tampon de vatA umezrt in urschr, Bitterul
su9dez intareste memoria, daca se urnezaste de mal multe on cu el vertebra cervi-
calli, curafa stngele ~I stlmuleaza circulatia slngelul, inlaturA colicUe ~i digestia
proastii, durerile de cap, toate afecllunile gastrice ~i billare, hepatlce ~I renale
(chlar d~ ar Ii interdic1ie de alcool). in tromboze 9i fleblte se unge locul cu alifie de
filimica intr-un strat gros cit muchia cutitulul ~i se pun comprese cu bitter suedez
deasupra. Dupa vindecare se tac bal de picioare cu urzicl pentru 0 buna irigare
sangvina. Picaturile inlAlurA lenevla intestlnalii, amelelile, Q.achiar paraliziile. Aduc
un ajutor pretios in toate bollle; chiar 91in bollle de cancer. In caz de crize acute de
durere, se ia 1 lingura cu picaturi in pu!ina apa sau infuzie de plante. Daca se ia de 3
ori pe zi, dimineata, la prinz 91seara, cits 1 Ilnguril8 in ceva apa sau ceai de plante, sa
pastraaza sanatatea ~i forta creatoare pina la virsta cea mai inaintata. Intrucit aeeste
picaturi se folosesc, tara excepne, in toate bolile, se poate vorbi aici despre 0
menpnere a sanatatii omenesti la modul general. Ele trezesc l?i ridica puterile de viata
de care avem 0 nevoie alit de stringenta in epoca actuata. Pastrali-va cu ajutorul aces-
tui elixir minunat sanatatea, puterea de munca ~ibucuria falA de munca dumneavoas-
Ira grofesionala, tala de familia durnneavoastra 9i fala de semenii dumneavoastral
ca
In flmpul unei vizite la 0 gospodarie fc!raneasea an:! aftat fiul in virsta de 1'2ani al
proprietarului se alia inalntea unei operapi la ureche. In spatele tlmpanului se tormase
in urma unei inflama!ii un focar de puroi. Eu eram impotriva unei Opera!II, pentru ca in
alte cazuri asemanlitoare s-a intimplat ca bolnavul sA-~i piarda auzul. La indrumarea
mea, s-au imbibat tampoane micl de vata in bitter suedez ~iIs-au pus baiatului in ure-
ehe. A ie~it in acest tel zilnic am de mult puroi din ureche, incil curind durerile au pierit
91operapa n-a mai fost neeesars.
Intr-o boals incurabila de cancer intestinal - era vorba de 0 tinAra mama a cinci
copll ~i medicul nu-i mal dAdea decil citeva zile - am recomandat comprese in zona

80
bolnava, tn asociatie fnsa cu radacini de abngeana care se lasa peste naapte la
macerat (1 lingur~a rasa de radacini de abligeana la 1 csasca de apa - se ia cite 1
inghititura inainte si dupa fiecare rnasa) ~i cu ceai depurativ de .tllilllici, coada:~
~ricel!:!!~i urzici amestecate in parti egg_~, din care se beau incetul cu incelul minl-
mum_2IitrLrep-.~rtiz~ pe_parcursul zilei. Astazi femeia se simte deja alii de bine,i'nclnre
poate conta pe 0 insanato!?lre cornpleta,
o femeie din Heilbronn/R.F.G. relateaza: .Nepotut meu de 41 de ani rnl-a scris cu
aproximativ zece lunl in urma din Sacramento/California ca are zllnic hemoragii In-
testinale pulernice !?idlegnosticul medical este, fara nlcl 0 eznare, cancer Intestinal.
Se impunea deci 0 cale de scapare laterala. I-am trimIs Imediat brosura dumneavoas-
tra <.Farmacia Domnului», ca !?i bitter suedez, radacinl de obllgean!! ~i alte plante
mediclnale cum ar fi filimica, coada-sortcelukn si urzica. A urmat indlcatlile din brosura
durnnsavoastra. Dupa un an. nepotul meu a fost iara~i apt de munc~ la intreaga sa
capacitate. Hemoragiile Intestinale putemice au incetat in a patra zi dupa ce a inceput
sa i~ plantele enumerate. Au incetat !reptat ~i oboseala !?iscadarea in greutate."
In cazul unui barbat de 52 de ani tratat de astm cardiac de zeoe ani - care trebuia
sa inghits zilnic cile opt pastile, care nu mal putea dormi de ani intregi decil sezind !?i
care-si arunca la flecare pas bratele in sus pentru a iua aer, horci!ind insa in acetasl
timp de ~ se rupea inima - am fost de parere: ca insuficlsnta respiratorie nu-l provine
de la inima, ci de la ficat. l-am pus omulul pe regiunea ficatulul 0 cornpresa cu ierburi
suedeze. Intern, a trebuil sa ia incepind de-atunci diminelile ~I serlle cite 1 csasca cu
ceai de pedicuta cu 1 lingurlla de bitter suedez puss In~untru. Cit de corecta a fost
supozltia mea s-a vazut chiar din prima noapte. A putut In sfir!?lt sa doarma iara!?i
intins. Greaua insulicienta respiratorie nu-l mai lasa de ani In !?irea faca nici rnacar un
pas in fata u~ii easel, Bitterul suedez ~i pedicuta au realizat 0 ameliorare atit de rapida
a starii sale, incit Irei zile mai tirziu a putut sa umble de doua ori pe zi in juru! gradinii
casei sale. Acum se indreapta incet spre vindecare.
o rana care nu voia sa se inchida dupa operape s-a inch is peste noapte clnd pa-
cientul a luat 0 ihghiptura zdravana din slida cu bitter suedez. Acsasta unlca inghiptura
a avut drept urmare Inchiderea ranil deschise de trei ani, care trebuia Ingrijita de mai
multe ori pe zi.
Alte inflamatii Indelungate cu supuratll purulente, provocate de multe ori prin
accidente declansate de operatii si punctii, au tost inlaturate, cum ml s-a relatat, dupa
apllcarl de comprese ~Juzul Intern al bitteruJui suedez;
Menajera unel case parohlale din Burgenland rnl-a povestit cA nepoata el In vlrsta
de 23 de ani are un defect de auz din nastere, La un consult in cllnica unlvsrsltara I
s-a explicat cA In cazul bolll ei 0 operalie nu avea sanss de succes. ~i.a sf~tult
nepaata sa toloseasca bitterul suedez, adicA sA ~i-I Introduci! In ureche. Tof au fost
foarte mirali clnd, In urma acestul tratament, nepoata a auzit dupa 14 zlle normal.
Nu vreau sa va t~inuiesc, dragl cititorJ, 0 serisoare din Graz, din zona Steier: "Din
intimplare sau poate mal blns-zls din vola Domnulul, am purtat 0 dlseulle In autobuz
cu un barbat foarte fenelt, in virstl1 de 74 de ani, care si-a rec~patat brusc, gralie
bitterului suedez, auzul pe care ~i-I pJerduse in 1944, in urma unel grave lezJuni cere-
brale din timpul rAzboluluil Si-a pus de trei on in urechl tampoane de vata umezita eu
bitter suedez.· - (Astfel de fragmente citate pot f davedite prin scrisoril)
Un damn din Bavaria supertoara relateaza: "Un accident rn-a ranit la mina
dreapta, Bitterul suedez rni-a calmat repede durerile insuportabile. La 0 ureche surda
s-a realizat cu 0 dubla tamponare aproape un miracol: Dupirl aproximativ zece ani de
surzenie am auzit din nou tic-tacul de~teptatoruluil" - Cili surdomu!i pot Ii totu~i ajuta!i
in acest mod! $i de ar Ii doar unul singur care ~i-ar rec~pata astfel auzull
Dupa 0 prelegere am aflat de 'a 0 ascultatoare ca sutera de dol ani de 0 relaxare
a sfincterului intestinal. Doctorii considerau boala ireparabilirl. Bltterul suedez, asocial

81
 cu tratsta-ciobanului (aceasta se pune la maceral, taiata rnarunt, tot Intr-un rachiu bun
-~i se lasa ro zile la loc calduros: vindeca atrofla muscotara ~i bolile muscular6-grave),~
4 cestl cu ceai de crettsoara ~i 6 radaGini de obligeana, au rezolvat problema In cneva'
zile!
Am primit un telefon din Viena, la care 0 voce feminina rni-a spus: "Va multumesc
a
pentru lerburlle dum n e avo a 5 t r suedeze!" Mi-a povestit ca atunci clnd avea
12 ani a fost lovita din gre~eala cu bocancul In obraz, in timpul unei excursii cu scoala
in munti, de catrs 0 fetila care mergea in fala ei. Din aceasta intimplare au rezultat in
decursul a 40 de ani vesnice supuratil maxiiare purulente, soldate cu peste 16
opsratii la maxilar ~I punqil repetate. A fost nevoita sa-~i intrerupa studiile, n-a putut .
imbra~~a profesiunea dorita ~i conducea 0 gospodarie straina avind permanente
dureri in regiunea maxilara. Dupa 40 de ani. fiind in virsta de 52 de ani, a citit despre
ierburile suedeze, sl-a pus comprese in zonele maxilarelor 9i este in sfir~it eliberata de
toate durerlle.
Sint mereu intrebata oaca bitterul suedez poate f utilizat sl in caz de interdictie
severs a alcoolului. Conform unor cercetari de laborator dernne de incredere, ier-
burile invJng alcoolul 9i sint considerate un medicament. Deci pot fi luale ~i aici fara
a oauna. In acest caz trebuie sa se inceapa cu 1 linguri\a pe zi ~isa se puna mai des
comprese cu ierburl suedeze in regiunea ficatului 9i a rinichilor (a se vedea "Moduri de
loloslre" la sfir9itul acestui articol).

"MANUSCRIS VECHI"
(transcrlere a puterii lamaduitoare a ierburilor suedeze)

1. Dadi se miros sau se trag pe nas mai des, se urnezeste vertebra cervicala, se
puhe 0 clrpa umeda pe cap, ele alunga durerea sl ameteala. intaresc memoria
91 creierul. '
I • 2. Ajuta contra ochllor tulburi, inlaturindu-Ie roseata 9i toate durerile, chiar cind ochii
I I sint injectatl, impaienjeniii. Ele alunga_ chiar petele 9i cataracta, daca se
I umezeste coada ochilor la tim~ sau se pune 0 cirpa urneda pe ochii inchi9i.
~3. -Pustulele de varsat ~I eruptille de tot felul, de asemenea crustele din nas sau
fle oriunde pe trup sint vindecate, daca sin! umezite des 9i bine.
4. In caz de dureri de dinli, se pune in putina apa 0 lingura plina cu acsste picaturi
~I se tine citva timp acest lichid in gura sau se urnezeste dintele dureros cu 0 bu-
cata de cirpa. Durerea dispare 9i infectia se retrage treptat.
5. Ba~icile de pe IImba sau alte leziuni _careapar pe limba sint umezite sistematic
cu aceste picaturi, drept care se vor vindeca in scurt timp.
6. Daca gitul este infierbintat sau ranit, l'ncft cineva numai eu gre~ poate inghili
mincarea ~i bautura, sa ia dirnineata 9i seara din picaturi. sa fie lasate sa alunecs
9i ele vor lua fierbinteala ~i vor vindeca gitlejul.
7. pine are crampe stomacale sa ia la 0 criza 0 lingura plina.
8. In collcl sa se ia trei linguri pline, incet, una dupa alta, curind se va simii alinarea.
jl) 9:(lr Picatorile risipesc in organism gazele _~ipotolesc licatU), izgonesc toate bolite de
stomac sl pe cele ale matelor ~~ i~st!ea~.
10. Sint ~i un leac excelent pentru stomac, daca acesta digera prost 9i nu pastreaza
rnincarurile.
11. Tot .asa ajula 9i in durerile veziculei biliare. Zilnic dimineala 9i seara 0 lingura
plina, iar noaptea compress cu picaturi ~i toate durerile vor pieri curind.
12. In caz de hidropizie sa se ia 9ase saptamini ta rind dlmineata ~i seara 0 lingura
plina 7nvin alb.
82
13. La durerile de urechi ~I la vijiitul in urechi sa se umezeasca un tampon mic ~i
sa se vire In ureche. AjutA foarte bine l?ireaduce chiar l?iauzul pierdut.
14. Oaea 0 femeie are dureri postnatale sa i se dea trei zila la rind dimineata 0 lin-
gura pllna in vin rosu, sa fie pus a sa taca dupa 0 jumatata de ora 0 plimbare,
dupa aceea poata sA rnanlncs de dirnineata, dar sa nu ia lapta. Sa nu fie luate
picaturile dnd se bea lapte.
15. Daca se ia in ultimale 14 zlle de sarcina dimineata ~I seara 0 lingura, se grabe~te
nasterea. Pentru a scapa mal usor de placenta, sa da lauzel 0 data la doua ore
o lingur~a plina, pins ce placenta esta expulzata fara dUreri.
16. Oaca dupa nastere apar Inflamalil la venlrea laptelul, ele sint indepartate rapid
pnn aplicarea clrpelor umede.
17. Be izgonesc varlcela din copii. sa se daa copiilor in funqie de virsta din aceste
plcaturi diluate in apa. Cind bubulitele incep sa se usuce, sa fie umezite mai des
cu picaturi, atunci nu vor ramine semne de la varsat,
18. Picaturile folosesc oopiilor!?i adu~ilor impotriva viermllor, chiar ~i tenia este aiun-
galA de ele, numai ca ele trebuie administrate copiilor In functie de virsta. Sa se
lege 0 cr"rpaumezita cu picaturi pe buric, sa se tina mereu umeda.
19. Toate supararile provocate de ieter sint date curind deoparte, daca se ia de trei
ori pe zi 0 lingura din aceste picaturi l?ise pun comprese pe ficatul umflat.
20. Oescongestioneaza to\1 hemorolzii, vindeca rinichii, elimina IIchidele ipohondrice
din .organism fara alta cora, indeparteaza melancolla ~i depresiunile !?i
stirnuleaza apetltul ~I dlgestla.
21. Se descongestioneaza hemoroizii ~i pe dinauntru, daca slnt urneziti la incaput
mai des l?isint rnulau prin administrarea interna a picaturilor, in special fnainte de
culcare. Sa se puna extern un mic tampon umed cu plcaturi. Face surplusul de
singe sa curga l?iajuta contra usturimilor.
22. Daca cineva a lesinat, i se deschide la nevoie gura, i se toarna 0 lingura de
picaluri l?ibolnavui il?iva reveni.
23. Prin administrare interna, acest mijloc gonel?te ~i durerea convulsillor
!spasmelor), asa ca vor inoeta cu timpul.
24. In caz de tuberculozli pulmonara sa se ia zilnic aceste picaturi pe stomacul gol
9isa se continue cura timp de sase saptamini.
25 Oaca 0 femeie itili plerde clclul lunar sau acesta este prea abundent, ia aceste
picaturi lrei zile till repeta asta de douazeci de ori. Ele vor potoh ce este prea mult
!?Ivor echilibra ce este prea pUlin.
26. Acest leac ajuta ~I contra poalel alba.
27. Daca cineva suferA de epllepsle, trebuie sa'i se dea Imedlat plcaturi. BolnavuJ sA
ia apoi exclusiv acest leac, caci el fortifica atit nervii atacali eft !?i organismul l?i
inlAtura toate boille.
28. Ele vindeca parallzllle, alungA ametelue ~i greturlle.
29. Vindeca l?ivariola, l?ierizlpelul.
30. Oaca cineva are febrli - friguri mari sau intermitente - l?i este total lipsit de vtaga,
sa i se dea 0 lingurA cu plcaturi ~i bolnavul, daca nu si-a impovarat trupul cu a1te
mijloace de leac, i~i va reveni curind. pulsul va fncepe sa bata normal ~i, oricit de
mare ar fi tost febra, el se va simti curihd mai bine.
31. Picaturile vindeca si cancerul, pustulele vechi ~i negli, mTInile crapats. Daca 0
rana este veche l?i purulenta sau are excrescente (mugurl). atunci sa se spele
totul bine cu vin alb, dupa care sa se puna pe ea 0 cirpa umezitA cu plcatun, Ea
inlatura umfleturlle ~I durerlle, ca si mugurii !?irana fncepe sa se vindece.

83
32. Vindeca tara alt pericol toate ranile, ca ar fi fost tacute prin Iovire sau in!epare,
daca sin! umezite de mal multe ori cu aeeste picaturi, Se ia 0 cirpa, se inmoaie in
ele ~i se acopsra ranile cu ea. 8e inlatura in scurt timp durerea, nu permit niei ar-
sura, nici necrozarea i?i vmdeca ~i ranile vechi ~patate printr-o ranrre prin
impuscare. Dadi exista i?i gauri, atunei sa se pulverizeze picaturile In rana care
nu trebule'neaparat cura\ata inainte. Prin sistematica aplicare cu 0 cirpa urnezita,
vlndecarea va veni curind.
33. Ele Indeparteaza toate clcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor ~i
taleturtle, daca acsstea sint umezite cu ele pina la de 40 de ori Toate ranile care
sint vindecate cu ajutorul aeestor picatur] nu lasa cicatrice.
34. Vindeca din lemelle E;iloate fistulele, chiar daca par ineurabile; raul poate Ii oriCJl
de vechi.
35. Vindeca toate ranile de pe urma arsurilor, de-or proveni de la foe, de la apa
lierbinte sau de la grAsime incinsa, daca ranile sin! umezite srsternatlc. Nu se
torrneaza nici bai?icl, lierbinleala este trasa ata,ra, chiar ~ bAi?ieilepurulente sint
vindecate complet.
36. Sarvesc contra umflliturilor ~I vinatailor, chiar daca provin dintr-o lovitura sau
batate,
37. Daca cineva nu poate sa manince cu pofta, Ii readuc gustul plerdut.
38. in anemle puternlca, readuc i?i culoarea pierdutA, dacA Slnt luate 0 vreme ol-
rninsata. Cura\ii singele ~I torrneaza unul nou, it stimuleaza i?1clrculatia. .
39. Durerile reumatlce din miidulare sint indepartate, dacA se lau picaturi diminea\&
i?1seara i?1se pun cirpe umede pe locurlle dureroase.
40. Ele vindeca milnile ~I plcloarele inghelate, chiar daca ar exista rani deschise. Cit
se poate de des, insa mai cu seama noaptea, sa se aphoe ci'rpe umezite cu
aceste picaturt,
41. Pe bataturl sa se puna un mle tampon urnezit cu aeeste picatun, iar Iocul
sulerind sa se ~na mereu umed. Dupa trei zlle vor cadea de la sine sau vor putea
Ii indepartate tara durere.
42. Daca sint ingh~ite, vlndeca i?i mu~caturile clinilor turbal' i?iale altor animale, caci
lamaduiesc tot i?idistrug toate otravurile. Sa se aplice i?10 cirpa umeca pe rani.
43. In caz de clumll sau alte bali contagioase este bine daca se ia in timpul zilei de
mal multe ori din aceste plcaturi, clici ele vindecli buboalele ~I pustulele de
ciuma, chiar daca soar afla deja in git.
44. Cine nu poats dorml bine noaptea ~ ia din aceste picalurl Inalnte sa se duca la
culcare. In caz de Insomnle nervoasa, sa se puna pe Inlma 0 cirpa umezita cu
plcaturi dlluate.
45. Un om beat poate Ii trezlt pe loc din be~e cu doua linguri de picaturi.
46. Cine ia zilnic aceste plcaturl dimineata ~i seara n-are nevoie de alta doctorie, caci
ele fortifica trupul, lmprospateaza nervii i?isingele, inlatura tremurul miinilor ~ial
picioarelor. Pe scurt, gonesc absolut toate bolile. Trupul ramine viguros, abrazul
tiniir sl frumos.

Important: Toate cantitatile indicate ar trebui diluate cu ceai de plante sau apa.

Din punctele "Manuscrisului vechi" enumerate mai sus reiese marea ~i minunata
pulere tamaduitoare a acsstel cornpozidl de plante. Se poate spune pe drept cuvi'nt ca
abia daca mai exista vreo boalii. la care ierburile suedeze sa nu ajute; in orice caz, ele
sint considerate drept baza pentru arice tratament.

84
 MODURI DE FOLOSIRE

Intern: Profilactic se ia dup~ indicana "Manuscrisului vechi" dimineata ~iseara

~e 1 lingurila. diluata, In caz de indispozitie de once fel se pot lua 3 lin-
gur~e dlluate. In boille maligne se iau 2-3 linguri.pe zi oupa cum urrneaza:
Cite 1 lingL!ra se bea diluata cu 1/8 litru de ceai de plante, distribuite fiind
1/2 ora inainte ~i 1/2 ora dup~ flecare rnasa,
Compresa cu ierburi suedeze: In functie de marimea locului se ia 0 bucata
mai mica sau mai mare de vata sau celofibra. se umezeste cu bitter
suedez ~i se apnea pe locul care trebuie tratat ~i care a fost uns ~i freeat
In prealabil cu untur8 de pore sau alifie de filimica. Se pune deasupra 0
bucata de plastic ceva mai mare ca sll nu se pateze rulele. Abia apoi se
leaga cu 0 bucata de plnza sau se infa~ara cu un pansament.
Compresa se lasa, in lunetie de boala, sa-~i faca elect intre 2 !?i4 ore.
Daca pacientul suporta, compresa se poate pne ~i peste' noapte. Dupa
indepartarea ei se pudrsaza pielea. Daca se ivesc tOM;)i iritalif ale pielii la
persoanele senslblle, atunci compresele trebuie lolosite limp mai scurt
sau trebuie renuntat la ele pentru 0 vreme. Persoanele alergice trebuie sa
renunte la bucata de plastic ~i sa lege deasupra numai 0 pinza. Sa nu se
uile in nici un caz ungerea pieUicu grasimel Dacii a aparut dela 0 eruptie
care stirneste rnfncarlmi, sa fie tratata eventual cu aUfiede filimica.

MARELE SinER SUEDEZ

in ciuda imboldulul din mal multe parti de a include iara~i in br~urci ~i

compozi~a marelui bitter suedez, nu m-am putut decide, intruci't toate reusitele
mele tamaoultoare prszentate au fost obtlnute cu micul bitter suedez. Releta
marelui bitter suedez 0 inclusese primul editor al brosurll, fara sa ma consulte
~i sa m~ in!?t1inleze!?ipe mine. S-au consemnat rnsa ~i utilizari pline de succes
ale marelui bitter suedez.

VINUL PENTRU INIMA

in carticlca "So heilt Gott" (A~a vindeca Dumnezeu - Mediclna Sf. Hildegard von
Bingen ca nou proeedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la editura
elvellana Christiana-Verlag, Stein pe Aln, care n-ar trebui sa lipseasca din caminul niei
unei famllii crestlne, a fost prezentata printre altele 0 releta extraordinarli pentru car-
diacl, care da rezullate cu totul neobtsnuite,
Stareta Hildegard von Bingen a trait eu 800 de ani in urma (1098-1179), a munt
n
deer la virsta de 81 de anI. Ca asa-numita mlstica, aparea cind era complel trsaza un
fel de televizor cerese in tata ochllor. A!?acum expllca ~i alesta in mod expres la finele
operel vietii sale, toats scrlerile sale - tot ce a scds vreodatli - provin exclusiv din
aceste imagini !?ieuvinte cerssn, toate bolile numite ~i medicamentele descrise ii sinl
dezvliluite de Dumnezeu.
Papa Eugen al III-lea a pus sa fie exarnlnat darul de profelie al lui Hildegard ~i r-a
recunoseut din punct de vedere biserlcesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au

85
lost recunoscute de catre medicina modems l?i revelapile sale medicale ca fiind
corecte.
Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee litoterapeutice de vinde-
care, profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozllie acum prin cartlclca
sa "So heil! Gott" citeva dintre relelele lui Hildegard.
Releta .vinului pentru Inlma" a dat rezultats foarte buns in toate lnsuficientele
cardlace l?i boille adevarate de Inlma ~I ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un
spatiu larg in cadrul practicil sale medlcale zilnice. Eu insaml am dat aceasta relela de
clteva ori mai departe ~i rauslta a lost surprlnzator de buna, ~i in anghlna pectorala
vinul pentru inima a produs 0 ameliorare simutoare.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA

10 tulpini proaspete de piitrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de

yin natural, curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din Yin. Se lasa
totuJ sa fiarba 10 minute la foc mic (Aten~e, face spumal). Dupa aceea se mai
adauqa 300 grame de mlere pura de albine 9i se lasa inca 4 minute sa fiarba
usor. Vinul fierbinte se liltreaza 9i se trage cit este fierbinte In sticle care au fost
clatite cu p~n alcool tare. Se astupa binel Oepunerile care se tormsaza nu
dauneaza :;;ipot Ii baute 9i ele lara problsrne. - La aceasta releta as dori sa
adaug ca flecare in parte poate decide daca sa fiarbill mierea sau nu.

Dr. Hertzka afirma: .Este totuna ce yin iel, ca e rosu sau alb. Numal ali fie natural...
Numaj sA respeC)i ordinea: Mlerea se adauga abia dupa primui frert 9i Irebuie sa fiarba
9i ea cu restu!. NU-li fie teamA de lierbere ... Fierbe-ti linl91itvmul tAu de patrunJel-miere
pentru inimal'
Mai incolo, dr. Hertzka explica: "Daca se inlimplill ooata sA-Ii slmli mirna, ia IIn- °
gura, doua linguri sau chiar Irei linguri pline pe zi, 9i oriee in!epaturl la inlma (din
cauza schimbillrii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie In nici un caz sa Iii ingust
in vederi si speriat, mndca nu po] sa-~ faci nici un rau cu acest vin. Dar nu numai in
cazul durerilor cardlace Inclpiente, ci 9i in adevarata insunclentii cardlaca 9i alte
boll cardiace Ie vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest yin de patruniel-mlere
pentru inima, poate chiar te vei insanat09i odata."
Pe 21 ianuarie 1980 am primit °scrisoare de la 0 doarnna din landul Salzburg,
scrisoare pe care a9 dori s-o redau aiei. Femeia scrie: "Va comunic ca mi-am preparat
vinul pentru inima 9i cli am putut obtlne rezultate uimitoars. Am fost operata acum
zeee ani. Mi s-a spus ca am 0 insuficienta cardlaca 9i deei voi avea intotdeauna
doreri. N-aveau cum sa mi Ie ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma rnvat cu aceasta
idee. Dar datorita vinului pentru inima, durerile mele au dlsparut dupa doua luni de tra-
tament Nu ma mai simt nlci slabita.'

Un excelent AMESTEC DE CEAIURI penlru masa de familie

Se incepe in primavara timpurJe cu primele flort de podbal i?1 se continua culesul in

cele trel anotimpuri eu ceea ce natura ne darule~te in blnecuvintarea ei:

86
 podbal (non, ceva mal tlrzlu 91frunze)
chrbotica-cuculul (capitula florale)
viorele, violete, toporasl ( flori 9i frunze)
mierea-ursului (capituia floraia)
macri9ul-iepurelui (flori)
silnic (foarte pU\in, doar pentru condiment - capitulele florale superioare)
urzlcA (primele plante prcaspete de primavara)
creti90arii (frunze 91flori)
ventrllica (flori, tulplni 91frunze)
frunze de cap9unl, virfurl de tufe de mure 91de zmeura (mladile)
soc (mladile, mal tfrzlu flori)
paralute
tei (florl- culese in soare)
mUgelei (cules in soare)
barba-popii (flori)
fllimlca (florl)
vlnarlta (fiOri,tulpini si frunze)
cimbru (flori. tulpini 9i frunze)
roinita (fiori, tulpinl, frunze - se poate si fara fiori)
tara
menta (flori, tulpini, frunze - se poate 9i flori)
coada-sorlcelulul (culeasa In soare, Insa numai dteva)
luminiirica (flori - eulese In soare)
sunatoare (flori -culese In soare)
maghiran (salbatic - f10ri 9! Irunze)
putultta-cu-tlori-mlci (lrunze, tulpin! 9i florQ
virfurl de molid (muguri, adica mlad~e foarte tinere)
dragaicii (flori, frunze sl tulpini)
frunze de trandafiri de toate culorile (trata~ cu Ingra9aminte biologicel)

Plantele se usuca de fleeare data foarte bine SI se amesteca toamna tlrziu intr-un
ceai excelent, sanatos, aromat 91 foarte gustos. Va va imboga\i iarna cina 91va va
amintl de frumoasele are estivale petrecute in natura libera a Domnului. Se folose9te 1
linguri!a cu vir! din amestecul de plante pentru flecare csasca (1/4 litru de apa) , se
opareste dear 9i se lasa pu~n in repaos.

87
 SFATURI PENTRU DIFERITE BOll

ACNEEA
Este categoric 0 boala de pubertate ~Ieste partial legata de un rinichi dereglat. Din
acest rnonv trebuie svnats mi'ncarurile puternic condrnentate ~i sarate, salatele prea
acrite ~I bauturile acidulate. Salatele ar trebui preparate cu iaurt. Pentru a combate
acneea se bea zilnic 1 litru de ceai de urzici (oparite). i'ncetul cu incetul, repartizat pe
i'ntreaga zL
Uz extern: Dimlneata si seara se apliea pe tata uda otet de hrean si se lasa sa-9i
faca efectull0 minute. Hreanul ras se introduce intr-o sticla si se toarna deasupra otet
de vin sau de fructe. Otetul trebuie sa acopere .hreanul. Maceratul este lasat sa stea 10
zne intr-o Incapere cu temperatura modsrata. Intrucil aeesta esta folosit direct din sti-
cia, fara a varsa otetul, ar trebul lasat Intr-o stich'i de plastic dezlnfeclata, CU capac
gauri!. Hreanul ia din taria otatului, otetut din cea a hreanului. Se tormeaza 0 esenla de
otet slaba. pe care 0 peate suporta orice ten.

APOPLEXIA (dupa un atac de apoplexie cu fenomene de parallzle)

Trebuie inceputa mal intii 0 cud! de vise. Se beau zilnic timp de 6 sap!6mini CI'\e3
cesti, limp de 3 saptamini cite 2 cesf !iii limp de 2 saptamini cile 1 ceasca cu ceal de
visc. 1 lingur~a (cu vir!) de fisc se lasa peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa rece,
dimineata se i'ntalze~te user si se strecoara, Pentru a evita ca acest ceai sa tot fie
refncalzit pe parcursul lilei, se toarna i'ntr-un termos clatit cu apa fierbinte sau se
Incalzeste in bain-marie.
Sunatoare, ventrillca, levantlca, roini!a (matacina). rozmarin ~i salvie sa
arnesteca in p~ egale. se opareste 1 lingurita cu vir! CU 1/4 litru de apa fierbinte ~i se
tasa sa stea putin. Din acest csal sa bea in timpul diminetii ~i al dupa-arniezii cl\e 1
ceases.
Compresele cu bitter suedez pe regiunea occlpltata au griJa de Irigarea ~i
invlorarea celulelor cerebrate, Partea suferinda a organismulul este friction ata cu
esente revigorante de coada-sorlcetulul, sunatoare, tralsta-ciobanului sau clmbru.
$i frectiile cu ulei de clmbru si sunatoare tacute pe zonele paralizate se pot reco-
manoa' carduros. Se umple 0 siicla pinli la git cu plante ~i se teams deasupra pantru
esente un rachiu natural de fructe sau secara de 38-40%, iar pentru uleiurile de plante
un ulei de mAsline presate la rece. Ambele trebuie sa stea peste plante timp de 10 zile
in scare sau in apropierea rnasinii-de glitit.
In plus. se fac bal de sezut cu coada-soricelului ~i coada-calului cu 100 grame
de plante ~i bai complete de cimbru cu 200 grame de plante la 1 bale. Pentru bai se
lasa plantele in apa peste noapte, se incalz~e apoi totul a doua zi ~ise toarna in apa
de baie. Durata baii - 20 minute; la bala cornpleta, inima trebule sli stea in atara apei.
Apa intrebulntata mal poate fi turnata de 2 ori peste plante ~11'ncalzitapentru alte bal.
Sa se folossasca saptami'nal numal 0 singura specie de plante pentru bai.
Pol1iunile paralizate se i'nvioreazA cu comprese de frunze calde de tatllneasa.
Frunzele sint opartta, invelite eft sint calde intr-o pinza ~iaplicate local. Noaptea. bot-
navul poate sta jntins ~I avind sub cap 0 pema umpluta cu frunze de ferlg1l useate,
lAra tulplni. 0 sa-i simta efectul foarte binefAcator. .
Sunica noastra, i'nvirstli de 94 de ani. a suferit un user atac de apoplexie. Cind s-a
trezit, nu mai putea vorbi, iar pleoapa stinga atirna pina pe mljlocul ochiului. t-arn pus
88
irnediat de trei sau patru ori comprese reci pe frunte l?iochi dupa metoda Kneipp; cind
°
a venit medicul, totul era iaral?iin ordine La prinz a primi! hrana usoara in pat, iar ci-
na a luat-o din nou la masa cu familia.

APOPLEXIA (metode profilactice)

Semne vlzibile ale acestei boli sint nelinistea, arneteala, teama, lata desfigurata si
halucinaliile auditive. in aeest caz, medlcul trabuie chemat urgent! Se'recomanda mai
cu searna ponderare in mincare !?Ipllmbari ince'e In .aer liber. Alcoolul de orice fel
(exceptle 0 tormeaza bitlerul suedez), lumatul !?iconsumul de cafea naturala sint strict
inlerzise. Se recomanca viscul preparat ca extract (maceral) rece - drnineata !?iseara
cite 1 csasca !?IInfuzia de salvie - 2 cesn in timpul zilei, ca !?icompresele cu lerburl
suedeze pe regiunea renala !?icompresele reci ~i umede pe inlma.
Este Indlcat l?i urrnatorul amestec de ceaiuri: rOdocini de anghelic[. coada-
raculul (Iarba-gi~tel), riidacinf de odolean, clncl-dsqete, flori de 'evanl'ca,
maghiran, ~tevie-de-munte, mart'!?or (cerentel), rozmarin, salvle, vlorea-cu-mlros-
placut ~i Isop: plantele se arnesteca in paJ1i egaJe: 1 lingurita cu virf din amestecul de
plante se oparsste cu 1/4 litru de cidru clocotit !?ise lasa sa stea 3 minute. Aceasta
doza, proaspat pregatita de mai multe on pe zj sl bauta, poate fmpiedica un atac de
apoplexie care a fost intuit dupa simptomele susnumite.

ARTROZA, ARTRITA, COXARTROZA

Indrumarile urrnatoare sint valabile !,ii pentru inflamatiile articulare, detormarile ar-
ticulare ~i tenornenete de uzura, Acestea sint vlndecabile, durerile dispar incetul cu
incetul, chiar !?i deformarile se retrag treptat intr-o perioada de unul pina la doi ani.
Bolnavii care merg in baston sau in cfrje Ie lasa larA!?ideoparte dupa un limp relativ
scurt. Se bea diminaata, 1/2 ora rnainte de mieul dejun, !,iiseara, 1/2 ora inaint~ de cina,
1 ceasca eu ceai de -coada-catutut (coada-calului este oparita !?ilasata 1/2 minut in
repaos), lar in timpul zllei se consuma 4 cssti cu ceai de urzlcl (~I urzicile se oparssc
!?ise lasa lntr-un scurt repaos de 1/2 minut). Din aceste 4 cestl se scoate de 3 ori cite
1/2 ceases !?Ise toarna de tiecare data 1 lingura de bitter suedez inauntru. Cantitatea
sa qea, repartizata in portil, lnaints si dupa fiecare masa.
In orice regiuni ar apArea dureri, la genunchi sau alte incheieturi, se pun comprese
cu bitter suedez !?ise lasa timp de 4 ore. A nu se uita: pielea trebule unsa in prealabil
eu untura de porc saw alilie de lilimic~, iar de fiecare data dupa tratament se pudreaza
ca sa nu apara mlncarimi. Se calca cu l1erul de calcat frunze de varza creala (varza
nermeasca) sau de varza alba, se apliea pe ineheleturile dureroase l?i se leaga cu 0
bucata de pinza pentru a sa pastra calde; vor aduce alinars.
$1 Iriction~rile fncheieturilor cu esen~a de tataneasa ajuta ca sa devina durerile rnai
suportabile. In caz de inflamat" articulare sint Indicate compresele cu aburl de
coada-calulul (a se vedea la pag. 20).
Pe linga frunzele de varz1! se recomanda cu caldura mal ales compresele cu frun-
ze de brinca-ursului (Heraeleum sphondylium), numita popular ~i crucea-pamintului,
taJpa-ursului sau urechea-porcului. Acsasta planta se gase~te pretutindeni pe
pOvlrni!?uri, pante, cimpii, ea ~i in padurile rare, umede, de foioase sau de foioase
amestecate cu conifere sau in zavoaie, crescind ca buruiana. Planta are umbele mari,
plate, aeoperite 1ntr-o nuanta verzulie sau roz-pal 9i sare Tnochl pe d'mpii !,iipante da-
torlta marlmli ei deosebite.

89
 Sunica noastra In virsta de 93 de ani a capatat brusc la genunchiul sting 0
umtlatura spre dreapta eu dureri puternice. Cea care plna atune! se rnisca foarte user
a trebuit sa recurga la ajutorul bastonului !?ide-abia putea sa rnsarqa ehiar ~i cu el.
Timp de 2 saptamini i-arn pus ziua comprese cu ierburi sueoeze (4 ore) !?i noaptea
trunze fierbinli de varza calcata. Ce-I drept, durerile au cedat pulin, dar slingherirea In
mers a rarnas. Atunei am luat frunze de talpa-ursului i?iam avut sucees eu ele chiar din
prima zi, Am spalat frunzele, Ie-am ~drobit pe un fund de lemn ~i le-arn aplieat peste
noapte direct pe genunehiul bolnav. In ziua urmatoare, greutatea in mers a disparut ea
suflata de vlnt. Numai umflatura se rnai vedea. Deei, in seara urrnatoare am repetat
aplicarea compreselor si astfel, spre bueuria noastra, a disparut si umilii.tura. Suniea
noastra, care intre timp a impllnit 94 de ani, merge In continuare lara baston. Au
Ineetat toate durerile !?ineplacsrje de la genurichi.
Foarte recomandabila ar fi 0 data pe luna 0 baie de sezut cu coada-calului, din
1,00 grame de plante care se lasa in apa reee sa se meaie peste noapte; a doua zl, to-
tul se inealzel?te; durata baii - 20 minute. Apa de baie mai poate fi turnata de 2 ori
inapoi peste plante, reil}ealzita ~i tolosita pentru alte doua bai de sezut.
o ealugari~a serie: .In aprilie v-arn eerut statuI. Nu mai puteam dormi de ourere niei
o noapte. La indicapa dumneavoastra, am oaot atunci zilnie cite 4 cesti cu ceai .de ur-
zici proaspete, In care am diluat 3 lingur~e plus 1 lingura de bitter suedez. Trebuie sa
va eomunie cu bucurle ca acorn; dupa 0 jurnatate de an, nu mai am nlcl 0 durere In
solo i?ioperatia nu mai este necesara. Luerez intr-un carnin de b'atrini i?iam putut ajuta
mulli oameni virslnici cu aceste piante."

ATROFIA MUSCULARA
Tncazul atrofiei museulare s-au dovedit bune urmatoarele metode fitoterapeulice:
Tralsta-clobanulul proaspat!rl ~i spalata este marunlila, introdusa intr-o sticla, sa
toarna peste ea rachiu de sscara sau de truete de 40% !?ise lasa 10 zile in soare sau
In apropierea masinii de gatit. Se trage dupa cele 10 zile intr-o sticluta i?1se toarna
deasupra cantitatea de alcool !ipsa. Cu aceasta esenia de ptante se frictioneaza de 3
ori pe zi portiunile musculare bolnave. Intern, se iau 4 cesti -cu ceai de cretlsoara,
repartizate in inghitituri mici, PElparcursul intregii zile; daca este posibil, atunei sa se
foioseascs plante proaspat culese (a se vedsa ..Traista-ciobanulur si "Cre~~oara").

AVORTURILE
Multe femel avorteazs des, caei nu pot pastra sarcina pina la sfi'ri?il.Aceste temei
ar trebul sa reeurga la ceal de coada-soricelului I;>i de cre~ii?oara, 2-3 cssf pe zi. Dar
~i tinerels mlad~e de carpen, care se 'planteaza ca un gard viu in jurul caselor, aduc
ajutor. V1'liuriletinere ale frunzelor, formate din trei frunzLJlile,sint fierte in lapte. Laptele
se strecoara, se bate eu telul uh galbenu~ de ou, se introduce In lapte, iar la urma se
adauqa un rinti'li?,usor, Aceasta supa trebuie servita cffeva saptamlni, chiar luni in i?ir,
la eina. Rareori se va mal ivi un avert.

80ALA ORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Se amesteca in parii egale silnic, salvie i?i coada-sorlcelulut Infuzia calda din
aceste plante se intrebuinleaza pentru clatlrea urechllor, Dar se recornanda ~I bitterul
suedez, introdus cu un tampon mic de vata, i?i uleiul cald de cimbru, care se picura

90
inauntru inalntea blttetului suedez. Uleiul de crnoru se incalze~le, cufundind 0 flngurita
In apa fisrbinte.si punlnd 1-2 picaturi de ulei in linqurita astfel incalzita. '

BOLILE CARDIACE!jji CIRCULATORIl

'ntrucit infarctele miocardice au luat proportii In ultimil ani, transformindu-se pares
intr-un tel de boala natlonala, va indic un amestec de ceaiuri care realizeaza succese
surprinzatoare in bollle eardiaee ~i eirculatorii:

10 grame de coada-caknui 10 grame de scoarta de cru~in

10 grame de virnan! (ruta) 10 grame de alga-calenie
10 grame de troscot 10 grame de brustur (brusture, lipan)
10 grame radacina patrunjel-de-ci'mp 10 grame de coada-racului
10 grame de arnica 10 grame de coada-soricelolui
30 grame de mara cine (paducel) 1.0grame de fumari!a (iarba-fumului)
20 grame de vise 10 grame de talpa-gi1?1ei
20 grame de ceai-de-mate 10 grame de mUl?chi-irlandez (nu de
10 grams de taposnic rnuschi-lstandezl)
10 grame de papadie 10 grame de oblige ana
10 grame de capsule de fasole 10 grame de osul-iepurelui
10 grame de tralsta-clobanulul 10 grame de pir
10 grame de roinita (matacina)

Sa arnesteca bine toate plantele l?i se pune 1 lingurita cu virf la 1 ceasca, Acest
ceai se lasa sa stea peste noapte ca extract rece, iar dimlneata se incalzeste. Zilnic,
dimineata ~i seara, se bea 1 ceases. indulcfta cu 1 linguri\a de miere.

CALCULUL BILlAR
Este interesant ca de acsasta boala sutera mai mult lamelle decll barbatii. Rigiiala
cu gust amar l?ivarsaturi puternice, care iradiaza inspre inima, ajunginQ pina in dreap-
ta, sub coaste 9i ,nsotite de gre\uri mari - acestea sint simptomele. Intruclt avam la
dispozltie atitea miJloaca de leac din farmacia Domnului, nu Irabuie sa se ajunga
intotdeauna la operape,
o cura de 6 saplaminl cu .suc de rldiehi a putut ajuta in foarte multe cazuri, daca
nu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar-sl nu se dizolva: Intr-o aslfel
de situatie trebuie recurs la operatls. Ridichiile se preseazs cu un storcator electric de
uz casnic. Se incepe dlmlneata, pe stomacul gol, cu 100 grame 1?ise creste in
decursul a 3 saptamini trqptat la 400 grame, pentru a scadsa din nou In decursul a 3
saptamini la 100 grame. In cazul unor persti stomacali l?i intestinali inflama!i nu este
permisa administrarea sucului de ridichil
Cit de rapid sint dizolvate pietrele biliare de catre sucul de ridichi 0 va arata poves-
tirea urrnatoare. Sofia unul general din Trlent 9i-a lndepartat calculul biliar prin
operatie. Erau pietre mici l?i mari pe care-i place a sa Ie arate la multa fume, pina ce a
pus sa-l fie rnontate pe minerul unui cunt. Intr-o zi cind tocmai curate cu el ridichi, i-a
venit cineva in vlzita. Ajasat cu\itul in castron peste ridichi 9i s-a dus.tn cass sa stea de
yorba cu musafirul ei. Cit de rnirata a fost dnd si-a apuoat, mai tirziu, cutftul! Pietrele
biliare din miner disparusera fara urma, dizolvate in zeama ridichiilor.

'91
 Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunjet-
de-cimp, ledera, hamel, turita-mare, menta ~i pelln Inl~tura de asernenea
colicile ~i pietrele. Se pun 3 iinguri de plante la 1 litru de vin de mere sau cidru,
se lasa sa stea la rece, se incalze~teapoi maceratul pin~.aproape de punctul
de fierbere, se ia de pe toc ~i se las~ Tnrepaos 3 minute.In timpul zilei se ia la
liecare ora ctte 1 lingur~,in total cam de 8-9 orl. Deoarecelichldul trebule baut
cald, esle pastrat Tntr-untermos.

CATARACTA!?i GLAUCOMUL

Glaucomul nu este numal 0 boala a ochilor, el provine mai curind de la 0 dere-

glare a r1nichilor.Tncele mai multe cazuri, glaucomul merge mTna-nmTn~cu durerlie
reumatice ~i articulare. Dintr-un amestec de urzlca, ventrillcil, filimlca ,I coada-
calulul in parti egale ar trebui sa se bea zllnic2-3 cestl, in care se pune cite 1 lingurlta
de bitter suedez. Pentru a se obtlns 0 ins{lnato~iregrabnic{l, planteIe ar trebui s~ tie,
pe ~itposibil, proaspat culese.
In caz de cataraeta se ung de mal multe on pe zi pleoapele cu bitter suedez. Din
scrisori rezulta ca acest mod de fntrebuin\are a avut un efect bun Tn cataracta,
Amanuntese pot citi Tnarticoluldespre rostopasca. .
Foarte importanta pentru glaucom este 0 bale de sezut cu coada-calului.
Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendenta mai departe ochilor. Baile de
coada-calului ajuta la retragereapresiunii din ochHatectap.Ea exercita din atara 0 in-
fluenla ati'!:de buna asupra rinichllor, Incil adesea este Inli'iturat~presiunea din ochil
bolnavl chiar In timpul baii. Se iau 100 grame de plante uscate sau cca. 1/2 galeata,
adlca 21/2 iitri de plante proaspete. A~estea se lasa peste noapte la macerat in apa
rece: apa trebuie sa acopere plantele.In ziua urrnatoaremaceratulse incalze~te,se fit-
treaz{l ~l se toarna peste apa de bale care trebule sa aiba 0 temperatura potrivita, Du-
rata bali - 20 minute. In timpul baHse adauqa din dnd Tn cTndapa fierblnte, pentru a
pastra 0 temperatura constants. Sala de bale trebuie sa alba 0 dildura 'placuta, apa
de baie sa acopere regiunea renara,iar inima sa fie Tn afara apei. Fera a se ~terge,
bolnavul se invele~teintr-un halatde bale ~i transpire timp de 1 ora in patul incalzit dl-
nainte.Aceastaap~ de bale se tolosests, relncalzita,Tnalte doue seri.
Cu ormatoareareteta se prepara 0 bale de aburl pentru ochl:

20 grame de silur (burunlta-pemru- Se arnesteca totul blne. 5 lingurl rase

durere-de-ochi)
20 grame de odolsan (valertana)
20 grame de musetel
10 grame de sporiei (verbinili)
30 grame de flori de soc
de plante se oparesc cu 1/2 IItru de vln
alb care a tost inflerbintat pine la limita
de flerbere. Aburul este I{lsat s{l
actioneze asupra ochilor Tnchi~i.- Cel
mai bine este ca acest vin sa se toarne
intr-o sticla ~is{l se preqateasca de
flecare date cu 0 cantitate mai mica de
vin 0 bale proaspata de aburl.

92
 Pentru a fj ellberat mal repede de durerile deseori foarte neplacute din ochi, bol-
navul sa-~i apliee usor pe ochii inchi~i 0 vata muiatii In bitter suedez, dupa masa de
prinz, timp de lora.
Se pot face !?i bai de ochi eu silur, Insii dear eu 0 infuzle loarte slabd, 0
inrautatire a bolii de oohi dupa folosirea bailor de silur este un semn de supradozare.
Se infuzeaza la 1 ceases maximum 1/2 lingurila de plante ~i sa lasa intr-un repaos
foarte scurt. Rscomand comprese pe oehi cu 0 astlel de infuzie usoara. Ceaiul trebuie
preparat Insa de fieeare data proaspat !?inu are voie Sa fie folosit decil 0 data. .
Dupa un scurt servlclu divin llnut pentru pelerlnil vestgermani intr-o biseriell din
Austria superioara, a venit la mine 0 femeie radiind de buourie !?i rni-a povsstlt.ca
scapase complet de glaucom datorita sfaturilor din brosura mea. 0 serlsoare rni-a re-
latat ell ~i amesteourlle de eeai indicate au avut succes la glaucom.

COLICA APENDICULARA
OIArtrebui bauta mai des cne 0 ceasca eu ceai oroaspat de frunze de mur, atunei
n-ar exista nielodata nici un fel de inflamare a apendlceiui." Mi-am amintit de aceasta
verba a unui batrin medic de casa din copilaria mea. atunei eJ'ndfiul meu in virsta de 7 .
ani s-a trezit intr-o dirnineata Ct! dureri in zona apendicelui eyieu 0 paloare extrema In
obraji. Am anuntat rnsdicul, .dar i-arn pregatit imediat 0 csasca cu ceai de frunze de
mur. Chiar 1'ntimp ce bea ceaiul, i-a revenit euloarea in obraltDoctorut n-a mar putut
constata niel 0 lrltare a apendieelui.

CONST'PAT'A
Un medic a spus.odata la 0 prelegere \inuta intr-un eamin de bamni la care am
participat si ~u: "Cu cit va obisrunti mal mult ou laxativele, cu atll mai rebel.a va deveni
constipatial" In plus, intestinul se subliaza prln perrnanenta cura\ire de mucozitatil
lnoercati sa oblineti reglarea digesliei dumneavoastra cu ajutorul a 3 linguri de
semlnte de hi, luate la fiecare rnasa cu putln lichld. Smochlnele ~I prunele, muiate
peste noapte in apa rece, indilzite dirnineata ~i luate inainte de mlcul dejun sau ca rnlc
dejun, dau ~i ele rezultate bune in aceasta prlvlnta. Daca se alia prin aproplere apa
proaspata de tintina, este suficient sa se bea dimlnsata 1 pahar pe stomacul gol.
Oeosebit de laxativ este eteotul clcoarei care, daca se bea din ea 1/2-1 ceasca pe
stomacul gol, rezolva chiar ~i constlpatia eea mal rebela.
N-a~ vrea sa va tainuiase 0 scrisoare din Bavaria: "Statui dumneavoastra de a bea
cicoare ~i de a minoa cirnat de smochine a ajutat-o pe mama sa aiba dupa 20 de ani
iara~i un scaun compact ~I 0 digestie normala. Se resemnase deja eu ideea ca nl-
meni ~i nimlc n-o va mal putea ajuta.·

Releta pentru clrnatul de smochine: Se spala 1f2 kilogram de smochine

~i se trece prin rnasma de tocat, apoi se framinta cu 5 grame de foi de
siminichie (sena) pina iese 0 coca. Se tormeaza cirnati, se infa!?oara in folii si se
pastreaza In frlgider. Se ia zilnic, dirnlnsata pe stomacul gol, 1 bucata de
marirnea unei alune - pentru copii 0 treime din aceasta oantitata - aula timp
pina ce se norrnallzeaza digestia.

93
 ~i inca 0 indrumare: Mi!?care zilnica in aer liberl Schimbarea alirnentatiei pe tructe
!?ilegume de calitate supsrloaral
Acum as dori sa va mai istorisesc cum am ajuns la concluzla cs eieoarea ajuta in
constlpatie. De crcoare rna leaga unele dmtre cele mai frumoase amintiri din copilarle
!?iadolescenta. Peste tot straluceau inspre noi, copili, stelUlele albastre ale aeestor flori
de pe margini de drum - 0 prlvelists vesela pentru 0 Inima vesela de coplll AiCI, in
Austria euperioara, imi lipsesc aceste floricele albastre; se gasesc numai foarte rar. Cu
atit mal rnlrata am fost intr-o zi, cind, de linga 0 constructls noua vizavi de casa
noastra, rn-a salutat 0 cicoare cu sase floricele albastre. Am rarnas locului, am
compatlmit-o pentru aspectul prafuit ~i i-am spus: .De!?iarali jalnic. imi ')U acasa cele
sase flori ale tale!" Zilnic fac pentru familia mea ~i pentru mine !?ase cssti cu ceai de
plante. In ziua urrnatoars au intrat in el si cele sass flori de cicoare spalats. S-a
intimplat ca toemai in ceasca mea sa nimereascii 0 floare. Ea a facut ca in acea zi sa
am dupa fiecarernasa. deci de trei ori, 0 digestie norm ala. abunderna, Acest lucru nu
mi-a dat pace. Intr-o carte foarte veche despre plante medicinale am gasit solutia
dilemei: Cicoarea da rezultate grozave in obezitate. La 0 astfel de digestie coproasa ~i
totusi normals, imi pot imagina 0 scacere treptata a greutalll In cazul psrsoanelor
supraponderaJel

CRE$TEREA (trumoasa a) pARULUI

Gite 1 pumn plin de urzlcl proaspete ~i frunze proaspete de nue, rnesteacan 91
soc 9i 1 tulpina de rostopasca se introdue in apa reee si se pun pe foc pina ajung ta
punetul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal 9i jurnatate din canti-
tatea de lichid obpnuta se spala bine parul. dupa care se clate~te cu aoa. Cealalta
jumatate din eantitate este lasata sa actioneze citeva minute asopra parului si a pielii
eapului. tara a mai cfati 0 data parul eu apa simpla.

DE$OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) !ili DINTII MOBIL!

Se recornanda urmatorul tratament fltolerapeutie: scoerta de stejar, ereti~oara,
troseot ~isalvle amestecale in parti egale !?ilasale peste noapte in apa rece. lei 1/2 Ii-
tru de apa se rau 2 linguriIe (cu viii)' de plante. Ceaiul e incalzit dlrnineata 9i pus intr-un
termos elatit eu apa fierbinte; se tac mai multe clalirl caldule ale gurH pe parcursul zuel.
Gingia poate f masata cu 0 perlu!a moale de din\i muiata in acest ceal.

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul se extinde in zilele noastre devenind 0 boala care ccupa primulloc alaturi
de intarctul miocardic si de cancer. Hrana excesiva si nesanatoasa a multor oameni,
mai cu searna a copiilor, este in majoritalea cazuriloi cauza acestei boll. Prin urmare,
nu numai adu~il sint diabetici. cl, din pacate. eXlsta deja foarte multi copii care sutera
de 0 boala a panereasului 9i deci de zahar. Asta inseamna pentru ei sa stea departe
de toate bueurille eopilariei, sa tina regim sever. Sa-9i taca de doua ori pe zi injectii eu
insulina 9i sa fie inca de la vlrsta trageda cu un picior in ~roapa. Numeroasele bolt ale
timpului nostru ne arata ca bunastarea nu ne prieste intotdsauna. Trebuie sa mai
lalem din portii, sa reduoem masa prea imbel~ugata. In preajma marilor sarbaton, care
se inlind pe 0 perioada de doua zils, se pot observa oameni care cumpara alimente in
asemenea cantita!l. de parea ar trebui sa hraneasca un regiment intreg.

94
 A~ vrea acum sa incerc sa indic pentru toii diabeticii leacuri care stirnuleaza
pancreasul ~i inlatura deci cauza de aparitis a diabetului zaharat. Marele medic
naturist elvetian Kunzle spune: .Diabetul zaharat se poate indeparta destul de rapid
cu urmatoarele plante: 3 parii martisor (cerentsl: Geum alpina), cite 1 parte frunze de
mur ~i afin, 3 parii scllpetl (Potentilla aurea), 2 paril caji (teci) uscate de fasale
verde." Se pune 1 lingurlla cu virf din acest amestec la 1/4litru de apa, se opareste ~i
se lasa 3 minutein repaos; cantitateazilnica: 11/2-2 Iitri.
Efectul curativ al frunzelor de afln depinde de colectarea lor corecta, Ele au voie
s13fie culese numai inalnta de caacarea fructelar. Ele sint, adunate la timpul patrlvit,
un leac experimentat clinic in diabet. Este dovedit ca mlrtllina continuta de frunza de
alin inainte de coacerea Iructelor nu numai di scade glicemia (nlvelul zaharulul In
singe), ci poate sa inlature boala c'omplet.Mirtilina Irunzelor de alin se nurneste, pe
drept cuvint, .•lnsulin13vegetala".In ciuda acestor proprietali extraordinareale frunzelor
de alin, tratamentul curativ cu acest ceal nu are voie s13fie lacut decil sub controlul
medicului. Supraveghereamedicalatrebuie sa alba loc In orice caz,
~i tellna poate Ii recomandata pentru sdiderea conlinutului de zahar. Un leac
vechi popular este Iillsucul crud al verzel acre, ca ~i consumul zilnic al marcovllar
proaspetl: dar !?iceapa !?Iusturoiul puse pe piine contribuie la diminuareazanarulul,
Un alt remediu popular: 4 linguri de frunze de afin (culese inalnte de caacerea
fructelar!) se lasa la maceratin 2litri de apa rece; se fierbe pina scade la jumatate; se
ia de 3 ori pe zi cite 1 ceasca. $i urzlclle au 0 influilnla destul de buna asupra pan-
creasUlui.De aceea, ele scad ~i continutul de zahar. In acest caz se Ioloseste extractul
de urzici care se procura din farmacii homeopatice.drogherii ~i magazinespecializate
in aljmente naturalebogate in vitamine. .
Intrucil radacina de obligeana vindeca aproape toate atectiunile pancreasului,
ajuta ~i in diabet. Se lasa 1 cea~ca cu apa rece pe timpul noplii cu 1 lingurila rasa de
radacina de obliqeana, se incalzeste user a doua zi, se filtreaz13~i se bea cite 1
fnghiiitura inainte ~i dupa fiecare masa, adica 6 inghilituri pe zi. Aceste 6 inghi!iturl vor
Ii resimtitede catre fiecarediabetic ca binelacatoare. .
Frunzele ~i rnladitalede soc sint !?iele indicate sub forma de ceai in diabet. Doar
socul este una dlntre plantelecele mal veohi din medicina populara,
La inceputul primaverii,cind papadia i~i face aparitia pe ogoare ~i cimpii, trebuie
taiata pina la radikina, spalata bine !?ilolosita la prima salata,Atunci se vede ca.exista
unele cu tulpina verde ca larba ~i altele cu ea galbui-Iaptoasa.Coa galbLlieeste mal
gustoasa !?imai fraged{l. Diabeticiiar trebui sa m13ninceprlrnavarazilnic aceastasalata
de piipadie, atit la prinz cit !?iseara. Apoi, la sfir!?,tullui aprilie !?ila inceputul lui mal,
cind papad,a este in phna floare, a venit vremea pentru orice diabetic de a-;;i reduce
conlinutul de zahar prmtr-c cura de 4 saptamini.Se culeg tulpinlle cu tlori cu tot !?ise
spala, abla apoi se arunca florile. 10-15 tulplnl de papadle pe zl pot produce 0
scadere tolala a nivelulul zaharului in singe. Tulplnlle au la inceput un gust putin
amarut,care dispare ins~ mai tirzlu.
~i viscul are 0 influenl{l dintre cele mai bune asupra pancreasului, asa incit dia-
betul ilill prerde cauza apan\ieiprintr-un consum continuu de ceai. Viscul se rasa in apa
rece peste noapte. La inceput se iau 3 ce~ti cu apa rece ~i 3 lingurl\e (cu virf) de visc.
Dupa clteva saptamini se scade la 2 cesti ~i iara~iceva mal tirziu la 1 cea~ca. 0 pe-
rioada de limp cura se intrerupe complet, ~ianume primavara, dnd se gasesc aile
legume proaspete pentru diabetici. Viscul are putere de leac de la inceputul lui oc-
tombrie pina in deoembrie ~i in lunite martie :;;iaprilie, deci trebu,e cules in acesle In-
tervale. Fot1acea mai curaliva 0 au planteIe de pe stejari ~i plopi, dar ~i cele de pe
brazi ~i pomi tructiteri sint tamaduitoare. Tulpinlle ~i frunzele se taie marunt. Bobilele
albe n-au vale sa fie foloslte pentru prepararea ceaiului!

95
 Deoarece i?i mult apreciatul nostru bitter suedez intluenteaza paricreasul in mod
lavorabil. ba n poate chiar vlndeca, se recornanda i?iaceste picaturi in diabet. Ele tre-
buie luate de 3 ort pe zi, de flecare data 1 lingurila plina in putln ceai de plante. Dato-
rita actlunli excelente in profunzlme a bitterului suedez ar Ii indicata lunar i?i 0 com-
presa tinuta limp de 4 ore ps pancreas.
Radaclnlle de eieoare se pot oferi diabeticilor drepl zarzavatul de regim eel mai
bun. Sint muiate bine in apa ~i spa late. asernanator salatei de andive. psntru a mai taia
din gustul amarui. D~ alttet, ceaiul din flori ~i tulpim de cicoare se totoseste cu succes
~i in caz de obezitate. Se beau zilnic 2 cesti din aceasta inluzie.
Sucul pre sat din castravetll proaspeti scade continutul zaharului din singe ~i este
de aceea foarte indicat. . . .
Radaeina-neagra este ~i ea 0 leguma dietetica excelenta, asemanatoare
sparanghelului. Datorita continutului scazut de hidra!i de carbon, aUI sparanghelul cit
~i ri\dacina-neagra sint 0 mincare loarte buna pentru diabetici. Pot Ii ole rite cu grasime
si pesmet de pilne alba tara ca sa oauneze bolnavului. Radacina-neagra este cultivata
in gradini pentru a f folosita la gatit ~i nu aste identica cu cea care creste salbatic,
numita ~i tataneasa sau iarba-Iui-Tatin.
$i prazul verde este exceient penlru diabetici, Taiat marunt pina la capelele Irun-
zelor, el se puna zilnic la cina pe piine ~i se maninca. $i la prinz se recornanda salata
de praz.
o baulura foarte gustoasa ~I sanatoasa: Peste 500 grame. de praz talat pina la
vi'rfurile verzi se toarna 0,7 lilri de vln alb sec ~i se lasa 24 de ore acoperit. Se filtreaza
sl lichldul se toarna in sticle, Se bea dimlneata i?1seara cite 0 gura. Hesturile pot Ii
puse pe piine ~i mincate.
Un medic practician din Austria superioara a ajutat 0 diabetica prin urmatoarea
releta: Sa zdrobesc 3 capillini mari de usturoi, sa introduc inlr-p sticla de 1 litru care
se umple apai cu rachiu de sscara ~i se lasa sa stea 10-14 zile. In fiecare zi inainte de
mic\;ll dejun se ia 1 lingur~a plina din acest maceral.
In aprilie 1977 am primit un telelon de la 0 doarnna din Viena care mi-a povestit ca
este de 30 de ani bolnava de diabet.. M-a rugat s-o ajut. I-am indicat procedeele de
mai sus cu diverse plante. S-a luat exact dupa sfaturlle mele din brosura. La fnceputul
lui august mi-a comunicat bucuroasa ca din analizele medicale au rezultat valori nor-
male de zahar, La sf]r~itul lui septembrie 1977 am Iinut 0 prelegere in parohia
Hasenleiten din Viena. In timpul dlscursului, aceasta doamna a cerut sa vorbeasca i?ia
relatat: ,Am fost 30 de ani bolnavirl de diabet. Am urmat sfaturile doamnei Treben ~i
am acurn din august nivel normal de zahar." A fost aplaudatii furtunos de public.
o cunostinta din Gundellingen/Bavaria serie: .Un cunoscUl apropiat a lost bolnav
de diabet ani de-a rindul i?i avea zilnic nevoie de iniectii, Acum a reusit cu ajutorul
ceaiurllor ~i plantelor din brosura dumneavoastra ca zaharul sa-i scada, Se afta,
bineinteles, sub control medical curent. Doctorul a fost mirat de scadsrea zaharului."
Un inginer din Viena avea valoarea zaharulu! in singe de 280. A urmat sfaturile
indicate in "Farmacia Domnului". La un control medical ulterior s-a constatat cs zaharul
a scazut la 130.
. intrebuintarea tuturor aoestor plante de leac ca ~i a legumelor dietetice este
incununata de succes fireste doar In cazul in care se traiei?te exact dupa regimul
alimentar diabetic prascris.

OURERILE DUPA AMPUTARE (durerlla plclorut-tantoma)

La mult timp dupa arnputarl. uneori ani de-a rindul, apar fenomene-Iantoma extrem
de dureroase. Experienla arata cirl aplicarea compreselor cu tataneasa (a se vedea

96
 .Moduri de folosire" la 'articolul despre tataneasa, pag. 61} aduc alinare, iar durerile
pier treptat.
Efect excelent are ~i esenta de ceapa, care se cump~r~ din farmaciile homeopa-
tice sau din magazinele speclalizate in alimente naturale bogate in vitamine, dar se
poate prepara usor ~i in casa. Cepele taiate rotoooale se introduc intr-o sticla pina la
git, se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40%, se lasa s~ stea 10 zile in soare
sau la loc calduros, apoi se trage in sncte, Cu acest preparat se unge apoi bontul am-
putat.
De mare ajutor este ceaiul din radiicini de stinjenel (Iris) care se scot din pamint
in octombrie, se spal~ cu 0 perie !ii se usuca prin atirnare. R~d~clnile uscate se rna-
cin~ pin~ devin a pulbere, cel mar bine cu ajutorul unei ri!inlle uzate de ri~nit cafea,
mac sau pesmet. 1/2 linguritll din acest praf se las~ peste noapte la macerat in 1/4 litru
de ap~; se beau in timpul zilei 1-2 cesn. in ingh~ituri miei.
Cioturile amputate ar trebui imbaiate de 3 ori pe sllptllminll in bal de cimbru
(prima baie poate Ii incalzitll incll de 2 ori). Se pune 1 pumn plin de cimbru Ia 1 baie.
$i pernele cu clmbru ~i pedicuta puse peste noapte ca ni!ite comprese ar Ii de re-
c:omandat. Cite 100-150 grame din plantele numite sint introduse intr-o perna din
pinza de in.

EDEMELE sau UMFLATURILE

din cauza retinerii
, de lichid In tesuturi
,
Se iau 2 lingurite pline de rlldllcini maruntite de osul-lepurelul la 1 ceasca cu apa
!ii se lasa peste noapte la rece. A doua zi dimlneata, maceratul se Incalzeste user ~i se
filtreaza, Aceasta csasca se oea repartizata 1/2. ora inainte si 1/2 ora dup~ micul dejun.
o a douaposibilitate de a face edemele sa se retrag~ se realizeaza prin scoarta
trunchiului de soc sau a crengllor de soc. La 1 ceasca se ia 1 lingurita rasa de
scoarta de soc (intruci"tcantitatile mai mari decfanseaza diaree sau varsaturi, trebuie
dozat 'toarte slab) ~i se lasa peste noapte la race la maceral. Aceasta ceasca cu
scoarta de soc rnacerata paate Ii subtiata cu inca 1/2. ceasca cu aoa, Se bea ci"te 1/2
ceasca usor incalzita dupa fieeare din eele 3 mese principale.

EMFIZEMUL PULMONAR
Un emfizem pulmonar se Iormeaza, ca ~i astmul cardiac !il boille glandel tirolde,
in majoritatea cazurilor din cauza unui ficat dereglat ~i ele sint insolite de insuficien!a
resplratorie. Presiunea ascendenta a ficatului contribule la umflarea, deci marirea
bronhiilor, a plaminilor !ii a inlmii. PresiuneC}perrnanenta a flcatului asupra tiraidei sen-
sibile declanseaza mOdificari patologice. Inlr-un asemenea caz se bea dimineata 1
ceasca cu ceai de pedicu!a, se apliea in timpul zilei 4 ore la rind comprese cu lerburi
suedeze (a se vedea "Moduri de folosire", la articolul Jerburue suedeze"), iar in timpul
noplii comprese cu aburl de coada-calului. Se pune 1 pumn plin de 90ada-calului
intr-o sit~ deasupra vaporilor de apa, pina se infierbint~ !ii se moaie. Invelite intr-o
pinza de in, plante Ie se apliea apai pe zona ficatului bolnav. Este tras~ astfel presiunea
ficatului ~i treplat inceteaza ~i nelini~titoarea insuficienta respiratorie.

ERIZIPELUL
Frunzele proaspete de podbal sint spaJate, zdrobite ~i frecate pe un fund de lemn
cu sucitorul de tailei pina iese un tercl de frunze care se apuca pe portlunile inHamate

97
unde s-a localizat erizipelul. Din frunze se poate prepara insa ~i 0 infuzie (se taie frun-
zele rnarunt, se oparesc cu apa clocotita. se lasa sa stea pulln) ~i folosi ca 0 com-
prssa, dupa ce se raceste, Tot la fel se pot intrebuin!a ~i frunzele de varza, spaJate ~i
zdrobite. Ele inlatura orice inllamalie provocata de erizipel. Foarte emolient si benefic
este efectul sucului frunzelor carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum).
Trecindu-Ie prin storcatcrul electric de uz casnic, se obline un sue cu care se ung usor
pol1iunile inflamate sau se taie de-a lungul citeva Irunze de urachelnita ~i se pun pe 0
larfurie, cu partea zernoasa in sus. Cu sucul care se prelinge din supratetele
secponate se ung zonele alectate de erizipel. Intern, se iau dlmineata, 1/2 ora inainte
de micul dejun, 1 cea~ca cu infuzie de ventrttlca. iar pe parcursul zilei, incetul cu
i'ncetul, 3-4 cesti cu eeal de urziei, pina ce controlul medical constata disparitia
erizipelului.

FIMOZA
Dupa dr. Dirk Arntzen. medic la Berlin, exista 0 metoda de a trata fimoza la copii
cu ajutorul bailor. Se iau 10-20 mililitri de solutie 10% de sulfat de potasiu (preferabil
si:! fie proaspat preparata de catrs farmaeist) pentru 0 baie calda de copil, deci de
cca. 50-70 titrt, ~i se trage user inapoi prsputul. Se lac 1-2 bai pe saptamina. Adesea
se vad rezultatele deja dupa 4 bai; dar mal mult de 10 bai nu-si au rostul. Virsta fa-
vorabua pare a Ii intre 4 ~i7 ani, i'nsa baile mai pot f faeute chiar ~i baie!ilor de 10 ani.
Mul!i baieli au seapat astlel de operate. La batrini, aceasta metoda nu mai este efi-
cienta, din pacate. $i baile de nalba dau psrtormante bune. Pentru 1 baie de copil - 1
pumn plin de nalbe, Ii:!satepeste noapte numai in apa la macerat; pentru adulti - cca.
100 grame pentru 1 baie de sszut.

FISTULELE
Se ia intern de 3 ori pe zi cite 1 lingurita. in cazuri deosebit de grave cite 1 lingura
de bitter suedez In inluzie nelnduleita de musetel. Extern, se fac spalari cu 0 infuzie
caldu\a de silnie, eoada-calulul Ifi linarita (gura-Ieului.de·cimp galbena) In parti
egale. dupa spatare se tamponeaza eu bitter suedez sau se apliea local 0 vata
umezlta cu aeeste picaturl. Sa se faea bai de sezut eu coada-ealului. iar pe timpul
nop!li sa se puna comprese cu aburl de eoada-calului (a se vedea "Moduri de
folosire" la subcapltolul .Coeda-calolul").
o femeie din Bavaria. in virslli de 51 de ani, a suferit limp de 28 de ani de 0 fistula
faeiala la osul molar. Imi relateaza: "Nu pot sa descriu cit am tras in acesti 28 de ani!
Am lost sfatuita sa ma operez, ceea ce fnsli n-am facut, cliei profesorul avea dubii in
privin!a reusitei, Am glisit alinare abia la un lamaduitor, care rn-a trecut pe alimentaue
vegetariana cu fructe crude lii pe mi~cari de gimnastica respratone - nu m-arn vinde-
cat insa. Primavara am luat din natura primele urzici proaspete ~I am inceput sa beau
zilnic 3 cesti cu eeai de urziei, de fiecare data CU 1 lingunla de bitter suedez. Dupa
exact 14 zila, fistula mea faciala s·a vindecat ~i n-am mai avut nici 0 durere. A fast pen-
tru mine ~i toli cei ce ma cunosc ca un miracot,"

FORMAREA GU~EI
Gargara frecventa cu frunze taiate rnarunt de buberic (iarba-neagra) sau de
dragaiea face sli dispara gLli?8, crsscuta fie i'n interior, fie in exterior. BubE--icul se

98
gase~te la maluri de piraie, In santuri de padure ~i printre tutisurile care lin umezeala.
Are flori marc-roseate tara stralucire ~i frunze verde-inchis, lunquiete, cu virt ascutit.
Acestea au acela9i mires puternic ca ~i frunzele de soc; deci nu se pot confunda, ca-
torita acestui miros, cu 0 alta olanta. In limp ce la buberic se cotecteaza numai frun-
zele, cu care se tace gargara adinca, lara a se bea din lichid, draqaica se toloseste
intreaqa, cu tlori cu tot, se face gargara adinca 9i se bea din cind in dnd cile 0 gura. 0
cunostinta din Viena a capatat in lebruarie 1979 0 gu~a destul de vizibila. Se temea de
operatie si, la statui rneu, a inceput sa Iaca gargara primavara, cind s-au ivil in natura
primele dragaice. Dragaica se opareste 9i intuzia se Ioloseste calda pentru 0 gargara
adlnca, Ferlclta, mi-a povestit dupa un an ca sotol ei II adusese mereu dragaica
proaspata: inca de la inceput simtlse ca gU9a i se micsora treptat, pina ce a disparut
de tot.

GUTURAIUL DE FIN
Cum urzicile ajuta In toate alergiile 9i cum la guluraiul de fin este vorba de 0
alergie, el va Ii taClIt sa dispara inlr-un limp relativ scurt, blndu-se ceai de urziei, 3-4
cesti pe zi, ell cite 3 lingurile de bitter suedez care se dilueaza eu ceaiul.

HEMANGIOMUL
Frunzele cedrului sau ale chiparosului sint spalate, taiate marunt 9i se umple cu
ele 0 sticla pina la git; se toarna rachiu de secara de 38-40%; se pune sa stea 10 zile
In so are sau in apropierea masinii de gatit. Cu aceasta tinctura se tamponeaza he-
mangiomul de mal multe ori pe zi.
$i frunzele carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum) - numita 9i iarba-
ciutei, urechiuge, verzisoara - taiate de-a lungul si despicate contribuie la disparitia
treptata a hemangiomului, daca acesta este uns cu seva ce iese din ele.
Seva tulpinilor carnoase de filimica, stoarse prin storcatorul electric de uz casnic,
ajuta de asemenea la inlaturarea hemangiomului. Bitterul suedez folosit de mai multe
ori duce si ella disparitia acestei rebele boli de plels.
Sucurile 9i tincturile mention ate sint de mare ajutor 9i pentru a Indeparta alunltele,
semnele din nastere, dereglarile de pigment, keratoza senlla (petele de
batrinete], zonele albe de piele bine delimitate, precum 9i negii.
Un baielel de doua luni avea pe piept un hemangiom mare clt 0 jumatate de linte
care trebuia Indepartat prin operatie. Mama lui, ingrijorata, se temea de compficatil la
operatiasuqarului. A ineeput sa tamponeze loeul de mai multe ori pe zi eu bitter
suedez. In eca. 6 saptam1ni, hemangiomul a disparul.

HEMOFILIA
In aceasta boata, slava Domnului rara, dau rezultate urrnstoarete plante: ventrilica,
cretisoara, traista-clobanului, eoada-soricelului si coada-calului - amestecate in
parii 'egale. Trebuie baute zilnie minimum 4 cesti, 1mpartite pe durata intregii zile. Este
necesara 1.lingurila (cu virl) de plante la 1/4 litru de apa; se oparests 9i se lasa 1 minut
in repaos. In plus, se fae 14 zile bai de sezut cu aceste plante; se tolosesc 100 grame
de plante pentru fiecare baie si se lasa peste noapte in ,apa rece; a doua zi se
incalzeste 9i se toarna intr-o apa de baie de sezut de temperatura potnvita; durata baii
- 20 minute. Apa de baie se mai poate turna de 2 ori inapoi peste plante sl, daca se
reincalzeste, se poate folosi pentru inca doua bai de sszut.
99
 HISTEROPTOZA (PROLAPSUL UTERIN)
Se beau pe parcursul zilei 4 cesti cu ceai de cretisoara, inghiyrura cu ingh~itura.
Se pune 1 linguri\a (cu virf) ,de plante la 1/4 litru de apa, se opareste ~i se lasa sa stea
punn, Se umple 0 sticla pina la git cu traista-ciobanului taiata rnarunt de la tulpina
pina la tlori, se toarna deasupra rachiu de 38-40%. apoi se pune sa stea 10 zile in
soare sau In apropierea masinll de gatit. Cu.aceasta esenta se unge de citeva ori pe zj
parte a sting a a burtii. de la vagin In sus. In acelai?i limp. se fac 3 bai de sezut cu
coade-soncetulul pe saptamlna: Se lasa peste noapte 100 grame de coada-
i?oricelululln apa rece; se incalzeste a doua zi si se face 0 baie de sezut lunga de 20
minute. Apa de baie se mai toarna de 2 ori inapoi peste plante, astlel Inci! din apa
pentru 0 baie se pot face trei.

INAPETENTA LA COPII
omama tlnara se pilngea ca baietelul ei in virsta de 2 ani sufera de lipsa cronica
de potta de mincare, este morocanos, obosit, de abia i1 pop scoate la plimbare !ili are
cearcane negre adlnci sub ochi. Situatia s-a schimbat rapid cind si-a bagat copilul. la
statui msu, ·intr-o baie completa de clmbru, alcatuita din 50 grame de plante (se lasa
peste noapte in apa, durata bail: 20 minute. inima tn afara apei, apa baii se toama in
poua seri Inapoi peste plante, in total se tac 3 bai din cantitatea respectiva de plante).
In atara de aceasta, copilul a primit zilnic 1 ceasca cu ceai de urzici, bind ingh~itura
cu inghititura. Mama sa mi-a povestit plina de bucurie ca baiatul ei nu mai era de re-
cunoscut. A capatat potta de mlncare. are chef sa iasa la joaca !ili la I?limbare ~i este
amuzant cum micu\ul TIaminteste zilnic mamei de ceaiul lui de urzici. Ii spune mucalit
ca trebuie sa ia .rnereu doar o1nghititura!"

INCONTINENTA URINARA
Cili oameni sutera' mai ales In zilele ploioase sau la coborirea de pe munte de tap-
tul ca nu-~i mai pot line urina ca lumeal In aceasta problema ajuta mai ales baile calde
de 'sezut cu coada-sorlcelului ~i coada-calului, 100.grame de plante pentru tiecare
baie (a se vedea "Bai de sezur la .Partea generala"). In atara de aceasta, sa beau zil-
nic 4 cesti cu ceai de cretisoara si se freaca regiunea vezicala cu esenta de traista-
clobanulul care Invioreaza musculature dinspre exterior. Gasi\i la articolul .Traista-cio-
banului" modul cum se prepara aceasta esenta. Simultan se recornanda insa si bai de
sezut cu traista-ciobanului. Se folosesc tot 100 grame de plante pentru fiecare baie.
Baile de sezut cu sare de bucatane ajuta intr-un mod unic. Intr-o apa de baie de
temperatura moderata se introduce sare de bucatarie ~i se repeta baile saara de
seara plna ce dispare incontinenta urinara.

INFLAMATIILE PURULENTE ALE PATULUI UNGHIILOR -

UNGHIILE friabile sau accidentate
in cazul unei inflarnatii a patului unghiei se lasa 50 grame de nalba sa stea peste
noapte In apa rece la maceral; Inainte de a merge la culcare, se fac bai incalzile de
picioare sau de mlini, cu 0 dura!a de 20 minute. Aceasta apa de baie poate, lasata la
rece, sa fie tolosita de 2~3 ori. In atara de aceasta, se unge alifie de fillrnica peste
patul de unghie inflamat ~i se pun deasupra comprese cu ierburi suedeze.

100
 Unghiile friabile (casante) sau accidentate sint unse cu suc de ceapa sau de
plclorul-coccsului. Ceapa se taie in doua: cu jumatatile de ceapa se freaca unghiile
de mai multe ori. Se poate folosi insa si ceapa stoarsa, Sucul piciorului-cocosului,
care creste la margini de pad uri ~i cimpii, se utilizeaza ~i el cu succes. Se despica
tulpina rotunda, grosu!a ~i se ung unghiile in repetate rinduri cu seva obtinuta. Cu 0
singura ungere nu se reallzeaza insa nimic, ea trebuie rspetata timp mai indelungat.

LACRIMAREA
Pentru a scapa de aceasta stare extrem de neplacuta, se amssteca 10 grame de
sllur, 10 grame de odolean, 15 grame de cul~orlta (numita ~i albeara, cerentel, cer-
culet), 10 grame de florl de IIl1ac, 10 grame de crethiloara, 20 grame de musetel ~i 10
grame de vlran] (rutA). La 1/2litru de apa se iau 15 grame de plante, se lasa' pe
timpul
noptii la macerat la rece, iar a doua zi canlitatea se incalze~te pina la punctul de fler-
bere. Se amestsca, se lau plantele de pe foc ~i se lasa sa stea 3 minute. Cind se
racsste putin, se cufunda 0 bucalica de pinza in lichid ~i se pune calda pe ochii
inchi~i. Aceasta operatle se repeta de mai rrunte ori timp de ,/2 ora. Se acopera apoi
cu 0 bucata de pinza uscata ~I se sla petln cu ochli in repaos.

LEZIUNILE COLOANEI VERTEBRALE

Aici ajuta extraordinar alitia de dragalca; aceasta se prepara exact la fel ca alifia
de filimica (a se vedea articolul despre filimica). Alitia se unge de jos pina sus de-a
lungul sirel spinarii. Importante mai sint ~i freqiile cu esenta de coada-sorlcelului si
radacini de tataneasa (a se vedea "Tinctura - esenta", de la .Partea generala"} ~i con-
comitent b!lIe·complete de clmbru ~i coada-soricelulul.

MENORAGIILE (HEMORAGIILE MENSTRUALE)

In caz de menstruatie foarte abundsnta se bea dimineata, pe stomacul gol, 1/2 ora
inainte de micul dejun, 1 ceases cu infuzie din urrnatoarete plante bine amestecate: 25
grame de florl de arnica, 50 grame de radaclna de adolean, 25 grame de muschi-
tslendez, 25 grame de rolnjla, 25 grame de coada-soricelulul ~i 25 grame de salvie.
1 lingurila cu virf la 1/4 litru de apa; se oparsste; repaos - 3 minute. Ceaiul trebuie baut
in continuare ~i atunci cind menstruatia s-a normalizat. Aoeste plante dau organismului
o senzatle placuta pornind din zona pslviana, impiedica aparftia Indispozlttrlor de
menopauza, jar efectul plantelor dureaza ani in ~ir. Cu ani in urrna, 0 femeie rn-a rugat
sa-i dau aceasta releta. Avea menstrualii foarte abundente !?ifacuse fara rezultat doua
intsrventli in clinica fratelui ei, care era ginecolog. Ceaiul a ajutat-o la fel de repede ca
sj pe mine cind am avut in urma tifosului hemoragii oe nu puteau Ii potolite cu nimic.
Medicul cu care rna tratam a fost atunci de parers sa Incercarn cu plantele medicinale.
Astfel a ajuns in milnile mete aceasta releta minunata. ,Am suferit peste un an si
jumatate de menstruatli ee durau 14 zlle ~i ehiar mai mull. In exact 4 saptamini plantele
m-au ajutat, normalizindu-mi ciclul, Am baut aeest eeai cinei ani fara fntrerupere.

MIROSUL GURII ~iLlMBA SABURALA (iNCARCATA) .

Mirosul gurii nu este nsplacut nurnai pentru eel afectat, ci ~i pentru cei din jurul
sau, Trebuie In primul rind stabilit medical de unde provine. EI poate avea cauze

101
diverse: dintll stricati care trebuie tratan, abcesele in cavitatea bucala, amigdalitele,
secretiile mucoasei nazale, dar ~i stomacul prost cu insuficient acid gastric sau
constlpatla. La ultima mantionata se pune mai ales problema realizarii unei digestii
reg\/Iate.
In cazul abceselor din cavitatea bucala se face gargara cu ceai cald de dragalca,
in oel al amigdalitelor, cu ceai de salvie, tot ceaiul caldut de salvie ajuta ~i la elimi-
narea secretiei mucoasei nazale. Deseori slnt de folos in combaterea mirosului gurii
citeva plcanm de ulei de ienupar care, turnate intr-un pahar cu apa dilduta, sint luate
incet, in inghilituri rnici, $i mestecarea semlntelor de marar poate indaparta mirosul
greu. Daca el este provocat de tulburarl in cavltatea bucata, ajuta 0 gargara repstata
cu 30-40 picaturi de tinetura de smlrna diluate in apa calduta.
Ceaiul de pelin este un mijloc exoelent pentru a combate IImba foarte inciircata
~i mirosul neplacut al gurii. Parerea larg raspindita: "Pelinul este sanatos ~i nu poate
dauna niciodats" nu este deloc corscta. Trebuie procedat cu economie in cazul
pelinului. Astfel, la 1 ceasca cu apa se ia doar 1{2 lingurila de pelin.

NEFRITA 51PIONEFRITA
,
in aceste boli nu se recornanda numai ceaiul de rnatasea-porumbulul, macrlsul-
iepurelui cules proaspat, urzlca-rnoarta-qatbena sau alba ~i bai de sezut eu coada-
calului, ci se bea ~i lapte de troscot (3-4 cestl pe zi), care are un efect uimitor.
Troscotul - 1 lingurila cu virf la 1 ceasca - este oparit ou lapte in clocot ~i baut foarte
cald, in inghipturi mici.

NEVRALGIILE FACIALE
Fiorile culese in soare ale musetelului, lumtnarlcll, cozii-soricelului sl elmbrului
se introduc pe cit posibil proaspete sau user uscate intr -un saculel de' pinza ~i se
aplica direct pe zonele afectate de nevralgia faclala. Se folosesc plantele culese in
soare, in!rucit prin acuunea soarelu! ~I-au dezvoltat mai puterruc uleiurile volatile care
stirnesc efectul curativ pozitiv. In plus, se beau din plantele mention ate 4 cesf zilnic,
ingh~itura cu inghi~tura. (Se oparesc, se lasa sa stea putin.) Daca apar dureri spas-
tice, se spala fala cu infuzie calda de urzici, se frictloneaza ~i se pune pe ea un
saculet de penza umplut cu pedicuta taiata rnarunt, Aplicarea compreselor facute cu
bitter suedez (a se vedea la pag. 75) trebuie sa aiba loc neaparat in pat $i adminis-
trarea intern a a acestor picaturi - de 3 ori pe zi cite 1 lingur~a -, diluate in arnestecel
de ceaiuri susmenponat, aduce alinare bolnavului.

NISIPUL LA RINICHllili LA VEZICA lili CALCULUL RENAL

Esenla de urzici intrebuintata in homeopatie, pe care 0 recomand cu cea mai
mare caldura, trebuie inghilita diluata. Aceasta esenta se gase~te in farmacii, in
magazine specializate in alimente naturale bog ate in vitamine ~i in drogherii. Esenta
este insotita de indica!ii despre modul de intrebulntare.
Cum s-a mennonat in articolul despre coada-calului, balle de ~ezut cu coada-
calului, simultan cu care se bea ceai de coada-calulul, inlatura foarte rapid nisipulla
rinictti ~i cella vezica (=micii calculi vezicali), precum :?ipiatra (=calculul) la rinichi.
In vechile carti despre plantele medlclnale sta scris ca palaria-cueului (numita in
Iimbaj popular ~i pliscul-cucoarei sau priboi), precum :?ivioreaua-cu-miros-pliicut sau

102
strugurii-ursului indeparteaza calculul renalintr-un mod rapid si cert. Contlnutul inalt
de substante tanante al strugurilor-ursului nu este Intotdeauna bine suportat de catre
unii oameni. Survin atunci varsaturi, greWri, precum ~i lipsa pottei de mlncare. Din
aceasta cauza se pot recomanda In locul strugurilor-ursului 9i frunze de par cu pere
zemoase, de must, care constituie in acest caz un Inlocuitor perfect.
Turita-mare cu flori galbene, care creste pe li'nga drumurile forestiere, la liziere, pe
pante, dar ~i in razoare, terenuri nectJltivate ~irnaluri pietroase de rlu, ale carei flori -
asernanatoareunui spic galben<:uriu- se gasesc din iunie pina in septembrie, da un
ceai excelent contra nlsipului9i pietrei la rlnichi, ca 91contra afectiunllorlegate de cal-
culul billar. Nu degeaba se nurnesteacsasta olanta in popor "Hell aller Welt" (=Ieacul
intregii lumi) sau "K~nig aller Krlluter" (=regele tuturor plantelor). Un amestec a efte 20
grame de turita-mare, osul-iepurelui, tralsta-eiobanului 51 frunze de mesteacan
inregistreaza pertorrnante excelente.Fire9le ca plantele se lnfuzeaza doar 9i se lasa
apoi sa stea 1 minut.

PANARITIUL (SUGELUL)

Se recornandade mai multe ori pe zi bai fierbinli de musete], durata baii - cite 1/2
ora. Imediat dupa aceea, trebuie pus un bandaj de lut, sub care se unge cu 0 alifie
pentru abcese. - "Usturoi fiert in lapte si se scalda mlna 1/2 ora in acest Iichid",spune
un vec]1i leac babesc. Oaca degetul face puroi, se pune 0 cornpresa cu terei de
seminte de in. Dacaatunci abcesul se deschide, sa se taca la deget 0 baie cu ceai de
rnusetel.La urma se pun compress cu ulei de sunatoare.
Un al doilea leac vechi de casa se obtine amestecind fn parti egale patrunjel-de-
clrnp, nalba-mare (nalba-alba], radacini de feriga 9i flori de soc. Se pun 15 grame
de plante la 1/2 Iitru de yin alb, se lasa sa stea peste noapte In apa rece, iar a doua zi
cantitatea se incalze9te pina ajunge la punctul de flerbere. Se introduce degetul timp
de 2 ore fn vinul caldu! de plante, se razuleniste praf de la 0 creta, acest praf se aplica
local 91se leaga deasupra 0 buca\ica de plnza.

PARKINSONISMUL (Boala lui P.arkinson)

Frunzele proaspete de macri~ul-Iepurelui, care acopera: asemenea unui covor

intins solul padurilor noastrs de foioase 9i conifere, sint spalate 9i presate prin
storcatorul electric de uz casnic. Se iau din ora in ora 3-5 picatur' diluate In eesl de
coada-eorlcelului, din care se prepara 4-5 cesti pe zi. Se toloseste 1 IInguri\a(cu vfrf)
de flori de coada-serlcelululpentru fiecare csasca, se oparsste, se lasa sa stea pulin.
Diluareapicaturilor de macri~ul-iepureluitrebuie sa alba loc intr-o cantitate de cea! de
cel pulin trei or! mal mare. In acelasl timp se fric\ioneaza 91raspinaril cu sucul de
macri!?ul-iepureluiproaspat obnnut, dar alternativ 91cu tinctura de coada-soricelului.
Fiorile de ooada-sortcelolui culese fn soare se lasa,la maceralfn rachiu de secara sau
de fructe de 38-40%9i se pun 14 zile la soare. Pe parcursul zilei se aplica timp de 4
orr pe regiunea occlpitala comprese cu bitter suedez (a se vedea articolul .Jerburile
suedeze",pag. 74), cu care se poate umbla prin locuinta.
Daca pe Irngami9carilede tremur survine !iii 0 oarecare rigiditate a rnembrelor, se
efectueazabai complete de cimbru din 200 grame de plante. Din apa unei bai se pot
face, prin reincalzire:;;irefolosire, in total 3 bai (a se vedea "Bai complete" la .Partea
generala~,pag. 8).

103
 PSORIAZISUL

Din toate colturlle Austriei ~i Germaniei Yin sa ceara ajutor oameni suferind. de
psoriazisul considerat din punct de vedere medical drept incurabil. Noi insa, cei care
credem in plantele medicinale din farmacia Domnului, stim ca Dumnezeu ne aduce
ajutor prin abundenta plante lor de padure ~i cimpie asternute la picioarele noastre.
Exista diferite tipuri ale acestei boli chinuitoare: asa-nurnitul psoriazis rosu, care
se rnanifesta prin pete !oarte rosil, bine delimitate, un altul, la care pielea parca ar f
aooperfta cu solzi de peste ~ial treilea cu 0 pieJe pergamentata, crapata, groasa, ale
carei crapaturi se adincesc seara, se desfac ~i pricinuiesc omului chinuri mario La
acestea se adauga niste mincarirni foarte puternice, ceea ce insearnna 0 irnpovarare
nervoasa grea pentru fiecare bolnav. Pielea produce l?i indeparteaza zilnic 0 mare
cantitate de coji, la orice rniscare acestea curg pe jos.
Cu ani in urma am aflat despre 0 femeie de 38 de ani, a carei piele era de la git in.
jos crapata !?i pergamerrtata, care il?i pierduse parol de pe cap ~i trecuse prin ni~e
suferinte interminabile. In spital, chinurile i se domolisera pu1!n prin faptul ca fusese
bagata pina la git intr-un sac de nailon. Astfel, pielea i se mai muia pu1!n prin
transpiratie ~i durerile se mai diminuau. De schimbat, jnsa, nu se putea schimba nimic
in maladia ei. Atunci am realizat ca numai plantele depurative, dezintoxicante pot vin-
deca 0 asemenea boala. Cihd a tolosit ceaiul alcatuit de rl}ine l?ia tinut regimul alimen-
tar corespunzator, succesul a venit lntr-o jurnatate de an. In acest scurt rastirnp parul
l-a crescut din nou, iar pielea a redevenit neteda ~i tara pete. De-atunci am ajutat multe
persoane bolnavs de psoriazis.
BoaIa ia nastere din cauza unei dereglari a funcponarii ficatului. Trebuie deci ca
pe tinga utilizarea plantelor, sa se tina l?i 0 dieta stricta pentru ficat: Sa se evite
mezelurile (in afara celor de regim), cimapi. afumiiturile, carnea de pore ca ~i supele
lor, apoi toate felurile de acrituri, ca otetul, mustul, vinul, lamiile, portocalele,
grapefruiturile, fructele de padure ~i sucurile lor, ~i coacezete negre sint incluse aid,
merele crude, cafeaua naturata. ciocolata, cacaoa si mierea de albine, caci aceasta
din urrna tormeaza acizi pe care ficatul bolnav nu-i suporta. De evitat sin!, de aseme-
nea, toate tipurile de peste de conserve, pestele afumat, camea de conserve, fructele
unicarpelare (pastaile) ca mazarea, fasolea ~i lintea ~i once fel de aloool, Permise sint
mincarurile cu lapte, laptele l?iprodusele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea usoara
ca cea de vitel, de pasare, cea fiarta de vaca, pestele proaspat sau congelat, legume Ie
usoare ~i zilnic mult com pot de mere ca lnlocuitor al fructelor proaspete.

10 grame de scoarta de stejar Se amesteca bine toate plan-

30 grame de scoarta de salcie tele, se ia 1 lingurita cu vir! pentru
40 grame de barba-popii 1 ceases, se opareste 9i se lasa
Amestec 20 grame de fumarica sa stea 3 minute. Ar fi bine sa se
de 20 grame de coaja de nuca foloseasca pe cit aste posibil
ceaiuri 30 grarne de rostooasca plante proaspete. Din acest ceai
50 grame de urzici se beau pe parcursul zilei 11/2-2
30 grame de ventrilica litri, inghititura cu ihghijitura. 'Fie-
30 grame de filimica care inghijitura este asimilata
20 grame de coada-soricelulul imedial de organism 9i prelu-
crata,

104
 Pielea trebuie unsa de 2 ori pe zi cu osinza. Daca este yorba de un psoriazis cu
cruste care acopera intregul corp, atunci se stoarce prin storcatorul electric de uz
casnic rostopasca proaspata, bine spalata ~ se prepara prin frecare 0 alifie in pro-
portia pe 50 grame de asinza la 5 grame de rostopasca, Pomada se pastrsaza la frl-
gider. In acelasi mod soar putea folasi pentru pregatirea alifiei sucul de nalba proaspat
stors.
in afara de aceasta, se recornanda bai cu adaos de infuzie de palaria-cucului
(prlbol). La alinarea mincarimilor ~i la ins~ato~ire contribuie ~i bilile complete de
nalba ~i coada-calulul (plantele se arnesteca in pal1i egale ~i se pun peste noapte la
macerat in apa reee - 200 grame pentru 1 baie, durata bail: 20 minute, inima in atara
apei). - Toate aceste procedee ajuta ~i in neuroderrnlta.
Doi copii dintr-o familie se imbolnavisera de psoriazis. Fet~a de 12 ani avea
psoriazis de Ia 2 ani, baiatul de aproximativ trei sferturi de an. Pann~i au incercat totul,
au fast cu tata Ia nenumarati doctori, ~i in Elvepa, tara sa fi reu~it a ameliorare a starii
ei. Cu ajutorul plante lor pe care copiii Ie-au cautat cu multa bucurie in timpul verii, au
putut f scap81i de aceasta boala, Mama a povestit ca fata are acum 0 piele neteda ca
un bebelus. Continua sa bea ceaiul in cantitati mici.
intr -un all caz, psoriazisul rosu a desfigurat intreaga fata a unei fet~e de 12 ani
suferind de aceasta boala de pe la 2 ani. Parin~i disperati incercasera ~i ei totul pen-
tru a scapa copilul de boala, Dupa a lntrebuintare de 4 luni a retetei meIe pentru pso-
riazis, am revazut copilul cu a piele normal a pe tata.
o doarnna dintr-o localitate din Austria superioara avea corpul acoperit pe mutte
portiuni cu psoriazis rosu, La statui meu, a urmat cele explicate mai sus ~i un rezultat
s-a vazut deja dupa 4 saptamini. Treptat, petele rOl?iiau disparut complet. - Un caz
assmanator la un morar din apropiere de Mainz: Aplicarea procedeului de mai sus a
tacut ca psoriazisul rosu sa dlspara in scurt limp.
o calug~ care se chinuise 30 de ani cu psoriazis a inceput in primele zile ale lui
octombrie cura de ceai insotita de dieta. De Craciun mi-a comunicat ca boala i-a trecut
de tot •
in octombrie 1972 am aflat ca 0 femeie tinara, mama-s trei copii, sUferea de
aceasta boala cumplita. Se irnbolnavise dupa un icter l?i am presupus ca boala ei
fusese provocata de 'a dereglare funcponala a !icatului. linara femeie era absolut
peste tot acoperita cu cruste. Nici pielea capului nu fusese crutata. Parul is-a tot rarit,
pina la urma a trebuit chiar sa poarte peruca, pentru a putea sa apara printre oameni.
La !iece rniscara cacea pe jos 0 ploaie de matreala ~i de cruste. Seara, pielea incepea
sa lucreze l?ise formau crapaturi adinci. Femeia, care de obicei avea de cusut pentru
copii pina la miezul noppl, iar ziua i~i ajuta sotul in munca sa de tapiter, de abia mai
avea fol1a inainte de culcare pentru a se unge cu ulei, a se inveli intr-un cearsat ~i a se
baga in pat. in citeva rinduri a petrecut mai multe saptamini in spital. Singura aJinare
gas ita acolo a fost aceea ca pielea i se muia prin transpiratie, atunci dnd era bagata
lntr-un sac de nailon legat la git. Plantele depurative in combina~e cu regimul alimentar
indicat au reul?it l?i in acest caz 0 vindecare completa dupa 0jumatate de an. De la
inceputul lui decembrie i-au trecut orice epuizare si obossala. Inainte de sarbatoarea
de P~ din anul urmstor, pielea ii era iar~i neteda, parul ii crescuse din nou normal si
frumos.

o scrisoare din MOnchen: .in septembrie 1977 v-am cerut statui in legatura cu fiul
nostru Martin care avea atunci 13 ani. Diagnosticul medicilor: neurodermlta. TImp de
13 ani am fost cu el de la un medic pediatru la altul, de la 0 clinics derrnatoloqica la
alta, de la un tamaduitor la altul - fara rezultat Medicii prescriau tot mereu cortizonul.
La 7 ani a fost doua luni la Davos. Doctorul de-acolo ne-a explicat ca baiatul nostru
ca
avea aceasta boala din nastere, ca nu exista vindecare ~i la fiecare puseu trebuia

105
raspuns cu cortizon. Ceea ce s-a intimplat in saptaminile ;;i anii de dupa aceasta
sedere la cura a fost cumplit. Puseuri de temperatura pe banda rulanta, focare de
puroi de pe !alpi pina la glezne, puroi in palme, rani deschise pe nuca genunchiului,
pe lobul urechii, git !?ifala. Cele mai rele dintre toate erau mincarimile permanente ~i
ganglionii illghinali mari cit un ou de porurnblta, care faceau ca orice pas sa-I fie lnsotlt
de dureri. In septembrie 1972, starea i s-a inrautatit atit de mult, incil a trebuit sa-I in-
ternarn in spitalul din Schwablng. Medicii vorbeau de 0 septicemie cutanata. Dupa un
tratament Intenslv cu cortizon a facut apenolclta cu puroi. Medicul ne-a spus atunci:
<.sa fili fericiti ca a fost apendicele, alii copii capata ulcer gaslric dupa un asemenea
tratament.» Din tesle rezultase ea Martin era de curind alergic la toate ierburlle, bulbii,
peril, ciupercile ~i tipurile de polen. Din februarie 1973 pina in iulie 19~8 a fost desen-
sibilizat (adica s-a incercal inlaturarea sensibilitatii lui tata de ele). Insa tot nu s-a
obpnut nici 0 ameliorare. Din septembrie 1977, Martin bea, la statui durnneavoastra
bun, 11/2 litru pe zi din ceaiul contra psoriazisului despre care scrlef in brosura dum-
neavoastra, La inceput a baut ceaiul foarte recalcitrant, ceea ce nu ne-a mirat; doar
incercase deja atitea in vanl Pur ;;i simplu nu mai avea sperante, Prima sa constatare:
<<Mami, fac foarte mult pipil» Dupa 14 zile am intrat olrnineata in camera copiilor ca
sa-l trezesc ;;1 mi-a spus: <<Mami, nici nu m-am bagat bine in pat ~i am ~i adormitl»
Mersul la culcare era pentru Martin - se poate spune de cind era sugar - un cosmar:
minca~iml ~I scarpinari, nu putea sa adoarrna, statsa treaz ore in l?lr, chlar jumatali de
nopti, Incepind cu acest prim adormll usor, Martin a fost convlns ca cealul Ii face bine
~is-a stradult zilnlc sa-l?i goleasca stlcla. Starea pielii a inceput sa se amelioreze in
mod substantial. Ici ~i colo se mai scarpina, dar n-a mal ajuns la nlci 0 infectie de cind
bea ceaiul. Uneori nici nu putem concepe acest lucru. Din ianuarie 1978 esle fara pan-
samente si rnanusi de bumbac. Martin esle acum in clasa a IX-a a unui liceu de filolo-
gie rnooema. Anul scotar 1977/78 a fost penlru el primul in care n-a zacut bolnav
saptamini ~i luni in ;;ir. Nu va puleti imagina cum a infloril in acest an! Din seplembrie
1978 p.articipa iara~i, dupa 0 intrerupere de circa patru ani, la orele de sport ~i este
tericit. In iulie s-a incheial procesul de desensibilizare. Medicii de la spital n-au nici 0
explicatie pentru ameliorarea starii pielii sale."

in vara lui 1979 a fost la mine un medic din R.F.G., speclaltst in boli interne, cu fiul
sau de 21 de ani, care sufera de neurodermita de la nesters. linarul trecuse in tOli
acesti ani prin nlste chinur! cumplite. Cind a inceput sa fOloseasca plante Ie mediclnale
proaspete a avut ni~te reactii puternlce, ca nas infundal, presiune in zona capului.
Balle de coada-calului au fast bine suportate, cele cu priboi mai putln bine, del?iele in-
fluenlau pielea in mod favorabil. Contra uscaciunli pielii s-a folosit alifia de Hametum cu
un amestec de suc presat de nalq_a,ceea ce a avut un efect benefic. $1 in acest caz se
remarca periodic 0 ameliorare. In primul rind, convingerea ea se va vindeca s-a
transmis si pacienlului. La mijlocul lui octombrle 1979 ~i-a reluat studiile juridice.

REZULTATELE !?COLARE SLABE (Ia co pi i)

o mama mi-a povestit dlsperata ca baiatul ei de 12 ani este total lipsit de interes
pentru scoata; cadrele didactlce i-au comunicat la 0 ~edlnla cu parinlii ca baiatul nu
mai line deloc pasul la invalatura l?ica nu mai !?tiuce sa se faea cu el. Copilul, inainte
rareari bolnav !?ibun sportiv, era acum palid !?iavea caarcane adinci sub ochi; dupa
parerea mea, trebuia sa fie bolnav. Am sfatu~-o sa-l dea zilnic 2 oestl cu ceal proaspat
de urzicl cu 2 linqurite de bitter suedez. In scurtul interval de 6 saptamini pinf! la
urrnatoarea ~edinta cu pikin!ii, au survenit surprlze pentru teats partile: pentru pro-
fesori, pentru parinti ~i in final chiar pentru copil. In aoeasta psrloada scurta,

106
clasificarea sa in sus s-a accelerat in salturi: Unde avusese Tnainte note de 4 si 5, au
aparut acum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolare brusc ameliorate au stimulat copilut la
realizari tot mai bune la scoala.
Cauzele nereusltelor scolare nu trebuie sa fie Tntotdeauna numai lenevia copilului,
ci rezultatele slabe pot Ii deseori generate de crestere sau de dereglari organice, dupa
cum arata acest caz. Cets mai simple plante au ajutat foarte rapid!

SCLEROZA iN PUCI (SCLEROZA MULTIPLA)

$i pentru aceasta boala conslderata lncurablla poate exista ajutor din farmacia
Domnului. Este adevarat ca se progreseaza doar pas cu pas, Tnsa nu trebuie sa se
renunte pentru nimic In lume !;1inici sa se plarde credlnta !;ll inorederea in plantele
medicinale, un dar al Creatorului nostru catre omenirea bolnava. Atrag inca 0 data
atentia asupra faptului ea lntr-o boaUi alft de grave ar trebui folosite pe eft posibil
plante proaspete. Pentru provizia de iarna rnsa, ele se usuca,
Traista-ciobanului se spala, se taie manmt, se pune intr-o stiela pina la git 9i se
toarna deasupra raehiu de secara sau de fructe de 38-40%. Apoi se lasa 10 zile in
soare sau in apropierea rnasinii de gatit. Cu· aceasta esenla se friqioneaza de 2-3 ori
pe zj portiunile museulare bolnave. Intern, se adrninistreaza zilnic 4 cesti eu ceai de
ere!l!;1oarii 9i 2 cesti eu eeal de salvie, luate inghititura cu inghititura pe parcursul
i'ntregii zile. Frunzele pro aspete de macrisul-Iepurelul se spata 9i se preseaza i'n stare
umeda prin storcatorul electric de uz casnic. Se iau zilnic, 6 ore consecutiv, din ceas \'n
ceas, 3-5 picaturi diluate in ceai. Un efect favorabil ~ au !;li fnctionarlte cu ulei de
sunetoare, de musetel !;1ide cimbru. Peste florile culese Tnsoare, puse separat dupa
soi In clte 0 sticla, se toarna ulei de mashne presate la rece (uleiul trebuie sa stea
deasupra florilor) si se lasa 10 zile la soare sau la loc calduros.
Fiorile culese tn
scare ale sunatoarel, musetelului sl cozii-sorieelului se lasa la
macerat exact a!?aca traista-ciobanul.n. Su aceste esente se trictioneaza sira splnarli,
incheieturile 9i !;loldurile. Se recornanda 1i 0 freclie cu radaeini de tataneasa spalate,
periate, marunlite !;li puse la maeerat cu rachiu de 40%. Daca rezulta 0 anchiloza par-
nita de la !;lira spinarii, atunci se aplica faina de tataneasa sub forma de compresa
calda cu terei pe regiunea sacraia. Faina de tataneasa este amestecata cu apa pina
se formeaza un terci; ca acesta sa
poata Ii uns mai usor pe bucali de pinza, se
adauga citeva picaturi de ulei. In plus, se bea drnlneata 9i seara cfte 1 ceasca cu eeal
de coada-soricelului, se iau 3 linguri de bitter suedez diluate in ceai de plante, iar
aceasta ra~e se consurna incetul cu i'ncetul, repartizata pe parcursul intregii zile. Sint
indicate !;li compresele cu ierburi suedeze pe regiunea occiplteta, puse mai des !;li
tinuta cite 4 ore.
Nu trebLJie uitate baile de sezut cu virfuri de molid, sunatoare, museter, salvie,
coada-sorlcelului, eimbru !;li eoada-calului, fiindca toate aeeste plante au un efect
bun ln paralizii. Se calculeaza 100 grame de plante pentru 1 baie. Se lasa peste
noapte in apa rece, se incalze!;lte totul a doua zi !;li se toarna i'n apa de baie. Apa de
baie !rebuie sa acopere rinichH, durata baH- 20 minute, sa se transpire pe urrna 1 ora
i'n pat. Aceasta apa de baie mai poate f folosita de 2 orl, turnindu-se inapoi peste
plante !;liincalzindu-se. Tn timpul unei saptamini artrebui utilizata 0 slngura specie de
plante. Deosebit de indicate ar f baile complete de cimbru, care actioneaza asupra
muschilor' !;li a tesuturilor, dar nici baile complete de urzici, cu irigarea sanqvina mi-
racutoasa pe care 0 stirnesc, nu sint de neglijat. Se folosesc 200 grame pentru 1 baie;
sint pregatite exact la fel ca baile de sezut; si aici se poate intrebuinta de 3 ori la rind
aceeasi aoa de baie. Inima trebuie sa stea in atara apei.

1 este in Austria nota maxima, cchivafind cu 10 de la noi (n. tr.).

107
 o experienta noua ~i buna 0 reprezinta compresele cu frunze de brlnca-ursului
(Heracleum sphondylium), puse pe tot corpul, Frunzele de brinca-ursului (numna in
popor ~i crucea-pamintului, talpa-ursului sau urechea-porcului - este considerata eel
mai bun nutret pentru iepuri) se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor
de tailei ~i se presara pe 0 pinza in care este invellt bolnavul, care va f apoi
impachetat cu un prosop de baie pentru menpnerea caldurii ~i lasat asa 0 noapte
intreaga, Daca se remarca 0 nelinlste sau 0 indispozitie in locurile deosebit de sensi-
bile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insa, el simte actiunea Iortelor
tamaduitoare care pornesc de la frunzele de brinca-ursului !?i adoarme bine. Foarte
des survine 0 ameliorare vizibila. Vreau sa atrag atentia !?i asupra unei schlmbart in
hrana in cazul sclerozei multiple, care da !?iea rezultate remarcabile.
o releta de leac deoseblta a acestei boli considerate incurabile ar fi laptele de
iapa. Tntrucft cresterea cailor incepe sa fie astazi din nou la moda, ar fi posibila procu-
rarea unui asemenea lapte. 0 cuno!?linta mi-a scris ca cnise cu ani in urma ca un cio-
ban batrin ajutase sa se vindece cu laptele de iapa un sir de bolnavi considerati in-
curabili.
Tncontinuare, relatarea unei bolnave de scleroza multi piA, cu afectiuni museu-
lare ~I pelviene: "Sfalurile dumneavoastra de a friqiona spatele seara cu esenta de
coada-soricennul, iar picioarele dimlneata ~i seara cu esenta de traista-ciobanului si de
a pune comprese cu ierburi suedeze pe regiunea pelviana Ie-am urmat zilnic. Beau,
de asemenea, ceai de pufulita cu bitter suedez, dlmlneata, pe stomacul gol, 0
lumatate de ora inainte de mlcul deJun. Dupa aproximativ patru luni pot sa spun ca
sfaturlle dumneavoastr!! sint foarte bune !?itratamentul cu plante medicinale a inceput
sa-l?1taca efectul. Spasmele cumplite din picioare cedeaza treptat l?inu mai sint atll de
dureroase. Sint anumite zlle cind pot deja sa tac c~iva pa!?iprin loculnta, tara sa ma tin
de mobile l?i pereli. Vezica funqioneaza iar~i normal. Ciclul Imi vine la 3-5 saptarnini,
dar nu mai dureaza decil 3-5 zlle. Este 0 reafizare pentru mine, chlar daca e una mica.
Scleroza multipla este 0 boala foarte indaralnica l?i are multe fenomene secundare.
Beau bitterul suedez zilnic in cantitati mici, pus in eeai de urzici, de coada-sonoelulul l?i
de creti!?oara. Am facut experienle bune l?icu rostopasca. Sub ochlul sting aveam de
ani de zile 0 crustA groasa, care incepuse cu timpul sa tot ereasca inspre ochi. Am
folosit tot felul de medicamente prescrise de doctor, dar nlci unul nu rn-a ajutal. Am
incercat atunci cu sucul de rostopasca (rostopasca pusa la macerat 10 zile in rachiu
de secara). Acum crusta aproape ca a dispanrt. Ma bucur atit de mult de eel mai mic
succes care ma stimuleaza sa continui zilnic. Pentru iama, mi-am facut 0 provizie
b09..atade plante.
In legalura cu discurlle Intervertebrale am citit intr-o carte de medicina a parintilor
mel ca este Indicat sa se rada bulbi de bujori !?isa se faca baie cu intuzia lor. Se pare
ca bujorii sint buni pentru coloana vertebrata ~ pentru creier. Am facut deci doua bai:
Am pus la macerat bulbi de bujor in rachiu de .secara ~i am turnat si din aceasta
ssenta in intuzia in care m-arn imbaiat 20 minute. In ziua urmatoare nu mai aveam nici
o durere de discopatie. Au trecut de-atunci 3 saptamini ~ durerile nu s-au repelat."
La 0 prelegere ,inuta de mine in RendsburgjRF.G. se suie 0 doamna pe podium ~i
povesteste ca acum Irei ani era inca in scaun cu rotile. Urmind toate indicapile din
.Farmacia Domnului", starea i s-a ameliorat am de vizibil, incit poate sa rnearqa iar~i
normal si se simte un om sanatos. N-a avut cum sa culeaga plantele proaspete din
natura, ci le-a curnparat in stare uscata, Admiratia pentru etortul depus de ea ~i pentru
volnta de a nu ti cedat a tacut sa lzbucneasca in saJaropote de aplauze.
Mongoloizii sau copiii paralizatl cu spasme, respectiv handicapati sint tratati cu
aceleasi plante pe care Ie 9asili aici in tratamentul topirii substantel osoase si al
aclsrozei multiple. N-am deslule cuvinte ca sa recomanq frectiile cu esentele
rnentlonate ~i mai ales baile de plante datatoare de viata. In multe cazuri, cauza

108
paraliziei cu spasme la copii rezida In comportarea mamei In timpul sarcinii. Pe linga
!igari, alcool, droguri, si.cateaua naturala ar trebui evitata fn aceasta perioada. $i copiii
cu tulburari de vorbire ar trebui supusi acestui tratament. Important este In toate cele
patru cazuri sa se aplice comprese cu ierburi suedeze (a se vedea articolul "Ierburile
suedeze") pe regiunea occipitala.

SOMNUL NELlNI~TIT (Ia copii)

Cind copiii se agita In timpul somnului, rasucindu-se dintr-o parte in alta fara a gasi
llniste, ajuta imediat, in masura in care locul culcusului nu se afta sub influenta ra-
diatiilor, 0 bale cu flori de tel. Se umple 0 galeata ceva mai mare cu flori de tei pina la
jumatats ~i se lasa sa se moaie peste noapte In apa rece. A doua zi, se incalzeste i?i
se toarna In apa de baie; durata baH - 20 minute. Acsasta baie cu flori de tei se mai
poate folosi de 2 ori daca se reincalzeste, Fiorile de tei ar trebui culese in soare, daca
acest lucru este poslbll. •

SUGHITUL
Un ceai neindulclt din ssmlnte de marar este un leac placut i?i prompt in sughit. 1
lingura de ssmlnte de rnarar la 1/4 litru de apa; se opareste: repaos - 3 minute.

TOPIREA SUBSTANTEI
, OSOASE
Saminia pulverizata sau rnacinata a schindufului da rezultate bune In caz de
topire a substantei osoase, la fel ~i In caz de umflaturi la os sau 05t~omlellta
(Inflamalla mliduvel psoase). Se beau zilnic 2 cesti cu ceai de ccada-scrtcelutul,
repartizate in 4 portii, In doua jumata~ de cesf se pune de fiecare data 1/2 lingurita de
ssmlnte de schinduf. Bai complete de coada-sorlcelului din 200 grame de plante, du-
rata baH- 20 minute, inima in afara ape] (apa de baie, reincalzita, mai poate fi utilizata
de 2 ori); a se folosi 0 data pe luna. In atara de aceasta, trupul se unge zilnic cu
esenta de coada-soricelului. Se umple a sticla cu flori culese In soare, se toarna peste
flori rachiu de 38-40% ~i se lasa sa stea 10 zile la soare.

TRANSPIRATIA NOCTURNA
Ca leac de casa contra transpranel nocturne se foloseste din vremuri indepMate
mult apreciata salvie. Ea este oparita ~i bauta dimineata, pe stomacul gal, 0 perioada
mai lunga de timp. Va extfage din organism acele substante care declanssaza
transpiratla in timpul noptii. In vechile ca~ despre plante medicinale se gasel?te ca
leac babesc eficient impotriva acestei indispozitii urmatoarea cornpoztie de plante:
cite 20 grame de salvie, creli~oara ~i coada-calului. Se oparesc, se lasa sa stea
putin l?ise bea 0 perioada mai lunga 1 ceasca din acest amestec de ceaiuri inainte de
micul dejun. Plantele fortifica Intregul organism l?ii'nlatura astfel transpirapa nocturna.
Cind am fast pentru ultima oara la cura la baile Kneipp, rn-a abordat 0 doarnna
batrina, spunlndu-mi cit sufera din cauza transpirauei nocturne l?i intreblndu-rna ce
poate face. I-am indicat ceaiul de salvie, 1 ceasca seara, inainte de culcare. Dupa
c1teva zile am intTInit-o la plimbare. Nu-i venea sa creada cum de scapase de aceasta

109
transpiratie nocturne dupa ce bause doar 4 cesti cu ceai de salvielArn rnsa impresia·,
i-arn spus rizind. Ilea trebule totusi sa credeti cil plantele aluta rapid '"

TREMURUL MEMBRELOR
Pentru aceasta boala se pun 50 grame de sunatoare, 20 grame de poromrc
(untul-vacii), 20 grame de clubotlca-cuculul ~i 10 grame de boabe de lenupar, cu
rachiu de secara sau de frucle de 38-40% 14 zile in soare sau in apropierea marinil de
gMt. Se iau din ora-n ora 15-20 picaturi puse in cealul de plante ce urrneaza, din care
se beau zilnic 3 ce!?ti(Ia 1 ceasca - 1 linguri!a cu virf). Cornpoaltta cealulul este: frunze
de frasin, flori de sunatoare, coada-sortcelutul, salvie ~I coada-calului cite 20
grame - totul se amesteca blne. In afar~ de aceasta, se fac bai de sszut cu virturl
proaspete de molid, sunatoare, coada-sorlceluful sau clmbru - pentru 1 baie de
sezut se iau 100 grame de plante. Intrueil actiunea externa a plantelor accelereaza
reusita. se fae 3 bai de sezut la 14 zile (a se vedea "Bal de sezur la "Partea generala").

VIERMII
Dintotdeauna, sernintele de dovleac au fost considerate de mare ajutor contra
viermilor. In caz de oxiuri la copii, se dau zilnic 10-15, iar la adult! 20-30 sernlnte de
dovleae decojite, pe care cOjila (pielila) lina, suonre trebuie sa rami'na neaparat ~i care
trebuie mestecate foarte bine. Dupa aproximativ 1 ora se ia 1 lingurila de ulei de ricin.
$i pentru 0 cura contra teniei se recornanda cu caldura sernintels de dovleae. La 0
dieta severa se mesteca bine in 4 pol1ii 80-100 ssmlnte de dovleac decojite (cojita fina,
adica pier~a, raminel) !?idupa lora se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca ar trebui, in
caz de 0 prima nereu~ita, sA se Ineerce inca 0 data acesasl cura, nu apar fenomene
secundare daunatoare. Contra limbricilor ajuta leacul babese cu morcovi sl sfecla-
roste. Nu numai sucul crud de varza-acra poate duoe la eliminarea limbricilor, ci ~i
consumul hreanului ~i al cepel. $i usturclutfiert ih lapte aduce un ajutor rapid.

ZONA ZOSTER
Sucul emollent al urschelnltel (Sempervivum tectorum) inlAturA foarte rapid dura-
rile adinci provocate de zona zoster. Se desplca taind de-a lungul 4-5 din frunzele
carnoass !?ise pun pe 0 farlurle. Seva care iese la suprafata se unge de cileva orl pe
zi pe locurile suferlnde. Sucul poate Ii stors din Irunze ~i cu ajutorul storcatprulul elec-
tric de uz casnic. Bolnavul slmte deja dupa prima ungere efectul benefic. lntr-o carte
vache des pre plante medicinale se gase~te urrnatoarea releta:

25 grame de scoarta de stejar Se pun intr·un litru de apA race 4 linguri

10 grame de creji;;oara de plante bine amestecate, se lasa pe
20 grame de ovaz foe pina aproape de fierbere; sa ia de pe
10 grame de mu~lel foc ~i se lasa sa stea 3 minute. Cu infuzia
25 grame de salvie calduta se tamponeaza locurile bolnave
10 grame de sulfina-alba (trifoi·mare) de mai multe ori pe parcursul zilei. Res-
turile plan1elor se apllca peste noapte,
user rncalzite !?ipuse intr-o bucaliea de
prnza pe locurile afectate de zona zoster.

110
 SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA

CANCERUL GANGLIONILOR LlMFATICI

Se umple 0 sticia pina la git cu maghiran din ultima recolta, se toarna ulei de
masline ~i se tasa sa stea 10 zlle in soare sau in apropierea rnasinil de gatit. Se ung
ganglionii bolnavi cu acest ulei de maghiran, precum i?1cu allfie de flllmica sau ulel
de sunatoare (a se vedea articolele"Filimica"~i .Sunatoarea'),
Frunzele proaspete de patlaglna-Iata sau pmlaglna-ingusta, de brusture (numit
st captalan, frunzele sale marl ca 0 palarie se gasesc pe pante de piraie ~i margini
umede de padure), dragalca proaspata sau tulpinile ~i frunzele proaspete de
fillmlca sint spalale ~i zdrobite pe un fund de lemn cu sucitorul de taitei. FrunzeleIre-
buie zdrobite cit sint umede, pentru ca apa ajuta ca seva sa fie sxtrasa din frunze.
Apoi se apllca alternatlv terciurile de frunze pe gangllonli IImfaticiatectatl. Bolnavul
insui?iva srn] cel mai bine care tereide frunze are efect mai benefic.
Daca opsratla a avut deja loc, se pot pune pe linga terciul de frunze proaspete ~i
comprese de 4 ore cu bitter suedez - se pot face ~i frictionari cu el -, precum !?i
comprese cu aburi de coada-ealului, stind cite 2 ore in pat (a se vedea pentru am-
beIecomprese "Partesgenerala").Interntrebuie sa se ia nsaparat, in inghitituri mici pe
parcursul zilei, 11{2-2 litri de ceai dintr-un amestec obtinut din 300 grame de filimiea,
100 grame de coada-calului, 100 grame de coada-sortcetulut si 100 grame de urzici
- 1 lingur~acu virf la 1/4 litru de apal Gele3 linguri de bitter suedez indicate 9i in tra-
tamentele cetorlalteboli canceroasen-ar trebui neglijatenici in cazul de fala.
la bolile maligne ale ganglionilor limfatici se ajunge foarte frecvent la umftatur!
intarite de brate 9i de picioare, la asa-numitul elefantiazis. Bralele sau picioarele
incep sa se urnfleputernic, devin insensibile9i tari, bolnavulare il1']presiaca membrele
suferinde atirna de trupul sau asemenea unor bucati de lemn. In acest caz se pot
aplica toate compreselecu terci de frunze enumeratemai sus, incepind de la gangli-
oni, dar terciul poate sa acopere ~i portiunile umflate. Unice sint rnsa In aceasta
sltuatie frurizele de brtnca-ursulul, 0 planta umbelifera vivace, l}!Jmitain. popor ~i
crucea-pamlntului, talpa-ursululsau urechea-porcului,care este raspindita pe cimpii,
grohoti~uri, pasunl, razoare umede ~i prin cringuri umbroase ~i care straloceste.cu
florile ei albicioase,uneori roz deschis.Plantadomina cu frunzelesale cu cinci sau mai
mulli zimti ~i asemanatoareunor gheare, unor labe restul vegetaliei de pe cfmpii ~i
pa~uni. FrunzeleSlntfoarte cunoscute ~i ca nutre; excelent pentru iepurl. Laptareasa
mea rnl-a povestit ca vacile f~i cauta totdeauna In fi'nul proaspat intn aceste frunze
marl. Frunzelese culeg In cantlta\imai mari, se spala, se zdrobesc in stare urneda, se
aplica local peste noapte i?i se leaga blne. Aduc bolnavului ca prlntr-o minune
usurareain starea sa lipsitade sperante,
$i nalba, lasata sa se moale peste noapte in apa rece, aduce alinare prin Inter-
mediul bailor. Acestea contribuie la retragerea trsptata a umflaturilor bratelor 9i pi-
cioarelor. Plina de promisiuni este si ungerea acester umflaturi tumefiate cu sue
proaspat de macrlsul-iepuretul (a se vedea "Macri9ul-iepurelui").

CANCERUL INTESTINELOR
1 lingurita rasa de radacini de obliqeana este lasata peste noaple cu 1/4 litru de
apa rece, dirnineatase incalze9te9ise strecoara.Din acest lichid se ia cite 1 inghilitura
chiar inainte si imediatdupa fiecarernasa- adica 6lngh~ituri pe zi, nu mai mult!
111
 in afara de aceasta, este necesar urmatorul amestec de ceaiuri: 300 grame ,de
flHmicl, 100 grame de coada-soricelului !?i 100 grame de urzici (amestecate bine).
Se-ia de-aici pentru prepararea ceaiului 1 lingur~a cu virf la 1/4 litru de apa. Ratia pen-
tru 0 zi este de 11/2-2 litri de infuzie.: Bolnavul bea exact dURa ceas la fiecare stert de
ora sau 0 data la 20 minute cite 1 inghititura; in acest mod, ceaiul este bine acceptat
de catre stomac, Experisnta arata ca datorlta acestui ceal inapstenta bolnavului este
inlaturata rapid. .
Mai departe, se scoate din ralia zilnica de ceal cite 1/2 ceases dlrnlnsata, la prlnz i?i
seara lhainte de fiecare rnasa, se adaugs cite 1 lingurs de bitter suedez i?i se bea
aceasta cantitate de fiecare data pe jurnatate, rnghilitur~ cu inghi\itura, 1/Z orll inalnte i?i
1/2 orll dupa fiecare rnasa, Dacll bolnavul nu suporta cantitatea. de bitter suedez,
adaosul se poate reduce la cite 1 IIngurita de bitter suedez.
Cealul trebuie pastrat cald intr-un terpios. in atarll de aceasta, se pun comprese
cu lerburi suedeze pe tot abdomenul. ·In acest scop, se ia 0 bucata mare de vata,
care se umezsste cu picflturi; ea se intlnde in strat sublire peste burtll. $1compresele
cu aburl de coada-calului usureaza durerlle, De aceea trebuie apllcate cit se poate
de des, eventual cite 2 ore dimineata ~i dupa-amlaza in pat ~I apoi peste noapte (a se
vedea pentru ambele comprese "Partea generala'~.
La 1 octombrie 1979 a venit la mine din Hamburg_cuplul Helmut !?I Berta E. sa-mi
rnulturneasca pentru ajutorul primft prin brosura mea "SlInatate din tarrnacla
Domnului". Doamnei Berta E., in virsta acum de 53 de ani, i s-s.format, dupa 0 cad ere
pe scara, 0 tumoare petvtana, insotita de dureri puternlca. In ianuarie 1977 a fost
supuss intr-o clinica hamburgheza unei operatii, al carel diagnostic a sunat asa:
Tumoare inopsrabila din cauza sxcrescantelor mar£! Dup? 7 saptamini de spital !?I 0
cad ere totala a parului, a fost externata in februarie 1977. In acel moment, doamna B.
stia deja ca este bolnava de cancer. In noiembrie 1978, bolnava s-a intern at din nou in
acslasl spital pentru tratament. De data acaasta s-a efectuat 0 Ulietura abdorninala pe
partea dreapta, lara~i a fost tratata sapte saptamini in spftal. La un tratarnent ulterior,
in februarie 1979, s-a constatat in partea stinga aodornlnala supsrloara 0 tumoare
chistica mare cit un cap de copil. La 20 martie 1979, femeia a fost operata din nou.
Medical s-au constatat, fara nlci un dubiu, metastaze. Pacienta a fost hranita artificial
timp de 5 saptamini, dar nu s-a lhregistrat nici 0 amellorare a stllrii ei. Chiar l;ll hrana
pasata era varsCjtadupa scurt timp. .
In aceasta perloada, medicii i-au comunicat sotulul ca sltuatla sotlel sale era fara
scapare. Seaderea rapida a greutalii de la 80 la 62 kilograme era ~i ea concludenta, in
acest moment, domnul E. a primit cadou bro~ura mea "Sanalale din farmacla
Domnulul". $i-a facut rost urgent de citiva litri de blttsr suedez, de ceai de fillmica, de
urzica :;Ii de coada-soricelulol, ca l;ll de radacini de obllgeana dintr-o farmacie
hamburghez8. Cu acordul medicilor care 0 tratau lh spitalul din Hamburg, bitterul
suedez a fost aplicat sub igl!!18 de comprese pe rntregul abdomen, asa cum este
descris in brOl;lura. Doamna Berta E. a 5atrt-cealt:lrile-aeplante ~"'cele 6 inghilituri
de qeal din radac1ni de oblige ana.
In decursul a 48 de ore dupa folosirea cursnta a celor de mai sus, a survenit 0
schimbare in bine pe care n-o mai spera nlmeni ~i care a surprins extraordinar intregul
corp medical !;iipe tof cei implicali. Dupa 10 zile, la 24 aprilie 1979, pacienta a fost ex-
ternata pentru a fi tratata in continuare ambulatoriu, fiind considerata de medici Intr-o
"stare a saniUa\ii relativ buna", Doamna E. a fost insa dupa externare atit de slabita,
incit limp de cileva saptamini a trebuh sa stea la pat Tratamentul fitoterapeutic a fost
continuat cu constiinciozltate. Starea generala is-a imbunata!it din saptamina in
saptamina. Pofta ei de mincare putea fi din nou considerate drept buna, iar cresterea
in greutate progresa continuu. Domnul Helmut E. a relatat mai tirziu intr-o scrisoare din
8 august 1979 ca acest .rniracol" s-a infaptuit doar de catre mlha binecuvintata a
'Of) I>t!vki- .
112
Domnului. Mulli dintre prietenii, cunoscutii 9i rudele lor au devenit prietenii plantelor
medicinale din cauza acestei intimplari. Helmut E. scrie In final, printre altele: IISopa
mea 9i cu mine autorizarn in mod expres publicarea <<CaZului nostru», pentru a reda
astfel speranta oamenilor care cauta ajutor."

CANCERUL LARINGELUI
Pentru aceasta boala este nevoie mai ales de nalbe proaspete. Nalba 19i pierde
prin uscare 0 treime a fortei ei curative. Sa fie deci neaparat proaspete plantele care
SE lasa peste noapte in apa rece. Sint necesare zilnic 4 cesti cu ceai pentru baut sl 6
cesti pentru clatit sau gargara, adica in total 21/2 litri. Se calculeaza 1 lingurita (cu virf)
de' plante la 1 ceasca. Se pun plantele seara In apa rece si se lasa sa stea pina in dl-
rnineata urrnatoare, apoi totul se lncalzeste, se filtreaza 9i ceaiul se pastreaza intr-un
term s clatit cu apa fierbinte sau se incalzeste de fiecare data In bain-marie. 4 cesti cu
ceUI _'nt baute inghilitura cu inghilitura, 6 cesti sint intrebuintats pentru gargara ~i
clatirf.
Aceste 10 cesti fac ca boala maligna existenta a laringelui sa se retraga curind,
chiar !iii atunci dnd ea se afla deja in ultimul stadiu. Resturile de plante de dupa pre-
pararea zilnica a ceaiului se lasa In ibric !iii se incalzesc seara cu putina apa, Plantele
se arnesteca cu faina de orz (care se poate procura de la mori sau de la magazinele
specializate In alimente naturale bog ate In vitamine) 9i se incalzesc din nou. Terciul
cald este intins pe 0 bucata de pinza cu care se intasoara zona laringelui. Se mai
leaga separat deasupra si 0 bucata calda de pinza. Dupa prima cornpresa, bolnavul
simte deja 0 usurare, iar adesea Ii revine in a patra sau a cincea zi vocea pierduta.
Acelasi tratament ca In cazul cancerului laringian se aplica in cancerul esofagului.
Pe linga compresele calde cu terci de orz se p0n noaptea si comprese cu aburl de
coae'a-calulul (a se vedea pentru compresele cu aburi .Partea generala" 9i .Coada-
calului") 9i se face gargara adinca tolosind dragaica proaspata (a se citi 9i .Cancerul
limbii").

CANCERUL LlMBIl
Di~qaica proaspata 9i rnaruntita este oparita 9i lasata in scurt repaos. Se calcu-
leaza 6-8 cesti pe zi, pentru 1 ceases se toloseste 1 lingurita cu virf. Se clateste !iii se
[ace gargara pe tot parcursul zilei cit se poate de adinc, dupa care ceaiul este scuipat.
In intervalele dintre 2 gargare se bea din cind Tn cind cile 1 inghi!itura de ceai.
l.)mflaturile se retrag rapid, durerile cedeaza adesea Inca din ziua a patra sau a cincea.
In majoritatea cazurilor nu mai sint necesare razele. Prin gargara, clatit si baut de ceai
de dragaica, pacientul se va sim!i Intr-un timp surprinzator de scurt eliberat de orice
atectiune. .

CANCERUL OASELOR
Se beau zilnic 4 cesti cu ceal de ccada-eorlcelulul. intruclt aceasta planta are un
efect favorabil asupra maduvei osoase mai ales prin actiunea sa hernatopoetica. La
aeeasta se adauqa 2 cesti cu ceai de filimici si 2 cesti eu ceai de urzici ca mijloc
depurativ (plantele sa fie pe cit posibil proaspete!). La 1/4 litru de apa se
intrebuinteaza 1 linguri!a (eu virf) de plante. Se adauqa la 1 ceases eu eeai 1 lingura
pe bitter suedez 9i se bea 1/2 ora lnaints 9i 1/2 ora dupa fiecare masa clte 1/2 ceases.
In acelasi timp, se fae de mai multe ori pe zi frectii eu tincture de ccada-sorlcehnul (a

113
se vedea .Moouri de folosire" la .Coada-sorlcelolul"). tlnctura de tataneasa (a se ve-
dea "Maduri de folosire" la "Tataneasa") si bitter suedez.
Oaca s-a constatat totusi 0 tumoare la os, atunci se urrneaza tratamentul de la
.turnori maligne". Daca dursrlte de oase provin de la metastaze, trebuie tratat fiecare
loc de unde porn esc metastazele.

CANCERUL ORGANELOR PELVIENE (GENITALE) -

.
bolile canceroase ale ovarelor si ale uterului
Se preqatesc zilnic l1i2-2 litri de ceai dintr-un amestec de plante din 300 grame de
filimica si 300 grame de coada-scricelutul. Pentru aceasta slnt necesare 6-8 linqurite
(cu virf) de plante. Ratia de ceai se bea Incetul cu incetul, pe parcursul zilei. 3 linguri
de bitter suedez slnt diluate cu ceai 9i luate in portii repartizate inainte 9i dupa fie care
rnasa.
In plus, se fac saptarninal bai de sezut cu coada-scrtcetufu! (a se vedea .Moduri
de folosire" la .Coada-sortcelulor'). Apa de baie de la prima baie de sezut este turnata
inapol peste plante si, remcalzita, mai poate fi folosita de 2 ori. Saile de sezut cu
coada-sortcelulul pot fi facute insa 9i zilnic daca bolnava Ie suporta. In caz de crize
dureroase ar trebui aplicate in plus comprese cu aburi de coada-calului ~i compre-
se cu bitter suedez (a se citi descrierea lor la .Turnori").
lata 0 scrisoare din partea unei femei din R./R.F.G., din 4 februarie 1980: .Simt ne-
voia sa va scriu l?isa v~ rnultumesc. Din decembrie 1978 am zacut patru luni la pat qu
doua vertebre rupte. In acest interval v-am putut studia brosura pe indelete. In
februarie 1979. cumnata mea a fost trimisa acasa din spital ca fiind fara sperante, caci
avea cancer la organele genltale. Medicii i-au spus fratelui meu ca sotia lui ar mai
putea trai vreo patru saptamini 9i ca nimic n-o mai putea ajuta. Nu mai era in stare nici
sa rnanince, iar in camera plutea un miros de putrefactie. Atunci a incercat cu plantele,
conform brosurii durnneavoastra. A baut zilnic 21/2 litri dintr-un amestec de plante, 9i
anume coada-scricelulul, urzica ~i filimica, iar dimineata, la prinz 9i seara dilua cite 1
linqura de bitter suedez intr-o ceasca cu ceai. $i-a pus 9i comprese cu ierburi
suedeze pe zona organelor genitale. In scurt timp i-a revenit apetitul, al?a ca a putut
minoa din nou, iar mirosul de putretactie a disparut. Au fost eliminate din vagin niste
bucati mari, negre, de care s-a speriat la inceput foarte tare. Dar asta a fost de tapt
curatlrsa. Astazi i9i vede din nou de gospodarie, gate9te si merge la plimbare. Medicul
ei curant, care a primit raportul spitalului, n-a mai pomenit niciodata asa ceva. Noi fnsa
stirn ca sint minunile din farmacia Domnului."

CANCERUL PANCREASULUI
Aici se aplica acelasi tratament ca la "Cancerul intestine lor" (a se vedea la pag.
112).

CANCERUL PIELII
Daca este vorba despre 0 boala maligna Inca inchisa a pielii, atunci locul afectat
este tamponat de mai multe ori pe zi cu seva galben-portocalie de rostopasca.
Oamenilor care n-au posibilitatea sa-9i ia din gradina sau din natura frunze 9i tulpini
proaspete Ie recomand plantarea rostopascai intr-un ghiveci. Daca boala este deja 0
rana deschisa, necrozata, cu secretle rau mirositoare, se fac spalari 9i imbaieri

114
alternative cu infuzie calduta de coada-calului si cu ceai de nalba obtinut In extract
rece. Marginile ranilor sint rnai Intii unse cu suc de rcstopasca 9i, cind acesta a intrat
In piele, cu alifie de filil'TItca (a se vedea articolul jfillmica"). Frunzele de patlagina-
lata ~i de patlaglna-ingusta-;- spalate, zdrobite 9i frecate plna se tormeaza un tercl de
frunze, se pun direct In rana deschisa. Daca bolnavul nu suporta la inceput acest terci
de frunze din cauza presiunii sau a tractiunii puternice, terciul este dat deoparte; se
spala locul din nou 9i se incearca iarasi aplicarea terciului de frunze, plna ce bolnavul ii
simte efectul binefacator. Se pot pune 9i peste noapte compres . fuzie de
coada-ca'ului sl nalba. Intern, trebuie luate pentru curatirea slngelui zilnic 4 cesti cu
cea' de urzica, ventrtllca, filimica ~i coaoa-soncefutui, amestecate in parti egale. Se
toloseste Hingorita cu virf din acest amestec pentru 1/4 litru de apa, Plantele se
oparesc si se lasa sa stea pupn.
Se Intl'mpla uneori dupa indepartarea prin opsratie a unor alunite sau a unor mici
noduli tari pe piele sa se formeze boli de piele deschise, purulente 9i umede, care au
caracter malign. Aici se apllca acelasi tratament ca la raniIe deschise, necrozate, cu
secretil rau mirositoare pe care Ie-am rnentionat mai sus. Oaca suprafetele deschise
slnt raspindite pe tot trupul, atunci se fac bai com.£!ete cu coada-calului ~i nalba, .1
Bolnavul este infa9urat peste noapte intr-un cearsat pe care s-a presarat terct de
frunze de patlagina-Iata~ patlagina-ingusta. Se inmultesc bolile maligne de piele
cu pete bine delimitate, inchise la culoare, asemanatoare unor cruste; ele pot fi unse
cu suc proaspat de dr!gaica (a se vedea .Modur' de folosire" la "Dragaica") de-mal
multe ori pe zi, cu succes. Sucul, turnat in sticlute, poate fi pastrat la frigider.
o mama tlnara, de 30 de ani, a fost operata de 0 alunita care i-a crescut brusc in
apropierea zonei axilare. S-a constatat ca era canceroasa. Au fost necesare patru
operatii grele, cacl erau prinsi 9i ganglionii limfatici. Taieturile adinci ale operatiilor de la
subsuoara erau deschise 9i inflamate. Tinara femeie era incapablla sa se ocupe de
cas a si de copii 9i era disperata. A fost solicitat ajutorul unei surori de caritate.
Compresele cu terci de frunze de patlagina-ingusta si lata (a se cauta reteta pre-
pararf la .Moduri de folosire" de la .Patlaqina"), spalaturile cu infuzie caldula de nalba
~i coada-calului, baile complete de cimbru din 200 grame de cimbru 9i ceaiul din
300 grame de filimici, cite 100 grame de coada-sorlcelului ~i urzici (Ia 1/4 litru de
apa se ia 1 linguri!a cu virf din acest amestec de plante), 9i anume 1 litru baut zilnic in
Inghitituri mici repartizate pe parcursul intregii zile - au adus un ajutor rapid. Dupa
exact 0 luna ranile erau vindecate 9i tinara femeie a putut sa-si vada iara9i singura de
qospodarle. Acestea sint minunile din .tarmace Domnului!"

CANCERUL PLAMINULUI
Se beau zilnic In inghitituri mici 4 cesti cu ceai de ccada-sorlcelulul 9i in plus cite
1 ceasca cu ceai de coada-calului dirnineata, pe stomacul gol 9i seara, 1/2 ora inainte
de cina. In timpul zilei se rnesteca radacini de obijgeana. Uchidul se inghite cu putin
ceai de coada-soricelului 9i rarnasitele se scuipa. In caz de crize de durere se aplica
peste noapte comprese cu aburi de coada-calului, iar peste zi timp de 4 ore com-
prese cu ierburi suedeze (a se vedea pentru ambele comprese .Partea general a") pe
regiunea pulmonata, eventual 9i pe spate.

CANCERUL RINICHIULUI
in acest caz se ia un ceai de plante recomandat de medicul elvetian, preotul
KOnzle, pentru scleroza renala: splinuta-de-padure, dragaica, urztca-moerta-alba

115
 ~i galbena In pan) egale, 4 cesti pe zi, baute Incetul cu Incetul. Cite 1 linguri!a de bit-
ter suedez se ad aug a in 3 dintre cesti. Slnt indicate baile de sezut cu coada-calului;
100 grame de plante pentru 1 baie se lasa In timpul noptii la muiat In apa rece, a doua
zi Iichidul Incalzit se toarna In apa de baie, durata baii - 20 minute, apa de baie se
toarna inapoi peste plante, astfel incit dintr-o baie de sezut se pot face trei. Peste
noapte comprese cu aburi de coada-calului, peste zi timp de 4 ore comprese cu
ierburi suedeze pe rinichi (a se vedea pentru ambele comprese .Partea qenerala"). 0
pertorrnanta surprinzatoare 0 reatizeaza laptele de troscot, 3-4 cesti pe zi. Peste
troscot - 1 lingurita cu virf la 1 ceases - se toarna lapte clocotit, se lasa sa stea 1/2
minut, se bea cald, In inghiiituri mici.

CANCERUL SINULUI
Tratamentul intervine dupa 0 operatie, Se ung cicatricele plna la subsuoara cu ali-
fie de filimica (a se vedea pentru prepararea alifiei articolul despre filirnica).
Ramal?~ele de la prepararea alifiei pot fi aplicate local de 4-5 ori; In prealabil, ele se
incalzesc putin. Ele singure fac ca pielea sa se netezeasca ~i sa capete 0 culoare
norrnala, Ungerea cu alifie de tilimica duce la dispartitia tensiunilor puternice care re-
zulta dupa 0 astfel de operatie si radiaza plna In brats. Daca au suferit ~i ganglionii lim-
fatici, se pune terci cu frunze de patlagina-ingusta sau ·Iata (a se vedea "Moduri de
folosire" la "Patlagina-Ingusta") de mai multe ori ~i se procedeaza In rest asa cum este
deserts la "Cancerul ganglionilor limfatici".
In atara de acestea, este indicat un amestec de ceaiuri din 300 grame de filimici,
100 grame de coada-soricelului ~i 100 grame de urzici - toate bine amestecate. De
aici se toloseste pentru preqatirea ceaiului 1 lingurita cu vlrf la 1/4 litru de apa. Ca ratie
~ilnica se prepara 11/2-2 litrbd~ie~ se bea pe parcursul zilei in in b.iiituri mici.
In plus.....se.scoate dio..aceasta P~ zilnic~Q!J _.1 ~ara inainte ~
care rnasa 1/2 ceases, se toarna in ear Iingura de bitter ~i se bea aceasta
cantitate ~ jurnatate, de fiecare data 1/2 oraTrlainte ~i 1/2 ora dUQa fiecare rnasa, In
tn9hiprurimici. -
Daca apar dureri, ar trebui puse mai des comprese cu ierburi suedeze ~c...QJIl.:_
.1'' ' prese cu aburi de coada-calului (a se vedea "Partea generala" pentru ambe Ie com-
pre~e)-:-Toate tratamentele insirate sint indicate ~i In cazul unei/lOi formari de noduli.
Intrucit sinii ~i organele genitale sint strlns legate intre ete, ar trebui luat In con-
siderare ~i efectuat ~i tratamentul care se gase~te la .Cancerul organelor pelviene".
o femeie tlnara Imi relateaza: "La coua saptarnini dupa nasterea copilului am
capatat niste intarfturi in sin ~i 0 lnflamatie a sfircurllor, insotite de temperatura ~i
dureri puternice. 0 compresa cu ierburi suedeze a facut ca peste noapte sa-rni dis-
para tot raul. Sint taranca. Intr-o zi am observat ~i la una dintre vacile noastre 0 infla-
rnatie l?i Intarituri in uger. M-am glndit ca daca bitterul suedez ajuta atit de uimitor de
repede la oameni, atunci asta ar fi posibil ~i la un animal. Am incercat acelasi tratament
~i am fost placut surprinsa clnd am avut un succes asernanator dupa scurt timp."

CANCERUL STOMACULUI
lntr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburi
suedeze timp de 4 ore; daca bolnavul este In stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sa Ie
petreaca In afara patului. Numai sa alba grija sa-i fie compresele acoperite calduros.
ca sa nu se creeze 0 senzatie de frig din cauza evaporarii. Se pun In timpul noptii
comprese cu aburi de coada-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste

116
comprese cu aburi ~i diminaata ~i dupa-arniaza cite 2 ore in pat (a se vedea pentru
ambele comprese .Partea generala").In plus fata de aceste comprese trebuie sa se
bea incetul cu incetul 11/2-4 litri de ceal, pe cit posibil din urzici ~i filimici proaspete,
amestecate in part] egale. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat stors al
miicri~ului-iepurelui, 3-5 picaturl la liecareora, baute in cealulrecomandat.
Din scrisoarea unui participant la razboi, datata iulie 1979:"Dupa intoarcerea mea
din prlzonieratin 1947am avut cancer la stomac. Doctoril m-au trlmis acasa din spital
conslderlndu-rna Incurabil. Sillt de imprejurM, rn-arn indreptat cAtre natura marelui
nostru Creator ~imi-am cautat plantele coraspunzatoare: urzlca, piipiidia, coada-
scrlcelulut l?ipiitlagina, din al carqr suc am luat 0 data pe ora cite 1 inghilitura. Dupa
numai eitevaore am remarcat ca·mi era mult mai bine, mal ales ca stomacul pasira in
sfir~it pulinul pe care-t mal puteam minca. A lost salvarea mea, De·atuncirn-arnocu-
pat series de plantele medicinale care-rrudevenisera atit de dragi !?iam avut cu ele
ntste re~ile de vindecare minunate Cae.Creatorul nostru a pus puteri tamaduitoare
enorme in natura SA.
Acum Yetiintelege ca ma sirnt deosebit de legal de fiecare om care irnphnestepnn
plantele medicinale porunca draqostei lata de aproapele sau Iii Iraie!?lemiracol peste
miraco!. De aceea sa nu va lasati in nici un caz descurajata de ataeuri, care de tapt
sint produse numai de forte obscure. Marilebucurii legatede vlndeearileprin plante se
ridiea cert peste loate neajunsurileornenesticare stirneseaSlfelde greutatil"

CANCERUL TESTICULELOR

Se inlimpla din pacate tot mal frecvent ea pe linga barbalii adulti sa lie lovip de
aeeasta boala maligna sl baietii de virsta scolara sau tinerii. Poate contribuie la
aceasta boala eatastrofal~moda pantalonilorfoarte strimli la tineretul din ziua de azi.
Adesea apar decdata, la sapUimini(ntregidupa operape,dureri insolite de umflatunin
atte loeurl. Cu toate aeestea, tratamentul trebuie faeut tara intrerupere pe Iocul de
unde a pornit boala, deci in regiunea testiculelor. Se apllca acslasi tratament ca in
cazul.Cancerului ganglionilor hmfatlci"(a se vedes la pag. 111).

CANCERUL TIROl DEI

Se face gargara foarte adinca allernativ cu ceal de drllgalca ~i de nalba. Cu

acelea!?iplante proaspete se pun comprese pe timpul noptll, Plantele proaspete se
spala, se zdrobesc pe un fund de lemn eu ajutorul unul sucltor de tailei pina se
torrnsaza un terel, se aplica local !?Ise leaga. La plantele useate,resturlle de la ceaiul
pentru gargarll sint incalzlte cu pulinli apa, sint freeate cu falna de orz (care se
gase~e la mori sau magazine apecializatein alimente naturale bogate in vitarnine),
sinl intinse pe 0 bucata de pinza, aplicate local ~ilegate. Pe parcursul Zliei se pun
vreme de 2 ore comprese cu aburi de coada-calului (se sta tn aeest timp in pat) l?i
de 4 ore comprese cu lerburl suedeze (a se vedea pentru ambele comprese .Partea
gen~rala·).
In atara de acestea,trebuie sa se consume zunic, incetul cu incetul, 11/2-2 litri de
ceai dintr-un amestec de plante compus din filimica, coada-sorlcetulul l?i urzice in
paTtiegale (1 lingurila cu virl la 1/4 litru de apat). Din rattazilnicade ceai se scoate de
3 on cite 1/2 cea~ca, se toarna in ea cite 1 lingurita de bitter suedez ~i se bea de fie·
care data 1/2 csasca repartizata 1/2 ora inainte ~i 1/2 ora dupa fieearemasa.

117
 CIROZA HEPATICA ~i CANCERUL FICATULUI

2 cestl cu Infuzle de pediculi, una bauta dirnlneata, pe stomacul gol !?i cealalta
seara, 1/2 ora inainte de cina, ajuta alit In caz de ciroza hepatica, cit !?ide boala rna-
ligna a ficatulul. InsLificien\a respiratorie care survine la aceste doua. boli este astlel
eliminata dintr-un foc. La 1/4 litru de apa se pune 1 lingurila de plante. In plus, se iau 6
ingh~ituri de ceal de rsdsclni de obligeana (a se cauta la artlcolul despre obligeana)
~i 2-3 cesti cu ceai de urzicl. Ar !rebui sa fie puse pe regiunea ficatulul, pe parcursul
zitei timp de 4 ore, comprese cu bitter suedez, iar compresele cu aburi de coada-
calului (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generala") sa fie aplicate pe cit
posibil dirnlneata ~i oupa-amiaza cite 2 ore, stind in pat, ca !?iTntimpul nOPliL
Toate compresele !rebuie acoperite cu buca!i calde de pinza, ca sa nu se produca
o ssnzatia de frig din cauza evaporeriil

LEUCEMIA

Amestec de ceaiurl: 30 grame de filimica

20 grame de ventrilica 30 grame de rostopasca
25 grame de dragaica 30 grame de urzica
25 grame de coada-soricelului 15 grame de sunatoars
20 grame de pelin 15 grame de radacini de papadie
30 grame de mJadite de soc 25 grame de barba-popii

Din aces! amestec de plante se ia 1 lingurqa ~u virf la 1/4 IItru de apa, In timpul unei
zile se beau minimum 2 IItri de ceai TnInghqrruri miei. De mare irnportanta ar ~ ca plan-
tele sa fie luate proaspete din natura, rnacar citeva din eels enumerate. Intrucil: in
leucsrrue cauza aparillel bolli trebuie cautata in majoritatea cazurllor in splinii, mal tre-
buie baute !?i 6 Inghl!i!uri de ceai din radacina de obligeana. 1 lingurila rass de
radacina de obligeans sEl lasa peste noapte Tn 1/4 litru de apa rete, 'dirnlnsata se
incalze!?!e ~I se strscoara. Se la inainte ~i dupa liecare masa cite 1 Inghi!itura. 3 lin-
guri!e (se pot admlnistra pina la 3 linguri) de bItter suedez !lint diluate In 3 casf cu
ceal de plante. Aceasla cantitate se bea distribuita de fiecare data 1/~,or1l inainte ~11/2.
ora dupa fiecare masa, Se recornanda compresele cu ierburl 'suedeze, timp de 4
ore, pe regiunea flcatului ~i a splinei, precum !?i compresele cu aburl de coada-
calului (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generals"). Ar trebui evitate toate
alimentele aeide, ca portocalele, lamille, grapefruiturile, sucurile de fructe l?i fructele
acrlsoare, crude, la fel !?imincarurile foarte sarate ~I puternic condimentate, mezelurile
9i carnea grasa. Compotul de mere poate Ii consumat in orice cantitate.
La inceputul lui noiembrie 1978 au venit la mine nlste partn!i disper.?ti inso~~ de un
baiat de 6 ani: Peter W. din N./R.F.G. avea leucemie in ultimul stadlu. Incepuse In mai
1978 cu febra si dureri in picioare. Intrudt starea lui nu se i'mbunatalea, Peter a intrat la
inceputul lui iulie 1978 pentru 11 saptamlni In spital la Mannheim. Nici dupa externare
nu s-a constatat nici 0 ameliorare. Cind l-am vazut pentru prima data, Peter nu mai
avea par, era foarte palid, obosit 9i fara apetit. Avea cearcane negre adinei sub ochi,
se vedea pe el ca era foarte grav bolnav. Copilul s-a Inviorat imedial dupa prima qaie
de cimbru {a se vedea "Moduri de folosire" la "Clmbru"} pe care i-au facut-opatinprla-
sfatul meu. Apa de bale, turnata Tnapoi peste plante, a mal fost Incalzita de doua ori,
asa ca s-au putut face trel baL Apoi a baut ceaiul de plante susmsnttonat. Copilul, de~i
era a1l1 de mlcut, i!?i lua la fieeare sfert de ora inghilitura de ceai, uitindu-se exact la

118 "rlJ""'"
ceas. $i la rnasa se linea de regimul dietetic prescris. La sfir~itul lui noiembrie 1978,
parintii s-au dus cu copilul la spitalul din Mannhelm pentru analizele de singe. Pro-
fesorului I s-a parut un mister, rezultatul anaflZelor fiind mult imbunatalit. La mijlocul lui
decembrie paml i-a crescut din nou des si Peter s-a dus iarfu?i cu parintii la analize.
Constat area a fost: .Hemoqrarna este mai puna decit cea normals .. Medicii nu stiau
cum sa explice incredibilul, inimaginabilul. In aprilie 1979, Peter a venit cu parintii in
sala din Traunstein/Bavaria supenoara, pentru a asista la prelegerea mea ca un copiJ
perfect sanatos, Erau prezenti cca. 1800 de oameni, Proporponale au fost ~i
aplauzele, cind t-arn prezentat pe Peter publicului i?i am relatat povestea suferintei
sale. $i la slirl?ltul lui octombrie 1979, parln!ii lui au venit cu ella prelegerea ~nuta de
mine in sala Jahn din Pforzheim, Ia care au participat 2200 de persoane. $i alci am pu-
tut arata publicului un copil cornplet sanatos. Peter mai bea cu sirg, dupa cum mi-a
scris in 1979 de Craciun, ceaiul de plante, mama sa ii pune tot mereu cataplasme cu
lerburi suedeze pe splina ~I git, it mai frlctioneaza :?icu ulel de maghlran (ganglionii
de la gil fusesera I?I ei in suferinta). Mi-a desenat pe 0 foaie de hirtie cu creioane
colorateJilimica, urzica ~i coada-sortcelului i?ia scns dedesubt: .Salvatorii..meil", ceea
ce gasese absolut unic. ParintHII mai duc ~i acum din cind in cind la control medical,
de!?iPeter este un baiat sanatos.
Consider controlul medical extrem de Important! $i coptinuarea consumarf ceaiu-
lui de plante !?Ia aplicarii compreselor 0 socotese buna. II fere~te pe cel care a fost
odata bolnav de cancer de 0 eventuala revenire a bolli.

TUMORILE
Preotul Kneipp atrage atentia in scrlerile sale ca minunata coada-calutul face sa
stagneze fieeare tumoars benlgna sau maligns ~i 0 dizolva incetul eu incetul. M-am
putut convlnge singuri!l de acest lucru. De ce sint ati't de pupn luata in considerare
scrierile lui Kneipp? Citor oameni bolnavl pe moarte Ii se poate oferi astfel 0 ~ss de
viata ~i de cila suferlnla pot Ii crutali cei apropla]] lorl
Cercetarile mele au dovedit ca in toate tumorile compresele cu aburi de coada-
catulul sfnt de cel mai bun ajutor. Se lau 2 mnni pline_cu coada-calutui, se pun plan-
tele lntr-o sita i?i sa atirna peste 0 cala cu apa in docot (se poate folosi i?i 0 oala de
gatit sub presiuna - 0 oala-rnlnuoe). Coada-calului aburitfl, muiata !?ifiarbinta se pune
intr-o pinza ~i se aplica acolo unde se alla tumoarea, umflatufa, abcesul, chlstul,
adenomul, melanomul, tumoarea papllara sau hematomul. In caz de boli foarte
grave sa ineepe inca de dimineala cu aplicarea compresei in pat I?isa lasa 2 ceasuri
pe locul bolnav. Dup~-amiaza se repeta punerea cornpresei tirnp de 2 ore in pat, iar
pesta noapte ea este innoita. Bolnavul trebuie sa transpire ~i sa stea la caldl Aceeasi
coada-calului poate Ii intrebuin\ata de 3-4 ori. La prinz se aplica limp de 4 ore 0 com-
press cu ierburl suedeze. Locul trebuie uns mai intn cu unturs de pore sau alifie de
fIIlmics, apoi sa aplica 0 vats urnezita cu bitter suedez, sa pune deasupra 0 vata us-
cats pentru izolatia terrnica, se acopsra cu 0 folie de material plastic ~i se leags cu 0
bucata de pinza. Cu aceasta cornprssa, bolnavul poate sa umble prin casa sau sa
!?ada. Dupa scoaterea compresei se pudreaza pielea, pentru a impiedica aparipa
mincarimilor.
in caz de tumori, abcese sau urnflaturl, care sint plasate extern, pe epiderrna, se
pune terclul proaspat cu frunze de patlagina-ingustii sau lata 91 brinca-ursului (a
se vedea IICancerul gangiionilor Iimfaticl"). Urmind tratamentul in rncd regulat ~i con-
tinuu, poate surveni inca din a cincea zj 0 ameliorare si dupa 10-14 zile un rezultat din-
tre cele mai bune. Sucul proaspat al macri~ului-iepurelui (se spala frunzele ~i se tree

119
i'n stare urneca prin storcatorul electric de uz casnic) atinge ~i el prin ungerea locurilor
bolnave pertorrnante bune.
Intem, se prescriu olrnlnsata, 1/2 ora inainte de micul dejun ~I saara, 1/2ora inainte
de cina, cite 1 cea~ca cu ceai de coada-calului, lar pe parcursul zilei 11/2-2 litri de
ceai olntr-un amestec de plante din 300 grame de filimica, 100 grame de coada-
sortcelulul ~i 100 grame de urzica (toate bine arnestecate). In acest ceai se
arnesteca.daca este posibil, de 6 on pe zi (de liecare data la un interval de 1 ceas)
intr-o cana 3-5 plcaturi de sue de macrlsul-tepurelul.
o femeie din Bavariascrie: ,N-am scns de curind ca vecinul nostru, un barbat de
48 de ani, tata a palru copH,a test tnmrsacasa din spital foarte gray bolnav I?i disperat,
avind 0 tumoara la cap si fenomene de parallzle. 0 jumatate a fetei era deja parali-
zatil ~Idin cauza parallzielochiul din acea parte stalea complet inchis. Medicii au spus
cii nu va mai deschide acel ocrn niciodata Va puteli imagina ce ne-arnrnlrat ~I bucurat
cind, la pu):inezlle dupa ce a inceput sil intrebuin\ezeconform slaturilor dumneavoas-
Ira plante din -.,larmacia Domnului», ochlul Is-a deschls din nou ~i omului jj merge
iara~i mai bine. Cind medicul lamiliei a venit sil-I vlziteze !illa vazut ochiul deschis ~I
starea evident arnetlorata,a trebuil sa ia loc pe un scaun de atlta uirrure.A fost de
parera ca asa ceva nu s-a mal inti'mplatpina acum niclodatal"
Domnul Joachim M. din B./Aligau se adreseazala 25 lunie 1979in scris redacflsl
unui ziar german: "Referltor la atacurile din presa germana impotriva doamnei Maria
Treben ~I a brosurii sale <<5!!natatedin Iarrnacia Domnului» doresc sa va relatez
cazul copilului meu: Daniela, nascuts pe 4 august 1973, a fost ingrijita de noi ci't se
poate de bine, ousa la toate examenelemedicale preventive,chiar ~i la cele mai mici
simptome de boala mergeam imediat cu ea la doctor si totusl nici un medic n-a putut
recunoaste din timp amenintarea de moarte care plana asupra copilului nostru, ci
abia ci'nd a fost prea ti'rziu.Abia la inceputul lui august 1978 s-a descoperit. Fetita
noastra fusese foarte vioaie pina atunci. Brusc a inceput sa decaos de la 0 zi la alta, a
devenit tot mai apatica ~i vesnlc foarte obosita, Dupa noi consultalii meorcale,la care
nu s-a putut stabill nicl un diagnostic precis, am internat-ope fiica noastra lntr-o clinica
de copii de ling~ Augsburg.
Dupa exarninari de zile intregl care suprasolicitau torta fizica a copilului, ni s-a
comunicat ca fetila noastra este bolnava de 0 tumoare lncurablla careia nu i se putea
veni de hac cu mijloacelede azi. Sansa de insanato~irea fost cotata la 2-5 procente,
pentru a nu ne spulbera total speranta, S-a trecut apoi la inJecliicu cortizon, ca sa se
rnicsorezetumoareainlr-atit incit sa devinaeventualoperablla.
La inceputullui septembrie 1978 s-a tOCul0 incercare de operare, care a trebuil
incheiatil in stadlul Incipient, intrucil copilul nostru risca sa-!?ipiarda tot singele, in
ciuda tuturor transfuzlilor Tumoarea se extinsese in toata reglunea abdomina Is,
napadlse complet organele cele mai importante ca ficatul, vezlcula blliara, splina 111
rlnichll, strangulase aorta ~I arterele femurals, ceea ce ne explica de ce fetlta nu mal
putea fugi. Abla aCUIn a inceput cu adsvarat perloada de chin pentru copl!. I se faceau
mereu raze ~I InJectiicu cortlzon. Nu vii putep imaglna ce a fnsemnat asta pentru 00,
parintii. Am stat in total sapte saptamini Zl de Ii la palul copilului nostru in Augsburg,
iar in prezenta sa trebula sa ridem ~i sa lim veselL Numal acest lucru !ii solicita deja
puterl sufietefiltiImense. In acelasltlmp trebuia sil privim cum fetila noastra deveneape
zi ce trecea mal pulintica ~i decAdea tot mai vlzlbll. Din cauza razelor !?iinjeqiilor cu
cortizon nu mai putea sa manince aproape nimic. 0 sAplami'nadupa operape s-a
imbolnavit de Icter, care s-a tot agravat. Lainceput, doctoril au crezut ca a fost cauzat
de transfuziilede singe.
Dupa alte examinan repetate ce durau ore in !?ira fost clar ca tumoarea blocase
scurgerea fierii; s-a propus 0 noua operape pentru a provoca 0 scurgere artificialaa
fieril. La intrebarea mea daca aceasta operatle era neaparat necesara, in loc de

120
raspuns rnl s-a pus 0 alta i'ntrebare - daca voiam sa las copilul sa rnoara din cauza
nefunctlonarll fieatului. Ar f fost 0 incereare la care copilul meu probabil ea n-ar ii
supravietult. S-a fntimplat ca exact in area perioada sala de operatie sa fie i'n renovare.
Medicul care 0 trata a fost de parere ca. de9i operatla era urqenta, se puteau astepta
eele zece zile pina ce sala de operatie va functlona iaraeyinormal, intrucit acolo existau
conditiile optime.
La loslstentele mele ne-am putut lua fente acasa pentru zece zite, cacl in acest limp
nu se putea face nlmlc in plus pentru ea in spital. Asta a fost la stin;itul lui septembrie
1978. De-abia asteptasem acest moment. Printr-o cunostlnta auzisem intre timp de
doamna Maria Treben carela apoi i-am telefonat. M-a slatuit la telelon sa iau pLantele
descrise in brosura «Sanatate din farmacla Domnului» la «Tumori maligne». In dis-
perarea noastra nu mai stlarn ce sa ne facem, iar dupe parsrea noastra nu puteam
fnrauta~ astfel nimlc, cl doar imbunata\i. Dupa cum am allat ulterior, copilului nostru I
se daduse sansa de supravietuire nv mai mult decit pine la Craciun. Doamna Treben
ne-a spus la telefon ca dupa cinci zite ar trebui sa survina 0 ameliorare. Marea minune
s-a intimplat.
in a clncea noapte, copilul nostru a inceput sa plinga, desi pina cu pulin inainte
lipase inca foarte tare de durere. Oeodata am devenit oamenii cei mai rerici~. Ce se
intimplase? Singele, care nu mal ajungea in venele de la plcloare din cauza stranqularii
vaselor sangvine, a ajuns iarsey!acolo, declansind 0 senzatle de picioare amortite. Am
avut astfsl contirrnarea ca plantele medicinale incepusera sa dea rezultat. La scurt
timp inainte de termenul fixat pentru operatie am observat 0 dlsparltie treptata a
icterului, drept care am contramandat operatia. Intre timp, copilul nostru 19i pierduse
jnsa tot parul din cauza irijeC1ii1or.P~n inainte de Craciunul din 1978 am fost iara9i fa
un control in Augsburg, la care profesorul, 0 capacitate in acest domeniu, n-a mai
constatat niei 0 tumoare. Pe baza radiograliilor s-au mai eonstatat numai pete de
calcifiere, ceea ce ne-a dat ocazia unor noi sperante. Totul s-a intimplat i'n cca. noua
saptamini. Copilul nostru se simte pina in ziua de az! foarte bine, este iara9i la fel ca
inainte eyiam putut, datorlta sfatului doamnei Treben, sa-I avem tinga noi pinf! acum
deja cu 0 jurnatate de an mai mult decit estirnasera medicii.
A9 dori sa subliniez faptul ca doamna Treben a ajutal in mod dezinteresat. Cu alit
mai mirat sint cli. doamna Treben este atacata acum in presa germana. Acesta este
motivul pentru care v-am evocat eazul nostru. - Pentru a puna totul pe hirtle, ar trebui
sa scriu un intreg roman. A~ dori sa-ml exprlm inca 0 data recunosunta lata de doam-
na Treben pentru ajutorul sau altruist. Pentru ramllia mea s-a petrecul un mare mira-
col."
Relatarea suna toarte promilator ~i se putea crede ca aici n-ar mal putea surveni
compticetll. Tumoarea, care invadase toate organele vitale, amenlntind astfel viata
rnicutei Daniela, se dizolvase 9i dlsparuss cu ramlficalil cu tot. $i totusi, copilul a murit
dupa vreo jurnatate de an. Din pacate, n-am aflat aceasta veste de la parin~, ci intr-un
mod foarte clnlc, printr-un reporter german, care s-a aliat intr-un chip nu foarte frumos
murmurului general elin presa germana Impotriva mea. Cum de s-a ajuns totusi la
acest stireyitacum nsasteptat dupa schimbarea in bine survenita in starea bolli mortale
a rnicutei Daniela? Tatal ei rni-a seris odata dupa cca. 0 jurnatate de an ca felita facuse
brusc febra; rni-a mal scris atunci ca dupa rezultatele favorabile ale analizelor medicale
Incetasera tratamentul cu plante, .dici nu se poate torta un copil atit de mic sa bea
ceai de plante". Nu, asta nu se poate. Parintii ar f putut reusi lnse eu inteligen\a si tact
sa convinge copilul sa bea ceaiurile de plante. Boala era rnortala, medicii n-au putut
ajuta Plantele din farmacia Domnului au fost cele care acusesera ajutor. Ar f ajutat eu
siguranta eylmal departe. Citi!i, va rog, la "Leucemie" relatarea despre micutul Peter W.

121
 Stat important
Cantitatea mare de eeai Indicata ar trebui rsspectata la oriee boa Is maligns.
Cantitalea care bolnavului i se pare marqpoate fi biruita cu u~urin~a, luindu-se mereu,
la liecare 15-20 minu1e, cite 1 inghi\itUra. Inainte ea stomacul sa prlmeasca urrnatoarea
inghilitura, cea dinainte este digerata. Oaca bolnavul nu mal are poM de mincare,
aceasta revine curind dupa ce a incepu1 sa bea ceal. $i digestla fncepe sa fUnCjiOneZe
normal. Consider ca toarte importanle balle complete de eimbru in cazul bo navilor
lipsill deja de orice vlaga, mal cu seama atuno cind Ie creste ~i febra. Bolnavul slrnte 0
revigorare surprinzatoare in starea sanalatii, oaca nu chiar 0 schimbare radicalit in
cazul multor boli de cancer Incurablle se tntimpla sa apara deodata ° puternica re-
tentle de apa. Se intrerupe atuncl consumul cantlla\ii de ceal Indicate ~i se beau in
schlrnb 5 zlle exclusiv 5-6 ce~ti cu eeal de coada-calulul, In inghiliturl micl repartlzate
pe parcursul zilel. Daca insa retenna de apa sa retrage in zlua a trela sau a patra, se
recurge iara~i la prima cantitate de ceai. Oaca dupa un limp apar din nou retineri de
a
apa se apeteaza lar la ceaiul de coada-calului. Cea mai important exigen\a in toate
aceste boli este controlul medical regulat. Numai medicul poate recunoaete starea
exacts a sanatal"!

FERMENTAREA LACTICA
Nu vreau sa scap ocazia de a prezenta cititorilor urrnatoarea propqnere excelenta
a doamnei Eil<e Bretschneider, din Erkrath/R.F.G., din 8 aprilie 1980: ..lntrucit sfaturiie
dumneavoastra ne-au aju1at ati't de des ~i de bina ~i am putut sfatui 9i aju1a ~I vecinii,
vreau mai Inlii sa va multurnesc din lnlrna ca a~ transmis cunostmtele dumneavoastra
inlr -un mod atit de pe intelesul tuturor,
Am primi! astazi brosura dumneavoastra <.Nlndec8ri» ~i cltesc pici ca sinteli de
parers ca plantele mediclnale ar trebui pastrate prln congelare. - In congelator se
schimba de exemplu continutul de zahar: mul~ medici naturisti Interzic paclerullor lor
bolnavi de cancer allmentele congelate, asa ca nu consider recomandabil sa se
incerca acest lucru cu plantele medicinale. Am rnsa 0 alta propunere: a conserve ~I a
pune la fermentat cu acid lactic, asa ca la varza, fasole, stecla rosie, castravetl acri.
$tiu blnaca se poate, fiindca 0 cun~tinla a Incarcat deja cu papadiile, urzlclle !?ifrun-
zele de latina. Vreau sa fac anul acesta astfel de muran prin fermentara lactica din
toata plantele medlcinale proaspete care-rnl sint la indemina; chlar ierl am luat din
gradina noastra prelucrata biologic cite un borcan de cuscrtsorl, flori de p~padie $1
radacini de papadie ~i Ie-am pus la farmentat. Este cit se poate de simplu: Sin! necs-
sare borcane care se lnchld repede ermetic, avind deschizatura pe cit poslbll alit de
larga, fnol mai tirzlu sa sa poata scoate user conunutul cu 0 lingura; borcane nu prea
mari, caci dupa prima deschidere nu mal ~n atit de mull limp (Ia frigider eca. 3-4
saptamini). Plantele curate, taiate rnarunt sin! introduse in aeeste borcane r;;i sint
apasate pentru a Ie indesa cit se poate de tare (ca la varza acral. Apoi se Introduce in
fiecare borcan 1 lingur~a de zer proaspat sau de zeama de varza acra, !acute
bineinleles in casa, nu de conserve, ~i se umple cu apa, asa ca sa nu mai fie aer prin-
tre plante. Tolul trabuie sa ajunga doar pina la cca. 2 centimetri sub buza borcanulul,
pentru ca va fermenta. Apoi se lasa 2 zile la loc eald pina incepe sa fermenteze:
Atenlie sa nu dea pe-atara: este necssara 0 farfurloara dedesubt - ~1dupa cele 2 zile,
la pivn~a. Procesul de fermenta~ este incheiat dupa 5-6 saptamini. Cum produsele
fermentate lactic sint deosebft de indicate persoanelor bolnava de cancer, ~i plantele
medlcinale pastrate aslfel ar trebui sa fie de ajutor."

122
 INDEX ALFABETIC

Abcese 11.17.24.53,119 ale auzului datorate racelli 90 bronslta 11.42,46,47,60,71

- ale cavil~!il bucale 56. I02 • ale bronlllilor 47 · cronlca 14,19.46
- alo coapsel30 • ale cailor urinare 44.65,69
- dent are 56 • ale lumlltorilor 47 Caloul (platrtt) 17.42,48
acccso: - ale grngiel 35 • blliar 39.91,103
- de lstene 58.72 • ale glandelor 42 -l'anaI18,I02
• de nCbunle 20 ale laringeIui 35 - vszlcat 16.18.102
aclouata gastricll 38 ale maduvei osoasa 22 cancer'
acnae 35,40,88 • ale maduvel spinarll 55 • al asolagulul 113
acLlvltste: - ale mu,chlulul cardiac 24 - ailicatului 118
- billara 39 • ate organelor peMene - al ganglionllor limiatici 111
- carcnaca 19.73 (genrta1e)23,33,44.56.69 • al glandei tiroide 117
- hepatica 39,64 - ale pancreasului 94 • al glandelor 42
- lntesnnata 22 - ale singelui 66 - allnlestinelor 37.80.81.111
- renata 22 - ale Ulerulul (uterine) 26 - allaringelui 12.27.113
adenom 119 - aroculare (ale incheietunlor) · allimbii 26.113
agilal'e 73 24.44.n - al oaselor 113
alcool (InterdiC!le stricta) 82 - biliare (ale veziculel billare)39. - al organelor pelvlene 21,114
alergie 66.99 53.66.80 - al ovareior 114
- faclalll 11 - cardiace (de inima) 16.73,86, • al pancreasului 114
alun~e 60.99,115 91 • al plelii 26,29.53,54.114
amenoree33 • cardiovasculare 32 - al plamlnulul 22,37.115
amigdalita I 1.19,56.102 CIrCUlator. (ale Clrcula!lei - al prostatsi 50
amnezle 19 singelul) 91 " al rrnichiulul 1 15
anasarca 48,69 • cutanate (de plele) __:.al.sinuluI.2B.lta.,
anchiloza 20 25.26.27.31.53.71 • al stomaculuI32.68, 116
anemic 24,64,66,84 - croniee 31.32. 70.71 - al tcstlculelO( 117
anghina 64 - de astm 47 - al uterulul114
- pectoral1l22,86 - bron~lc 14,41.42.46 - al vezleii urinare 50
anxietate 73 . catdl8c 81.97 • mijlOCprofllacUc contra 19.74
apoplexie 14,16.60.88 . pulmonar 41.42 catar vezical 48
- atac de 55.88 - de gil 35,56 cataracta 53,92
- metOde prorilactice 89 - de gu\>a (ale glandelliroide) cadersa parului 35
arsuri 10.24.28.59.64 25.26.97 calc" cu strat cornos 18
· de soare 58 -de 0ChJ 22 ceuacnte 36
• la stomac (pirOzis) 22.32 - de prostera 49 chist119
arterioscteroza 19.31.71.72 - gaSlfice (de stomac) 60,82 cicatrloe 75,84
arteri1a 66 • gastro-Imestinale 29 • de pe urma operanet 29
artrita (guta)l 0,16,17.36.39.44. - hepatice (de ficat) 29.39.42. • de pe urma ranilor (semnele
48.60,66,71,79,89 53.64.65,66,71,80 ranllor) 75.64
artroz1l89 - intestinale 56 ciclu (menstrual Ie) 13,22,23,33.
atrol'e rnusculera 14.24.62.63.90 - matigne (canceroase) 29.80. 62.69.73.83.101
aUI slab 34,78,81 83.122 • in pubsnate 23,62
avort 13.24.90 - musculare (ale mu~chller) • noregulat 21.58.73
24.62 clr'oza I1epatlcl! 44,64,118
Balonare 31.33.55 - neMlaSe (de neIVi) 13.25.58 ciuma 84
- intestinala 36 - pulmonare (de plamini) 46,47. circel45
. stornacata 22,36 66 • la plclor 45
batatura 53,67,80,84 • renale (de rinichi) 17.26.53, ctoroza 25.36,66
betle 14.84 56.64.65.69.80 cojl35
bilbTIala79 - Spec1f1Ce lemeilor 24.69 conca:
boli (aleC!iunl, maladil): - splenice (de splinA) - apandicutara 93
• ale aparalului digestiv 60 39.64.66.71 • rer1ala44,48,79
- ale aparatului respir8lo( 14,41 - vezicate (ale vezicii unnare) colici 31.36.80.82
17.42,56.64 - la sugari ljii copi;; mici 33.58

123
 ?'
colit!! de putretacpe 35 diabet zaharat 24,35,39,72,~ excrescente ale carmi 83
comedoane 25 diaree 30,31,33,38,56,58,75 expulzare (mai ~a) a
concentratia colesterolului (in dilatarea: piacente; 83
singe) 70 - intestlnelor 64 extractle dentarli (dupa 0) 24
congestie cerebral1l22,73 • stomacuiur 64
conjunctiv~a 33 din!i: Fanngita 46,56,64
consttpatta 31,35,44,82,93,102 -mobili56,94 l!!bra 10,24,33,34,83
contuzii 14,29,60 - stnca!l 102 • din cauza leziunilor 24,33
copil: discopatie 19,20,60,108 ficat marn (umflat) 83
- bolnavlcio~i, debili 14,24,41 dlzenterie 73 limoza98
- eu tulburarl da vorbire 109 dureri: listula 18,19,28,84,98
- handicapal' 108 - abdominale (de burta) 33,58 -faciaJa (pe obraz) 67,98
- monqotolzl t 08 • ale crganefor pelviene 14 "ebita 11.28,30,47,80
- paralizall, cu spasme 108 • ale testoculelor 44 nux diuretIC 13
cord m!!m 64 • articulare 71 focar de puroi,
coree 25 • armncs 17,60,71 • in ureche 80
coxartroza 89 - biliare 82 • la dln!1 (abces dentar) 56
crampe: - eardlace Incipiente 86 torrnarea:
• abdomlnale14,33 • de cap 16,65,67,76,80 • de calcul (fcrmalle hliazica) 17,
• menstruale 14 • de din!l 33,82 4248
• musculare 45 • de dlSOOpalie 20 - <19 noduli ,,6
• stomacalo 14,22,29,66,82 • de ochi 22,34 gWjet 98
crapaturl ale plelll 42 • de prostata 49,51 fortUocaroalibrelor uterine 24
oresterea pllrulul: • de spate 22,58 fracturtl tl,60
• exceslva 54 • de sromac 19,33,38 luruncule 25
• Irumoas!! 94 • de lot le1ul19,52
cnspars 13,16 · de urechl 47,83 GaSltna 11.80
crlze: - dupa amputate Oa poclOrut· gaze 82
- biliare 19,78 lantom:!) 60,96 genunchl:
• de epilepslo 14,78 · in ceera 60 • in!epenlt 80
• hepatica 19 • ta inghqlt 82 • umflal90
crusta lt5 ·18 case 60 gmglvlta 19,35,56
• in nas 30,82 • menstruate 69 glaucom92
·laochll08 • nevralglce 17 greala 22,83
cura depuratlv(l 16,30,31,67 ·faclale 13 gnpa (masuri profdactlce) 79
cura!lrea: • postnatale 83 guturai 34,79
• flcatulul 35,53 • renale 44,48,79 • de ron 66,99
- singelul (depuratle) 16,19,22, - reumattce 17,22.60,71,84
28,29,32,35,39,53,55,65,69, - spastlce 17,83 Hemangiom 29.80,99
70,71,80,113 • veziCale 50 hematorn 29.58.60,119
· stornacului 35,36 hematopoeza 22,53,65
Echimoza (vinataie) n,78,84 hematurie 29
Debilitate nervoasa 71 eczema 29,32,39,41.53,65,67,70 hemofibe 99
deceplii 57 -la cap (Ia sugan) 35 hemoragn 17,18,62
cetorman 44,76,n edeme48,97 • dupa nastere (metrOl'agli
degeraturi 28,35,37,72 emfizem pulmonar 11,14.64,97 postpartum) 73
depresiune 14,20,31,58,83 entorsa 10,14,60 • Intesttnale 56,62. 73,81
deregillri: - a gleznei 80 - mensrruale (mencra91~ 62,73,
• ale lieatulul 104 epididimlla 33 101
• ale rinlchllor 20 epilepsle 10,14,24,25,72,78.83 - nazale 19,22,62,73
• de pigment 99 epuizare 33,66 • pulmonare 19,22,73
• glandulare 36,55 erizipel 46,83,97 - renale62
dezlipire de retina 53,79 eruP\ii cutanate 18,.32,33,35,39, - stomacafe 19,22,60,62
desosars (retragerea gingieQ 56, 41,69,82 • uterine neregtJlate
94 escara 29,45 (meucragii) 19,62

124
hernorotzi 18,19,22,34,44,53,62, - la venirea laptelui 83 Iimbl1:
80,83 - purulente ale patului - bl1~ici pe 82
hernostaza 17,19,22,73 unghiilor 18,100 - saburala (incarcata) 101
hepatna 39,44 insecte (prod use contra) 35 limbrici 31,110
hernie 24 insomnie 15,16,24,31,33,58,69, lipsa chefului de rnunca 73
- inghi~all1 24,63 84 lumbago 58,64,67
hidropizie 16,18,25,29,31,36,66, insuticierqa: lupus 18
82 - cardlaca 86 luxalle 10,60
hipertensiune artsnala - respiratorie 10,44,46,73,97
31,45,62,73 lntoxlcaus cu carne 75 Manii (idei fixe) 20
rupertrona prostatei 49 irigare: ml1treall119
hipometabolism (metabolism - renala 57,69 melancolie 71,83
scazut) 36 - sangvina 60,66 melanom 119
hipotensiune arteriala 62,73 isterie 25,58,72 meningita. 79
hipotonie (Ienevie): istovire 79 • menopauza (indispozitii de) 21,
- intestinala 36 22,23,62,73,101
- stornacala 35 inghelarea diteriteior parti ale metastaza 112,114
corpului 72,84 rnlcoza (ciuperca):
leter 32,35,39,53,71,75,83,120, ingrijirea: - in zona vaqinaia 29
121 - (cosmetica a) tenului 33 - la picior 29,30
- inteclios 28,29 - parului 33,94 - la unghii 67
mapetenta (Iipsa portei de lntarirea: migrena 16,22
mincare) 22,35,36 - facultl11iivlzuale (vederiQ 29, miom22
- la copii 100 53,54 mirosul gurll1 01
mconunenta unnara 19,21,48,58, - memoriei 31,71,80,82 miini:
100 inlepl1turi 24,53 - inghelate 84
mtarct rmocaroic 91 - de insecte 56,77 -reci37
infeclii bacteriene 29,66 - de vlespe 42,77 - umflate 11
inflamalii: -Ia iniml1 86 mincariml:
- ale bazinetului renal 18 - ale pielii 18,39,67,70,78
- ale bursei sinoviale 19,46,79 Junghiuri intercostale 25 - vaginale 22
- ale cavita~i bucale 56,64 mole~aJ/'I73
- ale caner urinare 65 Keratoza senna (pete de rnuscatura 42,84
- ale colonului 29,30 batrinete) 29,99 - de ciine 42,84
- ale faringelui 56 de sarpe 42
- ale ganglionllor 29,39,58 Lapsus 71 mucoznatt 36,55
- limfatici 59 laringitl1 11,12,35,46
- ale gitului 64 lacnmare 22,101 Nas inghelat 72
- ale rnaduvei osoase ll1uzie 83 nefrita 32,48.69,102
(osteornletta) 109 lepra 13 neliniste lnterloara 22,31
- ale sfircurilor 116 le~in 83 nervozitate 71
- ale miocardului 16 leucemie 53,66,118 neurodermita 105,106
- ale mucoasei bucale 19,64 leucoree (scurgeri, poaia nevralgie 17,34
- ale mucoaselor' 11,33 alba) 19,21,23,35,83 - tactala 13,102
- ale ochilor 33 leziuni 24,60,71 a trigemenului 58
- ale organelor pelviene 24 - ale coloanei vertebrale 101 nevrita 22,67
- ale ovarelor 21 - ale lesuturilor 46 nevroza 58
- ale pielii picioarelor 60 ,--cerebraIe 81 nisip:
- ale prostatei 48 - de pe urma razboiului 45 -Ia rinichi 17,18,25,44,65,102
- ale traieetului stomacal ~i - de pe urma unui accident 45 - la vezlca (In calle urinare) 17,
intestinal 22 - nervoase 58 18,25,65,71,102
- articulare 60 - postnatale 24 noduli 27,43
- cu supuratii purulente 81 - ulceroase ale sinului 28 - hemoroidali 18
- de tot felul 33 - ulceroase canceroase 10 - mici ~i tari pe piele 115

125
Obezitate 24,94,96 - de varsat 82 seboree 80
oboseala 34,66,67 secarea secretiei lacrimale 11
ochi: Racordare la rinichi artificial 57,69 secretu abundente:
- iniectati 82 rahitism 35 - ale aparatului respirator 41,66
- slabili 36 raceata 14,22,66,79 - ale bronhiilor 14
- suprasolicitati 53,79 raceli vezicale 17,69 - ale mucoasei nazale 102
ocluzie lntestinala 75 ragu~eala 11,41,46,47 - intestinale 36
ostena (puroi la OS) 60 rani: - pulmonare 11,31
osteoporoza 17,18,22,30,35 - care nu se vindeca 18 - stomacate 33,36,66,70
oxiuri 110 - care se vindeca greu 31 semne din nastere 29,80,99
- de pe urma unei arsuri 84 senzatle de apasare (Ia cap) 31
Paloare 41 - de pe urma unei lovituri 58 sinuzita34
palpitatii 73 - de pe urma unei operant 29 - frontala 76
panaritiu (sugel) 103 - deschise 42,45 ... 58,81,114 - purutenta 76
paralizie 13,14,47,76,80,83,88, - de tot felul 11,24,25,29,30,42, singe:
120 60,64 - fluid 39
- a corzilor vocale 26 - dureroase 28,33 - ingro~at 35,39
- a membrelor 34,60 -Ia cap 79 - prost 41
- a vezicii urinare 69 -Ia mina 81 singerarea:
paraplegie 60 - necrozate 17,84,114 - gingiei 19,56
paratifos 29 - pe bonturile rarnase dupa - retinei 53,79
parkinsonism (boala lui amputare 42 sini urntlati 62
Parkinson) 33,103 - prin impuscare 84 slaoiciune:
patima: - purulente 24,30,83 - a organelor digestive 36
- beliei 14 - singerinde 62 - generala 19,55,79
- fumatului 36 - vechi 18,83,84 - rnusculara ~iarticulata 24
paduchi de cap 35 - vindecari de 28,42,58,84 - oameni slabi 36
pecingine 18 relaxarea: somn nelinlstit 58,109
pete: - organelor petviene somnambulism 58
- pe cornee 53,82 (genitale) 24 spasm 55,72,83,
- pe piele 29,67,80,99,115 - sfincterului 63 - al organelor genitale 14
picioare: - intestinal 81 - vascular 22
- care transpira 19,35 retentie: - vezical45
- inghetate 84 - de apa 122 start
- rarute de prea mult umblat 10 - in pericard 18 - de epuizare 33,66
- reci 37 - in pleura 18 - srnotionale 57
- umflate 11,46 - urinara 25,65,69 - melaneolice 71
pionetrtta (puroi la rinich~ 18,26, retina poroasa 79 - sunetestl 57
102 reumatism 14,16,17,22,32,39,44, - stresante 57
plagi usturatoare 10 48,58,60,64,66,71,79,84 stenoza mitrala 66
pleurezie 46,60 - articular 34,60,71 sterilitate 73
pneumonie 14,76 rezultate scolare slabe 106 stimularea circulatiel singelui 28,
polipi 19 rolii (coji) 35 80
precispozitie la racen 66 ruptura rnusculara 29 stomatita ulcsroasa 19,35,64
prolaps: sue gastric 38,39,102
- intestinal 63 Sarcina 83 sughip09
- uterin (histeroptoza) 21,24,63, scabie (me) 29,35 suparari 33
100 scaun 22,93 supraponderali 48
prurit senil (mlncartml de schilodire 76 suprasolicitare intelectuala 71
batrinete) 70 sciatica 58,66,67 supuratii:
psoriazis 104 scleroza: - purulente 24,81
- rosu 104 - in placi (rnultipla) 14,24,107 - maxilare 82
pustule 29,83 - rsnala 26,57,69,115 sureseitare nervoasa 14
- de ciurna 84 scrotuloza 32,35,64,69 surmenaj 60

126
surzenie 81,83 tumelieri: · inlari1e ale bratelar sau ale
- ale testiculelor 44 plcloarelor (elelantiazis) 111
soc alectiv 57 - fa glezne 60 -ta OS 35,109
la incheieturile miinilor 60 -vinote 35
TaJeturJ 24,42,75,84 - (reumatice) ale rnuscnitor 60 unghil:
len: tumoare 119 • acclclentate 100
- aspru 58 -Ia cap 120 · Iriabile (casalllejl 0'0
- oillit 25 la organele pelvlene 112 • purulonte 18,35,100
lenie 83,110 la spUna66 uscaclunea:
tIIos 13,73,75 - la lesutul conjunctlv al • gitlelulul, gurll ~Inasului 12
topirea substantei osoase 109 foea1ului44 gurll 11
trsnsptrane nocturna 55,109 - malignli 19,27.30,42,53,68,120 • ochllor 12
lremurul membrelor 55,84,110 paplJara 119
tromboza 43,80 tuse 11,41.46,47 Varice 28,60.64,69
tuberculi Intestinali 37 - convulsiva 14,41 varicelA 83
tuoercutoza pulmonata 19,31,41. vArsat 82
46.83 'Pull il urechi 80 vArsllturi 75
tulburari: • cu singe 17
- ale circulatiei singelui 22.73 Ulcer. vedere slaba 53
- ale iriga!iei sangvine 60,66 - duodenal 38 verti! (ameleaIA) 22,31,71,73,79,
- ale sistemului timlatic 25 - gasmc (stomacal) 11,29,60. aO,82,83
- cardiace 31,73 61,66 ver~lca (neg) 29,53,80,83,99
- de metabolism 39,72 - intestinal 11,66 vlerrnllnteslinali 29,31,32,83,110
- de vedere 18,73 - scrofulas 46 vlroza 29,66
- de vorblre 58.79,109 vancos 11,18,28,30.42,43,60 vijTItin urechl 53,73,80,83
- digestive 32,35,64,69 ulcerat" 69
- hepatica 22,32 - ale gambei 64 Zona zoster 110
- hormonaie 72 -canceroase 10,18,26,27,29, zone albe de plele debmltate 99
-Intestlnale 37.56,70 30,32
-In rftmul activitA!ii cardiace 73 - purulet1te29 Cilrala "panta aldln se relara
- menstruale 23,33.69 umtlatun 14.19,29,60,n,83,119 la prezentlinle detallate de fa
- nervoase de tot lelul16 - ale genunchlului 90 cap~olele "Slatu(1 pentru dlfente
- renale 18.20 • din cauza re!]nerii de lichld in bali' ~I 'Slaturi pentru bali de
- stomacale 37 lesutun 97 natura canceroasll'l

127
 ISBN 973·96136·0·8
Coli de tipar: 16.Format:8/61X86.
HUNGAPRINT- Edituri ,i tipografie
Editorresponsabil:BarazMlkl6s- director.

Tiparul executal sub cda nr. 14511994.

la Imprimeriade Vest R A. Oradea.
sir Mare~alIon Antonescu nr. 105.
Romani"
 PLAN$A III

Tataneasa
(Symphytum officina/e)

Urzica
(Urtica diolca)

Ciubctlca-cucuhn
(primula officinalis)

Porumbul Ccada-celutu! Crell~oara

(lea mays) (Equisetum BNense) (AJchemiJ/a vu/gans)
 PLAN$A IV

Mu~elelul
(Matricariachamomilla)

Miicn~ul-,epurelui
(Oxalisacetosella)

_-

Puful~a-cu-flori-mlci
(Epi/oblumpar""lorum)

I
I Urz,ca-moana-galbona
(t.emiumga/eobdolon)
Vontrilica
(Voronicaoll,cinalls)

Sphnula Sunaloarea
(Solidagovirga-aurea) (Hypericumperioratum)
 Stimate Cititorule!

in vremoa din urrna apar tot mai multe

cart: ~i alte publicatii care, intr-un mod mai
mult sau mai putin direct; se ocupa de rnedi-
cina naturista, pun In evidenta virtutile
remediilor oferite de natura.
Aceste carti exprlma un protest implicit
fata de mediul nostru social cuprins intr-un
proces de accelerare reslmtit ca 0 goana de-a
dreptul saloatica, fenomen ce prezinta se-
rioase pericole pentru individul uman. Este un fapt dovedit ca starea noastra de
sanatate se deterloreaza continuu, ca slsternul nostru nervos e supus unei supraso-
I!citari deloc lipsite de nocivitate.
Din pacate, nici drastica majorare a preturilor diverse lor stimulente de tipul drogu-
rilor nu a avut, respectiv nu are efeet.
Se poate presupuno ca, printre altele, aici SG regaseste mobilul fundamental al r.e-
orientarli mterestnui chiar ~i in cazul specialistlor spre m~dalitatile terapeutice natl::Jrale
mentinute atita timp, ,?i Tara vreo indreptatire, lntr-un con de umbra. aproape uitate; se
descopera acum d:.-, nou, ancestrala putere curative continuta in florile padurii, ale
cimp·...!lui,:n lerburi ;'1aroori.
Cartea pe cai Fj ti-c oterlrn, draga Cititorule - ~i care s-a vlndut p;na acum In nu-
meroase tarj ale (_t.::-ope:In peste 5 milioane de exemplare - e cestinata ."?iea acestui
scop. Autoaroa ~\;~r~a Treben, If'lCearCa, prin bogatele sale cunostinte, precurn ~i
printr-o rermr. "'.'Itt eXP8rienta.practica. sa se puna In slulba acelora care cred cu
sinceritate In :'}1,te--':-"2 ..meori apruape inexplicabita a naturii. In acelasi tlrnp, Editura, In
deplin XQflJ C'; .:'il'~OrlreR, tine sa precizeze cu toata taria C"I, In ciuda bogatului .rna-
terial bazat pd P:Rc:ica unei expsriente benefice, nici aceasta carte - ca, de altfel, nici
c:~ePiJtt.ljca,~I;d .~'::!('Jmeniu- nu poate Inlocui cunostlntele pe care ~tiinta rnedicala le-a
acurnurat (~8-.~:l;!1~Jlvremii, nici procedeele si metodele specitice de diagnostic si tra-
tarncnt !?! n!f;: ;:'3.' :<:I:nentelede mare eficacitate capabile nu (J data sa actior-eze In
situatille
I
I:mi~t·.
Cartea :lc:,AI ", " Ii HilInsa in completarea celor de mal sus, apta fiind sa grabeasca
sl, adesea, '37:1.';' ~ rnai user suportaoil procesul vindecarf si, gratie crecintei 9i tortei
interioare, sa-i f::.:;:; IrE>versioil,sa ne redea sanatatea, sa ne intal eases fmcu credinta ~i

e'i c..~:,....te ril"':l,;ri va recomandam cartea Mariei Trsben 9i va dorim sa fiti

sanatr.:;;l

r:3dlturB