MATERIALURI

FOLKLORIST10E
'CULESE 51 PUBLICATE SUB AUSPICIILE

MINISTERULUI CULTELOR SI INVETAMINTULUI PUBLIC

PRIN INGRIJIREA LUT

,
R. p. TOCILESCU
MNIBRIT AL ACADEMIES ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR
AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

oo.. VOLUMUL II V-
A

^
DUCURESCI
TIPOGRAFIA CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. BRATANESCU
30, Strada Academiei, 30.
,
1900

www.digibuc.ro
 MATERIALURI

FOLKLORISTICE
CULESE §I PUBLICATE SUB AUSPICIILE

MINISTERULUI CULTELOR SI iNvETAMINTULUI PUBLIC

PRIN rNGRIJIREA LUr

pR. p. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEr ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR
AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

X voLumuL It klr
tK

BUCURESCI
TIPOGRAFIA CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. BRATANESCU
30, Strada Academia, 30.
1900

www.digibuc.ro
 DIN LITERATURA POPORANA
A

AROMANILOR
COLECT1UNE NOWA 51 RINOUIT1

DE

PERICLE PAPAIIAGI
PROFRIOR LA SCOALA COMERCIALA ROMANA DIN SALONIC

VOLUMUL I
Ltteraiara copildreasca. Medicina popalard. Ghkitort. Proverbe a idlothme.
Colin le. Paparudele. Lährdre lal. Leaganul Sdrbaloarea Sinzientlor sad Tnedant Lana noali.
Deceurr. Poesia popularll.

www.digibuc.ro
 PRECUVBTARE LA VOLUMUL AL 11-lea.
DIN

MATERIA.LURI FOLKLOR1STICE

Das arornunieche Vo Mallet isi tem tro i-

gen. Er &when nahe das über kann lean
Zweifel bestehen Es 1st daher keine dank.
bat e un t keine erfreuliehe Aufgabe gewe-
cen, die Trimmer der einsi reichen Lille-
ralur zu sammein.
Gustav Weigand,
Die Aromunen, 11, p. IX

Dacä pentru adunarea materialurilor folkloristice ale Roma-

nilor din Nordul Dunárii se mai pOte avea rägaz, pentru fratii
no§trii Aromani lucrul nu mai Ingddue nici o intarcliere. .Can-
tecul arornanesc este _aprOpe s1 se stingá, ne spune d. profe-
sor Weigand, despre acésta nu incape nici o tndoiala... Poli-
tica a intáritat spiritele, lupte crancene de partida s'au incins
in satele cele mai depArtate, cantecul poporan insA nu pOte
prospera de cat In viata tihnitil..
Dup constatárile aceluia§ autor, in cele mai multe locali-
tätT de la Aspropotamos de mijloc i de sus, ca §i in satele,
tirgurile i ora§ele Macedoniei, Greciel i Epirulul in genere,
cantecul aromanesc a amutit ; cantecul poporan grecesc a cu-
cerit i iInic cuceresce Intreg domeniul sudic §i Olympul. Far-
§eriotii din Albania canth mai mult albanesce, de cat cantecul
lor national ; Valachii Meglenului numai bulgAresce, cei din Is-
tria numai cantece croatice.
De §i colectiunea de fata nu confirrnA pe deplin prevederile
pesimiste ale d-lul Weigand, totu§i adunarea materialulul popo-
ral aromanesc trebue facut4 cat mai grabnic, aci od-care va

www.digibuc.ro
VI

fi sOrta fratilor no§tri din Balcani, un lucru rämane de netägA-

duit : ca maT curend sad maT tarcjid el vor uTta §i vor da pärä-
sire o mare parte din obiceIurile §i datinele lar, din credintele
§i superstitiile lor, din cantecele §i pove§tile lor. MultamitA vie-
tel comerciale §i industriale, aprOpe unicul isvor de traid pen-
tru den§il, el sunt pu§l In atingere cu tot solul de neamurT, cu
tot solul de culturä.
ApoY se observä a in satele unde a pätruns §cOla roman6,
tineril carl invata carte romanésa §i se numerä printre acela
carT simtesc romane§te amestecä in limba lor o multime de cu-
vinte §i expresiunl daco-romane ; fie-cä eT voesc printeacesta sä
arate cä ad trecut prin §cóla. §i cä sunt maT cultl de cat cel-
PalIT compatriotT aT lor ; fie a se feresc a nu intrebuinta cu-
vintele sträine din dialectul lor.
Aci stä un mare pericol, care amenint a. ca in cate-va de-
cenil, daca. §cOlele nóstre din Balcani vor progresa, sä coprinclá
intrega limbä aromanescA §i sä-T schimbe firea el actuald.
Un a§a resultat pentru sciinta limber, nu va fi, de sigur,
de cat o ireparabill pagubä. DecT trebue cat mal repede §i cat
mal exact §i complet posibil sA se culega. §i sa. se cristaliseze
dialectul aromanesc in creatiunile sale poporane, Tar aceste crea-
tiunT sa. rämanA depuse ca intr'un archiv §i sä serve drept do-
cumente istorice.
Pentru aceste cuvinte am creclut cä este bine §i folositor
ca volumul al II-lea din acestá publicatiune §i alte volume viitóre
sä fie consacrate in intregime folklorulul aromanesc adunat §i es-
plicat de atre unul din cel maT eminenti al no§tri elevi mace-
donenY, d. Pericle Papahagi, profesor la c(:11a ComercialA ro-
mara din Salonic.
Spre a pretui in deajuns valcirea colectiuneT de fatA, cata s't
ne amintim cä dialectul aromanesc a fost fOrte putin studiat
panl in present §i nu indestul de serios.
MacedoneniTinstitutorl sail profesorl carl furá chernatl
sä faa ceva in privinta aceasta, neavand pregAtirea necesarä
pentru studiul dialectal al limbel lor, s'ad rnärginit la publicarea
unor cArtI didactice alcAtuite dupa modelul operilor similare din
tara noastrd §i menite sa inlesnéscá elevilor priceperea limbel
literare (daco-romane). A§a stint cartile didactice ale d-lor ;

www.digibuc.ro
 VII

Athanasescu, Iliescu, Cionescu, Bagav, etc. Valoarea acestor

luci de, din punct de vedere dialectal, este aproape nula.
CeT-l'altT cari s'ait interesat de tesaurul poporan al Aroma-
nilor, in dorinta lor de a prezenta dialectul arornanesc cat mai
apropiat de limba daco-roman6., tot materialul ce au cules l'au
reprodus alterat.
Urmarea a fost cd i studiile invetatilor, bazate pe operele
acestea, sA fie in mare parte greite.
Nu ne in§elärn, deci, afirmand, cä dialectul aromeinesc se
aflá inc6. neexplorat, cu toate colectiunile poporale, de alt-fel
meritoriT, ale d-lui TaGU Iliescu, Vanghele Petrescu ), Burada,
Obedenaru2), I. Caragiani, etc. §i cu Vote cercetarile d-lor E,
Picot «Les Roumains du Pinde» ; «Un Valaque du Pinde», les
Grecs, les Valaques,, les Albanais et l'Empire Ottoman»; Po-
pilian, «RomaniT din Macedonia ; MihAileanu, «Studif asupra
dialectuluT macedo-roman», etc.
Toate lucrririle acestea §i altele, pe carT ne scutirn de a le
maT cita, sunt de o valoare secundarä pentru acela care se ocup6.
cu studiul §tiintific al dialectuluT aromAnesc i vrea sä-1 studieze
in mod serios din punct de vedere fonetic, etimologic §i sintactic.
Ilustrul slavist Miklosich, care cel dintaid a intocmit3) asupra
elementelor lexice aromane un pretios memoria, n'a avut la
dispositiune alte materiale, de cat cärtile lig. Th. A. Kavaliotis
(1770) §i Daniel, cele maT vechi monumente tipärite in dialectul
aromanesc.
§i daca cate-odatA invetatul profesor grese§te, cu referinta
la acest dialect, aceasta provine numaT din cauzA cä materialul
pe care s'a bazat era neindestulätor §i nu tocmaT transmis cu
exactitate. Este meritul d-lui Gustav \' eigand, profesor la Uni-
versitatea din Leipzig, de a fi Intreprins in timpiT din urmA, studiT
§i cercetarT fritinse, stäruitoare §i metodice, dupa toate cerintele
§tiintifice, asupra Aromanilor4). Densul a calatorit i trait printre
Aromara, a cules un material pretios folkloristic al lor §i l'a dat
1) Moire de dialectal macedo-rom nu, Bucuiesci, 1880, 1881.
2) Tate macedo-ronz«ne, basnie 2i poesij oporale de la Cru ova cule e de Dr. Obe.
denaru, Bucuresci 1891.
Bumeinische Untersuchungen Istro und Macedo-Bum. landern 1582. Bcdi age
zur L«utlehre der Rumunischen Diah,l1e, 1681.
4) Die Aromunen: Land und Leute (I, Leipzig, 1695); Volkslit eratur der Aromunen
(1, 1894) ; Die Sprache der Olgmpo-Walachen, 1888 ; Via ho-Meglen, (Leipzig, 1892)

www.digibuc.ro
VIII

la lumina. in chip maestru. Dar §i colectiunile d- sale sunt folo-

sitoare mai mult pentru cine vrea sa studieze dialectul sub ra-
portul fonetic, de cat §ub cel etimologic §i sintactic.
Trebue ca cine-va sa cunOsca. adanc dialectul aromanesc,
ca sá poata prinde toate formele §i intorsaturile limbei. Apoi tre-
bue sä formeze o colectiune cat se pote mai bogata §i mai variata,
daca nu completa, d productiunile aromane poporane §i sa le pu-
blice in conditiuni strict §i absolut sciintifice. De aci urmeaz a. ma-
rea insemnatate a lucräre intreprinse de d. Pericle Papahagi.
Acéstä opera, ca §i cele-l'alte scrieri asupra folklorului aro-
man, datorite d-sale, intrunesc strict toate conditiunile cerute, sunt
desbracate cu totul de orl-ce tendinte §i consideratiuni patriotice
rèti intelese, neurmarind de cat adevèrul, singurul In stare a con-
tribui la limpezirea multelor probleme relative la istoria limbilor
romanice in genere §i a limbe romane in special.
Din punctul de vedere al fidele transcrieri a limbe, opera
d-lui Papahagi nu lasä nimic de dorit prin silinta ce '§i-a dat de
a intrebuinta un alfabet cu totul fonetic, unde fie-care litera serva
pentru unul §i acela§ sunet. In chipul acesta invtatiT cart' se
ocupä cu studiul fonetic §i morfologic al limbe rornane §i al
varietatilor eT dialectale, pot gäsi aci un material cu totul exact,
randuit bine §i sistematic.
Ca material folkloric, lucrarea, dupa planul adoptat de autor,
va imbrati§a toate diviziunile §i sub-diviziunile literature popo -
rale, posibil reprezintate in literatura poporana aromana.
Volumul de fata coprinde :
I Cantece de leagán (3 I) ; II Diverse formuhte (24); III For-
mulete comulative (1 ; IV Jurdminte copildroti (33); V Satira
la co/uI (29); VI Peictilincopileiregt (57); VII Instruefiunea copii-
lor in trecut (14); VIII Jocuri copildregt (201) ; IX Cantece adre-
sate la insecte, paseiri, etc. (43) ; X InjuraturI copildregt (14).
Aceste io categorii inched prima parte din literatura copila-
résca, ramaind ca basmele, frânturile de limbd etc , sa intre in vo-
lumul al douilea. Apoi urméza tot in volumul I : XI Medicina topu-
lard partea I (269) ; partea II (66) §i partea III Diverse re/etc (i6) ;
XII Glzicitort (186); cu variantele peste tot (303) ; XIII Proverbe
i idiotismc (2744); XIV Collude (23); XV Paparudele (9); XVI
Leiz4relul (5) ; XVII Leganul (6); XVIII SarbdtOrea Sinzienilor

www.digibuc.ro
 IX

sauTaviant (.4); XIX Luna noua (8); XX Deceurt 34 ; XXI Poezi a

populard (431). Volurnul se incheid cu un index general contin'end
intreg coprinsul materielor tractate.
Vol. II (In preparatiune va coprinde pasme (in numr de
vreo 400); Vol. III : a) Ges(urt ; b) Limbagiul copiilor ; c) Di-
verse eresuri i obiceiurt ; Vol. IV a) Crcclinfe i superstitiunl;
b) Jurdminte; Dui*a Aromdnilor In expresiuni, la difel ite
ocasiunl solemne; Vol. V Nuntd ; Vol. VI Nascerea $i inmor-
mintarea §i Vol. VII Anecdote, expresiuni pastorale etc. Un
dictionar al tutulor cuvintelor intrate in limba cu diferitele lor
acceptiuni, va forma obiectul unul volum deosebit.
De §i nu avem inainte-ne intregul material adunat de d. P.
Papahagi, totu§i putem a ne face o idee despre marea lui Insern-
11A-tate, duprt volumul de fata. Este o comórá nationald nepretuita,
a cAreia culegere a reclarnat timp, lucru §i bani. Nu scim cum
ar trebui mai mult incurajat i läudat autorul, cum mai mult in-
demnati §i ajutati toti aceia cari vor urma zelul i strädäniile Id;
edcl pentru asemenea lucräri se cer nu unul, nu doul, ci cat
mai multi cu pricepere ca sa colindeze in peninsula Balcanied.
printre Aromani, din ora in ora§, din cMun in cdtun, sO se ex-
pund la tot felul de lipse §i neajunsuri, ba, de la un timp incóce,
chiar §i la primejdie de viata, spre a scapa cu un minut mai
Inainte ce a mai remas din acele nestemate, cari oglindesc tOte
comóra sufletescrt a until ném, pe care'l iubim §i cu care ne
mindrim, cdci este rupt dintr'una §i aceia0 tulpind &Win de
mana divinului Traian, e d'un sange i d'o lege cu fratii lor Ro-
mani din Nordul Dunärii.
CunOseerea literaturei aromane poporane face §i,Triai strinse
legAturile unel origini cornune. Scdparea de la uitare a produ-
cerilor ei §i redarea lor grabnica natiunei intregi in forma lor
curatil §i adevëratd, este deci o opera de cel mai mare interes
national, caci ea serva drept trasura de unire intre toti membrii
uneia §i ace1eia0 nobile rase : a rasci Latin4 din Orient.
1 Octombrie 1900 Gr. G. Tocilescu

www.digibuc.ro
 IMPORTANTA LITERATUREI POPORANE

Importanta literature poporane este astAzT netägAduitd. Literature

poporand, multe veacurT lased tn pdrdsira, nebagatd tn seamd §i dispre-
Iliad ea §i poporul autorul producerilor folklorice , cu schimbarea
conditiunilor sociale, datorite tnvgatilor din secolul XVIII, a trebuit
al atragd atentiunea bine-voitoare a unora dintre ceT maT distine cuge-
tAtorT, literact sau erudig. Ast-fel, cu ctt preocuparea pentru Imbund-
tätirea soarteT popoarelor devenea mai calddi cu attt cre0ea §i interesul
pentru productiunile populare. Fie-care din genurile populare e cul-
tivat cu ardoare. E destul ca fratil Grimm sd tnceapd cu adunarea po-
veOilor poporane §i sd atragd atentiunea asupra importanteT lor, ca
asemenea colectiuni sl se facd de la un capAt ptnA la cel a It al lurnii,
ca popoarele cele maT tnapoiate sd fie explorate.
AzT maT toate popoarele din Europa, Asia, America, Australia §i
Africa sunt strAbdtute tn lung §i lat i explorate supt raportul traditional.
Filosoful Herder, atras de frumusetea esteticd a productiunilor
folklorice, Intreprinde traducerea unei colectiunT de poeziT populare de
la popoare diverse §i o publicd supt caracteristicul nume de «Stimme
der Völker, (glasul popoarelor), dInd ast-fel pildd frumoasd, ca toatA
lumea sd fie exploratd In aceastd privintd.
0 suflare de tnviorare subt toate raporturile strAbate omenirea
prin adunarea comorilor ascunse In popor, §i ce marl sunt bine-face-
rile ce ni le dd. In schimh ? Poetit se adapl tnsetatT de aceastd noul
hrand, care felurit le trnbogge§te fantazia.
Cine nu tie azi, cd cele maT geniale creatiunT ale luT Göthe §i
Shackspeare, de pildd, ca sl ne mArginim la ctte-va exemple, nu se
tntemeiazd de ctt pe creatiunT populare ? Faust, Regele Lear, Hamlet,
Macbeth, etc.
Ctt farmec, cad yield nu vor fi absorbit poetil din aventurileca-
valeresci §i mai ales din lumea basmelor ? ctt de mutt nu se vor fl
inspirat §i din poezia poporand, cea simpla tn forma, sincerd, atingtnd
sublimul une-orT prin naivitatea eT ? 4)
1) Vozi : Intro dncere la Basmele Rotnane de L. kiineanu.

www.digibuc.ro
XII

Ca sl venim la literatura cultA romAnA, ce nu va a datorit lite-

rature populare, «acel rege al poezil romAne», Vasile Alexandri ? Cite
din doinele §i baladele sale etc., nu vor fl inspirate din poezia poporanA ?
A pol Insul maestrul vIersuluT romAnesc, marele Erninescu Mihail,
nu s'a tnjosit a linprumuta muze populare viersurT tntregi. AstAzT li-
teratura populara cu povetile i cintecele sale, cu bocetele §i prover-
bele sale, cu erezurile i datinile sale, cu glumele sale etc. etc., sunt
preluite, adunate, studiate i comparate, In eft all dat na§tere la o
tiintä a parte, numitA Ethnopsichologie.
Prin modul acesta, producerile folklorice, ori eft de zmerite §i nein-
semnate vor ii, nu pot fi nebAgate tn seamA §i dinteun alt punct de vedere:
Ele sunt legile, carT au guvernat popoarele, nutrimentul, care le-a
cultivat inima §i sufletul lor, unica distractie intelectualA pentru popor
In timp de secole.
CA multe din aceste produceri, erezurl, obiceiurT, etc., nu mal au
raliune sl perziste, cA multe, para!el cu propg§irea cultural omene§tT
sunt ostndite s. disparA, nu tricape Indolali
Pentru tndoit motiv dee creatiunile poporane trebuesc adunate
din toate collurile lumeT, ca studiate i comparate, sA rAmte ca tntr'un
muzed, unde viitoarele generaliunT stt poata vedea ceea-ce alcAtuia viala
intelectualA a strAmo;silor Ion.
Ni§te ast-fel de consideratiuni ne aü cIlAuzit sA intreprindem pu-
blicarea folklorulul Arorninesc, tmbrAtitnd toate diviziunile'§i sub di-
viziunile, posibil reprezintate In literatura orald aromtneascA, pe ctt ne-a
fost cu putin. t;i pe ctt ne-au permis slabele mijloace.

Ar fl o impietate din parte-mi sA nu insolesc lucrarea aceasta cu

un cuvtnt de multumire i recuno§tintA, fall de aceta earl m'au tn-
drumat §i sustinut pe calea activitAtiI folkloristice.
In primul rind aduc prinosul mei de recunoscintl regretatuluT
si triteleptuluI institutor : Tulliu Tacit, care cel d'InttI a Wit tn mine
sentimentul national, primul impuls temeinic cAtre muncA pentru mine ;
apoI repausatuluI Mi. Z. Teodorescu, pentru influenta bine-fdcAtoare
i piing, de trivAtAminte, rezultatA din operile salecele d'Intliu ce
mi-au cAqut ln mtnA, §i call mi-au de§teptat dragostea nemArginia,
pentru tot ce privesce literatura populartt. OmagiT -de respect §i ad-
miratiune datoresc profesorilor meT Haqdeti, Tocilescu, ..dneanu pi
Odobeseu pentru pretioasele cuno0inIT, earl au Intrelinut §i cimentat
§i maT mull dragostea pentru folldor.
PentrU sacrificiile marl' fAcute de unchiT meT loan §i Alexandru
Caragiani, precum §i de prea bunul §i rAbdAtorul meu cumnat si
prietin Sterie G. Ciumetti, le sunt nemArginit recunoscAtor.
Pericle Papahagi,
Salonio, Septenil rie 1900

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
Fra L'a

1 Chitties de leagan . . . 1-16 36 Satire la copil . . . . 45 54

2 Leaganul . . 2 37 La up biiet fricos 45

. .....
. . . .

3 Cintece de leagan de culcare. 4-1 1 38 Celut care plange . . . 46

4 Cintece de sculare sag joe . 11-14 39 Altele . 47
3 Cind pruncul 1ncepe sd um- 40 Lui Constantin . . . . 48
ble 15 41 Celui care se nurnesce Toda 48
6 Diverse formulete, formul 42 » a Nioolae 49
fele!, etc . . . . . 16- 43 Celui numit Dumitru . . 49
7 Formuletele degetelor . . 17-20 44 celor cart se numesc Ion . 49
8 «Frindi liturghia . . . 20 43 celui numit Nasta . . . 50
9 Cu aspirearea» . . . . 00 46 celei numite Tasa . . : 50
10 «Sturnbul araplui» . . . 20 47 la un mopeag . . . . 51
11 Cum"asculta copiii . . . 21 48 la o bátrua . . . . . 51
12 Parale din genuchii1. . .
91 49 Ln copil cu capul chiel . 52
13 «Cu§-cuq caracuq . . . 21 50 La niveste . . . , . . 52
14 A face preot pe cineva. . 21 51 Formuleta porculut . . . 53
15 Cind vezi un iepure . . 22 52 La un zeuit de talie . . 33
16 «htavra-n% ItTaNra-n' piste 93 53 La unul care se utta §t-qiu 54
17 «Iu s ed 23 51 Alta 51
18 Bapr 21 55 Pdalirl copildreftl . 55 63
19 Formulete comulative . 95 36 G uf 55
20 Coco§u Rovi 25 57 «Citt suntu 55
21 4Pricazmu lu lisita . . 26 58 Cum creqte barba, mustall 55
22 Alte form. comulative . . 28 35 59 Cum start 56
23 Jurfiminte . . . . . 36-39 60 1,li nettual 56
24 Neinbilegert la joc . . . 39 61 Itt va §ed to ?». . . 56
25 Stricarea jocului . . . . 40 62 Indiscietia . . . . 56 5S
26 Gine strici't jowl . . 40 63 Congedierea 58
27 «Grirea tu mina . . 41 61 Urare 58
28 Arnal 41 65 Cind cineva sta in piciore. 58
29 cAltulirea 41 66 Celut cgre fixé, t. . . . 58
30 «Anvarligalul» 41 67 Pentru cine se laud4 . . 59
31 Starea 41 68 Dupa minca e. . . . . 59
32 Sa' c4tigt la joc . . . 41 69 FicYtt . . . . . . 59
33 Lucrul grtsit 42 70 Cind n'aude cineva . . 59
34 Capitarea darulul 43 71 Cind cineva nu vede, nu
35 Sulata» 41. observa . . . . . . 60

www.digibuc.ro
XIV
Pag. Pag.
72 Cind cade cineva . . , 60 121 Pecea . . . . . . . 87
73 Cind trece un cergetor. . 60 122 Dal mama pale? Clifitrithea 88
74 Cind trace un zdrenteros . 60 123 Ano-Chirchir-Ano . . . . 88
75 La un magar . . . . 61 124 Cu sceaterea untulemnu . 90
76 Urare 61 125 Jocurile pe bani : Tura-
77 Altele 62 gh'azi . . . . . 90
78 odudium . , 62 126 Tu cacIulft 90
79 cPenura, 62 127 Cu fic'lu . . . . . 91
80 Maniosulul 63 128 Iu-I cuclu, iu.I vimtul ? 91
81 suparatului 63 129 Vine moara . . . . 92
82 Cind littera cu gura. . . 63 130 Curmarea rialui . . . 92
83 Cind se sarute copilul . . 63 131 Zbeara, zbeara . . . 92
84 Cind doi copii se cearti 63 132 Cu lepurli 92
85 eMipagi limba, . . . . 63 133 Stlup 93
86 Instructiunea . . . . 64-70 134 De-achlidicarealuI . . . 93
87 Pedepse ce se aplice qcola- 135 Ca bagarea caplui in §oput 93
rilor ; «Pinacluv . . . 66 136 Cu ti'nirea mi'nillei In §oput 93
88 c Arap, . . . . . . 67 137 Cu luarea ch'itriteadei. . 93
89 aFalangul s. sfalangul,. . 67 138 Pataloni . . . . . . 94
90 ctu fiasi, ; ch'imitiriu . . 67 139 Cu chlatra pri apa . . . 94
91 Pe coji de nucl . - . . 67 140 Cu virvura . . . . . . 94
92 cFucjirea de la qcseall,. . 67 141 Cu ascuch'atlu . . . . 95
93 satirizarea dascalului . . 68 142 Cu pliscinirea fiingil'ei . . 95
94 csimte dumnicjale, . . . 69 143 Tilistra ; zizi . . . . . 95
95 "Aim; 6 Oak . . . 69 144 Pipaca ; pleofca. . . . 95
96 'A ttol . 69 145 A tibara; a murara . . . 96
97 Satirizarea lui alfa-vita . . 70 146 Afumarea 96
98 Jocurile copiloreffl ale Aro- 147 Cu ch'atra a scundere . 96-100
minilor . . . . . 71-186 148 Pri un ciedr . . . . . 100
99 Jocul (origina sa) . . . 73 149 Cu nutli tu guve . . . 101
100 Importanta jocurilor copil. 73 150 De-a c'ap 101
101 Elementul dramatic in joc. 151 Cu cupili 102
copilare§tl . . . . . 75 152 Cu arcarea 102
102 (Le-am bun, bun) , . 77 153 Cucu dan etc 102
103 c Cu (Jim, 78 154 A sclaéa etc. . . 103
104 cPuifu veql 79 155 Ch'ich'ir-mich'ir etc. . 104
105 cTea-buum . 80 156 Cu pirustia etc. . . . . 105
106 Te lingure dal la numta . 80 157 Cu fic'orlu 105
106 Te l'al tini ?, . . . . 81 158 Cu castrulu 105
107 Ptie-cici 81 159 De a capra etc. . . . . 106
108 Cid. 1 cica l . . . . 82 160 Lasa-spata 106
109 Altu maltu ; birbe*c-birbicii 83 161 Cu schlinarea la cur . 107
110 Amestecarea picioarelor. . 84 162 Chlsa cu paradislu . . 107
111 Ambiturlarea cal lor . . . 84 163 Cu sulili . . . . . 108
112 Bruticarea 85 164 Daréa a drimbala . . . 108
113 Cu mutrirea 85 165 Cu tibaclu 108
114 Cu aridearea 85 166 Cu sceaterea came . . . 109
115 Cu palmili 85 167 Tu guve cu adunarea . . 109
116 Cu avinarea 85 168 Tu guva di diprisupra . . 109
117 Cu antritearea . 86 169 Cu tara 110
118 De-a ncalar 86 170 De-a a§l 110
119 Di-n' foc 86 171 Aprindi-n' leara . . . 111
120 Tiena 87 172 AngWilu §i draclu . . 111

www.digibuc.ro
 xV
Pag. Pag.
173 Cu funea ; orbu-gh'ani etc. 112 226 Cu papa etc. 144
174 De-a ocl'il' ligari . . . 112 227 De-ancilicarea etc. . . . 146
175 Pri c'efia. 113 228 A topa n-mur etc. . . . 146
176 Cu arucarea ch'atra . . 113 229 Topa a mer 147
177 Alurntarea 113 230 A taca-tuca 147
178 A valma 114 231 A purana 147
179 Cacada-Macada 115 232 A bi§ca etc. . . . 147-148
180 Cu tueinili 117 233 Cu toapitli 149
181 Cu iiraclu 117 234 Cu murmingi . . .. . 149
182 Cu puillu 118 235 Corimboe-mboe' ? . . . 150
183 Luna-soare 121 236 Tu guva cu azvirniearea . 151
184 Cu sfurla 121 237 Pri §cop ; pri pul'fin . . 152
185 Analtu ; pri sfurla . . 122 238 A eulenga pri mina . . 152
186 Cu simniclu etc. . . . . 123 239 *ciTericia. . . . . . . 153
187 Cu bkarea 123 240 Cu lemnul pri 46adit . . 153
188 A soirlui etc. . . . 124 241 Cu antrisdrlrea . . . . 154
189 Cu ficilu : cu fielu ; cu RN 124 242 Tu una 154
190 Gluela . . . . . . . 125 243 An treiléa . . . . . 154
191 De-a gréasca 125 244 * * cu artisirea . . 154
192 'Amurl cu arfice . . . 126 245 An treilea ghi'flea§te . . 155
193 Dud a lachi . . . . . 126- 246 Pri un eiedru . . . . . 155
194 Weca 127 247 An treilea ct sdlili . . . 155
195 A cazaca-Pkti . . 127 248 T-aminalTa ec . . . . 156
196 T-a cuco§a 128 249 Ta scamnach'a . . . . 156
197 Cu eimeirea 128 250 Barba mea dé-asime . . 158
198 A turnava 128 251 Clingar-eingar . . . . 160
199 Cu avinarea 129 252 Jocu cu casa 161
200 Tatafchia etc. 129 253 De-avariga 161
201 Pri mina 129 254 N'-am Ili gisca . . 161
202 enc 130 255 Cu aduch'irea . 162
203 gu soirlu 130 256 Cu neircarea 162
204 A scunda 131 257 Avi nitorlu 163
205 A §uirarea 131 258 Chi furPi 165
206 Cu parlu 131 259 B§area 164
207 Cu tombulu di-mpadi . . 132 260 De-a figinarea . 165
208 Tombulu en darea . . . 132 261 Valaca 165
209 Cu c11`itriteaoa . . . . 133 262 Cu triqearea 166
210 Di te ocl'u easti aestu ? . 133 263 Cu triotea 166
211 Cu tombulu suror eieioari 135 264 Cu zmeulu 167
212 Tombulu cu casa . . . 135 265 Cu pamile 167
213 Jocurl cu cdctula . . . 136 266 Mirtitoarea 167
214 De-a scóala scufi etc. . . 137 267 Mer mer aro§ 167
215 Cu darea caeulilor . . . 137 268 Cu abeafili 168
216 T-abd§ala . . . . . . 137 269 Proa§tea 171
217 Afia-ii cloefe pul'i . . . 138 270 Lemnul 172
218 * * pull'i . . . 138 271 Peana 172
219 Cu atilili 139 272 Arcul 173
220 Cu tope: 140 273 Cumbura 173
221 Topa cu darea . . . . 140 274 Tengala 173
222 Cu topa ancilicari etc. . . 141 275 An calar 174
223 Topa cu merlu . . . . 141 276 Cu oili 174
224 Tu guva . . . . . . 142 277 Girgari 175
225 Topa rimbur-Vimbur . . 143 278 Figuri de hartie . . 176

www.digibuc.ro
\NI
Paz. PIO
279 Car lu 176 327 La un mielc 197
280 Figur! 176 328 Ca sa gAse§b mielci 198
281 Tinghtil c 177 329 La un bivol 198
282 Mu-iv 177 330 Blistemlu . . . . 199
283 Pat 177 331 Cind se dal pe ghlata copiii 199
284 Scamnu 178 332 De fricl . . . . . . 199
285 Muustirlu 178 333 Cind se apropie Dumineca 200
286 Noadele
287 Ariizboiul
288 C5.oule
179
179
180
335 Alta . ..... .
334 Formula numerieä . . . 200
201
336 Injurdlurl copildreffl. . 203-209
289 Matul 180 337 Weigand qi Arominil In in-
290 Zimbuni 180 jural 203-206
291 Fluere copildre§ti . . 161 338 Injuraturi adresate giecilor. 206
292 Alixirea 4eAditlor 181 339 Cind grecil batjocoresc pe
293 Fliturr 12 Aromlni . . . . . 207
294 Dindirlu 182 340 Alta (la adresa grecilor) . 207
295 G'ungtunarlu 182 311 Grec, la! grec 208
296 Cu laspea 182 342 La Bulgari 208
297 T-a bu§ala 183 343 La Tigani 208
298 De-a culutumba . . 183 344 La Albaneji 209
299 Cu arucutirea . 183 345 La Turd 209
300 Bop 183 346 Alta . . . . . . 209
301 Cu anvirtiréa 183 347 Medkina populard a Aro-
302 Pri cap 183 minilor 210-340
303 N'-adAr av`in'a . 184 348 Introducere . . . . 213 .

304 Ea ded 184 349 Importanta med. popul . . 214

305 Cu tintarul 184 350 Boale de oameta . . . . 219
306 Cu lepurli 184 351 Doctorif in medicino. . . 221
307 Scoalà tine s-§ed To . . 185 352 Doctorii popular!. . , . 222
308 Viersuri ce se einth la stri- 353 Miscaiii, . . . 222
carea adunárilor copil. .
185 354 V'atri di Zagori . . . . 223
309 Clutece adresate la pa- 355 Moa§ili . . . . . . . 223
seri 187 202 356 Termini intrebuinlay p. a
310 Curcubeul 189 exprima boala i miersul el 295
311 Cind e ploae cu soare . 190 357 U§urarea bolii . . . . 295
312 Cind coph sehimbd diniii . 190 358 Ca eine va ssi nu se imbol-
313 La o girgArill . . . . 191 nAviasci 925
314 Bucuval5. 192 35 Aghiazmil 297
315 La omid5. . . . . . . 192 360 Cit dureaza boala . . 227
316 Cind inteo cas5. furnul nu 361 Despre boale . . . . 228
merge drept prin c15§ . 192 362 Ape vindecitoare. . . . 929
317 Cind sosesc berzele . . . 193 363 Ape vindpcatoare cu earac-
318 La un vultur 193 ter religios. . . . . 230
319 La o guguc'e . . . . 193 364 Ape cu caracter nereligios. 230
320 La canra 194 365 Albele, dinele . . . . 231
321 La un coco§ sau puiu de 366 Cum se vindeci de agudit
&mi. . . . . . . 194 de albe 233
322 Cind copiir vad un cue, 367 Cind trebuie si vizitezi zinele 235
minz, etc 194 368 Dinele din Cru§ova . . . 236
323 Alte 19) 369* Molovi§te . . 236
324 La un ieFtre . . . . 196 370 Vlacho Clisura 236
325 In§i Liserici . . . . . 196 371 Gobe§ti . . 237
326 Paseri teda-todu, . 196 372 Perivole . . 237

www.digibuc.ro
 XV I I

Nr. _ Pag.
373 1 1 AVela . . . 237 410 P. fugirea buticului . . . 256
374 Descintece de cloat de albe 238 411 Cind te =pa buricul. . 256
375 De cloari din afoard, s. de 412 Dupà ce cade buricul de la
chali, 239 copil, . . . . . . 256
376 Tot pentru cloare de dine, 239 413 Cind se bo§orogeVe cine-va. 256
377 De t vazmo, . . . . . 210 414 Cind eine va sufera de gal-
378 Descintece de tumflátura binare. 257
etc. 240 415 P. eine null poate varsa
379 Deochiul 241 udul 257
380 eine poate fi deochiat . . 211 416 P. caderea §elelor. . . . 257
381 Cine poate deochia . . . 241 417 Cind te dor oasele . . . 257
382 Cum se cunoaSe deochinl 219 418 Cind cine-va nu poate muri. 258
383 Cum nu pot ti deochlati co- 419 Pentru durere de stomach. 258
piii 243 420 Ca sit te pazqt1 tn contra
384 Scuipatul . . . . . . 243 a ori-ce boala. 258
385 Cind deochiatul nu e des- 421 lqirea ezutului . . . . 258
ctntat, . . . . . . 244 422 Pentru capse 259
386 Desctntece de cdiucllare, 245-249 423 P. scoatere afard. . . 259
387 P. «luare de lundy . . . 249 421 P. nescoatere afar& . , . 259
388 Descintec de taere. -. . . 249 425 P. surdisire. 259
389 Descintec de graunte (bube) 250 426 P. aposterna 260
390 De ePhiscare» . . . . 250 427 P. dezinterie . . . . . 260
391 De frigml . . .. . . 251 428 Cum se vindeci trinjii eu
392 Pentru friguri Invechite. . 252 scurgere de singe. . . 260
393 Cum se taie sulfatul. . . 252
394 Ape de friguri. . . . . 252
395 Ca copilul sa fie prezervat
singe,
430 P. babe.
..... .
429 Cind este fára scurgere de
260
260
contra a off ce rad In 431 P. vizicatoare 261
viala lui . . . . . 052 432 P. ameteala 261
396 Ca si nu se caumbreadd, 433 Cind are cine-va contuzie la
copiii 253 crania. 261
397 P. a se iubi fratil tntre ddlii. 253 434 Cind scoate blinda cine-va. 261
398 Daca vrei ca copilul sl 435 P. aruversare . . , . . 261
creased.' forte ca ursul . 253 436 Pentru aprindere la mid . 261
399 P. a se indrepta picioarele 437 P. mulcaturd de eine, cal etc. 262
until copil, care se na§te 438 P. mupare de eine. . . 262
cu ele strimbe. . . . 253 439 Mupdtura de eine . . . 262
400 Cind copilapl e dus la o 440 P. mupatura de ctne, end
ruda a sa . . . . . 233 curge singe . . . . 263
401 Cind copiii bead yin nod . 254 441 Cum se Inchide o rani. . 263
402 Cind cade copilul. . . . 254 442 Idem 264
403 De ilusch'idi, .. . . . 954 443 P. cine sufera de angina . 264
404 Ca sa cunoasci cm-paltare,. 254 444 Remediu de rani . . . 264
405 Ca sa departezi frica §i tn- 415 Ca sä mph' o rana . . . 264
tristarea . . . . . . 254 446 Cind fti curge singe din nas 264
406 Ca sa treacd frica, spaiielura 4 /7 Leac p. ranile omului de la
cui-va. 235 la mini 4i picioare . . 265
407 Pentru eine are un dinte 148 Acalarea n- inima . . . 265
gdurit. 235 449 P. ameteala provenita de ne-
408 Ca sa th dintil curati In tot- ghini 266
d'a-una 255 450 Cind scoate cine-va prucuvita 266
409 Pentru eine are durere de 451 Cind scoate cine-va cur de
dinti 253 gni 266

www.digibuc.ro
XVIII
Pag. Pag
452 Chid suferd cine-va de reu- 499 P. durere de gitlej . . . 281
matism 267 500 Cind ti-arde capul . . . 281
453 Cind te doare urechea . . 267 501 Cind te doare gitul . . . 281
454 P. curatirea urechel . . . 267 502 P. bubd in gitlej . . . 281
455 De arcurat 268 503 De umflatura 241
456 Orbul gainilor . . . . 268 504 De mdltéacjaa, vdrsat . . 282
457 P. durere de dinti . . . 268 505 Ca sa nu ramie pete dupd
458 Cind mulerea . . . . 268 varsat 282
459 Pentru durere de mitra . 269 506 Ca sa nu te muste sarpele 282
460 Pentru durere de splind. . 269 507 Observari . . . . . . 983
461 De ochl . . . . . . 269 508 larba sarpelul . . . . 243
462 Chid cine-va nu vede clar. 269 509 P. muscatura de sarpe la
463 P. a curati ochiul . . . 269 oameni 244
464 P. 1ovitura de ochiti. . . 269 510 Ca sd nu te muste sarpele 2S1
465 P. a avea vederea f. bund 270 511 Pentru serpi din pintece . 284
466 P. eine are talpi la ochi . 270 512 Dacd. vrel sa dispara soare-
467 P. durere de ochia . . . 470 cil i erpif . . . . 244
468 Cind ochii sint rosil. . . 270 513 Ca sa piara serpii . . . 285
469 P. eine nu vede bine . . 270 514 Pentru turbare . . . . 285
470 Pentru cine suferd de sprin- 515 Pentnr limbrici . . . . 287
cene etc 271 516 Pentru eine se arde putin . 287
471 Cind te scuipa ciulul . . 271 517 Pentru arsura . . . . 287
472 Cum se vindeed panaritiu . 271 518 P. eine se 1oveste la picior. . OSS
473 La abscese . . . . . 272 519 Pentru muscatura de guster
474 Pentru eine este ofticos . 272 verde 248
475 Cind racesti la genunchii . 273 520 De pliguiri» 268
476 De gurmaz . . . . . 273 521 Pentru plivrit . . . . 288
477 P. eine scoate bube . . 273 522 Dud se rupe osul omulul
478 P. cine scoate bube pe limba 273 unde va . . . . . . 989
479 Cum dispar bubele . . . 273 523 P. eine se rupe din mijloc 289
480 Pentru sfirnutel» . . . 274 524 Bureff zurlTi . . . . . 289
481 Pentru ea sä nu fil atins de 525 P. lingoare indelungatd. . 989
plumb 274 526 P. eine are broaste . . 289
482 Cind ai arice (negi). . 271 527 Ca sa nu scotl boastele . 290
483 P, ulcior 275 528 P. eine are broaste in stomac 290
484 P. copil cad pling . . . 276 529 P. adalaca» la om . . . 290
485 P. eine este impotent . . 278 530 P. eine este Ilea . . . 290
486 Clad cine va are tuse cu 531 Ce sa fad cine-va chid nu-1
flegma 277 traesc copii . . . . 291
487 P. tuse simphl . . . . 277 532 Dacd vrei sà c1tigiunproces 291
488 P. durere de muschi . . 278 533 P. purificarea singelui . . 291
489 De cslabiciune mare . . 278 534 Cind te rnusea o stdpu,e» 292
490 Pentru updrire . . . . 279 535 Pentru eine manilla. came
491 P. plascare . . . . . 279 scuIpata de mustI . . 292
492 Ca sd nu scoff bube pe 536 Ca sa nu te irnbell . . 292
Iimbá 27 537 P. a nu ti se intimpla rdu
493 Mud cin-e-va a gustat otrava 279 dupd ce bef apa . . . 992
491 P. durere de cap . . . 260 538 P. durere de piept . , . 292
495 P. turburarea capului . . 280 539 Cind te musca albina etc. . 292
496 Cum se cunoaste durerea 510 Cind ti se umfla picioarele 293
de cap 288 541 Tot pentru picioare , . . 293
497 Cind te doare capul . . 280 542 Durere de picior . . . 293
498 P. cine este peltec . . . 280 543 P. Podalgie 293

www.digibuc.ro
 XIX
Pag. Pag
544 Cind ii intra ghimpe in 587 Cum o femee dupa napere
picior
545 Pentru batatura . - ,
546 Pentru fistuld
294
294
294
. 588 Sutili. .
589 La tafetura
. .....
poate avea lapte . . . 305
306
306
547 Pentru gl induri . . . . 294 590 iDi broapi 306
548 Pentru voamere (varsare) . 295 591 Di grindurf . 306
549 Chad vrel sa verp . . . 295 692 De «sine) 307
550 Cind te doare junghiul . 995 593 Tot de (sine, 307

..... .
. . . .
551 P. aprindere de deget . . 295 594 P. scut gere de singe din
552 P. crapare de mini . . . 295 mitra . 307
553 Cind degereaza cine va . . 296 595 Cind se opresc lunarile . 307
554 P. ea salt creasca parul . 296 596 Cum marturisepe totul o
555 P. peena (pastrui) . . . 296 femee. 307
.556 P. eine ii rupe mina . . 296 597 Cum nu nape ferneea : . 307
557 Copilul sa nu plinza paduehi 297 598 Ca sa moara un om riü . 307
558 Ca sa pop cunoaste cu eine 599 P. a deveni ce dorepe etc. 308
te vef casatori . . . 297 600 Ca O. pop dobindi orl-ce . 308
559 Cum femeea e iubita de barbat 298 601 Cind p se fura . . . . 308
560 alta . . . . . . . . 998 602 Pentru a nu fl de deochiti. 309
561 Cind 111 miroase gura . . 298 603 Cum poP sä fact pe eine-va
562 Cum pop capata fubirea unei sa'p prelungeasca sotnnul 309
femei 299 604 Alta 309
563 Cum pop capate tubirea unef 605 Despre vrtijf. 310
fete 299 606 Alta 259 310
564 P. a fi tuba de femef . . 299 607 P. a alunga vrajile . . 310
565 Ca o femee sa nu nasca . 300 608 Cum vrajile ramin fara efect 311
566 Cind ferncea e insareinata . 300 609 Usluroiu. . . . . . . 311
567 Cum pop cunoape ce va 610 De mita. . 311
naVe o fume. . . . 300 611 De inima . . . . . 311
568 P. ea ferneea sa poata nape 301 612 Pentru a crepe párul . 311
569 Ca fcmeea sa nasca cu u- 613 De rnupónT . . . . 312
prinia . . . . . . 301 614 De davan . . . . . 312
570 Doctorie p. femeea, care nu 615 Mused de cal 312
nape 301 616 Mul'ila 312
571 Ca pruncul nascut sa se 617 Boale de animalo . . 313
Intarfasca . . . . . 301 618 De dilaca 315
572 Ca o femee sa nu nasca fatal 302 619 Ca lupul sa nu manance vite 315
573 Visul contribute la determi- 620 Sintif Surghinap . . . . 316
narea sexuluf . . 302 621 Cum adopteaza oaea un nifel 316
574 De galbinare la copii . 302 622 Alta . . . 316
575 De cburic* , . 303 623 De guvujdef 316
566 Doctorif de nue . . 303 624 Dup.' ce fata oaea . . 317
577 Plopul 303 625 P. rite la of 317
578 Liiari di lun5. . . 303 626 Tusea oilor 317
579 Fiere de muproiti . 304 627 SuricoanTe 317
580 De inima 304 628 Culeanga la oi . . . . 318
581 c Di goada 304 629 Cum se vindeca cnoatirdu
582 Durere de ureelne . 304 virlu 318
583 De ureche . . . , 305 630 P. lana la of 318
584 «Dania de g'unapini . . 305 631 Cind o vita are viermi . 318
585 Femeea ea sä nasca u§or. . 305 632 P. varsat de vile . . 818
586 Ca sä nu se instraineze lap- 633 Cum se vindeci vitele atinse
tele de la o femee , . 301 de trasnet 319

www.digibuc.ro
XX

Par. Par.
634 Peatra abldmithi . . . . 319 673 Chid nu oui o g dna . . 330
635 P. a vindeca oile carf.... . 319 674 Pentru ca o gdind a nu do-
636 P. mu§cdturd de hip . . 320 erased 330
637 Pentru gdllyuyta . . . 330 675 Ca sa se ingrap gdinele 331
638 Cind §i cum se iea §1 se 676 Ca sa. oud gainele neintrerupt 331
1ntoarce laptele la vile . 321 677 Cagainasaouaincuibulsau 331
639 Ca sd nu II fure laptele . 321 678 Cum se cunoaqte pulul de
640 Ca sd furi lapte de la vite etc 322 gain& dacá are sa fie co-
641 Ca sá nu se substragd lapte coq sad &rid' . . . . 331
de la vite . . . . . 392 679 Cum se stirpesc pliduchif de
642 Ca sa nu se stirpiascd oile 392 lemn . . . . . . 331
643 Ca oile sd producd lapte 680 Pentru stirpirea mtqtelor . 332
mult . . . . . . 392 681 Pentru a nu avea purect . 332
644 P. ca oile sl se mdrllascl 322 682 Pentru a face ghlutsu . . 333
645 P. ca vitele sa nu imputi- 683 Ca cotolul sa nu fly:Wince
neze laptele . . . . 323 pisoif 333
646 Cind oile se Tea de lapte 323 684 Ca o pisid s.1 nu prinzd
647 P. rife la capre . . . . 323 §oarecT 333
648 CInd o oae sad caprd no.51 685 De suhatia 333
Tube§te mielul sad fedul. 323 686 Diverse 335
649 Cum se inteared lezif . . 324 687 v1arv ir 337
650 P. rana cauzatd calului de 688 Pentru a vindeea pomi atdcay 337
samar 324 689 Ca sd prinzi paserf , . . 33-7
651 P. oprirea udului . . . 324 690 Cum se pástreazd struguril
652 Tot p. oprirea udului . . 324 mult timp in blind stare . 338
653 P. rácire la cal qi alte ani- 691 Cum se tine vinul dulce . 338
male . . . . . . 325 692 Pentru ca vinul si miroasd
654 P. ebuturd, 325 pldcut . . . . . . 338
655 Cind se aprinde calul la 693 Ca sd nu se strice vinul . 338
picior 396 691 Spre a intoarce pe cinc-va
656 Ca sd creased unghia Ca- de la moarte . . . . 338
lului 326 695 Cum poll prinde un Iepure . 339
657 De aprindere 326 696 Cum se conseivá Ininele in
658 Cum se vindecd irigeIu . 326 contra moliilor. . 339 . .
659 Pentru circiorl . . . . 327 697 Cind e lund noua . 339 . .
660 Pentru rile la cai . . . 327 698 Cum se prind pe.,iti din riu . 339
661 Cárdcupl la cal . . . . 397 699 Ca sa inceteze furtuna . . 339
662 P. cuculathi sad uslc . . 328 700 Pentru a visa vise placute . 339
663 Cind un animal suferd de 701 Ca sa inceteze gtindina . . 340
zurlumh 328 702 Ghicitorile Aromini'or . 341-412
664 De inima . . . . . . 328 703 Introducere in ghic . . . 313
665 P. boala calului Fati n-guqia 329 704 Cum se numesc ghicitorile . 344
666 Cind se calcd calul pe picior 329 705 Cine pettece cu ghicitorile , 344
667 Peutru mqcdturd de qarpe 329 706 Scopul ghicitotilor . . . 345
668 Ca vacile sd nu fle mu§cate 707 Geneza ghicitorilor . . . 346
de §erpi 329 708 Colectiunt de ghicitori . . 347
669 Gurlita . . . . . . 329 709 Aclu (acul) . . . . . 348
670 Ca O. fad pe curii a nu se 710 a cu h ir (acul cu art) . 348
mai intovarrqi cu lupif . 330 711 Albinele §i roiul . . . . 349
671 CInd un eine, etc., prinde 712 Al lu (usturoiul) . . . . 349
viermi . . . . . . 330 713 Amarea q-ari utli . . . . 350
672 Cind vita iT rupe pi- 714 Anlu (anul) 350
ciorul ......
o
330 715 a 351

www.digibuc.ro
 XXI
Pax. Paz.

716 Apa 351 765 Cl'aea i c1ia (Brgasci li

717 Apala (sabia) 351 cheia) . . . . . 367

. .....
.
718 Arapuni (clorchind) , . . 351 766 Cofa (plosca) 367
719 Aricid . 352 767 Cucatlu (cocop1). , 368
720 Aridtu (rtul) 352 768 CundiPu (condeid) , . 368
721 Artzbolulu (rdzboiul). . . 352 769, Condeful gi slovele . , . 369
722 Aroida (rodia) . , . . 353 770 Curcubeta (dovleacul) . . 369
723 Aua (strugurele) . . . . 353 771 Curcubeul 370
724 Aum bra (umbra) . . . . 354 772 Dinii1 de pieptene . 370
725 Barba. . . . . . .
726 Bile 5clu di ctntare (tocul can-
tarulul)
727 Birbec, lap
728 B4ica (ardeiul).
. 354

354
355
355
773 Degetcle
774. Ziva i noaptea .
775 Fintina .
776 Foale etc.
777 Foarfece
, .... ,
370
371
371
372
372
,

730 Bruma . ...

729 Bola (sticla).

731 Budic (ulcior)

355
355
355
778 Foc . . . . . ,
779 Fumul i focul .
780' Fum
373
373
373
374
732 Burete . . . 356 781 Furnica. . .

--
, t
r . ,

733 Buric . 356 782 Fusul . . . . . . . 374

734 Bute. . , . 356 783 Gastrulu, pita, tipsia (capa-
735 Bafea.
736 Cale .
737 Cap
.. . , .
356
356
357
cul, placinta §i tipsia) , 374
784 Gazlu (un fel de opait). , 374
785 G1epda (buzunarul) . . 375
738 Capra . 358 786 Gdina . . . 375
739 Cartea 358 787 GAina qi oul . . , . 375
740 Casa cu oarnenT . 358 788 Ghiatá 376
741 Cavurlu (racul). . . 359 789 Jurdmintul, cununia . 376
742 Cdldrel 359 790 Groapa . . . . . 376
743 Cdtea . . .
. . 359 791 Gugult, n i (cfuperca). . 376
744 CW40:1' di Lind (pieptesil de 792 Gura cu dincif , . , 377
11114 . . . . . . . 360 793 H umunielu (pepene verde) 377
745 Ch etrile di moari . . . 360 794 Hivanéa i stumbul) (piva
746 Ch icutli (picdturele de ploae) 361 gi pisdlogul) . . . . 378
747 Ch ipru (clop** . . . 361 795 Ibricul 378
748 Chirhnizli (cdrimizile) , . 362 796 Icoana 379
749 Ch'upt1 (collurile camere1). 362 797 Lampa . . . . . . 379
750 narle gi cdada caluf (pi- 798 lepurele qi ldtratul cineluf. . 379
cioarele i coada caluluf). 362 799 Lihnarlu (opait) , . . . 380
751 Cirdaplu (coptorul) . . . 362 800 Limba . . . . - . . 380
752 Oubuca (Luleaua). .
753 Ciomag
754 Cileith (càlcle) . .
755 Caldarea
756 Caldarea i maiul .
. . 362
363
363
364 .
364
803 Lingura . ....
801 Limba clopotultif . . . .
802 Limiduri (melita). . - .

804 Lincluri (rIndunica ) . . .

805 Ltpuda (eforapul) . . .
380
381
381
381
382
757 Cintarul 364 806 loc ; lostur. 282
758 CIndila 364 807 Luminarea 383
759 Cipisthri
760 Clravéa . - . .....
761 Carligele de Impletit. . .
365
365
365
808 Lima
809 Masa
810 Mätura
383
384
384
384
762 Atile de mplatire. . . . 366 811 Mincluna
763 Carligul dobinesc . . . 366 812 Mintea 385
764 CtstIn'a (castana) . 306 813 Mánuchiul . 7 , 385

www.digibuc.ro
XXII
Pag. Par.
814 Moara 385 866 Talati (putina) . 103
'815 Moartea 3b6 867 Tigae 403
816 Muisul 386 566 Toporul 403
817 Muma greauua etc.. . 366 869 Toaca 404
I 8 N gura (cItta) 387 870 Tufech'a (pupa) . . . 404
619 Nelu (inelul 357 871 Turta 405
820 Norul 387 872 Ceapa 405
821 Nuca 387 873 Terlu (cerul) etc. . . 406
822 Nuc 388 874 Terlu cu stealili (mil qi
823 Numele 388 stelele) 406
824 Oae .B89 875 Tirlu (Ciurul) 406
825 Oala 389 876 Tiruh a (opinca) . . 407
826 Oara (ceasul) 389 677 Tite 407
827 Ochil
828 Omul . .

829 Omul care mulge

.. 391
391
390 878 TO de vaca
879 Ug aclu (coqu1)
880 Urmele de cal
.
407
405
408

..... .
. .

830 Oul 391 Sbl Vatra . . . . 408

831 Paraua . 392
832 Patlu a niortului (sieriul) . 392
833 Patich'ele (iepele tie la r6z-
boia) 393
834 Penura (cuiul) . . . . 393
835 Pcscul (pqtele) . . . . 393
836 Pirostria . . . . 393
837 Piuvila (lipitoarea) . 394
838 Pipuit (ghete) . . 394
839 Pllurnbul (glontele) . 394
840 Naha (plasa) 395
862 Ve'arda (cercei) .
883 Verdul (varza)
881 Vintul
885 Villa (oglinda) .
886 V ut.,Iganea (sabia)
887 Xurafea (briciul) .
8s8 Ziga (cantar) . .
869 Zmelciul (mielcul) . . 419
890 Proverbele Arominilor 413 706
891 Introducere . . . . . 415
892 Ploerbe . . . . 418-706
.
. . 408
409
409
. 410
. 411
. 411
. 411
.

841 Poarta 395 893 Colindele la Aromini . 707-721

842 Prag . . 395 894 Descrierea obiceiulul . . 709
813 Pras 396 895 Clumegile colindarilor . 711 .

844 Pojila 396 896 Colacii . .. . . .. 711

845 Purlu (paserea) . . 396 897 La colida adet (Meglenia) . 712
846 Purecele 397 898 Cintece de collude . . 713 721
847 Sac 397 No. 1-23
848 Scaun 397 899 Paparudele la Aromid 723 729
849 Scar& la D-zeti etc. . -398 900 Descrierea obiceiultu pripa-
850 Scrisul 398 rudelor 725
851 Sfredelul 398 901 Cint. despre paparuae . 726 796
852 Sinduchia (lada) . . 399 No. 1-7
853 Sita 399 902 Paparuda la Rominil din
854 Soarele 399 Meglenia . . . . . 728
855 Soarele 8 i luna etc. 400 No. 8-9
856 Soba
857 Somnul . .
858 Spata de rézboiu. .
.. 400
400
401
903 Ldzdrelul la &mini . 731-736
901 Descrierea obiceialuI . . 733
905 Cintece de Lazar . . 734 736
859 Streaqina easel' etc. 401 906 Lazarelul la popoatele bal
860 Sutletul i trupul. . 401 eanice . . . . 736 . .
861 Sulurile rezboiului . 401 907 Leagdnul la Amalie 737-741 .
802 Suveica 402 908 Des .iieiea acestui obiceiu . 739
863 qarpe 402 909 Cintec de lea& la o fatd 739
864 oarece 402 910 de leag:in la un baet 740
865 ipot 402 911 La o nevasta . . . . . 741

www.digibuc.ro
 XXIII
Pag.
912 La o batrina . . . . 741 911 XXIV. Varianta . . . . 793
913 Tav aril (Sinziene) la A- 945 XXV. De ce catirul (mu a)
rondo,' 713 719 nu rata 9 . . . . . 795
914 Descrierea obiceiului . 745 916 XXVI. De ce pasarel aroutd
915 Cind se string fetele la ga- i se zice i imparalq ? 795
leata 717 917 XXVII. De ce baciul nu are
916 Cind se porneVe galeata 747 noroc i este negru ? . 797
917 Idem 717 948 Legenda Peristerei (varianta) 799
918 Forma femenizat5. c Sta- 949 XXVIII. De ce spicul nu pro-
gh`ang . . . .. 749 duce mult grill ? . . . 403
919 Luna nouii la Arominl 751 755 950 XXIX. De ce dracul e cu un
920 Deceurl la AromInl . 757-816 picior ? . . . . . 804
,

921 I. De ce rindunica 1;1 face 951 AXX. De ce moartea este

cuibul prin case . . .
902 II. Pasarea: ciocirlie (Puflu
picurir) . . . . .
923 III. De ce oaea are coada
groasa i linoasa ?
92' IV. Pentru ce capra pate
singurai tine coada insus? 766
925 V. Pentru ce cinil rod oa-
sele i pentru ce se miros
la coad
926 VI. De ce ursa n-are cat-
tle la picioare ? . . .
927 VII. De ce nu putreze;te
\broasca testoasa ?.
928 VIII. Viermele de rnatase .
929 IX. Varianta .
. . . . 772
930 X. De ce n are paianjenul
noroc i albina are ? .
931 Xl. De ce luna lui Februa-
rie este mai scurta de
cit cele I-alte luni ? . .
932 XII. Varianta (Baba Codru-
gbionuluI) . . . .
933 XIII. rata cu cirie1e in luna
Jul M rtie . . . . .
934 XIV. De ce turmele sunt
phite de dill ? . . .
935 XV. Cum s'a flut melcul ?
036 XVI De ce pr.vighietoarea
cinta aa fiumos i de ce
barza maninca broas2te ?
937 XVII. Cum se facu cucuva:a?
938 XVIII. De ce cinele 6onqte
pe lup . . . . . 787
939 XIX. De ce furl ciobanii ? 767
940 XX. De ce Omenh surn magari? 789
941 XXI. De ce nu tic omul
cind va muri ? . . . 789
942 XXII. De ce omul tiae0.e rnult? 791
943 XXIII. Soarele i luna . . 793
759 surla ? 606
952 XXXI. De ce pe boi ii go-
761 neVe musca ii timpul yo-
re' §i de ce nu se ras-
. . 761 pindesc oile ? . . . . 809
953 XXXII. De ce turma este
pascuta de cmi ? . . . 811
951 XXXIII. Calea lactee (Dru-
mul lui Traian) . . . 612
766 955 XXXIV. De ce ursul n-are
coada . . . . . . 814
767 956 Poezil pop. la Aromini. 817 1055
957 Introducere: Numirea poeziei
. . 769 populare ; expresiuni re-
770 teritoare la ea ; adunarea
poez. popul.; producerea
de poezil i pe limbi
772 straine; modul de cintare;
colectiuni de poezit po-
pulare aramine§ti. . 819-827
773 958 Poezil popul. de vrere (dra-
goste) No. I-CXXIV. 828-872
. 771 959 Cmtece de strainatate
(xeane). . . . . 872-903
775 960 a) Desparlirea, No. I-XXVI 872-885
961 b) Strait-At., No. I-XXVII 886-896
777 962 c) Rev derea No. I X . 897-903
778 963 Cu tece de joc No. I XXVI. 901 914
961 Cintece de nunta, No.
I XLI . . . . . 91a-928
780 965 Diverse (cmtece), No.
782 I XIII . . . . . 929 957
966 Cite-va disti .huri No.
I-XXXV . . . . . 1)58 962
967 Bbcete la Arom ni, No.
I-XLVIII . . . . 963 990
968 Cintece haiducqti, No.
I LIII 091 1
969 Balade, No. I-VIII. . . 10 5-10 6
970 Index . . , . . . 10571072

www.digibuc.ro
 CINTECE DE LEAGAN

De oare-ce ne am propus sä publieärn materialul poporan aro-

minesc, in toatä Intregimea lui, vorn cäuta cit ne va fi cu putinta,
sä ne tinern de clasificarea, care adnpteaza drept punct de baza : eta-
tea omulul, Incepind cu etatea copilliriei trecind la cea a barbatiel $i
apoi la cea a bätrinetei, neputind-o divide In proa $i poezie, de oare-
ce nicl nu exist& in producerile acestea deosibirea, pe care o face li-
teratura culth.
A$a fiind, acintecele de leagtinD, desi sunt creatiuni copilärestl,
not le vom treee in literatura cepiläreascä, find fdcute pentru copil ').
Ele sunt primele produceri, earl Incintä urechea fragetä a prun-
culul, cari il adorm $i err earl se desteaptä-
Cu melodia lor inuzicalti, inceatä si melancolick cu farmecul
cel armonios, influenteaz& asupra fizicului si moralului $i'Poate a-
ceast& influent& a armoniel se exerciteazã mai mult asupra fiziculut,
In aceasta virstä, cind viata intelectual& e slab& $i noi nu existäm
de cit prin viata organic& 2).
Cintecele de leagän prezinte parte sint culese de noi, parte ne
sunt comunicate de prieteni $i elevl al liceulul romin din Bitolia,
Macedonia. .
Melodia acestor cintece fearte importantil, din mai multe puncte
de vedere, dup& cum se poate vedea din studiul d lor Moutel $i
Lambert In: Chants populaires du Languedoc, lipsindu-necultura mu-
zicalä, cu parere de WI declaräna, c& n'am putut-o culege, ea sä pu-
tern da o ilee deplina despre acest gen de literaturà poporan& la
Aromini.
GINTEC DE LEAGAN
Cintecele de leagetn la Aromini se num3sc cirntiti di Witt (cin-
teed de mid), crnti( i di culcari, $i mai obicinuit: cint4i di leagin sail
di nani.
Cintec de leag4n fiind raspindit la top Romtnil, 1-am adoptat $i
nol ca titlu pentru a desemna' cintecele cu call se cute& si se sceal&
copiii la Aromini.
1) 14813ddil : cursul universitar 1892/93.
2) Chants populaires du Languedoc par Montel et Lambert p. 18,

www.digibuc.ro
 CANT'ECE i LEAGAisI

Pentru notiunea de a adormi pruncul, se intrebuinteazii mai ales

cuvintul nani, de pildti :
nani, nani nridu
tr.,- dorrni, dormi, micule, pruncule;,
sail 'in legAtura en verbul a face :
fa nani=dormi, adormi.
fa-1 nani=adoarme-I I
fa 1 nani=eintrt-i cintece de leagiin, ea sti adoartnä pruncul.
Cu aceleasi sensurI ne intimpinti (nanis, aproape la toate popoa-
rele romarnce, pneum si la D-Romirri 1)
La Italieni ; far a nanna, andare a nenna ; la Franctzi faire
nenna, fa nenna, ail atit senzut de cintec de leagAn (chant de bor-
reuse) cit $i actiunea 1nsu$1 de a adormi, de somn, dupg cum se
vede din _opera DD. Montel et Lambert 'T.
Tot cu acelas senz ii gàsim i la grecil moderni, cari de sigur
rag imprumutat de la Aromini sail din venirea lor- in Contact eu
Italienit.
La Aromini, «nani» mai inseamná i Ieagan, cum de exempla in
expresiunea urmãtoare:
baga-1 naau tu nani.
(baga-i pruncul in leaglin).
Nani-nani ca refren se intrebuinteaza orl de cite ori mama,
care '$1 adoarme pruncul vrea sä vocalizeze. Atunci se repeta de mal
multe ori pe un ton 'Meet $i trist, asa cum. convine mai bine st5ril
sufietesti acelei care cintä sail cum se erede matbine pentru adormi-
rea pruncului.
Lulu-la. Pe line( nan(-nani un aT doilea element, nelipsit a-
proape in cintecele de la leagAn aromine$ti este ;
lulu-1U, lulu-la.,
silabe intrebuintate mal ales, ca i Ilani-rpni, la sfärsitul cintecului
de leagAn, ca refren.
Cite odata silaba lu-lu, la-la, se pronunta foarte nedefinit, in cit
nu auzi de cit nfl 1 simplu sat liu, liu, liu.
Cuvintele nani, lulu, lala, sint intrebuintate cite odatit singure..
Ast-fel eine adoarme pruncul, pe cind II leaganã II dntã numai
unul din euvintele acestea.
In privinta originei Jul lala din lallare din 1. latink vezi in
(chants populairess de Montel et Lambert p. IAI i urm.
Somnul. Cr osebire somnului se adreseazA ca s5. vie Sa' adoarmii.
pruncul. Caracterul de supra-natural al somnului in cintecele de lea-
On, este foarte vadit, ca srt nu, zicem, ea este o r'arn4itA. din mito-
logia veche a latino-grecilor.
Pe linga somn se invoaca insa si stivniria S-ta Marie, cite o-
data o pasere, cum se vede in eintecul de leapn cules din Lunzin'.
LeagAnul
Leag6nul la Aromini se numeste, la leagin, Gopesi (Maced.) sir-
rninita §i in anumite expresiuni, nani ; se mat numeste la Mulovi$-
tea: minuo.
1) V. Nastereit la Romini de S, Marian,
I) Chants populaires -de Languedoa par Montel et Lambert p. IC, Paris 1880.
P. 18 i sqq. arata Ca origina cuvintului Ancinfi este latina.

www.digibuc.ro
 cArrms nix LEA6AN

Cuvintul cel maT raspindit pentru leagan insa este sirminild.

In blesteme intimpinam i cund ; de pilda : loqi daracu cuna I
trad. sä-ti iea dracal leaganull
Leaganul se face din seindurli in diferite forme, mai in toate insa
se cere ea cele douh extremitati sh lie prevazute cu. niste sclnduri
semicercuale, pe carl este construit leaganul si earl servese sh-1 feel
sa se legrine cu usurinta.
Verbut leagein este Intrebuintat cu acelasi sens casi in D. Romina.
Cintecele de leagan, cele mai multe, nu sint de cit improvizatil.
Dintre aceste improvizatil, cite o data nu ren.,esc a se cristaliza supt
forma de cintec de Aleagan, decit cele mai putin frumoase la A-
romrni. Cauzele sint diferite.
In cintecele de leagan mamele isT reproduc une-ori sentimente
intime, stall sufletcsti particulare, pe earl nu le cinta decit pentru
dinsele..
De aci marea greutate de a le face sa-ti spuie cintecul de leagan,
ea sa-L culegi, mai ales dud, esti strain. tin exemplu va lIustra in-
destul aceasta.
Nevasta unef rude, intr-un dupa prinz de veil, turmentata de
gindul ea barbatul sail este In sträinatate, 10 adormea pruncul leghnin-
du-1 in tnonotonia trista i melancolica a urmatorului cintec de lea-
gait, din care reiese parerea de rail, ea nu putea sä zboare in acel
moment In bratele lui
nani-nani, dormi, dormi
purlu Ali mani ; pulul mamel,
neni dusi in cirvani, tata se duse In earavane,
di nu s-ari turnari de nu se- mai intoarce
eä nu-n1 Vilt un ptLPi, marata, ch nu sunt o pasere, saimana
si-n1 azböair niurata sh zbor efr cea intristatä.
si-n1 mi duc, sa m& due
cu el s--me-adun cu el sh ma 'ntaluesc,
s-ni vinim dali deadun sä -venim ambit impreunh.
dupa earl urrnail refrenurile obicinuite de nani-nani, lea, lulu, care nu
las& nimic ce sh poata trade, ea n-ar fi un adevarat cintec de Jeagan.
Rugind-o dupa aceasta sa-mi dicteze cintecul de leagan asa de
frumos, rni-a declarat, ch acela nu a fast cintec, ci asa (dorlu a Pell
dotal 1.1; a cintat fara_ ri tie cum 0 mai cu seama fare sri tie ca
eine-va o asculta.
Recitindu-1 versurile auzife, ea s'a inrosit si a inceput sa devie
nelinistita, GU toata asigurarea mea ea este frumos cintecul si cri
et; as vi.easa ptit daca mai cuprinde i alte versuri. Ti-al gasit.
Pe dinsa o muncea gindul, ea nu eum-va sa. fiil indiscret in fata
mama mare sati lui afendi pater familias i sâ pomenese ceval
Inteadevar ce ar zice atunci acestia cind ar afla, ca pe dinsa 0 MUD-
ceOQ gindul barbatuluf i ea-I doreste aproapel
cite alte consideratiuni de nature aceasta, In de ajuns tun-
date, avind in vedere, ca spicitul de moralitate primeaza totul la
ArOmini?
Isi poate (Ai-rine rnchipui greutatea ce prezinta adunarea cinte-
cilor de leagan pentru un strain, dad se vede cit Lie greu este a.
ceasta unula Aromin Si inch care face parte din ace1a0 familie. CU

www.digibuc.ro
 4 CANTECE DE ',EAGAN

oare-care clibAcie $i cu interesare $i stäruinti ing, le pot1 culege

dad $tii A te Of bine cu btitrInele, carl sint maI comunicative §I
mar lard friu la gut% de cit femeile tinere.
Läs. Am sit urmoze Int II cintecele de leagan de culcare, apol cele
de sculare sail de joc.
cCintec de leaganD de culcare
1. Nani nani nIculu,
n'tculu, mu$6,tulu ;
v'inu, somnu, an cildr,
si n'i culti Mull%
5. n'Iculu $i sciimbulu ;
culd.-1, somnu,culcd-n1i-11
stimirie, döarmi-0-11
nani nani
nani-na ;
10. lali-lali
lali-là.
(Cules de la batrina Tana Hagigogu, Xirolivad, vil. Salonic).
Trad.Nane, nane (doarme, doarme) micutul,micutul, frumosul,
5. vino, somn, calare,ca sa-MT adormT miculmicul i scumpul.
Culca-1, somnule, culca-mi-1, Sta Marie, adoarme-I I
nani naninani-na ;
1.0. lali lali, lali-la.
Alt.
1. Nani-nani, purlu a n'efi,
nani-nani, satte;
somnu hiridase v'inu,
döarmi-re n'iclu n cipitln'u.
5. nani nani, 1uhluu1u I
Nani-nani tu livade,
tine h'illu ali dade ;
nani-nani $-tu lilic'e,
fata ta si-t u nv9lic'e ;
10. nani-ni $i sum meru,
reatile pi tine clferu ;
nani-nani $i sum steale,
amisticate sufriEnt6a1e.
nani nani,
15. hiu limn Mutt.
(Cules de la Tina Vuciu, Vlaho-Clisura, Macedonia).

1. Traduccre. Nani, nani, puiul med, nani nani suflete ;

voTosule somn vino, adoarme-mi micutul pe perina.
5 nani nani, luluulu.
Nani nani, to livede,tu fiul mameT ; nani nani §i printre florT,
fala ta sa cf straluceasca ;nani nani §i supt mar, fetele dupa
tine O'er; nani nani §i supt stele, tu cu sprIncene Imbinate.
15. nani nani luu luu luu...
Nota. Versurile din urma nu sint decit exageratiunl de iubire, foarte natu-
rale la .0 mama. Deli copildl Inca este prune, mama If 2ice, ci fetele se omoari
dupa chnsul ; qi de0 nu I a crescut Inca parul, ea 1 vede cu sprincene, ba vi Inca
In ce fel, marl 0 Imbinate.

www.digibuc.ro
 CANTECE DR LEAGAN 5

Alt.
I. Vlinu-if somnu di la use
Si-n1 lu Pal' natlu di guse.
i.-1-1' In du sum trandafiru
tea si-11 dal pine cu Vim";
5. Vinu-ni somnu di la gutim91,
si-n' lu l'al natlu en bun;
Vino somnu dil-aVin'e
Si-if t-ul l'aI natlu cu tine.
Crutiova T. unda.

1. Traducere. Vino, somnule, de la use, sl-mT Tel pruncul de

gIt *i du-mi-1 supt trandafir, ca s5.-T dal ptne cu yin ;,--
5. vino, somnule, de la gutuia,sä mi-1 ieT pruncul cu bine;
vino, somnule de la vie, sA mi-1 ieT pruncul cu tine.
Nota. Nu rare off mamele, call nu ail fn destul lapte, fif hranesc copil cu
pine Inmuiatö. In yin. Aga c5. aicl nu este o formatiune provocat5. de necesitatea
asonantei.

Alt.
I. Nani, nani tu mlnuse
Z-Ving somnul di la u§e,
S-n'i l'a fithorlu di guse
S-ei-1 duci tru gradina
5. Si-1' elnta nä gh'llich'insa
Gh'ine-n' Vine, n9clu an'éti,
Si-di-1 bag iu vol etl,
Tru giadma sum trandafil,
Sum trandafil si garofil.
Burada T. Cony. lit, XXVI, p. 46.

1. Traducerc. Nani nani In leagns1 vie somnul de la u§e,

s5.-ml Tea copilul de gtt, sä mi-1 dud. tn grgdinä, sä-T cInte o
5. ghirliclzirrid, Bine a venit, micul med, sa.-1 bag uncle vreaa
ea, In gradinI supt trandafir, supt trandafir §i garofir.

-Alt.
1. Nani-nani bunlu,
nani-nani fic'orluf
nani-nani Ifina,
nani-nani papa,
5. cti va Vita tata
va si dud. MO
sA bilbite.
Olym. Walachen p: 117. Weigand 9.

1. Traducere.Nani-nani bunul,nani nani, bäetel,nani-nani glsca

(alb ca-), nani nani rata (cel ca o rata), cad va veni tata,
5. ---0 sa aducl zmochinesi ant flert.

www.digibuc.ro
 6 4ANTECE DE LEAGAN

Alt.
1. Pupu nc6a, pupu ncul6d,
Vinu, soamne, vlinu lima,
n'i te-acl'ama pupulu,
sill-aduti somnulu,
5. somnulu atél dtiltili.
naaani
Turia, Epir. Carangiu N.

1. Traducere.Pupu (bebi) 'ncoace, pupu colea,

vino, somnule, vino 'ncoace,
mi te chTamA pupul,
sa.-1 aducT somnul,
5. somnul eel dulce.
naaani....
Notä.--In limbagiul copiilor, copilul se mai numelte pupu, cu senz de micut,
dragala§, impodobit ca o papur.

Alt.
1. Nani-nani, h'il'u, MI%
pri musatlu clpitim a,
ch9ndisitu i nflucdt
di miln'16-a sor-taT adrát
5. nani, nani, nani....
al la nani,
tu vTurgani
si tu nöaiili culupani,
dorth h1iVu, h'1'16-ameu,
10. ca h'ira di Ow j-di beu.
nani, nani, nani....
Avela, Epir. Despa Papahagi.
1. Traducere. Nani nani, fiule fiu,pe frumoasa perinA, pestrita
i-nflocata. de m/Tnele sore tale lucratA,
5. nani, nani, nani...
Al fA nani, In plapomA §i In noile scutece, dornif fiule,
fiul meu, ca flu de pap §I de beT.
10. nani, nani, nani...
Alt.
1. Nani, nani MOO befoul),
sirminiti dë-asimc6,
cipittin'u di vasilcO,
nani-nani.
5. lulu, lu.
nani-nani, pul'u musat
dor dit Inimi-d curmát ;
ocl'i dulti Ira surgh'iri,
dorn'i lira minduiri 1
10. nani, nani
lulu-lu.
Mehl, Epir Tana Civica.

www.digibuc.ro
 dANTECI1 toll LEAGAN- 1

1. Traduccre. Nani nani, micutule, In Jeagan de argin(, In

leagäu ou pering de busuloc,
.5. nani, nani,lulu-lu,
Nani nani plaid frurnos,dor rupt din inirnd nit oclft dulci
1d, 46 sarbit,dormr f5.0. Rid o grijAl nani nani lulu-1 u.

Alt.
1. Nani, nani, lulu-la,
Vinu somll di- IrT lu Pa,
si n'i-I du la casa ta
s-apósi ear ada-n' lu ao5.,
5. nani, nani, nani
lulu, lulu, lulu.
nani, nani tópimu,
tópmm, galópimu,
cara s-ti Wa marnA-ta
10. ca Pi esti a Pe ficiór,
mari döari vOtat-aduci:
culupani hrisusiti
s-cu
, mitasi cHndisiti.
SIrmimtä di asimi
15. cu na fase di brisimi
s-cipitiin% malamatern'u.
Afarata mei nu-n1 ti 'sti
mult naraöaqf ti mutreaste
si ti tine dor nu-11 easte.
Cu les de la Mia Adam, Vlaho-Clisura, Maced.

1. Traducere. Nani (dorm% nani (dorm% lulu-la, vino, sorn-

nule, de mi-I Yea si mi-I du la casa ta si apol iarásT ada-1
5. aci. nani, nani, nani, lulu, lulu, lulu.
Nani, nani tdpimu 1)
topimu, galopimu 2 9 dacä stia mama ta, ca tu e.stT copilul
10. el, marl darurI era sari aduc5.. : scutece auritesi cu ma-
tase brodite, leagan de argint cu o fasie de borangic, ibri-
15. sim si pernä auritä. Särmana daca nu stie, te priveste cu (ochil)
al si pentru tine dor nu-1 este (si nu te doreste).
Nota.Se zice In cantec c5. mama prive§te ell ochi re pe copil, ea sä nu-1
fie copilului TM, sa nu fie deochiat diucedt.

Alt.
1. Nani c'uOlu-n',
nani diclu-n',
nani bunlu-ni,
laani scumpuif.

r) coruptiune din TO =SET? (grece§te)

) alópimt; din %QM =dile.

www.digibuc.ro
8 CANTECE bE LEAGAN

5. nani-n tend5,
lala lalala la la la !
Perivole Perdichi S.

1. Traducere. Nani due-Wu ') nani micul,

nani bunul, nani scumpul
nani in plapomg.
5. lala lalala lalala
Not& Cfntecul acesta nu leste complect.

Alt.
L a o fata.
1. Nani-nani, Mei*
dë-asimeó,
cu eipitünqi di vasileó,
nani, nani
lulu, lulu.
Nani-nani, Wire,
ca lire di visird
anfiA,a15.,
diznirdati
10. di la6a-ti mita miratil,
te-n' ti döari *i-n1 ti va,
ea ocihilT, ca Inima.
nani nani
lulu-lulu.
Ayala, Epir. Tana Civica.

1. Traducere. Nani nani, micutä,

In leagan de argint,
cu perinä de busuToc,
nani nani
5. lulu, lulu
Nani nani, fiica ca fie& de craiü, lmf4ata, dezmTerdat5
10. de beata ta mama. care te Tube§te §i te dore§te, ca ochil
§i inima
nani nani, lulu lulu.
Alt.
L a baetr.
1. Nani-nani,
si-n' creal marl,
s-ti dut la agru,
si41 due poini,
6. poini cu edIginA.
Lunzhn Hrista. Stavre

1) In limbagiul copilaresc, copilul se numepte apre dearnerdare; clucret ad. micut.

www.digibuc.ro
 CANTECE DE LEAGAN 9

Traducere. Nani nani, sa-mT erestT mare, si sa te ducY la

agru, sa-cf due ptTne, One cu jurnarT.
Alt.
La fata.
1. Nani nani
si-n' cresti marl,
si-P dull point
cu cAigina
5. la beibi-tu.
Lunzini Hrista Stavre.
1. Traducere.. Nani nani, sa-mT crestT mare, sa-T ducT ptIne
cu jumarT la beYbi (bebe) al tag..
Alt.
1. Vinu, sgamne, v'inu bune,
Vinu n'iclu di-ni 16-adunal
nani, nani.
ullu 1Iu Ilu ; uliu Hu.
5. stlmiria t'ea musatä,
culea n'iclu ali dada ;
nani, naaani.
u llu liu, u Itu-litiu ..... ...
zdrodlu plinle si zgh'ireaste,
10. si tu Magill s-tirculèaste ;
16-avdi dada si nu-l' gr6aste
a la6a cirtità s-6aste.
nani naaani
u liu Hu liu....
malacag.
1. Traducere.Vino, somnule, vino bunule,vino sä-ml culei mi-
cul. nani, nani. u llu ITu...
5. S-ta Maria cea frumoasä, adoarme-mT micul mamel; nani
nani etc.
10. dezmTerdatul (copil) pltrige si se vaita. si In leagan se zbate;
1-aude mama si nu-T vorbeste, eacT bTata tntristata este.
nani naaani
u lTu ITu-llu.
Alt
1. Nani-na si nani-na
musata nAa, duruta mëa,
tatti-tu m6a uu-n' ti va,
s-lo mint6a s fudi dë-a6a.,
5. dusi Wick' tn Vlihie,
nge-lisa pirtgurie;
s-nu-n' pitre'acä nä flurie 1
aride rein, rhea m6a,
si hirs6a-nCu inima
10 nani-na si nani-na.
Magarova Sia

www.digibuc.ro
 0 CANTECE DE LEAGAN

1. Traducere. Nani-na. §i nani-n4 frumoasa ..mea, dorita

tattil MO, flu mi te Tube§te, t§T lo min tea (WA nicT o grije) se
5. duse de aci, se duse fn Romtinia, §i mi te ldsa drept mingi,.
ere. SA nu-mT trAmita nicT un galben I Ride mica, mica mea,---
§i invesele§te-mT inima.
10. nani-na i nani-na
Alt
I. Cuti, cuti
s-nani-nani,
Z-v`iná tata din cirvani,
si41 aducl tiruh' nali,
5. cuti-cuti
$-naninA
vin'i somnul si-n' lu l'a,
si To-P cjim : fu4I clè aod
nani-nani
10. nani-na.
1. Traducere. Cuti-cuti i nani-nani, S vi tata din carvane,
5. sti-p aducd opincT noT; cuti-cutt i nani-ná, veni somnul sä mi-i
Tea, §i eti IT ziseT (am zis) : fugi dd aci.
nani nani
10. nani ná.
Notti. Cuti-cuti nu se qtie ce fnsemneazti. De alt-fel cfntecul acesta este un
amestec de invitare a copilului sä doarmä i de depärtare a somnuluf, end vine sä
fea pe copilag In bra[ele sale.

Alt
1. Nani, nani
s-nani, nani,
Z-v'inl tata din cirvani,
tra s+aducti stran'i nali,
5. nani, nani
s-nani, nani.
am an hil'u, am un söare,
dadd-sa tra nits i möare.
nani, nani
10. nani.
Farperolif eMiclu Barclay Raga Malacag, Grecia.

1. Traducere. Nani, nani i nani-nani,-- sä vie tata din carmine,

5. sä-cf aducti haTne noT, nani-nani si nani-nani.
Am un flu, am un soare, mama sa pentru dInsul moare,
10. nani-nani pi nani-nani.
Parodie la clutee de leagan.
1. Nani nani, Nup,
Nup ca citup,
di Vine somnul di la up,
di-n' ti ra di gup

www.digibuc.ro
 CANTECE DE LEACAN II

5. -5-0-astrali n gridinup
se-acáti nipirticuse
nani $-tati, altil thick.,
s-nu-n' ti Pati di die&
di-n1te-astrág tu ubdr.
(adunate de d. Tache Bitaracu, Nijopule)

1.. Traducere. Nani-nani, Nu§e, Nu§e ca pisica, cad vine

5. somnul de la u§e, de mi te Yea de gtt, §i te asvtrle tn gra-
dinild sd prinzl un §erpulel, nani, §i tacT, mar bdete ; ca
te apuc de picior§i te asvIrl In curte.
Cintecele de sculare sau joc.
Cintecele de scuiare a prancului din somn, din leagAn, mai po-
trivit ; cintece de joc se rostesc mai voios, pe cind in acelas timp
pruncul le jucat In bra te sail, dacä este mai märicel, pe genuchi, oil
apucat de miini $i fiind copilul in picioare, e jucat cind in dreapta,
cind in stinga.
Placerea copiilor $i copila$ilor cste d( stul de mare, cind sint ju-
cati. A$a, dacä sint putin mai marl, abia ostenesc nit.e1 $i earäsi in-
cep sa se roage, sfi reinceapä ocul.
Cintecele de kaghn sint produsul mameloi ; cu I oate acestea nici
bArbatilor nu le displace .sA-$1 joace copiii, in cit $i el, dacA nu mult,
putin pii contribuit la producerea lor. Tot a$a surorile $i fra tioril simt
pl5cere sä joace pe cel mici $i neputincio$I inca'.
Cintec de joc.
1. Pap lai pap di la duch'ani,
adu meari, adu pèari,
adu neltiaiii curnuteali,
Z-dAm al Marcu s-crèasch mari,
5. en caplu pin di divani,
g'ond-aleptu ea un söari,
ea' mama multu 0-1 demi.
Vlaho Clisura, Macedonia Mia Adam.

1. Tradueere.Mo, mo§ de la bdcdnie, add mere, add pere,

add nt§te ro§cove,--sd ddm luT Maxon sd creased mare,cu capul
5. ptnd la tavan voinic ales ca un soare, cacT mama mult 11
lube§te (dore§te).
Alt
1. er6a§ti-n% Wone, cr6a$ti-n' mare,
te cind s-e$i a priimnare, (bis)
Z-bacil mu$6.tili n uhtari
Si n ti vèadd s-t6-arisèascä,
5. §-tr-a MT ocri si s-tuch'ascd.
Vlaho-Clisura, Macedonia Mia Adam.
1. Traducere. Cre§te-aff, vornicule, cre§te-mr mare, -- ca, ctnd sa
e§T la plimbare, (lit. sd bagT pe cele frumoase tn oftare) sl facT
sd suspine frumoasele dupd tine. SA te vazd, sa te placd §i
pentru ochir tar sa se topeascd.

www.digibuc.ro
 12 CANTECE DE LEAGAN

Alt
1. Mori si ncoa, mon i nculed,
pin la maea s-pin la paplu,
agalitl si treat= traplu,
s-adutem n'iclu la paplu.
Nijopule, Maced. Tache Bitaracu
Traducere. MAT si-ncoace, maI §i-ncolo, pina la bunica si
pina la mosu, -- Meet ea trecem parlul sa ducem pruncul la mo-
sul (bunicul).
Alt.
Featile i musatile;
gridin`li cu cireasile ;
fici'orli ger bun'ri,
gridingi cu prun'ri,
5. fic'orri ger n'itri,
gridingi cu h' itli ;
té-al, lea feata, di sugritI,
g'onli 1-aduti stih'idi.
Vlaco-Clisura, (Neveaita) etc.
Traducere.Fetele i frumoaselegradinile cu ciresele (stnt) ;
fecioril eel buni, (slut ca) gradinile cu pruniT ; fecioril ceT
5. mid (baetil)(sInt ea) gradinile cu zmochinele ;ee aI fa fatA, de
sughitT, - mlndrul (lit. volnicel) '11 aduee stafide.
Alt.
1. A-na, Math', tra surgeon,
Si-n' ti bas tris tu frlmtieali;
a-na, Math, pindm plait"),
si-n' ti bas tu ocrul laiü ;
5. a-na, fdatd, dup arug ;
si-n' ti bas, ci 10 va-n' fug :
a-na,. feata, la fintinã,
si-n' ti stringu h'iam di ming.
Crupova. T. unda .

Traducere. AT (na), fata, la surcele sd te sarut tocmal pe

sprincene ;aT fata ptna In plaiii,sa te sarut la ochiul negru ;
5. aT fata dupa rug,sa te sarut cad ma voiü duce (pleca) ; al
fata la ftntIna, sa te string nitel de mina.
Alt.
Una Math' arrimina,
g'onTi ma a-u zdriiminä
zdrumba, mba
zdrumba-mba.
5. fa-n' te, feat5, cama nc6a.
uni feat& nddlica
chipurlu-n bisedrich
zdrumba-mba,
zdrumba-mha

www.digibuc.ro
 CANTECE DE LEAGAN

10. creasten'-e fitita mea.

Turn turn ease furn
fuz', featä, cd va ti zgrum .
1. Traducere. 0 fatA ro§aticA, flAcAiT (junil) o zdrurnicA,
5. zdrurnba-ba zdrumba-ba fi-(mi) te, fed maT tncoce.
0 fatA delicatA,clopotul In bisericA,zdrumba-ba,---zdrumba-ba
10. cre§ti-mT-o fetila mea. Turn turn ese fum, fugT, fattl., cl te
voiii sugruma
Alt.
1. Gugufcu,
pisufcu,
te porti an gu$i?
un cap di citu$i
5. La earl la duti ?
La mai micu ficTdr.
Lunzinf. Hrista Stavre.
Traducere. Gugufat (pasAre de märimea porumbeluluY §i a cd-
carne se mAntna, ea trAe5te In crap),
rest' pisufcul. Ce
porit la glt ?Un cap de pisica.La cine-1 duct lLa bdetul cel
maT mic.
Notti. Pasama guguicu, numita de cel 1-alli Aromitl : guguee este considerata
ca sfinti qi respectata atit de cre§tinI, cat qi de Musulmanl. A o omort este a co-
mite o nelegiuire. In schimb Irish: pisicile le ptndesc qi le prind, De act ura tn
contra unor ast-fel de pisici §i placerea ca i o gugufeu sa ducá capul uneI pi-
sict neligiuite.

Alt.
1. Le hIrsed-&-lu n'tculu,
n'iculu, ba$nrulu
te-if 16-adusi v'tftulu,
v'tftulu, curbetillu,
5. trum $i nc6a,
trum $i nculed.
Le hirsed-n lu v'tftulu,
v'tftulu urt'tulu,
trum-trum-trum
10. $i trum trum trum I
14 Traducere. InveseIe§te-mi micul, micul, bafuru1,2) ce mi-1
aduse liganul,liganul, curbetul 3)
5. trum $i 'nooace,
trum §i colea.
Invesele5te-mT liganul, tiganul, urttul, trum etc.
Notct Epitetele de tigan, bafur, se aplica drept dezmierdare.

.1) corn. de d. T. Sunda.

2) bafur inseamna cand un copil se murdarepte la fata cu ceva.
3) Wan nomad.

www.digibuc.ro
 f4 CANIIECE DE LIZA0A14

Alt.
1 Nda tu nani n1-1u culcdf,
ggadul neOa si nclo-P cIntáT,
nda tu nani 115-adurn'11,
dl-ocru arid 16-afiril ;
nda dit nani lu sculdT,
pri linucPu n' lu &cal;
trum-trum-trum
si ear trum trum I
Malacapf. Maria. Zimulo.

1. 7'raducere.Ctnd In leagan II culcaT, prune tn coace §i-ncolo

fl cIntar,etnd ln nani 1-adormiT,de ochiii rAti II WIT (feriT) ;
5, ctnd din leagAn (somn) 11 scular,pe genuchT mi-1 jucaT;
trum-trum-trum
§i iarA§T trum-trum.
Alt.
1. Crea0i-n1-u, creaSti-n'-u,
16-ncu mare,
Dumni4a1e;
Stimiria tea curatA,
5. creaVi-n`-u, fa' -111-u musata..
A cui nt-u feata estä ?
all dacti
s-a1i tati ;
trum trum; tram, trum, trum.
Bitoiia. Pachea.
1. Traducere. CrWe-mT-o, cre§te-mr-o, fAinr-o mare, Dumne-
zeule ; S-ta Maria cea curat41,cre§te-mi-o, 1A-mT-o frumoasA.
5. A cur mT-e fata aceasta ? A mameT §i a tatAluT ;
trum, trum; trum, trum, trum.
Alt.
1. Otl of 1 of lele,
acul n'-u gkinile ?
of I of I of tele
acui n'-u gTonile t
5. giónile mu$itu1u,
g'ónile purAmbulu.
groacit-n', g`oni, g'oacrt-ni,
g1tiacä i arsari-re,
ta si-n1 cre0i mari,
10. man i g'uneali I
Breazs, Epir.
L Traducere. Of, of, of tele, a cur mT-e voinicul t of, of,
of lele,a -cur mT-e voinicul, voinicul, frumosul,voTnicul, poru ii-
5. belul, joacA, vornicule, joacA, --- joaeA §i sArT in sus,
ca sl cre§tr mare, -- mare §i voInic.

www.digibuc.ro
 6AlkIfEC13 DE LEAGIN ig

Cind copila§ul Incepe a merge in picioare, mama II cinta :

1. Bor, bor
pitu ubdr,
en ciraasa di fulór,
bor, bor
5. pit urdica
cu clmëap burungica.
I3urada. Convorbiri liter. XXVI, p. 49.
1. Traducere. Bor,_ borprin curter cu camp de fusior ;
5. bor, bor prin urzica, cu earflap. burungica.
Cind pruncul Ineepe sa umble.
1. Papu lal papu
ade s-eardim 1-agru,
sl scutém cleuba,
ta s-nl nadim dolti
5. cu plosca mplina di v'in.
spindurata la cipitin'ti,
z-bemu, s-micamu,
Ali Ngh'ele s-nii-alisa mu,
una coca tu citind.
Metova, Aminciii.. T. unda.

1. Traducere. Mo§ ma mo§, hai sl mergern la agru, sa

scoatem buturuga, ca sa ne Incalzim Impreunä (amtndoT) cu
5. plosca plina cu vin,---spinduratA, (attrnat5.) la perinä, M. bum sa
mIncitm,NghTeleT s5. nu-T 15.säm, o coca 1) In farfurie.

t} in limbagiut copillur supt f cocas se tutelage ort.ce fruct, oni-ce )ucru butt
'de mincat.

www.digibuc.ro
 DIVERSE FORNIIILETt
Formuletele fetel. etc.
Formuletele fetei, degetelor etc. le gasim, cu oare-cari deosebirl,
la diferite popoare.
Copil cet mici, cart abia incep sá vorbeasca, gäsesc un deosebit
farmec In acest soiii de petrecere.
El le Invata de la mamele 0 de la frgtiorit lor mai mart 0 se
indeletnicesc, cu parte din ele, mat cu seam& in timpul lernet, cind
frigul it constringe sa stea acasa in jurul vetret, la thc.
a) Acui i fataP
(cul leste fata)
Copila§ii dezmierdati in tot felul de eel marl, se leail in brate 0
se intreabh :
A cul u dal fala (cut o dal fata ?
AI X . cutrirula X. . .
ocl'ill al- J . . . . ochii lu J.
narea al Z. . . . nasul lul Z, etc., 0 a§a mai incolo. Apoi tie-
care din cet prezenti sarutä pe copila§ la partea oferitä WT.
b) OA aróe, fag arofi,
(oft roe, fatd rop).
In dimineata Joii din septdrnina mari (septämina patimilof), top'
copiii se string in jurul batrinei care boie§te oule 0 indatä ce un oil
a lost vopsit, btitrina atinge cu el fata fie-cäruia copila§ de trel ori
§i zice :
oft arde oil ro§
fatei arot fata row.
ca fie-care copil sä fie ro§ la fatä 0 sänätos in tot cursul anulul. Get
mart nu se lag sä li se facä oft arq-fata arofi, ci isI fac singuri.
c) Copiil cel mici sint prin0 de unul mat mare de buza infe-
Hoar& §i superioara §i pe cind acesta le miKä buzele, lipindu-le §i
deslipindu-le iute, li se zice sA pronunte anumite cuvinte. Cine poate sii
le pronunte deslu§it, capàtä bomboane, etc.
d) Cind va Vita NOW
In apropierea Pa§telor, copiii nu inceteaza de a Intrebá pe ma-
mele §i sorioarele lor mat mart, «cind va Vinci pOtiliv=cind vor sosi
Pa§tele, ca sa poati mlneá came, sa capete oua ro§it, haine not etc.

www.digibuc.ro
 DIVERSE FORMULETE 17

Mame le si sorioarele lor ii tot tin cu vorba si en promisiunele

si cind nu mai trebuie mult pina la Pasti, le spun lor :
Astincli suntu pri crècqtit, astazi sint pe crestet,
Mini va dipundpri frimti, miine se vor cobori pe frunte,
Piimini pri nari, poimine pe nas,
Alantd plimini pri must.cr(i, alalta poimine pe mustati,
Apaa pri bucli apoi pe buze,
*i in ziva de Pa0i, se coboara pastele in mil :
$-apaa chap h in gurd, s-apoi chap)) in gura.
La Lugunzini se insala copil, spunindu-le, ca. acuma sint in
cutare sat, apol de acolo yin in cutare sat mai apropiat etc., pita so-
sesc in satul lor si in casa.
Dupa ce sosesc in cask, Pastele se introduc prin cosul easel si
coborindu-se in camin, pe cind copiii dorm, se introduc pe corpul lor si
se asaza dupa ceata. De aci apoi pornesc incetul cu incetul, ajung pe
crestet, frunte, nas si in ziva de Pasti in gura.
(Hrista Noe).

Formuletele degetelor.
a) z Trica un lepuri» ,).
Copii tinind palma stinga deschisa (disciciratd) vertical cu de-
getele in sus, plimba- arätatorul minel drepte prin fie-care discicird-
turd, i incepind cu Cea formata de degetul mic si inelar, zic :
tricit un lépuri pre aöd,
la fie-care discicirdturti §i revenind la degetul cel mic, zic :
aestu (diclu) 16-acita', = degetul mic l'a prins,
aestu-1 UN, acesta (inelarul) l'a Meat,
aestu-I fripse, acesta (degetul mare) l'a fript,
aestu-1 din' ica', acesta (arätatorul) l'a dumecat
si pilicarlu-1 mica', si policarul l'a mincat,
1' deadi ni cumata.' 1-a dat o bucata si celui mic.
[s-a n'iclui.
Vezi diferite variante:
Pétri t. XIII bibl. d. tr. pop. No. 9.
Rolland : Rimes et jeux, P. 21 sqq. dii mai multe variante ase-
manatoare cu ale noastre.
b) De ce policarul (pilicarlu) are numai doud inchieturi=
dtiaud noadi.
Se povesteste, ca cele cinci degete odata erail cinci frati sail tova-
rasi. Gine stie din ce imprejurari, ail ajuns intr-un ast-fel de hal de
saracie, in cit nici ce minca nu aveaii. Era cit p'aci sä moara de
foame. Celui mic mai ales ii era asa de mult foame, ca mereil cerea
') La Avela se zice lepure cu 1 nemulat, ca§i cilöare, pe cind in cele-l'alte lo.
calitat1 se zice repure, cirOare.
2

www.digibuc.ro
 18 DIVERSE FOMULETE

de mincare. El se adresh atunci tratelui (tovarä$ului) de linga din-

sul $i 11 zise :
Degetul mic: Mi lo fliam6a! Mi-e foame 1
inelarul : te s-miam? ce sh mincrtm?
deg. mare : ari Dumnicjil'il. bun e Dumnezeh (lit, are).
arätatorul : ai s-lura'm. hai sh furam.
policarul : val aspiin. voiii spune
crkt 1 caplu. crkt1 capul.
Cind policarul a spus, ca-I trädeaza, dacà furri, degetul arhtator
trage sabia si-i reteaza capul dintr'o data (crilt caplu), in eit de a-
tunci bietul policar a rämas fhrá cap.
Cind copilul zice ccrift caplup simuleazh retezirea capuldi de la
policar, cu palma minei, ca cu o spada.
c) Dialogul degetelor la Lugunt.a reste urrnhtorul :
As uruciOm 1
cu ti?
cu ti dedi domnu.
ai s-lu turóm di la popa vric'a di Wall.
va spun.
$i l'-ul thrall capu la policaru. ')
Traducere.M sä prtnzim 1
cu ce ?
cu ce a dat domnul.
at sl furam de la popa oala cu rniere 1
voiii spune.
§i-I taearl capul la policar.
d) «rift i mortu-i. ?,
Copilul ki incle$teazh minele $i introdure urnil din degetele din
mijloc, inelarul sail degetul mare, in partea interioara, a mind. Pre-
zinta apoi unghile policarelor, care se razimä pe deasupra degetelor
unul Hugh altul, la un copil si-i zice :
zgrimd aija z-veVi, zgirie aici sh vezi,
/Ail i mortu-i? e viii sail mort?
Acesta sgririe pe unghi $i cele dourt mini, bull sh se de$cle$Ieze,
se deschid $i apare in interior, degetul, care se mi$ca sad sta nem4cat,
duph cum copilul intrebat a re'spuns mort sail yid.
e) Un Viet maI mAricel, apucind miinele copilaplui, i le plez-
ne$te una de alta incet-incetinel, zicind :
pac-pac-pac I
,i pe nesimtite il loveVe peste fatrt zicind :
tac-tac-tac.
f) gidd, gidd.
Mamele sail fratioril $i sorioarele mai marl, fac sh rtzrt copila$ul,
ghdilindu-1 in diferite moduri $i supt diferite pretexte.
1) Pkri vol. XIII. 8. pag. 55: Chiatu havi fami.

www.digibuc.ro
 DIVERSE FORMULETE 19

Ast-fel : plimba mina, facind sa umble degetele, unul dupa altul,

pe linga copil, $i ii zic :
vrini cuta tam-tam tam
fi, fati ham, ham, ham. -
(Traducere. Vine cuta (tn limbagiul copilAresc : clInele) tam-tam-
tam $i face ham, ham , ham.),
ear and rostesc cuvintele acestea, tigtdila pe la suptiori,
mini, picioare, gtt, In clt copiii rid cu mare plAcere.
g) Alte formulete de gadilare :

Vini bofa1) gidi, gidi

$i fati gidi, gidi.
Pe cind copilul e gidilat de cine-va pe la git, suptiori, piept etc.,
pe tin ton mai mult sati mai putin imitind gidilarea, i se zice:
gida, gida, citalicul
gidalica-I, $i /Ill u$111,
gidalicu-1, $i n'ilu$ul,
citalicul, birbicuvil,
gida, gida.
Traducere. giold, Odd, gtdel.1-1, gIde15.-1 pe catelu$, pe calelu$
$i mielu$el, $i inTelu$el, berbecu$ul, gidd, ea....
Not'CLFormele articulate In ul ale substantivelor din formuleta de mai sus :
otidicul In Mc de cifilliclu, dupii cum In genere se uziteaztt la Aromfni, in cuvin-
tele terminate inteo singurd consoand, slut de Mrmatiune copilareasca aci, Intrebuin
late numa: eind se vorbe§te cu copiii sau cind vorbesc copiii. Numal o parte dintre
Aromini obicinuesc aceasta forma articulata, i nu fn toate cuvintele terminate cu o
consoand. Ap la Gopqi se zice : omul, pomul, anul ; dar : perlu, terlu etc.
i) «Mind, mind mdartd. ,
Unul apnea mina copilasului Daly $i leganind-o in dreapta $i
stinga, zice :
amina, mina möartal tr. mina, mina moarta
apol pronuntind :
ed u-li pin la pöartan du-te pina la poarta.
il plezne$te la fata pe copila$ cu mina lui proprie.
La Gopefi copiii zic urmatoarele :
Mina, mina mOarta, mind, mina moarta,
al s-n'arzim la nurnta, hal sa mergem la nunta.
z-bemu, sa bem,
s-mincamu, sa mincam,
acasa s-ni turna'm arasa sa ne intoarcem,
ajdn', ajun' flaminzi, fläminzi,
ca cinite al TingarA. ca cinele lui Tingara.
Rolland : Rimes et jeux p. 34, cla mar muite variante asernanatoare acestora.
j) Punind mina pe capul copilulul, se intreaba daca are o pe-
nurd (culit); copilul raspunzind ca nu are, cel-l'alt a$az5. mina stinga
') Bofa este fiinta supranaturala, cu care se sperie copiii.

www.digibuc.ro
 m: tolV ERSE FORMULETE

in forma de pumn pe capul bäetului si love$te cu cea dreaptä, ca

srt-i puie cuiti.
AI penurti aöa ? (ai cuifi aci 1)
Nu 1
St5i si-r bigrem. (Hai sh-i puneml)
Tot na se face $i cu ori-ce alta parte a corpulul : spate, ge-
nuchl etc.
(FrinVi liturghia»
Pe cind un copil sta in picioare distras, un altul merge 0-1 a-
plea pe la spate de umeri, apoi punindu-i genuchiul la mijloc II in-
doie$te, incercind sä-1 dea jos $i zicind in acela$ timp :
n' clisi preftul an'ia
s-ti fringu liturghia.
Traducere.'mi zise preutul mie,
s5.-ti rup prescurea.
Cu aspirgar6a.
Copiii tin mult sh aparä voinici. Aceasta este ambitiunea lor cea
mai mare socotesc. Ei piing chiar, cind li se spune, ch. un altul 1-ar in-
trece in voinicie. La copila$1 modul de a se Incerch in privinta voi-
niciei este aceasta :
Cel care se pretinde a fi curagios e intrebat ast-fel :
Tric4$1 prit piduri ? trecu$1 prin pridure ?
Tricai. trecui 1
MI5.0 nä ursti-n cali ? aflasi o ursa In cale ?
Afidi I a flai 1
1'6-aspir64i ? te sperimi ?
Nu m6-aspirMi. nu m5 speriai.
$i cel care-I chestioneaz5., spre a se convinge, ii spune srt tie ochil des-
chi$1, ca srt-I sperie cu mina $i clack cind II face vint pe linga ochi,
nu-T inchide, se dovede$te, ca inteadevèr copila$ul e voinic $i curagios.
Tot asa e $i la rominil din Rominia, singura deosibire e cti ursul
este inlocuit de lup.
Stumbul araplui.
(pisalogul arapului)
Cind cine-va merge pentru intiia data intr'un oras, la stina etc.,
$i n-are nici o idee de acestea, cei ce-1 insotesc, II spun, crt la in-
trarea ora$ului (tu intratä), In fata stinei, etc., se ath un negru-arap,
care tine un stumbu 1) pisälog $i mal negru $i pe care trebuie sa-I
sttrute toll citi merg acolo pentru intila data.
Aceasta face pe copiii s5. se Ingrijasca in tot drumul.
La stinrt, dacã se due pentru intiia data $i dorm, bagil ii ine-
gresc la fata, ca sti le meargrt bine, si nu se deocheze brinzeturile,
cind se fac.
Rolland : Rimes et jeux p. 47 spune, ca acela lucru se face cu copiii cel mid
din jurul Parisulul carora li se spune, ca vor avea cà embrasser le cul du pauvre homme
a la barière..
') Supt stumbu se intalege membrul viril in cazul de fata.

www.digibuc.ro
 DIVERSE FORMULETE 2I

Nu patine sint imprejurarile in call copiii sint trarni$I dupd di-

ferite lucruri. Ca sa se intoarca curind de unde sint trämisi, niamele
i-amenintä felurit. Cu osebire ii se spune sa vie curind, caci daca in-
tirzie, vor muri. Pentru aceasta se scuiph jos intr'o parte $i li se zice.
z-v'in' pina s-ascach'ii,
ëa ascuch di.
(sa vii pin& sa scuip, each am scuipat).
Se fac atenti, ca, daca intirzie pina ce scuipatul se usuca, aü sa
moara sail are sh le viermeneasch c... De aceea trebue sh vie cit
mai curind. Cind se vede, ca el yin curind, $i scuipatul e s e
usuce, mamele ca sa-1 tuä sä fie ascultatori $i in viitor, mal scuipa
in absenta lor putin, ca el sa gäseasch scuipat.
Cum ascultd copiii ?
Mamele find ocupate une-ori cu una cu alta in cash, ca sa Neä
sä nu se inkte copiii din locul, unde-i naza, 'I ameninta CU moartea:
carl s-ti scoli,
si tii ca mori !
(Traducere.Dacä te scoli (mi$a), sg tii cg $i marl).
Ceea-ce face pe copiT s6, asculte §i sa nu se mi§te
de loc, ping vine eara.§1 mama de-T Tea §i-T dez-
meardtt In tot felul, cg ail fost ascultatorT.
Parale din genuchid.
Nu arare-ori copiii se mira de uncle aduc parintii lor parale. A-
ce.$tia le raspund, ca-i scot din genuchi çi ca proba, incle$tind pal-
mele, lovesc pe genuchid de mai multe or! pe rind, ceea-ce produce
un sunet de parale.
Copiii intreaba dad. aü i el parale in genuchl. Li se raspunde
da in4 nu Yes de o cam-data, find-ch sint mici $i numai cind vor
1

deveni marl, vor putea $ti cum se scot paralele din genuchi.
Cuf-cuf, caractif.,
Copiii, intorcind fesul pe dos, dupa ce-I freaca de parulcapulul,
Yea un paid $i de la o mica distanta, 11 atrag cu fesul lor, zicind,
pentru ca atragerea sa fie $i mai lesnicioasä :
4 Cu-cup
ecaraucp
in mod repetit.
Cuvintele acestea n-aii nici un senz in limba Arominilor $i in
lirn bile ce se vorbesc. in Turcia. Doar cara suna a turce$te: negru.
Ca nume propria cuf este diminutivul de la Nacu$1-lanacu$1-Ioan.
A face preot pe cine-va.
Une-ori copiii nu se astimpara ; cel vristnici ii ameninta ca-i vor
face preoti, daca nu stall linistitl.
A face preot pe cine-va va sti fac prettu, am sa te fac preot, in-
seamna a prinde i trage pe cine-va de urechi.

www.digibuc.ro
 22 DIVERSE FORMULETE

Aceasta expresiune sta in legatura cu credinta poporana, di Ar-

hiereul cind hirotonise$te pe cine-va de preot, 1-ar trage de par 0
de urechi.
SA mai zice :
cs-nu ni fi(érn firtati I
(sä nu ne facem fartati 1)
adica, purtati-va bine, caci sa nu ne impletim, inhatam, sa ne ba tern !
Este tot amenintare de aducere la ordine a copiilor.
Cind un Meat nu se lasa a fi pleptenat, i se zice, di paduchii
vor face din parul lui funii, II vor lega $i-1 vor confunda in put.
Aceasta credinta se gaseste $i la alte popoare :
eQand un enfant ne veut pas se laisser pugner, on lui dit que
les poux entortilleront ses cheveux pour en faire des cordes et Pen-
trainer dans la rivière1).) Pineau L. Le Folklore du Poitou, p. 523.
D-1 Pineau insoteste aceasta en nota de mai jos, ceea-ce ni se
pare foarte grabit, aceea$1 credinta fiind in tocmai la popoare diverse
$i cart n'ati avut legaturi asa de intime cu popoarele germanice. Ast-
fel tot asa sperie $i grecii moderni din Tesalia pe copiii lor.
Cind un copil maninca ceva, cei-lalti se string in jurul luT $i
simulind ca $i cum vad ceva scirbos in mina copilului, incep srt a-
dune din nas $i srt faca cu gura semnul dezgustului ce le inspirrt :
eCurn i/ mip? at, teeatea, tetea...» daca le da $i lor insa lucrul
acela devine bun.
Cind vrzi un lepure.
Daca vezi un iepure, 11 poti prinde, spun copiii, daca cu o piatra
10 scoff singe la picior, caci atunci lepurele schiopateaza $i nu mai
poate merge.
Cind un copil zice, a are o buba, a scöasi un giratt, i se rds-
punde :
i pöarca sctiasi un la tip'.
($i scroafa scoase o (buba) la tita).
Daca un copil spune, ca-i bolnav i se zice :
Ti doari c.... Te doare c....
Acela care, find bolnav, are totu$1 poftrt de rnincare, inspira pu-
tina incredere de bolnav, de aci :
Carl, nu Oati? Nu pOati 8-mica ca ornru?
Cine-i bolnav ? Cine manillcä ca un corb mare ?
Nu Nati ficTortu. E bolnav baetul.
Te-ari? Ce are ? (De ce sufera).
Drac ari I Drac are.
') Dans Pantiquité germanique, il existait un genie, pilviz. que aimait fort a emmler
les cheveux : genie redute des enfants. Avec le temps, ce genie devint un sorcier ou
un magicien, et son nom prit la signification d'une insulte. Ce genie a disparu chez
nous ; mais son souvenir est reste ; le pou a pris sa place. Cf. Grimm. Mt. t. I. pa-
gina 322.

www.digibuc.ro
 DIVERSE FORMULETE 23

Nu-1 bine sa te jelesti, ca esti bolnav, nici sa gemi asa de senin,

farä nici uii motiv :
Mi doari caplu. Ma doare capul.
C.... nu ti doari ? C.... nu te doare ?
Daca geme cine-va färä motiv :
7'e ani di aurlei ac0 de-0, midi' caplu, di f micet7
(Ce are de urlä (lupil urla) asa, fie-i de cap, sa-1 fie 1)
Ikavra-nr, haivra-n, piste, ...
Pe cat de intristatoare §i plina de regrete este pacinica despar-
tire a Arminului de locasul satl varatic, pe care, batrini i copii,
brba i femei, cu o nespusa indulosare it privesc, si de care nu se
indura sa se desparta fail a se intoarce si ler intoarce sd-1 mai pri-
veasca cu un sentiment miscator, cite odata pita in lacrimi,pe atit
de bucuroasä este nerabdarea lor de a-I revedea la prirnavard.
Tinerii, mai ales, se intrec in tot parcursul drumului, care
duce citre e-n mung., eine sa vada intii copac, fag, pin, eine sa bea
intiiul apa din apropriata fintind, eine sa-si zareasca intii satul
saü colibele.
De aceastä legitima dorinta, care contine un farmec deosibit, sa
leaga credinta urmatoare :
Cine vede pentru intiia data o specie de arbor, care nu creste in
Write lernatice (arniab, dacti vrea sa nu se imbolnaveasca in cursul
verel, mai cu searna de friguri, trebuie sa zica :
0.11eavra-nr, haivra-n1 pristi fag.
Traducere.Frigurile, frigurile mele pe fag ksa cad5)
Daca cine-va sufera de o boalà, tot in acelas mod o arunca pe
pomii ce intilneste :
Aric lingoarea-nr pristi...
(Traducere.Arunc boala mea peste...
se zice de trei oil.
lu s-fed?
Iarna, mai ales in familiile compuse de multi membri, la vatra,
unde se face foc, se asaza cine poate; cei marl !nth, apoi cei-l'alti.
Copiii viind In jurul cdminului tot intreaba :
am to, lu s-fed?
(dar eft unde sa sez ?)
Daca nu Ye loc pentru dinsul, i se spune :
pi aada di cirpitór1)
(pe coada de cirpitor).
') Ch pito,- se numqte o masa rotunda, fara picioare, pe care se intind patu-
rile de placinta. Acest at-pew are ai o coada suptire de tot, care servepte a-I atirna.,
dar pe care nu se pot Intmde paturl.

www.digibuc.ro
 24 DIVERSE FORMULETE

Bapi,r.
Cind copiii vdd pe cine-va fiind minjit la &Ltd de cerneald, car-
buni etc., prefacindu-se, cd nu stiii eine este, se inspdimintd in fata
lui, In semn de batjocurd, luindu-1 drept bap:tr.
Bapir inseamnd cine se imbracd in haine de carnaval, cara-
ghios ; mai inseamnd murdar la fata, cu fata inegrita de ceva, ne-
spdlatä.
Dacd un copil este antrisdrft, cind un altul sare peste dinsul,
se zice, cii el nu mai creste ci ramine scurt,cum e in momentul acela.
Ca antrisdrirea sh nu influinteze de loc, se cere ca cel care 1-a
antrisdrit sd-1 dixantrisard adica sa sard peste dinsul Inca odatd In
sens invers.
Aceastä credintä o intalnim si la germani :
(Les Allemands disent que lanfant q u'on a en jarnbó, ne grand it pas».
Mélusine 111, 476.

www.digibuc.ro
 TORMULETE COMULATIVE

Formuletele comulative, numite Randonnée la F'rancezi, circula

ca snoava sag cintec in popor.
Despre origina lor vezi Cosquin : Coutes populaires, No. 34, care
le reduce la un prototip indian ; Romania, 1, P. 222 Gaston Paris si
Cuvente II, 595 : Povestea numerilor de D-1Hasdeg, care sustine ca
povestea numerilor, este tin fel de carte poporana de origine persana $i
cunoscuta Rominilor de prin sec. XII ; Tylor, Civil. prim XI, 100 sqq. sus-
tine ca si-ar fi luat nntere din doua poeme evree§ti. ').
Faptul, ca asemenea productiuni le intalnim la popoare diverse,
precum la Ru§i, Unguri, Grecl, Germani, Romini, Francezi etc., la
Africani, Parti si Etiopieni, la Kabyli, la Hotentoti, in Zanzibar etc.
ne indreptate$te sa sustinem, sä origina formuletelor comulative este
antropologica $i $1-a luat na§tere probabil din necesitatea ce se simte
a se da copilului un raspuns, ca instinctul sail de cauzalitate sa fie
satisfacut.
Cocofu Rofu
La Romini povestea e familiar& supt numele poporal de Cocofu
&fit $i suna ast-fel2) :
I. Am fost la mo$1,§-am vazut un coco$.
Ah ce mai cocw ! Cum cinta la mofi I
Cintei cocofule, sal de joaca mofule !
II. -a venit o vulpe, $-a mincat coco$ul I Ah ce mai co-
co$1 etc. (urmeaza refrenul de mai sus).
III. 5-a venit un ogar, $-a mincat pe vulpe,vulpea pe co-
co$, Ah ce mai coco$! etc.
IV. 5-a venit un lup,--$-a mincat pe ogar,ogarul pe vulpe,
vulpea pe coca$. Ah ! ce mai coco$1 etc.
V. 5-a venit un urs,§-amincat pe lup,lupul pe ogar, oga-
rul pe vulpe,vulpea pe coco$, etc.
VI. 5-a venit un leg §-a mincat pe urs,ursul pe lup etc.
VII. 5-a venit un par,--$-a ucis pe let, leul pe urs, ursul
pe lup, etc.
VIII.5-a venit un foc, §-a ars pe par, --parul pe leg, leul pe
urs, etc.
IX. 5-a venit o ploae,$-a stins pe foc,focul pe par, parul
pe leg,leul pe urs,ursul pe lup, lupul pe ogar,o-
garul pe vulpe,vulpea pe coco$.Ah, ce mai coco$ 1
cum cinta la mo$i I Cinta cocople, sal de joaca mople!
Dam ad $i concluziunea versiunel din Bucovina, care prezinta
analogil mal marl, atit cu cele culese de poi cit §i cu cele ale altor
popoare, greci, unguri, ru$l etc., etc.
1). V. idem : Revue des Traditions populaires p. 394, An. 1892, VII.
2). aineanu : Basmele Romane, p. 950.

www.digibuc.ro
 26 FORMULETE COMULATIVE

(0 baba, gatind bucate, striga pe cocosel sa-I aduca surcele.

Culegind surcele, coco$elul i$T fe$teli piciorusul $i se duse la baba sa
i-1 $tearga cu fuiort4u1. Dar baba n'a vrut si a zis «baiii».
Coco$elul se duce la mopeag $i acesta '1 zice abaiii) $i in cele
din urma la mita ;
Mita, mäninca pe wareee, $oarecele sa roada puwa, pu$ca sa
impu$te lupul, luput sa mantnee capra, capra sa roada mugurul,
mugurul sa bata mopeagul, mosneagul sa bata baba $i baba sa lea
fuiorusul sa-mi $tearga pielorti$ul. Mita 1-a ascultat. A. dat indata
mare fug& la $oarece, warecele fuga la pu5ca, 1311$ca fuga la lup, lu-
pul fuga la caprä, capra fuga la rnugur, mugurul fuga la mopeag
momeagul fuga la baba, baba a luat fuiorqul $i a $ters ceco$elului
picioru5u I ».
Lasam sa urmeze aci formuletele comulative de la Aromini :
Pricazma lu lisita
1. A$ ye una lisitä un g'iingfird$ si-P zisi la un pin :
aNa-n' la toni g'ängara$u,:toir sa mi due sa fur gal'ini, sa
z-daii $i la tini.»
La zacato di pin g'gnggra$u $i si dusisa fura galtini $i li manc6.
Ca vini MO mu, ra criseirt nalt $i nu puté, sa la l'e feAngitr4u.
5. Zisi lisita :
«D9-13' la g'ingara$u, pinuli t»
«Nu st-la dau».
«Sa mi due sa-11 zic la baltia, sa vina, sa ti tal'a».
Pinu zisi : «du-till
10. «Al baltiu, sä la tail' pinu.
Baltia zisi : (Nu yin,.
(SA mi due la foc, sa-11 zic, sa vina, sa' t-o arda drajduaP.
Baltia zisi : (du-tip.
Li.: aM foculi, sa l'-o ars drajaila la baltia».
15. Foeu zisi: «Nu yin!»
Li : (Sa, mi duc sa via-Ages valëa, sa ti stinga.

Basmul bulper.
1. Traducere.I§T avea o vulpe un clopotel i zise unuT pin :
uNa, tine-mi-1 clopotelul, (ca) eil sa. ma due sa fur gainT, sa-ci
doll §i tie.)
L-a prins de pin clopotelul §i se duse sa fure gainT i le
mined') Ctnd veni ling. pin, era crescut (crescuse) Inalt §i nu
putea sa-1 Tea clopotelul.
5. Zise vulpea :
(Da-mi-1 clopotelul, pinule I»
(Nu ti-1 &O.»
(0) sa ma due sa-T zic toporuldi, O. vie sa te tare.»
Pinul zise : (Du-te.)
10. (Al, toporule, sa-I tali pinul.»
Toporul zise : (Nu vin.»
e(0) sa ma due la foe, sa-I zic sä vile, sa-ll arda coada.
Toporul zise : (Du-te.»
1) Aci trebue sa fie : sä le manince: si le manca, ear nu cum repruduce D-1
Weigand.

www.digibuc.ro
 FORMULETE COMULATIVE 27

Focu zise : «Du-ti.

Li : «AL vali, sa la stins focu.,
Valea zise : «Nu yin.,
Li : Sä mi duc, sa la vichlés bon sa ti be.
20. Valea zisi : «Du-ti.,
Li : «AL bóuli, sa o bel valea.,
Bou zIsi : «Nu yin.,
Li : Sa mi due, sa-1' zic la lupu, sa ti mananca.,
Bou Du-ti.,
25. Li : «Ai, lüpuli, sa la manant boll.»
Ltipu zisi: «Nu vin.,
Li : «Sa mi due, sä-l' zic la lovaeu, sa vina sa ti taleesca. ,
Lupu zlsi : «Du-ti.,
Li: «M, luvaeuli, sa la talegi lupu.,
30. Lovaeu isi : cr Nu vin.,
Li: «sa mi duc, sä la vich'ids §l5aricu sà st-li rtiada urócrili.*
Lovaeu zisi : «Du-ti.,
Li: «M, oariculi, s Ii manant urécl'ili la luvaeu.,
Soaricu ersi «Nu virl.x.
35. Li : «Sa na mi due, sa vich'ids mata sa ti manancii.,
Sodricu zisi : «Du-ti.,
Li : «M, math', sä la manant ,tiaricu I,
IVlata zii «Iundi Ye ?,
Mata du pa ,oaric, oáricu dupu lováeu, lovaeu du pu I up, lupu
dupu bou, bou dupu drajátia, baltia dupu pin, §i la taro
pinu, si lisita a la lo g'angarwi i si dusi casa.
40. Si You vinil di cola.
(Weigand : Vlacho-Meglen p. 74). Stavro Christo din Lunzi.

Traducere.Vulpea: eAT, focule, sa-T arzT coada toporulut»

15. Focul zise : aNu via ?»
Vulpea : a0 sa m duc, sa chiem valea sa te stingl.h
Focul zise : «Du-te.,
Vulpea : «AT vale, sä stingT focul.»
Valea zise : «Nu viu.,
Vulpea : «0 sa ma due, sa chTem boul, sa to bea.,
20. Valea zise: Du-te.,
Vulpea: «AY, boule s-o bel valea. ,
Boul zise : «Nu vid.»
Vulpea : O sa ma due, sä spuiti lupuluT, sa te manInce.,
Boul zise : «Du-te.»
25. Vulpea : «AT, lupule, sa =Mind boul
Lupu zise : «Nu viu.»
Vulpea : «0 sa ma due, sa-T zic vinatoruluT, sä vie sa te o-
moare ; (lmpu§te).
Lupu zise : «Du-te.,
Vulpea : «AT, vinatorule, sa Impu§tI lupul..
30. Vlnatorul zise : «Nu viu.,
Vulpea: O sa ma due, sa chTem §oarecele sa-1T roada urechile.
Vinatorul zise : «Du-te.,
Vulpea: «al, §oarece, sa-T manincT urechile vinatoruluT.
Soarecele zise : «Nu viu.,
35. Vulpea : «0 sa ma due, sa chTem pisica sa te manlnce.
*oarecele zise : «Du-te.»

www.digibuc.ro
28 FORMULETE CO M ULATIVE

Li : (AT, pisied, sa mantncl soarecele.)

Pisica zise : 'Uncle este 7,
Pisica dupa §oarece, §oarecele dup vtnator, vtnatorul dupa
lup, lupul dupa bou, boul dupa vale, valea dupa foc, focul
dupa coada toporulul, toporul dup. pin §i-1 Me pinul, §i
vulpea 1§T lua, clopolelul §i se duse acasit.
40. i eil veniii de acolo.
Alta
1. Dusi un &Yew si li pasca boil' si vut-ail un cloput : lasat-ail,
la zacaclot-afi cloputu-1 di un spin ti mbota §i zis-aii: 0 ton-la
tu, You s-mi duc si beg apu di la izvorca.D
Z dus-all, ca biut-aii apu §i turnat-aii si la flat-ail spinul
crisciit. Zrs-afi la spinu : dp-n' la cloput. «ler lel' zis-afi: «nu
st-la dad».
S-ti spun la baltra di s-ti tall'i ?
Spuni-mi.
5. Baltie, ai colfro si tail' un spin.
Nu vol.
S-ti spun la focu di at arda coda.
Spfini-mi.
Fóculi, al sa arsi una coda.
10. Nu vol.
S-ti spun la vali di s-ti sting.
_spuni-mi.
Vali, a! sa stins un foc.
Nu yin.
15. S-ti span la boil' di s-ti be.
Spuni-mi.
BO, aldit s-u bet1 val6a.
Nu vrern.
Alta
1. Traducere. Se duse un blet sii-T pasca boil §i avut-ati un
clopot ; läsat-ati, attrnat-ail clopotul de un spin ce pute §i
zis-a : eline-1 tu, eU sä ma due sa beau apd de la isvorD.
S-a dus, a baut apa §i s-a tutors §i 1-aflat-a spinul crescut-
.Zis-ail spinulul : gdami-1 clopotul., ear el zis ail : «nu li-1 daft.»
0 sä te spun la topor de o sa te tale.
Spune-ma.
5. Toporule, aT colo sa taT un spin.
-- Nu vol.
0 sa te spuiti la foc de-g va arde coada.
Spune-ma.
Pocule, aT stt arzT o coadd.
10. Nu void.
0 sa te spuid la vale de o sd te stinga.
Spune-rnä.
Vale, aT sa sting! un foc.
Nu yin.
15. 0 sa te spuiu boilor de o sä te bea.
Spune-ma.

www.digibuc.ro
 VORMULETE COMULATIVE 29

Si va sponem la lupu di z-va mananca.

20. Sponi.
Lupuli, al sa manant nisti bol.
Nu vol.
S-na &item sa sponim la luvác'u, di z-va talc'asca.
Spani-mi.
25. Luvdc'uli, al sa uc'ili un lup.
Nu vin.
Va s-ti spunem la söariti di si st-li mananca urécl'ili.
Spani-mi.
oariti viniti sa mncal,T urécl'ili la luvac'u.
30. Na vinim.
Sa va spun la mata di z-va mananca.
Spiini-na.
Matä yin sa manant stiaritir, ca röasira trata.
Itindi-sa stiaritir.
35. Si fic'oru ail' spusi si can si zalaga mata dupu st5ariti, söari-
til' dupu luvac'il, luvac'u dupu lup, lupu dupu bol, boili
dupu vali, va16a dupu foc, focul dupu coda, baltia dupu spin,
tan-tin,
tan-tin,
Lu LIN spinul si lu lo clopotul.
(Com. de elevul din cl. I-a a liceuluf rornin din Bitolia: D. Noe din Lunzi).

Traducere. Bol Weil sa o bell valea.

Nu vrem.
0 sa vd spunem lupuluI de o sa NI mäntnce.
20. Spune.
Lupule, aT sa mantncT n4te bol.
Nu vol.
0 sd ne ducern sä spunem vtnatoruluT, de o sd te impu0e.
Spune-ma.
Vtnätorule, ai sa ucizT un lup.
Nu yin.
0 s5. te spunem oareceIor de o sit-1T mäntnce urechile.
Spune-na.
Soarecilor, veniff sä mtncall urechile vtnätoruluT.
30. Nu venim.
0 O. va spunem mtleI de o sl vd manince.
Spune-na.
Ma, yin sa mantncT §oareciT, cd. roaserd Mille.
Unde sunt oareciT 7
35. -- Si bdetul II artitd i cind se repezi mEla dupa oarecT, pa-
reciT dupd vtnAtor, vrnatorul dup. lup, lupul dupd
boT,boiT dup vale,valea dup. foc, focul dupd coada,
toporul dupd spin,
tantin,
tantin,
11 We spinul i-1 lira clopotul.

www.digibuc.ro
 36 PORMULETE COMULAT IVE

Alta.
1. Mi lo fOamèa.
Te-s micam ?
Yd. pita di uscati.
Cu te va u cutém ?
5. Cu parlu atél strimbul ?
Parlu atèl strimbul Yu easti-1 ?
LO-arsi foclu.
Foclu atèl in ëasti-l?
LO-ast6asi pltia6a.
10. Plija6a tea Yu 6asti-u ?
U biurä 136111.
Boil' atéP iu suntu ?
Facu agru.
Agrul atèl Yu 6asti?
15. L-mtcar'd pull.
Puri ateP iu suntri-P?
Tu cicIu1a (sail ciciva) preftulut
barn bum, .
scoati fum.
1. TraducereMa luà foamea. (m'a apucat foamea)
Ce sa. mlnam ?
0 placinta de uscate 1).
Cu ce o vom coace ?
5. Cu parul cel strtmb.
Parul cel strtmb unde-T ?
L-a ars focul.
Focul acela unde este ?
Il stinse ploaea.
10. p1oaea acea unde este ?
0 bttura boil.
Boil* acer unde stnt?
Fac ogor (=arä).
Ogorul acela unde este ?
11 mtncara. paserile.
PAserile acele unde stnt ?
In cacTula pope.
Barn-bum,
Scoate fum,
Alta.
1. Elisa.
Curbelisa,
PuPlu tru mare,
Amar6a-n' clekle sar6a,
5. Sarèa u ded a MilteI,
15a6a-nh dèade reelu,
Isrelu e-a luplul,
Luplu-ii deade ch'a!èa,
Ch'area u ded a fávurlui,
10. Fávuriu-n' d6ade stimnieri
T) ()scats sint niste urzicl de munte, earl dupa ce se usucA la soare, servesc la
fAcut plAcinte.

www.digibuc.ro
 FORMULETE COMULATIVE 31

Stirnnicta e a fintInINI,
Fintina-n1 nude al*
Apa u ded au§luY,
Aus lu-n1 dèade urdeunèa,
15. i dd-atumt6a escu c-alghTna.
(Adunatä de Papazi (Nijupulean). Revista Macedonia, No. 5, p. 104.

1. Traducerc.Elisa,
Curbelisa,
Paserea in mare,
Amarea tmT dede sarea,
5. Sarea o dedeT oil,
Oaea 'mT dAdu mTelul,
AlTelul 11 dedei lupultif,
Lupul tuff d5du pTelea,
Pie lea o dedeT feraruluT,
10. Ferarul tmT d5du ulcTorul,
UleTorul II dedeT fInttneT,
Ftrittna tinl dede apa,
Apa o dedeT bAtrtnuluT,
B5.trtnu1 ImT dede binecuvtntarea,
15. i de atuncT stnt (fericit) ca albina.
Alta.
1. M1c4 pini ? micAi.
l\P-1is4 an'ia ? t-alisdl.
lu u bigás ? pri ugedg.
Mutrii, nu 6-06.1. u mica citup.
5. Cl'u*a Yu e ? sun 16amni.
le4mnili iu sundu (suntu)? 16arsi foclu.
Foclu Yu 6asti-I ? 16-astèasi ploaea.
Plöaëa Yu 6aste'-u ? u biura pull.
Pul'i Yu suntu ? tri tu cuptic'il,
10. Cupadu lu ëasti-1 ? 1-mIcara capirli.
Caplrli Yu suntu-li ? li mica, luplu.
Lupu lu ëasti-1 ? Spinclurát di ptiarta-1 dispotT.
1. Traducere..Minca§T ptne ? A/lineal.
ImI läsa§I mie IIT lasaT.
Undo o baga§l? Pe etimin.
C5utaT, nu o gasii? 0 mtneä pisica.
5. Pisica uncle este ? Supt lemne.
Lemnele unde stnt ? Le arse focul I
Focul undo este ? II stinse ploaea.
Ploaea unde este ? 0 bäurl pAserile.
Päserile unde stnt? TocmaT pe copaciii.
10. Copacul undo este ? II mincar5. caprele.
Caprele unde stnt ? Le mina, lupul.
Lupul unde este ? Spinzurat de poarta arhiereulul.
Alta.
1. Cum t6-acramä ? Traduccre. Cum te cheama ?
stiarbi llama. soarbe zeaml.

www.digibuc.ro
 32 FORMULETE COMULATIVE
Cum ti strigrt
Bilbulich.
5. Iti ti dut ?
La furniti.
Te cafti
Si-tit 1 ail satli ?
-- Te-P vrei satPi ?
10. Tra z-bag nutli.
Te li vrei nutli ?
S-cresc pb.tiIi 7
Te li vrei pátili ?
S-pöarta ledmnili.
15. Te li vrei Iedmnili ?
S-ardu eireaplu.
Te-I vrei eire'aplu ?
Tra si-n1 coo pinea.
Te u vrei pinëa.
20. S:u mic.
Si-t miy caplu §-clolilu.
Copiii cintA, ca sh depArteze negura.
1. Negurà, 1. Traducere. Ceata,
Pegura,
Vag timbar6a
S-fud.I d6-aei
5. Citrä itt si-n1 pIec 7 5.
Te-si-n' mincu,
Te si-n1 Mail ?
'nu giPind chipitöash,
'nu cue& v'irminós
10. Stre te si-1 tan ?
Stre -un cap di strop.
Stroplu Iu-1 ëaste ?
Lö-arse foclu.
Foclu iu-1 6aste ?
15 Lö- astease ploaea.
PlOaea tea lu 6aste ?
U blurb.' boill.
Boll'i atér Iu suntu ?
L1-mincará hAseiIi.
20. -- Ha'§c'ile lu-le suntu ?
-- Tu guva al Carosi.
1. Mor Tamtareso,
Mor bucareso,
Vinirrt j-vrtsle,
tiarba n' vin'e
5. Sid oapa nu-n1 vin'e.
Pri iu n' t-a1ig64,
Prin gim-gim,
Prin cOast-arao,
Te t-aflh?
10. Un put% de alaoni
www.digibuc.ro
Cum te strigA ?
Bubulica (carabu§)?
Unde te ducT ?
La furnici.
Ce cauti ?
- SA-mi Teat' sacil.
Co-T vreT saciT ?
SA bag nucile.
Ce le vreT nucile ?
SA cresc mole.
Ce le vreT ratele ?
SA poartA lemne.
Ce le vrei lemnele ?
SA ard coptorul.
Ce-1 vreT coptorul?
SA coc ptnea.
Ce o vreT ptnea?
SA o mAnInc.
SA-y mAnincT capul §i falca.
PegurA,
Iea-ti mantaua,
Si du-te de aci.
In cotro sA plec?
Ce sa. marline 7
Ce sa beau?
0 gAinA. cTupitA,
Un coco§ vTermenos.
10. Pe ce sA-1 Wig 7
Pe un cap (vtrf) de prAjinA.
PrAjina unde este ?
0 arse focul.
Focul unde este?
15. Il stinse ploaea.
Ploaea uncle este ?
0 baura boil.
Boil* aceT unde stnt 7
IT mIncarl cotolanele.
20. Cotofanele uncle stnt 7
In gaura luT Carosi.
Alta.
1. Traducere.Fa Tamtareso,
FA bucareso,
VenirA §i vacile,
Oarba veni,
5. SchToapa nu veni.
Pe unde alerga§T?
Prin glm-gtm
Pe cost* rele.
Ce afla§T?
10. Un puiti de privigbetoare,
 INVERSE FORMULETE n
S-un di maradoi. si unul de maradoi (sticlete ?)
Stre te si-1 tall ? Pe ce sa-1 taT ? (o sa-1 taT 1)
Stre un cap di strop. Pe un cap (vtrf) de prajina.
Strop lu 1u-1 caste ? Prajina undo este ?
15. LO-arse foclu 15. 0 arse focul.
Foclu lu caste ? Focul unde este ?
LOasteasi plOaea. 11 stinse ploaea.
PlOaea tea in easte ? - Ploaea unde este ?
U !Mutt boIN ; 0 'Aura boil.
20. Boni ate' lu suntu 7 20. Boil unde sint ?
Facu agru. Ara (fac ogor).
Agrul ate! lu-1 easte ? Ogorul unde este ?
L-mincarä hAsthle. 11 mincara cotofanele.
ligsolle lu suntu ? Cotofanele undo stilt ?
25. Tu guva al Carosi. 25. In gaura Jul Carosi.
A lta
1. A brée, a breed 1 1. Traducere.MAT, maT, (bre, bre)l
E! E I (auz).
Trial un lépuri pre-ació ? Trecu un lepure p-acolo ?
Trial. Trecu.
6. 1.46-ac1lds1 ? .5. Il prinse§I?
L6-acitái. 11 prinsei.
-
L-t1116.0 ?
L-til'ai.
L-bilis ?
II tala§I ?
II taiaI.
Il jupui§i?
10. L-bilII. 10. II jupuiT.
1.r-fripsisi ? Il fripsee ?
L-fripsu. II fripsel.
L-micási ? 11 mtnca§1 ?
L-micdT. II mAnce.
15. Am anqa nu-n alisasi ? 15. Dar mie nu-mi läsa§1 ?
T-alisal. 10 1asaI.
Iu-1 bigásI ? Unde o baga§1 ?
1 u cusuglu di di hiOs. In dulapul din (rindul) de jos.
Am nu ari, le s-feati 1 Dar nu e, ce se faca ?
20. L-micsa citusa. 20. 11 mina. pisica.
Citusa iu e ? Pisica unde este 7
Se-alinl pri pótane. Se urca pe grinda (mare).
Pótanea te s-feati ? Grinda ce se facu ?
0-arsi foclu. 0 arse focul.
25. Foclu te s-feati ? 25. Focul ce se facu ?
L6-astimsi pleaea. 11 stinse ploaea.
Plöaea te s-feati ? Ploaea ce se facit ?
U Mull boilli. 0 baura boil.
BoiPi te s-fedtira ? Boil ce se facura ?
30. Cidurä tu amari : 30. Cazura in mare :
Giumba-bababdaa. Giumba-bababaaa.
Coe Adam Ohrida.

A Ita
1. FripsisT carni ? 1. Traducere. Ai fript carne 2
Fripsu. Am fript.
3

www.digibuc.ro
 34 Mt, En.SE FO RMULEt11

Iu u big6..$1 7 -- Undo aT bagat-o ?

Tu sinduchëa cu nöaila del. In lada cu 9 cheT.
5. Nu-ari, te s-fëati ? 5. Nu e, ce s'a facut ?
U mica' citusa. 0 mina. pisica.
Citusa iu e ? Pisica( unde este ?
Ea-il pri grenda. Iata-o pe grinda.
Grenda in e ? Grinda uncle e 7
10. 0-arsi foclu. 10. 0 arse focul.
Foclu Iu e ? Focul unde este?
Lö-astèasi val6a. II stinse rIul (valea),
Valea Yu e ? Valea undo este ?
U blur& boill. AU baut-o boil.
15. Boili in sun? 15. Boll undci sunt?
II-mica' luplu. I-a mincat lupul.
Luplu Yu e 7 Lupul unde este ?
&villa capra. Vtneaza capra.
Capra In e ? Capra unde este ?
20. U til'ém 20. Am taiat-o,
'-utri chUal6a 11-6-adrYm. si burduf pielea T-am facut-o.
Alta
1. Virte gabu, gabu,')
toati vatli vinirk.
Pusta cusa nu-il ari.
Iundi-i s-u ubidim ?
5. La fusu di mQra,
Iundi4 fusu di mcirg ?
la lua vale.
Iundi-I vale ?
Aii biiu bou.
10. Itindi-I bou 7
La mincó lupu.
Iundi-I lupu ?
La ueisi Iuvaeu.
Lunzini Stavre Hristu.

1. Traducere.Invârte§te gabu, gabu,')

Toate vacile venira,
Pustia cusd, nu este (n-a venit)
Unde-I sa o cautam ?
5. La fusul de moara.
Undel fusul de moara?
Il lua valea.
Unde-T valea?
0 bau boul.
10. Unde-T boul ?
Il mind. lupul.
Unde-T lupul ?
Il ucise vinatorul !
1. Virti gabu-gabu,
Iundi-I fusu di möara,
I) Vezi dictionarul la sfirfit.

www.digibuc.ro
 bIVERSE FORMULEtit AS

La turn an apu ;
Apu iundi-i tusu di möarit 7
5. La du? an Vardar
Si flat un put% di gaigur
Si la fri an foc
Si la mQncái.
Lunzini Noe Demetru, elev, el. I licealli.

1. Traducere. Invtrte?te, Invirte?te gabule,

Unde-T fusul de moara ?
L-am aruncat tn apd,
Apa, unde-T fusul de moarl ?
5. L-am dus la Vardar,
si aflaT o pasere de galgur,
*i o-am fript tn foc,
*i.o am mtncat.

www.digibuc.ro
 JUR AMINT
Multe din formuletele copildresti nu sint de cit csupravietuiri
sag reamintirl de principil saü practichri juridice, pe care copiii le
aü phstrat in jocurile lor..
Mélusine, t. III, p. 156.

Multe oglindesc credinte existente saü rämhsite de credinte. Asa

jurhmintul copilaresc :
add carni,
cbeal sindi ?»
Taig carne
bel singe ?
undo, cind un judecator este lovit pe mirth saü fata, pe care adich
nu se considerä lovitura i nici nu lese .cel atins ca arsu, scos, dach
cel care pretinde, ca. 1-a ars sail scos, nu bea singe.
A. bea singe de om se considerh ca mare phcat si copiii cred, ch
numal jidanil (uvrell1i) beau ast-tel de singe, de unde in contestarile
generale, eh o ast-fel de loviturh nu se prinde, cel atins mai inthreste
aceasta prin :
atal'g carni, taia carne,
(Mal sindi ? bel singe ?
Dacä se intimplä ca cine-va sh 716' ch el bea, se cauth Un ac
si un copil mai indrAznet isi intapti talpa piciorului nitel i scoate
cite-va pichturi de singe. Nelegiuitul e constrins, dach nu-si intoarce
gindul, sh bea singele chiar de pe talpa piciorului, ceea-ce nu se in-
timplä mai niciodatä.
Dach cine-va bea, top ii numesc uvriacijidovitsi val de el,
cad nici la joc nu mai e priimit, ci arätat la toti cu degetul, cd a
avut curajul sa bea singe omenesc.
Cazul in care asa ceva se face, este cind o 1.?anda de copii nu
poate sà scape titnp mult de rolul nefavorabil, pe care 31 joach.
LAshrn sh urmeze aci jurAmintele cele mai obicinuite printre
copii, läsind la o parte cele obicinuite si de cel vrlstnici,casä värbim
la locul lor despre acestea.
Va urma dupa jurhminte neintelegerile copiilor la joc, cum pro-
cedeazh el, cind gasesc un lucru : tov'ardsia la copil, cari ni se par,
ch parte, dach nu toate, sint amintiri de ramhsitele unui drept vechig,
pastrate in literatura copilareasca.
«Gruratlu a lépurilub
Jurämlntul IePurelut.

www.digibuc.ro
 JURAM1NTE, NEINTELEGERI LA JOC ETC. 37

Exista expresinnea, pentru cine depune uramint fals, ca a facut

uramintul lepurelul (gruratlu a lépurilui), adica, ca si cum n a jurat
de loc.
La copil juramintul lepurilui se face ast-fel :
Pe cararea formata de policar $i aratator se asterne o parte din
bainti, pe care se pune un palrii (paii1). Pentru copilul, care a min tit
la joc, care n-a jucat, care in sfar$it a facut ceva, ce, ca sa fie crezut,
trebule sa jure, jurarointul cel mal obicinuit ce trebule sa faca este
«g'urattu a lepurilui» $i deci el trebule in prezenta tuturor celor-
l-alti copil, sä lea cu limba palul ce s-a pus pe halnd intre degete.
Dna reuse$te, el a spus adeverul ; daca nu, a spus minciund. De
multe ori insa cel care prezinta palul, pe cind copilul i$ pune limba
ea sa-1 Yea, i-o prinde cu degetele $i totI rid $i striga, zicind : dovada,
ca a spus minciuni (sernnu di clisi mincruni).
ca4arga crtictirei,
(sarutarea crucel).
Tot pentru acelea$l motive aratate la gYuratlu a lepurilui, copilul
palit de minclunä, ca sa fie crezut, eh spune adevarul, trebule sii
ba?e (särute) crurea. Unul dintre cei-l-altl copil face din degetele ara-
tatoare ale celor doua mini o cruce $i o prezinta baIatulul Wit, ca
sa o särute. De sigur câ copiil considera pacat a säruta crucea pentru
minclunä, cu toate ca o sarutä adese orl. Une orl insa, acela care oferti
crucea acuzatului pentru a o saruta, pe chid acesta e gata sa o sit-
rute, il love$te cu unul din degetele earl servesc de cruce, peste nas.
Aceasta, pentru cà vazind, cä copilul acuzat va saruta crucea, e de
prisos sa o mai sarute, cacY e pacat. Une oil insa $i pentru a face haz.
Gruratlu cö-ascuchrdt.
auramintul cu scuipat).
La unele din jocurile copildre$ti, cel care se fag se cere sa nu
se ulte de loc, pin& cind cel-ralti jucatorI nu s-ail ascuns si pina
cind nu i s-a dat semnalul, sa.-$1 deschiza ochil.
Fiind-cii se poate intimpld ca micul $trengar sa se ulte pe furls,
unul dintre jucatorl, cel mai cu vaza de obiceia, pa5e$te in fata lul,
ea .s--1 sprig'urd (sä-1 leaga prin juramint), ca nu va vedea.
Aci el intinde palma minil sting)", sculpa intr-insa $i apol cu
this'll minii drepte, love$te in scuipat tascuchrat), cruci$ de doua orb
zicind una din formuletele urmtitoare :
a) Carl s-mutresti,
s-ti crëapa ocl'ilT im patru,
cum creapa $-ascuch'atlu.
Traducere.Daca te veI uTta,
sa ty crepe ochiT in patru,
cum creep, $i scuipatul.
Tot a$a gasim $i la Rorninil din Rominia, juramintul urrnator,
care prezintä mare asemanare :
clnainte de cascunse, (p. 19$, Poezif populare Gh. Dem. Teodoreseu),

www.digibuc.ro
 38 JURAMINTE, NENTELEGERI LA JOC, ETC.

I.
Ciu' s-o uita,
sA-I sarA ochii
ma-mi.
II.
Gine s-o uita,
sa-I sail ochii
'm patru,
cum pare
scuipatul I

Alta.
b) Carl s-mutresti, Dach vei privi,
vicl'eari al, vedere al,
viddari s-no-al. vedere sA n-al.
c) sail simplu de tot, i se zice :
Care s-mutresti, DacA privestl,
s-urgh'esti. sä orbesti.

Ascucleatlu
(scuipatul)

Copiii jurA prin scuipat, ca spun adevArul. Ast-fel copilul parit

venial in fata celui ce-I acuza de ceva, scuipA jos si zice :
ptti, cart s-nu hriba. acqt.
ptiu 1 daci nu o fi asa.
JurAmintul acesta stä de sigur in legatura cu credinta copilA-
reascA, ca cine scuipA in zadar, vine dracul si culege scuipatul acela,
care nu se usucA si-1 duce cu sine ; ear copilul, care a scuipat, se face
din acel moment omul draculul.
Mélusine III, p. 158.:

aLes enfants jurent en crachant neuf fois par terre. Le diable

suportera le parjure.)
Tot de scui pat se servesc copiii, ca sä afirme cl cine-va e minci nos:

ptiu I mineinöase!
i se zice celui care minte.
In cazul din urmA scuipind, imediat copilul sterge scuipattil cu
piciorul,

www.digibuc.ro
 JURAMINTE, NEIETELEGERI LA JOC ETC. 39

la Rominil din Lunzin (Meglenia), copiii obicinulesc a jurd pre-

cum urmeazA : Prezintd indexul adunat in forma de mai jos $i zic :
a,sa si-ne si facet zetztu.

Traducere: a$a sA, mi se faa. degetul,

Duplicitate copildreascel
Cind un copil priime$te ceva cu gindul de a nu se tine de cu-
vint, ca sil nu fie intäles pinti sii-$1 ajung5 scopul, jura. CA va fi de
blind credintd, insA la sfär$it adaugl un nu mai incet. Crede atunci,
eh jurämintul n-a avut loc $i eh nu-1 nici un pdcai, dud' nu se tine
de cuvint.
Cind furA ceva ar$ice, ca sd, nu fie constrin$l sti jure fals, se in-
voiesc dol si procedeazA cum urmeaz5 :
Cel care le furd, le d5 tovar4ului. Cind e apucat de scurt, furul
jurd, c5 nu le are dinsul ; apucat tovardpl, care le are, jurA cA nu
le a furat dinsul.
El cred, ea jurdmintul nu se prinde fiind-cd ail jurat pe adevär
in modul acesta.

Neintelegerile la joc.
Un proverb arominesc sund. :
Mia z-bat, atia s-apacd, ca nyti ficTurtp.
(Aci se bat, aci se joacd, Ca niste baeti).
Intr.adevhr, motivele pentru cari copiii se cearth $i se impacA
sint foarte neinsemnate $i caracterizeazd perfect natura vioae $i me-
reii in dezvoltare a copilului.
Pentru cel mai mic cuvint injurios adresat lui, pentru cea Mal
mica nedreptate, pentru un neajuns ori-cit de mic, dacd e sigur el, cd se
poate folosi de da raison du plus fort», sare imediat asupra adverse-
rului ,si4 inhatA, Tar dacA nu e loc de Mae II raspunde tanto$, etc.
Foarte adese-ori el nici nu a$teapt5 si i se dea motiv de neinte-
legere, ci dd el, asa din placere, ca sä se certe cu cine-va.
In micele lui nehitelegeri se conduc $i el de anumite dizpozi .
tiuni pentru regularea $i aplanarea Ion.
Noi vom da cite-va din de referitoare la neintelegerile copiilor
la joc.
Cind partite nu convin, apeleazd la ug al breilea.

www.digibuc.ro
 40 JURAMINTE, NENTELEGERI LA JOC ETC.

Inainte de alegerea unel a treia persoane, care sä se pronunte,

partea care se sitnte nedrepthtità si care stdruieste pentru consultarea
unel ast-fel de persoane indiferente, intreabi partea adversä, dacd va
consimti la ce va spune aceastil persorind-. In cas afirmativ, persoana
aleash este arbitru.
Alta
Alla data, la joc, se incepe d-a capo, spre a se censtata in partea
cui e dreptatea. Dacd rezultatul n-a fost acelasi, se- zice :
Veclr cum /Ord minciunli tu padi?
Traducere.Vezi cum s'ail dovedit minciunile ?
In caz de neconsim tire si de asta data din partea unuia, se repetd
pind la trei ori si a treia oard este hotAritoare I
Stricarea jocular
Distractia copiilor la joe, cind jocurile sunt dintre cele placute
Ion, nu se poate descrie. Ambitiunea de a se distinge, In arta jocului,
in puterea de resistenp, Indemndtdcie, ocupd un loc insemnat la dinsii.
Ar dori une ori ca jocul sä nu aibil sfirsit, asa de mare este regretul
lor dnd trebue sd-1 strice. Dar necazul lor se revarsd cu desávirsire,
cind vre-un jucgtor este causa tncetdrei jocului. Atunci incep sä-1 cinte,
pe diferite tonuri, injurdturi mai mult sail mai putin satirice, dacd toate
intervenirile de a-1 determina sä intre in joc, nu ail avut nici o trecere.

Cine stricei jocul.

Dach un copil, fail nici un motiv, strica jocul si eel 1-alti 11 gii-
sesc vinovat, incep sä-1 cinte (cintd) spre a-1 necdji :
Carl asparsi gioclu, Traducere. Cine a stricat jocul,
gloclu dit Mure'aild, jocul din Morea,
misa-P calugre'aild. mamd-sa (sa devie) calugaritd.
(Avela)

sag :
Carl asparsi gioclu, Cine a stricat jocul,
si l'-u ddm cu cloclu ; a:4 o dam (lovim) cu ciocanul ;
(s.) si-1 asparga cloclu. S. sa-I strice ciocanul.
Caracota N.
e
(Nijopule)

sag :
Carl asparsi gioclu, Cine a stricat jocul,
gloclu din Murëaad, jocul din Morea,
mis-armasi gredild masa ramase grea
s-feati IA purtëaild, si nascu o catea,
tu mesëa oli nèaild. In mijlocul zapezil.
crupoya, T. qunda.

www.digibuc.ro
 JURAMINTEI NENTELEGERI LA JOC ETC. 41

Grirea tu mind.
(vorbirea in mina").
Daca, in momentul cind un copil joaca, un altul gre'age tu mine"
adica vorbeste intr-adins, ea sa-Y detraga atentiunea spre a-I ineurca,
acesta, nenimerind, preticde sa dea pentru a doua oara, fiind-ca N. gri
tu mind= i se vorbi in mina.
Amal=vriiii
Spre a face pe cina-va sa nu c5stige la Joe (cu arsice, nuci etc.),
i se face ameri. Amtiile se fac ast-fel :
Un copil lea un betisor si sgariind pamintul in forma de eel.-
curl, de asupra carora descrie diferite linil neregulate, doreste juca-
toruluT nesimpatic nereusita.
Ahulirea -= aburire
Se lea norocul es-ta hiir6a), cind arsicele, nucile, etc., ale unul
copil se ahulese, adica : cind un alt copil, venind pe linga eel care
castiga, il abureste cu gura ohu, hup arsicele, nucile, etc.
Anvarligalta.
La jocurile cu csoir,,care se joaca cu arsice, sfurle, sfirleze, cind
un .jucator vine jur imprejur de soir si se codeste, nedt.cis de unde
sa pace mai cu folos, cei-l'alti II zic :
A.nvarligalul tut vTinl
si vira nu va scop.
Tradacere.ViT jur imprejui si nici un arsic, (sfirleaz6), nu o
sg. scog.
Starea.
(INN, stan se zice, cind jucatorul crede, ea daca nu cistiga, de
vina este vre-un baet _care azista la Joe si pe care il considera de ne-
favorabil pentru dinsul.
SA ci§tigT la joc
1
Ca sa cistigI = saming la joc, arsicele, nucile, banil etc., pe carI
if castigl, sa nu1 pill in buzunar, ci sa-1 til in mina, flind-ca se duce
norocul alt-fel.
2.
Daca n-ai castigat la inceput sa te bucuri si sa nu desperT, find-
ca eine castiga la inceput, pierde cu siguranta la sfarsit.
Tot asa are sa pearda cul vine rindul sa dea intriul, cind In-
cepe jocul, de unde :
(Trot& dari, irtie dare, (incepere),
buna chirdëari.D buna perzanie.
ngr.: protu smaSi
caló xipüluma,

www.digibuc.ro
 42 JURAMINTE, NEINTELEGERI LA JOC, ETC.

Cind nu tt merge la joc.

Cind Hu-ti merge la joe, fiind-ca se poate ea cine-va sal.] fi ía-
cut ceva amdi etc., (veil mai su,4), ca ele sa nu mai alba putere ne-
favorabila tie, prinde-tl c... saü dd-ti-o (love$te-ti) posteriorul.
Minciunri=minciunele
Ca sa se constate, ca un copil flu spune minciuni, e pus la proba
$i anume : un alt copil ti apasa en cele (lona policare nasul in spre
radacina $i daca nu les pe nas niste purici albi, se zice eh a spus
adevarul, din contra i se zice, ca mineund'=minti, de oare-ce min-
ciunele e$it pe nas=V iirá minciur0 ii pri nari.
«anTurzirga tra minctiint»
Cind un copil le bänuit de culpabil pentru ceva $i perzista intru
a negd, i se zice.:
stea s-0-anturzescu
Traducere. stai sa te mirosese
$i e mirosit la nas, la gull, mini, haine etc. spre a se constatd cul-
pabilitatea.
Copiii crezatori i culpabili sail nu se supun la aceasta incercare
sail se tradeaza lesne.

Lucrul gäsit
1. Drept pentru lucrul gäsit are cine pune mtna i cine-1 vede.
Daca cel care a pus mina pe lucrul gasit reluza impartirea, i 'se ras-
punde: $ to-1 vitl4t-=1i eil 1.am vazut.
2. Inainte de a deveni cine-va stApinul unui lucru gasit, intreaba,
daca cine-va a pierdut vre-un lucru si cum era. Daca se constatä, ca
lucrul gasit are stapin, i se zice acestuia:
te dat a cut 16-a/id'?
Traducere. (ce dal, cul 1-a gasit?)
$i dupa convenire, se restitue lucrul persoanel, care 1-a pierdut.
3. Imparleala se face ast-fel :
Gine imparteste, alege in urma i. anume, daca sint obiecte, earl
Incap In miini, ascunde miinele $i zice: din stinga sau dreapta ceri ?
sail: unul dintr-in$ii e inlors cu ochil sa nu vaza, i cel 1-alt desem-
nind cu degetul spre unul din obiecte zice :
A cut s-hibd aesta?
A cul sa fie aceasta?
$i dupd rëspuns este $i posesiunea.
Notc1.La Aromini acest fel de imparteall se face oil de cite oil membril unei
familii, earl pina acum ail trait impreuna, se despartesc §i trebale salt imparta in
mod fratesc tot ce poseda in comnn, oi, cai, haine, etc.
4. Cind un copil afla un lucru, de care nu este pe deplin sigur,
ca-I va stãpani In pace, face scbimb pentru mai mare siguranta,

www.digibuc.ro
 JURAMINTE, NEINTELEGERI LA JOC ETC. 43

Faptul acesta da motiv la o multirne de neintelegeri printre copil.

Adevaratul stapin al lucrului Osit, il pretinde la cine-1 poseda. Acesta-1
trarnite la cine i 1-a vandut sail la cel cu care a facut schimb. Natural,
ca acesta sa se lepede si sa nu vrea sa stie de nirnic. De aci apoi certe
si neintelegeri. Adeväratul stilpin pindeste atunci pe ori-cine din po-
sesorii lucrului saa, ca sail* faca dreptate, rapindu -le un obiect identic
sail de alta natura, foarte des : cdcrula.
Daca sT-a facut dreptate pe socoteala ultimului posesor, acesta la
rindul sati uzeaza identic in contra rapitoruluT si In contra vinzato-
rului de lucru strain, si asa se misca In cerc vitios, pina se uita de
lucrul gasit sail pina cind unul cedeaza.
5. Aflind un lucru oare-care un baet $1 intrebind : eine 1-a pier-
dut ? dal nu se prezinti:i nimeni, zice citre toti copiii prezent1 :
s-kibit ameil? sa fie al 'Ilea ?
$i daca i se respunde §i de pagubas :
a tdit s-leibd! al tati sa fie!
il arata si devine stapinul lucrului gasit.
CApAtarea darultg.
1.
Cind un copil capata un dar: zice :
Arnéll s-hiba ? sä fie al meil ?
a tau 1 al t5ii 1
s-nu-n' lu cafti ?sa nu mi-1 ceri ?
s-nu 1 sa nu I
In cazul acesta, un ast-fel de dar, nu se poate relua ; §i chiar
dna se pretinde, cu tot dreptul se refuza.
2.
Une-orl, cind se pretinde un lucru daruit odatd, acela care-1
poseda, de necaz, il arunca fie In apa, fie pe casa, zicind :
na f-tini, na f-to = na $i tu, na $i eil.
TM custurd.
(Pentru briceag).
Cind un copil vrea sa tale un porn si imprumuta de la un alt
copil briceag, acesta, imprurnutindu-I, dupa ce pretinde o parte din
porn, fiind-ca 1-a dat briceagul, mai pretinde si pentru briceag -,--- trci
cisturd sat Ott cutitt.
Ne tu misgaftd.
Un copil nefiind tocrnaT multurnit cu bucatica de porn ce i s-a
dat, pretinzind $i alta zice :
aestd ne tu misgadd nu-te intrd'.
Traducere. Aceasta (ap de puling a fost) in ctt nici tn rnasea
p-a intrat (nicT pentru mäsea n-a fost destul).

www.digibuc.ro
 44 JURAM1NTE, NEINTELEGERI LA JOC ETC.

Sutata.
a) Tovarasia = sutata intre copii se face ast-fel : se prind cu
degetele aratatoare si stringind in semn de strinsa legatura', zic :
/trim soti sintem sot!
sail n-acitdm sot= ne arti prins Sot!.
Daca tovarasia se face In obiecte (arsice, nuci, etc.), se cere sa
le amestecp toate la un be si sa le depule la unul dintre dinsii, de
obiceiu int r-o traistä, si ori de cite or! se duce unul sä lea arsice pentru
a se pica., se cere sä fie si tovarasul prezent.
Cel care pazeste arsicelele jura, ca nu se va atinge de dinsele in
lipsa tovarasului salt
b) Alta data se apuch de mini si un al treilea II despirteste, tre-
chid mina sa prin minele ler.
Ruperea tow:17.40 = A csutatalreb
Ruperea tovara'siei la copil se face, luind o sfoara, o ata sari un
par de pe dinii i apucind fie-care de cite o parte, il rup, de unde
pi expresiunea :
to arupsim crOara,.
tr. am rupt sfoara.
pentru a arata ruperea relatiunilor cu cine-va.

www.digibuc.ro
 SATIRA LA COPII

Quintilian a zii cind-va : Satura quidem tota nostra est. Cu

toate acestea copiii tuturor popoarelor din lame, cu multä dreptate
pot pretinde, ca nu Iota romana est, ci tota puerilis est. Intr-adevAr
la niel a virsta omeneascA dorinta de a ride de altul, de a petrece
petcálind pe altul, nu apare cu atita invederare ca in virsta copil5.-
reascii. El ride de toate, fiind-c 5. pe toate le considera ca obiecte de
iCle. El ride $i de ce este bun $i de ce este ilia, thud-ea stä in firea
acestei etätl, sa simtA necesitatea de a petrece, de a se distrage.
i este a$a de general& aceasta notä antropologic& de batjocorire
in tot felul, in cit o int&lne$ti in literatura copiläreasca a tuturor po-
poarelor, lipsitä, bine inteles, de nota moralizajoare a satirei culte,
artificiale; ea pAstreaza, cu stricteta neseriozitatea amestecatä cu oare-
care räutate, singura
..
not& caracteristica $i potrivird etätii copiläre$U.

La un Wet frwos.

Meta' cind Wisesc vre un copil, care se teme de cimnI sail i-e
fries& de orl-ce, il batjocoresc, cintindu-I viersurile urmAtoare, cintate
$i grecilor, cad tree in ochii Arominilor de oarneni foarte frica$I. ')

1. Lai' fic'ór
c-un c I- l
lc or,
vin9 greclu tu Wadi' (var.: atél ch'or),
ciftã pini, eiftä ca$,

5. 4isi : gnvéa voi s-u bap

i$i au$lu cu tupata,
isi "barna cu lupata,
séaspiré greclu $414.1, --
inimä de lépuri.
Avela, Epir. Tache Papleacu.

1) In privinta aceasta, Arm:1114 ail proverbul urmator : greclu 6-ari stricat6arëcs

arupta, vrind sa-intaleaga ca-I lipsit cu totul de curaj.

www.digibuc.ro
 46 SATHIA LA COPH

1. Traducere. MIT Mete, cu un picior, veni grecul In curte

(var. : acel chTor), ceru pttne, ceru brtnzA, zise : «nevasta
5. voiü s-o sArut. E§i b5trInu1 cu securea, e§i oama cu lo-
pata, se ternu grecul §i lugi, inima (curaj) de Tepure.
.Nota. Oamd se nume0e femeea care Impline§te un secol de traiti (WE eta).

Celui care plinge

Clnd plinge un Wet, celsl-alti, ca sti-1 neckjeascti si mai Mult,
11 batjocoresc, cintindu-I viersurile urmhtoare. Une-ori copilul, care
plinge, väzind eh cel 1-al ti 11 necajese, ca sä nu faca pe placul lor, tace.

1. Azghtarà, azglfartt Tumarlu,

ca-P cicla sumarlu,
dui:A casa-1 bog%
treti plitfdr di-1 scöalä.
Nijopule, Macedonia. Bitaracu Tache.

1. Traducere. near% zbeara m5garu1, cAcT tT cazu samarul,

dupa casa luT hoge (preot turc),trecT plingdtorule §i scoalä-1 (rädic5.-1).
Notti. Cuvintul plinrdr din plingin'dr. Se mai aude In senz batjocoritor :
clapsumira din gr. %),a(pop.oEpa i clapsa de gr. xkitla, cad Insemneag : plingitor.

Alta.
Aur15., aurlä luplu,
dupa casa al Papuli.
Samarina, Epir. Diamandi Giogea.

Traducere. Urlä, urla lupul, dupa casa luT Papuli.

Notel. Când plinge un copil, cei-l-alti se string In jurul lui §i presupu-
Wild, el aud pe un m'agar zbierind, Incep s5.-1 nedjasca, adresindu-se unul altuia,
cam In felul urmator :

Te-ari jumarlu di plincli, (azgleard)?

(De ce plInge sail zbiarä mägarul ?)

Naca va WO? nacd va palni? nacd va ddetpare? (Nu cum-va

II trebuie tarite `is nu cum-va II trebuie paie nu cum-va trebuie
adäpat ?)
Apol Mcind ca si cum in poall ar avea tärite sail pale, se duc
In apropierea plingatorului si i se adreseaza prin apelativele urmä-
toare, prin care se chiaind mägarul la mincat :
iumirtcnil ;

www.digibuc.ro
 SATIRA LA COPII 47

Plitiggtorul une-orl se supgra si mai mult, iar ceT-1-alti 11 necg-

jesc 5i mal mult. Daeg tace, copiii schimbg tactica 5i-1 zic : De ce nu
mai plingi? Plingeai apt de frumos, ean mai plinge I sag imiteazg,
cum plingea plingatorul.
Alta.
I. Bre fleck'
c-un &kick-,
pasti oili gh'ini,
s-nu te-acdt di mrnicg,
5. di tg-arfic tu faxicg,
fOgrica ti 5iiirg,
Boglu te"-ambgirg,
gill ftul ti mpëdticg,
gh'ifta ti dispalica.
Avela. Tache Papleacu.

1. Traducere. MAT bgete --cu un picior, pa5te oile bine, ca sä

5. nu te apuc de mtnecg,de te arunc tn ferigg, feriga te fluerg.,--
boul te tmpunge cu coarnele, liganul te cirpe5te, liganca te
desctrpe5te.

Alta
1. Fieór, lai fleck'',
c-un eieór,
ca ,,s-t6-acdt di mrnicg,
va s-t6-argc tru feria,.
5. Ferica 5171er*
eupularlu triiri,
brgasca firmintg
cu cieula (1.6-glicg,
cu m1rcl6aga Vinitg
Rev. (Macedonia. p. 167, Argintin, Gopepi.

1. Traducere. Mete, mai bgete,cu un picior, dacg te apuc de

mtnecg, te voig arunca tn feriga.Feriga 5uerg,-5opir1a treerg,
5. broasca framtntacu cacTula ro5e,cu märgeaua vinatg.

Alta.
I. Am na sapg. 5-un tupór,
va-re li vindu j-va-n' mi-nsor,
laili mga5i mor di dor,
5. lairi au5i &Sack' n-cor.
Rev. (Macedonia. p. 167, Argintin, Gopepf.

1. Traducere. Am o sapg 5i un topor, mi le voiu vinde 5i mg

voig insura, . bietele fete nu mg Tubesc (vor), bietele bätrine
5. mor de dor (Tubire), sgrmaniT bätrini joacg, in horg.

www.digibuc.ro
 48 SATIRA LA COM!

Actresate lui Constantin

1. Custantin,
le paM gil'in',
tu livadea tèa cu sch'in',
cu un tastru di bisin1,
5. tris tu traplu di gil'in',
nipóT si nuil viin'.
Cutafleani, Nijopule etc.

1. Traclucere.Constantine, --:care pa5tT gtiinTtn livedea cea cu spinT

(maracinT),cu o tr6astä de b...,tocmal in partul de gainT,sa
nu maT viT indärat.

Notc1.Trap propriii inseamnd o vale, pariii purtn adinc §i pe unde nu mai

curge ap6..

Alta
Celor cari se numesc Constantin
1. 0 lal Costa, Costa,
ie stat atia ?
Nu, nu grescu atia,
ca grescu a yumarlui;
5. Tumarlu mica pal'i
§i To micu n'el'i
§i Costa citari.
1. Traducere.MaT Costa, Costa (Constantine),ce staT acolo? Nu,
5. nu gräesc tie, (Nu te chTem pe tine), ci chTem, magarul;
mägarul maninca pale §i eti mAntnc mTeiT §i Costa cateiT.

Alta.
Unut Met, care se numeqte Toda (Teodor).
1. Toda, Boda,
ch'ali lale,
cap di gale,
olle la miiara,
5. ciciracji-n öalä,
öala cripa',
Toda le'-atiptte
1. Traducere. Toda, Boda
pTele neagra,
cap de gale (cToara),
oTle la mom%
5. cacarezT in oall,
oala crepa,
Toda (Teodor) le a§teptA.

www.digibuc.ro
 SAtIRA LA COPII 40

Alta
Baetului, care se numeste Nicolae
1. Cola, lai Cola,
Cola, Bacola, sail : mangola,
te-n' furdsT pistola,
di u 144 tu mi'nirá
5. di u micdsi Dumrnicii.
1. Traducere.Cola, mäl ColaCola, Ilacola, sall : mangola. Ce-mT
5. Fura§I pistolul, de-I bAga§T In minecA, de-1 mInc41 Duminecl.
Notli. Cola este prescurtare din Nicola.

Celia numit Detnetru.

Mitri,
catitri,
pipirv'aia arosi,
cur discdt,
tu mesea di C....
Samarina D. Geogea

Traducere. Mitre, catitre, ardeiri rn, c... despicat,

tn mijlocul c.....
Nord. -- Calitri nu inseamn5. nimic.

Alta
Celor cari se numesc: Ion.
.1. 0 lal Vane, cadu-Vane,
te va mcAm astari,
pita di plispala,
turtg di 60110
5. Cu zmeana di gusi,
spindurdt di usi.
1. Traducere. MAT tu Jane, ciciu Jane,
ce vom minca de sara.
placinta de páspald,
turta de cenup, :--
5. cu izmenele de glt,
atlrnate de up.
Nolii.Cieta, cacfu, este un epitet aplicat m5.gayului. Corespunde, aplicat o-
mului, cu : migar. Ex. cadu ram = mrigaru-Jane.
Rispalei este o plIcint5. de Mina de porumb. Päturul de pe deasupra phicintel
este tnlocuit cu Mina' pispillitit, de unde -Iea numele.

Alta.
1. Nach', Nach1
baba Nach',
L'a-t niveasta si I-6 adi.ch',
dol bol,
4

www.digibuc.ro
 80 SATIRA LA COM

5. dinipol,
ddan ol dintinti,
ci,i báliga pri cirinti.
Gopeo.

1. Traducere.Nachi, NachI,
baba (tail; voinic) Nacht,
lea-cf nevasta sg, o adapt',
doi hoI,
5. de inapoT (Indarät),
doutt ol pe de nainte,
cu baliga pe arinte.
Alta.
1. Nal Milue'ane,
Gifanlu al cildirusi,
cap di citusi,
spinlurdt di usi.
Ave la, Epir. Tuliu A.

1. Traducere. NaT Milueane,Ioan al ca1dArut>61,cap de pisia,

spInzurat de use.
Alta
Celui numit Nasta.
1. Nasta,
htrhasta,
olli la mOarà,
cicgrall im pöala,
tastrul di gusi,
plin cu cinusi.
Ohrida. Diamoane M.

1. Traducere.Nasta,
cotofano,
oile la moat%
cacarezi in poalä,
5. traista de gtt,
plinä cu cenuse.
Alta.
Fetei numite Tasa.
Tasä,
carasä
ptstrimalu a v'ifttlor.
Selia. D. Ciumetti.

Traducere.Tasl, carasa (de culoare neagrärose) pastrama

liganilor.

www.digibuc.ro
 SAtIRA LA COM 5I

La un momeag
Unui mosneag, care bate pe copil, i se adreseaza de acestia vier-
surile urmatoare :
I. Teal a nostru din ter,
mica pini cu piper,
fatal a nostru din Saruna,
mica pini cu sipuni,
5. Tatal a nostru din cupdeii.
mica pini plact, plac', piaci.
1. Traducere. Tata] nostru din cer,
mantnca pilne cu piper;
tatal nostru din Salonic,
maninca pine cu sapon,
5. Tata] nostru din copac,
maninca pine piaci, piaci, piaci.
Nota.Plael este cuvint imitativ, dupa modul cunt manilla. pilne eel' batrini,
lipsi[i de dinti.

Ceitre un momeag.
I. Pap, lal pap,
s-te-acat di cap,
s-t6-ariic tu trap.
Avela, Epir. Tache Papleacu.

1. Tradacere.
sa te arunc in vale.
Mosneag, maT mosneag,sa te apuc de cap, -
La o beitrinei.
Copiii, dach ail a face cu o batrinä, cu care nu se impaca, o sa-
tirizeaza in modul acesta :
1. Baba moasi
cu do boasi,
died mos,
cu un bos.
Lunzinl. Mists Stavre.

1. Traducere.Baba batrino, cu doul boase, mos, mos cu

un bos.
Alta
1. Möase
gigöase,
da-P pini al Tase,
z-Vina astara s-ti base ;
5. cu te va-1 filipsesti ?
c-un tiva' di pesti.

www.digibuc.ro
 SATIRA LA COPII

Traducere. Batrino, (ca o) gogoase, da-T Wine lui Tase,

sa vie de seara sa te sarute; cu ce o sa-1 ospatez1 ? cu o tava
de pesti.
Alta
Möase,
Cucöase,
pistrimalu a Viftilor.
Selia (Veria) I. Iota

Traducere.Batrino, ca o nuch ghieboasa, pastrama ligani1or.

Alta.
Unu orn cu capul chel II zic copii :
1. Curcubeta-betä,
caplu-tI cirifeta;
curcubeta-beta,
curcubeta Warta.
CutufleanI.

1. Traducere.Dovleac, vleac,
capul tag cheles,
dovleac, vleac,
dovleac flert.

Alta.
PlacTe, Plaeuca,
Marti s-aruca,
dupa casa-1 Much,
Costa zgh'i16asti,
Plac'a s-hirisda§ti.
Nijopule.

Traducere. Place, Placluca,toarce i arunc4,dup:1 casa lul

Muca.Constantin zbeara, placea se tnveseleste.
.Notil.Toarce ii arunal se intrebuinteaz5., ca sä artitiltn, ct dup :i. ce se toarce
firul de fina, se adun'a pe fus, jur Imprejur, dupa' care fapt, se continua mai de-
parte a se toarce alta

La niveste.
Se cinta fetelor si nevestelor, cind se due séra sti care apii de la
fintina :
1. Mach', moil tOaca,
trei nv'easti g'oach. ;
Rita, mori Rita,
trel pirecri di cusita,

www.digibuc.ro
 SATIRA LA COPII 53

5. distimeli dlic5,
chTiper di bisèdricA.
Ave la, Epir.

Traducere.Toaca, ft toaca,treT niveste joaaRitä, fa Rita,

treT perechi de cusile,naframa ro§e,piper de biserica.
Alta
Cind un Viet nu ascult5 pe mamil-sa, ie amenintat ca s5 pa-
teasca ca blietul din viersurile urmatoare:
S-ira un ficTór
§-ul fete dadd-sa cAlugArita
§i-P tAllé daöle cusitA,
P-li b5ga sum nä pu1it5,
§-11 mica' la6a manta.
Goppf. Ioan Papahagi (Institutor !Intim).

Traducerc. Era un Met §1-1 facu mama -sa calugarita, §i-T

tale cele doua, cusile,i le baga supt o polita §i le m Inca o biata
molie.
Formuleta porcului.
5i era nä mt5a§e
§i un afi§,
§-av6a un pärtél;
11 tà Pall §i-1 fripsirà;
§i z-dasira-m pddure,
ca sä tare sale;
§-aftä un gh'iftu:
n'arclim 1m radure,
ca s-tdrém sule;
aflal un part& in c5pistere
§i il-ea este tu firidä.
Gopeill. Ioan Papahagi.

Traducere.Era o batrtna§i un mo§neag ; §-aveau un pur-

cel ;--ll -taera. §i-1 fripsera ;--§i se dusera la padure,ca sa tale sule,
(lepu§ele) ;§i gasesc un tigan : mergem In padure, ca sit taem
sule ;atlaT un puree! tn capestere§i eata-1 este la fereastra.
2Tottl.Aceast5. formuletà nu este complectl.

Alta
La un scurt de tatie.
r-,urtu, §curtabecu, Trad.Scurtule, scurtabecule,
scurtabecu, scurtabecule,
becu, becule,
$curtabecu scurtabecule
mairmin, maTmun,
§curtabecu scurtabecule
jabecu. jabecule,

www.digibuc.ro
 54 SATIRA LA COPH

Nota. faurtabecu inseam/3A un individ scurf de tot. Se IntrebuinteazA numai

pentru deridere, §i and voim sä insultAm pe cine-va.
Jabec se numesc soldatil turd aduql de prin Asia qi cart sint de staturl scurta
qi umbli cu picioarele goale ping la genuchi.

Alta
La unul care se Vita gafift, chiorif.
(arom., striôaclif).
Altu mtr6asti Alt priveste
§-altu vèadi. si alt vede.,
sail:
mini mtresti, la mine te u'iti
s-cu el ti ngaci. si cu dinsul te certi.
Alta
Apiri, ntunia, Trad.Se Mu zi, se fActi noapte,
trapsi, arupsi, mpitia, trase, rupse, cgrpi,
vim furlu, veni furul
lo pigurlu; lub,.pg.gurul,
vin'i Tifta, veni tiganca,
arupsi pita ; rupse plgcinta ;
vim moasa vine ba,trtna,
lo cucöasa ; ha nuca ;
viM auslu veni bgtrtnul,
lo cunduslu ; lug, scurteica ;
vini n'icl u veni micul,
lo pueiclu. lug, purecele.

www.digibuc.ro
 PACALIRI COPILA.RETI

Tendinta copiilor de a petrece pe socoteala celor simpli si naivi,

pacalindu-1 in tot 'felul, 41 are origina in spiritul lor de satirizare.
ScuYparea-n gurd.
Supt diferite pretexte, unul mai strengar provoaca pe Metul
naiv sa deschizA gura, ca sa-i vaza limba sail cerul gurel etc. ; dna
naivul o deschide gura, eel strengar il scuipa frumos intr-insa si o
rupe la fuga, pe cind rei-lalti rid de simplitatea celui pacalit.
Gruf.
Pe cind un baet se ulta in dreapta, un alt Met se pune in par-
tea stinga Hugh dinsul; apol indrepteazd degetul aratator in direc-
tiunea nasului celui cu capul intors *i II zice :
Ea mutrga, mutr6d,
te vini c16-aOaea.
(Ean .te uita, te uitd, ce vine do acilea).
Baetul se intoarce sa vaza cei. Cel alt atunci il izbe§te pe nas :
gruf 1 0 zice:
agalga s-nu ti nchradili.
(imet sä nu te impeded).
Citi suntu?
Un baet, prezintind doua degete, aratatorul Si degetul mare,
%

unui alt Met, 11 intreabd :

Citi sun aesti ? Cite sunt acestea ?
Mafia ! Doud.
S-ti scot doli. Sa-ti scot cei dol (ochl).
In acelasi timp face cu cele doua degete o miscare, ca si cum
ar scoate ochil bdetului naiv.
Cum crege barbet, mustdti I
Copiil aii mare dorinta sâ apara marl. El isl fac barba.si mustati
cu carbunele sail 1,1 pun lina une-ori, Dar tot §tiii et, a acestea nu

www.digibuc.ro
 56 PACALIRI COPILAREFI

tin mult 0 tot se intreaba, cum creste barbh si mustatI1? CeY cu

barba si mustaTi le spun, daca vor sa le creasca si lor, sä le prOfascet
cu glrinat, gainat.
Cum stall?
Unul dintre copif se lauda, ca poate sa ghiceasca, fara sa vaza,
cum sta cine-va. Neincrezatorul se ofera sä easa din camera, ca sa
lie ghicit, cum va sta.
Pe cind el intreaba, dupa ce Yea o pozitiune oare-care : Cum MA?
si se asteapta sa i se raspunza, ghicind cum sta, cel din camera ii zice :
Stai ca tel dit plOcte...(c...)
(Stat ca cel din ploae...)
Intrind in odae, totl il primesc in ris si batjocurä, ba unit 11
miroase si apoi 10 prind nasul, casi cum ar vroi sa opreasca mirosul
cel urit, ce raspindeste cel venit din ploae.
pi ngaild.
Un copil invita pe cel lalt sa zica, de ex. :
pi n8aila, Zi zapada (nea),
Maf. Nea.
M1-ta rmasi grèaila, Mama-ta rämase grea (deveni
sarcina),
s-feati
, nä citaila si nascu o catea
S. nä purteaila. S. o purcea.
/u va fed io?
Iarna, chid toate locurile din jurul caminului sint ocupate, daca
un ba'et nu gaseste loc de sezut linga foc, tot vine in jurul celor 1-alti
si zice :
/u va fed ? Unde sä sez ?
eel' 1-alti if raspund :

fu nO-ari ngaiid, unde nu-T zapada.

s. Pri crurnaga al dispóti. Pe ciumagul arhiereulni.

Indiscretia
1 1
Te WW1? Traducere.Ce stir! (noutatp?
MinitI di timpari. Mined de mantale (ad.nimic).
2 2
Cum t5-acPanati ? Cum te cheama?
Söarbi-latnä. Soarbe zeal-nä.
3 3
Cum ti striga ? Cum te striga ?
Bubulica. Bubulica.

www.digibuc.ro
 PACALIRI COPILARR§TI 57

4 4
lun'eldi ? Unde mergi ?
lu s-intreghl Uncle sa Intrebi
(s. fu-csusun). (s. Undexusun).
5 5
Te fat2i ? Ce facI ?
Te s-ti crcapri. Ce sa-ti crepe (ochii, capul)
sail: Te s-ti pitixe*Ii. s. Ce sa te miii.
6 6
Te-i Ce-I?
Teapi (s.papi ntr-ocri) Cepe (s. cepe in ochill).
7 7

Te ?
Teca.
- Ce ?
Teca.
8 8
-- lu ti dul,1? Unde te dud?
lu s-t ansara; Uncle sa-tt rasaii (ochii)
S. Iu s-ti creapa. s. Unde sa-tl crepe (ochui).
9 9
Citi oil suntu ? Cite ore sint ?
Citi era §-aèrl ahtari Cite era i eri la ora asta.
tiara.
10 10
Citu-1' öara ? Cit e ora ?
Cit na tëapa. Cit o ceapd.
11 11
Cindu? Cind?
Cindu m'ca0 un sac Cind minca0 un sac
di clindu. de clindu. 1)

12 12
Cum ? Cum?
Cumari2). Cumare2)
13 13
GUM ? Cum ?
Cum s-intrèghi Cum sik Intrebi
s. Cum s-t-ansara. S. Cum sa-ti resara.
s. Cum s-ti creapa. s. Cum sii-ti crepe.
14 14
Carl? Cine ?

1) Clindu este Rua scarmanata bine.

2) Cumari este un fel de fruct, care se produce in Tesalia.

www.digibuc.ro
58 PACALIRI COPILAREM

Cari-ai di MbolP) Pe eine al din Constantinopol.

15 15
Carl mica' pita? Gine a mincat placinta ?
Care ghiftu. Care cel tiganu.
16 16
Cum MI ? Cum esti ?
Gum mi vedi. Cum ma vezi.
17 17
Cum esti ? Cum esti ?
Cum escu ? Cum slut ?
Ca un pescu. Ca un peste
18
Congedierea.
Oara buna Oara buna
Cu cöada tu mina. Cu coada-n mina.
19
Aspuni-n plitarli. Arata-ml dosul.
s. Aspun-nt cilcin'ili. Aräta-mi calciile.
20
Urare.
S-ti creasca nrecrili. Sail' creasca urechile.
21
Cind cine-va ede in picioare.
$edi de l *ezi I
Vol s-crescu Vreail sa cresc.
22
Te nu sedi impadi ? Ce nu sezi jos.
Stal imbrostu, cindu va Stal in picioare, par-ca o sa ne lei
ni ral silflitlu 2) sufletul.
23
Celui care fixeazd.
Te mi mutresti ? Ge te ulti la mine ?
Te mi mutresti canda Ge ma privesti parca o sh ma
[va me-acumpiri I [cum peri ?
El, nu Wiii tra vindeari. EY, ea nu-s de vinzare.
Cite odata i se d5 cu aratatorul si cu degetul mare In fata o-
chilor ca si cum 1-ar scoate.
I) Cargai aci poate fi luat si ca nume propriu : Cargai.
2) Se crede, a venind charul (moartea), ca sa lea sufietul cur-va, nu sta nicf
un moment jos, pina nu lea sufietul Ca sa zboare.

www.digibuc.ro
 PACALIRI COPILARErI 59

24
Pentru cine se laudd.
Muri ghnifta te te alivdd.
(Muri tiganca, care te läuda).
Alavdd-mi, gurd, cd ti bat.
(Laudd-mä, gurä, ca te bat).
25
Dupd mincare.
MIcki ? Mincasl ?
Mico.i. Mincal.
L'a-ti linguric'a lea-ti si lingurita
S-mica-ti s-cicitielu. 5i màninca-ti c
26
Alta
Te micdsi ? Ce mincasi ?
lo mical pini cu came Eli mincal pime cu came
s-tini s-miti ch'etri s-lèamni. si tu sä mäninci pietre si lemne.
27
Une ori phrintii inplä pe copil lor, spunindu-le, ch in genuchi se
gAsesc bani. Aa cu cele dourt mini inc1e,5tate, lovesc genuchiul de mai
multe ori consecutiv, ceea ce produce un zgomot asernenea AIM produs
de bani. Apol li se spune, cä acesti bani nu-i pot obtine de o cam-
data, ci cind vor cre§te si daca se vor sili sä fie vrednicl.

28
FicrOr l
EI
Cum imparti trei pali la doi Tumári ?
Nu stift.
s-li aspftn io?
Aspuni.
Un paPit il daft la un Tumár, alantu la alantu O...
$ alantu?
Alantu alia.
Traducere.Baete, bgete !Poftim !Cum tmpdrie%T treT pale la
doimagarT 7Nu §tia.SA-11 spun eil ?Spune. Un paiti Il dug la
un magar, celalt la cel alt...§i cel alt?Cel alt lie.

29

Cind n-aude cine-va.

01, nO-avcli? Mal, n-auzi ?
s. Li niprumutdsti ureclnili? s. Le al imprumutat urechile ?
s. Le-al imprumutatd Le al dat cu imprumut ?
s. tiui gresti, tini avili. s. Tu vorbesti, tu auzi,

www.digibuc.ro
 6o PACALIR.I COPILARE§TI

30

Cind cine-va nu vede, nu observd.

diolnidi-lt l sag : disfa-lr (ocgiP).
(deschide-I ochh).
sau : disfd-li piliOirli ;
(desfg ferestrele).
sag: Apiri; sag: ar panel la oclni
(s a facut ; ai intunecime la ochi).
set: urghnig
(al orbit).

31

Cind cade cine-va.

Vr6a call ninga putrn ! (Era sg cazi inch putin).
Putin lipsi s-t.i misti Orli I (Putin a trebuit shit rupi gaup
P6-agalea s-nu each I -- ancet, O. nu cazi).
sag : Te-aI cu loclu? Ge ai cu pgmintul
sag : se duce copilul i se Old lung in locul, unde a cdzut cel l-alt
fi zice:
Miratlu di loc I mutrêd te guvä r-adrási.
(Bietul loc I ean te Wig ce plural I-al tgcut).
Uu copil dind brinct celut l-alt zice:
Nu-tI aridi cu loclu!
(Nu-Vi bätea joc cu pgrnintu1).
32.
Cind trece on cerotor:
Atia I prindu armatli:
Tastrili i Sicanichnli
Traducere. Tie tT sta bine armele :
traiste §i domege cerptore§tI.
33.
Cdnd trece un zdren(eros, copiii cauta sg. se pacaleas^g. Unul se
adreseazg citre altul §i-I zice:
Te-aI pri cidulä ?
(Ce al pe cáciulg)?
Acesta crezind ca. doar caciula este murdgritg, o sroate sh vazd
ce-I ; atunci cel 1-alt II zice, argtindu-I pe zdrenteros :
s-ai uric-ilium a pap-tuI s. a lalg-tul etc.
(sti al bine-cuvintarea bunicului-täg, unchiului-tgii etc).

1) Eicanichi este batul cerpetorilor greet, carI cutreerli Tesalia pi Epirul.

www.digibuc.ro
 PACALIRI COPILARETI 6I

34.
Alta.
Te-al pi nari ?
(ce a! pe nas)?
daca acesta se $terge pe nas, remine pacalit si cel 1-alt II zice:
Clunqr, dunce, apelativ intrebuintat pentru magar.
35.
Cind vre-un mdgar este in apropiere, cel care-1 observd, prefel-
cindu-se, cci a gdsit ceva, intreabd:
Carr cleirit film? (cine pierdu ceva)? Daca se ga'seste vre-un co-
pil, care din dorinta de a capata ceva, se propune ca pagubas, i:se zice :
du-ti cafta Tumarlu, ca nis 16-ari.
(du-te cauta magarul, cad el il are (lucrul pIerdut)

36.
Cind un mdgar se pife
A cuI 11-u sèati?
(Cul i-e sete ?).

Daca cine-va spune : mie, mi-e sete, e tramis sa bea de la $ipo-

tu l magarului.

37
Urare
-cil nveasta di viva öara.
($i cu nevasta la anul).
Tut ac$i-n' spiv $i nveasta tot la rml-sa easte).
(Tot imi spuneti a$a $i nevasta tot la marna-sa este).
38
Te-al, le leata mea. ? Ce al, fata mea?
Nu pot. Sint bolnala.
Nu vrel s-t-adra'm tiva ? Nu vrei sh-tI gatim ceva.
Nu-nl si mica. N-am po f ta .
Nu vrei s-acr ima'm\latrulu? Nu vrei sa chemdm pe doctor?
Nu-P ball laea I Nu-1 dal dracului.
cu wee mal ineeata :
Nu vrel un g'one. -
Nu vrel un ba rbat (mire)
Fata rizind:
TaP, ca mi fall s-ari'd,
citi ori zbura$ti ac$i.
-
Tad, ea ma faci sh rid,
cind vorbe$cl a$a.

39
Cind e chemat cine-va $i drept raspuns, eh a auzit zice, el 01,
sail al, in loc de av4il, orsi (poftim), i se raspunde :

www.digibuc.ro
 62 PACALII3.1 COPILAREVI

40
E1
(El Cla oi s. dupa oi 1)
sad : «e «csusun
0I
(0 ID la bol.
S. uo ! I-csusun

a 2)
a ca. sail :
(Ka l»-csusun
41
Cind un copil vrea sa mänince de duke, in zile de post, i se zice:
Nu, di eini prettul di-t talr e limb a cu par tica «crio !I.
(Nu, cad vine popa 04i tale limba cu foarfecele «cri§t l»).
Un Met int;alnind pe altul 11 zice :
42
El cupri I EY nelca (vere).
D-lu pin lu ? De unde pina uncle 7
Cum d-iu pin ,lu ? Cum de unde pina unde :
Tata-n'u 0 tatd-tu : Teal med cu tatal tag :
baminT ; oameni ;
Marna-mëa cu mama-ta : mama mea cu mama ta :
m ul'erl ; femel ;
Si io cu tini ficiórI. Ear ed cu tine : Merl.
Veal ca him cusura Vezl, ca sintem veri ?
43
Dudguu, &Wm.
Cind un copil se urca pe un porn strain, sa culeaga poame, cel
1-a1tl, daca nu sint invoiti cu dinsul sa imparteasca, incep sa strige :
duduuu-duuuu
pri pomlu al X
Tot aceln lucru 11 fac, cind \Tad pe cine-va pi0ndu-se pe linga
casa cul-va.
44
Penura
(Cuiul).
1) Cind se mina oile, se servesc pastoril de interjectia ce !, e Iv, sail de e ! o 1'
cu care se mina pi boil, de unde se considera ca ofensat cel carufa drept poftim i se
zice e, sail o.
1 ca la exprima mal mult durere pi dupe credinta poporana, cine dupa cum face,
dupa cum se tinguepte sau dore0e, ape i se intimpla. Daca mereü te piing calf merge
rail, rau ill va merge etc. Deci acel ca la e nepotrivit ca raspuns pi cel carul il adre-
sezi, ti-1 intoarce pi mal obraznic tie.

www.digibuc.ro
 PACALIRI COPLIARg$TI 63

Copiii, cite o data si cel in virstä, ca sh fach sh vestejeasch un

porn, un arbor, ii inflg un cuig.
Aceasta o fac el mai ales, cind au necaz in contra stApinului
acelul porn, pentru diferite motive, dintre cari cel mai de capetenie,
e ca nu-I lash sh culeaga si el poame.
45
MäniosuluI
Te acith" v'inatha Dach te-al miniat,
136a pusch s-ti trtiach Bea otet sa-ti treach minia
46
La gcaciec5sp=suptiratuluI.
Cind cine-va face pe supäratul la mash si nu vrea sh manince
ce i se dh, phrintii nu-1 mai roagd, ci cid celor 1-alti portiunea lul,
sail cite o data o dä la eine, ea sa-1 faca sh nu se mai supere, sil nu
cichiuseascd, sei nu se niireascd. Atunci i se zice :
VreT i nu vrei Vrei sail nu vrel.
Nu vol 1 Nu 1
Na cut Caramán, Na cut Cararnan (nume de
carl nu vrei. eine), dach nu poftestl.
Notii, Expresiunea «IQ cut Caramdnv se Intrebuinteaza, chid vrem sa
arattim, ch nu vom rad ruga pe cine-va, c5. nu ne pasa de refuzul cui-va.
47
Cind fluerd cu gura
Cind cine-va Aird cu gura, eel 1-alti copil '11 intreabh :
Citu-1 vinVi ?uiratlu? Cum il dal, vinzi flueratul? ca s5-1 facti
sh nu mai fluere asa din senin.
- 48
Cind se sdrutd copilul
N'i ti basi mama tu gusi,
Ta s-nu ti niiresti dupu usi
Traducere. Mi te sdrutd mama la gtt,
Ca sa nu te superl dupa use.
49
Cind doui copii se ceartd.
eel 1-alti, ca sh filch haz cum se bat, isi prind, doul cite doul, dege-
tele aratatoare si-I inthrith prin interjectiunile :
sit sii
azmutire ce se obiclnueste si cind vrem sh atithm clinil. Copiii cred,
ca daca fac aceasta, eel inhatati la bätae, se vor bate mult timp si
cu aprindere.
50
Mi.gti-ti limba
Cind cine-va spune un lucru, nu tocmal la locul sag, cel 1-alti
ii zic : Mifcá-ti limba=musch-ti limba, ea cele zise nepotrivit, sh nil
e prinzh.

www.digibuc.ro
 INSTRUCTIUNEA

D. Nenitescw) se exprima cu privire la cultura Arominului ast-fel:

(Dar nu numal curatenia2), hhrnicia $i buna stare se \Tad in casa
Arminului, ci $i vadite seinne de eultura. Multi dintre el sint cunos-
catorl al literaturel elene $i franceze, se tin in curent cu mersul po-
liticel in imperiul turc $i in Europa, 10' dail destul de bine seama
de relatiunile dintre state, cunosc cu de-amanuntul relatiilecomerciale,
ca unit cari sint foarte inteligentl comercianti $i, nu in putine case
armine,ti, se gasesc bibliuteci de valoare. Chiar in orapl Parleap se
afla un Armin bacan, care a urmat $apte clase liceale ale liceului
romin din Bitule, si sint in cite-va case fete, care ail torminat cu
succes cursurile azilului Elena Doamna, din Bucure$ti. Dar si acei
dintre Arminii earl nu ail facut un curs regulat, totu$1 sint deschi$1
la minte, priimitori de cultura $i se poate sta la vorba cu el, caci toti
sint oameni dezghietati, $i mai toti aii calatorit departe de casa lor
$i ail vázut si ail auzit multe. i nu numal acum, ci $i mai de de-
mult Arminil ail reprezentat stratul cult al Peninsulel-Balcanice, si ail
facut mirarea calatorilor strhini. Inca de la inceputul veacului F. C.
H. L. Pouqueville, consul al F'ranciei la lamina, pe linga tiranul Mi-
Pa$a, vorbind despre Armini, in cartea sa : Voyage en Grè-e, zice :
Valachil, cari au calatorit, reea-ce fac eel mai multi dintre el, vorbesc
mai multe limbi si ail biblioteci, destul de asortate cu carp franceze
si italiene. Ei poseda bune editiuni din clasicil Greci, si tin strain
.)
gäse$te la el chili pe care nurnal cu greutate le ar purta cu sine in
calatorie. Dar ceea-ce e mai surprinzator este spiritul de ordine ce
domneste in familie si in orasele lor».
Asa voi beste d. Nenitescu.
In adevar rar se intimpla sa intalnesti Aromin, care sä nu $tie
citi, scrie $i calcula. Cu multa dreptate N. Popilian se exprima cu
privire la cultura Arominului In modul urmator :
dnvat5mintul este inapoiat; abia exista clase primare; totusi tre-
buie sh spunem in interesul adevarulul, ca rar intalnim Romin ca sa
nu alba cunostinte elementare de citit, scris $i calculat. In treptele cele
mai de jos ale societatei rominesti, ghsim cuno$tintele mai sus pome-
nite. Este necesar sa mai adauWam, ca in imprejurat ile cele mai grele,
in restri$tele deosebite prin cari ail trecut populatiile din Peninsula,
2) I. Neninescu : De la Romdnii din Turcia europeana, Bucureati, 1895, p. 65.
2) Puqueville vorbind de curatenia rominilor din Pind, zice : Daca ar fi sa ju-
decam civilizatia unui popor dupa cnratenia tinuta in casa, ar fi sa consideram pe
Aromini printre cei d'intil.

www.digibuc.ro
 iNStaiICTILINEA 65

Rominif ail fost eel mat zlo x devotati aparatori ai conservaril bi-
sericit j coalei si a drepturilor acestor asezaminte, pe call el le pri-
vese ea cele uai insemoate locapri de scapare in vremurl rele 1).
Setea Arominului pentru cultura nu trebuie pusa la indoiala et-
tusl de putin. Nol aci ne vom margini a arata intru ce conzista in-
vatamintul in trecut in $colile satelor arominesti.
Arominit in fie-care sat plateau cite un invatator, p unul din-
tre al lor, cite o data pe insu$1 popa. Bineficiile de earl se bucurail
dascalii in satele araminesti intreceau cu mutt valoarea reala aces-
torn, totusi aceasta arata insemnatatea ce se acorda ce!or cultl.
Bogat si darnic, Arominul resplatea en prisosinth pe invatatorul
sat, platindu-i pe llngä un modest salariti din venitul anual al bise-
rider, nutrimentul, Imbracamintea si locuinta.
Considerat intelectualiceste, Invatatorul se bucura de cea mai per-
fecta atentiune; irt toate ocaziu.nile solernne ale satenilor lua parte,
idund osptitat in tot feint, si nu mici eraii darurile, pe cart le capata
cit ocaziunea aceasta.
Spre deosebire de satele grerestr, uncle instructiunea e facea in
trecut In biserica Sail in pridvorulhclIatdabisericei, Arominiiex-
reptie Wind pe Farseroti--S'ail avut localuri aparte pentru sco 1, In
fie-care sat. coala i biselica sint cele doua institutiuni, cart aii eon-
tribuit in trecut la ,fixarea lor 2). Nu putin rid el de vre un Sat aro-
minese, cind ar fl hpsit de biserica i coalà, Intl] de biserica $i apol
de scoalä.
Farserotil, singuril dintre Arornini, earn nu posecla satul lor, ei
se due cuticle-) poarta oilecu nevoile,--de nu-s mai lasa oasele, undesi
fac el caselek, aim se exprinal un poet aromin, due -cu dinsn pe
itivatãtorul lor, care mai in tot-d-auna este unul dintre dinsil, obiel-
nuit cu viata for nestatornica.
Instructiunea ce se facea in scolt era foarte mh'rginita. coIariI
incepeail cu Alta-vita, abc, scrisa pe o bucata de hirtie (pi nd frinsla)
de inausi invatätorul. Une ori, in lipsa de lfirtie, se seriea pe aWe
pincifi, (table de lemn, avind pe de asupra lipita o hirtie alba), care
servea tuturor elevilor, sa invete in CO1111.111.
Mai tiraia introdus i pinati cu litere de tipar.
Top copin,. car! invuü areeast lectiune, eraii asezati in aceeasi
bench, avind cite un monitor- Cind spuneaii lectinnea, se stringeail tort
in jurul invatatorului si incepea intiml sa citeasca; cei 1-alti repetau
dupti dinsul i asa se urma pina la cel din u.rma. UnP onipnin deasa
repetare a. iectiunei, $trengaril o invatau pe de lost i desi nu $tiau
deosebi literile,,spuneau in mod mecani, fectinnea fara Wet o gresala.
Cine Meats Alfavita, capata ftuihea (6nofiXstov) apol gradat -ea-
pat-a spdltirea ((l)a.Xriipm), (LpoX6Twv, apostolui §i evangelia.
Gine trecea prin toate acestea, se credea desavarsit si era bun de
pieot sau dascal.
Araminul mai practic insi se ocupa mai mult cucititul, serisul
si socotitul. Mal ales.socoteala era principala preocupare a scolarului
aromin, ea finictu-1 indispensabila in toate daraverile sate. Chiar daca
') Rominix din Peninsula Balcauica, cercetarl de N. Popilian, Bucurestl, 1895,
P. 15, 16.
2) Jndata ce un trib arominese nomad te aranjaza oolibele pe un munte ,. ee oi-a
ales ca. locuinta varatica, Ii improvizeaxa oi o biserica, It care-s1 transpoarta icoa-
nele. Daca gindeste sa ae reintoarca 1i anul viitor ir acelas munte, -el iof cladeste o
biserica de peatra, i incetul cu incetul se obicinueste si-l-vine greu sa se desparta de
locasul sfint, irt care-11 depuse afinM.
5

www.digibuc.ro
 66 INSTRUCTIUNEI

din diferite Imptejurari nu frequenta nici o scoala, socoteala si carte

cit sa poata sali zgirie numele, invata neaparat de la particularil cu
cari venea In contact.
MaI tarzia Arominii, multumita stariI lor economice bogate, at
introdus imbunatätiri Insemnate in scoli, introducind programele sta-
telor apusene, pina cind elenizmul nu influentase cu nenorocita ten-
dinta de deznationalizare a poporulul Aromin, tendinta condamnabila
din toate puntele de vedere. Ce e mai mult, in Muscopole si Vosco-
pole, arom. MuscupolYe, oras cazat in ruine, patria atitor vestiti Aro-
mini, in diferite ramuri ale vietei, Inca din veacul trecut a existat
inprimerie unde se tiparea carp si in limba aromineascd1).
Chassiotis G., In cartea sa cu tendinte eleniste: L'instruction pu-
blique ches les Grecs, se exprima in modal urmator despre colegiul
din Mascopole:
(Muschopolis, en Epire, ville nouvelle et florissante par son com
merce et son industrie, cultiva de bonne heure les lettres. Nous y
voyons en 1700 un college dirigé par Chi ysanthe, Epirote de Zitsa,
qui possédait bien le grec et le latin; en 1724, le grammairien Nicolas
Stignis de Janina y professait. Cette école appelée en 1744, Nouvelle
Academie, sous la direction de Sébastos LContiadis, fut bienta re-
nommée. Sébastos, Clève d'Anthrakite, avait achevé ses etudes A l'a-
cadémie de Padoue, et devint un orateur distingué; un professeur
adjoint, Grégoire Moschopolitis, y faisait des lecons élémentaires. Le
succeseur de Sébastos, en 1760, tut ThCodoritos Cavaliotis, élève d'Eu-
gene Boulgaris. et auteur d'une grammaire grecque, et d'un diction-
naire grec, valaque et albanais; il eat beaucoup d'Clèves et fut rem-
place par Constantin Moscopolitis, Clève de l'Académie athCnienne. On
établit encore une bibliothèque, et, en 1710, une imprimerie dans le
monastère du Saint-Naoum, sous la direction de Gtégoire Constanti-
nidis et ensuite sous celle de Constantin Moscopolitis. Les ouvrages
des professeurs de l'école, et un certain nombre d'autres livres furent
publiés par cette imprimerie. L'influence qu'exerga le college de Mos-
copolis aux environs fut done considCrables..
Putinele monumente ramase in limba aromlneasca din trecut se
datoresc in mare parte, nu culture! grecesti, ci unor capete distinse
si luminate de influenta spiiitulul neesclusivist din Austria si Italia,
unde mai ales se adapaa crestinii din Turcia in veacurile trecute.
Elenizmul cu secolara sa inriurire directa si indirecta asupra popo-
rului aromin, n-a influentat decit negativ, tinzind la distrugerea
unitatil neamului arominesc, la nimicirea limbei si nationalitatii sale.
In schimb multe si nepretuite at fost foloasele castigate de
elenizm din partea Arominului bogat si luminat. Din singele lui a
resarit independenta Greciei, ear din darnicia lui, institutdunile cul-
turale de tot feint, carl fac mindria grecilor. De le ar ti meritat cel
putin si de s-ar fl facut demni de niste asemenea sacrificiI I
Pedepse ce se aplicau §colarilor In trecut.
Pinaclu
Cind un elev alta dat nu se purta bine in clasa, spre pedeapsa,
.

se punea in genucht in prima bawl =(cu arinei 2) §ii se dea sa poarte

in mina un pinac = un fel de tabla alba.
1) Daca nu gasim nici un document scris in limba arommeasca si publicat in
Moscopole, cauza este, ca aceste publicatil ail fost urmarite ti distruse de clerul grecese.
Vezl Nota de la p. 68.

www.digibuc.ro
 INSTRUCTIUNRA 67

ardp
Daca pedeapsa era ceva mai grava, vinovatul se facea negru .._:...
arcip la fata si asezat pe linga usa scoalei, ca toti elevii, cind stir-
beau, sa-1 scuipe in rind pe fata. Spre complectarea descrierel aeestul
scii bos mod de pedeapsa, vom mai adauga si ambitiunea elevilor do
a nu reminea mai pe jos decit dascalul lor, cind treceau in fata ne-
norocitului anti), daruindu-1 rail si indesat.
De clad cu introducerea limbei rominestl in scoale, toato aceste
pedepse, menite sa indeparteze pe elevi de la carte, ail cazut in de-
zuitudine.
Falangul sail sfalangul
Cea mai usturatoare pedeaps a. pentru elevi era lush falangul
Se Wail douà lemne tail, egale si bine lustruite, de vre-o 50 ctrn.
in lungime.
De fie-care din cele doua capete se lega cite o sfoard tare de tot.
Nenorocitul elev condamnat sa supoarte aceasta pedeap,a, era
tiintit la pamint, desailtat frumoq, si apoi rasturnat cu picioarele in
sus ; in aceastd pozitiune, i se introduceail picioarele intre cele (Iona
leinne, eai apol se stringeail tare prin ajutorul sforilor.
Urma apol 0 bätae strasnica pe talpele picioarelor. Bataea sefacea
cu niste vergele de corn, pina.' cind bietul elev lesind.
Cu ceasurile du pa aceasta nu mai putea sa-$1 revie $i si poata umb'd.
Nu descriii aci toata desperarea si strigarea precum si incerca-
rile si zbMaea copilului, tinzind a se scapa soil a face sa nu-I se a-
p lice pedeapsa.
Tu Oasi; chimitiriu.
In satele rominesti din Peninsula Balcanied, pe linga fie-care
biserica, exista o mica cladire, in care se pun oasele mortilor, dupd
dezgropare si care se numeste: Oasi sail: chirnitiriu.
Copil .cred, ea' daca se duce cine-va acolo si sta maI mutt timp,
Nin mortil si-1 chinuesc, cite o data il si omoara chiar.
Daschlii obicinuesc a ameninta pe elevi cu depunerea lor in oasi,
dad nu se vor purta bine.
Depunerea unui elev vinovat se face de citre dascal, ajutat de
elevii cel voinici, cari se ofera bucuros in asemenea ocaziuni, simtind
o deosebita placere, ca se bucura de favoarea inv5tatorului.
Pe coji de 'mei.
Invätatorul aducea coji de nuci, sparte si le resfira pe jos. Apoi
descalta 1 e scolarul vinovat, si-1 silea sa stee cu genuchii peste ele.
Cite o data. i se mai da sa poarte in miini si o greutate.
Fudirea de la sci5a15..
Ingroziti de niste ast-fel de pedepse, de WAY strasnice, elevii, cind
credeail, Ca n-aa invatat in destul de bine lectiunea si stieail ce-I as-
teapth, In loc sa se indrepteze in spre scoala, o tuleaii prin paduri si
muntl, dupa ce aveati grip sa-si lea de merinde pentru toata ziva.
Dascaluli cum vedea, ea vre-unul din al celor cu obraz subtirt
din sat, absentd, imediat trämitea sa intrebe acasd de ce n-a venit.

www.digibuc.ro
 68 ItiSTRUCTIUNEA

Cum. i se spunea, cä a fost tramis la swath., dascalul alegea vre o

citl-va din elevii mai marl, i sfdtuia cum sä procedeze si-i tramitea
sa prinza pe strengarul, care n-a venit la scoala,
Acestia rdscoleau toate ascunzMorile cunoscute lor si cum prin.
deair de veste, ca In cutare parte se gaseste, arol sa mi te til. 0 ade-
vdrata goana, ea sh-1 pule la mina. Urmaritul fugea disperat si per-
zecutoril sal alergaii du pa dinsul, arzind de dorinta de a bine meritd din
partea daschlului, care-I menaja orl de cite oil nu stiedd lectiunea
care nici chlar nu le da mult de Invdtat I
0 zi intreaga une ori nu era de ajuns. Munti i vai le strabil-,.
teati i &Ica reuseail O. pule mina pe dinsul, ii duceati pe sus la
scoala çî une orl, dacä prizonierul era redutabil, ii leg.iü miinele si
picioarele, ca O. nu poata fugi.
La scoala dupa un mic interogatoehl ce se lua elevului, trebula
sa urmeze pedeapsa, care placutii nu putea fi.
Spre razbunare elevii pedepsiti, se intovaraseair mai multi si cind
trecea dascalul, ii asteptair si-1 alungail cu pietrele [And acasa.
Nu arare orl s-a intimplat, ca dascalul sä plàteascä scurnp pedep-
sele a plicate elevilor sai!
Satirizarea dascAlulut.
Adseale
piradsca le,
c-un c'ic1/45r di lemnu,
pita di-untulernnu,
tra46-arina,
béa bisina.
Avela Epir.

Traducere.-1nvät1toru1e,pitaascale,,cu an picior de lemn,

placinta de unt-de-lemn,trage Aisipul,bea b....
.Not4.Piraascale ca i pirtascate, cum apare in viersurile satirice, cart urrneaza,
este o coruptiune din ngr. 7c6p3oc=b4in5, i ScictxxXoc
Cu un picior de lemn, se face aluziune la -obiceiul dascalulut de a purla bas-
ton, ceea-ce parea foarte curios atunci, cind nirneni nu purta.
Tracli arina, trage nisipul. Am spus mat sus, cum incepeati co1arii sa in-
vete, ca sfi citeasca prin ajutorulpinafilor, tablitelor de lemn, pe cart se scriea Alfavita.
Cind §colarii incepeati sa invete a scrie pe Alfavita, din lipsa de hdrtie, prima
bane& era destinata in acest scop incepatorilor. Ea era plan i plina cu nisip fin,
incaput in pereth unor scinduri.
Prin ajutorul unui discu bine potrivit de peretil scindurilor, ce opreall ca ni-
sipul sa se resipeasca, se da o forma. neteda nisipului. Dascalul punea atunci pe
qcolart sae scrie diferite litere din Alfavita, cite odata siabe intregt Indata ce banca
se umplea de scris, dascalul da drumul discului de la nn capat al bilncil la cea-l-
alta, in cit toate literile se qtergeaii i nisipul 41 lua forma neteda. Apol eari41 urmau
exersiciile mat departe cu diferitil co1art incepatort La pupa seriozitate a acestui
mod rudimentar de predare, ajutat de mijloace vi mai elementare, face aluziune Vier-
sul de mai sus : Iraqi arina, adica : netezqte, prin ajutorul discului, nisipul.

Alta
Adscale,
Pirtdscale,

www.digibuc.ro
 INSTRUCTIUNAA 69

Nu-n ti du ca rn6ard,
Ca bálili-n` ti Mara.,
Dj F-nu-ti udi si podlile,
Cu Wile, ca bdlile.
Perivole, Epir.

Traducere. Dascalule, pirtascdlule, nu mi te du ca moara

(a vorbi WA *ir),cati balele mi te luard (cad Incepuril balele sd-IT
curgd) §i sd, nu-IT uzi §i poalele cu balele, cu balele.
Alta.
Dascale,
pdscale
cd-ti cdzurd cödstele,
cOdstele si zmëdnele,
t-adunard glIdmele.
Gope§i, Crusova, etc, Macedonia).

Traducere. Dasrdlule, pascalule, tri cdzurd coastele,

coastele §i izmenele, 41 adunard gbiemele.
Hog. .Pdscale este format din : pirtascale, format asemenea din pirSascale

Simte dumniciale I
Simte dumuidale, Tradacere. Stnte Dumnezeule,
simte fOdrticA, stnte foarfece,
simte gug'uftidrticd, stnte urechelnild (I),
n'Itièa-nd pi nol! milue§te-ne pc) noT.

'.A.1to 6 Oak.
'Aitoc 6 Oed4 Stnte Dumnezeule,
cu caplu digh'03, cu capul In jos,
itoc tiaxfp6c, stnte tare,
un cin6-arin`ds, un clne rtlos,
aytoc tleavwco; stnte fdrd de moarte,
fa-te sinitos. fd-te stridtos.
Y.AeLog
'Aim); gtoc
dä-l' curlu diglAs ;
gm; %at =mew,
turta, Vinlu agon'a dati;
gramati s-nu stibd,
m6asa bund s-h'iba.
Vlaho-Clisura Simo Ness.

Traducere. Demn, demn, da-T c... de pamtnt ; demn §i de

preot, turta §i via curtnd sit dat1;carte de nu va ti,masa bund
sä fie (masa sd trdeascd).
Xatlf,Cind un §colar sfir§ea o carte, ca s& lea altä, aceasta echivala cu ceea
ce leste azi, cind tea o clash'. Aceasta se facea cu o pomp& deosebitl. Atit la
,coal4 cif §i in casa vrednicului copil, era o adevdratä sarbätoare. Parintil qcolarulof

www.digibuc.ro
 70 INSTRUCT1UNEA

preparau mmeari qi invitau pe cunoscuy la masa ; ear colarul, pus intr-o velinth,
era purtat de la §coalii la casa phrintilor sal de eel 1 alit §colari, earl, pe tot par
cursul drumului, strigau : gt(K v.cd =sic demn i de preot. Odath ajunsi aci, li se
da copiilor diferite fructe, cite odath i parale.
Dascalul ins& reminea la mash, ear cind pleca la sfirzitul petrecerel, i se tra-
mitea acash o turtii preparath bine, niscal puT fripy, cite o data un miel fript i o
plosca cu vin.

Satirizarea lul alfa-vita, abc.

Alfa-vita, Alfa vita,
s coapsi pita ; se coapse placinta ;
vini v'ifta veni tiganca,
arupsi pita ; rupse placinta ;
vini furlu veni furul
lo piyurlu ; lua peiyurut ;
vini paplu veni mosul,
s-mica' caplu. i mincä capul.
Notii..P4ur este un vas fäcut de plumb sail de argint de argintaril aromini
ai serve§te numal pentru pus rachiii Intr-insul.

Alta
Plastici7area alfabetului, ca mijloc mnemotehnie, obielnui t a lta data
in .colile deprin Turcia, unde cultura se tacea In limba greaca.
AHabetul se cinta de copiii pe aria doxologiei.
a al fa ca tiala, (oala)
p vita ca pi$thala, (pistol)
y yama ca cirligu, (earlig)
8 a elta ca bindiricu, (cocos de rasä butyl)
a epsile ca pul'il di te'ara, (figura de ceara ca o pasere)
C zita ca hing'ara, (hangear)
1 ita ea miOcu, (ar$ic)
0 Oita ca suvalitä, (suveica)
L Iota ca cumburd (pistol)
x capa ca eingh'ellu, (cmghel)
k lamda ca IA ziga, (cintar)
p. m i ea lupata, (In patä)
a ni incusuratä, (gheboasa)
a xi fnclr$il'ata,
i (incretita)
O o micron ea guva (gaura)
ir pi ea dumata (patlägea rose)
p ro ca fupu7gana, (buzdugan)
a sima ca mieuc di ziga (daraoa cintarului)
T taf ca tu pata , (secure)
O ipsile ea cuvata , (covata)
cp fi ca foártica, (foarfece)
X hi ancilicata, (incalecata)
+ Psi ca minali, (sfemc impara tea.)
c0 omegEllo ea närli al Halciii (Ca nasul WI nalciu luI Galo).
[al Galo
Auzit& de la D-nil T. unda ti Dimoane M.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARE$TI
ALE

AROMiNILOR

www.digibuc.ro
 JOGUR1LE COPILARESTI ALE AROMINILOR

JOCUL
D1 Groos Karl in excelenta sa opera cSpiele der ThiereD, in pri-
mul capitol despre «die Erklarung des Spiels durch Kraftilberchuss»
dovedeste, cä teoria lui H. Spencer, dezvoltatá dupa principiul stabi-
lit de poetul Schiller, care explicã origina joculul, cauza care i-a dat
nastere prin cprisosul de putere», nu este indestulätoare i trage con-
cluziunea urmA toare, unde instinctul formeazA fun& rnentu :
cSo hat sich denn die Erklärung des Spiels diirch Kraftilberschuss
gals ungenfigend erwiesen. Natiirlieh das mö .hte ich noch einmal
«nachdrficklich betonnen ist die ilberschfissige Nervenkraft stets
/eine besonders ganstige Bedingung tür das Spiel; aber sie ist nicht
eseine eigentliche Ursache und, wie ich glaube, auch keine nothwen-
«dige Bedingung fur sein Zustanderkommen ; daher bleiben als wir-
aliches Fundament nur die Instincte ubrig. Als Fundament : denn
«nicht alles Spieles ist reine Instincthandlung; im Gegentheil, je höher
aman steigt, desto reicher und feiner werden die psychologischen Ers-
ccheinungen, die zum einfachen Naturtrieb hinzutreten, ihn veredeln,
cerhöhen und unter Unständen fast verhiillen. Aber die Grundlage,
«von der man ausgehen muss, ist der Instinct : Meine nächste Aut-
«gabe wird daher in einer Erörterung dieses Bergiffes bestehen milssen,
cund erst nach einer ldngeren, aber wie ich hoffe, nicht ganz unin-
cteressanten Auseinandersetzung, werde ich den ebni beriihrten Ge-
4danken wieder ergreiten und nachdrücklicher verfolgen kommen, 1).
Asa dar, cel putin la origina, instinctul in primul rind si pri-
sosul de puteri aü dat nastere oculul. Neaptirat, ca ori-ce lucru, a
trebuit sa fie la inceput simplu de tot, o pregatire, preexersare, care
treptat, treptat s-a dezvoltat, contribuind la aceastä dezvoltare diverse
imOrejurArl i felurite cause.

Imporanta jocurilor copildregi.

lmportanta jocurilor copiliiresti este mare. In ele rasim remasite
al timpurilor celor mat primitive.
Multe din ele nu sint decit imitarea unor lucruri mat sPrioase,
practicate alta data :
«En nos temps civiligés, nos enfants jouent a la dinette, aux che-
vaux, a la chapelle; de mOtne les enfants des sauvages ont pour prin-
cipal amusement d'imiter ces occupations gulls auront a prendre au
I) Groos Karl, Spiele der Thiere, p. 21.

www.digibuc.ro
 74 JOCURILE COPILAREF1 ALE AROMINELOR

serieux, quelques années plus tard, et leurs jeux deviennent ainsi de

vraies lecons . ')
Di Edward Ty lor in monumentala sa opera asupra ecivilizatiunei
primilive» t. I. 80 sqq., in capitolul despre eSupravetuiri» in civiliza-
thine, ne (la o multime de exemple in aceasta privintd.
D-1 Floru in a Convorbin literare» explica cite-va supravetuiri in
jocurile copiläre$U romine, inspirat de studiul sus pomenit al lui Ed.
Ty lor. 2)
Pei zistenta unor tamasite din timpuri stravechi si importanta ce
rezulta din acsgt punt de vedere este cu prisos dovedita si constatata
mai in toate genurile literaturel poporane.
Iata cum se exprima in aceasta privinta D. Tylor in opera sus men-
tionata :
4Quant un usage, un mot, une opinion a fait, a son heure, entrée
dans le monde, des influences contraires peuvent, pendant longlemps,
le combattre si faiblement que son cours ne s'en poursuit pas moins
d'age en Age comme un fleuve qui, s'étant une fois creusé un lit,
coulera pour des sikles. C'est la, 6 proprement parler, ce qui constitue
la permanence de la civilisation. Et ce dont on a droit de s'étonner,
c'est que les changernents et les revolutions des affaires humaines aient
permis un si long cours aux plus faibles ruisseaux.
dl y a dix-huit siècles, Ovide mentionne l'aversion générale chez
les Romains pour les mariages celébrées au mois de Mai, et qu'il est
fondé a expliquer par l'incidence en ce mois des cérérnonies funeraires
des Lemuries :
Nec viduae taedis eadem, nec virginis apta
Tempora. Quae nupsit, non diuturna fuit.
IIaec quoque de causa, si te proverbia tangunt
Menge malas Maio nubere volgus ait.
Ovid. Fast. v. 487.

g Le dicton, que les mariages au mois de Mai sont malheureux, a

coins aujourd'hui encore en A.ngleterre, exemple frappant de la per-
sistance d'une idée, dont le sens c'est perdu avec le temps, mais qui
ne subsiste plus que par la simple raison qu'elle avait existé. 5)
. . . . . . . . . . . . .
«Grace a la tenacité de ces survivances, on peut ddcouvrir si la
civilisation du peuple qui les fournit est dérivée d'un état entórieur,
oil ces choses ont leur juste place et leur signification propre ; on
arrive ainsi a colliger tout un ensemble de faits, susceptibles d'être
exploitées pour l'histoire A la fawn de veritables mineg., 4)
Dona elemente principale predomina $i in jocurile copilate0 ca
in intreaga literatura poporana : un element antropologic, al carui
principiu de universalitate a naturel umane, a fost de mult enuntat de
filotoful italian Giambalista Vico : ((La mente umana e naturalmente
«portata a dilettarsi dell' Uniforme. Idee uniformi nate appo intieri
a popoli tra essi loro non conosciuti, debbon avere un motivo commune
edi vero», in Scienza Nova', Firenze, 1847 p. 48 ; $i un element etnic,
datorit conditiunilor locale : unor reminescente istorice, obiceiuri locale,
') Tylor, Civil. primit. p. 84. I.
3) Convoib. lit. XXXVII, p. mos, sqq.
3) Tylor Ed., Civil, prim. p. 8o, 1.
9 Idem, p. 82. I.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETI ALE AROMINILOR 75

credinte, mitologie, superstitium, etc., copilul neputind a se sustrage

mediuluo ambiant ce-I impresoara si fiind supus de o potriva consi-
deratiunilor psihice 0 etnice.
Pretutindeni copilul va imita : Spiritul de imitatiune este primul
-0 principalul caracter al copilarier si acest spirit e consemnat intr-insul,
cum e necesitatea de a minca si bea zic.e Pitrd p. XXII, in opf-ra sa :
dei Giuochi fanciuleschi,.
Ma in rit un joc ca (de-a baba oarbet, se va putea naste pre-
tutindeni, unde se vor gasi or bi, in cit el poate ti universal, dupa cum
si este. El ne intimpina la toate popoarele aproape ; la gr(cii vechi
p.Divacc, la franceji: colin-maillard, la italieni, la german] : Blindekuhspiel,
la slavi, etc., avind drept called a producerir sale elementul antropo-
logic comun tuturor copiilor : imitarea si satiri7area celor, cart nu vad.
Nu pretutindeni insa se poate vorbi In jocurt de Basarabi, de Glee],
Italient etc , dupa cum se vorbeste in jocurile copilaresti romine Aceasta
ramine sa fie prepriii Rominului, si sa ne mate note particulate din
viata WI nationala. Cite nu ne poate vorbi cite o data despre istoria
unui popor un singur joc! cArmasul), un joe raspindit *i la alte po-
poare, a capatat la RomIni o nota etnica proprie, botezindu-se supt
acest nume si oglindind prin modul acesta o institutiune de tii-ta me-
morie din epoca fanariotica. ')
Elementul dramatic in jocurile copiláreftt
D. Hasdeil in cursul universitar al D-sale 2) pune drept origina a
dramel, natura omeneasca. Analizind cIte-va din jocurile copilaresti.
gäseste In ele primele inceputurT de actiune dramatica ; asa ca in pri-
mele rnanifestatiunl omenestl, a starir celei mai fragede, se datoreste
origina celet mat superioare creatiuni din cite genuri hterare exista ;
fie ca singur se joaca copilul, fie ea joaca ca alth, cu lucruri insufle-
tite oil neinsufletite, el face o piesä de teatru, in cit drama este Inas-
cutd naturel omenesti.
Dupa D-I Hasclea, D. D Dem. Constantinescu in Revista Noua
anul VII 1894 p. 268: a fratat elementul dramatic mat pe larg.
Reproducem aci partea care tratea7a elemental dramatic in jo-
curile copilaresti la Aromini.
((La Macedo romini, zice D-1 ConAantinescu, multumita colectiu-
net D-lut P. Papahagi-Vurduna (Jocuri copilaregi culese de la Roml-
nit din Macedonia), gasim de asemenea jocuri copilarestr, cart cuprind
un element dramatic si can isi gasesc echivalente In jocurile Daco-
RomMilor. Asa sint: Ano-dhirchir-Ano, sau chira-chira culi apro-
priat de al nogtra d'a fe ele ; cu cheatra a'scunderi=d'a v-apt ascuns
din Daco-Rominia; cu ifiraclu=d'a baba gaea. Exista ins.r tot la Ma-
cedo-Romini jocul: Barba lima de asime, in care gasini o rryire p! o-
funditate. Jocul se petrece cam ast-fel : Un copil, me e cel mai in
virsta, face pe bacul, adica pe batrinul, simulind, ca sapa un put, si
avind linga sine un. vas alb vasul de ar gint 0 in vas o lingura.
Gel I alti copir formeaza ceata, In care unul face pedipitanul si altul
mal mic Tea numirea de coada.
Copiii sP invirtesc In jurul batrinului, cintind cu totit
((Barba mea de-asime
1) Dupa cursul universitar al D-luI Hasdeu : despre literatura poporana,
2) Anul 1892-93.

www.digibuc.ro
 76 JOCURILE COPILARErI ALE AROMNILOR

apol se opresc si chpitanul intreabh pe batrin, ce face acolo. Bh.trinul

rhspunde, cà saph un put. Copiii incep earhsT sh se invirteasch in
mars in jurul baculu,i se oprasc din noir i capitanul it cere vasul sh
bea apa. Bacul II cil $i vasul trece din mina in -mina, de la chpitan
la toath ceata pind la coada, care-1 ascunde. Bacul 11 cere; capitanul
sr fie-care spune, ca nu e la dinsul, ear coada adreseazh bacului ci-
te-va cuvinte insu1t5toare. Aresta indignat le rhspunde cetasilor, eh
le va argta el, sh batjocoreasch pe acela, care le-a thcut bine si c.auth
s5 I prinzh. Chpitanul se opune. Incepe o lupta si Ond intreaga ceata
e prinsd $i push la inchisoareintr-o odaede bhtrin, chpitanul cade
mort. Bacul omoarä apol pe tog copiii i, duph ce-I cant& pe limbh,
spune, ch numai chpitanul se va duce in rail"li.
In jocul intreg e ideea de dreptate : la sfirsit dreptatea resplä-
teste pe unit si pedepseste pe altil. Virtutea principalh e recunoginta.
Capitanul intrã in paradis, fiind-ca mai intii n-a ascuns el vasul si al
doilea, fiind-ca a aphrat pe cei 1-1ItY a) ; deci aci e indicath si so-
lidaritatea. Un joc asa de profund si C11 o tendint5 asa de moralizh-
toare nu ne at15 nu numal la Daco-Romini, dar Ia nici un alt popor.
In el ne intimpinä doua resorturi principale: 1) Resortul dramatic $i
2) Resortul Mc sail moral. S-ar put( a zice, cä jocul intregr alchtueste
o drama in 4 acte: 1) S5patul putulut, sosirea cetel, distribuirea apel;
11) Furarea vasulut de aigint, revendicarea lui din partea bätrinului,
insultele cetasilur ; 111) Lupta intre bhtrin i ceatfi, invingerea si ro-
birea cetel, moartea chpitanului si IV) judecata, iadul i paradisul.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREST1 ALE AROMNILOR 1)

1. Lö-am bun, bun?; A eta ëasti X....

Copiii de multe ori, iarna mai en searra, cind se adunA in jurul
foculul la vatrà, se intovdräsesc dol cate dol, $i se intrec sh laude
sü s'a satirizeze pe eel 1-a1ti, dup a. cum cred el de enviintti $i dupà
rum sunt micele lor simpatil $i antipatii. Iatä cum se face jocul a-
resta : Fie eel* dol tovarti$1 copii A. $i B. Unul intreabä pe eel 1-alt :
A. L$5-am bun, bun pri (cutarr) L-am bun, bun pe (cutare)
B. Pri te-1 bacit ? Pe ce-1 bqgi?
A. Pri nà eipistëari. Pe o chpistere.
B. Carl s-cada ? De va cädea 7
5. A. S-mtca nã turta di nTari 2). sa miinince o turtri de miere).
Alta
A. Lö-am bun, bun X..... L-am bun, bun pe X.
B. Pri 4e.I balf ? Pe ce-1 bagl ?
A. Pri na casa. Pe o casa.
B. Carl s-cada ? De va cadea ?
10. A. S-mica nä cAtattä grasa. Sä manince o cittea gra,41.
A lta
A. Lb-am bun, bun X.... L-am bun, bun pe X...
R. Pri te-I badi Pe ce-1 bagi ?
A. Pri un mi$6 Pe un cle$te.
B. Carl s rada? De va cadea ?
15. A. Si s-faca p46. Sa se facä pa$A.
etc., t tc.

Cea 'mai mare pirte din jocurile copilarqtf de fata, ail fast publicate in 4A-
mlele Academief Romine sub titlul: cJocuri copilarefti culese de la Roininit din
Macedonia, do P Papahagi-Vurdunav, Bucurept1, 1893.
Colectiunea prezenta insa este complectata cu mult.
si) Se cauta ca ragpunsul cel din urma al luf A sa rimeze in tot-deauna cu cu-
vintul din urma aI racpunsului ce da la intrebarea : Pri ba(ii,? (Ex cipistearinlari,
casa grasa, etc.) §i cind on copil n-a gasit bine rim3, cef 1-altf IL batjocores,.: fi-E
zic : Ci/caff tu pita aociti (aci al calcat in placinta), adica ai scrintit-o.

www.digibuc.ro
 7A JOCURILE COPILAREM ALE AROMiNTILOR

Altd data, in loc sä inceapa cu : L6-an2 bun, bun, se incepe in

modul urmator :
A. A cm easti X... ? Al cut e X....?
B. A meti (a mel). Al meil.
A. lu lo-aftd$1? Uncle 1-1I aflat?
B. N cl6ana. In geana (pe colina).
20. A. Te Med? Ce tacea?
B. -auricled fakt en na peen& l.$1 ungea fata cu o pana.

Alta.
A. A cut easti X..? Al cut este X.
B. A mtu. Al meil.
A. In. 16 atldi ? Uncle l'al atilt ?
25. B. Tu gridina. In gradind.
A . T e fa I ed ? Ce facea?
B. BilOd una gil'ina. Jupuid o gaina.
Sau :
A. Te lo-ai X? Ce-1 al pe X...?
B. Frate. Frate.
30. A. hi 16-afla$i ? Unde I-al atlat?
B. Dup. casa. Dupa casa.
A. Te flied? Ce teea?
B. Ncilica pri na mph al in'oasa. Incalecd i e o iapti riloasä.
si tot pe tonul acesta cauta care mat de care a se satirisd sail a se
laudd. Jocul este foarte raspindit printre copiii mid $i pe la top' Arominii.

2 Cu (ilea.
Col flash, cind se string iarna in jurul focultet, intre alte diferite
jocuri pe can le obicinues., aii $1 jocul : Cu clica (Cu zioala).
Umil dintre copila$1, adresinduse catre un altul, ii spnne sr.'. /kit
un cmint oare-care. Zicind acesta, el cauta sa-I pacaleasea sau nu,
prinir-o Vial. (zicala). Fie cei doi copilasi A. $i B.
A. (catre B ) pi : $aptc, ! Zi : F.+ apte!
B. Slpte. Sapte-
A. S mik tura cu lapte. Sa maninci turta cu lapte.

Alta.
A. pi : ci'cl6r1 Zi : picior 1
5. B. Ci'c'6r. Picior.
A. Mi-ta feati un &kV. Mama-ta nascil tin fecjor.

Alta.
A. pi : Armitnla.1 Zi : armatol I
B. Arrriltula'. Armatol
A. Tata-tu gfeak pipit'. Tatal tau se facu popd.

www.digibuc.ro
 JOCURILE CONLARE5TI ALE AROMNILOR 79

Alta.
10. A. lpt : gurgul ulós Zi : rotund !
B. Gurgullutós. Rotund.
A. S-rnitt un porcu groq. SA maninci tin pro gm-1.

Alta. .

A. pi.: cap! Zi cap!

B. Cap. Cap.
15. A. S-ti 13f0 un arap. SA te stirute un arap.
Alta.
A. pi : ch'in! Zi : pin!
B. ChTin. Pin.
A. S-miti tin Wel cu stir.* plin. Sa maniac] tin miel cu stalble plin.

Alta.
A. Di : lo ! Zi : loc !
20. B. Loc. Loc.
Si t6agude'-asca gh9ftul cu uncThc. Sà te loviascii tiganul cu un ciocan .

, Alta.
A. Di : mina I Zi : mina!
B. 1i/lint'. MinA.
A. Tine sli dail una pri mina. Tine sa-Vi dab una pe mina.

Alta.
25. A. pi : DWI! Zi : norl !
B. Niórl. Nori.
A. Cu feata di uviéu s-ti nsori. Cu fata de Ovreu sa te insori.
Alta.
A. pi : mukát! Zi : frumos.
B. MuO.t. Frumos.
30. A. S-ti ved ca gh`iftu mbilát. Sa Ie vad ca tiganul beat.
Si tot pe tonul acesta continua mai departe. Alta data, in loc
sa-0 adreseze unul altuia pacalelile acestea, le adreseaza until al treilea,
care este esclus din dialog. Ast-fel :
A. pi: prun! Zi : prun!
B. Prun. Prun.
A. X... mica un cine di Lasun. X... maninca un clue de Alasona.
[etc., etc.

3. Pulii veclf?
Doi, trel .$i chiar patru baeti, se apuca de dosul palmei n cele
doua degete, lie-care apucind dosul palmel altuia.

www.digibuc.ro
 g0 JOGURILS copiLAREm ALS AROMNILOS.

Apol se clupesc din ce in ce- Mal tare, zicind in gur h. mare, in

repepte ori z
putTu veclt? vezt pasere ?
pu'rd vqi? veil pasere ?
pink rind unul din ei vAzind o osere zburind, strigh !din d burutio :
punrd ved, pasere vhd,
pu'l ved. pasere vad..
Tott trebuie sti se lase atunci si inrep alt joc, &tat s-ail sltural
de aceta.
Mime copiii pinh la virsta de 9-12 ani s3 o teh cu :west joe.
(Comunicat de d-1 Dimoane Mihail profesor).

4. Ta-btium.
Cupiilor celor mici, printre alte disträri, li se face $i urrnätoarea:
Pe cind cine-va II tine in brate, sail se gasese duph un scaun,
mash, etc., unul dintre cet mat rnhricel, aplecind capul spre caput
copilului, care se ascunde, cum II vede, ii zice :
teeea.....
adirä ; te-am vhzut ; copilul atunci 1l intoarce rapul in cea 1-alta parte
rizind, ear eel care-1 distrage, lute cauth sh-1 vaz t $i in cea 1-alth parte.
Daca-1 vede, cam increteste din sprincene $1-1 zice :
bauu, bdua
ceea ce in limbagiul copilasilor exprimh trick spairra.
Iarhs1 isi duce copilasul capul In directiunea cea l-alth, $i earhsl
i se face : tea, duph care urmeazh beam, pinh' ce se plictiseste de a-
cest mod de petrecere.
5. Te lingurA dal la numtä?
Jocul acesta conzistä, ca un copilas sh princla pe altul de ureche
si sh-I intrebe :
7'e lingurd dal la numtd? (Ce ling_urh dal la ninth ?)
Darã copilasul spune amare2, cel I-alt i-o suresle, zicind.:
SUR s-u fitém ma nnicd (Stai sh o tavern mai milli);
dna spune micà, cel lalt 1.0 suceste, zicind :
Steil s-u ftlém ma mari (Stal sh o facem mat mare) ;
$i dad. spune :
Te lingurd va lipsgascd (Duph lingura ce va trebui),
il lash in pace, si la rindul sài prinde pe cel 1-alt de ureche, repetind
acela$1 lucru.
La Rominil din Meglenia jocul se face ast-fel :
Cu ti s-la dap magaru la nuntä ')
Un flan la trazi di ureacri si-ll zit.
Cu i s-la dap magaru la nuntd?
E descris chlar in limba Rominilor din Meglcnia.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETrI ALE AROMANILOR 8i

MO ti nu *till IP spun :
Cu apu caldd,
si tunVe'a la trazi di ureadi pina ziti :
..

cu apu rap:.
La Ohrida se face ast-fel :
Un copil prinde pe cel-lalt de ureche *i-1 ZiCe :
Te apd ilr Ajadii a yumarlui?
(ce apa 1-al dat magarului ?)
Araji, (1 ece).
Nni lei-aritifi yurnarlu
(Mi 1-ai racit magarul)
*i-1 trage de ureche.
Baetul tras de ureche imediat schimba *i zice : caldd, crezind
Ca scapa.
Dar cel 1-alt il trage de ureche *i-I zice :
Isr-ul upuri0 yumarlu.
(Mi 1-a1 oparit magarul).
Tot a,a se face *i la Samarina, Epir.
Te Val tini?
larna, cind copiii cel mid se adana in jurtil foculuI la vatra' , isi
pun diferite intrebari, dintre earl una este *i : Te l'ai tini (Ce iet tu)?
la care copila*ii raspund, numind un lurru, care sa contina in sine
cii se poate mai multa materie. De obiceitI jocul se face intre dol co-
pila*1, cart raspund pe rind :
A. Te PO tini ? Ce 'lel tu ?
B. Io l'aU, cit tracli amarea. Ea lean cit contine (trage) marea.
A. Io l'au, cit tracli arina. EA ieau cit contine nisipul.
B. Io, cit tracli farina -amarea. Ea cit contine faina *i marea.
A. Io, cit tragli frincla, arina *i Eu, cit contine frunza, nisipul *i
[stealth. [stelele.
B. Io, cit tracli d6-aoa pina la Eli, cit contine de act pina la Dum-
Dumnicla'il t) nezeil 1).
A. Io, cit z-veadi pH lumi. Ea, cit se vede pe lume,
B Io, cit vëadi stiarili... Ea, cit vede soarele, etc...
*i pe tonul acesta continua, ki dupri ce zice fie-care tot ce a crezut
el ca contine cea mai multa materie, se intreaba cei 1-alti, cine a spus
mai mult (cart, luci" ma mutt) ,?i copiii intre ei se pronunta, sail ca
amindol au fost egali, sail ca unul dintre el, spre a suparik pe cel-lalt.
7. PtIncici.
Iarna, cind copiii se string in jurul vetrei *i fac zgomot mare,
a*A in cit mamele lor nu pot. sa lucreze, acestea it teau cu binele *i
11 Copia numesc cerul Dumni(au, §i oil de cite orl vorbesc despre cer, il daft
aceastit numire.
6

www.digibuc.ro
 82 JOCURILE C0PILARE5TI ALE AROMANILOR

le spun sa se joace Ptiii-cici. Baetii atunci se invoesc O. taca toti $i

pentru aceasta, eine va vorbi, dupa ce scuipa unul dintre din$h $i zice:
Flit-cid, adaoga :
Mel te va giecisca, Cine va grai,
Si va zburasca, $i va vorbi,
S-mica na cupante di v'ern1i, Sa manince o copale cu viermi,
$i si-I1 baga draclu -n gura.. Si dracul sa-i bage-n gura (cutare
[lucrul
Tru oara te va s-avda d-iu i$i Indata ce va auzi de unde a esit
[boatea [ vocea.

Si top in timpul acesta scuipa in cenu$e, $i zicind : Ptili-cici tac.

Fie-care copilas tace ore intrrgi $i se ti me sal vorbeasca. Cind ci-
ne-va uita $i rupe tacerea, chiar penti u moment, toti eel lalti intr-o
voce ii spun: Li .miedg tOati, f cu sindtati ; cum ëaret ? (Le ai min-
cat toate $i sa-ta fie de bine; cum erau ?) $i insotese aceste cuvinte $i
altele pe car i le adre,eaza, prin semnul dezgastului si al scirbei : ai
tdtd-ta, tdtd-ta. Copilul de multe ori protesteaza $i zice, ca cutare mo-
tiv 1-a facut sa votbeasca, si daca motivul invocat de dinsul pare ce-
lor-'alti bun, tot, declara ca nu sè acata grirea (nu se prinde grairea),
$i jocul reincepe.
Motivul adus de copilas este mai cu seama, ca un altul 1-a facut
sa vorbeasca (altu ni zburi, altul rn-a facut sa vorbesc) san ca vre-
unul dintre cel-lalti, cari nu joaca, spune ceva care provoaca risul
copila$ului.

8. Ci-ca! c Ica! Iu 16-ai minli.

Jocul acesta se joaca de ropii mici, mai cu seama iearna, and se
aduna in jurul vi-trei. 10 pun toti copiii minile una pestealta pe ge-
nuchiul unuia dintre er, care stie diferite recitative. Acesta, atingind
la fie-rare pi onuntare de silaba a reoitativului mina copilasului, cind
teimina recitativul, i-o apuca cu cele doue degete §i i-o ridica in sus,
strigind : cicd, &HAM! (cutcurigu!) Copila$ul asrunde mina areasta
spre a nu fi vazuta de copil, caci cum 1-0 vede cine-va, se repede si
1-o ciupe$te. Dupa ce toate rninile copilasilor ail fost as .unse de fie-
care, cel care facea (care pronunta reeitativul ,5i ridica minile copii-
Ion, spunind in momentul ridicarei : cica, ciiica!) dupa ce-i ascunde
si el mina pe care o avea la joc, pe cea cu care facea o mused cu
gura $i dupa asta o scoate tinind o linga gum, $i intreaba pe fie-care
copilas : lu M-ai minnli? (Unde ai minile?) Fie-care copila$ intoemeste
o minciuna, in$elind pe cel care-1 intreaba. lata mai multe raspun-
sun, carl se obicinuesc mai cu seama a se da la intrebarea, ce li se
face §i call de obiceiu sint tipice :
Intr. lu le-ai min'li? Unde al minile?
Cop. Mi du$ intra leamne Ma duseiu sa. car (intru) lemne
$i aflai na möa$e-n cal e. Si afiai o batrina-n cale.
Me-acita', mi dipira', Ma prinse, imi zmulse parul,
5. Mtrilli n' tine Minile imi tale,
5-tu put In' le-aruch'. Si-n put mi le arunca.
Sail :
Intr. Iule-al rnin'li ? Unde le al minile ?
Cop. Le-arcal in foc. Le aruncal in foe.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMANILOR 85

Intr. Tri-te 18-arca0 in foc ? Pentru ce le arunca$l in foc ?

10. Cop. Ca plindèam Pentru cri plingeam
Si zghilearn, Si zbreram (strigam tare),
$i me-avgli mumea, Si ma auzi mama mea,
$i vine, n'-li UM $i veni, mi le taiè
Si-n foc n'-le-aruca'. Si-n foe mi le anmca.
Sail:
15. Intr. Iu le al min% ? Unde le al minile?
Cop. Mi dusü la oi Ma dusel la ol
Cu cirliglu dinäpól, Cu cirligul dinapol (indarat),
Si acitai un Wel Si prinseiti un mid
Cu dintiP di h'er, Cu dintil de ter,
20. 5-cum il hirisedm, Si cum il mingiiam,
Hap! n'i 16-acita.' Hap! mi le prinse (cu gura)
$i n'i le mica'. Si mi le minca.
Dupa ce toff termina cu cauzele, pentru cari ail perdut minile,
toti incep sa le scoata incetul cu Incetul din haina $i din sin cintind
intr-un glas:
Ia-le, ia-le, Iata-le, Iatä-le,
Iu-$i Vin, Unde (41) yin,
Iu-$I N'in ca la pinighir, Unde yin precum (ar veni) de la bilciil)
Ancircat' di mu$itétl, Incarcate de frumuseti (lucrurl frumoase)
Di mu$itdVi $i di gh'nefl. De frumuseti $i de bine (lucrurl bune).
Sail :
Iea-le laile In $i vtin, Iatil-le bietele unde yin
Dit phdurili cu ch'in, Din padurile cu pin,
Di la stän`li cu galeati Dela stinele cu galeata,
Albi, albi s-siturati Albe, albe si saturate,
Cu aka dulti $i cu lapti. Cu zmintina dulce $i cu lapte.
$i scotindu-le top, le amesteca unul cu altul $i se pi$ca cu degetele,
imitind din gull lätratul cinilor: ham, ham, ham! Duph asta re-
incepe jocul.

9. Altu-Maltu; Birbeccbirbicti.
Jocul acesta se joaca de copilasi dupa ce se fac. Cine ramine i$I
pune capul in poala unui alt copila$, numit murnii, cu trupul in sus.
Gel I-alti copii il lovesc pe corp cu palma minilor, insotind fie-care
lovitura cu una din silabele cuvintelor urmatoare :
Al-tu, Attu,
Mal-tu, Mai mult (Malta e $i nume),
A-cul min' s-a-nal-tu ? Ale cul mini sint inaltu ?
Safi :
Birb6c, Berbece,
bir-bi-cii$, berbecel,
A-cui clöa-dit 6a-sti pus 7 al cui deget este pus ?
Sail :
La Avela (Epir) se zice :

www.digibuc.ro
 84 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMANILOE

Pan, pan, Pan, pan,

Culupán, Scutece,
A cui cleadit mini am ? Al cut deget eü am?
Du pà aceasta, unul dintre copilasI ii pune mina de-asupi a bd-
gatulut i muma intreaba : Cart eesti? (eine este ?). Dacrt bagatul ghi-
ce$te, scapA, i cel care .$1-a pus mina peste dinsul, it lea locul. Dacg
nu ghiceste, tot dinsul rAmine sä se bage.
Cfr. Floru : Educat. la grecl p. 34 :
KokX4ECetv KoUaritcp.dc ; until isl acoperg ochit cu fata minilor, cel
1-alti IT dä cAte o palma pi-I intreabh : cu ce ming te-am lovit ? (Po-
lux, IX, 112).
Mai multi asernAnare prezintg acest joc, cu eel obicinuit in [to-
mAnia. Vezi : Poesii populare de Gh. Dem. Teodorescu, p.197, col. II:
Indus,
invirtegus,
p-al cm de$til
1-am pus ?
p-a lui (cutare).

10. Ames tecarea picioarelor.

Copiii se a$azg jos 5i-$I intind picioarele, pe cari le face unul
dintre el, atingind, la fie-care silaba de recitativ, cu mina, piciorul fie-
cAruI bget pe rind.
Piciorul, unde isprgve$te silaba din urmg a recitativului, se as-
cunde de copil cu haina dulamel sail a gornet.') Tot a$a se face, pinA
cind tot.1 copiii i$I ascund picioarele, dupd care fapt se intreabg, ca
$i la jocul de mai sus, uncle le sint picioarele. Potrivit raspunde fie-
care copil $i la sfir$it tet1 dintr'o datd, le aratrt in cintarea lui :
ea-le, ea-le IV si uin, etc.
$i le amestedi, care cum poate, ping cind fie-care love;te picioarele
celor 1-alti zicind :
se-amegstici.
z-dizmëgsticA,
si mpèáticit,
z-dispèdticg.
Traducere.Se amestecA, se desamestecit, se ctrpesc, se desctrpesc.

11. Ambiturlarea carlor.

Un singur copil, sezind, prin atingerea succesivA $i regulatd, cind
a pieptului, cind a pulpelor CU cele deuA miinI, produce un zgomot,
care imiteazA foarte malt tropAitul cailor.
Jocul acesta se nume$te : ambiturlarea saii : ambitrularea calor
de la ampdtrulécl, care Inseamng, fac ca calul sg meargg cu cele patru
picIoare, lute de tot.

Copilapif pina la virsta de 10-12 ani, imbraca gorna, haina facuta ea o fusta
de fata. E facuta de link une-ori neagra, de obieeiti rope.

www.digibuc.ro
 JOCUR1LE C0PILARETT1 ALE AROMAN1LOR 85

12. Bruticar a
Baetii obicinuesc sa imiteze zgomotul broastelor. Pentru aceasta
1$1 umfla falcile si dupa ce pun mina stinga in forma de purnn la
gurd, ru degetele de la cea 1-alth mina, impreunate prelungit, dezumll i
falcile, lovindu-le de mai multe oil in continua $i producind ast-fel
o bruticare, 0 ordc5 ire, identica cu a broa$telor.
13. Cu mutrirea
(Cu privirea n oeht)
Se apucti copiii $i se ultd-n ochi, fàrä sa inchiza de loc pleoapele.
Cine rabda mai mult, se zice, cd este mai voinic.
14. Cu ariddarëa
(Cu risul)
Sint unii copil, cari se lauda, eh pe dinii nimeni nu-i poate face
sri riza, asa de mult pot sa se stdpinëasca $i fac prinsoare cu diferite
obiecte, daca-1 aride, daca le provoaca risul, eine- va.
Cine priimeste prinsoarea, incepe sh tack' diferite strimbrituri cu
miinile, gura, ochil etc., zicind fel de fel de glume mai mult sad mal
putin licentioase, d. e. cum a trecut cine-va prin livede $i a gasit o
chtea moarta, a apucat-o de coadd $i trecind prin fata till (X) cel care
nu ride, 1-a intrebat, a de ce stal a$a ca un mut ?)) $1 flind-ca X nu
I-a rdspuns, I-a trantit una CU chteaoa la cdpatina, in cit bietului X
1-a trecut de ris etc.
Se observa, ca cel din jurul celui care nu ride, lea mai mult
parte in contra lui, tinzind a-1 face sd riza.
tine cr1 jocul acesta sfirse$te cam tragic, de oare-ce dispel ind de
a-1 mai face sa riza $i nevrind sä remie paguba$, ii cirpe$te o palma
seriosului i nevazut se face.
15. Cu pálmili
Doi copii se pun unul in fata celul 1-alt.
Fie-care JO izbe$te palma cu palma, apoi love$te in palmele ad-
versarului, urmeaza sa-si atingd fie-care pieptul, sa-$i izbeasca eara$1
palma cu palma $i sa loveasca cruci$ in palmele adversarului i eara$1
sa-$1 atinga pieptul, etc.
Toatd dibdcia acestul joc conzista in a face mi$carile cit mai re-
pede, ceea ce presupune oare care atentiune $i exersicia.
Plezniturile ce rezultä din atingerea a palma cu palma in mod
regulat, produce haz la copil.
Jocul sfir$e$te de obiceiti, prin carpirea unel palme a unula din
jucatori.
Aceasta se face cu oare-care dibacie $i anume, in loc sa caute sa
atinga palma celui din fata lui, Ii trage 0 palma $i o $terge.
Baetil se asteapta la una ca aceasta in totdeauna $i nu rare orl
vezi, cum abia carpind until o palma, a $i capatat la rindul sari ime-
diat rasplata printr-una $i mai zdravänd.
16. Cu avinarea.
Doi MeV spre a vedea cine alearga mai mult, li propun sa joace
cu avinarëa (Cu vinatoarea). Pentru aceasta se fac mai intii, $i cine
ramine, trebuie sã alerge sä prinza pe cel 1-alt.

www.digibuc.ro
 86 JOCURILB COPILARE§T1 ALE AROMANILOR

Ace la care va fi vinat (avincit), spune celui 1-alt sa prezinte palma

si el; lovind-o cu a sa, el zice, la fie-care lovitura, cite un cuvint
din vorbele urmatoare :
Tini I merlu I te-n' I didèsl I Tine mhrul ce-mi al dat,
Tare-t-lu, Taie-0-1,
Mi ci-t-lu, Manincati-1,
,$-ala.ga tra s-mel-acati I S-alearga sa ma prinzi.
*i cind terming, fuge lute in cotro ii place, iar cel 1-alt se sile$te
sa-1 prinza. Dupa ce-1 prinde, jocul se continua prin schimbarea ro-
lurilor.

17. Cu antritearea.
Copiii fac prinsoare eine poate sa alerge mai lute pina la un loc
anumit, numit semnu.
Pentru aceasta pornesc amindoi dintr-o data, silindu-se fie-care
sa alerge cit mai repede.
Cel care ajunge intiml, incaleca pe cel lamas de la semnu pina
la locul de uncle au pornit.

18. De-a ncaldr.

Doi copil stag algturi unul linga altul, prinsi pe duprt spate cu
cite una din miini, pe cind cu cele 1-alte fac tot pe dupa spate doua
scetri.
Al treilea baet etit la numärätoare incaleca pe cel dol copil, cal-
cind pe scari $i calgre,te ast-fel pina la un loc hotarit de comun acord
$i numit semnu.
Dupa aceasta se numara, s-fac lark $i eine lese intilul, acela
incaled.

D A-11.1 f o c.
Jocul acesta il joaca copiii eel mid, dol. cite dol. Unul lipe$te
virfurile degetelor de mini, fie-care deget dintr-o mina cu corespon-
dentul sag din ceadalta, $i durA aceasta deschide degetele ast-fel lipite
$i face prin modul acesta sa fie oare-care spatig intre fie-care pareche
de degete. Toate perechile de degete se numesc scard. Cel-lalt balat,
atingind cu degetul argtator al minel sale drepte prima treapta a
scarel, formata de cele doua mid, zice: doi-n foe (cla-rni foe). Acesta
il rgspunde : Du-te ma-nsus (dute mai sus) sag : asuna ma-nsus (sung'
mai sus), $i baiatul se urea pe treapta imediat superioara a degetelor
mid, unde face tot a$A,, pina ajunge pe treapta formata de aratatori.
Aci mal zice Miatul : Dci-nY foc I si cel-lalt ii r5spunde : Du-ti nauntru
(Du-te inäuntru. Va nzi migei cinili I (Are sh me muste cinele I)
Nu ti mifcci cd-1 legat. (Nu te mu$ca cad este legat). Atunci baiatul
se increde in cuvintele celui-lalt si vira mina in deschi7Atura formata
din impreunarea aratätorilor si degetelor policari. Atunci cel-lalt il
prinde mina cu amindoua minele sale $i imitind pe cine, i-o aduce
fa gull ca $i cum 1-ar mu$ca.. Cel-lalt, facind mare haz, rizind, se
preface ca se sperie $i striga, dupa cum se striga cinilor, cind yin sa
te mu$te : o0i, ogi, ti-ia, tit ! Apol jocul reincepe prin schimbarea
rolurilor.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETI ALE AROMANILOR 87

La Ohrida 1) se petrece dialogul, dupa cum urmeaza.

Chuc, critic ! Cllul, chuc !
Carl este atia ? eine este acolo ?
1Ini c iliparu. Eu brutarul.
Ti cafti ? Ce cauti ?
Foe. Foc.
Alin-ti cama-nsus Sule-te mai sus.
Cind ajunge la poarta cea mare, pekirta mare, formata din po-
licare $i indexuri, intreaba :
Are cucni-macni
NO-are.
Are vulpe ?
NO-are.
Are ursa ?
N6 -a re.
Are boil ?
NO are.
Nu m6-a izi tini?
Nu.
Atund copilul introduce incet mina $i cel cu focul ii face :
ham, ham, ham.
Notti. Cue i cuc i se numqte cimele M limbagiul copiilor ; ear macri, inseamna,
care manilla., care musca.

20. Ticna!
Meth' obicinuesc a se aduna multi la un loc $i, $ezind toti jos,
incep a spune la basme. Cind e sh piece, toll' se scoala de odata in
picioare, strigind : ticna ! $i eine e foirte distras, in cit intirzie a se
scula in picioare in acelasi timp cu cel-lalti, II prind cei-lalt: unul de
mini, altul de picioare si-I dau trd ori di padi (il trintesc de trei ori
la parnint).
Tinca se numesee si cind se a furna mincarea.
La Rominil din Meglenia, cind copiii se fac ca sa joace, daca unul
intirzie sa Yea parte la joc, it einta :
Ald iti Trad.Haideti
ca biti, ca nl$te taurT,
nu stati nu stall
ca \Tap, ca ni§te vaci,
ca z-va Pail di mall, cacl o sa va ieaO (apuc) de male,
z-va turesc an carnal]. o sa va arunc In carnay.
Hristu Stavre.

21. Pecea.
Se zice simplu : ai si nO'-agrucerm (Pecea, (hal sa ne jucarn d-a
Pecea). it Jocul acesta consta in a se face baetii mai intii, i eine ra-
1) Corn. de D-I Dimoane Mihail, profesor.
2) La Ohrida in Macedonia.

www.digibuc.ro
 88 JOCURILE COPILAREFI A E AROMANILOR

mine, trebue sa alerge sii prinza pe unul din cei-laltl. Toti Vieth' se
string in jurul celui ramas si la un semn toti se departeaza de din-
sul, care in cotro ii place. Cel ramas se pune in goana lor, si cel prins
trebue sa-1 lea locui.
22. DaY mama pale ? I) Cu chitritOaöa 2).
Unul dintre baeti, care da peatra se numeste mumd. Muma lea
o chnitrifeafia (petricea), si dupa ce toti jucatorii se asaza in picioare
in jurul sail, le da peatra ca la jocul : Cu chnitrilea6a (vez1 mai de-
parte) cu singura esceptie, ca muma nu poate sa o ascunzä asupra-I,
ci trebue sa o dea unuia dintre jucatori. Acela care a primit-o, pe
cind cei-laltI nu-1 observa, o rupe la fuga si se duce la un loc deter-
minat de mai inainte, la o departare de 30 de pasi de unde se (la
chritriPaOa, $i care se numeste semn. CO-fait:1 juchtorI alearga dupa
dinsul 5i, daca-I prind, acesta trebuie sh se intoarca indärat si se da
chitriVa6a de not" !Jack' nu e prins, top cei-lalti se intorc, si el ra-
mine la semnu.
In timpul aresta, fie-care dintre cei-lalti jucatorl lra un lucru,
adica spune la urechea mumei: lo Raft lucrul X..... (ea iaii, aleg cu-
tare lucru), /i numeste un lucru. De obiceiu copih numesc lucrurile
cele mai putin comune in viata de toate zilele, ast-fel : ochiii de fur-
nica, nisip, soldl, drac, inger, graunte din marginea locului, etc.
Dupa ce top ail spus cite ceva, cel de la semn intreaba pe muma:
Dal muma pale? Dal mama zestre?
Muma : Dail. Dail.
Te dal ? Ce dal ?
Muma : Cundiru si cilimar. Condeia si calimari.
Te grèasti, le scrièasti ? Ce graeste, ce scrie ?
Murna : Grëasti si scrieasti... Graeste si scrie.. .
i aci muma numeste diferite lucruri, intre cari si acele spuse
ei de jucatorl si adaoge :
Te Pal, Ce iei,
l'e a Iasi ? Ce lasl ?
si acela de la semn numeste numele unui lucru din cele spuse de
mumd, si daca nimereste numele unui lucru din cele luate de unul
din ucatorl, jucatorul acelui lucru se duce la semn pentru a fi Inca-
lecat de la semn pina la mumd; iar daca nu nimereste, trebue sa vie
cu limba scoasa afara de la semn pina la mumd, careia ii da chitri-
leaäa, $i jocul incepe.
La Arminii din Albania, cind se incearca jucatorul cu chitriOaöa
sa o tuleasca la fuga, ca sa ajunga la semn, cel l'alti jucatori, cari
top stall cu caciulele in gura, cauta sh-1 atinga Cu cdciula $i daca-I
nimeresc, inapolaza chitriteaOa $i jocul reincepe.
23. Ano-Chirchir-Ano; ChIrchira Culi.
Jocul se joaca de o potriva de baeti ca sii de fete. II vom descrie,
asa cum se joaca de baeti.
9 La Arominii Gramusteni e cunoscut acest sub nume.
2) La cei-lalii Aromini, {ii mai cu seama la eel din Epir.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETrI ALE AROMANILOR 89

Se prind copii de mina in forma de flora. Doi dintre eel mai cu

vazh se pun unul la ineeput $i cel 1-alt la tine. Cel de la Inceput, care
se numeste cap, intreaba pc?. cel de la fine, rare se numeste cOadd, $i
dialogul urmator se na,te intre el:
Capul : Ano-Ch'irch9r-Ano 1 Ano, Chirchir Ano!
Coada : Orsi, ch'itare. Poftim, chitare.
Capul : Ai g'oni tra-nsurari ? AI fiacau pentru Insuratoare?
Coada : Am. Am.
Capul : Carl 11' dal' ? Care (fata) ii dal ?
Coada : L'-dag (cutare). li daii (cutare).
Sag :
Capul : Ch'irch'ira-Culi. Chirchira-Culi.
Coada : Orsi, ch'itare. Poftim, chitare.
Caput : AI g'oni tra-nsurari ? AI flacati pentru insuratoare?
Coada : Am. Am.
Caput : Carl ill dal ? Care (NO) ii dal' ?
Coada : L' dat' (cutare). II dag (cutare).
Sag cind se joaca de fete:
Capul : Ano Chrirch'ir Ano. Ano-Chirchir-Ano.
Coada : Orsi, ch'itai e. Poftim, chitare.
Capul : AI fdata tra miritari ? AI fata pentru maritare?
Coada : Am. Am.
Capul : Pri call u dal ? Dupa cine o dai (o maritl)?
Coada : Pri (cutare). Dupa (cutare).
si coada numeste aci pe until dintre jucatori, iar copiii cel 1-altl striga
in gura mare numele celui numit de coada $i-I adreseaza cuvinte ne-
placute, ca eiripdr (brutal.), gdnusdr (spoitor de vase), vhniftu (tigan),
etc., ceea ce face sä se supere numitul $i cel 1-alti sa facd mare haz.
Dupa aceasta, coada trece cti toti, tinuti de mina, pe supt mina ca-
pului $i a celui de al doilea, ast-fel ca capul $i al doilea copil sii vie
fatal in fata,färä a se !Asà de mina. Duna aceasta urmeazd iara$1 in-
trebärile $i trecerea coadei pe sub minile celui de al doilea $i al trei-
lea, ca sa vie iariisi al doilea ea al treilea fata in fata. Tot aa se
continua pind ce se formeaza un lant lung $i pina ce dot cite dol sint
fata in fata.
Dupa asta capul cu coada lash' lantul format ast-fel $i se duc sa
dea mind ') $1 la un semn al lor, copiii, dol cite doi, dupa ce strica
lantul format, trecind in sens invers, cel ramas la inceput pe sub mi-
nile fie-carel parcchi, se due s-l'a mind (sa lea mina, 2) $i prin modal
acesta se fac doua bande. Ton' dintr-o banda se prind de haina, de
pe la spate, unul dupa altul, $i (eel doi capi ((it'd coada acuma a
devenit cap), dupa ce trag o linie (semn) in mijlorul distantel ce se-
pail bandele, se pun in fruntea bandelor, fata in fata, $i apucindu-se
de mini, incep sà se traga din toate puterile lor. Dach o banda reu-
seste.sa traga pe capul celei 1-alte bande in partea sa, ast-fel ca capul
inimic sa treaca peste semn, copilul de la finele bandel invinse, trece
la banda urmatoare si jocul continua, pina ce unul din cape ramine
1) Vezi pentru cdarea miner* la jocul Pri lin cicior,.
2) VezI acela0 joc.

www.digibuc.ro
 90 JOCURILE COPILARII§TI ALE AROMANILOR

fàrà copiii, si atunci, dupa invoiala ce au avut la inceputul joculul,

trebuie sa faca diterite figuri caraghioase, pe cari le ordoana cei l-alti
coon, si sa trea a pe sub mina tie-carui jucator (trecind mai intii pe
sub mina capulut invingatoo spre semn de dezonoare.
La fete, cea invinsa umbla intr-un picior cu limba scoasa afara.
Fetele, can se joaca cu jocul acesta, flu intrec virsta de '10 ani.

24 Cu scoaterea untulemnu.
Se alege un zid (muru) pentru jocul acesta, i Meth, duph
ce se lipesc de dinsul cu spatele, se string de o parte $i de alta, zicind :
Fused -untulemnu (otet, unt-de-lemn) sau : scdati untulemnu (scoate
unt-de lemn), $i cel care ese prin stringerea ce i se face, capata cite-va
lovituri in timpul acela de la eel 1-altt, daca nu se zmunce$te lute din
rindul lor. Acesta apoi se duce la fine $i impinge pe cei 1-a10. A$a se
continua jocul mai depaite. Cind capata loN Aura cine-va, mai aude
din partea celui care 1-a lovit i cuvintul puscd? (otet). Adica I-a ars
tare On Illl?
Acest mod de petiecere se obicinueste foarte mult la Pind. Aci
bat batii, in zilele de sarbatoare, adunindu-se in misuhori, se aranjaza
in lungul zidulut unit intr-o parte altii intr alta $i se imping si din
cind in cind scot din rindul lor cite unul pe care-1 ustura cu pumnii.
Cel batut n-are vole sa raspunda la batale, ci lea loc imediat in una
din partile, cari se razboiesc.
ZOCURILE PE BANI
Jocurile pe bani sint foarte putin raspindite printre Aromini.
Totu$1 se joaca cite-odata, de$i foarte rar.

'25. Tura-gli'aza.
Pentru jocul acesta se cere o moneda turceascä. Pe o parte a
monedel leste iscMitura Sultanilor turadd, ear pe cea 1-alta ieste
insemnat locul $i data : Gh'azd.
Ghraza vine de la verbul gheazmac, a scrie. Se joacri numai in
doi baeti. Unul arunca banul in sus $i zice celui halt :
Te rat? ce lei
tura i gheazd?
Daca banul cade cu tura in sus, ca$tiga eine a ales partea acesta
si cel 1-alt plate$te.

26. Tu cacfula
Jocul acesta nu difera de cel precedent. Se joach tot intre dol
baeti si se serve$te tot de o moneda turceasca cu turd $i ghrazd.
Singura deosebire ce prezinta, sta in faptul, ca moneda nu se
mal arunca in vint, ci se pune intr-o cactuld si dupa ce se lasa sa cada
jos, fara sa se radice cdciula, ca sa se va7a moneda, fie-care din ju-
catorl alege unul tura, altul gheaza. Apoi se radica cactula$i c4tiga
unul sau altul, dupa cum moneda a cazut cu tura sau cu ghazd in sus.
Are dreptul sa aleaga intil, cine nu dd cu cdclula, adica cine flu

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREFI ALE ARAMANILOR 91

lasa sa caza banul supt cdcluld, de oare-ce acesta ar putea uneori sa

*tie cam cu ce parte a cazut moneda jos.
Jocurile acestea nu se joaca numai pe bani, ci si pe obiecte, nuci,
migdale, ar$ice, etc.
cfr. La latini : «caput aut navio ; la greci : accrrtiCstv ; la italieni :
«croce o testa»; la francezi : «Croix on pileD.
Vezi Pitré: Giochi fanciuleschi p. XXXIII, XXX1V, despre ace-
1a$1 joe la diverse alte popoare.

27. Cu fic lu
Cu ficn/u de peatra se joaca ast-fel :
Se pune un ficra de peatra. Se cautd sa fie rotund. Fie-care juch-
tor pune pe flea cite un ban $i se numara, cine sa dea mtilul in fi-
cial cu bani de la semnu.
Semnul se pune la o distantä de vre-o 7-8 pasi de la ficiii, ear
daca jucatorii sint mai mail, distanta este *i mai mare.
lie la un sernn se da cu un adul in &Hr. Cine nimereste ficiul
face ca toti banii sä cada de pe dinsul $i daca vre-un ban din gheazd
cum ail fost pu$1* pe ficiil, a cazut tura, jucatorul il ci$tiga $i .cla mai
departa.
Darea mai departe se face ast-fel : Stringe toti banii unul
peste altul cir gheazd In sus si apoi cu adulu cautä sa-I atinga pe
margine, ca banil sa se intoarca cu tura, $i ciii se Intorc tura, ii cis-
tiga $i continua sa dea $i mai departe, tot a$a.
Daca nici un ban nu a cazut tura, urmeazd sa dea cul leste rindul
dupa acest prim jucator. A poi dupa acesta urmeazä altul, pinii se
c4tigh toti banii.
Jocul se reincepe, find intiiul cine a nimerit ficiul cu bani de
la semn, al doilea cine a castigat dupa acesta etc.

28. Iu-I cuclu, Iu-I vimtul?

Jocul acesta consta in a ghici cine-va in care mina copilul a pus
nucile, alunele, migdalele, etc., $i daca ghiceste, le ci$tiga, iar dark
nu, da acelui care a pus atitea nuci, etc., cite a avut in mina. Acela
care pune, intreaba pe cel l-alt, prezintind mInile inchise :
Iu-i curlu, Unde-i cucul,
Iu-i vimtul ? Unde-i vintul ?
Copilul atingind mina in care crede, Ca nu-1 nimic zice t
Aoa-i vimtul Aid e vintul
Apoi, atingind pe cea-lalta mina zice :
-atSa i cuclu i aici e cucul.
$i cind copilul spune pentru o mina, ca ari e cucul $i sint nucile in-
tr -insa, el le cistiga ; din conti a, daca nucile sint in mina pentru
care el a spus cä este vint, pierde atitea nuci.

www.digibuc.ro
 92 JOCURILE COPILARErI ALE AROMANILOR

29. Vine moara?

Se due copiii la un sipot (foput) cu copaie (eu-pan'e) $i dupa ce-1
spa% adecti dupa ce golesc apa din copaia sipotului prin ajutoru I
minei, is baga unul dintre ei buzele in urcel, ((ea-
va) $i inchizind ochii, striga celor-lalti : Vine
mOctra? vine mOaral ') adica s-a umplut copaia,
Ca sa inceapa sa curga Kin qurcet, si top cel-lalti
ii spun in gura mare : nu vine! dacii nu s-a urn-
plut copaia. Cind se umple copaia, toti striga :
vine, vine (a venit) si copilasul, deschizindu-si o-
chii, bea intliul. 5ipot; 1) cupanie; 2) cu
pania mare; 3) §urcti.

30. Curmar6a ritiluI.

Copiii se string la un riusor si-1 ecurrna». abat cursul ape)" si
dupa aceasta earasi 0 da drumul In vechea-1 albie.
Cind riusorul isi rela cursul, cind v'ine, copiii cintä in cor:
ghrini
vini bveinoei
tcimbura I tambura !

31. Zboara, zboaral

Se string copiii in picioare sail jos stind si pun toti cite un de-
get pe masa sail pe genuchiul unuia dintre el, si unul, cel mai virst-
nic, devine conducatorul jocului. ConducMorul, repetind cuvintul
azböarb de cite oil voeste, numeste o vietate oare-care, zburatoare
sail nu. si pentru ca sä insele pe cei-lalti a spune contrariul de ce
face vietatea numita, daca aceasta este o vietate zburatoare, el nu ri-
did. de loc degetul, pronuntind numele acelei vietati, si multi, luin-
du-se dupa exemplul sail, 11 imiteaza involuntar si ast-fel trebue sa
capete cite o lovitura de la top cel cari ail jucat bine.
Cind numeste o vietate, care nu zboara, conducatorul ridica mina
de Math', cerind ast-fel a-I arnagi.
Tot asa continua jocul mai departe.
32. Cu lépurli.
Se pun baetil dol cite doi in picioare in forma de cerc si de-
parte fie-care pareche de cea-laltã. Perechea de cite dol baeti e for-
math ast-fel, ca unul din cel doi MeV sä fie la spatele celui-lalt, si
dupa aceasta dol bdeti se far:, : unul lepare lépuri) $i cel-lalt ogar
(hirtd)2). Iepurele poate sa a lerge in jurul cercului format de pere-
chile de baeti precum si prin fata lor. Ogarul insa nu poate alerga
de cit dupA perechi. Cind lepurele se vede strimtorat a fi prins de
ogar, se pune in fala unel perechl si aci find trel baeti, al treilea, care
este ultimul incepind de la cel care a stat inaintea perechei, pleaca
iute spre a nu fi prins de ogar. Daca este prins, devine el ogar si 0-
1) Vine mbara (a venit moara) se intrebuinIeaza propria la mod. Cind se aduce
apa la moara pi aceasta incepe sa lucreze, se zice: vin mOcira (a yenit moara adeca: a
inceput sa lucreze moara).
3) Ogarul, se mal numgte : eine de avinare pi zigar,

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARErI ALE AROMANILOR 93

garul devine lepure, care, dna este ostenit mult, se pune in fata unei
perechi, $i al treilea de aci se face iepure.
Fie-care lepure are dreptul sh se puie indath, dach vrea, in fata
unei perechi oare-care, $i neaparat trebuP al treilea sa devie iepure.
Ogarul nu scapa de cit du pa ce prinde iepurele.
Joci4 se joaca $i de fete mici.
33. Stlu p.
Baefasii, umflindu-si falcile, cu amindoua minile, le lovesc spre
a se desumfla, ceea ce produce zgomotul : faup, de unde i-a venit $i
numele.
De multe ori baiatul, dupa ce-$1 umfla addle bine, tinind o mina
la gurA, cu cea-lalta loveste o falca incet $i de mai multe on, ceea ce
face sä produca un zgomot asemenea broa$telor (brOatitlor). Tot a$a
face $i cu falca cea-lalta.
34. De-anchidieár6a1uI.
Baetii, cind se gasesc in livede, unde de obiceiil se joaca, se duce
unul $i punindu-se ghemuit indara tul until alt baiat, care sta in pi-
cioare, un al treilea impinge pe acesta, care, impedicat de cel ghemuit,
cade pe spate. Aceasta de obiceiti nu se face decit de cel mat tari la
cel mai slabi, $i mai cu seama atunci, cind se spune de vre-unul, care
se considera mai superior celor-lalti, sä stea jos $i ace$tia nu asculta.
De-anchridicarëalui, inseamna : de a impedecarea
35. Cu bagarëa capluI in soput.
(Cu bggarea capuluf in pipot).
Batia$ii, ca sa arate ca sint voinici, se aduna in jurul unui $ipot
si se Find, cine poate sa sufere mai mult apa. Cei mai voinici isi
vial capul sub urcci, (zghlabul) $ipotului $i lasä sa curga apa pe din-
sul; cei-lalti in timpul acesta numara, $i tot a.$6, se face $i cu cei-
lalti ; $i cine sufera mai mult se declara capitdn .5i are bun nume
printre cei-lalp.
36. Cu trnirea mi'nilTel In soput.
(Cu tinerea minef in pipot)
Jocul acesta se face tot ca cel de mai sus ; singura diferenta e
ca, in loc de a pune capul sub urcci (zghiab), se pune degetul sail
mina intreag in copaia sipotului sail sub $urcti.
Unii, cei earl se obicmuesc, reu$esc a tine mina sail degetul pina
la numarul 100, '200, si une-ori mai mult, ceea ce este o adevirata
bravura pentru copila$it cel de 4-9 ani, avind in vedere ca la Pind,
unde mai cu seama se obicinue$te jocul, apa e foarte rece chiar in
mijloc u l verel.

37. Cu luarea ch'itritOaulleI

(Cu luarea petricelef)
Sipotele in comunele romineal sint prevazute eu cite o mica al
bie, prin rare curge apa $i care se nume$te cupanre.
Copila$ii, spre a aratà eine poate sa sufere apa mai mult, arunca

www.digibuc.ro
 94 JOCURILE COPILARE5TI ALE AROMANILOR

o petricea (cIfitritëatia) in cupan'e si unul dintre dinsii, care se d5 de

voinic, inchizindu-si ochii, isi vira capui in cupanre 0. fail sa adie o
bucata de vreme, cauta sa gaseasca peatra si apucind'o cu gura, s5.
o scoat.a afara. Cind reu$este, i$1 ridica capul cu mindrie si e plin de
bucurie. De multe or insa, nereusind el, spa15. copaia $ipotului $i,
asteptind sa se umpla, arunca petriceaua $i un altul se ofera pentru
a o scoate cu gura din copale.
Acest joc serveste a-i deprinde cu apa rece si a le intari pielea.

38. Pataloni.
Jocul acesta conzista in a se prinde doi copilasi de min5, Ian un
al treilea sa se puie de-a curmezisul pe minile lor ast-fel prime, $i
ash sä fie dus dintr-un capat al curtii pina intr-altul, cintindu-I :
Pataloni-loni Pataloni-loni.
In lé-alOm iadutem) aestu... Unde-1 ducem pe acesta. .

Nu este complect.
Cind sfirseste cintecul, se da os al tieilea baiat, $i prinzinduil
minile cu unul din cei-lalti, cel care ramine de asta data, se pune
pe minile lor sa fie dus pataloni, a$à se nume$te ducerea pe mini 1).
Si dupä ce si acesta a lost dus pataloni, vine rindul celui care n-a
lost dus de loc, si tot asa se succed pe rind fie-care.

39. Cu ch'atra pri apa. Cu b4arëa. apallet

(Cu peatra pe apa). (Cu sarutarea pe apa).
Se Yea o peatra netedfi si subtire si se arunca pe apa cu latul el%
Baiatul, a carpi peati a face mai multe salturi pe apa $i merge mai
departe, se considera invingator. Pentru fie-care atingere a petrel pe
apa, se zice ca peatra bifé (saruta) apa, de unde si numirea jocu lui
cu b4area apil'et.
In Germania jocul acesta are mal bine de 40 de nume.
Cfr. Floru: Educat. la Elenl, p. 3o: Jocul d-a lipiile ('Emarax:cy.o;) ; Polux, IX, 119

40. Cu virvitra.
Se Yea coaje de pin si, dupa ce se netezeste bine cu o custura
(briceag), se rotunzeste si i se tac cloud gaurele, prin call se tree cele
doua extremitati ale acelea$1 sfori fcrOarci). Dupa aceasta, se leaga aceste
cloud extremitati. Apucind cu amindoua minile extremitatile A. si B
ale sfoarel indoite, se invirteste virvura de
mai multe ori, pina ce distanta dintre A si B
B devine foarte mica. Atunci baiatul, prin A
departarea $i apropierea minilor sale, face
sa se intoarca virvura in jurul sfoarei foarte Virvura.
lute, in cit nicl ca se distinge une-orI dacä se intoarce sail nu.
Cfr. Jocurl gii jucaril de P. Ispireseu, p. 8 : sfirleaza.

') La Farperotl, pataloni se nume§ste lerghics.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREVI ALE AROMANILON. os

41. Cu ascuchIat1u.
Cu scuipatul).
Baal!, scuipind intr-una din mini, loveQz cu dunga celei-lalte
mini in scuipat, *i in care parte a s Ira scuipatul mai departe, se
zice, ca doarme norocul b tiatului pentru cal e sa dat in scuipat. In
partea aceea Inca va fi mireaQa, cu care se va casatori dinsul.
42. Cu pliseinirea frinclilleI.
(Cu pleznitura frunzei).
Copila,ii, impreunind virfurile aratatorului si policarului, ast-
fel ca se formeze un cerc, aseaza bine o frunza de nuc, de tag sail
de ori-ce alt arbore, destul sa tie larga, $i cu cea-lalta mina lovind-o,
frunza se gaure$te, $i in timpul acista produce $i un zgomot. Di cit
se produce mai mult zgomot $i s gaure$te mai mutt lrunza, cu atit
copila$ului ii pare mli bine, cam she sa dPa (sa loveasca) cu dibacie.
Acest joc, probabil, sta in legatura cu jocul. IIXscroTthvtov.
Era oracol de iubire, scos din zgomotui petalelor de $i aratatorul
mac si nemone (Polux, X, ID). Puneau frunza pe degetul mare sti
miinei stingi si loveau apoi cu mina dreapta, iar zgomotul era MI-
macit, ca aratind sail nu iubite.
La noi se intiebuinteaza mai mult de teiu, de nuc sail de dud 1).
43. Tilisträ 2); Ziza 5)
Se scobe$te o ramurea de sot. (usic), lunga cit doua schioape $i
jurnatate. Dupa aceasta se alege un lemu tare, de obiceiu alun, *i se
face un fif, adeca un lemn care sa incapa in una din gaurile socului
srobit, zizei sail tilistreti, dupa ce insa se gaure$te fruinu$el cu un
ac sail cu 0 undrea suplire. ln gaura libera a pilistrel se introduce
un piston, numit sul, care la extremitatea ce se introduce in gaura e
invirtit cu ciup (fire suptire de cinepa) spre a se lipi bine de paretil
filistret. Dupa aceasta se duc $i trag apa, pe care o asvirle in aer,
sail trag cu ea la tinta. De multe ori baeth i$1 incarca tilistrele .;1
asvirla asupra fetelor $i nevestelor, cart sunt p-acolo, zicind, ca le do-
resc binele, cu toata protestarea lor, ii cu aceasta ocaziune el reci-
teaza diferite formule mai mult sau mai putin convenabile.
Cfr. Isp. op. cit. p 12 : P11§COC1111 cu apa.

44 Pispaca 4); Pleofcii.

Pimaca se face tot a$A, ca $i zi:a, cu singura deosebire, Ca aci nu
se pune fiful. In schimb insa se fac dona dopuri de cilti, cart se nu-
uusc ciuchr sau plumb). Cu ajutorul pistonului (,,tilului) se impinge
unul pina la mai ginea pypacet §i punind $i pe cel-lalt, prin presiu-
nea ce se face aerului, face ca primul dop sa izbucneasca cu zgomot:
pac :
Baetii se intrec cu pimacele, eine arunca clupul (dopul) mai sus
in aer sau cine trage mai bine la tinta, etc.
La greci pu$cociul de soc se numea : xXecp6apct 5).
Vezi Ispirescu, op. cit. p. to: Puvociul de soc.
1) Floru, op. cit. p. 26.
2) Aga. se numegte la Ohrideni, FargerotL
3) La cei-lalti Romini din Macedonia.
*) PiOaca se numegte de obiceitl in Epir.
5) Grasberger, I, 97, 98 ap. Floru op. cit.

www.digibuc.ro
 96 JOCURILE COPILARE5TI ALE AROMANILOR

45.A tibhra; A murara.

Se face ca la jocul Pri chtatra a-sclindire, 0 eine ramine este
incalecat de mumd. Toti cei-lalti sed in forma de cerc pe pamint,
unul .de altul in departare de citi-va pasi, si cel Ware conduce calul
In jurul celor-lalti, $i la fie-care se opreste si intreabl : gumcir (ma-
gar) oil sumcir (sarnar). Daca i se raspunde : If-addr meiara(imi dreg
rnoara) oil alt-ceva, calaretul trece la un alt bdiat, unde pune aceeasi
intrebare. Daca i se raspunde : gumar, calaretul devine magar si ma-
garul calaret ; dacd i se raspunde sumax, bliatul care a raspuns de-
vine calaret si caldretul sade pe pamint in locul lui. Totul in acest
joc sta in faptul ca baetil indatä ce vad, ca magarul le este lor anti-
patic, il chinuesc si fac ea sa fie inchlecat mai de top, din care causa
pina la urma urmelor se Teail si la cearta.
Numele de Obard probabil ca vine de la : cuvintele albanen
ci bard (ce cauti).
Murara este femeninul cuvintului murar (morar).
46. Afumar6a.
Bdetii, cind sint adunati mai multi intr-o casä, cautd sä pea-
leasca pe necunoscatorul jocului acestuia si sa-1 faca sa-si inegreasca
fata si minile cu film.
Pentru aceasta se prepara de mai nainte douri farfurii, dintre car!
una se inegreste (se afuma) cu fum pe dos. Aceasta farfurie se da
naivului copil in mini si i se spune sä stea drept, sa nu se miste de
loc si sa nu priveasca decit in ochii celui l-alt Wet, care Mud far-
furia cea I-alta stä la oare-care distanta de primul.
In farfuria acestuitr (in cea n'eafumatd) se pune o moneda si se
spune naivului copil, eh daca va face tot ce va face si el cu farfuria
bund, moneda printr-un mod miraculos si fara ca nimeni sa stie, se
va transporta in farfuria sa (in cea afumatet). Copilul increzindu-se,
sail curios de a vedea, daca este sad nu posibil, primeste.
Cel cu farfuria cea tuna, ducind mina ,,e sub dosul farfuriei
sale ca si cum s-ar sterge, o dace si pe la fata. Cellalt, facind tot asa,
i*I inegreVe fata cu minile. Dupa ce s-a inegrit bine, it spun sa se
uite In farfurie, nu cum-va va fi venit tnoneda. Daca nu sa simtit si
cu aceasta, ii spun sa se clued in vre-o parte, unde sint oameni mai
virstnici adunati si prin modul acesta se distreaza pe socoteala pea-
litului.
47. Cu cheatra a-scitudere').
(D'ascunsele).
Jocul se face in modul urmator :
Se adunh toti baetil car! vor sa iea parte la joc, si se numara
cu una din formulele date mai in jos sail isi da peatra (4i-da chea-
tra), adeca : unul dintre ei Yea o peatra in mina si, dupa ce o ascunde
intr-una din mini, se adreseaza care unul din jucatori, prezintindu-1
minile inchise, si II zice: lu-i cheatra (unde-i peatra). Daca nu ghi-
ceste acesta, scapa. Daca nimereste, scapã cel care a avut peatra, si
acelasi lucru trebue sa-1 faca al doilea cu un alt jucator, si se ur-
meaza in modul acesta pink' la cel din urma. La cine a ramas peatra,
1) La Crupava jocul aceata se numqte na muli cu ascunclere, iar la Ohrida, Ciicu.

www.digibuc.ro
 iocti RILE MOIL AREVI ALE Ait0MtNILOg 9/

acela se face sail z-baga (se bap), adeca 10 inchide ochil cu minile
orl cu poala hainel, pe cind cel-lalti se ascund, lie-care pe unde poate.
Fdcutul striga din cind in cind : noapte! sau (la Ohrida): cucu! i
daca i se raspunde neiapte, nu trebuie sa se disfacd (saT deschida
ochii), iar daca toti tac saü II rhspund : Odd (la Ohrida : aida 1), atuncl
10 deschide ochil $i alearga sä a fle pe baetii ascunsi. Indata ce vede
pe vre-unul, ii numeste : ti viclizi X.... ascumtu (te vazul, as-
cuns in cutare parte) si alearga sa scuipe la semnu, adeca la locul
unde s-fefird, (unde si-aii dat peatra), Ca nu cum-va sa-1 prinza vre-
unul dintre juca toil sail cel vezut, inainte de a putea ajunge la semn.
Daca vre-unul dintre jucatoril ascun0 ii prinde, II tine thrtat pina
vin toti cel ascun0 z-da di nis (sa-I atinga cu mina). Daca nimeni nu
1-a prins, cel vazut a ars (sg-arsi) $i nu inal are voie sä lea parte la
joc pina nu se isprave,te jocul. Tot a$a se petrece $i ca cei-la va-
zuti, i daca totl juchtoril a fost ari, fárä ca facutul sa fie prins de
vre-unul, primul vazut trebue sd se bage $i jocul reincem. Iar daca
cel facut e prins, se face tot el.
Se mal face jocul acesta $i in modul urmator :
Dupa ce baetii 10 da peatra sail se numära, eine ramine, nu-0
ascunde ochil, dar alearga sa prinza pe jucatorI, earl cauta sa scuipe
la semn. Daca prinde pe vre-unul, acesta trebue sa se facd $i jocul
reincepe. lar daca toti aü reusit sa scilipe la semn, trebue sa se fail
tot fostul, $i jocul reincepe.
cfr. Ispiresca : pain §i jucárit p. 53 ; Teodorescu: Poezit populare p. 192.
La cei vechi jocul se numea : cciroMpacylvaa. I)
Formulele ee se obicinuesc la jocul : Cu cheatra a-scundere $i
la alte diferite jocurl sint acestea :
I (2) II (3) III IV (4)
Unumina Urlu Unumina Unumido
Dadumina Darlu Dadumina Dadumido
Trialama Terlu Tricau Trialoni
Catalama Parlu Ciuciura CacIaloni
Jalijuli Tirlu Penga Jali, juli
Panaghlita arlti Lenga Panigh'ita
Ocma al..)irlu Sadi Stincantona
DUcma Oburlu Midi Cacaraqa.
Caliti Nijaurlu Dilii sauz DMi Ficiur cu ficiur.
Maliti Poilu PlIalcus 5) -epsi 1

Polux, C. IX, 117.

2) Din formula aceasta, afara de unu pi du din unu-tnina, dudu-tnina, cart afi
sens de unul i dor, afara de tria din trialatna, care corespunde ltn trei in limba
greaca, pi afara de cuvintele de orape : Neagupti, Hrupipti, precum pi de chirchinez,
care inseamna un fel de pasere, cele-lalte cuvinte n-aii un sens in limba Arominilor.
3) Singura particularitate ce observam aci, este ca fie-care cuvint incepe cu su-
netul corespondent al primelor numere de la unul pin& la zece.
4) Aci, afara de egi, care este imperativul verbului a epi, nu gasim cuvintul cu
vre-un sens.
5) Un nume propritt arominesc (Pleapca; g-esi inseamna : sa eql )
7

www.digibuc.ro
 98 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMiNILOR

Neagupti Gop41: Zurlu S-e0 1

I-IrtipiVi Ohrida : Cuforlu.
Chirchinéz 1

V (Varianta 1) V VI 2) VII 3) VIII 6)

Ililica Auszahllied : Unumina Iririta Ililita
Bubulica Ilelika Dedumina Bibilila Pirpilila
T(t cutare Btibulica Trialarna Dinnagrul. T(t matali
Tit mutare Tti kutare Catalama Ducutara, Ta catall
rchir Tti mutare 'Ocma Ciacli Ellum
Bichir rkir Mona Macli Belium
Tera Bikir SibiVi Ndupli ; Gop. Doplin CTifc'ic

Vcsichir Tat1 vezikir Carabiti Plascus; Gop. Plescacin Daculita

Men-aria Gila mana Carl i atelus
Be0 Turchi B4 turki 5) Didicus

IX 6) X 7) XI 8) XII 9)
Elelem Unumi Unumina Unumina
Bélelem Dedumi Dedumina Dedumina
Sempm Triaran'i Trei Seri Trialama
Calelem CakranTi Caraberi Catalama
Orma Seldu panghipanghi Ichir
Derma Meidu Chticanela Bichir
TeOu Tale Zdafni Tarta
Niu Deco. Zdufni Be§ichir
Cfclrall lin poala Grapsi Sancu Ghiemada
Mesca tu a iiala. Mb(ifu. Mangu Bepi
Cucôt. Turchi Jabechi

') Aci gasim numal pe bubulica, care inseamna un fel de scarabus.

2) Aci numal cari i afelus inseamna cine e acela, de0 are la fine un s, care nu
se intitnepte nig o data in vorbirea obicinuita a Arominilor.
9) Nu gasim nici un cuvint cu vre-o insemnare in limba Arominilor.
4) De asemenea.
5) Weigand : Sprache der Olympo-Walachen p. 118:
Der lnhalt (des Auszahlliedes) ist vollstandig sinlos; die Wbrter lika, ikir, bi-
kir haben Keine Bedeutung.
6) Aci gasim numar pe cicir(ff Int poala, care inseamni cacarezi in §ort, 0
Musca tu Oala, care inseamna : musca-n oala.
1) Aci gasim pe grapsi, care inseamna in limba greaca : scrie.
6) Aci gasim pe trei seri trel serf pi pe cue& = cucov.
6) Nu gasim nici un cuvint cu vre-un sens.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAkEVI ALE AROMNILOtt 99

XIII XIV XV XVI

Ala 1), Ala, Ala-ala, Apa-epi,
Fa la 1), Bala, Bucuvala 2), Epi-ipi,
Bucuvala 2), Portocala 4), Ftic'ur Dapai do,
Licqu 5), Do-madarI Pic'ur, Dapai-di,
Pic lu,3) Do-catarrt Gifindt 5) Azdrivi
Buviliau.3) Ciniida Cinitura Tripurq
Tecilza Ti tixii. Azdrivani,
Comm. de d. TaFu Ticura, in muniii de Tripufani,
[Sunda. [Mirihuva.
Morscaco,
Scacole,
Sldi-steil
Pin apdf,
rinu, einu,
Pin la nol
S-na bag dinipot
Gope§i, Macedonia.

Traducere.... Stai, staI,pina apoi,vino, vino,pina la noL

sa ma säruti fnapol. (Cele lalte cuvinte n-ag sens.)
Nolli.Cuvintele a clror insemnare a fost notati Inteuna din notele precedente
nu se mai noteaz1 hi cele urmiltoare. Aà de exemplu, cind spunem la No, 12 &A
gasim nicl un cuvint cu vre-un sens, facem abstractiune de unumina, dudunana, asu-
pra dirora ne am oprit mai sus.
In ce priveste aceste formule de eleminare, ea sint lipiite de
sens, mal acelas lucru il gasim si la alte popoare.
La Romini se obicmuesc urmatoarele formu le de elaminare, la
jocurile ide-a mijoarca, sag ade-a mija.) 6)
Una mara, Socodon,
doua para, socodita,
treia ruga, podobita,
cocioruga, gheorghies,
solomon I clant 1
Une ori in loc de socodita, podobila, se zice : indilitct, impo-
dobila.
1) Ala-fala, n-ail nicl un senz;
2) Bucuva/a, este un fel de mincare preparata cu pilne, unt ai zahar.
2) Licari, nume proprit; ear picilu, cel pichi, mic; buvilicilu bourelul.
4) Numal, portocala insemneaza: portocala.
5) Gilfincit, insemneaza : gainat.
9 ezatoarea, p. 199, 239, 240, vol. HI, de dl Artul Gorovel.

www.digibuc.ro
 too Joctilutx C6PILARE$TI ALE AROMiNILOft

Alta
Una gana, Bursucan .
cistigana, umfla-te, bursucu le,
panaita rachita, $i de c... ardicti-te ;
corcodel li$ita terevenchi
avram, tenchi I
Alta
Ana mana, De la moara pruncului
sodrogana, c-un copc
5-0 popita de motoc,
margarita ca o pail stricatoare,
de unde focul te luara ? tanc fat& mare.
Alta.
Uni lichi,
fistilichi
liisti pana, Panaite,
lichitaua, cucuveaua,
tata-tu bojoacele, (sail : cojoacele).
ma-ta but
Alta.
Unca, donca,
trinca, ponca,
cinca, rinca,
oghir, poghir
tibilichiü pichig.
48. Pri un c'i c'ór. (T- a cut andhchI)')
Toti baetiY, car). MA parte la joc, se fac perechi, perechi. Pe echea
cea mai mare da mind, adica cel dol fruntasi al jocului din perecbea
aceasta se intorc cu spatele chtre cele-lalte perechi, safi se duc mai
intr-o parte $i unul dintre dinsii, A, prezinta cele cloud degete cama-
radului stai B, intreaba : ce deget lel? B Yea de ex. degetul arAta-
tor si degetul mare Famine a fi al lui A. Fie-care pereche vine cu rin-
dul, separata, la perechea mumet nurnita, unde unul prezinta cele
doua degete, cu care atingind putin pe cel maI mic din perechea ye-
nita si zicindu-i : cart rai? (pe care deget Tel) i$1 opreste degetele pe
pieptul celuI mai mare zicindu-I : cart alc41? (pe care deget Iasi). Daca
acesta alege arAtatoi ul, devine tovaitsul In! B si cel-alt al lui A.
Tot a$A, se face $i cu cele-lalte perechi. Prin modul acesta se fac
doua ceti1) (bande) egale. Dapa aceasta se tace tin cerc mare numit Soir
saii Terclru $i arunca peatra spre a se vedea, eine trebue sä intre in soir.
Se lea pentru acea4a o peatra mica si neteda si dupa ce se
sculpä pe o parte, o lea unul din cei dol fruntasi al cetelor si intreaba
partea adversa : Ce luatl ? sOare (partea nescuipata) ori : plOae (partea
scuipata ?) Presupunind ca banda A a luat sóare, se arunca peatra
in aer $i daca cade cu partea nescuipata in sus (sijare), a invins banda
A, $1 ceI din banda B trebue sa joace partea neonoratä a jocului, a-
I) La Avela, Epir.

www.digibuc.ro
 JOCURILE CO PILARE§TI ALE AROMINILOR 101

deed inträ in soir toll sail numai cite unuldupà invoiald ;iar eel
din banda A, pe rind cite unul intra in soir si catä sä-1 atingrt cu pi-
ciorul sail, dacrt s-ad invoit, $i cu mina ; pe ori cine I-a atins, se arde.
Se considerrt arsu $i ori-cine a e$it afar% din soir. Tot a$a se
arde $i cel care se del pe un picior, dar t"). cum-va a esit din soir sail
a atins pgmintul $i cu piciorul cel-alt. Dacä eel din soir a4 fost sco0
(ar$i) toti, jocul se reincepe si banda B are un sumdr (se mai zice
pe alocurea : bis) si tot ea trebue sä joace partea neonorata a jocului.
Daca insä eel din banda B n-ail fost tot! scosi, n-are nimeni sumdr
$i jocul se reincepe prin schimbarea rolurilor.
Numele t-acutanddcht vine din cuvintul grecesc cuNs (schiop).
Aci t nu e de cit d inmuiat, dupa cum e $i T-abwala in loc de
D-abusola.
Cfr. Prezintä asemtinru I cu sdrita gr . ctaxtektiCetv, acsmoktaCti.6c.
Trebuia sä meargrt intr-un picior, pe cind cel-lalt picior räminea li-
ber si ridicat in aer.
Cite odata se alungail $i invingãtor era cel ce ajungea $i lovea
cu piciorul liber pe cel d-inaintea sa. )

49. Cu nutli tu guy A.

(Cu nucile in gaura).
Se face o gaurg (guva) cit sh incapä un pumn, $i la o depärtare
de citi-va pa$1 se pune semnu, ea de aeolo baetii sd arunce in gaurä
II 'idle.
Spre a se vedea eine trebue sh stea la gaura, Mail aruncrt de
la semn nuci in gaurä si ale cul nuci intr6 pereche intr-insa, acela
are dreptul s'a. stea. Ast-fel se incepe jocul. Cei-lalti bàeti aruncã de
la semn $i cind nucile intra pereche in gaura, le cistigä cel ce sadi
(care stä ling4 gaur5); 'far cind intra nepereche, cel care fadi cedeaza
locul acestuia, dupä ce-I dà atitea nuci, cite aii intrat in gaura.
Une-ori, in loc a se luà nucile cart inträ in gaura, se ieail ace-
lea earl nu inträ. In tot casul, trebue s4 se invoeasc`a de la inceput.
De multe on bäetii inlocuesc nucile cu migdale oil simburi de prune,
de cirese et., care se numesc : Oasi.
Jocul acesta este toarte rispindit.
Cfr. Polux, IX, d93 : Tpkra, joe, care conzista in a aruncà nuci
etc., intr-o gropità, ca sä nu iasrt afarã.

50. D o-a c' a p.

Tot cu nuci, oscioare etc., se joacä cu jocul 4de-a crap.D
Jocul conzistä dintr-un beti$or numit : crap, in lungirne de un
decimetru.
Acest crap se infige in Tämint nitel $i pe partea de pedeasupra
pamintului, care este netezitä, se pune un ban.
Se alege un semn la oare- care distanta de ceap, zece, doutt-zeci de
pa$Ldepinde de jucàtori, dupä cum sint mai marl sail mai mid
,si apol, duprt ce se fac cine sa dea intilul, se duc tot! la semn $i dd.
A da insemneaza, ca acela cut leste rindul, cu o nue& mai mare,
pe care a ales-o de adul, sä caute a nimeri banul de pe crap $i a-1 da
jos. Dacä a reusit, toti jucãtoril cei-lalti trebnYe 4-i prateasca cite o
1) Folux, IX, 121, op. Floru op. cit. p. 27.

www.digibuc.ro
 102 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR

nuca, doua etc., dupa cum sag invoit la inceputul jocului. Daca n-a
reu$it, da altul j a$a continua jocul, pina dau toti de la semi,:
Dacä aü dat top' si nimeni n-a nimerit, se dal si de la crap, a-
dica, se cauta al cui adul a mers mai departe de crap, cind a dat de
la semn $i da i de aicea. De asta data unul dintre jucatori trebuie
sa nimereasca, fiind adulurile foarte aproape de eap ')

51. Cu cupili.
Cu dtpili se joaca numai cu nuci.
Fie-care jucator ii pune o cupd, adica trei nuci una Hugh alta
$i peste dinsa una a patra,cite odata se fac $i cupe de cite 5 nuci;
citi ucatori sint, atitea sint çi ctipile. 0 cupd e departata de cea-lalta
cu cite-va centimetre $i toate sint asezate In forma rotunda.
Apoi se fac i dec, ca in jocul de mai sus, de la in semn cu un
adul. Gine cite cupi atinge, atitea ci$tiga.
52. Cu arcarëa.
Copiii in $coalà, pe bancile din urma, unde sint mai scutiti de
privirile daschlului, obicinuesc a juea cu nuci, linclifi etc., cu jocul:
«cO-arcar6a.)
De pe partea superioara a bancil unul dã drumul nucel. Tot
din acelas punct, cel care-i urmeaza lasa sa se rostogoleasca o nuca.
Daca nuca aceasla nimere$te pe cea-laltà, juchtorul care 6-afld nuca,
o ca,$tiga. Dna nu 6-atld, se lasä nucile acolo, unde s-ag dus $i ur-
meaza sà arunce intliul cu alta nuch. Tot a$a urmeaza pina ce unul
din ei afla cu nuca lui una din nucile tricute, $i atunci le ci$tiga
pe toate.
Jocul se joaca $i cu trei $i cu patru chiar.
Se da in totdeauna pe rind.
La inceputul jocului fie-care doreste sa fie ultimul, cad, fiind mai
multe nuci tricute, este mai cu u$urinta a nimeri.

53. Cucu-dan 2); Cucili-Vicili 3); Cucu-mpadi 4).

Se aduna baetii, cari doresc sa joace, $i se fac ea si la jocul : Cu
chlatra a scimdire, i cine ramine, trebue sa alerge dupe vre-unul
din cei-lalti, cari II necajesc prin diferite gesturl $i strimbaturi de
gut% precum i prin cuvintele satirice ce-i adreseaza, numindu-1 cind
prostut, cind cioara (gae), cind bufnita (cucuvae) etc. A$a baetii ii
sar inainte i ii zic: citcu, olcu, saü ci.cili, vicili ; p-alocurea cucu-dan,
cucu-dan.
Nu poate scapa acesta decit, daca poate sa atinga cu mina pe
vre-un baiat, cind stä in picioare, de oare-ce baelii, spre a-i face mai
mare necaz $i a-I supara., se muta des dintr-un loc intr-altul. Daca
baiatul este atins in momentul cind sta jos si a zis cucu (sail cucili-
vicili, on cucu-dan) nu se lea in consideratie.
Acel care alearga sa prinza pe cei-lalti se nume$te : cucu saü
sag cucu-dan.
1) ('.om. de d-1 Dimoane Mih., profesor.
1) Cucudan se numepte la Arominil din Avela, Avela-Nouti i Xirolivad.
9 Cucili-vicili se numepte la Arominii din Bitolia, Crupova, Magarova, Tirnova.
a) Aph se numepte pe la ce1-1a1t1 Arornini.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR 103

Cind locul, unde se joach copiii, contine mai multi pomi, baetii
se invoesc, in loc sa stea jos pe parnint, si se agate de pomi, ast-fel
ea picioarele sa nu atingh parnintul. Ori-care baiat e atins de cucu-
dan pe cind nu e agatat de porn, ii lea locul. De multe oil, chid
cucu-dan nu poate sa prima pe nici unul si s-a ostenit mult, observa
cine e mai prost agatat de porn si sth acolo de-1 paze$te pink atinge
cu picioarele pamintul, cind II si atinge cu mina, suferind in schimb
toate tachinärile ce-i fac cei-lalti baeci, caFf voesc sh scape pe cel a-
menintat a deveni cucu-dati. Ori de cite oil cine-va se agata de porn,
trebue sa spue : cucu (wl : ciicili-vicili, cucu-dan), cam altmintrelea
se face el cucu-dan.

54. A sc1a6a ') ; cu Sclavl i ; cu Sclavlu; T-a Sclavach'a 2).

La jocul acesta toti baetii se impartesc in doua tabeze, A $i B,
ca la jocul Fri un clam.. Cele douh tabere se pun fata in fath una de
alta, in departare de 30-40 de pa$1. Locul, unde e resedinta fie-carel
tabere se nume$te semnu. Jocul se incepe in modul urrnator :
Sefii celor douà tabere, numiti mumd, fie-care in parte, Inain-
teaza In mijlocul distantei ce le separa, si aci muma taberei A de
exernplu, Intinde palma celei-lalte mume din tabara B, cate o love$te
$i prezinta la rindul sag palma. Muma taberei A. la rindul ei loveste
palma intinsa $i se intoarce spre semnul sail, urrnarith de murna B,
care voe$te sh o prinda sail sä o atingh cu mina. In timpul acesta,
unul din baetii taberei A. sare in scaparea mumel $i urrnareste pe
murna B, care, \lend ca a esit un jucator din tabara adversa, se
intoarce In graba spre semnu la tabara sa. Unul din tabara B .are
in goana celul care urmareste pe mum a lor $i il vineazä pina ce a-
cesta ajunge la tabara din care face parte, de unde un alt juchtor se
pune In urmarirea inimicului, care e nevoit a se intoarce la tabara B.
Scopul jocului e sä prinza pe inimic, inainte ca acesta sa aibd
timpul a se intoarce la tabara din care face parte, $i a-1 face prin
modul acesta sclav, rob.
Dach cel care urmare$te pe un inimic, pe care ar vol sa.-1 fach
sclav, n-a plecat dela semnu (nu lud semnu ; aci se mai zice si : nu
an i. semnu) ci dela oare-care departare, prinzindu-1, in loc sh devie
sclav cel urmarit indata ce s-a probat de spectatori, ch nu lud semnu,
devine el insu$1 sclav.
A avea semn sail a lua sernn, insemneaza a plech un jucator
de la semn in urma inimiculul pe care dore$te sa -1 faca sclav.
Daca unul dintr-o tabära este ajuns de unul din tabära cea-lalth,
inainte ca el sa ajungh la semn, se zice ca tabära aceea a luat intinnlu
semnu (inthill semn) $i flind-ca pentru prima data un inimic e facut
sclav, se gratieaza.
Dupa ce o tabard a lint intitelu semnu, pe ori-cine prinde din
tabara inarnich duph aceasta 11 face sclav.
De n^nite ori, dupa invoiala ce se face la inceputul jocului, nu
se duce sulav eel prins, ci in locul sAil sa trimete de mumã unul mai
putin alergator $i indernanatic in acest joc. Muma nu se duce nici
odata in sclavie, ci trimite pe altul in locul sail.
1) Se numeste ask jocul la Vlaho-Clisura (Macedonia), Moscopole (Albania) si Vlaho-
livade (Macedonia).
9) Se numeoe ash la Avela (Epir) i La Farserotil din Ticura, munpl Mirihuva, jocul
pe numete.: Na Oar-zdir.

www.digibuc.ro
 104 JOCURILR COPILARETTI ALE AROMINILOR

Sclavil se pun in picloare, in linie paralela cu tabara din care

face parte si la o distanta de la semnul taberel ce 1-au facut sclavi,
cit poate sari eel mai bun tovariis al sclavilor in trei shrituri. Daca
sint mal multi sclavi, se tin de mina unul de altul. Daca o tabard a
pus sclavil la dreapta, cea-lalta II pune tot asd, ca sh nu fie sclavil
fata in fatd, ci tu artchi, in aripele taberilor.
Indata ce se face un scleav, muma nu mai ese in goana inimi-
culul, ci ramine la semn pentru a pad sclavul, sarind contra celui
care s-ar incercd sa-1 libereze.
Sclavil se pot liberd, oil de cite ori unul din tovarasii lor ar
reusi sa ajunga in inchisoare, inainte ca eel din banda adversa sa
reusasca a-1 opri. Daca sint mai multi' sclavi, çi unul din tovardsii
lor a reusit sá ajunga pina la dinsii, nu poate libera decit pe unul
singur, de ordinar pe cel mai nou sclav saü pe cel mai voinic.
Cind toti dintr-o tabara aii fost redusi in sclavie, ramiind nu-
mai mums, care tot-deauna e ultima redusd in sclavie, acesteia i se
permite sä prEscurteze distanta, mutind semnul la J/2 distantel prime.
Daca devine si muma sclava, cel invingatori incaleca pe cel
de la un semn pind la cel-lalt, unde i rämin, spre a reincepe jocul;
invinsil trebue sä mearga de aci la semnul invingatorilor intr-un pi-
cior si cu limba scoasa afarä. Jocul dupa asta reincepe.
De obiceiü, ca la toate jocurile, murnele sint alese printre jucatorii
cel mal distin$1.
Cind se ivesc neintelegeri, spectatoril sint arbitri. Jocul acesta se
face in tot-dauna in loc deschis.
Cite odatd, unul dintro banda lege.
A le$i insemneaza a trece pe lingä jucatoril din banda inimica
si a-I provocd sa-1 prinza dach pot. Atunci se pune in goana lui unul
mai lute la picior din cel desfidatt In contra acestuia iese altul din
partizanil primului, care eardsi este urmarit de unul din banda con-
trarie. Acestia une-ori strdbat departari pina ce unul este atins si se
intorc toti, rämlind ca acel atins sa devie rob.
Alta data, daca numal o pereche se urmäreste si nu s-a putut
esi in goana altil, jocul continua intre cele cloud bande, ear cel ei
se lag in pace, pina ce unul cade rob, sail scapa.

55. Chichir-michir ; cu cimila bigatä ; de a bigátalul.

(Cu camila bagata) ; (De-a bagatele).
Se fac cloud bande toll jucatoril, precum la jocul : Pri-un cicior,
*i se fac, spre a se vedea cine trebue sa se bage. Baetil din banda
care a ramas, se pun unul linga altul, cel d-intiig cu capul pe p-
nuchiul unul copil, care se numeste mumd si care nu se joaca, iar
cel-lalti cu capul fie-care la soldul celul din naintea sa, si se face
ast-fel un fel de camila intinsa. CeI din banda adversti, luind vint,
dela oare-care departare de unde s-a pus celmila, se arunca unul dupd
altul de-asupra lor calare (civald), i dupa aceasta, seful lor, care se
arunca la inceput sail la fine, numara intr-o singurd respiratie pina
la 20, 30, dupa cum ail convenit la inceputul locului, si la urma
zicind «Villa», '), se dail jos spre a se mal arunc h..
Dacá seful n-a putut sa numere pina la numarul convenit intr-o
singura respiratie, saü daca vreunul din tovardsh sal nu s-a aruncat
P-alocurea, in loc de teslia se ;lice chichir-ntichiiiirrrr, de unde pi numele joculul.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARErI ALE AROM1NILOR 105

bine calare, asa in cit haina sa atinge parnintul, sail chiar a cazut
la parnint, atunci banda sa devine cdmild si cei din banda cdmild au
sa joace rolul lor.

56. Cu pirustia '); Cu cimila-mproasta 2); Da-a cirnara 3)

(Cu pirustie); (Cu camila in picloare); (De-a camera).
i aci baetil se fac doua bande, si dupa ce se fac, cel din banda
care ramine se pun in picloare unul linga altul in forma de cerc si,
prinzindu-se de bra te, 10 hpesc capetele, formind ast-fel o camila.
Setul lor, care se numeste mum), ft pdzeste ca sa nu fie incalecati
de eel din banda adversarilor ; dacd muma reuseste a lovi din picior
pe oil-eine din banda adversä, bandele isi schimba rolurile, devenind
cdmild (pirustie saU coimara) cel din banda adversa.

57. Cu ficlorlu; cu fic'uriclu.

(Cu fecionil).
Totl jueatoriI sed in forma de cerc pe livadi (lurid° departati
unul de altul cu vre-o trel patru pasi. Dintr-o hainh se face un ficren.;
se fac, si eine ramine trebuesa vie in jurul Manor, cari sint asezati in
forma de cerc, ca sa prinza flcrorlu (copilul) pe care bdet.ii il arunca
dela unul la altul foarte repede si, dupa cum le vine lor mal bine,
la eel din stinp sail din dreapta lor.
Toti rid si fac haz mare cind aleargd alergatorul dupa 'icier si
nu-1 poate prinde. Nu-1 este permis a trece prin fata baetilor nici a
strabate cercul prin mijloc.
Daca alergatorul a reusit sa prinza ficiorul, acela in minile ca-
ruia 1-a prins, devine alergator, iar el 11 lea locul.

58. Cu castrulu 4)
Baetil, carl leaii parte la joc, se impartesc in doua bande, ca la
jocul: Pri un cider, si dupd aceasta se face, eine sh intre in castru.
Castrwse presupune o groapa mare, in care sa incapa top jucatorii
dintr-o banda si imprelurul carul castru se face o mica brazda cu o
peatra sail cu ajutorul unui lemn ascutit la via.
Gel cari se gasesc afard din pastru indata ce li-u clisird (a ince-
put jocul) lovesc cu rninile pe cel din castru pe corp si mint Nu e
permis a lovi cine-va pe cap si pintece.
Daca cel call sint in afar& de castru reusesc a scoate pe vre-unul
din castru afara, isi clail toti cite una si-1 libereaza in castru. Cel din
castru numal atunci vor putea sa scape si sa joace la rindul lor rolul
adversarilor, cind vor reusi sä introduca in castru pe unul din banda
contrarie.
Acest joc se joaca de baetiI marl, in virsta de 10-15 anl.
1) Cu pirustia se numepte la Arominif din jurul Bitoliel.
11 Cu camila-mproasta, se numepte la Xirolivade, Sella, Gramaticova, etc.
1) Cimeträ se numepte orl-ce bolta in forma celef formate de curcubeil .
4) Castru se numepte un loc intarit, tabara, meterez.

www.digibuc.ro
 106 JOCURILE COPILARErI ALE AROMINELOR

59. DO-a caprat); acri-macri'); Papadita3)

La jocul acesta pot Ina parte ori-citi heti. Un brtiat se pune jos
si se iice, ca e caprd. Un altul il pazeste de mineca dularnei. Inainte
de a incepe jocul in toata seriozitatea sa, bletit cel-lalti vor sa vaza,
daca carnea (adeca capra se consilera ca carne fripta, din care tre-
bue sa manince cei 1-alti Viet]) are sare; vederea de sare se face, Jo-
vind cu mina pe caprd insa incet. Toti cili 1-aii vazut de sare, se con-
sidera in nurnarul juctitorilorilor, si jocul incepe in toata seriozitatea.
Gel care pazeste se nume$te pipa' (popa). Pipdlu vine in jurul ca-
pre] si o pazeste de loviturile ce voesc sa-i dea jucatorii, terindu-se $i
pe sine tot de odata. Daca pipdlu love$te pe un jucator cu talpa pi-
ciorului sail cu mina (dupa cum s-ati invoit) pe haina, acesta Yea lo-
cul caprei, si capra devine pipet. Lovitura pe came, (pe mina sail fata)
nu se Yea in consideratie, pentru motivul ardtat la Juraminte : alcd'a
carni, beal sincli?D
Jocul mal poate fi si civald pri pipd (Mare pe popa) si in cazul
acesta, cind vre-unnia dintre jucatori ii vine bine, se arunca calare pe
popa, care nu trebue sa se strimbe spre a cadea calaretul (civala),
caci asà nu se prinde (nu se acala) §i atunci pipedu trebue sa stea a
rt It-lama de baiat pentru a doua oarii, si in cazul acesla il incaleca
*i mai bine, de oare-ce incaleca in 1iniste. Popa de$i incalecat conti-
nurt a pa?i, pina loveste pe rine- va si scapa.
Jocul mai este $i cu fedearea (cu .5ederea), adeca unul dintre WO,
daca a reusit sa se pule linga capra $i sa o apuce de haina, inainte
de a putea fi atins de popa cu piciorul sail cu mina (daca s-afi in-
voit asd) se gase$te de o cam data la adapost ; si cind popa se uita in
altit parte, el loveste una sau mai multe lovituri pe capra si se duce
in grab). Cind sede cine-va, popa le spune celor 1-alti baeti sa dea pe
cel Opt, ca nu le face nimic $i toti incep a-1 bate. Cel $ezut n-are
ce sa faca $i tace ; daca vede insa ca maninca multe, el se decide 5i
pleaca. Atunci pipdlu care II pazeste momentul plecarii, se repede si
de cele mai multe oil il atinge cu piciorul, si ast-fel atinsul devine capra.
Une-ori baetil reu5esc a desparti pe popa de capra si atunci il
bat cit vor, de oare-ce popa fara a tinea capra de mineca dulamei,
sau de haina copilului, chiar daca ar atinge pe cine-va cu piciorul,
nu se lea in consideratie.
Nu e permis a lovi de cit pe trup.
Pe alocurea capra se numeste prifteasa (preoteasa); tot aVa $i
preotul se numeste incurar pastor) sau hisap (macelar).
60. Lasit-spata
Acest Joe se joacrt de baeti mici, si doi cite doi de odata. Se in-
tore arnindot cu spatele *i se lipesc. Unul dintre ei, ast-fel stind, isi
aduce palmele celor doua mini la piept $i le tine tare lipite, pe cind
coatele ii es putin in afara spte spate, prin cati trece cel 1-alt cele
doua mini ale sale, pe call dupa aceasta le lipeste si dinsul pe piept.
Unul, A, se apleaca cu capul in spre wept, radicind pe tovarasul sau
pe spate 5i zice: lasa, lair eel 1-alt, B, spata. Dupa aceasta se radica
A 5i se apleaca B, care repeta acelew cuvinte, $i tot ast-fel continua
jocul, cind unul radicind pe cel 1-alt pe spate, cind aitul.
I Se mtrebuinteaza termenul acesta la Far§eroti.
1 In Maced nia (Vlaho-Clzsura, Gramosta, Bitolia etc).
3 In Epir.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREM ALE AROMtNILOR 107

61. Cu sch'inarOa la cur.

Baetii se fac, si cine rtimine se bagd, adech isi pune capul in
poala unui alt bAiat numit murna, care nu Yea parte activa la joc, si
se deterrnina un loc la oare-care departare dela munid, de obiceiu
vre-o 10-20 de pasi, care se nume$te semnu. Toti cei 1-alti btieti
vin de se aseaza la semnu. Pe cind cel bdgat sta aplecat cu capul in
poala mumei, unul din MOH de la sernnu, vine pe virful degetelor,
ca sa nu Men' sgornot, si-1 scleind cu degetul (atinge) la c..... Duna
asta tinindu-si respiratia, asteapta raspunsul, ce cel bdgat va da mu-
mei, care 1-a intrebat : cari easti? (cine este ?). Dann cel bagat ghi-
ceste, scapti, $i ghinitul il Yea local ; daca nu, este incalecat de cel de
care 1-a scleinat pina la semnu, de unde se intoarce Intr-un picior
si cu limba scoasa.
Jocul acesta distreaza foarte mult pe copii si eel' earl nu lag parte
la joe, rid si fac mult haz de cel bdgat, mai cu seama chid e incale-
cat si cind se Intoarce intr-un picior $i cu limba scoasa.
La Farserotii din Ticura, in muntil Mirihuva., jocul acesta se nu-
meste : Chtitavlaa, vlaa-th4 Se duce un baiat $i-1 trage de poala hainel
din dos pe cind cel bAgat sta cu ochh ascunsi in miinele «teteiD, asa
se numeste muma la dinsii ; apoi intr-o fuga revine la semnu, unde
sint insirati ce1-1-alti jucatori pe rind $i sta printre dinsii. Cel bdgat
vine la dinsii si intil le miroase milnele ; apol il miroase la gura,
haina, se uita la picloarele lor, la cine e mai aprins la fata $i in
sfirkiit se pronunta pentru unul dintre din,ii.
Dana nimere*te, 11 incaleca de la semn pina la «tetaD ; ear de
nu, el este incAlecat. In tot timpul cit dureaza ducerea $i intoarcerea
baeatulul, ca sa atinga pe cel bagat, cel 1-alti juctitori striga :
Cleita-vlaa, vlaaa-vlil !

62. Chisa cu paràdis111.

(Infernul cu paradisul)
Se Yea un lemn lung, cit o schloapa $i grog cit un deget si se
infige in pamint pe jumatate. El se numeste 7n6afe (bntrinti). Locul
ales pentru acest joy, trebue sa fie moale. Toti baetii citl ieah parte
la ion se aduna in jurul mócoei §i $ed jos. Unul dintre el numn'ra de
la mOcqe cite trel-patru palme spre fie-care baiat si inseamna depar-
tarea. Fie-care baiat isi are sula de lemn, pe care o infige la punctul
insemnat. Dupa aceasta se aduce o custurd (briceag), care sa fie In-
semnata pe o parte a lamei, avind sau o sgirietura, sag data cind s-a
fAcut, si pe partea cea-l-alta sa nu fie nimic insemnat. Parlea custu-
rel Insemnata se nume$te chisd (infern), cea neteda se nume$te para-
dis. Unul dintre bileti Yea custura in mina si, aruncind-o in sus, o
lasa sä caza. Dana cade cu partea chisd in sus, custura o lea un baiat
care urmeaza imediat dupti acel care arunca custura, $i care-$1 perde
dreptul de a mai arunca pinh sa-i vie rindul. Ca sa-i vie rindul tre
bue sh arunce toti ce1-1-alti Well% Cind custui a cade paradis, el o
prinde de la miner, *i o da in pamint cu virful lämii. Cita parte din
lama intra in pamint, cu atita acesta-$1 apropie sula de mone; $i la
r'n$1 mai arunca custura, si daca cade paradis, face tot ca mai sus,
mai arunca pina cade chisel-, cind custura trece la cel-l-alt. A$A se
continua jocul pina ce toti, afara de unul, 0-au apropiat sulili de
mOcqe. Acela care a limas; mai arunca de trei pri custura *i daca in

www.digibuc.ro
 108 JOCURILE COPILARErI ALE AROMNILOR

trei aruncaturi n-a reusit sä aduca sula sa pina la moa?e, toate su-
lili celor-lalti baeiti se infig in pamint, lasindu-se:afara numal a mica
parte spre a putea li prinsa. Cel ramas trebue sa le scoata cu dintii,
pe cind cei-l-alti ill tachineaza prin euvintele tor cele muwatoare.

63. Cu s tilili.
Se alege un loc mai moale, unde cutitul sa intre cu inlesnire
In pamint.
Apoi juciitorii se aranjaza ca la jocul de mai sus $i se aduce
un cutit cu virful ascutit sail o furculita. Fie care jucator pe rind
arunca cutitul sail furculita in parnint Se cere ca pe rind sa reu-
sascil
., a infige cutitul In primint cel putin trei ori. Daca nu reu$e$te,
il arunca cel care urmeaza dupa dinsul.
Aruncarea cutitului se face in felurile urmatoare:
Fie-care jucator se cere, ca sa infiga cutitul de trei or! In pamint
apucindu-1 de la miner $i infigind virtul direct in pamint. Cine a
facut aceste trei infigeri, face alte trei, apucind cutitul de miner $i
infingindu-1 in pamint, dupa ce cutitul se intoarce odata in ju-
rul sail in vint.
Reu$ind $i la aceasta, a$aza cutitul pe palma mine! $i apolcauta
sa-1 infiga in pamint.
Tot asa urmeaza o multime de alte moduli de a infige cutitul
in pamint, ceea ce reclama oare-care dibacie.
Cine ramine in urma, se cere sa scoata en dintii un tepu$, care
a fost batut cu cutitul in pamint de fie-care jucator cite trel ori.
Dach sint jucatori multi tepusul se infige tot in pamint, ramiind o
mica parte afarri, de care cel ramas trebuie sa apuce cu dintil.

64. Dare a drimbal A.

(Scrihciob).
Se infige In pamint un par de marimea taliel copiilor car! iail
parte la joc. Une-ori parul e ceva mai mic. Dupa ce se ascute putin
la virf, se aduce o prajina mare (grendet), mijlocul careia este pe ju-
matate gaurit, $i se pune cu partea semi-gaurita pe virful parului.
La cele doua capete ale prajinei, care se nume$te drimbald, se pun
doi baeti, $i prin vintul ce-$I dau fie care pe rind, drimbala, cind se
radica in sus, cind se lasa in jos, radicind $i scoborind ast-fel pe rind
pe cei dol copii, car! se clail a drimbald. Cind e sa se dea jos cei dol
copii, ca sa nu caza vre-unul dintre ei prin dezechilibrarea drimbalei,
cind unul in momentul ce se gase$te jos ar pärasi-o, CO l-alti juca-
tor! se raped la par si opresc drimbala.
Pe la comunele romine$ti de la Pind, jocul acesta este foarte res-
pindit $i se joaca numai vara ; drimbala se face de pin tinar de obi-
ceiu $i gaurirea ei se face prin ajutorul carbunilor.
La Ohrida, Lunca, drimbala, se nume$te virticonigt.

65. C u tibaclu
Jocul acesta se joaca numai intre doi baeti. Dupa ce se fac, eine
ramine prezinta celui-l-alt mina in forma de pumn; eel-I-aft se preface
ca lea tibdc din pumnul intiiulul i dupa aceasta se preface ca-1 trage
pe nas §i cind 11 vine la socoteala love$te cu mina pe pumnul bagat.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMiNILOR. 109

Acesta, orl de cite ori simte, ca va fi lovit, 1$1 trag mina, $i daca nu
e lovit, scapa $i cel-lalt baga pumnul sail : vinde tibdc, cum se mai zice.
Cind e sä iea tibdc din pumn, jucatorul, dupa ce loveste intr-o
parte $i alta pumnul, ca $i cum ar lovi pe o cutie adevarata $i plina
cu tabac, II lntreaba : de unde i-a adus, cum il vinde, ba cd-i seump
nu-i cam vine hi socoteald, ba cd tabacul adus din cutare loca-
litate este mai bun etc., $i cind ii loveste tare pe pumn, ii tachineaza :
e I frate n-ai sd te plingi, cd nu-tI pldtesc bine etc., $i alte multe de astea.
66. Cu scoaterea carne.
La Pind se obicinueste, ca adunindu-se flacaii in cddur (misuhôri)
1), unde se aduce de vinzare $i carne cruda saiX fripta In teal* se
prind, cine poate sa tale o bucata oare-care de came, picior, coaste,
cap, etc., intr-un numar oare-care de lovituri, dupa Invoialti. Operatia
aceasta se numeste : scoatere carne. Se fac prinsori pentru aceasta, $i
daca nu reuse$te cine se angajaza sá scoatd carnea, pierde prinsoarea.
Prinsorile sint de obiceiii, carne friptcl, yin, cite o cinste la cei
cari ieail parte la prinsoare, etc.
Cu carnea cind s-a facut prinsoarea, se string eel cari prins,
o frig, mai cumpara ceva yin $i apol petrec, cintind $i jucind.
Modul acesta de a se juca se face printre barbati. l3aetilor nu le
este permis.
67. Tu guva cu adunarAa.
(In gaura cu adunarea).
Fetele obicinuesc a juch si ele cu simburi de ro$cove numite :
On(ift, etc. Pentru aceasta se face o gaurà cit o nuch de mare $i duph
aceasta, dela oare-care departare de acolo, se due de arunca, in gaura
cu (intift, etc. Fie-care cauta, sa arunce i/t2Cifa, sa In gaura, saü cit
se poate mai aproape de gaura. eine a putut arund. (intifa in gaura
sail mai aproape de gaura decit cele-lalte, acea are dreptul sa adune.
Adunarea se face ast-fel : cu unghia policarulul mita sa pue in
gaura toate intifi1e. Pentru fie-care tintifd are dreptul sa o adune in
gaura din trei lovituri cu policarul. Dacri in trei lovituri n-a putut
sa o adune, fata a carei lintifd era mai aproape de gaura dupa acea
a primel tete, are dreptul sa adune. Aceasta aduna insa numal OOP,
pe earl nu le-a putut pune in gaura prima, a$A. cã lucrarea devine
mai lesnicioasa pentru dinsa.
Cine a putut sh adune toate tintifile in gaura, le sun cu gura,
$i cite scoate afar% din gaura dintr-o singura suflatura, le ci§tiga .
N-are dreptul sii sufle decit o singilra data, $i du pa dinsa va sufhl
acea care urmeaza in ordinea departarii fintifilor dela gaura. Aà se
continua, pinä ce ci$tiga toate tin(ifili.
De multe oil in loc de tin(ifi, joach cu gazeti (moneda falsä cu
Moue aurie), aspri, pircliti (paralute purtate de obiceifi la git), etc.
68. Tu guvA cu adunarAa diprisupr A.
Jocul acesta, pe care-I obicinuesc numal tetele, se joacA tot Ca $i
cel precedent, cu singura deosebire, Ca in loc de a aruncà de la oare-
1) Cbdur (Clisura, Gopipte, etc.) pi misultbri (grec.) inseamna mijlocul satuluf,
unue de ordinar e piata. Aci se string satenif pi stab de vorba. Ad se fac adunarile
pentru ort-ce privepte satul. Aci se fac vinzarile pi cumpararile pi se gasese toate ba-
caniile, magazinele, micelariile, i circiumele.

www.digibuc.ro
 I I0 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMiNILOR

care departare cu iintifihi sail cu cele-lalte obiecte cu earl joach, a-

runch chiar de pe deasupra gaurei, adeca 1,1 pun fetele minile in
can tin ttntifili deasupra gaurel, la oare-care inaltime, in mod per-
pendicular, $i de acolo, pe rind, lasä fie-care sa.' caza tintifa. Fata a
cärei intifci este mai aproape de gaura, adund cea intha. Dupd a-
ceasta urmeaza, cum am spus in jocul precedent.

69. Cu t ar a.
Fetele cele mid obicinuesc a se jucà pe gizeti, asprl, pircliti, etc.
cu jocul tara. Pentru aceasta se aduce nisip, $i dung ce fetele se fac,
eine rAmine, amestecA in nisipul cel subtire atitea gizeti, cite sint si
fetele, cite una de fie-care fatd, $i (WO aceasta face tura (nisipul
cel subtire) ast-fel amestecatà atitea tocuri 9 (grupuri) cite fete sint.
Apol spune fetelor sA si aleaga fie-care cite un toc (grup), ramiind
ca dinsa sä Yea tocul eel din urma ce-I vor lag'. fetele. Fie-care fath
dupa aceasta i$1 dezvele$te grupul sail si cistiga cite gizeti s-or afift
intr-insul. De sigur cii se intimpla de mulle ori ca intr-un grup sa
fie una sau mai multe, $i Intr-altul de loc.

70. D e-a e s 1.
Jocul se joacä numai de fete $i anume de trel perechi.
Dona perechi A si B se pun fata in fatia la o distanta de vre-o
20-30 pasi, cite odata $i mai mult, a trela pereche C se pune la mij-
locul distantei dintre cele doua perechi $i a$teapta, uitindu-se una
catre o pereche, alta cAtre cea-laltä, ca acestea sä easà.
EOrea se fare ast-fel :
In strigatul de indemnare: dê-a e(, cele cloud perechl extreme
A $i B, se desparta fie-care de tovara$a sa $i cauta sA dea min5 re.-
ciproc, adica, fie-care din cele dou'd fete din perechea A cauta sä se
intilneasca cu una din fetele perechei B, call urnitiresc acelas lucru.
Cele din mijloc cauta sa prinzd pe on-care din cele patru fete,
inainte ca acestea sa ajunga la semn.
Daca una din fetele, cari compun perechile A $i B, este prinsd
de una din cele din mijloc, cea, care a prins-o, scapä din mijloc de
rolul nefavorabil de a prinde si-1 lea cea prinsa.
Jn momentul, cincl perechile A $i B pornesc de la semnele lor,
ca sg dea minh intre ele, strigä fie-care, chtre cea care la care se in-
drepteazà, in gura mare :
De a el hal da e$Y,
de aqi, hal da e$Y,
pe cind cele din mijloc :
acat-u, prinde-o
acapu, prinde-o.
Jocul il joacd fete mai marl si niveste in locurile unde se string
femeile Duminica, ca sa petreaca i unde barbatil nu sint admi$1.
Azistentele ail ocaziunea sa vaza eine este mai vioae, indemi-
naticii $i srmatoasa cu aceastä ocaziune.
1) Tocurile se mai numesc §i surati.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETI ALE AROMINILOR iII

Se intimpla une-ori ca o fata sa fie ceruta de nevasta fiind-ca

I-a parut eI la joc, ca fata e buna pentru casa el.
Jocul se joaca lama si, dupa nume, pare a fi grecesc, de a qi
find o derivatiune poporana din ngr. Ta n, care insemneaza cele vase
(fete, jucatoare).
71. A p ri n d i-n' t6ara.
Se joach numal de 5 fete, patru se pun in forma patrata in de-
partare de 15--20 de pas1 de la una pina la alta, lar a cincea, cu un
bat in mina, vine in jurul lor sag sta in mijlocul fetelor si intreabil,
prezintind betisorul :
Aprindi-W &t,ret / aprinde ceara mea.
Du-ti ma nclo, du- te mai incolo,
sag: da-ti la vilina-nr sag : du-te la vicina mea,
il raspunde fie-care fatä.
Cind cele patru fete socotesc oportun, isY schimba locul, cautind
fie-care sa ocupe locul vecinei sale.
Tot acelas lucru cauta sh-1 faca si a cincea si daca reuseste, cine
ramine fara loc, alearga cu tectra=ceara, luminarea.
Jocul continua pina cind fetele nu mai vor sa joace. Se joaca
atit de fetele mid cit si de cele mall.
72. Angh'ilu si draclu').
Se aduna fetele toate in picioare si se orinduesc in forma de
cerc, una linga alta. Una dintre ele se face mama si le intreaba :
re ha, ce Yea fie-care.
Una spune, ca vrea o rochie, alta o floare, un fruct, cutare
porn, etc., etc.
Dupa ce toate ag ales cite ceva, se chiama ingerul, cinghilu,
care, irnpreuna cu dracul, a stat ascuns mai la o parte, ca sa nu auza
ce alege fie-care lath. El tine doua pietre in mina', pe cari le suntl,
clucuteage, tac-tac-tac, venind si apoi Ye intrebat de mama :
Mama : Call asunä ? eine suna ?
Ingerul : Io anghilu. Eg, ingerul.
Mama : Te cafti ? Ce canti ?
Ingerul : VoI na lilic'e Cant o floare.
Mama : Te Hee Ce floare.
Ingerul : (Mare). (Cutare).
si aci numeste el o floare oare-care.
Daca nici o fata n-a ales o ast-fel de floare, ingerul se duce si
vine dracul. i acesta vine tot ca ingerul sunind intil si vorbind ca
mai sus.
Daca nimereste sa numeasch un lucru ales de vre-o fata, fata
aceea se duce cu dracul si devine a Jul.
Dupa drac, vine earasi ingerul si tot asa se continua pina cind
toate fetele sint luate, unele dr' drac, altele de inger.
Duph ce s-ail impartit in doua tabere, incepe lupta intre drac
s,i Inger. Pentru aceasta toate fetele cari apartin ingerului, se prind de
haina de pe la spate una dupa alta, hind ingerul in frunte ; tot asa
1) Corn. de D-poara Tasa Beza, eleva in clasa I1I-a gimnaziala in Bitolia.

www.digibuc.ro
 t li JOCURILE COPILARII$TI ALE AROMNILOFt

fac ti cele-lalte cu dracul. Dracul se apuca de mlInile ingerului pi

trage.
Din cele clout& tabere trebule una sä lie maY puternica i orl de
cite oil reuseste sa trap in partea sa tabgla ceadalta, il lea o fata.
Asa continua. pina cind dracul sad ingerul ramine fara fete.
Ingerul sau dracul ramas, le apucat de toate fetele, pus la parnint,
si i se face o inmormintare inchipuita.
Pe cind mortul sta linistit, se duc fetele si-1 clupese, care de
unde poate, zicind :
Ai ti mcà tiernnilr
(A§a te maninca vIermil).
Mortul atuncl se scoala 0 le bate, daca le prinde.
Jocul se joaca si de baell mai micl.
Vezf Ispirescu op., cit., jocul : de-a fetele.

73. Cu funea; orb u-ghlani; cu ocrir ligátT.

(Cu funia) (orbu-Iani) (cu ochif legatf).

Agu tu fune 2)
Se aduce o fune (fringhie) ale are] extremitatI se leaga, si in-
tr-insa intr.& top jucAtorii. Se fac, i eine rAmine 10 leaga ochii si cautd
dupa aceasta sa prinda pe vre-un jucãtor i sh-1 recunoasca. Daca-1
recunoaste, el scapa si recunoscutul se leaga la ochi. Ochil se leaga
de obiceiti cu o batista.
Pe cind cel legat cauta sa prinza pe vre-unul dintre jucatorl,
cel-laltl ii ciupesc de brat, sad il trag de mineca, si t fac tel de fel
de sicane.
La Gopesl, dupa ce i s-ad legat ochil celul facia, cel-1a1t1 da
semnalul, ca poate sa prinza, prin cuvintele : Agu 1
Aeest joc e cunoscut in Rominia supt numele de «de-a baba
oarba) .$11 gasim la toate popoarele.
74. Da a oclir ligari.
Pentru jocul acesta se alege un loc plan, o livede, 0 se face un
cerc. Se fac Meta, carl joaci si eine ramine, se leaga la ochi.
Fie-care din cel-lalti bett alege un loc si lea in mina doua
pIetre, pe carl din limp in timp le cIocneste, ca si cel legat la ochi
szl le priceapa unde sint jucatoril, dupa sunetul pietrelor i sa-si in-
drepter pasil intr-acolo.
Niel un jucator nu poate sa se miste din locurile prinse la In-
ceput, dupa legarea lul orbu-ghiani, cum se numeste cel legat, afara
daca orbu-ghiani a dat peste unul din el si dupa ce 1-a pipit la cap,
nas, corp, dupa ce 1-a mirosit, si totust n-a nimerit cine este, acesta
are dreptul sä..0 schimbe locul cu un altul.
Jocul continua pina cind cel legat prinzind pe unul din juca-
torI, ghiceste 0 eine este el. In cazul acesta, cel ghicit se leaga la oclif.
Fie-care din jucatori, cum se vede, cã orbu-ghiani se apropie de
dinsul, inceteaza de a mai lovi cu pietrele, ear cei-lalti de earl orbu-
gl iani ebte departe, suna tare de tot, ca sa duca dupa
2) La Gopeff, Mulovi§te, Bit lia.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETI ALE AROMtNILOR 113

Cel prins, dupa ce s-a pronuntat orbu-ghiani, trebuie sh-$1 spuie

numele, ca orbu-ghiani sa recunoasca dupa vocea lui, daca a ghicit
sail nu.
Une-ori baetii ghiciti isi prefac vocea $i daca orbu-ghiani s-a in-
crezut, a ramas pacalit, continuind a El mai departe tot el cel legat. Ori
de cite ori n-are incredere in vocea prefacatoare, orbul gh ani are vole
sa se deslege la oda), ca sa se convinga, daca nu curn-va a ghicit.
I se leaga din nog ochii $i top jucatorii ii schimba eara$1 locul.
75. Pri &efl.
Baetii joaca jocul aceAa cu case de prune, cu migdale, nuci, etc.
Pentru areasta se lea un par (bat mic lung cit un deget $i subtire) $i
se infige putin in parnint. Alta data in loc de par se pune un cuiu. Pe
par sail cuiu (penurd) se pune jumalate din migdala, dupa ce i se
scoate simburele ; areasta se nurne$te. crefld (coaja), ca $i toate oasele,
nucile, migdalele, etc., stricate. Dela oare-care departare de acolo se
determina un loc, numit semnu ; dupd re bieth se fac cine sa ramile
la cefla, cei-lalti se duc i arunca dela semnu pri cefla, cu nuci, mig-
dale, etc., adeca cu ce joaca. Da obiceiu se arunca cu cite o singura
nuca pe data, si dacä aruncatorul nu love$te crefla aà ca sa cada
jos, nuca cu care a aruncat i-o ci$tiga cel care ade la crefla. A$à se
continua pina cind unul da crefla jos de pe par sail cum; in cazul
acesta el $ade la cefla, dupa ce i se da din partea fostului la c'eflet
doua nuci, migdale etc.
76. Cu arucarda ch.Tatra.
Jocul acesta este obicinuit de ba'eti ca $i de Mai $i de barbati
in zile de sarb5tori. Pentru aceasta se determing un loc, numit semnu,
de unde trebue sa arunce peatra.
Jocul e de doua feluri : cu boc sail taret loc. Fdrd loc se face
ast-fel : top jucatorii trebue sa arunce peatra dela semna fara sa-$1
dea vint. Cu /oc : top jucatorii se duc la oare-care departare dela
semnu, in partea opusa aceleia unde aiI sa arunce peatra, $i de acolo
dindu-$1 vint (luinda loc), adeca in iuteala mare, tinind peatra pe
mina dreapta $i radicata mai pre-sus de mar, ajung la sernnu §i de
aci o arunca cit pot mai departe.
Alta data, se convine de mai nainte, sa arunce peatra cu amin-
doll& minile.
Cine a putut sa arunce peatra mai departe dela semnu, acela se
declara invingator.
E de observat, ca une-ori, cind sint vre-o zece tined mai de a-
ceea$1 putere, 5i care mai de care ambitios sa arunce peatra mar de-
parte, lumea vine cu gramada sa aziste.
77. Alumtarda.
Baetii, de multe ori, spre a se $ti eine este cel mai voinic, se
beau la trinta doi cite dol i cine e trintit, e mai putin voinic decit
cel-lalt.
Trinteala (arcarea saü mai bine zdupunirea) se fare prin lupta,
alumtare, cu pledeca (chiadica) i fara pledeca.
De obiceid, cind baeth se bowl la trinta, se apuca sail de gulerul
dulamel sail de mijloc. Cind se apuca de mijloc, unul dintre el trece
8
www.digibuc.ro
 ff4 JOCURILE COPILARE§TI ALE AttOMiNILOA

una din minile sale pe la subtioara minel contraril a celui-lalt, lar a

doua mina o duce pe umdrul baiatului, 0 ast-fel 10 uneste cele douti
mini, la spatele adversarului, care face tot a$5.. Duph ce se apuch a$1.,
unul dintre baetil spectatorI da semnalul luptel (alumteirilrei) prin
cuvintele urmhtoare : ptift .1 l'-u clisim (ptiu, 1-o zisem) si bheth cauth
sh se trinteasch. Fie-care dintre et, dupa ce se Incepe lupta, are drept,
dach-i vine la socoteala, sa apuce pe adversarul sail cum poate mai
bine, mai cu seam& cind se invoesc dela inceput, ca sä se lupte cum
vor putea.
Spre a se considera, eh unul din bhetil carl se lupth a fost trintit,
trebue sh fie trintit pe spate, ast-fel ca plitarea sail cdasta (omoplatul)
sa atingh. parnintul. De aci se vede eh a rhmas $i zicatoarea cu care
se laudh de obicehl eel voinici, baeti, flacht sail barbati : nu-nr mincd'
cdasta lard putè (nu mi-a mincat (atins) coasta tarina niciodath).
Copiil eel mici trebue sa se lupte de trel oil', cad] ash este bine, spun
ei, de oare-ce dach nu se vor lupta de trel ort, ilr mined cirelni di la
or (ii mänineä cinil dela 01). Gine cade la a treia oara, acela este in-
vinsul si cel-lalt e voinicul (g'onili).

78. A valma; vilim à.

Jocul acesta se joach de obiceiil de flachI si bhrbati. Numele-I
provine de la vilmd (pastor de lepe, ierghelii). Se face in modul ur-
mätor :
Toti citi vor sh. Yea parte la acest joc se prind unul de altul de
dulanid de pe la spate, si dol mai glumeti se pun, unul la inceput
0 cel-lalt la fine. Cel dela inceput se considerá sthpinul (domnul)
Iepelor, cacl toll cel-lalt1 dela cel dela inceput pina la ultimul se con-
siderh ca lepe. Cel dela fine este vilimdlu (servitor al domnului).
Domnul pune diferite intrebärl vilimeilui i prin rhspunsurile
glumete ce $tie sh dea acesta, provoach risul publicului spectator.
Cite odath vilimdlu se &h. de Grec, $i in cazul acesta vorbeste stricat
romineste, ceea ce provoach $i mai mult risul in public. Mal cu haz
e insä, cind domnul se dà de Grec si servitorul (vilimalu) de flomin,
cad la intrebhrile ce-Y pune domnul, cind intrebarea nit-1 convine
vilimdlui, acesta se preface ca nu pricepe grece$te 0-1 vorbeste romi-
neste, ceea ce face sa se supere domnul, care alearga dupa vilimei cu
o veargd ca sh-1 bath si se intoarce cind intr-o parte, cind intr-alta,
0 rid oamenii de se prdphdesc de ris.
Jocul se face la sarbatori, dupd ce se terminh hora (corlu).
La baeti, intimplarea cea mai obicinuita a jocului este putinul
interes al servitorului pentru Yepele stapinului. Anume, sthpinul in-
treabh pe servitor cam in modul urmätor:
Dom. 01 vilma I
Vilm. (Indemnind Yepele sh meargh si prefecindu-se, ch nu aude),
zice : _hi, iii 1
(i aci urmeaza vre-o 1njuraturh la adresa stapinului si
mai ales la adresa stäpinel lui).
D. Nö-avcli vre ? N-auzi mai.
V. Tracli mOara nu pot s-avdu. Trage moara de nu se aude.
D. T6-ari ëapa lea di scl'Odpica. Din ce cauza schlopäteaza
[eapa ceea.
(In timpul acesta unul, dintre bäetil considerati iepe, schio-
päteaza).

www.digibuc.ro
 i6CIIII.ILE COPILARR§TI ALE AROMNILOR, ±Ig

V. Del $tiii io ? z-du si z-b6a apa De ! ce still ed ? s-a dus sa bea

$i u mi$ca' un bröatic. apa $i a mu$cat-e o broasca.
D-nul. (Se supara $i inarmat cu o varga se repede sa bata pe vilma,
care tot prins de coada iepelor, cauta sca pare in partea
opusä, de unde vine stapinul):
Cum bre! cine, tine va-n' Cum, cline, tu o sa-mi omorl
psuse$ti ') Mpili tuti l' toate iepele.
Dupà ce se lini$tesc, incepe ear stapinul.
D. Am atea bara, 1u Dar cea breaza, uncle Ieste.
Oasteu
V. Dusi s-pasca si u Enka un S-a dus sa. pasca $i a muscat-o
Oarpi di urOacri $-psusi un $arpe de ureche $i a murit.
Din nog se infurie stapinul $i din nog cauta sa-1 bata cu ver-
geaua. Servitorul se p5.ze$te, cit poate $i continua a indemrià lepele
sa mearga, injurindu-le de stapin $i stapina.
D. Am ch'alOa te P-o Dar pielea ce-i ai facut-o.
adrà$1.
V. 11-15 adrái Tuna a Am facut-o blana sotiei tale.
murari-tai
D. Cum bre, cine, Cum, dine, n-are sotia mea blana,
no-ari multari-m6a ca sa-i faci tu ?
Tuna, di-va-P adari
tini?
La fie-care raspuns stapinul cauta sa bata pe servitor.
D. Marli te-P li adr41 Ce i-aI facut picloarele ?
V. Li ded a murari-tal Le am dat sotiel tale sa faca OM.
s-faca plcIti
D. Pétali te li 1640 Potcoavele ce le ai facut.
Vil. Li ded a muPari- Le am dat sopei, tale, sa facã far-
tal s-faca lingh'eri, furil, cad n-are in ce minca.
Ca nO-ari tu te s-
mica.
D. Urecrili te li fëati$1 ? Urechele ce le al facut ?
V. Li ded a mul'ari-tal Le am dat soPel tale, sa faca lin-
s-faca linguri, s-avep gun, ca sa aveti cu ce minca.
cu le s-michtl.
Tot a$a continua stapinul a se interesa de soarta lepel moarte
si de fie-care parte a corpului sag. Raspunsurile une ono se deosibesv,
dupä cum cel care face pe vilmd ieste mai mult sau mai putin de$tept.
Dupa ce se isprave$te cu soartea iepei moarte, incepe cu alta.
La Rominii din Meglenia jocul acesta se nume$te : Cer.

79. Chcada Macad a.

Jocul se joaca de baeti sag de Meal. De obiceig se joacá la pe-
treceri. Se prind totl jucatorii de mina in forma de flora, si dupa ce
se pune in fruntea horei cel mal glumet ca sa-1 conduca, jocul se in-
cepe, cintind toP $i venind in jur. Cind se joaca de baep, se cinta
ast-fel :

1) Din ngr. 0.uf4) se intrebuinteaza pentru animalele ; numal oamenil mor.

www.digibuc.ro
 116 JOCURILE COPILARErI ALE AROMiNILOtt

aca da
MAca-da
i purd4i anapuda.
Gind se joaca de Meal, acestia improvizeaza diferite cintece, mai
mutt sau mal putin licentioase si la adresa celor urip de popor in
genere. Dupa ce se cinta de vre-o doua-trei oil, conducktorul (captu)
se opreste de odath si top il imiteaza. Acuma el, prezintind spre cen-
trul horel, cind piciorul drept, cind pe cel sting, la fie-care prezentare
de picioare care trebue sa fie imitata de top jucatorii, zice lute: an-
dreptul (dreptul picior), astingul (stingul sub. Int. picior). Pe cind
top fac aceasta miscare, caplu, numind cu vocea mai apasata si brusc,
care picior sa prezinte top spre centrul hone!, sail, daca crede el,
care picior sä fie pus calare pe cel-alt picior, el face contrariul de ce
spune spre a induce in eroare pe cei-lalti. Cine a facut contrariul de
ce a spus caplu, se pune in centrul horei. Dupa ce mai yin de douh-
trei on in jurul lui, cei-lalti se opresc de odata si captu, adresindu-se
lor, le zice :
la lb-041-yd s-ni vidém I (Ian largiti-va sa ne mindrim, lit. sa
ne vedem).
Ilora largindu-se, el continua:
Te s-ifibä aestu ? CP sa fie aceasta ? adicil cel din mijlocul
horel).
Naca-1 Vargar? Nu cum-va e Bulgara ?
Naca-1 Grec ? Nu cum-va e Grec ?
Naca-1 lup ? etc. Nu cum-va e lup ? etc. etc.
$i dupa ce-si exprima indoiala ast-fel, adaoga, Ca oare dupa cutare
parte a corpului seaman& a cutare, ba ca dupa cutare seamana a
cutare, etc.
k urma urmelor se pronunta definitiv pentru una din cite a spus,
si toti jucatoril il aprobà In gura mare :
Aqi tasti 1 ai ndreptu l (a*a este! ai dreptate I etc).
Caplu dupa ce a fost aprobat, ca a nemerit, $i dupa ce face cite-va
caraghiozlicun spre semn de satisfactie, sail i$i rasuce$te mustatile
sau se strirnba, cind intr-o parte, cind intr-alta spre publicul specta-
tor, mi$cind din sprincene si voind sa arate : ati vazut ce de$tept am
fost, etc. etc., se intoarce spre tovarasii sai $i le zice :
Te-li lipsga*te? (Ce-i lipse$te?) Ace.stia dati din umen si lasa sa
raspundá tot el, si dupa cum e grec sau vurgar sail lup sau ori-ce
alta vietuitoare sau lucru, capul gaseste de cuviinta, ca-I lipseste un
lucru si adresindu-se catre cei-lalti, le zice :
Lt-lu dam? (II dam ?) (lucrul ce-1 lipseste ad.) $i toti in gura
mare aproba : L-dam, l-deim! (II dam, il dam) si top apropiindu-se
de dinsul, ii dau lucrul trebuincios. Daca este lup, caplu zice sa-I go-
neasea de acolo $i top striga : Dila& lupe! (lluideo, lupule I).
Daca este grec, caplu zice, ea nu stie säracul sl vorbeasca bine
cutare limba $i top sint de parere sa-1 invete a vorbi si incep a de-
clamA diferite viersurl mai mult sail ma putin satirice, pe tonul stri-
cat cu care vorbeste Grecul limba straina ce e numita, $i ride publi-
cul de se prà padeste de ris.
Dupa aceasta continua caplu a prezintà iatasi picloarele, dupa
cum am artitat mai sus, si cine greseste, lea locul celui care sta in
mijlocul horei si care scapa. Daca nirneni nu gre$e$te, iard$1 continua

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARErI ALE AROMtNILOR 117

a veni in jurul celui din mijlocul horel $i iara$1 se repeta scena de

mai sus.
Jocul acesta esta foarte raspindit printre Arominl, precum i jo-
cul a vd/ma.
80. Cu tueinili.
(Cu taciunele)
[MOH, cind se string iarna in jurul focului, obicinuesc a juca,
cu tueinile (taclune). Unul dintre el lea din foc un taciune, care sa
alba flacare $i prezintindu-1 celui de linga dinsul ii zice :
: tim-tim-tim (Zi : tim-tim-tim).
Tim-tim-tim.
Tine s-ti bisim (Tine sä te ba$im).
zicind aceste euvinte, da acestuia taciunele $i-1 trage putin de
urechie. Acesta la rtndul sag prezinta taciunele la un altul, Cu care
se petrece aceea$1. scena, $i tot a$A, se continua, purtind tliciunele pe
rind la toti baetil, de la dreapta spre stinga $i vicevers. Acela la care
se stinge flacara taciunelul, e tras de ureche de top cel-lalti, $i jocul
continua mai departe, (lard ce se aprinde lara$1 tacrunele. Cel tras de
urechle, se crede, ca va trail mai putin ca top cel-lalti.
Jocul acesta prezinta asemanari cu jocul, care se practica in Oc-
cident sub numele : ((Petit bonhomme vit encore,1).
81. Cu v'iraclu2)
(Cu uliul)
Se prind bàeii unul dupg altul ea la jocul a vilma, i un baiat,
care-$1 insu$e$te prin consimtimintul celor-lalti calitatea de viretc
(ulig), alearga cind intr-o parte, cind intr-alta, ca sa prinza vre-un
baiat de la coada.
Totl baietii earl s-ag prins ca la jocul a vilmet afara de intiiul,
se presupune, c sunt pul, lar intilul se presupune a fi clocie (clo$c5.).
V iraclu, alergind, cind intr-o parte cind intr-alta, vede ca clocia
Ii sare totdeauna in fata $i i se opune strasnic, imitind cu vocea sa
strigatul ce adevarata closed II scoate, cind cineva voe$te sa-1 ra-
peascd vr-un pul saü cind vre un cine o ur mare$te sa o prinza. Atunci
el i se adreseaza i Ii zice :
Dd-n' foc (Da-mi foc)
Du-te la hWe mëa (Du-te la fiica mea),
IT raspunde closca, si scuipa imediat in ceva, presupunind, cà scuipa
intr-un pahar. V iraclu, dupà ce simuleaza, ca a capatat foc, se pune
larä$1 sä alerge dupa prinderea vre-unui put e Pcine dintre pul pune
mina il lea $1-1 duce intr-un anumit loc, de unde nu mai are vole sh
plece.A$A face el, pina reu$este sa lea toti puii de la closca, afara de unul.
Closca rämasa cu tin singur puig, se duce Intr-o parte, unde se
presupune, ca este si gradina ei, $i aci pune capul in poala pululul
sag, care o cauta la cap. In acest timp, Viraclu trtimite pe unul din
puil rapiti la clo$ca $i-1 spune sa-1 ceara cheile, cu care sh deschida
mama sa lada, ca sa scoata, hainele cele nol, de oare-ce vrea sa in-
o Mèlusine 1, 170; II, 429.
Comunicat de Gheorghe Cica, elev la liceul din Bitolia 1 i originar din Ca-
live (Sella).

www.digibuc.ro
 118 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMtNILOR

soare pe unul din copii. Closca, dindu-i un oare-care obiect presupus

ca chei, ii zice :
Du-te camanvTie (du-te mai curind).
Acesta in loc sh piece, pisch puiul dowel' de brat, de picior, etc.
si pulul Incepe sh strige : pal, OA, fia. Closca atunci se mlnie $i in-
furiath se repede asupra venitului care speriat pleach in grabh mare
la virdc, caruia ii spune cele tntimplate. Wiraelu trhmite pe altul
sa-1 cearä de asth datil ghetele cele noi, cu care sh mhrite pe o sord
a sa. Venind puml la clo$ch, se petrece aceeasi scenä ca si cii prece-
dentul. Scopul pentru care se trimet diferiti pui sub diferite pretexte,
este ca sh vadd dach pniul rhmas la closch e bine phzit sail nu. Intre
acestea closca se preface cii adoarme si indath ce aflä viraclu aceasta,
imediat trimite pe puii sai sh-i aduch si pe ultimul puiii ramas la
closed. Acestia luindu-I, duph ce se departeaza intru cit-va dela casa
clo,cei, incep sh strige: brum, brum.
Closca, rhmash farh nici un puiti, cauta In sus cauth in jos, strigh,
se vaetä, cheamd pe puiul shil, si duph ce vede ch nu vine, Yea o furch
cu un fus si se duce sh caute pe la vecini, nu cum-va s-o fi dus
p-acolo. In drum intilnindu-se cu eirdelu, ii spune :
Vrirece, virile, nu-re vidit0 sengurlu ameit hilTit?
(Uliule, uliule, nu vhzu.$1 unicul mea fia?)
Ti-1 viditi (11-1 vhzui).
lu fgate? (Uncle s-a dus ?)
Cum era? (Ce fel era puiul ?)
Aro's. (Rosu).
Calea rosi 16 (Calea rosie apuch).
Si closca, dupä ce cauth in partea arhtatä, se tntoarce iarhe la
etraclu si ii spune ch nu 1-a ghsit. riraclu ii arath alt drum, zicin-
du-i, cä p-aci trebne sa fi apucat. Duph ce closca cauth in cite-va
drumuri, pe care i le arath v iraclu, se intoarce $i ii zice :
V irde, virctc, seöate sill ved pvlii. (Uliule, uliule, scoate sh-ti
vhd puii).
riraclu se opune ; closea atunci ii trage una cu furca $i ii zice :
Sedate puli (scoate pun riraclu iardsi se opune si closca ii mai
trage una. Dach vede asa eiraclu n-are incotro $i il scoate pe toti,
afar% de puiul cautat de closch. Closca il observh mai intil la limbh,
apol la picioare, la aripi (mini) etc. «Mai lipse$te, zice ea. «Nu lip-
seste» rhspunse vriraclu, Ba ch lipse$te, ba eh nu lipse$te, closca in-
furiath mai trage una Viraclui.
Acesta de frich mai scoate ultimul pull $i zice:
la ve(11, nu-i a tetil (Ian vezi, nu-i al Mu).
Z-vidém (Sh vedem).
Si closca chutindu-I, dupd limbh, duph picioare, aripi, etc., il
cunoa$te, si luindu-1 cu sine pleach in graba mare, simulind a fi bu-
curoash. Ast-fel se terminä jocul.
82. C u purlu.
Intr-un loc $ede baba cu un puric $i pulnlu cafth in cap pe mu-
mh-sa ; ceva mai incolo sta grupul de fetele juctitoare in jurul mumei;
toate fetele sint considerate de pulr, pm.
Murna trämite o fata la baba cea cti un pulrit, ca sh-i cearä o
rochie, fustani, cu care sh mArite o fath. Fata pulrit vine 0-1 cere :

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMtNILOR I 19

N1 disi mumea si-n' dal Iml zise mama mea sa-mi

[na fustani, trasmiritam sor-m6a.
Cindu dada-ta mica, et-
nile atel friptul, an9a nu-n' dided;
fudi $i surpi-te de-atia.
dal o rochie, ca sa maritam
[pc sora-mea.
Cind mama-ta minca ciinele
cel fript, mie nu-mi da ; fugi $i
carg-te de aci.

Fata se duce $i muma tramite alt puPti, care, venind la baba.,

zice :

In' (psi mu-m6a si-n' dal Imi zise marna-mea sa-mi

fluriile, ca va mirta'm sor-mea.
Cindu dada-ta mica ci-
nile atél friptu, atha nu-n' dided,
fucli $i arupi-t-u (16-atia.
dal galbenil, cad vom marita pe
sora mea.
Cind mama-ta minca cii-
nele cel fript, mie nu-mI da, fugl
$i rupe-ti (gitul) de aci.

Aceasta se duce de asemenea $i vine alta, care capata un rtis-

puns identic.
Apol vine fie-care puff' si cere cite-eeva, pina ce zestrea fetel de
mgritat leste aproape terminata. Daca vede muma cä nicl una nu
cal:1MA ceva, se duce in persoana, urmata de toate fetele, ca sa ceara
mach'iduntq marar, fiind-ca-I trebuie pentru bueate :

Si-n' dal nä Ifarn di ma- Sa-mi dal nitel marar

ch9dunis zbigam tu micari. sa bag in mincare.
Tini cPaëa $-Pa din gra- Tine cheea $i Iea din gra-
ding.. dina.
zice baba de frica, cind o vede venind cu a$a alaiii dupa dinsa.

Mama prefacind, ea merge-n grading, se intoarce in dosul baba

Pulul babel II' zice atunci :

Ncl9di mama ocriP, $i cir- Inchide mama ochil $i scri$-

tinéd-P dintir, ca P-u Mame ami- ne$te dintil, caci II leste foame
ralui. imparatului.

Baba auzind una ca asta, se culca $i se preface ca doarme. In

timpul acesta i se fura pulnlu de &ere mama cu pul' multi, care-
lasa un puifi din al sal.
Dormind, babel i se face sete, $i cere aph sä bea. Pulul II da
apa (presupuqa) uparitã. Baba bea $i se upareste, ceea ce o face sa
tresara din somn. De aci, intelege, Ca pulul acela nu poate fi al el.
Pentru aceasta II gone$te cu o varga $i apol se pune sa caute
pe al sail.
Vine la mama cu pui multi $i intreaba :

Nu-n' vicliit vol puPlu ? Nu-mi vazurati puiul ?

Te turlii era ? Ce fel era ?

www.digibuc.ro
 120 JUCURILE COPILARE5TI ALE AROMINILOR

Aró$ i Ro$ 1
Aro$a calf lo. Rosa cale apuca.
Baba il cauta pe calea rose $1 nu-1 gase$te ; se intoarce indarat
$1 se roaga eara$J.
Nu-n' viclat voi puriu ? Nu-mi vazurati, puiul?
Cum ëara ? Cum era ?
Ve'ardi. Verde.
Veardëa cali lo. Verdea cale apuca.
Dupa ce tot alearga mihnita baba' pe tot felul de chi galbene.
negre etc., se reintoarce $i-i zice mamel cu pui multi :
S-1116-a16.$1 s-ti ved puri. SA ma la$1 sa-ti \rad pull
Im vëadi-P. Tim, vezi-1.

Se duce baba $i se uitä la miinele, picioarele, limba puilor etc.,

apol ii miroseVe pe la haine $i zice :
Ae$ti nu-s amei ! A$tia nu-s al mei.
Dar cind ajunge la al sail, exclama plina de bucurie :
Aestu-i, aestu-I 1 Acesta-i, acesta-11

Dupa oare-care simulatie de lupta intre baba ,$i muma, in care

fie-care sustine, una ca-1 apartine, alta cä nu, baba invinge pe muma,
dupa ce-i omoara toti pul, ',$i recapata apol puiul, $i se duce acasa.
Aci dinsa-1 intreabh :
Iu n' erai, lai purlu a met' ? Unde-mi ierai, pulul metI ?
La teta La matusa.
Te-ti deadi s-rniti ? Ce ti-a dat sa maninci ?
Cireasi Cire$e
Anla te-n' adusi$1 ? Mie ce-mi aduse$i.
Tiva. Nimic
Arm Ova., surpa.te de' aM. Daca nimic, cara-te de aci.
i luind un bat il bate 0-1 gone$te de acasa. Se duce apol la
muma, care sta aläturi de pui, rasturnata, ca $i cum ar fi intr-ade-
var moarta, se preface ca o plinge, ii pune la cap batul, curn ar pune
o lumanare aprinsä $1 cautind pe fie-care pulii mort supt limba, il
apucä de urechie $i-i da drumul in raiii, zicind:
(Du-ti tu paradis, tu zahari q-tu licLi.v
Traducere.Du-ti in paradis, in zahar $i in flori.
Cind sa se duca, se scoala murna din groapa $i apucind batul
11 trage cloud babel $i ast-fel se sfir$e$te jocul ').
1) comunicat de d-para Tasa Beza, eleva in clasa III-a gimnaziala in Bitolia.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARErI ALE AROMINILOR I21

83. LunA söare.

Muminnli dak mind, ca la jocul «pri un cnicror» $i se fac cloud
bande A, B. Fie-care bandä isi are o mumd $i toti WO se prind de
dupa haina murnitei, mamei lor.
Se trage o linie orizontald $i cele cloud mumi venind fata In
fatd pe linia orizontald, numitä semnu, se apucd de mini.
Toti eel apucati in urma mumilor unul de altul de dupd haind,
trag cu putere, cercind sd tragd peste semn pe murna cea-lalta cu
sail fail vre-unul din tovardsh mumi'lei.
In acest caz, cel din urmä din banda trash' peste semn se des-
prinde $i se prinde la banda invingatoare. Apoi incepe lupta eard$1.
A$a se face pind ce toti dintr-o bandd tree in banda cea-laltd $i
rdrnine o mumd, singurd Para nici un jucdtor.
Aceasta, asemenea unel clo$ce, care i$1 pierde puii, aleargd in-
coace $i incolo sd--1 gäseascd si cind vine pe lingd clo$ca cu pub, a-
ceasta-i tale drumul, opunindu-i-se cu o vargd $1 intrebind-o.
Te tut cafti pri la noi?
(ce tot cauti pe la nob ?)
Puri caftu, am le vol.
(puii cant, da ce sd vreag).
si se repede sa-0 rdpeasch vre-un puig, pe cind mama cu o vargd
vi/d) o arde una $i toatä coada el de pub se dä in partea opusd, pdzin-
du-se sd nu fie rdpiti.
Jocul se sfir$e$te cind mama reu$este incetul cu incetui sä a-
tingd rind pe rind cite un pul, care devine al sail $i apol, cind $1-a
irnplinit numdrul de pulil ce a avut, reincepe jocul, insd se dd mind
din nog, ca sa nu fie mumile cu aceea.A tovard$1.
Jocul se nume$te lund-soare pentru-cd in darea mind muminnli
se servesc numai de lund $i de soare.
Inceputul acestul joc variazd din localitate in localitate. In Epir
de pildà incepe a$a :
Cele cloud mumi se prind de mind $i std una in fata celel-lalte.
Apoi cel-lalti copil in cor cintind un cintec oare-care, pe cind sfir-
$e5te, se opresc in fata mumilor $i le intreabh, dacd e permish tre-
cerea. Li se riispunde, ch da si toti tree, gall de ultimul, care este
oprit cu de asila, apoi ie intrebat, ca sd nu auzil nimeni, ce Yea, lund
sail soare. Dupa cum ceea ce lea bdeatul apartine unei mumi sail
alteia, el se prinie de haina din dos la una sail la alta. Tot a$a se
face pind cind toti Meth sint distribuiti intre cele doud mumi, insd
in mod neegal, ceea ce u$ureazd lupta dintre mumi, cea cu mai multi
partizani invingind mai in totdauna.
Jocul se mai nume$te punti, sag hani, mumele prinse, prezintind
puntea pe unde tree eel libeii $i hani, unde unul trebule sd se opreascd.

CU SFURLA
(sfirleazo
Jocurile cu sfurla se fac vara. Sint mai multe felurl de sfurle:
c'icricOanre, care se face de lemn dela cicric $i care tale, face, (se in-
toarce in jur) mai bine de cit toate si doarme in facere, adicd ti se
pare cd nu se invirte$te pared de toe; eadir4e, pixar4e de eadire sail
pixare (edere), cari pe ling ca fac bine, mai ag avantajul de a fi Ma-

www.digibuc.ro
 122 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMNILOR

tacabile loviturilor ce primesc in jocurile carl urmeaza ; pirnir4e fa-

cute de parnare, un fel de arbust tare, acestea shit tarT, dar nu fac
bine si mult, pentru aceea se obicinuesc mai mult Ia jocul analtu,
unde nu se cere sä facd mult sfurla.
In ce prive$te forma lor, ele slut de mai multe feluri : gurguri-
tdase (rotunde) ; spirlungdase (lungarete) ; cucurate (cu cucuPil.
Vezi fig.); dardare se numesc acelea, earl cind se intorc in Jur, nu
stair intr-un loc, ci se misca si fac zgomot. Sint unele
insä cari fac zgomot, dar cari cu toate acestea fac Cuculiu.
bine, si copiii earl vor sh alba ast-fel de sfurle, le gdu-
resc prin mijloc. Acestea se numesc : zvinginoase.
Toate sfurlele trebue sa alba cite un su/ de fer pe
care se invirteste foara, numitä sfurnóschil, si in ju-
rul caruia se invirteste sfurla. Sfurlele mai pot fi adu-
nate (invirtite cu sfurndschilul) si dela cucuril. Cu-
culnlu tot-deauna e de lemn $i se face odata cu sfurla.
Sulul se face din cuiü, pe care il pun Met] safl Ti-
ganii, cari lucreaza ferul.
Sfurlele si le fac copil insisi ; sint insa $i sfurle Sul.
cumparate, dar acestea sint mai proaste.
La grecil vechl, sfurlele dupà numirile, pe cari le a veail, ne lasa
sa intelegem ea se obicinuiai foarte mult. Ast -fel ele se nume,.6 :
iistiple GTO/430c CSTpo[30,o p3143w, wiww.
La Romini sfurla se nume$te : sfirleazal)

84. Analtu; Pri sfurlä.

Se face mai intil un cerc mic, avind o raza de cinci centimetre
care se numeste simnic. Toti baetii, cari voesc sa joace, trebue sa
aibd fie-care sfurla sa, cu care arunca sh dea in simnic. Ori-cine nu
poate sa nimereasca la intila dare in simnic, mai are dreptul sa mai
dea inca de douri ori, pina la trel. Dach top baetil aü dat in simnic
in una din cele trel aruncaturi, mai incep sa dea din noil pina ce
unul nu va nimeri. Daca insa sin t mai multi cari dat in simnlc
in cele trel aruncaturi $i o parte dintre din$ii aü dat, ace$tia nu mai
arunca, si ramine ca cel ce dat sa incerce din noil, pina cind
toti vor da, afara de until singur.
Acela care ramine, pune sfurla jos $i cei-lalti, pe rind, cauta sa
o loveasca $i sa-1 faca zvunc/i, (aiurea zocuri, gauri facute prin sulul
de fer al sfurlei pe sfurla cui-va), insa loviturile sa fie analtu saü pri
nisei (inalt, pe dinsa) adeca in momentul cind se arunca sfurla $i nu
dupa ce cade jos: sfurla pusd sa fie lovita mal intuiii de sfurla juca-
torului $i pe urrna aceasta sa cada pe parnint ; cind cade la parnint
$i apoi atinge sfurla bigatd, nu se prinde ast-fel de 1ovitur5, de oare-
ce se zice : mica tara, a mincat pamint.
Gine nu o poate lovi, pune pe a sa, i cel beigat i$i lea sfurla
de jos $1. da la rindul saiX. Ash se continua jocul ma departe.
Dach cel care dei cu sfurla sa pe cea beigata si lovind-o nu-i mai
face de loc sfurla, (adica nu vine in jur), se zice, cä sfurla aceasta

1) P. Ispirescu, op. cit. p. .1o.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMNILOR I 23

41 (a e$it) scufus, si se procedeaza ca $i in cazul cind n-ar fi lovit-o

de loc, adica cadi $i e bagatd.
Daca sfurla face (se intoarce in jurul sail), insä zbirniind, se zice,
ea z-duti, dirdard, $i lovitura se prinde.

85. Cu simniclu; Cu trdatira semnuluI.

Ca si in jocul precedent, dup5 ce se da in simnic, acela care
ramine pune sfurla jos, $i cei-lalti cauta sa o loveasca, atit analtu,
ca in jocul precedent, cit si cu mituri, in directia until loc numit
semnu si care este departat de locul unde s-a pus sfurla cu vre-o
10-20 de past
Mituli se numeste lovirea ce se face sfurlei bagate, nu In mo-
mentul cind arunca cine-va cu sfurla, ci dupa ce aceasta, cazind
jos, stapinul sAfi, pe cind dinsa se intoarce Inca In jur (fati,), o pri-
meste in palma sa intinsä $i, dupa ce-I da oare-care vinf, loveste sfurla
b5gata in directia in care trebue sa fie dusd, spre a trece semnul.
Chid cine-va face o astfel de lovitura, se zice ca lita mitura,
sail numal hi (a luat mitulTil, a luat). Duna ce Yea cine-va mitul a, tre-
bue, ca sfurla sh facd. Daca cine-va nll reu$e$te sä loveasca sfurla
beigata, analtu sail sa lea mitura, sail ea' lovind-o orl luind mituNi
sfurla sa nu fag, trebue atunci sa pule sfurla in locul celul bdgat,
care la rindul sail scApind de jos, continua a jucA in rindul celuI care
cdViz, cad fie-care jucator da pe rind la acest Joe. Aceasta e pretinde
cel care a beigat sfurla, fiind-ca alt-fel ar juch numai ceI cu sfurle
bune, carI ar duce sfurla bigatd cu u$urinta la semnu $i n-ar cadea
prin modul acesta nimeni altul. PIna sa ajunga la semnu de multe
or! se schimba maY multe sfurle.
Cind sfurla cui-va a trecut de semnu, unul dintre jucatori o
Yea $i o pune intr-un loc bine netezit, $i ca fie-care juchtor trebue
sa dea de trel orI pe rind analtu sail cu mitulni pe sfurla bigatd. Acest
fapt se zice : S-lra aradd (s5. Yea rindul). Dach cine-va nu poate sh dea,
cel beigat seapti si jucatorii trebue sh Yea aradd de trei ori pe sfurla
celui ce n-a putut sci dea. Dacd tori baetil reupsc sa lea aradd de
&el oil, fie-care dintre dinsii (Id cite trel zvuncli pe sfurla bigatd, $i jo-
cul reincepe, punindu-se tot sfurla avvunclitet (data cu zocuri).
Une-ori o ast-fel de sfurla nu maY Ye buna de nimic, intr-o ast-
fel de stare 1-o tac juchtoril.

86. Cu bisarea.
Jocul acesta consta in a luà mituri. numal. Cine, aruncind cu
sfurla, n-a lovit pe sfurla bigata analtu $1 n-a putut sä lea nici mitura,
trebue sa puie jos sfurla sa $i cel bigat scapa.
Bifarea (shrutarea) se numeste, cind se arunca sfurla pe pamint
$i pe cind inca fati, (se intoarce), vine in contact cu sfurla bigata-
mpadi; aceasta bifari nu se prinde, adich cu aceasta jucatorul nu-$1
trece rindul, ci trebue, dacä n-a lovit analtu O. Yea mitulia. Bilarea
nu se prinde $i la jocul precedent.
Sint baeti, cart ail maestria sa Yea sfurla pe unghia degetului
fara ca dinsa sa inceteze de 4 se intoarce. Ace$tia se consider& printre
CO d-intil jucatorl.

www.digibuc.ro
 124 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMNILOR

87. A sOirluI; T-a soir a.

Jocul a sóirlut cu sfurla se face precum urmeazh :
Se impartesc Vieth in douh bande, ca la jocul Pri un eicrtir.
Duph aceasta se fac, cine sh intre
in soir. Banda, care riimine intrà in
soir, adech pune sfurlele tuturor ju-
chtorilor din cari se compune in soir,
$icel din banda.. adversh trebue sh
dea 'asupra lor, si cauth sh scoath cel
putin pe una afarà din soir. Se dh
tot-deauna de pe soir, sail cui II
place, poate sh dea $i afarä din soir,
insä nini o data nu i se permite a da
din soir.
Dach toti din bandii ail dat $i
n-ail scos nici o sfurlh din soir, banda
aceasta cadi (cade) si trebue sh intre
in soir, adech sh puie toate sfurlele ju-
chtorilor cari fac parte din bandh in soir, si fostir.in7soir es afarà
adeca joacd rolul adversarilor lor.
Dacä unul chiar dintre cei carl mimed din afard scoate cel putin
o sfurlä din soir, se string iarasi sfurlele in soir si toti dail inch cite
odath. Dach iarhsi unul dintre el scoate o sfurla afrah din soir, iarh$1
se strirg sfurlele In mijlocul soirului $i larh$1' mai daft toti.
Dad, vre-unul din cei cari jou:I din afard loveste sfurlele färà a
putea sa scoath pe vre-una afarh, ci numai le rareste in soir, sfurlele
nu se string la mijloc, ci SP lash a$A rärite, si juchtorii trebue sh le
loveasch de acolo unde sint, ceea ce e mai dificil pentru juchtori, de
oare-ce cind toate sfurlele sint strinse la un loc, se pot lovi mai usor,
$i din toate cel putin una poate esi din soir afarh. Rolurile bandelor
se schimbh cind, dind top din bandä, nu scot nici o sturla. Soirul
se mai nume$te pe alocurea tricol qi tercPu.

CU FICIL U
Jocurile cu Plu se fac in tot-d-auna intr-un loc neted si deschis.
Se joaca $i in Rominia 1). Fetele nu jiiich nici-odata ast-fel de jocuri.
AsrndVile se fac de obiceiu netede $i pe la margini rotunde, fiind ch
se prind mai lesnicios ast-fel $i cind se cla cu ele, alunech mai bine.
Ficnlu sag fiflu, cum se mai zice, se face dintr-o peaträ rotunda
in forma unul glob.

88. Cu fic'lu; Cu fiflu

Se alege pentru acest joc un loc neted. La joc nu pot luA, parte
decit cel mult eine' WO, cam cu mai multi devine cornplicat. Fie-
care bhiat isi are si peatra sa netedh, care se nume$te asmadd 2). Se
pune o peaträ mica si rotunda pe phrnint, numith lieft sail flf. La o
depärtare de 10 sail '20 de picioare de la ficiii se face o gaura $i i se
dii numele de semnu.
1) P. Ispirescu op. cit. p. 46: jocu/ de-a puiul.
2) Asmada se mai numepte pe alocurea amad4 pi mad4.

www.digibuc.ro
 JOCtittILE COPILAREVII ALE AROMNIL01t t ds

Top citi se joacd, se fac, cine set acatet loc la semnu mai inainte.
Facerea se face ast-fel : Unul dintre el lea toate asmdclile in mina si,
punindu-le una peste alta, le rostogoleste inaintea tut. A. cul asmada
se duce mai departe, acela cicala (ocupa) loc la semnu mai intil. Dupd
dinsul va urmh acela a cdrui asmadd e mai departe duph aceea a
intilului, si tot asa urrneaza si cel-laltl. Si acald loc la semnu inseamnä,
ca fie-care sd arunce asinada sa de la ficzti la semn, cit se poate mal
aproape.
Dupd ce toti aruncarh la semn, a cifi asmadd este mai aproape
de dinsul, acela dd intii ul, adecd cu asmada sa loveste mai intil asmada
fie-cdrui jucdtor, nurnarind la fie-care loviturd, una cind loveste pe
intim, doud lovind pe a doua etc. Duph aceasta trage de acolo ca sa
loveased ficiul, si dacti-1 nimereste, nun-M.6 cite picoare incap din locul
unde a tost ficita pind unde s-a dus, socotind si loviturile de pe asmd(li.
Daed numdrul este tocmaT acel invoit de la inceputul jocului, acesta
scaph $i continua cel-laltl; dacä nu, el continuh, si dupa ce a dat pe
ficiA trebue sä dea pe asrnqi. Cind nu niniereste pe ficiii sau pe
asmdçlt, dä al doilea. Acelasi lucru se intimplä si cu acesta.
aca tort afi putut sh facd numdrul convenit si numal until sin-
gur n-a putut, acestuia i se permite sa dea Inca odatd, si daca si de
astd data nu le face (asà se zice), ramine sä fie incalecat de fie-care
jucator.
lncdlecarëa se face asd :
Cel care rämine std cu picioarele deschise, Tar intre ele se a$azd
o asmadi-i *i. pe dinsa ficiul, Unul dintre jucdtorT, mergind pe la spa-
tele lui da in fieta cu asmada sa i apol fuge in partea opusd de
unde s-a dus ficlul, anapoda, cu ca Hite indärät. Cel rhmas se repede
lute la ficift, il apnea cu mina si in graba mare se intoarce sa prinda
pe acel care merge pe edlciie anapoda ; de unde-I prinde, cel rämas
este incdlecat pind la ficiu. Acelasi lucru se repetã si cu ce-lalt1 ju-
cdtori, si dupa ce termind toll, jocul reincepe.

89. Gluctu.
Acest joc se joacä de trel MeV. Dupa ce se fac, eine ramine se
face cal si until din cel-lalti dol il incalecd. Cel liber lea trel pietre,
doud le pune in mina stingh si una in mina dreapta. Stind intr-un
picior, cu cea din mina dreapta loveste pe cele din mina stingh, si
citesi-trele cad pe pamint. Trebue ca in distanta de la o platrä la alta
sh incapa cel putin odatd talpa picTorului, cad altminterea se zice,
cd s-a facut gluclit, i cel care a lovit pietrele devine cal, Tar fostul
cal caldret. Dacä nu s-a facut glucift, jucatorul cauth in trel särituri
intr-un picior sd loveascd cu una din cele trel pietre pe eele-lalte
doua. Dach reuseste, incalech dtrisul pe cal si fostul caldret trebue sä
dea cu pietrele. Jocul continua, si dacd cel care dh cu pietrele le da
gluciii, sad nu reuseste in trel sdrituri sä le loveascrt, ievine calul
fostulul cal si al treilea cid cu pietrele.

90. D6-a grëasca.

Copiii, cad lead parte la joe se impartesc in cloud tabere. Fie-care
tabdra i$1 alege un semn in departare de 50 de pasi, unde asaza trei
placi, numite papi, cart vor trebui sä fie date jos si anume se fac, care
tabard sä inceaph intil sh dea.

www.digibuc.ro
 126 IOCIIRILII COPILARE01 ALE AR01111/%1ILOA

Darga se face a$a :

Fie-care jucktor dintr-o banda dä de la semnul lor de trei ori
cu cite o mica peatra in papili din tabara adversarilor $i dupa ce top
dintr-o banda da, incep sa dea si cel din cea-lalta tabarä.
Daca $i de o parte $i de cea-l-alta papili se surpard, (air fost date
jos), jocul reincepe din nog in aceea$1 ordine.
Daca insh numai papili dintr-o parte s-ag dat jos, pe cind in cea-
l-alta parte ag mai ramas, acei de la papele pamase, vor fi declarati
invinsi .5i prin urmare spre pedeapsa incalecati de la semnul invinga-
torilor pina la semnul celor inving, unde $i [Amin invingatoril.
Dupa aceasta jocul reincepe de-a capo.

AOCURI CU AR,ICE
Arsicul la Aromini are diterite numiri : mi0c, ip, nip, a0c, ific,
2,4cré visilré.
Arsicele sint de mai multe feluri: any'ilic'óase, fripti, Wali, earl sint
cele mai pretuite; dardi, ar$ice mici $i frumoase. Tot a$a sint cele nu-
mite amignic pl. amig'iti. Apoi cele mai putin pretuite sint : ar$icele ari-
nróasi, riioase $i gigin'oasi, dinginrOast. Mijloci ilpretuite sint cele hrarte,
flerte.
Numirile diferitelor 041 ale ar$icului sint urrnatoarele : ')
Arom.: Dub', duda, (Ticura, muntil Mirihuva); adapi (Samarina,
Rorn. : om. Rorn.: gaura, hot. Arorn Lachi sail Aldchi 2).
Rom. : siciti, arnia. Arom. Cazaca sag cajaca (Ticura), Catd,
(Sella, Veria).
Rom. : beia, domn. Arom. C'urla, dura (Ohrida).
Romine$te: tut. SAngalus, ditngalus, (Samarina), curdincu (Sella),
scunda (Ticura).
Jocurile, cari urmeaza, le vom descrie asa cum se joaca la Avela,
Epir, de oare-ce mai toate aceste jocuri se joaca diferit din localitate in
localitate.

91.DutI a lachi.
Jocul acesta se joaca de cite doi MeV, earl, dupa ce se a$aza jos,.
fac alumafli (ichiurile 2), adecd : alumalu care sta cazaca (arma$, si-
ciu), sari cturla (dornn, beig), da drept posesorului sag sh arunce in-
ti1 ar$icele. Se pune cite un ar$ic la joc, $i daca ar$icele se due a-
mindoua duti (ern), oil lath' (hot, gaura), ori cazaca (arm*, or1 c'urla
(dornn), baiatul care le aruncase ci$tiga. Daca n-a(i cazut arsicele dupa
cum am spus, arunca cel-lalt, $Ktot a$a se continua jocul. Cind a-
runca jucatorul arsicele, se zice ca. : le do .

') Denumirile obicinuite in Rominia, sint extrase din opera lui Ispirescu : Jo.
curl pi jucaril copildre§ti de copil, Sibiu, 1885, P. 74, 75.
2) D-1 Weigand in opera sa : Die Aromunen, II, p. 283, T. 2, Vr. 5 da pentru dull
pi lachl douë denumiri obscene, pe earl le-a auzit la Ochrida. Interesindu-ma am aflat,
ca pi la Ohrida se zice tot duti pi lacht pi ca d4 Weigand a fost, de sigur, indus in
eroare de catre un oare-care glumet G. Moc, cum ma asigura d-1 Dimoane Mih.
I) Alum 41u (ichiul) se mai numepte : anumet, amadi, made, mach% psaltu, saltu,
cocan, Aceste doua numirl din urma se obicinuesc la Vlaho-Clisura, Ohrida, unde nici
una din numirile cele lalte nu exista.

www.digibuc.ro
 JOCUttlLE COPILAREVTI ALE AltOMINILOFL 117

92. H é ca.
Pot lua parte la joc baeti vor voi. Se asaza os in forma
de cerc pi-pi fac a/umarilri spre a se vedea eine trebue sa dea intii.
illumalu care li-u (iisi (a stat) cazaca sau cur/a, cia drept posesorului
sau sa dea intii. Dupa el va da acela al carui alumal u clisi c'ur/a
saü cazaca dupa intiiul, si in aceeasi ordine va urma fie-care sa dea.
Dupa aceasta se asasaza jos, in ordinea in care trebue sa dea, in forma
de cerc. La joc se pune, dupa invoiala, cite unul sail mai multe ar-
vice. Nu se primeste la joc ori-cine n-are minimum eine! arsice.
Acela care trebue sa dea, dupa ce depune fie-care jucator partea
ee se cuvine, stringe toate arsicele in mina si le dd in mijloc. Dach
dintre toate arsicele date, sta unul sag mai multe cazaca, fall a fi
nici un arsic cturla, el cistiga toate arsicele cam slut cazaca, precum
si cele in duti si tot dinsul continua a da. Pierde dreptul de a da,
daca n-a stat nici un arsic cazaca, $i atunci da cel din dreapta sa.
Daca se intimpla ca, pe linga arsicul sag ar$icele cari stau cazaca,
sa mai stea unul sag mai multe eurla, atunci se zice, ca s-a facut
héca i cistiga toate arsicele acela care are dreptul sa dea dupa din-
sul, adica eel din dreapta lui. Asa se continua jocul, i indata ce se
ispravesc arsicele, fie-care pune iarasi la joc partea cu care s-ail in-
voit la Inceputul jocului. Dacd cui-va nu 1-a ramas de cit un singur
arsic si dinsil joaca cu cite doua sag mai multe, i se da dreptul sa pule
la joc numai unul, dar nu i se permite sa joace, daca, dupa ce i s-a
cistigat .si acesta, mai scoate din buzunar si vre-un alt arsic, pentru
ca de doua ori nu poate sa joace cine-va cu cartus (a$a se numeste
cel din urma arsic ce poseda jucatorul).

93. A cazaca. Pi§ti').

Pot lua parte la joe ori-citi baeti vor sa se joace. Se fac alum&
tili cine sa iasa intii. Fie-care doreste sa fie cel din urma in qire la
acest joc. Dupa ce s-aa regulat cum trebue sa iasa, fie-care pune,
dupa invoiala, cite unul qau mai multe arsice in linie orizontala, ca-
zaca sag eurla, $i de acolo eine este Intiiul, iese, adica arunca la oare-
care departare, dupa cum i se pare 1w ca este mai bine, alumeilu
sag. Dupa dinsul ese cel care a fost al doilea la facerea alumattlor,
$i asa mai departe. Cine ese mai departe de cit toti, adech al carui
alumd e mai departe de uncle ssail asezat arsicele, da intiiul in arsice
cu alumalu säu. i daca le loveste in cit vre-un arsic sau mai niulte se
duc, dupa cum se duce si alumd/u sau (insa duti on latch?), cistiga
arsicele acelea si cu cele-lalte procedeaza ca la jocul : Duti a lackt, cu
singura deosebire, Ca arunc i alumalu cmd arunca arsicele i dad).
alumeau säu Ir-u cli i (a stat) cazaca cistiga toate arsicele. Asemenea
In lovirea ce a facut arsicelor, daca alumalu a stat cazaca i unul
sag mai matte ar$ice s-aa dus dun sau lachi, le ci$tiga pe toate.
Daca alumalu se duce crurla, cind a lovit arsicele, sau (And le-a
aruncat impreuna en alunialu, nu cistiga nimic, si cel care a lost mai
departe de arsice cu alumalu, du pa dinsul, are dreptul sa arunce ar-
sicele, si tot asa se face si cu urrnatorii. Jucatorul aci nu cistigä de
cit arsicele cari se due dupa cum se duce si alumalu sau, afar&

') Acest joc la Ohrida se nume§te Pi§ti i prezinta oare-care deosebirl in mo-
dul de a ft jucat.

www.digibuc.ro
 f 2g JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMtNILOR

dacä se duce ciurla, nu ci$tiga nimic, cind se duce cazaca, el le

ci$tigh pe toate.
Dach $i la jocul acesta toate ar$icele s-aii dus duph cum s-a dus
alumdlu safl i numai unul singur nu e asa, atunci $i acest ar$ic se
ci$tigh, cad se zice : ajél dit soni ciipi si fag (cel din sfir$it se face
chipi, nevhzut).
Duph ce toate ar$icele earl' s-ail pus la joc se ci$tiga, jocul re-
incepe.

94. T-a cucb§a.

Pot sh Yea parte la joc ori citi baeti.
Jocul acesta nu se joach de cit cel putin cu cite douh ar$ice de
fie-care baiat. Ar$icele se pun unul peste altul, doua cite doua $i a-
ceastä suprapunere se nume$te apaie. Punerea se face ast-fel Unul
din ar$ice se pune crurla sail cazaca $i pe de-asupra acestuia se pune
un alt ar$ic tot eurla sag cazaca. Apaile se pun una lingh alta in
forma de cerc sag patrat i in mijloc,daca sunt mai multe apal,
se pune una sail douh. Ele nu trebue sh fie lipite.
Duph aceasta se fac alumagl eine sä dea intii, al doilea etc.
Locul de unde se dh, este la oare-care departare de unde stint apaile,
de ordinar o distanta de vre-o 1.0 pa$1, si se nurneste semnu. Fie-care
cauth sh atinga prin aruncarea alumalui aphile, i pe cite le da jos,
le ci$tigh. Dupa ce arunch cine-va en alumcilu de la semnu in apai,
n-are vole s radice alumeilu pand ce n-au dat toti.
Daca dupa aruncarea tuturor jucatorilor de la semn, n-au lost
ci$tigate toate aphile, da intr-insele acela a chrui alumd, cind s-a a-
runcat de la semnu, s-a dus mai departe da apal; duph acesta va da
un altul in ordinea dephrtarei alurnãluY. Daca $i duph aceasta dare
nu s-ail ci$tigat toate apaile, se determind un loc la o mica departare
de apal, care se nume,te simnicu çi fie-care, in ordinea din urnah, da
ping ce se ci$tigh toate aphile. Pe urma se reincepe jocul.
Tori citi joach (aceasta se cere la ori-ce joc) trebue sii aibd cel
putin cinci ar$ice. Cind cui-va i se ci$tigh toate ar$icele i nu-i rh-
mine de cit unul singur, i se permite sa joace, $i acest ar$ic se pune
sitngalus, adeca pe coarnele de pe dinainte. Dach jucind nu ci$tiga
de cit un ar$ic, lara$1 se prime$te la joc.
95. Cu c'imc'iraa.
(Cu atingerea).
Se aranjaza ar$icele in linie orizontala, unul Iingá altul, ca la
jocul a cazaca. .Dura aceasta baetii es tot ca la jocul a cazaca $i tot
ca acolo, cel esit mai departe da intil in ar$ice, i dach le atinge
putin, le cl$tigh pe toate. Cind cine-va le atinge, se zice ca le eimei,
de unde $i nufnele j ocului: eimc'irect.
96. A turnava.
Se aranjaza ar$icele precum am spus mai sus $1, duph ce se fac
alumagi in ordinea cuvenita, ese fie-care dintre juchtori ca la jocul
a cazaca, cu singura deosebire ca ac n momentul de a e$i l'-u çlii
alumdlui, if surchide$te (ii o zice, ii cinta, alurnalup, adech ii fuerd
9 Vezi mai sus jocul : Heca.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMNILOR 129

(fluera cu gura) $i zice : vninu marilus I (adech : vino (stai cazaca) mari-
lus). Daca se intimplh ca alumdlu efitului sh stea cazaca, el cistiga
toate arOcele. Dna nu sta (cazaca), se continua ca la jocul a cazaca.
Pot lua parte ori citi baeti.
97.Cu a vinar6a.
Acest joc se joaca de dol, trel, sail malt patru WO. Nu e joc
prin care sa caute baetil a cktiga ar$ice.
Unul din btleti, cind se joaca numai doi, lese, 'far cel-lalt cauta
sa-1 loveasca alumedu cu al sad. Daca-1 love$te, se zice ca posesorul
alumedul lovit are o zdirtd9 i continua a da tot dinsul, ping ce nu
nimere$te. Atunci da cel-lalt, $i a$a se continua mai departe jocul.
Tot aa se joaca cu trel $i cu patru MeV, dind fie-care in ordine.
98. Tatafchia. Be12) Na Plöac'a2)
La joc se pune cite unul sail mai multe auice.
ArOcele se pan unul peste altul (stog), regulat, cele de jos cazaca
sail clurla i cele-lalte tot a$à pe de-asupra lor. Dupä aceasta se fac
alumeiciti, cine sa iasa la inceput. Fie-care cauta aci ca sa fie ultimul,
si nici o data intliul. Intilul lese la oare-care departare $i cauta sa fie
.,
un loc, unde sa nu-i poata lovi urmatorii alumellu. A.cela care-1 urmeaza
cauta, daca poate sa loveasca cu alumdlu sail pe alurndlu intliului $i
daca reu$e$te, cktiga ar$icele ce a pus lovitul (aguditlu), care pierde
dreptul de a mai continua jocul, de oare-ce se zice, ca a fost mincat
(l-micard). Dup.' aceasta al doilea continua a da in ar$ice, de unde i
s-a dus alumdlu i dna le love$te cite ar$ice se duc dun, le cktiga $i mai
da in cele ramase, cari nu se mai pun in ordine, ci se lasä a$A, [Ana
se cktiga toate. Daca n-a lovit alumdlu intilului, sail (MO ce 1-a lovit
n-a nimerit ar$icele sail le-a nimerit $i n-a cistigat nici unul, continua
sa dea al treilea, cu care se petrece acela$1 lucru ca $i cu cel prece-
denti. Cind la esirea cuiva, alumdlu s-a dus cazaca saii ciurla, acesta are
dreptul sa dea in ar$ice sail pe alumatilri jucatorilor, dacã aii esit $i,
dad., duph ce a tras cu alumdlu, n-a nimerit, $i alumeilu sail a mai stat
cazaca sail clurla, tot el continua a mai da. Daca se intimpla ca cine-va
lovind pe alumet sail pe ar$ice, love$te ant alumdlu cit $i ar$icele, se zice,
ca cringirfird (s-ati lovit ar$icele) $i jocul reincepe, far top jucatorii tre-
bue sa pule la Joe toate ar$icele cktigate.
99. Prim Ina.
La jocul acesta WO se a$eaza ca la jocul lidca, si dupa ce-$1 fac
alumdlu 4) da cine este inthul, adeca Tea toate ar$icele ce a pus fie-care
la joc $i, aruncindu-le in sus cu mina, cauta sa prin da cu dosul mi-
nel un numar de ar$ice pareche. Daca prinde ar$ice pareche, cistiga
cite a prins, $i tot dinsul da, pina nu prinde nici unul sail prinde
ar$ice in numar nepareche.
Dupa intilul urmeaza al doilea, diva al doilea al treilea, in or-
dinea stabilita prin facerea alumacilor. Dupä ce prima depunere de ar-
vice s-a cktigat, incepe alt joc cu baiatul I-a care s-a terminat primul joc.
1) Pe alocurea se zice : sumar, bis.
2) Bei se numepte la Selia, Veria, pi se joaca la fel ; La Ohria : a belts.
2) La Tincura.
4) Vezi jocul : Heca.
9

www.digibuc.ro
 i30 .YOCURILE COPILARE01 ALE AROMINILOA

100. * e n c.
Se pun arsicele pe rind, ca la jocul aturnava si apoi juchtorii
cine sa dea. Cine da si love$te ar$icele, in cit un arsic se duce
'Les,
pina la cincl pa$1 departare, le cistiga pe toate. Daca nu s-ail d us la
cinci pa$I departare, se pun din noil $i continua a da cul ii este rindul.

101. Cu sóirlu1).
Soir se numeste un cerc facut pe pamint, mai mare sail mai mic,
dupa cum jucatoril cred de cuviinta. Dap. aceasta, dupti invoiala ce
fac, pun fie-care partea sa de ar$ice in soir, in linie orizontalä A B.
De o parte $i de cea-lalta a soirlui, in
directiunea sagetilor $i la oare-care
departare de dinsul, se fixeaza cite un
loc numit semnu. De aci trebue sa dea
jucatorii in ordinea ce le-a fost deter-
minata de falerga alumatilor. Scopul
fie-carui juchtor e sa traga in aqicele
din soir spre a le scoate afara. Tre-
bue sä scoata cite unul la fie-care tra-
gere, si daca scoate si n-a ceizut cel
scos precum $i nicl unul din cele ne-
scoase, nu cistiga nimic, ci-1 pune ia-
rasi cum a fost, $i da cel care vine
dupa dinsul.
Daca cad ar$icele (s-aii dm duti
sail lachi)si nu scoate nicl unul, cel
care vine dupa dinsul, cid in ar$ice
de la soir, adeca calcind cu piciorul pe soir, trage cu alumeilu in
aqice, cautind sa le scoata afara.
Dupa ce juchtorul a tras, daca ieste de la semnu, $i nu nimere$te
arOcele, sail daca le nimereste si n-a lesit nici unul afara din soir,
insä alumalu sail lese $i stei (cazaca sail crurla), daca vede el ca poate
sä scoata de acolo, zice celor-laltijucatorl ca o baget (ca considera ciurla
saii cazaca) $i trage de acolo in ar$ice. CO cari vin dupa dinsul nu
mai daii dela semn, ci dela soir.
Asemenea si cel carl dail dela soir i nu scot nimica, daca alu-
matilni lor les afara din soir $i li u sta (sta cazaca saiI ciurla), con-
tinua sa traga in arsice.
De multe ori, dupa invoiala dela inceput, se prind ca crurlili $i
cazeichili sä le pule (sa se lea in considerare) or! unde vor sta.
Cind cine-va seoate doua ar5ice de o data, cauta sa calce cu pi-
ciorul imediat alumeilu ; daca cei-lalti jucatori reusese sä -1 calce mal
inainte de dinsul, acesta, ori pune cele doua ar$ice ce a scos si nu
mal are vole sa dea pina sa-1 vie din noil rindul, ori nu le pune, $i
in cazul acesta alumeilu sag, impreuna cu arsicele ramase in soir, se
grupeaza in mijlocul soirlui, $i acela care a scos cloud arsice, da in-
tim! intr-insele, avind ca alumei pe unul din ar$icele scoase. Gruparea
aceasta se nume$te ingruparea alumeilui, de oare-ce alumeilu este as-
cuns de cele-lalte arsice din soir.
Dupa dinsul dail cel-lalti, $i indata ce se cnimcresc (se ating) ar$i-
cele, unul din jucatori lea alumedu 5i-1 pastreaza pina la ci$tigarea ar-
1) S6irlu pe-aloeurea se numepte tiral §i ferclru.

www.digibuc.ro
 JOCIIRILE COPILARE§TI ALE AROMtNILOR I i

$icelor din soir, cind se pune la mijloc, *i Incepind dela cel care a
ciaigat cel din urmal arsic, toti pe rind cautä sg scoatg alumdlu. Cine-1
scoate, claig& dela stäpinul alumeilul atitea ar$ice cite a pus la inceputul
jocului.
Dacg se Intimplà ca un ar$ic sä fie aproape de soir, In cit cel
care urmeazá dup& cel ce dg, il ajunge cu degetele piclorului, avind
cAlciiul pe soir, se zice ch arsicul este fiticru, sag fit, sail fited'i. Cine
are un fltieu., are dreptul sl lea ar*icul at mina $1 sh-1 pule la o de-
pgrtare mai mare spre mijlocul sdirlui, in apropierea celor-lalte ar*ice,
$i sti lr-u da fitict sail clig. Modul acesta de dare este un mijloc prin
care cine-va poate sg cistige toate ar$icele cite se gäsesc in soir, pentru
cg prin felul acesta de a lovi, se opreste alueimeau tot in soir $1 in a-
propierea celor-lalte ar*ice, pe earl le face fltici, dac& depgrtarea dintre
altimci *i arsice nu e mai mare decit talpa piciorului aceluia care trage.
Dupg ce toate ar$icele se scot, se incepe jocul, $i rig la inceput
acela care a scos cel d-intil dela semnu sag u big d (cazaca sail crurla).
Dupg dinsul urmeazg cel care-1 urma in jocul precedent.
102. A scunda.
Se pun ar$icele scunda (sungalus) $i apol se drt de la semn In
ar$icele puse ast-fel $i numite finji. Gine nirnere*te, le ci$tig. Se ci$-
tigg numal cele atinse.
103. A §uirar6a.
Al cul alumg r-u dipi, (stä cazaca sag ciurla) mal mult In trel
$uiräturi, cistigg, dupg Involalg.
JOCURI CU Or 0111BUL UA
Jocurile cu tornbulu sint foarte mult gustate de Meta' aromini ;
Pentru ca cine-va sä lea parte la acest fel de joc, trebuie sä fie ro-
bust, ca sg poatg suferi bätgile pe earl le primeste in cursul jocului.
Se joach, unele din ele, in zile de sarbätori, dupa ce sfir*e$te
hora $i in orl-ce anotimp.

104. Cu parlu.
(Cu parul).
Se alege pentru acest joc un loc plan (padi) $i se infige In pa-
mint un par miccam de doug decimetrede care se leagg un brig
lung sail o funie. Dupg aceasta se fac toti bgetii spre a se vedea cine
trebue sa pazeasch parul (s-aveagre parlu). Toti cel-lalti, afarg de päzi-
torul parului, trebuie sa aiba cite un tombul, 1), pe care-1 depun ling&
par, dupà care fapt incepe jocul. Pazitorul parului vine in jur $1 se
sileste a pgzi tombulili, cad cel-lalti cautä prin toate chipurile a i le
rap!, pgzindu-se insä a nu fi atin*1 de päzitor cu talpa piciorului sag
cu mina (dup& invoiald), caci in cazul acesta, cel atins. ii lea locul $1
päzitorul scaph. Pgzitorul, care tine capatul liber al briului sag funiel,
nu se poate repezi pe cei earl voesc a-i rapi tombuWi decit pin& unde
ajunge funia sad briul. Dacã se intimplg sä loveasca pe juctitor farg
') Tombulu se numepte orl-ce briii indoit dupa ce e bine sucit, apà ca sli devie
tare, pi care servepte la jocurile acestea.
La Arominil din Ticura pi de prin Albania se numepte : bar, brin, ear nu tombul.

www.digibuc.ro
 132 JOCURILE COPILARErI ALE AROMINILOR

a tine in mina briul saii funia, nu se lea In consideratie aceastä lo-

vitura.
Daca jucatorii reusesc a-i lua toate tdmburili, incep sa-1 loveasca
pe corp cu dinsele, pazindu-se a nu fi atinsl de pazitor cu talpa pi-
ciorulul, cad in cazul acesta, dupa cum am spus mai sus, cel atins
devine pazitor si jocul reincepe.
105. Cu tombulu di-mpadi i) ; a Milli 2) ; tistimelëa dupA cur 3).
Dupa ce se fac toVi Meg cine ramine Iea tornbulu. Dupa a-
ceasta toti cei-lalt1 se asaza in livede in forma de cerc si in departare
unul de altul de trel patru pasi. Cel cu tombulu, dap& ce-I ascunde
sub poala dulumalta, vine in jurul baetilor si-I lasa pe nesimtite in
dosul unuia dintre dinsh. Daca acesta a simtit ca i s-a pus tombulu
la spatele IA se scoala repede, il apuca si incepe a urmari pe cel
care i-1 pusese, si daca-I ajunge, il Ioveste pe spate, pina ce urmaritul
reuseste sa se aseze in locul celui care il urmareste.
Cel care poseda tombulu se numeste tombularlu.
Dna nu simte, tombularlu indata ce ajunge la tombul, II lea si
incepesa loveasca pe cel dupa care era tombulul, si care la rindul sail
se scoala si vine in jurul baeOlor cu mare repeziciune, de oare-ce
tórnbularlu continua a-I lovi, pina ce ajunge la locul sail.
Ca sa devie cine-va tombularlu, trebue sa simta cind i se pune
tombulu la spate si sa se ridice a-1 lua.
Nu e permis ca cel-lalti baell sa spue, cind tontbularlu lasa tom-
bulu la spatele cui-va, cad atunci nu se prinde.
106. Tombulu cu dar6a.
La jocul acesta se fac doua bande, earl se asaza una departe de
alta la vre-o 20-25 past Fruntasii bandelor les in mijlocul distantel
ce le separa, ca sa inceapa jocul. Se lovesc pe rind cite o lovitura cu
tómbulu si se zice ca alixirei tombuli (ca aii schimbat tombuli).
Cel care a lovit mai intii, se intoarce la semnul de unde a pornit
si cel-lalt il mai loveste de cite-va ori. Cum ajunge in banda sa, ime-
diat prezinta tombulu unuia din tovarasiI sal, care zice ca ari (are)
pe cel din banda adversa, pentru care cuvint il si loveste, fara ca acesta
sa-i intoarca lovitura, ci se intoarce imediat la banda din care face parte
si face acelasi lucru pe care 1-a facut seful cel-lalt. De aci, cel care a
luat tombulu, alunga pe cel din banda adversa prin lovituri din ce in
ce mai tar!. Tot asa urmeaza pina la fine. Cine lea tombulu mai in urma,
acela se zice di are.
Pe la Pind jocul acesta este foarte rasp ind i t, si la fie-care sarbatoare,
dupa cor (hora), cdrucinarii cu picurarii mai cu seama se in trec care
mai de care sa dovedeasca ca slut mai voinici. Loviturile de multe
ori devin periculoase, si ca sa se pule un capat jocului spre a BA de-
genera in bath"! adevarate, intervin spectatoril si jocul inceteazd.
Mai periculos e jocul acesta cind se da intre Aromini si Greci,
cind se coboara Aromtnil in Teialia. Multe certe povestesc Arominit
iscate din cauza acestui joc, si mult rid femeile arotnine de Greci,
cind II \Ted cum o leaii la fuga, in loc sa stea sa primemcd loviturile din
1) Apà se numepte la Avela, Perivale, Turia, Ba6asa, Xirolivad, Avela-Noua.
2) Aà se numepte la Vlaho-Clisura, Cornu, Pirleangu, la Rorninil din Tesalia
pi din jurul Bitoliel.
8) Apà se numepte numal la Ohrida, unde pi tombulu se mai numepte pi tistitneli.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMINILOR 133

partea adversarilor, dupä obiceiul jocului. Un caz hazlid este $1 acesta :

La Damas este un rid anume galugenra. Dincoace de rid, intr-o zi de
Pasti se angajase jocul Tombulu cu darea intre Greci si Aromini, si cind
unul Aromln II veni rindul sa loveasca pe adversarul sad Grec, acesta
oparit de o lovitura, la a doua o rupe la fuga, si cum Arominul II
urmareste, nici una nici dot* Grecul trece prin Galugavra dincolo de
rid, in risul jucatorilor, si mai cu seam& al femeilor aromine.

107. Cu eh'itriteaoa
Se aseaza. toti Mail in rind unul linga altul, si dupa ce se face
cine ramine lea tombulu in mina si chnitrifeaoa(petriceaoa).Pune tombulu
sub-soara si lipind cele doua mini prin palmele lor, dupa ce intro-
duce ch'itritt aOct intr-Insele, incepe dela cel d-intii balat sa dea pe rind
chritritea6a.
A da cleitriga6a Inceamna ca Mita ul tombular sh treacd minile
sale lipite in care se afla petriceaoa, printre minile a fie-caruia dintre
cei-lalti baeti, cari le inchid indata ce si le trage tombularul pe ale
sale, spre a nu vedea cei-lalti jucatori cd i s-a dat lui sad nu ch'itri-
tgaOa.
Tombularul el o da peatra la vre-unul dintre jucatori, ori o as-
cunde asupra Jul insu$i. Dupa aceasta incepe de la cel d-Intii, care
Intinzind mina, tombularul II trage una cu tombulu 5i-1 intreaba: Carl
6-ari? (La cine e petriceaoa?) Baiatul zice pentru eine i se pare lui ca
trebule sh o aiba. Daca a ghicit, mai capata o lovitura saratI din par-
tea tombularului $1 devine el tombular ; daca n-a ghicit, tombularul
se duce la cel numit de bdiatul lovit si repeta acelasi lucru. Tot asa
se continua jocul pina cind unul dintre baeti trebue sä ghiceasca
peatra, si prin urmare O. devina tombular spre a reincepe jocul.
108. Di te ecru Oasti aestu; A ochil
La jocul acesta pot Ilia parte ori citi baeti vor voi. Unul dintre
el, care are renume de impartialitate, se alege mumei. Dupa ce i se aduce
mumei tombulu, ea se asazrt pe un scaun de pietre facut in graba, si
prinzind tombulul de la virf, cu mina dreapta, lasind capatul cel-lalt a li
apucat de baeti, lea cu cea-lalta mina un fir suptire, din care face un
ochiii (o gaura reprezintind un ochid de o fiinta oare-care, dupa ma-
rimea gaurei), se adreseaza baiatului care a apucat capatul liber al
tombulului, pe cind toti cei-lalti jucatori stall in jurul lui:
Di te ocliu Msti aestu? (de ce ochid este acesta ?)
Baiatul, du pa ce observa ochiul in toate directiile, intreba : zboara
fiinta cu ochiul acesta ? (azbOdird vrata cu odul aestu?) §i alte dire-
rite intrebari la earl muma il raspunde mai mult sad mai putin, dupä
cum doreste. In fine baiatul numeste o viquitoare, care-I pare lui ca
va fi cea adevarata. Daca n-a ghicit, un altul il lea locul. Acelasi lu-
cru se petrece si cu acesta, pina ce unul ghiceste. Sa presupunem Ca
ochiul a fost de oaie. Indata ce baiatul a spus : de 6ale, muma II ras-
punde.
Oales2) qagudes (oaie i loveste).
1) La FhrscrotT se numepte spa. Forma ochl in loc de ea% cum se obielnuepte
la Arominf, pare a fi aci de formatiune copilareascä. Tot apa in limbagiul copiilor se
aude chiem pentru chrem, g4ina pi ghin4 pentru g41'1n4.
1) Finala s probabil sa fie este.

www.digibuc.ro
 134 JOCURILE COPILARE5TI ALE AROMNILOR

Si aceasta Incepe sä loveasch cu tombulu pe ori-cine dintre ju-

chtor1 pe cari-I intilneste, pinh ce acestia ajung la seninu.
Semnul este locul departat dela acela uncle sta muma cu 20-30
de pasi. Dupa ce toll au ajuns aci, tombularlu intreabd pe mumd :
Citi tombuli niinti, citi nipol? (ad. de cite orl trebue sä masor de la
semn cu tombulul inainte spre mumä, $i de cite ori in partea opusä?)
Duph cum va spune muma tombularul va mäsurà dela semn cu
masura tombulului Inainte sail inapoi de semn, $i unde va merge card-
tul tombulului la ultima mtisurä, acolo se va pune tombularul.
Une-orl muma, daca crede ea cd tombularul e voinic si alearga
lute, II ordond sa mdsoare Inapol, $i cind vede cd este vre-un debil,
11 ordoanä sä Ingsoare Inainte de semn. Toti cei-lalti baeti staii in pi-
doare la semn in linie dreaptä, distribuiti de o parte $i de alta, läsind
In mijlocul lor un fel de drare prin care trebue sh treaca tombula-
rul, care este mai incolo de semn, dach i s-a spus sh numere inapol.
Tombularul se plinge apoi, ba ca-1 impinge la o parte, ba eh cara-
rea nu-1 destul de largä ca sh poata trece, ba ea una, ba ch alta,
cercind prin toate chipurile sa treacä prin mijloc $i sh nu poath fi
prins de din$iI pind A, ajunga la mumei. Dacä a reusit sä nu fie prins
el scaph $i jocul reincepe. Daca a fost prins, el se zmunce$te din toate
puterile, ca sa le scape cu de a sila si tine teapän tombolul. Cei--lalt1
insä, il pun jos $i tot cu de a sila cautd sh-1 Yea tombolul. Tombola-
rul cite odatä, cind jucatoril cel-lalti l-ail prins aproape de munsci, if a-
rune& tombolul, $i daca muma-1 prinde, scaph ; dad. nu, 11 Ieati cei-
lalti bdep cart joaca. Cu alte cuvinte, daca tombolul 1-a fost luat de
juchtori, urmeazd urmätoarele : Toti Meth' cari joacd, afard de torn-
bularul cäruia i s-a luat tombulul, se due intr-un loc ascuns, unde
se ascunde tombulul asupra unuia dintre din$ii. Apol invirtind toll
baetil poalele de dulamale, spre a se crede ch." fie-care are tombulul, se
Intorc la mum d cintind :
Dusi turcul la agA' S-a dus turcul la aga
Di mica un trlhina". De a mincat trahana.
Aci muma Intl-eat:4 pe tristul tombular : le vrei si- facet, nacd cu.
n6aftim earl 16-ari tombulul (ce vrei sh' facern, nu cum-va cunontem
la eine este tombolul ?) Acesta le spune mat intii sä facg cite o colu-
turnbei (fr. culbute), apol Inca cite una, sti rädice minile in sus, sa
deschidd picioarele, sh vie cite odatä in jur etc. $i dupa ce bhetii fac
toate acestea, vin in jurul mumei IMO' care sta la stinga tumbularul,
.,si dinsa-$1 dh parerea, zicind : aestu nsi fura (numind pe un baiat)
f-aestu 16-ari (numind pe un altul). Tombularul tihe sail nu socotealä
de phrerea mumel, duph cum crede eh muma are sail nu dreptate
$i la rindul säil zice, numind pe un oare-care bAiat dintre jucatori :
aestu mi furd (acesta ma full) $i, numind pe cine crede el eh' posedd
tombolul, zice : f-aestu 16- ari ($i acesta it are). Dacä n-a ghicit, i$1 pune
capul in poala mumei $i prezinta spatele baetilor, earl, dupd ce muma-1
loveste incet pe spate cu tombulul, de atitea ori cite haine poarta si-1
dupe$te Incet de brat la fie-care lovitura, incep pe rind jucatoril aI
trage pe spate cite trei lovituri, mai dulci sail mat sarate, duph cum
dore$te fie-care. Dacä s-a intimplat ca cine-va sä dea vre-o lovitura mai
mutt, tombularul bbgat 1-0 intoarce.
Dacä tombularul, cind a spus : q-aestu 16-ari a ghicit, el scaph
$i loviturile le cal:MA acela la care a fost tombulul. Dupd aceasta, jocul
relncepe.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMNILOR 135

La Aremi nil din Ticura, Maced., muma se numeste tetet (matuse). Cel
condamnat la !Mae, capata atitea lovituri, dupa cum $i vietuitoarea
este mai mult sail mai putin vatamatoare omului. Dna a lost $arpe,
fie-care jucator loveste cite 8 lovituri.
Cind se &I ocru, teta are obiceiul sa explice la cererea jucatorului,
cit de marl sint picioarele, capul vietuitoarel , cam ce fel de par are,
cu ce se nutreste etc.
Cel mal indrazneti numal cer aceasta, dorind a se expune si a
desfide pe jucatorii cel-lalti.
Cel slab! $i neputinciosi se feresc a ghici de ce ochift este ochiul pre-
zintat de tetet, precum si a priimi sa devie ascunzatoril tombululul.
109. Cu tombulu sum cTic öari
Copiii se asaza in cerc si cu picioarele intinse $i lipiti unul de
altul. Dupa ce se fac, eine Online trebue sa alerge dupa tornbul. Ast-
fel acesta sta in mijlocul rondului format de copil $i cauta sa vaza
la cine e tombulul. Pe cind el este intors err spatele spre acela care po-
sea' tombulul, acesta ii trage o lovitura cu dinsul $i iute il ascunde supt
genuchi, de unde II trece unui alt baiat de linga dinsul. Toti baetil
tin milnele supt genuchi $i fie-care comunica cu cel de la dreapta $i
stinga sa prin una din minile sale. Pe eind cel din mijloc cauta tom-
bulu intr-o parte, dintr-alta se pomeneste cu o lovitura, $i pinä ce sa se
Intoarca aci, tombulu iarasi dispare pe supt genuchi. Jocul dureaza pina
cind cel din mijloc reuseste sa apuce tombulul in mina unuia dintre ju-
Mori, $i In cazul acesta el scapa, $i rolul sail 11 joaca acela in ale
carui mini s-a prins tombulu. Ast-fel incepe jocul noil si continua mal
departe.
110. Tombulu cu casa
Jocul acesta se face in modul urmator : Baetil car! vor sä lea
parte la joc se asaza in cerc in jurul unel mese, sail daca sint afara,
in jurul unul loc plan, $i incepind de la cel mai mare, fie-care aruncti
un arsic. Daca arsicul cade cazaca (v. joc. cu ar$ice), lea tombulu si de-
vine domnu, daca ar$icul cade crurla, lea o chee, sail orl-ce alt lucru,
destul insa ca i se da numele de chee (cltai) si posesorul sail se nu-
meste easel.
Dupa ce s-ail aranjat ast-fel, se continua cu aruncarea arsicului
Si la cine nu cade cazaca ori cturla, i se da aceluia atitea pe mind
.,
cite ordona casa, cacl casa ordona si domnul plateste, si ca sa nu
mearga pe favorurI la joc, trebue sa ordone eavroase-zihirodse, pan-
strati impipirati,, raminind la dispositia case! numai numarul lovi-
turilor.
Daca s-o IntImpla sa dea dornnul vre-o lovitura pe mina incul-
patului nil ordinul case!, acesta are tot dreptul sa 1-0 intoarca, lo-
vindu-1 cum 1-o placea. De multe ori se aliaza in numar egal de o
parte $i de cea-lalth $i se fac doua tabere (tiburi), si cind casa in ca-
zul acesta este intr-o tabara, lar tombulu (domnul) in cea-laltä, casa
nu ordona lovituri pentru partizanil sal, $i ordonind pentru cel din
tabara inimica, domnul le da iliptOase,, in cit in cazul acesta se con-
tinua pina ce atit casa cit §i tombulu tree intr o singura .tabara. Se
convine de mai nainte ca loviturile sa nu treacã peste e sub). $i fie-
care din partizanil unul inculpat lea parte la pedeapsa lul si tinde
mina, ca sa primeasca un oare-care numar de lovituri, altmintrelea

www.digibuc.ro
 136 JUCURILE COPILAREFI ALE AROMINILOR

ar fi imposibil inculpatulul sa sufere. Nu se permite sa dea in locul

domnulul un altul, nici sh se faca schimb intre casd i domn, adeca :
unul sa lea locul altuia. lntrebärile se fac asa, :
Domnul : Ti intreb casa, cit si-1' plitim ? (Te intreb casierule
cite sa-I platim I)

Casa : ahiti.... Atitea...

Cum si IAA ? Cum sä fie ?
Liptoase, bimbicoase, Läptoase, ca bumbacul,
Ca deneavra tricu prim pizari, Cad adineaori trecu prin tirg,
Acumpira zahari, Cumpara zahar,
Pitruzahari, (tot un fel de zahar),
Di ni-u mpirtf a niiaua. Si ni 1-a impartit noua.

(Facind aluziune Ca si inculpatul la rindul sail nu I-a lovit tare).

Sail cind e vorba sa arda pe cine-va :

Domnul : Tintreb casa : citi si-1' Te intreb, casierule, cite sa-T

[plitescu ? plAtesc ?
Casa : Ahiti Atitea
Cum si h'ibd ? Cum sa fie ?
Arcuroase, cirtinoase, pravatoase, Racoroase, zdravene, tarl de tot,
ca deanèavra trIcu prim pfzari Cad adineaori trecu prin tirg,
Acumpira nä grunda da-alba sari, Cumpära o bucata de sare,
S-tu loc di zahari Si in Mc de zahar
Ni u deadi di u miam, Ne-o dete de o mincaram,
Di suflitlu ni cutrimburAm. Ca sufletul ni s-a cutremurat.
Si asà continua mai departe, improvizind diferite pricini pentru
earl trebue sa le plateasca intr-un fel sail intr-altul.
La Ohrida ') jocul se numeste : cu nelu, cu inelul.
Jocul se joaca ast-fel : se arunca inelul in sus si se cauta a se
prinde cu podul palmel. Apol jucatorul cauta sa-1 introduca in unul
din degetele sale. Daca-1 introduce in degetul mic, scapa si nu capata
Mel bärnul (tombulu), nici clubuca, ciubucul, care se obicinueste aci
in locul cheil. Daca nu-1 introduce in nicl un deget, capata batale din
partea celul cu bdrnul, dupa ordinal clubucciului.
Daca-1 introduce inelul in degetul aratator caphtä bdrnul, iar
daca-1 introduce in inelar, capata ciubuca.
Cel cu clubuca, tine in mina un betisor si-1 tine la gull ca si
cum ar fum5..
In Rominia jocul acesta foarte asemanator cu cel descris aci, se
numeste : Jocul in ArrndOe 2).

.XOCURI CU CYCIULA
Jocurile cu cdclula se fac tot in livezi, in locurl deschise, i se
joaca numal de WO'.
l) Corn. de d. Mih. Dimoane.
2) Ispirescu P. op. cit. pag. 84.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREFI ALE AROMINILOR 137

111. D6 -a scoalä-scufi; cu dare-a cteua.

Totl bäetil, cari vor sa joace jocul acesta, trebue sa alba fie-care
ciclua sa. Dupa ce se fac, cine rAmine i$1* pune ciclua pe parnint si o
pazeste de cel-laltI ba'eti, earl voesc sä o loveasca cu piciorul. Pazirea
cdclulei consta in a cautà sä loveasca cu talpa piciorulul (sail cu
mina, daca ail convenit de la inceput) pe vre-unul dintre jucatoril ce
yin in jurul WI, cautind a-i lovi caciula si a i-o duce departe. Daca
a putut sa atinga pe cine-va, atunci acesta II lea locul si pune ci-
civa. Cind vre-unul dintre MeV a putut sä-I loveasca cu piciorul ci-
civa, p5zitoru1 nu maI are voe a atinge pe jucatorI cu piciorul, ci
trebue sä caute a luà ciciva cu mina $i a atinge cu dinsa pe orl-care
dintre jucatori, inainte ca acestia sa poata scuipa la semnu. Semnul
este local unde se pune cdciva spre a fi pazit5. Daca a lovit pe cine-va
cu ciciva in mina, pazitorul o poate aruncà din departare asupra ju-
catorilor, ca sa-1 loveasca. Daca nu-I nimereste insa, acestia o im ping
cu piciorul departe, si nu se intorc la semn de cit dupa ce au dus-o
foarte departe, sail daca pazitorul a reusit sa o apuce. Cind o arunca
pazitorul, daca loveste pe mina nu se prinde, pentru acela$1 motiv
aratat la : Jurdminte pag. 36; iar daca jucatorul o prinde in mina
sail in poala hainei, tot nu se prinde, $i in cazul acesta jucatorul o
lasa jos $i o da inainte cu piciorul. Daca jucatorul nu Ye pazitor, si
din greseala apueti ciciva cu mina, se arde i se face el pazitor. Cind
pazitorul, pazind ciciva, sta foarte aproape de dinsa in cit ceI-lalp nu
indraznesc sa se apropie de ea, se zice cä pazitorul u chife (o pi$e)
si, dupa meseria pe care o are -NUM sail, dacä e pastor, cel-lalt1 baet1
il invita sa se retraga de la ciciud $i sa faca ca distanta sa fie mai
mare, ca sa poata trece oile tatalul WI, orl il spun ca call se sperie
a trece pe o cale a$A de strimtä, si altele de acestea, dupa care pazi-
torul se retrage, cael in cazul contrarid mor oile sail call, de oare-ce
pazitorul nu voeste sa le faca cale spre a trece $i printr-o cale asà de
strimta nu pot trece de cit putine ol si putini cal.
Jocul se nurne$te scOald-scitfi, probabil de la scoald §i scufi (11-
dica scufe un fel de ciciud maI proastil). Ciciva se maI nume$te 0
ciciuld la Aromini.

112. Cu darea ciefililor.

Fie-care jucator i$l pune ciciula la un loc, numit semnu. Caciu-
lele se pun una linga alta in linie orizontalä. Fie-care jucator se duce
la oare-care departare de semn $i dupa ce lea vantu (dap cell cid
vint), vine lute si loveste cu piciorul ciciula sa cit poate mai tare,
spre a se duce departe de semn. Dupa ce ail lovit top, acela a caruia
aciula este mai aproape de semn, este incalecat de top cel-lalti, si
anume de fie-care din locul unde i s-a adus caclula, pina la semn.
Dupa aceasta, jocul reincepe.
113. T-abfi§ala.
(D'abu§lelea)
Se impartesc totl baetil in doll& bande, A $i B, precum la jocul
.Pri un ciciór, .i tot ca acolo se face un soir. Se fac cele doua bande
si cine rämine intra in soir .i se da d-abwala, umblind ca brotaceii
(broatitli) pe mini $i picioare. Trebue ca totI acestia sa alba in cap
ciciutt. Dupa aceasta intra §i banda cea-lalta in soir 0 cauta prin

www.digibuc.ro
 138 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMNILOR

toate chipurile sa lea ciciulile bretaceilor, pazindu-se tot de odata a

nu fi atinsi de din$il cu piciorul, cad oricine este atins sad scos din
soir se arde, adica nu mai are voe sa joace, ci stä la o parte pina se
va termina jocul acesta, ca sa reinceapa altul. Daca cei din picioare
ad reu$it sa rapeasca toate ciclulile brotaceilor, se due de le ascund
intro parte, si intorcindu-se, spun celor WA ciciule, di scufutilor sã
alerge, ca sa le gaseasca. In timpul acesta, cel invingatori cinta la
adresa celor invin$1 :
Alagä, alaga pöarca, Alearga, alearga scroafa,
Pöarca cu purtePi, Scroafa cu purceii,
Purtell Mara padéa, Purceil luara poiana, (ad apucat in poiang)
POarca lo pidur6a. Scroafa WA (apuca) padurea.
Dacä le gasesc, jocul se reincepe prin schimbarea rolurilor. Daca
insa declara ca nu le pot gdsi, atunci li se arata locul unde sint as-
cunse, insa jocul se reincepe, jucind fie-care banda rolul de la jocul
precedent.
Daca brotaceii ad räusit sa ardd pe toti cel din banda adversl,
inainte ca acestia sä poata lua toate ciciulile, scapa, si se fac brotacei
cei din banda adversa.
114. Aila-tI cloc'epuri.
Baetii cari vor sa se joace cu jocul acesta, trebue sa aiba cite
un fes (cdcluld). Jocul se incepe ast-fel : Top baetii isi a$aza fesurile
ca la jocul dO-a scOald-scufl §i tot ca acolo le lovesc. Al cui fes s-a
dus mai aproape de la locul unde ad asezat fesurile, si care se nu-
me$te seynnu, se face cloc'e (clo$c5). E de observat ca., lovind fesul cu
piciorul, fie-care cauta, in lovitura ce-i face, sa-1 prinda, caci prinzin-
du-1 il arunca cu mina pina unde poate, $i in cazul acesta e sigur
cä nu ramine mai aproape de semn spre a deveni clocle.
Fesul clociel se lea de cei-lalti jucatori $i, pe cind until dintre
din0 il tine ochil inchi$1 cu mina, eI il ascund si, intorcindu-se
la dinsul, il zic, spre cutare parte ti-am ascuns fesul, acuma cauta
sa-1 gasesti, si toti jucatorii tinindu-se dupa dinsul 11 zic : afld-ti
clocie pultil (Afla4 1 clo$ca puii). Daca rau$este sa-1 gaseasca, cauta
sa loveasca cu dinsul pe vre-unul dintre jucatori, inainte ca ace$tia
sa ajunga la semnu (la locul unde s-ad pus fesurile), $i lovitul de-
vine clocie. Dad nu love$te pe nimenY, tot el ramine clocie.
115. Af1a-tI cloc'e pun`i.
Se joaca de obiceid de copiii mid.
Se alege pentru aceasta o masa, scindura, iar cind se joaca in
livede, fie-care baet intinde un deget pe livede, pe un loc determi-
nat, in fata lui.
Se face ast-fel un cerc din degete. Unul dintre ei le face dege-
tele cu una din formulele cunoscute de la jocul ccu chratra a ascun-
dere», pina cind ramin numal doua degete, prin urmare dol. baeti.
Fie-care din cei cart les, cind se fac, isi scuipa degetul, atinge
apoi pieptul cu dinsul $i ducindu-1 la cap zice:
Chnileirigu 1
Chrichnirigu I
(Cucurigu 1)

www.digibuc.ro
 JOCU RILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR 139

Pe cei doi ramasi ii face un al treilea, care, punind palma intre

degetele ramase, la fie-care pronuntare de silab a. a recitativului de
mai jos, atinge cind un deget, cind cel-lalt, $i zice :
Aci cara cara,
bum bara bara,
bum bara lachi
cri$,
mis,
cucu 1
Baetul, la degetul caruia sfir$e$te cuvintul (m4» trebuie sa as-
cu nda ochii celui ramas, unde s-a sfir$it cuvintul (cucup.
Cei-lalti bgeti lea caciula celul bag& $i-1 o ascund ; ear (lac&
n-are caclula, I-ascund alt vr-un object.
Apoi, dupa ce ail ascuns-o, striga odata tare acucu h, ca cel bagat
sa stie in ce directiune sä alerge sa-$i gaseasca caciula; cei-lalti ctnta,
cind el cauta :
Afla-ti clode pullni
puiri, pullri atcri.
(Trad. Aflati clo$ca puii, pull, pull tai).
A$a se continua jocul mai departe pina ce $i a fla caciula, $i jo-
cul reincepe din nog.
(Com. de d1 Dimoane M., Ohrida).

Cu ci c'ü 1 i 1 i.
116.
Se a$aza in ordinea de mai jos atitea ciciule, citi jucatori sint :
Apoi se fac cine sa capat pina la cel-lalt $i
inceapa. Se cere ca intr-un vice-vers $i acesta a sca-
picior sa vie In jurul cci- pat.
ciulelor de trel oil, dupä Apol cel care-1 ur-
cum arata sagetile. meaza face acelni lucru,
Apol fail sa se o- $i daca top afi reu$it sa
dihneasca de loc, sa vie se dea, sä duca pina la
odata in sensul aratat de sfir$it conditiunile de mai
linia a a a fail cum-va sus, jocul reincepe.
O. atinga pe vre-una din In caz de unul ra-
caciule, caci in cazul a- mine, i se Tea ceiclula $i
cesta, ar arde. i se ascunde.
Daca a reu$it ; mai Pe cind el alearga
sare intr-un picior de- .> sa o gaseasca, ceI-lalti
asupra caciulelor de la un ii cinla :
Alagei, alaget, clocra.
cloc'a s-afla pulni,
pulni facu tili-liii-liii,
afid-li cloc'e, afla-P.

www.digibuc.ro
 140 JOCURILE COPILAREVTI ALB AROMtNILOR

Traducere.Alearga, alearga clo§ca,

clwa sä afle pull,
puiT fac liti-iiii-lifl,
afld-T, clo§ca, afld-i 1

Daca cum-va jucatorul nu poate sti-si gaseasca caciula, cei-laltA

il supra in tot felul, tramirindu-1 cind intr-o parte, cind intr-alta,
pina cind li se ura$te $i spun adevarul.

Cu TOP A.
(Cu mingea )

Jocurile cu topa, mingea, erau foarte raspindite la popoarele

vechi. La greci erati intrebuintate, ca un mijloc pentru dezvoltarea
agilitatii, gratiei $i predelectiunei corporale. Barba ti, fete $i femei luau
parte $i gaseail mare placere la acest joc.
La gimnazii dascalul il initia in arta jocului cu mingea 1).
Ele erail felurite, ceea-ce dovedeste insemnatatea de earl se bu-
curail aceste jocuri : lov54th.c, o6pavia, iz(ampoc sail icytiPocii etc.
Jocul cu mingea s-a g5sit la toate popoarele, cael ail facut un
pas pe calea civilizatiunei. Mexicanii construisera $i case, spre a servi
de loc al jocului $i simteati placere, sa-1 joace la sarbatori. N-a lipsit
nici in America centralä. 2)
Jocurile cu topa carl urmeaza aci, se obicinuesc de copiii marl,
$i anume de cei de la 9-15 ani. Ele se joaca mai cu searna in tim-
pul primaverei $i verel. Mingele le fac copiii insi$1, $i ele sint de mai
multe feluri, dupa cum sint $i jocurile : tari (str6asi), mol (nuktli) si
saritoare (ansiritOan'e) sint cele mai obicinuite $i ele se fac : cele tari,
din sfoara, din petece de linä invirtite cu sfori $i bine strinse ; cele
moi, de par, pe care copiii II zmulg de la vaci $i-1 pun in apa spre
a se intari $i a lua forma rotunda a mingel, sail de fire de la raz-
boiil ; cele moi pot servi $i ca saritoare, cu toate acestea ele se fac
mai de obiceitl de me$in invirtit cu sfoara.
Topa se mai nume$te : toped, la Ohrida tobet, la Gope$1 fómburd ;
minge, la Vlaho-Cli$ura : fucd. 2)

117. Topa cu darea.

Jocul acesta se face in modul urmator :
Unul dintre jucatori, de obicehl acela care posecla topa, se pune
in mijlocul celor-lalti $i arunca topa in sus cit poate. In timpul a-
cesta toti cei-lalti se departeaza de dinsul, care in cotro-i place. Ca-
zind topa, acela care o arunca in aer, o lea si love$te pe eine poate.
Topa odata aruncatä, jocul s-a inceput, $i ori-cine poate, Yea topa si
love$te. Jocul consta in a se lovi cu topa. Une-ori se fac toti Meta'
dota bande, $i ori de cite ori un baiat dintr-o banda Yea topa, loveste
cu ea tot-deauna pe unul din banda adversa.

I) Guhl und Koner p. 379 : Griechen und Romer.

1) Grasberger 84 tii Polux. IX, 103-107 ; vezi Floru : Educatiunea copiilor la
Greer, p. 31.
9 Nol am pastrat numele de top4, cum se zice la Avela (Epir).

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREV1 ALE AROMINILOR. 141

118. Cu topa anctlicari 1). Pirustia 2) ; Toba ncalar 2).

La jocul acesta se string toti Meta cari lead parte la joe, i stag
in picioare in forma de cerc. Unul dintre el loveste topa de pdmint ca
st se ridice sus. Fie-care dintre cei-lalti bäeti se incearca s-o prinda
in momentul cind s-a radicat topa in sus. Dud nimeni n-a prins-o,
trebue sä loveasca topa de pdmint un alt baiat. Dacd o prinde cine-va,
acesta incalecã pe cel care a lovit topa de primint, si de cdlare o a-
runcd in mijlocul bãeOlor, cam stag in jurul cäldretulul, cdutind sä
o prinda. Dac& o prinde vre-unul, descalecd calaretul si incaleca cel
care a prins-o, care la rindul sad face acelasl lucru. Si incalicatul
se incearca inea sä o prinda, i daca reuseste, calaretul devine cal si
calul cAkiret. Dacd o prinde insusi calAretul, nu se cl& jos de cdlare,
ci urmeazã. Cind nimeni nu o prinde, tot! fug in graba in cotro le
vine mai bine, si incAlicatul se repede la topd i trage sä loveasca
pe cine crede c&-I poate nemeri. Dna a reusit, cel atins devine cal si
cel care a lovit cdlaret, si jocul se continua. Daca n-a lovit, topa se
lea de eine poate i e azvirlità de unul dintre jacàtori [Ana cind unul
va fi lovit.
Dna topa, lovith de pamint de cklaret, dap& ce s-a radicat odatd,
mai atinge pamintul si se mai radica odata, nimeni nu trebue sA o
prind5, cad cine o prinde devine cal, si calul cäläret, de oare-ce a-
tunci se zice c& topei mica lard (mingea a mincat pdmint.
Nu se prinde lovitura, cind inainte de a fi lovit cine-va topa a
atins pämintul, cad si in cazul acesta topa mica tetra.. Tot asemenea,
cind cine-va e lovit pe carne, adecà pe mina sad fata si cel care a
lovit sthrueste in a-1 incdlich, lovitul ii zice : tan carni, beat sincli
(taid carne, bel singe ?), si numai daca primeste sä bea singe de om,
ash se prinde lovitura. In cazul acesta lovitul se zgirie la picior cu
un ac i II zice sä bea, dac& pofteste. Dar lucrul acesta nu se intimpld
decit foarte rar, dupd cum am aratat la jurciminte, p. 36, cacti baetil
consider& de mare pacat a bea singe de om, de oare-ce atunci se fac
uvrei, (evrel), in limba copiilor : uvridei (jidan), cad evreil, spun b&ePI,
ad Out si bead singe de crestin.
Dna cine-va cind se arunc& topa, reuseste sh o prinzl, cel care
a aruncat cu dinsa devine cal .si cel care o prinde devine calaret.
Cfr. Ispirescu, op. cit. p. 41: Jocul de-a calda, care este asemenea
celui descris aci.
119. Topa cu merlu.
Toti brietii se fac dotiä bande ca la jocul : Fri un chid& .
Dup.& aceasta, cele dou& bande se pun fatà in fat& la o dephrtare
una de alta de 20-25 pasi, dup& cum sint meth mai mari sad mai
mici. Se alege tot-deauna pentru jocul acesta o livede. Dupã ce fac
cu arucarëa chratrirei (cu aruncarea petrel) cine sä arunce topa mai
intii, fie-care dintre fruntasii celor doua bande, car! se numesc a parte
mumet, il asazd copiii in ordine pe semnu (locul unde stag cele don&
bande) si jocul se incepe. Una din cele done mumi aruncä topa Ca
mer (de unde si numele jocului) la muma din banda adversa A. Daca
a prins-o, se zice, ca. banda A a luat semnu. Apoi o arunc& muma
1) La Avela (Epir) se numepte Topturdop.
1) Pe la Arominil din Kutufllanl, Malacag, Aminciu.
1) La Ohrida.

www.digibuc.ro
 142 IOCLIkilLE COPILAREPI ALE AROMINILOIt

bandel A. la muma bandel B, care la rindul sail cauta sa o prinda,

$i prinzind-o se zice Ca a luat semnu. Cind se arunca topa dintr-o,
banda Intr alta, nu numai mumile respective, ci top baetil cel-lalti
cauta sa o prinza. Daca o banda dupa ce a luat semnu o mai prinde,
orl de cite ori va fi, va trimite la fie-care prindere pe cite unul din baetil
sal sa Incalece pe tovarhsul ce a avut la darea mind in banda cea-
lalta. Si cel Ware mal de curind, cind vede ca muma calulul sü
prinde topa, o rupe la fuga spre a nu fi lovit de dinsa cu topa. Muma
n-are voe sa tragä cu topa dupa Ware( decit dela semn, i daca-1
loveste, acesta se Intoarce la banda lui. Pina chid Intr-o banda vor fi
caldrep, nimenl din aceasta banda nu poate sa incalece pe vre-unul
din banda cea-lalta, ci cauta sa se scape. Cind top dintr-o banda aft
reusit a inchleca pe cei din banda ad versa, muma invingatoare se
duce $i incaleca pe murna invinsa si top Ware isl schirnba semnul,
adeca cel lrivinl incalecati se duc pina la semnul invingatorilor, si
acolo descaleca calärePI $i se intorc la semnul invinsilor, dupa care
fapt reincepe jocul.
120. Tu guy a.
(in gaura)
Se face dupa cum se vede in figura atitea gaurl in sir, cfp copil
joaca. Fie-care gaurh-guvei este destinata cite una pentru fie-care jucator.

')11':1 6,

s.k,
41'
2V` .0

La o departare de citi-va pasl se pune semnu de unde unul

din jucatorI, acela care ese intilul, cind se fac arunca o minge in
una din Write aci aratate.
Cind arunca mingea, II cinta :
bir ma n sus
bir ma nghros
ca mincea sa mearga In una din gaurele celor-lalti si nu intr-a sa.
Daca se duce mingea In gaura unula, acesta imediat o apuca $i
cauta sä dea Intr-unul din cei-lalp jucatori, carl imediat o rup la

www.digibuc.ro
 iOCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR i4A

fuga. Nu se poate alerga in contra acestora de cit nurnai cu dol-trei

pasi pina unde se hotaräste de la inceput. Lovind pe vre-unul, i se
pune in gaura o peatra ; daca nu nimereste, se pune in gaura celul,
care a dat si n-a nimerit.
Apol ear continua a se arunca mingea in gaure.
Intemplindu-se ca mincea sa nu intre in nici o gaura de trei ori
pe rind, aruncatorul isi pierde dreptul de a mai del $i las& la semn,
pe cel care stä imediat dupa gaura lui. Adica find al 3-lea, i va
urma al 4-lea.
Fie-care insrt cauta sa ajunga la semn, caci atunci are mai pu-
tine probabilitati de a arunca mincea in gaura.
In gaura cul s-ail strins 12 pietre, se string toate pietrile din
cele-lalte gaud.
Stapinul acestel gauri se pune descacarat peste pietre cu poste-
riorul intors intre semn si cei-lalti pe rind il izbesc intil cite una de la
semn ; nimerindu-I se aproprie cu un pas mare de. cel care clucefte
0-1 mai da una ; nimerindu-I se mai aproprie cu un pas si-I mai iz-
beste una.
Daca insa nu nimereste cum-va, clocea scapa si devine clode cel
stingaciil.
Asa se urmeaza jocul, pina nu cade nimeni. In timpul cind eine-
va cloceste, cei-lalti II recomanda ce pul sa scoata.
Asa de pilda unul i se ziee sa-1 cloceasca gdvran, corbu mare,
altul mdlin% pasere neagra de marimea mierlei ; altul girivel ri. etc.,
altul guguc'i, puff.' de rata, de gisca etc.
lar cind cel de la semnu da si ii cinta mingel viersurile sus
pomenite, cei-lalti raspund :
CU C... t2SUS,
cu caplu digleios.
(Trad. Cu c... in sus,
cu capul in jOS).
Cules de d-1 Dimoane Mih. Ohrida.

121. Topa Vimbur-Vimbur sail Vim-Vim 1).

La jocul acesta baetil se fac doua bande ca la jocul Pri un cnicr6r.
Tot ca la jocul : Pri un cnidór se face un soir mare, care se mai
numege si semnu. Se arunca peatra sail se face f tu-cara, pentru a
se vedea cine trebue sa intre in soir.
itu-cara se face in modul urmator : Cele doua mumi se pun
fata in fata la o departare de vre-o 7-10 pas! si, punind prima mumd
piciorul drept, zice : f t u . Facind tot asa muma a doua, zice : caret.
Apoi prima mumd, radicind piciorul sting si lipind calciml de pi-
ciorul drept, zice iarasi : ftu 1 Facind tot asa muma a doua, zice: card.
Si tot a$A, urmeaza sa faca pina ce se apropie una de alta din ce In
ce mai mult, si cind departarea e a.sa de mica, in cit nu mai incape
talpa piciorului, asa in cit piciorul mumei careia este rindul sa puie,
atinge piciorul mumel adverse, se zice ca aceasta cdclit $i prin urmare
banda sa trebue sa joace partea neonorata a jocului, adica a intra
in soir.
1) La Ohrida se zice : Cluc-Cluc ; la Arominil din Ticura se numepte jocul : Cu
topa a scundeari.

www.digibuc.ro
 144 JOCURILE COPILARE5TI ALE AROMINILOR

Banda cea-lalta se duce mai intr-o parte, unde sa nu poata fl vazuta

de vre-unul din banda adversa, $i acolo se da topa unuia dintre eL Toti
apol se Intorc la semnu fie-care cu minile in buzunar, sail ascunse in
poala hainel, cercind a induce in eroare pe cei din banda contrara,
0 a-I face sa creada, ca topa este la eine nu ie. In semnu (soir) intra
din banda cea-lalta (A), Intha data unul singur. Gel care poseda topa,
Indata ce-i vine la socoteala, love$te pe acel din semnu, de la soir
Insa tovara01 sal (din banda B) trebue sä piece care in cotro poate.
Imediat unul din cei din banda A, lea topa 0 cauta sa loveasca pe
ori-cine din banda B. Daca n-a lovit, cel din soir se arde si ese afara,
iar in semnu intra toti, tovara$ii sai, $i din banda B da tot cel care
a mai lovit pe intiml, $i cind love$te pe eine- va din banda A, tova-
ra$ii sai nu mai pleaca, ci nurnai el singar. Tot ca mai sus, $eful
bandei A se repede imediat sa lea topa $i cauta sa-1 loveasca. Daca-1
love$te, se arde acesta si-i iea locul un altul, tot din banda (B), care
face acela0 lucru, $i daca primul intrat din banda A in soir n-a fost
scos (ars), adeca n-a fost lovit sad a fost lovit, insa chid fugeag cel
din banda B, unul dintre ei a fost nimerit cu topa de unul din
banda A, ramine in soir tot acela, $i acuma trebue sa dea unul din
banda B, nu acel ars insa, $i daca-1 nimereste, toti tovara$ii sal tre-
bue sa piece, $i imediat unul din cei din banda A lea topa $i da In
cine poate. Daca-1 nimere$te, se arde $i trebue sa dea un altul. Daca
nu-1 love$te, cel intrat din banda A e scos, si intra toti tovara$ii sal
$1 se urmeaza cum am spus mai sus.
Daca toti din semnu ati fost sco$1, jocul reincepe si rolurile ban-
delor nu se schimba. Daca top din banda B s-ail ars (se arsird) fara
sa poata scoate pe cel din banda A, rolurile se schimba $i jocul re-
Incepe. Cel din banda A, care trebuia sa intre in semnu (soir) se
numesc: di nauntru, cel can trebuiail sa scoata pe cei din soir, se
numesc : di afara.
Se considera scos $i cind cel din soir ese afara din semn.
Jocul la Ohrida se zice : Cluc-cluc, fiind-ca jucatorii, cind se in-
tore cu topa ascunsa, cinta irnitind glasul de clo$ca, c1nd aceasta 10
cheama sa-0 ascunda puil : clu-clu, clu-clu.

122. Cu papa ') ; topa semnulul 2); topa-n ch'aträ 8) ; tapcheri 4).
Tot ca la jocul Pri un eicr6r, $i aci baetii se fac doua bande $i
arunca peatra spre a se vedea cine trebue sa $aza la papa ori semn.
Papa se nume$te o piatra mare cit capul unel vite, neteda 0 care se
pune la semn. Sa presupunem ca a cazut bandei A. sa dea topa de
la papa, $i banda B sa joace rolul cel-lalt, care consta in a prinde
topa data, sail cind nu pot a o prinde, a cerca, sa loveaeca papa cu
topa, din locul unde s-a dus In urma loviturei din partea unuia din
banda A. Iata cum se face jocul acesta.
Unul din banda A sta in picioare linga papa si, luind topa, o
arunca putin in sus ca mer 5i, cind topa se scoboara cam in fata ju-
catorului, ii cplica o lovitura in partea baetilor din banda B, care
cant& sa o prinda 0 cari se pun la o departare mai mare sad mica de
') cu Papa se zics la Avela.
2) Topa semnului la Vlaho-Clisura, Muscopule 0 la Far§erolf.
2) Idem.
4) La Ohrida 0 la Arominil din Lunca, Iancovel §i Beala.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREM ALE AROMINILOR 145

la semu (pdpd) dupà cum cel care e sd dea (sa loveasca) topa, o da
mai mult sail mai putin departe. Daca topa e prinsa de vre-unul din
Banda B, cel care a dat (dgadi) se arde $i trebue sti-i lea locul un alt
tovara$. Daca nimeni n-a prins-o, $eful bandey B iea topa $i din lo-
cul unde s-a dus se incearca sa loveasca papa, $i daca a lovit-o, cel
care a dat ed-arsi. Daca nu s-a ars jucatorul socoteste una i mai da.
In momentul cind aplica lovitura, trebue s i zica $i cite lovituri are
sail simplu cite are. De exemplu cind este sa loveasca topa pentru a
doua oara, zice cry : am döaud sail numai : clOadd / Daca se intimpla
ca jucatorul sa nu spuie, cei din banda adversa scuipa $i-1 zic in
gura mare : ptid, Ve-arsiqi, (ptiil, te-ai ars) $i toate cite a facut pina
atunci nu se considera de loc. Din causa aceasta se nasc certe printre
baeti, mai cu searna cind jucdtorul a facut multe lovituri. Tot a$A,
se intimpla cind jucatorul gre$este cite are, si in loc sa spuie adeva-
ratul numar, spune mai mutt sail mai putin. In cazul intilil le cons-
trins sa inceapa dela unu, fiind-ca nu i se considera cite (lovituri)
are ; in cazul al doilea (cind spune mai putine lovituri decit are) $i
revine la adevaratul numar, nu i se considerd decit atitea (lovituri),
cite a spus in gura mare.
Cind vre-unul din banda B a prins topa dupa ce mica' iard (a
atins ptimintul), nu se Yea in consideratie. Cind topa a citzut pe o
cash' sail pe un arbore, $i de acolo cazind, vre-unul din banda B o
prinde, atunci se lea in consideratie, fiind-ca casa $i arborul nu e tard.
Cind topa fiind prinsa de unul din banda B, se intoarce bandel A,
trebue sa o loveasca odata de pamint, ca sa manince tard, cad in
cazul, cind li se arunca ast-fel ca CO din banda A. sa o prinda in
mind, jucatorul de la papa i-a pacalit $i nu se arde, de oare-ce topa
nu mica tard.
Dupa invoiala dela inceput, spre a putea sa. alba banda A o ci-
vald, trebue sa faca 10, 20, 30 sail une-ori $i mai multe lovituri, plus
in tot-deauna Inca o lovitura care se numeae talie §i dupa care toti
din banda A incaleca pe cel din banda B, fie-care pe tovara$ul ce a
avut la darga mind, de unde s-a dus topa la talie pina la semnu.
Banda invingatoare incepe jocul fara schimbare de roluri.
De multe on la jocul acesta se intirnpla ca jucatorul, cind love$te
topa, nu o nimereste bine ; dacd topa lovita prost cade in apropierea
jucatorului, in cit distanta dela papa pina la topet nu-i mai mare decit
poate sari intr-o singura shritura jucatorul, acesta daca vrea poate sa
nu considere lovitura aceasta si sa mai dea Inca oda ta. Atunci se zice,
ca banda adversa B are o uch'i, (pealocurea se zice cufet surdd). Nu i se
permite jucatorului mai mult de trei uclei. Daca $i a treia lovitura
a lost tot uchni, el (j uchtorul) si-a trecut rindul (-tricu arada). Daca
insa n-a fost a doua sail a treia lovitura cufd (uclei) ci a lovit-o bine,
cei din banda B, inainte de a trage cu dinsa pe papa, trebue sa a-
runce uch'a.
lata cum se arunca uch'ile : Until din banda B 1$1 prinde eu
mina stinga urechea dreapta $i trece mina dreapta, in care tine si
topa, intre piept $i mina stinga, $i apoi cit poate, arunca topa in spre
papa. CO-lalti din banda A in timpul acesta stail in jurul lui $i cauta
sa o apuce. Daca aii apucat-o, se zice, ea ail facut una. Daca n-ail
putut s-o apuce, acela care a aruncat uchra trage cu topa asupra pipet
de acolo unde este topa acum. Daca a putut sa arunce uchta ast-fel
ca sa &each dincolo de semnu (papa), atunci s-a ars jucatorul din
banda A. Tot a$A, se arunca cind sint $i doua uchni.
Cind vre-unul din banda B, in momentul cind del un jucator
I0

www.digibuc.ro
 46 it:IMMIX COPILARE#I ALE AROMINILOR

din banda A, poate sä loveasca cu mina topa, a$à de tare in cit sa.
treaca semnul, juchtorul s-a ars. Se invoesc de la inceput, daca se
prime$te a se da si strimb oil nu, $i daca, cind se da strimb, se per-
mite a efi drept cu papa sag a se da chiar de unde s-a dus topa.
Cfr. Ispirescu P., op. cit. p. 41 : eJocul de a cardmizioarah, pre-
zinta asemanari cu jocul acesta.
123. De-ancilicar6a ; a topa 'wall:1r; cu pirustia.
Tot ca la jocul Pri un c'icrór, $i aci se fac doua bande (A si B).
Dupa aceasta fac cine trebue sa se faca cal (cal') si cine calareti (cdldri,
cdvaT) prin aruncarea pietrel, sad prin tu-carci etc., $i jocul incepe.
Presupunem cá cel din banda A sint cai, lax cei din banda B calareti.
Calaretil incaleca fie-care pe tovara$ul sad $i se pun in forma de cerc,
fie-care pareche departe una de alta cu vre-o 10 pa$1. Unul dintre
calareti lea topa $i o arunca until' alt calaret din dreapta lui $i striga :
una! Acesta cauta sä o prinda, $i daca o prinde, o arunca la calaretul
din dreapta sa $i zice : dotfa 1 Tot a$5. fac $i urmatorii, si daca se fac
zece, se mai face 'Inca una, care se nume,te tali% si calaretil i$1 schimba
cal, fie-care mergind la calul calaretului din dreapta sa $i continua
ca mal sus. Daca se intimpla ca vre-un caldret sa nu poata apuch
topa, lute toll calaretil o rup la fuga, fie-care in directia ce-i place.
In timpul acela unul din banda A lea topa $i cauta sa loveasca pe
vre-unul din banda B. Daca a nimerit, cei din banda A devin caläreti
si cel din banda B cal, $i jocul continua, precum am aratat mai sus.
Dacd n-a lovit pe nici unul, jocul continua, pastrind fie-care rolul pe
care 1-a avut. Cind cel din banda A trage cu topa, nu trebule sa se
departeze mai mult de o saritura de semnu (aci semnul e cercul pe
care stag perechile de cal $i calareti). Daca lovitura se da pe carni nu
se prinde pentru ace1ea$1 motive aratate la jocul cu topa a-ncilicari.
Cind o banda s-a schimbat de atitea oil in cit fie-care 0.15.1.4 a ajuns
la calul sag, indata ce se mai face zece $i tare, in loc sa se schimbe
call $i fie-care calaret sa treaca la calul tovara$ului sail, se arunca
topa in mljlocul cercului $i fie-care calaret o rupe la fuga, ca $i in
cazul, cind cine-va n-a prins topa. Dan' cel din banda A ag putut
sä loveascã pe vre-unul din banda B, se continua jocul prin schim-
barea rolurilor, iar daca nu, tot cei din banda A ramin a fi cai.
Cfr. Ispirescu P., op. cit., p. 46 : jocul de-a craia-nalecate
Ieste identic.

124. A topa-nmur; toba murluf.

Cu jocul acesta nu se pot juch decit cite trei baeti. Se alege
pentru joc un zid inalt $i unul (ori-care) dintre cei trel lea topa $i,
lovind-o de zid, cind e sa cada, o a,teapta in mina. Daca o prinde,
se zice, ca ari und. Tot ash continua pina sa faca 10, 20, 30 etc. dupa
cum se invoesc, plus tea. Tot a$A fac $i urmatorit doi. Daca toti ail
reusit sa le faca, reincep tot ca mai sus, pind cind unul din cei trel
rm poate sä faca numärul cerut $i topa II cade. &hind acesta e in-
calecat de unul din cei-lalfi doi, iar al treilea continua a face cu topa
in mur nurnarul ce se cere. Daca reuse$te, descaleca calaretul $i in-
caleca dinsul, 'far calaretul trebuie sa facet numarul cerut. Aà se
continua, si chid cine-va nu poate sa faca numarul cernt, ci-i cade
topa, devine cal, $i fostul cal devine calaret, lar al treilea continua a
da topa-n mur.

www.digibuc.ro
 Romans COPILAREM ALE AROMiNILOR. i41

125. Tapa a mer.

Jocul conzista in a se aruncd topa in sus cit se poate mai mult
ast-fel ca topa sa cada mer, mar, in apropierea aruncatorului pe cind
tot! Meth strinsi in jurul lui se sforteaza sä o prinza.
Cind o arunca in sus jucatorul se fringe putin pe spate In
dreapta sad in stinga, dupa cum Ye drept sail stingaciii.
Alta data fucatorii fac un cerc mal mare sail mai mic, dupa cum
sint mai indeminatici, si din mijlocul cercului arunca topa mer fie-
care jucator, cercind sa faca topa sa caza in cerc.
Gine ramine, adica, eine o arunca topa in ast-fel de mod, ca nu
cade in cerc, se pune in central cercului si fie-care bdet jucator, de
la distanta cit sare cel ramas in trel särituri, ii da cite trel lovituri
cu topa. Ca acesta sa nu fie lovit pe cap, prezinta spatele cu capul
plecat putin pe piept.
In loc de topd une-ori jucatoril se servesc de peatra, ca sa o a-
runce in sus si ramiind a uza de topei numai la bataea celui ramas.
126. A taca-tuc a.
Se joaca', cine poate sa faca mai multe, lovind succesiv topa de
mur cu mina, fall ca sa o prinza sail sa o lase sa caza la pamint.
Loviturile se numesc ticiturt, de la taca-tuca, cuvint imitativ.
Se produce prin modul acesta o mare intrecere printre jucritori,
cine sd faca mal multe ticituri.
A P V LI A N A.
Jocurile acestea se obicinuesc numal de baeti si se joaca de obi-
ceii i. primavara si mai cu seama toamna. Batul cu care el joaca se
numeste pulicin, ,cop, Ióapit, cut, i se face de orl-ce lemn. Se prefera
cel de corn fiind-ca este mai tare si loveste mai bine. Tot asa in ceea
ce priveste turcele (numite la Aromini : clrengi, crulicd, eulengd, tin-
gale, fing`e, afing'e), se prefera cele de corn, flind-ca merg mai departe
cind sint lovite. A pulrana se numeste ori-ce joc, in care trebule sa
te servestl de un bat.
Jocurile se numesc in general : a pulrana, a fingTa, cu eulenga.
127. A bisca (bicica) '); dd-a cbtca 2); cu pOarca 3); De alixandra 4).
Pot Wã parte la joc or! citi brieti ar voi. Ei fac o groapa mare de
un decimetru, care se numeste bisericd 5), totl baetii ail cite un bat,
care se numeste cop. In urul bisericei, la o departare de doi, treI
metri, fie-care jucator isl face o gaura (gUvci) mica, cit sa incapa
virful fcopului sad. Gaurile baetilor se afla departate una de alta cu
2-3 pasl. Dap aceasta se fac, eine ramine trebue sa [med. pOarca.
Facerea se face sail ca la jocul : Cu chratra a-scundire, sail unul dintre
juditori lea toate cb'apele 0, dupa ce le face manuchi(, tinindu-le
din mijloc, le arunca peste cap, si dupa aceasta umbla cu calciile in-
9 A bites sail bicica se numepte la Avela, unde se da §i scroafei de obiceit: nu-
mele acesta cind o indeamna sa mearga.
2) Se numepte jocul a§a. la Arominil Gramusteni, Vlaho-Clisura, etc.
9 Pretutindenl.
4) Numal la Vlaho-Clisura.
9 La Gopepl biserica se nurnepte : horhor.

www.digibuc.ro
 t48 JOCURILE C0PILAREV1 ALE AROMfNILOE

därät spre partea, unde a aruncat qaapele, fail a se uita. intr-acolo,

$i stapinul lemnului pe care il va calch se face porcdr. Sail se mai
face $i in modul urmator : Toti baetii se aduna la bisericd, unde pun
virfurile fcddpelor lor. Unul dintre el numara [Ana la un numar con-
venit de mai inainte si cind finesc, fie-care cauta sa prinza o gaura,
aidca sa puie virful $copului intr-una din gaurile facute, $i fiind-ca
gaurile sint citi baeti mai putin una, unul dintre ei trebuie sa 11-
mile fall gaura. Avesta se face porcdr.
Poarca este un gugucliV) (cocian), un os de cal, sail de un lemn
rotund. Ca sa se inceapa jocul, se pune poarca pe marginea bisericei
.,si unul dintre jucatori h trage o lovitura. Porcarul se duce $i o a-
duna cu virful batului $i cauta sa o pule in biserica.
N-ail drept, atit porcarul cit $i cel-lalti baeti, s-o apuce cu mina.
Cind porcarul voeste sa pule poarca in biserica, cei-lalti cearea prin
toate chipurile sä i-o loveasca tare si ast-fel sa o departeze de bisericd.
Porcarul o paze$te cu $copul sn, pe care, in momentul cind cine-va
voe$te sa loveasca poarca, il pune inainte ca acesta sa loveasca pe $cop.
Chid baetii radica $copul spre a lovi poarca, se pazesc ea nu cum-va por-
carul sa le apuce gaura mai inainte. In cazul acesta, porcarul, care
a gasit gaura, scapa, $i devine porcar cel scos din gaura. Cind por-
carat reu$e$te sa pule poarca in bisericd, fie-care trebue sa schimbe
gaura $i sa prinda pe o alta. Porcarul, Inca, in momentul cind se
face schimbul, cauta sä prinda si el o gaura, $i cine rämine fail
gaura, devine porcar. Jocul a poi reincepe.
La Vlaho-Clisura, cind se schimba gaurile, se striga de toti brietil:
Alexdaandra, probabil coruptiune din cuvintul grecesc: Eagc», schimb,
fiind-ca jueatoril schimba gaurile. Biserica aci se nume$te tot : Ale-
xandra.
La Sarnarina2), cind porcarul aduce pdarca in apropierea biseri-
eel $i leste aproape sa o pule in gaura, jucatorn cinta, cercind sa o
departeze :
Gh'ine vinnie pöarca,
pöarca al visil'e,
cu mcarl $i cu beri,
cite sun ado,
z-viina aii6.,
$-citi sun atiá,
z-duca ado.
Traducere.Bine a sosit scroafa, scroafa regelui,cu mincarI
i cu bauturi; Cite shit acolo, stt vie aci,io cite stnt aci,
sä se duca acolo.
Cind o lovesc, jucatorii spun :
Na 1 cä-nr mincd firina I
(Na 1 did imi irm mina Mina).
Na 1 cd-nr mincd sarga
(Na 1 cad imi mined sarea).
Cfr. Ispirescu, op., cit., p. 48: cJocul de-a poarca», care Ieste la
fel cu al nostru.
1) La Gopesr se nurneste poarca, gotca, ear la Ohrida cotcd.
1) Corn., de d1 Diamandi Geogea, student in Medicina.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMNILOR 149

128. Cu todpitli.
Se fac jucatorii cine sa pazeasca cotca, (un gug'u) $i apol totl
cel-lalti jucatori se aranjaza la semnul mar l,. Fie-care jucator leste
inarmat cu un foapit cu care cauta sa loveasca in coctd. Daca ni-
mere$te cotca, cel care o pazeste, alearga lute sa o aduca la loc, pe
cind cel care a tras in cotcd, daca vede, cit poate, se duce si-$1. Yea
lOapitul $i se intoarce la semnul mare. Pazitorul cotcdi cauta in tim-
pul acesta, dupa ce a pus cotca la locul sa'ii, sa loveasca cu tin cocean
pe cel venit sa-$1* lea lei apitul $i daca-1 nimere$te, scapa el $i paze$te
cotca cel atins.

SEMIICUL

11
60TCA

man MARE

Cind jucatorul vede, cd nu Ye chip, ca pazitorul a pus imediat

cotca la locul sag, nu lese de loc de la semnul mare. Papitul lul
rämine ast-fel la cote&
Daca are timp numal sh-$1 Yea lOapitul nu insa $i sa se poata in-
toarce la semnul mare, se refugiazh la semnic, semnul mic, si asteaptd,
cind un alt juca.tor nirnereste cotca, sa se reintoarca la semnul mare,
inainte ca pazitorul sa fi pus cotca la locul sag.
Cind cotca nu ie la loc, nu poate lovi pe nimeni.
Daca presupunern, ca toti ail dat in cotcd $i nimeni n-a nimerit
sail a nimerit prost in cit pazitorul a pus cotca imediat la locul sail,
pazitorul sta $i .pazeste $i cum vede pe cine-va ca iese din semnul
mare sag din simnic il love$te cu coceanul $i seal* ear fie-cara 41
Yea loapitul $i jocul reincepe.
Distanta dintre semnul mare $i cotcd, precum $i cea dintre
cotcd $i simnic este mai mare sag mai mica, dupa cum jucatorii
sint mai marl sag mai mid 1).
129. Cu murmintill.
La joc pot had parte ori-citi WO. Fie-care balat are fcopul sad
cu care 1$1 face o guva (gaura) mica, dupa ce se a$aza In vre-o 4-6
pa$1 departe unul de altul $i in forma de cerc. Locul unde se joaca
baetil trebule sä lie plan (padi). Dupa ce fie-care Mat i$1 lea locul
linga gaura, unul dintre eicel care a 'limas dupd ce s-afh facut
1) Com., de d-1. Dimoane, profesor.

www.digibuc.ro
 150 JUCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR

arunca crulica celui de la dreapta sa, care o a$teapta, ca sa o loveasca

cu Will. Dna a atins-o, toti, afara de cel care o aruncase, trebule
sa mearga sa pule virful batului lor in gaura aruncatorului (z-da di
guvd=s6 dea de gaura) $i sa se intoarca la gaurile lor, unde trebue
sa Ong virful batului inauntru. Aruncatorul in timpul acesta alearga
dupa crulicd, 0 luind-o, cautd s-o puie in gaura unuia dintre jucatori,
inainte ca acesta O. alba timpul de a
se intoarce la gaura, sail cind cine-va
din nebagare de seama nu tine batul
in gaura. Daca reu$e$te la aceasta,
cel caruia i s-a pus crulica in gaura,
trebuie sa o arunce la baiatul din
dreapta sa. Daca n-a reu$it s-o pule
In gaura, tot el trebuie sa o arunce
aceluia$1 bdiat.
Cind o arunca, daca cel care o TAsmiurApsi
a$teapta sa o loveasca, nu o nime- ., q, ° CCD
re$te, trebule el sä o arunce la cel
din dreapta so. De multe mi., dupã
involala de la fnceput, pe cind unul
dintre el arunca crulica celui din
dreapta sa, cel-laltiafara de cel care
a$teapta crulica sta pe linga Arun-
cator $i, indata ce o aruncase unul $i
o lovise cel-lalt, el incep sa-1 sape
gaura cu betele lor, earl sint ascutite
la virf. Tot scopul jocului consta in Paster4
a se face prin sapaturi pe pämint, in-
cepind de la gaura, o imagine de om. Unde e gaura, se face o mica
groat:A cit marimea capului jucatorului respectiv ; dupa aceasta i se
fac gitu I (gup), mijlocul, picioarele, minile. Atunci se zice ca.' s a fa-
cut jucatorului mormintul (murmintili), 0 cind s-a ispravit de tot,
baietil intreaba pe jucatorul respectiv, ce doreste sa devie in viata
sa : capitan, pastor, dascal, armatol, (armituld), negutator, etc., $i
dup.' meseria ce-$1 alege, baietii sint datori sa he'd $i trel ustensile
apartinind acelei meseril.
Dupà ce i s-a indeplinit cea din urma dorinta $i nu mai ramine
nimic de facut, jucatorul respectiv este inmormintat, adeca apzat ca
mort in mormintul ce i s-a facut, $i in jurul sail brietil infing $aa-
pele, presupunind cä sint luminarl, dupa cum se obicinue$te la mort.
Dupa ce yin in jurul lul de trel oil, eintind ca preotii prin nas di-
ferite cintece, Intre cari $i pe : Alison, balison, etc., toti se departeaza
in graba cea mai mare, cad mortul lese din mormint, $i apucind
betele incepe sa le azvirle asupra celor-lalti, voind a-i lovi pe corp,
dar nu nimere$te mai nici odata, cad top se departeaza. Dupa ce s-ail
azvirlit toate faapele jocul se reincepe.
130. Corimboe,-mboc' ?mboe'; corimbiri mboc'?mboc1.
La jocul acesta toti baetii se fac doua bande (A $i B), precum
la jocul Pri un cniar. Dupa aceasta se dci crulenga. Darda crulengel
1) se face precum urmeaza : Cu rindul incepind baetil dintr-o banda,
fie-care apuca batul (copul cam dela mijloc cu mina dreapta $i fa-
1) Darea crulengilrel se numepte pi corimboci, mbocl.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR 15 I

chid ca cea-laltä jumatate parte a batului sa-1 vie subsoard, tinindu-1

ast-fel in linie orizontalä, cu mina stinga apnea crulenga dela mijloc
si, aducind-o asupra batului, o lasa si incepe sä o loveasca de cite
oil poate. Ace la care dd inainte de a WA c'ulenga $i a incepe sä lo-
veasca, trebue sä pule celor din banda adversä intrebarea : Corimboci
sail corimbiri-mboci, $i numal dupa ce i se respunde : mboci sag boci
trebue sa inceaph a lovi (se zice la joc : sd facet sail z-da) $i daca
cine-va dd fara sa pule intrebarea de mai sus, sag duph ce intreaba
nu asteapta si raspunsul, nu se socotesc cite (lovituri) del $i trebue sa
inceapä de nofi. Loviturile trebue sa se faca de jos in sus, eulenga
fiind asupra baplui. Cind lovitura se face de sus in jos, aceasta lo-
vitura se zice : di pri ghtos (de pe jos) sag (la Ohrida) uolei.
De cite ori loveste cine-va crulenga, atitea lovituri are sa dea,
eind va incepe jocul.
Loviturile se numesc: &ill (dare pl. dari). Gel dintr-o banda tin
socoteala pentru cel din banda adversa, adeca socotesc cite loviturl
face fie-care din acea banda si cite ag peste tot. Banda care are mai
multe (lovituri=dari) dei intila.
Fie banda A, care are mai multe. Aceasta dare se face In modul
urmator : Fie-care din banda A loveste crulenga incepind dela semn
in spre partea convenita dela inceput, de atitea ori cite dani (lovituri)
are. Pe cind acestia dag, toti cei-lalti din banda B cauta sa prinda
crulenga oil sa o loveasca cu betele indarat spre semn. Daca o prind,
o dag jos s-micet lard $i o intorc celui care a dat, ca sa dea iaräsi
de unde a dat, de oare-ce acesta a ars en o loviturä si trebue sa dea
restul, daca mai are ; iar daca nu mai are altele, trebue sa dea un
altul din banda A. Cind crulenga e lovita cu betele indarat, jucatorul
continua a da restul, dach are, de acolo unde s-a intors eulenga.
Cind termina unul, continua a da cel-lalt din locul unde s-a dus
crulenga la cea din urma lovitura.
Loviturile di pri gltros se dad ast-fel : Cel care are sa dea o ast-
fel de lovitura, stä pe piciorul drept si, ridicind piciorul sting, loveste
crulenga pe sub acest picior.
Dupa ce toti din banda A ail dat, incep sä dea eel din banda B,
de acolo unde s-a dus eulenga la cea din urma lovitura a celui din
urma din banda A, in spre semn ; adeca, pe cind cet din banda A se
departag din ce in ce mai mult de semn, eel din banda B cauta sä
se apropie din ce in ce nial mult
Daca, dup.' ce toll din banda B ag dat, si crulenga n-a ajuns pina
la semn, el sint incalecati de cel din banda A, de unde a ramas cru-
lenga pina la semn. Daca 'Irish eulenga a trecut semuul, el incaleca
pe cel din banda A, de unde s-a dus crulenga pina la semn. Cind
distanta dela crulenget pina la semn nu e mai mare de cit poate sari
cel mal bun saritor din banda, nu se incaleca nimeni, si jocul rein-
cepe. La incalecare, tie-care dintr-o banda incaleca pe tovarasul ce a
avut la inceputul jocului, cind s-a dat mind. (V. jocul Pri un c'ic'or).
131. Tu guvä cu azv1rnlëar6 a.
Se face o aura (guvet) lungareata si mica.
Se pot juca doi sag mal multi baeti ; cind se joaca mai multi,
se impartesc in doua bande, ca la jocul : Pri un eicrór.
Vom descrie jocul, presupunind doi jucatorl, pentru ca. ceea ce
se petrece cu dol se petrece si cu mai multi. Cel dol juchtori se fac
$i cine remine, sta la guvd. Fie acesta A $i cel-lalt B.

www.digibuc.ro
 152 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMtNILOR

A pune virful bätului in guvet si pe de-asupra virfului, pe guvd, pane

eulenga,$i apucind batul dela mijloc arunca eulenga cu virful batului
cit poate mai departe. B, care sta la oare-care departare de acolo, cauta
sag sa prinda eulcnga sag sa o loveasca cu batul sail spre gaura indärat.
Dacä reu$e$te sa o prinda sail sa o loveasca a$A in cit eulenga sa a-
junga la gaura, A se arde $i prin urmare trebue saii schirnbe rolul
sag cu B.
Daca nici o prinde nici o love$te, B apuca eulenga $i trebue sa o
arunce linga gaura. In timpul acesta, A azvirniëagt (tira$te) batul
$i cauta sa loveasca eulenga. Daca eulenga s-a dus lingã gu vet, a$5,
In cit departarea de la gaura pina la eulenga nu leste mai mare de
cit lungimea batului, A se arde. In cazul contrarig, dach incape lun-
gimea batului de odata sail de mai multe ori, A socoteste atitea. A-
cest joc se joaca pina la 10, 20, etc., dupa invoiala de la inceputul
jocului, si cind cel care da a facut numarul convenit, mal da 1nc5.
odata cit poate, $i de unde se duce eulenga, de acolo incaleca pe ad-
versarul sa' g pina la gaura.
Lovitura cea din urma se nume$te cal.
132. Pri scop; pri pul'an 1).
Jocul se face dupa cum am aratat mai sus. Diferenta conzista
in aceea ca, in loc de a azvirnii batul, se a$aza crucis pe gaura, $i
daca B arunca eulenga si nu love$te batul, A, a$ezind eulenga pe
marginea gaurei, o love$te putin spre a se ridich in sus, $i cind s-a
ridicat, cauta sa o loveasch tare, spre a o departa de gaurd. Ii mai
da o lovitura tot a$A de acolo uncle s-a dus eulenga, $i dupa aceasta
Inca una pina la trel. DAca dupa trel lovituri, 13 nu poate sa sara in
trel sarituri, de unde s-a dus eulenga pina la gaura, A incepe sa
numere de cite ori incape batul sail de la eulenga pina la gaura $i
daca face numarul convenit la inceputul jocului, da Inca odata, dupa
cum am aratat, $i de unde s-a dus eulenga, incaleca pe adversarul
sag pina la gaura. Aceasta din urma lovitura se numeste cal.
Daca insa B a lovit cu eulenga batul a$ezat pe gaura sail a pu-
tut sa sara in trei lovituri de la eulengd pina la gaura, A se arde $i
rolurile se schimba.
133. Ac'ullenga pri minA.
Se joaca tot in guva. Aci insa, in loc sa pule eulenga in gaura
ca apoi sa fie azvirlita cu batul departe, se apuca batul de la miner,
$i se tine in forma de luminare cam pe la inaltimea pieptului aceluia,
care joaca.
Apoi se pune eulenga pe mina linga bat, adica pe unghiuletul
format de bat cu degetele minei, cari tin batul.
Se ridica mina de jos in sus, ca eulenga sa sara in pozitiunea
orizontala ceva mai sus de capul jucatorului $i pe cind e sa caza, o
love$te jucatorul, ca sa se duca departe.
Cel-lalt sail cei-lalti, dacil sint mai multi, cauta sa o prinza.
Daca o prind cel care a dat arde $i urmeaza altul.
Daca nu, a$aza batul pe gum/ i se urmeaza ca la jocul prece-
dent.
Ap se continua a se da pina sa impline$te numArul convenit,
1) La Muscopule, Albania, jocul acesta se face tot apa pi se numepte : Tingalea.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE ARAMNILOR 753

duph care unul sari altul rimine invins i capata prin urmare un big,
(sumar safl zdirtd), dupa cum se mai zice, sau se incaleca.

134. Selencia.
Jocul se joaca si intre mai multi baeti, irnpartiti in douii tabere,
duph cum se joaca si numai cu doi.
Pentru mai mare usurintä, 11 vom descrie cum se joaca de douh
persoane.
Se fac eine sa ramie la guvd, de unde se cid clrencla, punind-o
transversal pe guvd $i impingInd-o cu batul. Daca adversarul o prinde,
rolurile se schirnba.
Tot asa cind Octal, adich neprinzind-o, jucatorul asazii batul
transversal pe guvd, care la Gope$1 se mai numeste fiju i cel-lalt a-
runca clenVa i daca love$te britul se zice, ca tucd, a tocat.
Daca insa nici n-a prins clen(la nici n-a tocat, jucatorul, care
cid a facut un fij si ca fijul sa fie intreg, trebuie sä faca si calul.
Pentru aceasta se asaza clrencla i o loveste peste cap, ca sa sara
in sus, si atunci o mai loveste odata in vint. Aceasta SP face de trei
ori. In caz de reu$ita de a o bate departe cit cel-lalt sa nu poata sari de la
sclencla pinh la p j in trei sarituri, numara un cal.
Dupa ce face noua cal, intra in mate. Matele se fac din cai nu-
mal si la sfn.situl lie-carui cal, se mai da o loviturh farä nici un cih.
Giupurtirile se considera ca lovituil bune.
Ciupurtire se zice, cind atingi nitel cclencla si nu o bati departe.
Muele sint tot noua la numar.
Din mate intri in cofi, can se fac tot ca matele.
AUL la mate cit $i la cofe, distanta dintre fljii si crenVe't tre-
buie sa fie mai mare de cit poate ajunge, dna se intinde jucatorul
si lunge$te in acela$ timp $i batul sau si el are interes sa ajunga,
fiind-ca atunci are dreptul sa dea pentru a doua oara, cind spera sh
o bata mai departe.
Dupa cofl, intrd-n mesi, earl sint $ase si earl trebuiesc facute
una dupa alta fara intrerupere. Caii, matele si collie se socotesc, cind
jucatorul arde, pentru cealalta data cind ii soseste rindul, pe cind
mesele nu.
Apoi se face ugeacul tot a$a i eine ramine ca calul mare, care
se face ca primul cal, nefacut, este incalicat de adversar de unde se
duce sclencla batuta pina la fij. Apoi reincepe jocul. Cu mai multi ca-
lul mare se face mai curind.

135. Cu lemnulpri adit.

Unul dintre jocurile obicinuite de copii este si acesta. Jocul con-
zista in a luh batul eu care se joacd sau ori-ce alt bà i, punindu-1
pe deget, cauta sa-1 tina cit se poate mai mult. Degetul obieinuit pe
care baiatul asaza batul vertical, este cel aratator. Pe cind baiatul se
mi$ca cind intr-o parte, cind intr-alta, cautind sa pastieze echilibrul,
ca sa cadh batul, cel-lalti coph numara, pina-I cade. Cine a putut
sa-1 tie mai mult, acela se declara invingator.

www.digibuc.ro
 154 JOCURILE COPILAREVTI ALE AROMNILOR

CII ANTRISARIREA.
(Cu sarirea)
Jocurile cari urmeaza Ant cele mai mult gustate de baetii de la
10-20 ani $i, dupa cum vom arata, ele nu sint despretuite nici de
barbati.
Ele se dail de obiceiil in zilele de sarbatori, si cel care se dis-
tinge, are renume $i trecere printre tovar4i1 sal. E destul sa amin-
tesc pe revolutionarul de la 1878 cdpitan Leonida-Hagi-Bira, care tre-
cea in tot Epirul $i Tesalia de cel mai bun saritor in jocurile earl
urmeaza. Poporul spune, ea el putea sa sara peste trei iepe, a$ezate
una linga alta in $ir, dintr-o singura saritura. El era originar din
Samarina, or4e1 aromlnesc de pe coastele Pindului in Epir. Fetele
Inca prefera pe ace$tia in locul celor-lalti.
Termenil intrebuintati pentru a sari sunt :
anscir,
antriscir, } sar.
arscir.
136. Tu una.
Se pune un semn $i apoi toti jucatoril de la o departare, calcind
pe semn, sar intr-o singura saritura, eine se duce mai departe.
Se sare cu picioarele unite sat nu, dupa cum se invoiesc la in-
ceputul jocului.
Cind se sare cu picioarele unite, se sare mai putin departe.
137. An treil 6 a.
La locul acesta pot lua parte ori-citi bdeti vor voi.
SA joaca atit de bäeti cit $i de Mai $i barbati, de obiceill la
sarbatori dupa terminarea horei.
Se trage o linie pe pamint, care se nume$te semnu, $i toti citi
se joaca se arunca in trei sarituri, calcind pe semn, dupa ce lea vantu
(dupa ce-SI dail vint).
Scopul jocului este a se vedea cine poate sari mai mult (mai de-
parte), in trel särituri (an treilga), $i de sigur acel mai 141 $i mai
upri la picior sar mai mult.
De multe ori se fac prinsori de mai inainte intre jucatori, cari
se provoaca, ba ca cutare sare mai departe, ba ca.' nu cutare, ci cu-
tare. Prinsorile consta, in a da o petrecere cine va pierde. Cind se fac
prinsori se determinä de mai inainte, de cite oil trebuie sa sara cei
care ail pariat, $i numai ultima saritura (antrisiriri) se prinde. Cine
intrece la ultima saritura in bid (an treilea), acela cktiga.
138. An treilda cu artisirda.
Se pune, ca la jocul precedent, un semn, $i tot ca la jocul prece-
dent, baetii sar in trel sarituri, calcind pe semnu.Cine rAmine, adica
cine a sarit mai aproape de semn, se bagei. A se WO cine-va, in-
seamna a sari, calcind pe semn cu amindoua picioarele, o singura
sa ritura, $i acolo unde a sarit, sa se a$eze in picioare $i cu capul a-
plecat catre pamint. Cei-lalti sar peste dinsul, dela semn.
Cel care a sarit mal departe la inceputul jocului, devine mumti
§i. prin urmare este cel d-fEntii, care sare peste cel bagat. Gind sare

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETI ALE AROMINILOR I5s

muma peste cel brigat, unde s-au dus picioarele mumei, dupa ce a
sarit peste dinsul (l-antrisdriri), acolo se pune bagatul spre a fi sarit
si de cei-lalti.
Cine in trel sarituri dela semn nu poate sa sara peste cel bagat,
se baga la rindul saü, si muma va deveni fostul bagat si fosta mumd
devine ultimul saritor.
Bagarea acestuia se face precum am spus mai sus.
La jocul acesta cauta fie-care sa fie ultimul, de oare-ce e mai
putin amenintat a se WA find precedat de altii.
139. An treilëa. gh'ift6aste.
Jocurile de mai sus aAn treileaD 0 can treilea cu artisire) se
mai joaca si in felul tigdnesc : agh'iftescup.
An treilea gleifteagi se joace ast-fel :
Dupa fie-care saritura din cele doua ansiriri, dela inceput, face
$i un pas natural.
Aceasta da vanlu (vimtu) celui care sare si-1 face sä ajunga mai
departe.

140. Pri un cticl r.

Se mai joaca : an treilea pri un cnicrór, adica fie-care saritura o
face intr-un picior, fàrà ca sh-1 atinga pe cel-lalt de parnint.
La jocurile de mai sus an treilea tot-dauna distanta strabatuta
de cine-va se considera cit a putut sari el de la semnu pina la ultima
saritura i anume pina unde se cunoaste urma cdlciilor de picior. Nu
se considerd virful talpei, pentru ca se pretinde, ca unii pot sa aiba
talpa mai mare si cel cu talpa mica sint nedreptatiti prin modul
acesta.
Daca jucatorul sare cu picioarele neunite, asa cum nu se obici-
nueste la aceste jocuri, se 'lea drept semnu de arcare (asa se zice dis-
tanta de la semnu pind la puntul unde ajunge saritorul) jumatatea
distantei dintre cele doua calele.
Nu se considera de bune sariturile, car! se fac, calcind la prima
saritura peste semnu, Mina, cum se zice, fiind-ca car! calcd un cniar
niinti, l'a trei ma nclo, (cine calca un picior inainte, se duce cu trel
picioare mai departe) de cum s-ar fi dus, daca ar fi calcat tocmai pe
semnu.
Daca insä calca pe semnu analtu saü nipoi, sariturile sint bune.
141. An treilea cu stilili.
La jocul acesta cele trei sarituri se fac intr-un picior.
Se leaf trel suli (bete mici si ascutite la virf), si cel care se a-
runca an treilea, la fie-care saritura se opreste si infige in pamint o
sula. Cel care va sari dupa dinsul, trebue sa se opreasch la fie-care
saritura i sä caute sa ajunga stliii infipte in parnint i sa le scoata
din locul acela spre a le infige ceva mai departe. In timpul acesta
nu trebue sa atingd piciorul radicat de pamint, precum i haina, cad
daca face aceasta, se arde, i dupa involala ce af facut la inceputul
jocului, trebue sa vie. in jurul sulilor de mai multe ori intr-un picior,
pe cind cel-lalti ii adreseaza diferite formule batjocoritoare, ceea ce
provoaca ris in public. Aceasta se face mai cu seama, cind joaca
baeiL

www.digibuc.ro
 156 JOCURILE COPILARETI'l ALE AROMINILOR

Une-on, daca s-at invoit, cel ramas ieste incalecat $i tinut sa

vie o data sail de mai multe ori in jurul sglilor, adica cit tine de la
ultima suld pina la semnul unde calca cel can sar intr-un picior.
142. T-aminar a; ctoari a päsärite1).
La jocul acesta, fie-care brtiat Ii are $i tovarä*ul sag, $i dupa
ce parechile se fac, cine ramine se bag& adeca cei doi dintr-o pareche
se a$aza jos si-$1 lipesc talpele picioarelor, de-asupra carora sar pare-
chile cele-lalte, cite unul i pazindu-se a nu atinge cu piciorul sag
cu haina, in momentul sarirei, de picioarele celor bagag. Dupa ce
sar toate parechile, cei brigati 1'0 pun fie-care cite o mina pe degetele
picioarelor, de-asupra carora sar perechile iarasi, si dad toate aü sarit
bine, fara sä atinga Intru nimic de minile celor beigati, ace$tia mai
pun si mina cea-lalta pe de-asupra minei bagate, si parechile iara$1
continua a sari peste ele. llaca $i de asta data perechile aü sarit bine,
cei bbgap It tidied picloarele cit se poate mai sus, $i peste dinsele
trebue sä sara toate parechile cele-lalte. Daca parechile sar $i de asta
data bine, jocul reincepe dela Inceput, ramiind sa se bage tot acela$1
pareche. llaca insa vre-nul dintr-o phreche, pe cind a sarit a atins cu
piciorul sag cu haina de minile sag picioarele celor b5gati, atunci se
baga parechea din care face parte acesta, $i jocul continua mai de-
parte. Numele de 7'-a minalra vine dela faptul ca se pun minile una
peste alta. C'eari a pdsdrite, inseamna Picioare a pe sante.
143. T-a scaninach'a.
Pentru jocul acesta se alege o livede intinsa $i num8rul jucato-
rilor trebue sa fie mare. Jocul se imparte in mai multe figuri:

Figura I. Scamnulu.
(Scaunul).
Unul dintre jucatori se bagd scamnu, adeca stind in picloare, isi
razerna mimile de genuchi $i i$1 pleaca capul, intocmal ca cel bagat
la jocul : an treilea cu artisirea. Peste acesta sare un alt jucator, care
dupd ce a sarit, se bagd scamnu §i el, ceva mai departe de primul.
Apoi sare un al treilea peste amindoi, $i la rindul sail se pune si el
scaun. Tot a$5. se urmeaza, pina sar toti. Dupa ce a sant $i cel din
urma, primul bdgat scamnu se ridica, i incepind dela cel mai apro-
piat bagat scamnu, sare peste toti, $i imediat cel sarit de dinsul se
radica $1 face tot a$A ca el.

Fig. II. Scamnulu cu ddaud cicröare sad. cimara.

(Scaunul cu doua picloare sail camara, bolta).
Dupa ce primul $i al doilea bagat sar peste toti, fac amindoi un
singur scamnu, adeca intorcindu-se cu spatele, 1$1 lipesc mai intii
corpurile, si ast-fel lipiti, I*1 apleaca fie-care capul in spre dinaintea
sa. Peste scamnulu ast-fel format sar cei-lalti baeti, mai frith unul
cite unul *i imediat ce ail sarit doi, tac *i ei un scaun ceva mai de-
parte. Tot a$a se face si cu cei-lalti. Dupa ce ag sarit toti, sare (i
') Se numegte ast-fel la Qhrida, Lunca gi la Falgerotl.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARIMI AL11 AROMNILOR, t57

fie-care din parechea care a inceput figura peste toate scamnele ha-
gate, incepind cu scaunul cel mai apropiat, $i tot asa fac i eel irne-
diat sariti de din$H.

Fig, III. Cu l6area-mbrata' sari cimard.

(Cu luarea in brate).
Dupa ce ail sarit peste tot)", se pun tot ca maY sus, insil acuma
sar peste din$ii, doi cite dol jucatort. Adeca until dintre jucatori, lea
pe tovara$ul sail care este cu capul in jos, in brate, i aruneindu-1
peste scaunul format de eel dot, juicatori, acesta cade in pictoare si el
Famine cu capul in jos in bratele tovara$ulut sail. Ceva mat ineolo
formeaza la rindul lor un alt scamnu. Peste aceste doua scaune sar
alte parecht lipite (aà se zice) $i carl, dup a. ce sar, se pun si ele
scaune. Dupa ce aü sarit tott, sare si parechea care a inceput figura
aceasta peste toate scaunele b tgate, incepind, dupa cum am aratat ii
mat sus, du scamnulu cel mai apropiat ; tot a$A fac i cei imediat
saritY de din$ii.

Fig. IV. Scamnulu cu 3 cTicróare sali culutumbd.

(Scaunul cu 3 picloare saü culutumlnl, Fr. culbute).
Sarind peste toate scaunele, se pun Yara$Y tot ca la figura de mai
sus, insa se ata$aza la scaunul ast-fel format $i un al treilea jucator
din prirechea imediat urmatoare. Acest jucator se baga scamnu lipit
de eel do), si anume 1i pune capul la incheetura celor doi i, prin-
zindu-O minile de pictoarele lor, isi intinde corpul spre partea de unde
vor sari jucatorii cel-lalti. Acest al treilea jucator se nume$te alichit
(lipit).
Peste scaunul ast-fel format sare tovar4u1 celui lipit, fäcind o
culutumbd (fr. culbute), adeca rezamindult capul de cel lipit, se in-
toarce cu piefoarele peste cet-lalti dol i cade dincolo de scaun in pi-
cloare. Cum a sarit, vine $i Yea locul celut lipit, care la rindul sãii
sarind $i el, vine de se lipe$te un altul din parechea care e sä sara.
Tot a$A, se intimpla si cit acei din parechea aceasta, carl sarind pe
scaunul bagat, fac tot a$a ca i eel earl aü sarit inaintea lor.
Dupa ce sar $i cel din parechea care a inceput figura aceasta,
cei imediat sariti de dinsa incep figura urmatoare.

Figura V. Culutumba-mbrafd.
Aceasta figura se face tot a.à ca maY sus, cu singura diferenta,
ca in loc de a sari cite unul pe scaunul bagat, sar cite dol de odata,
ca la figura III. Urmeaza dupa aceasta fig. VI.

Figura VI. Prit nelu.

(Prin inel).
Aci o pareche face din mini un cerc, adeca cel doi jucatori isi
prind minile si le largesc cit se poate. Prin cercul acesta sare fie-care
jucator, cautind sa fie cit se poate mat eleganta saritura prin cerc,
si haina sa sa nu atinga de loc cereal, daca se poate. Cercul este ceva

www.digibuc.ro
 158 iOCURILE COPILAREVI ALE AROMINILOlit

mai sus de pe pamint, si eel cari if formeaza stail numal cu un ge-

nuchiii pe parnint. Dupa ce doi jucatori ail sarit prin cerc, formeaza
ceva mai departe un alt cere prin care vor sari jucatorii, dup. ce vor
fi sarit prin intiiul.
Figura VII. Pri punti sail pri mind.
(Pe punte, pe mina).
Aceasta figura incepe ast-fel : Cel doi juchtori dintr-o pareche se
prind cu cite una din minile lor si, stind In picioare, top cei-lalti
jucatori sar peste mlnile lor ast-fel prinse. Imediat ce sar dot jucatori,
se prind de mina ceva mai departe de parechea intim. Se sare peste
parechl cum am vazut mai sus.
Figura VIII. Pri capiti.
La figura aceasta, jucatorii dintr-o pareche isi impreuneaza ca-
petele, si cel-lalti sar until cite unul, fara sa atinga de loc, nici chiar
cu haina, de parechea bagata.
Figura IX.
Unul se Intinde la pamint pe spate in linie orizontala ; cel-lalt
se pune cu fata pe dinsul (pri ding), i juchtorii fac culutumba, ra-
zimindu-si capul de spatele celui asezat intors.
Ca sa nu caza cum-va pe capul celui intins pe spate, acesta tine
mithele Intinse de-asupra capului si-i ajuta sa caza oare-cum. in picloare
peste capul sail. Pentru aceasta se cere ca cel intins pe spate sa fie
si robust in brate.
Figura X. Pri su mind.
(Pe sub mina).
La figura aceasta, jucatorii dintr-o pareche isi impreuneaza minile,
si pe sub minile for tree unul cite unul toti cei-lalti, si ast-fel se ter-
mina jocul.
144. Barba in6a cl-asime.
Jocul cbarba me'a d'e asime, se joaca diferit.
Noi vom reproduce varianta cea mai raspindita.
Cel mai cu vaza copil face pe auslu, batrinul. El alege un loc
si asezIndu-se simuleaza, ca sapa un put cu un bat, presupus ca le
sapa. Linga sine are un vas alb,vas de asime, de aigintsi in vas
o lingura. Cu capul plecat, auslu i0 cauta de treaba, sapind mereil,
si bind din cind in cind, ca sa se mai racorgasca de atita osteneala.
Top cei-lalti copii formeaza ceata, in care unul face pe capita-
nul, 0 le prins in fruntea cetel, ear cei-lalti se prind unul de altal
de pe partea hainei din dos si ultimul prins Yea numirea de coada.
Ceata se invirteste in jurul batrinului cintind cu totil :
Barba m'ea de asime,
si a ta di ciuch'i 1),
') In unele variante viersul acesta suna : cioclu amell di cröocd (?) (cfocul meil
de cloaca (?) sail ciata di ciocu, in care ciata trebufe sa fie coruptiune din : pi a ta.

www.digibuc.ro
 IOCIMILE COPILARIWI ALE AROMINILOR is.)

crecii 14 creht,
tute amele suntu.
Traducere.Barba mea de argint,§i a ta de fire de ctnepd,
sd crepT l sd crepl I toate ale mele slut.
Apol se opresc si sapitanul intreaba pe auv
Papa I te fart aria?
(Mosule, ce tad acolo ?)
Daca attflu, bätrinul nu rdspunde, ceata se invirteste earasI Inca
odata in jurul lui, cintind mereu cu totii: abarba mat clg-asimeD.
Apoi ear se opresc linga batrin si capitanul intreabd :
Papa I te fart aria?
(Mosule, ce facl acolo ?)
Daca mosul tace eartisi sag rdspunde :
nr-addr puYa sag id sap purla.
(imi dreg putul sag (imi sap putul),
ceata ear se invirteste in mars in jurul batrinulm, cintind pe : abarba
rn'ea de-asime), pina cind ii vine gustul mosulm, ca sa raspunza si
atund dialogul acesta are loc intre cdpitan i ctuf :
Cdp.Papu te fall atia ? Mosule ce fad acolo ?
Aus.Aflu fluria fie1oruluI. Caut (aflu) galbenul bãetului.
Cdpitanul II arata limba si-1 intreabd :
aesta gasti?
(asta Ieste ?)
si tot asa face fie-care din copiii cari compun ceata 'Ana la cel din
urma.
Mosul necajit vrea sa prinza pe eel din urma. Capitanul vazind
ca mosul nu glumeste striga :
«Pap, pap, rt mincard grinlu gatle.»
(Mosule, mosule, tl-aii mincat griul cioarele).
Mosul trebuie neaparat sa dea fuga, ca sa goneasch cioarele si
dupa ce in fuga mare vine pina la locul sag si strip.: .csi, c§i, /,
cloarelor, ca sà-I lase griul in pace, earasi se intoarce la ceata. Dar
cdpitanul eara li zice:
FuclY, pap, cd-ri mincard grenlu gale l
(Fugi mosule, caci ti-ag mincat griul cloarele)
pina cind mosul se asaza la locul sag sill cauta de put.
Copiii ineep eards1 sa se invirteasca in mars in jurul mosuluI,
cintind pe abarba mga clg-asime». Se opreste din nog si cdpitanul ii
cere mosului apa de baut :
Cap.Aa$ cia$ at apd trti oincigari ?
(Batrinule, batrinule, aI apa de vindut ?)

www.digibuc.ro
 I6o iOCURILE cor,ILARETrI ALE AROMNILO11,

Au$Apd trd vindeari no-am !

(Apa de vindut nu am).
Cap.Trd vindeari nO-al, trd beari nO-ca ?
(De vindut n-al, de baut n-al 17)

Aus.Trd beari am
(De baut am)
$i batrinul le da vasul de argint, ca sa bea.
Dupa ce bea cApitanul ii trece din mina in mina la fie-care cetas.
In timpul acesta vasul se goleste de mai mate ori si se da biarinutui,
care il umple $i iar Ii da ceta0lor sit bea. Coada, dupä ce bea, il as-
cunde.
Bätrinul 10 cere vasul ; cdpitanul si fie-care ceta$ spune, ca nu
Ye la dinsul. Cind vine rindul cOadel, aceasta isi bate joc de mos 0
de vasul säil de argint, pe care-1 califica. de «cruvdnrit», tucal,ii arata
limba insultà, pe cind cei IaIl cetasi rid.
Batrinul se indigneaza ei-i ameninta, ca le va aratà el, si't batjo-
coreascA pe acela, care a fost asa de bun, ca sa le dea apa sa-$1 po-
toleasca setea.
Batrinul. 10 incule oare casa i cautä sã prinea pe cetash cäpi-
taiiului. Acesta se opune $i striga meren, cind vede, Ca nu-I scapare :
Pap, ti-rnincard grinlu gdili,
dar de geaba, mosul nici nu aude de una ca aceasta i unul cite unul
ii prinde pe tori cetasil. Se considera de prin$1 tori pe clti pune mina
Vitrinul 0 cam odata atinsi, stall nemiscati intr-un loc, ca $i niste
sclavi. Dac`a totl cetatil aü foit prin$1, afara de unul, se incepe lupta
disperatä intre cdpitan $i aw. In zadar mnsä, cä tot au#u invinge de
prinde pe ultimul ceta$ al capitanului, care de desperare, cade mort
pe loc.
l3htrinul vine la inchisoare i omoarà en o vargä pe toti cel prin0,
apol ii cauta pe limba $i-1 gäseste pe toi pacato0, din care cauza ii
trämite in lad, zicind pentru fie-care :
Tit chrisd, cdtrane, ati qi catuti
(In lad, Ii zmoala, in ace si-n cutite)
Cind vine rindul capitanului, ii tramite in paradis, cicbnd :

Tu lilic'e -ttt mufutett

(In flori si in lucruri frumoase).
ast-fel se sfirseste jocul.
Se joacd numal de MeV, nu 0 de fete.

145. CingAr, clingar.

Se fac copiii perechl, perechi $i apoi se da mind, eine cu eine s'a
fie si dupa ce se fac doug bande, se aruncti chratra cine sa se bage.
B5garea constä in a fi incalecati fie-care dintr-o banda de tova-
0011 satl respectiv din cea 1-alta banda. Calaretii desemneaza pe unul
dintre dinsii, ca sä cinte viersurile de mai jos $i la sfir$it sa inchizA
ochii calului pe care se afla cu o mina 0 sa-1 intrebe, cite degete pune
cu cea 1-altä.

www.digibuc.ro
 SOCIJRILE COPILAREM ALE AROMNILOR 161

Pacd ghice$te, calaretii devi/n cal si caii-cataretl.

Daca nu, fie-care calaret descaleca $i incaleca pe calul din dreapta
sa. lath viersurile :
Cingar, cingar
c6aira.;
fur fura tagairá,
inini sti pisti,
cëalma,
ti palma,
dao m6ari,
dao greali,
duri, duri,
cite?

146. Jocu cu casa

Se joaca de copiil mid cu pietricele. Fie-care copil trebule sä alha
un numar anumit si egal de pIetre ca top cel 1-a1ti. Se pune cite trei-
patru etc. pietre de fie-care balet si cine lese intiml, joaca. Adica
adunii pietrele de jucat $i aruncindu le gramada in sus cu ingrijire
sure a nu se raspindi, cauta sa prinza o pereche saii mai multe cu
dosul palmel si atund se zice, «Ca are o casd. Facind 7 case $i o bled%
si-a trecut rind ul ; si incepe sa joace cu mina stinga si dach mai face,
ci$tiga din pietricelele celor-lalti. Gine termina pietrile in cit nu mai
are cu ce juca., se zice, di a ramas si fie-care din cel l'alti juditori ii
aplich cite atite clinde cite pietre I-a ci$tigat.
aClincleiD fr. chiquenaude, se numeste faptul de a lovi pp cine-va
pe frunte cu degetul din mijloc. (Corn. de Hrista St. din Lunzili).

147. D 6 -avariga
Se infige in pamint un cirlig, in lipsA un bat, $i se alege drept
semnu un loc, departe de acel carlig cu vre-o 50 de picioare.
Cine vrea sa $tie daca are hula sail nu, incearca aci. Pentru
aceasta de la semnu, 10' prinde cu mina stinga urechla dreapta ; apoi
pe mina dreapta o trece prin spatiul dintre mina stinga $i piept $i
atinge cu degetul aratator pamintul. Tinind lipit aratatorul de pamint,
copilul descrie 5-6 cercuri in jurul lui propriil, far% sa-$1 Yea mina
stinga de la urechie. Dupa ce a descris 5-6 cercuri dupd le s-anvirti
tini f asi ori, la semnu, tot prins de urechea dreapta cu mina stinga,
lar cu cea dreapta indreptata spre cirlig, se duce sa-1 atinga. Daca
rege5te copilul acela n-are hula, ci e sinatos zdravan.
E curios sa vezi insa cum in loc sa mearga sa atinga cirligul, de
cele mai multe ori, cind cred, ca ail ajuns la cirlig, se afla la oare-care
departare de acolo.
Jocul se obicinue$te printre pästori mai ales.
148. N'.am na gisc A.
Se aranjaza bhetii in forma de cerc, asezati until linga altul, $i
cel din stinga intreaba pe cel de la dreapta :
I) Bic4 se nume§te a opta casd.
II

www.digibuc.ro
 162 JOCURILE COOILAREFI ALE AROMfNILOR

a. NP-am na gisca. am o gisc5.

b. cit u vincli ? cit o vinzi ?
a. un gros. un piastru.
b., este obligat sa raspunza horcaind : u-hr un!, ca si cind vorbeVe
din git $i nas.
Apoi b se adreseaza la rindul lui la baeful din dreapta sa (c),
cu care se repeta acela$ dialog si ast-fel merge gisca pe rind de la
copil la copil, crescind mereg pretul sad la 10-20-30 etc. de pia$tri,
ce trebuie sa fie platiti tot ca mai sus, nurnarind mai mult prin git
$i pirn nas si inca repede.
Drept gisca serve$te un obiect oare-care.

149. Cu aduch'irOa.
Baetii $i fetele cind lucreaza ziva in timpul vereI pe paturi mail,
mai multi impreuna, sag earna, cind stag tirziii de tot, hind noaptea
destul de mare, unul intreaba sa-1 ghiceasca familia despre care vor-
beste el, numind : numarul batrinilor, barbatilor $i femeilor, al baetilor
$i fetelor $i cite o data, cind e cam greu de ghicit, pentru mai mare
inlesnire se introduce deosibirea intre barbatfemee-0 insuratei.
Cuvintele cari se intrebuinteaza pentru batrin, batrina, barbat,
femee etc., sint acestea :
burluin'il = ails ; Trad. batrin ;
burhöan e = moa$i ; batrina ;
hurhOn'u = bai bat ; barbat ;
hurhöanni = mul'ari; femee;
pirpilOnnic = gioni; tinar insurat ;
pirpilöadi = niveasta ; nevasta ;
fir 'Iraq = ficiór ; baet ;
fir firuqi = feata ; fata.
Jocul acesta e mentionat $i de D-I Weigand in Arom. 11, p. 284,
a$a cum I-a auzit in Vlaho-Livadi :
Kurlión=barbat, kurkoane=femee ; hurhutuld$=baet ; firfirita=
fata.
150. Cu ncircarëa; cu chratra.
DP.$i pot lua parte la joc mai multe perechi, presupunem de o
cam data numai doua perechi, pentru a face ca jocul sa fie bine
priceput.
Vom desemna sub A si a, pe cel doi tovara$1 din intim pereche,
prin B $i b pe cei din perechea a doua.
Se trage la sort eine sh devie magar ('umdr), care, dupa con-
ventie, tine o peatra de o greutate mai mare sag mai mica in mina
sag pe genuchig. Tovarasul incarcatului se tinguie$te unuia din eel
din perechea ad versa $i zice, presupunind, ca acesta e A :
A. Nu-i crima §-pick mari A. Nu ie pacat mare, ca sa-mi
s-n9 sta iumarlu amen stea m igarul meg incarcat cu
incircat cu ahinta furtie? ;Alta povara ?
B. Am can s-u poarta ? B. Dar eine sa o poai te.
A. Tinil A. Tu 1
b. Ci te nis ? b. De ce el ?

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREM ALa AROMiNILOR. 16A

A. Am carl ? A. Dar cine ?

b. Sotu-tu. b. Sotul
A. Ci-te sot-n'u ? A. De ce sotul meg ?
b. Am car! altu. b Dar cine alt ?
asa continua jocul mai departe. Trebule sa observe jucMorul,
ca ori de cite oil i. se adreseaza direct lul, sa tacd, ca sa raspunda
tovarasul sail in locu-i. Daca chie-va gre§este §i respunde pentru
dinsul, aparindu-se singur, e condamnat sã se-ncarce cu piatra.
Tot acela§ lucru se intmple, cind cel in drept a raspunda, in-
tirzie nitel.
Pentru jocul acesta se cere o mare bagare de seama si patrun-
dere de spirit, cad adesea, in loc de a se spune direct tini) sail
esotu-tup se intrebuinteaza aIi termeni. Asa de ex. :
A. Nu-1 crima s-picat s-n'i sta A. Nu-1 pacat, ca sa stea magaral
yumarlu ameil lncircat? mleti incarcat ?
B. Am cari vrel tini ? B. Dar eine vrei tu (sh fie incercat)?
A. Alél te ntreaba. A. Ce ce intreaba (ad. B: tu).
b. Am tri-te atel te ntreaba ? b. Dar pentru ce acel care in-
treaba ?
A. Am cari ? A. Dar eine ?
b. Carl se-al dim Poli b. Cinesa al din Constantinop.(tu).
a. Am ca te nis ? a. Dar pentru ce dinsul?
b. Am earl altu ? b. Dar eine altul?
a Sotlu ai1ui e ntreaba a. Sotul celui care intreaba (ad.
(= sot.u-tu). sotul tati, B).
b Am ca te nis ? b. Dar pentru ce dinsul ?
a. Carl altu ? a. Dar eine altul ?
b. Sotdu a rumiritlui te s-u b. Sotul magaruluI ce o pow ta.
poarta.
a. Ca-te nis ? a De ce dinsul ?
b. Am carl ? b. Dar eine ?
a. Afindia-ti di baliga. a. D-ta de baliga.
B. Am ca-te nis? B. Dar pentru ce dinsul ?
a. Am cari ? a. Dar eine ?
B. Gh'ini s-e-ari cari §-6-ari. B. Bine o are, cine o are.
Mal incurcat e jocul si mal a tent trebule sa fie cine-va, clad
sint trei sad patru perechl, mai cu. searni ca juchtoril, pe linga ter-
mini! aratati rilal sus pentrn exprim irea I ul «tiniD si asotu-tuD, in-
trebuinteaza diteri tele porecle cu rare e desimnat fio-care, vre-un detect
al fie-carula, sari de ex. acela care sta in casa cu pomul cutare, daca
e caracteristic aceasta, etc., etc., etc.
151. (Avinitorlu.»
Unul din copil se da de vinator-avinitór si intreaba dacrt pri-
meste vre-unul sa raspunda la fie-care punct d in povestirea sa
.$i io $i ed.
Dara se gase§te vre-unul, care nu cunoaste jocul, avinitorlu in-
cepe sa-I povesteasca cam in modul urmator, cauiind sa priraleasca
pe credulul copil.

www.digibuc.ro
 164 JOCURILE COPILAREVI ALE AROM1NILOR

I.Mi dus avinare. I.Ma dus la vinat.

R.-5-lo. R.-5i en.
I.Af hi n5 pitrunicre, LAflal o potirnichie.
R.$ io 1 R.---Si en 1
I.Trapsu s-nu o-agudii. I.Am tras si nu o am lovit.
R.S-lo 1 R.Si en 1
I.Ma nclo scos un lup. I.Mai incolo am scos un lup.
R.S-1o! R.-5i eii I
I.L-vitimal. 1.-11 impuscal.
R.-5i eul
I.ll bilii. I.II jupuin.
R.S-1o. R.-5i eii.
I.L'i scos mátili. I.Il am scos matele.
R.S-io. R.Si en.
1.Cfnili li mica' I.Ciinele le minca.
R.-5-io. R.-5i ell.
I.S-41 hiba cu sinitati. I.Sa-ti fie cu sinatate.
Prin modulacesta, copilul naiv este surprins si pacalit in hazul
eelor-lalti copil, earl asteapta sa-I rida.
Acest joc este rdspindit si la alte popoare. sa joaca chiar si in
familii la $ucuresti.
Com., de d-1 Diamandi Glogea, student in MedicinS).

152. Cu furlTi.
Baeti simt o deosibita plkere sa se joace de-a furri. Cind el
sint mai midi si putini, vre-o zece de pild5, trag la sort cine sh fie fur
hot, si apol il lasa nitel s lra cnicrór, sa se departeze, si cind s-a de-
partat in destul, Mt cel-lalti se pun in goana lui, ca sa-1 prinza.
Dupa conventiunea facura, daea joaca in sat, nu trebuie sa easà
pe cImp sail pe punte, ci trebuie sa se ascunza printre case, printre
buruieni etc. Din cind in cind, cind Ye unul mai lute la picior, iese
in fata pigdnWei, poterel, si earasi dispare. Daca vre-unul mal.debil,
mai slab de cit furul, se incearca sa pule mina pe dinsul, acesta il
impinge si se zmunceste din milnele sale, inainte ea cel-lalti sa alba
timpul sa-1 vie in ajutor.
Asa continua jocul pina furul ieste prins, legat cu milnele in dos
si dus intro balonete de baeti la uwil, care se considera seful pigdni-
Pei. Aci i se face judecata, dupti care ieste condamnat.
Cind jocul se face intre bileti mai marl, in loc de unul, se fac
hoti 3-5 ales' dintre eel mai vomici si mai butt la picior. Trebwe sa
spunem, ca fie-care are ambitiunea sa fie mai de graba hot de cit
ascheri, earl joaca rolul de pigand, rol care se considera mai putin
onorific.
Gel deveniti hop' les. Dupa ce s-au ascuns unde-va, seful piganet
da soldatilor ordinele necesaril, tramitind pe unit tntr-o parte pe altil
intr-alta, ca sa prinza pozitiunile pe unde pot trece hofii $i apol jo-
cul ieste inceput.
Cite odata se str5bat munti si val atit de hotl cit si de soldati,
unit ea sa nu fie prinsi OW arzind de doripta, ca s1-1 prinza.
Hotil prinsi sint adusi la un Weat mai mare, care nu alearg5,
ci sta la semnu, (locul de unde an pornit hotii si so1dati1),$i are ro-
lul de caimacan, suprefect.

www.digibuc.ro
 JOCURIL11 COPILAREr1 ALE AROMINILOR 165

Aci apoi sint judecati si condamnati a fi WO pe talpa picioa-

relor cu vergele, lahtäl adevgrate, can de multe ori le stoarce lacrimi.
Sint unil inchphtinati, car!, in momentul cind li se lea interogatoriul,
nu voiesc sti se umileasch si sh se nein& sh se inchine, supule cai-
macanului ; pe acestia ii prinde calmacanul, ii leagh de mini si de
picioare si-1 bate ping ce devin mai blinzi. Apoi top sint pusi intr-un
loc, unde sint päziti de soldati si läsati acolo pinii cinci il place cal-
macanului.
Une-ori se face un simulacru de decapitare, dupa care inceteaza
jocul.
Daca vre-o intimplare hoteascg leste la ordinea zilel, baetii o re-
produc asa cum se povesteste. De pildg, cind capul lui (gpitan Leo-
nida Hagi Bira a fost dus la Grebena. Epir, se zice, ch. mama Jul, ti-
nutä ca prizonierà in acest orhsel, a fost chlemath sä recunoascg pe
fiul säti. Aceasta, nevrind sg bucure pe turd .si sa-si argte släbiciunea
de mama in fata lor, a zis cu singe rece, fall sä plinga si fail sä
emotioneze, ch acela nu-i capul WI Leonida.
Faptul acesta era un eveniment in toate satelearominesti ale Epi-
rului si mama lui Leonidata Hagi-Bira admirath de toatä chrigini-
tatea, de tot! crestinii.
Mi-aduc aminte, cg oil de cite ori bgetil jucag d'e-a furri, in A-
vela, era imposibil, dung prinderea si decapitarea inchipuith a unui
capitan, presupus cdpitan Leonida, ca sh, nu aparà un baet ca mama
lui Leonida, care sg protesteze si sh zich cg acela nu-1 capul fiului sag.
Acest joc dureazg une-ori 5-6 ore, une-ori si mai mult.

153. BlsarOa
De multe ori bhetil dintr-un sat se impartesc in doug tabere, dupg
mahalale mai ales si se rhzboiesc cu pietrele, fie cu totil, fie partial.
Dach unul dintre dinsii devine prizonierul celor din tabgra ad-
versa', le supus la diferite schinjuiri, intre car! bgtM, inegrire pe Lath
(arcip) cu cgrbune etc.
Este scutit de toate numal dach prizonierul primeste sh sarute=
z-bafi, un pap s. papgan=o figura de cApitan sag caraghios, lipit pe
pieptul sefului Ion.
Aceasta umilire insg find considerath de cea mal josnich, rar se
supun midi strengari sh o priimeascd ca, preferind sä supoarte toate
chinurile, ce soarta de prizonieri le impune.
UneorI in loc de pap, se pune o cruce.

154. D 6-a 1igInar 0 a.

Se asazg doi copii lipind picioarele unula de picioarele celui-lalt
si apucindu-se apot de mini, se Mica nitel sprijiniti de picioare si
se leagäng ast-fel cind in sus cind in jos.

155. Valaca.
Se face o groapg mica, cit incape chlciiul piclorului; se cid chratra
si la cine rhmine, acatei (prinde) groapa, adicg isi pune calchul pi-
clorului in groapg.
El ca sd scape din groaph, canta sh loveasch cu piciorul liber
pe vre-unul din cei-lalti jucatorl. Pe cind el pindeste pe juchtori, ca

www.digibuc.ro
 I 66 JOCURILE COPILARErI ALE AROMINILOR

sa-i atinga cu piciorul liber, cei-lalti cauta sä-I scoata din gaura si
odata ce nq mai are calcilul in groapa, 11 snopesc in [Alai. Scapa
din groapci, dacä love$te pe cine-va, care sa-1 lea !octal.
Jocul acesta se practica la Samarina, Epir.
(Corn., de Ercule Papageorgi, institutor).

156. c u tricjear6a.
Doi cop trag o linie orizontala $i punind virfurile picioarelor
pe area linie, se trag de miini $i cine e tras peste linie, se considera
de invins.

157. Cu triot6a; In jiree.A1).

odron.
Se face pe ptimint uscat si neerbos o figura (1, 2, 3) $i doi saü
mai multi baeti, (INA ce se fac, eine sa inceapà, i$1 aleg fie-care o
peatra netedä de cite-va centime, de obiceig rotunda $i dd.

.--1

11
L N 41

J I 5 L

''''., F 41 !
H c.,..
G
E
._. I/

0
c F
,

C B c ----

_,E-----.8--- °
A A
a b a
al b a
A

Fig. I. Fig. 2. Fig. 3.

. Darea se face ast-fel : arundi cheatra in prima despartire a fi-

gurei (A) $i apoi sare intr-un pirior si o scoate afara.
Dupa aceasta o arunca in B, C, D, E, etc. si tot intr-un picior o
scoate afara.
Dad, aruncind peatra, acopera o parte din linie sail nu se duce
in despartirea anumita, acel care da (at& te da), arde i trebule sa
dea un altul. Tot asa arde, daca, incercind sa scoata peatra, aceasta nu
ese prin linia ab, ci pe dealguri. Asemenea cind jucatorul calcä pe
I) Lunzilf, (Meglenia). jireaga, inseanina : linie.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREFI ALE AROMNILOR 167

vre-una din liniile figure], numite : semnu sail nu poate s stea con-
final intr-un picior.
Cel care arde, ca sri mai dea trebule sa a*tepte pina ce i cei-
lalti sä dea clte odata.
Gine reuse*te sa o seeiatd triot6a, adica sä Nat, ca peatra sa
treaca prin toate dispartirele figure!, seapa *i eine ramine, dupa invo-
eala, este incalicat de fie-care jucator i ocole*te de trei ori peri feria
figure!.
Dupa aceasta jocul reincepe cu cel care a sfir*it intim].
Fie-care din dispartiri are cite tin nume : pat, och], urechi, etc.
158. C u zmeulu.
Jocul cu zmeul nu este raspindit decit pe la Arominh, cari nu
se coboara earna in campil.
Se face din hartie *i i se leaga o coada de hartil sail de petece.
Baetii se joaca putin cu dinsul *i mai mult in timp de toamna.
159. Cu papuOle.
Cel mai placut joc pentru fete este de sigur jocul cu pipui1e.
Toate pdpwile prin sate sint facute de inseo fetele din diferite
stofe. Rar poti vedPa *i din cele cumparate.
Tot fetele singure fac leaganul papu*ilor.
Nagerea i nunta formeaza principalele distracti] in jocurile cu
papusi.
Aci fetele reinoesc toate obiceiurile *i toate datinele ce se tin de
na*tere si nunta ; ace1ea*1 cintece, ace1ea*1 dansuri etc.
Silinta fetelor este sa alba papu*1 cit se poate de framoase, cari
sa intreaca pe toate cele-lalte.
160. MirtittSara.
Una dintre fete, cea mai cu vaza. *i mai priceputa, dupa ce se
aranjaza fetele in *ir, se duce pe la fie-care. i o intreaba :
«Am nci ftatd trd mirtare, ödrfind hia, nu dai livd s-agiüft ?
Fie-care Nth' promite ajutor, cine o roche, cine cima*e, *orturi etc.
Dui:a ce toate ail promis cite ceva, fata mama, care mar] ta fata,
vine sa adune lucrurile promise *i apucind pe fie-care fata de nas si
barbie, ii zice :
«Te addisi,» ce ai dat, si pe cind fata spune ce a dat, mama Ii
ciocne*te dintil, inchizind *i deschizind gura fetei, ceea-ce face ca cu-
vintul sa fie pronuntat in mod cu totul pocit, ceea-ce produce mare
hoz. Cu cit cuvintul promis este mai lung cu atit devine mai grefi
de pronuntat.
aMirtiMareh se nume*te fata mare, ajunsa a fi de maritat :
161. Mer, mer aro
Se joacd mai ales de fete.
Sa lea un inel *i dupa ce fetele se a*aza in cerc, una linga alta,
cu mimile supt picioare, una dint-insele tine inelul in mina, gata a-I
da vecinei din dreapta sau stinga sa, cind fata ramasti §i care se 0-

www.digibuc.ro
 168 JOCURILE C0P1LARE§TI ALE AROMINILOR

se$te in mijlorul cerculul format de jucatoare, cautä sä pule mina

pe inel.
Dacd reuseste sh prinzd inelul, fata reimasd srapa $i ceea in mii-
nile rArela s-a gäsit inelul, se face sa prinzd inelul.
Tot asa continua jocul mai departe In ris si haz mare. Pe tim-
pul cind jocul continua, se Rude mere] : mer, mer ar4.
Cind tata armasd nu stie uncle se gdse$te inelul, aceea care-I
are, 1-aratä lute zicind : mer, mer aróf $i eard$1 repede-1 ascunde.
162. Cu abeetlili; cu cutumdclili.
Obicelul de a se jucd cu cinci pletre rotunde, numite la Aro-
mini : abgali s. cutumacli, se practick mai ales de fete. BaetiI rar de
tot se joard si in acest caz trebuie sd fie mid.
Fetele Yea cele cinci abgale si apucind pe unul dintre ele, care
este ceva mai gros, cu indexul $i policarul, it arunch in sus, pe cind
cele patru le intind frumos pe jos, dupd cum cere rindul jocului.
Se cere sd nu fie nici odatd lipite; intr-un asemenea caz, fa ta,
care ddasa se zice pentru eine joacd, arde $i trebule sa dea cea
care vine dupa dinsa.
Mal arde cind jucgtoarea nu prinde abelul pe care-I aruncd in
sus, dupd ce Yea, precum si dadi nu Yea bine.
Intil jucdtoarea trebule sä lea cite Ull, pe cele patru abgali, fail
ca in timpul acesta sh atinga pe vre-unul din cele-lalte.
Apol se cere sä Yea cloud cite cloud abeale, apol odatd trel $i o-
data un si apol pe cite-0 patru dintr-o data.
Sfirsind dg-a una, de a dOaild, de a trei f-unu, de a tuti, tre-
buie sa faca baca.
Baca se face ast-fel, pe cind aruncd abelul cu care joacd in sus,
las& douà abeale jos si cloud le tine, in fie-care
mind cite unul. Aruncind din noil, lasä pe aceste
cloud si le lea dintr-o data. Apol face : ncrutif .__,-
in crucis, adich trebule sä iea abealele cloud cite
cloud in foi ma de cruce ; far& sd atingd de vre-
unul din cele-lalte.
illaxita=schimbul, le Yea de patru orl schim-
bind, läsind cloud $i luind cloud abgali.
Dupä aceasta face :
Preftul.
Din policar si degetul mare incalicat de policar face un fel de
poartd.

Preftul.

Apol dd ast-fel ca aboalile sä vie in partea minel drepte. Judi-

toarea trebule sä le treaca pe aceste abgali prin preftu, unul cite unul,
fard sä atingd de 100 pp cele-lalte, spre a nu arde.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARErI ALE AROMINILOR 169

Jucatoarea care dd, observa, care abel este mai gra' de trecut
dintr-o singura aruncatura si numindu-1 zice :
Aestu bag preftu sail: (peartd).
Preftul trebuie trecut dintr-o singurd aruncaturä, adica aruncind
adulu sus, jucatoarea 11 trece fail sa mai fie trebuinta de a mai da
o data.
Dare se numeste, cind arunca adulu in sus si inainte de a-1
prinde, lea abelul, sail 11 impinge sd treacd prin preftu, sail il misca
nitel dupa cum rindul jocului cere.
Dupd ce a facut doi, trel, zece pref. ti, dupä cum s-a convenit,
trebuie sä faca si crutea, adica arunca adulu in sus si atinge cu mina
pamintul, pieptul si apoi prinde adulu.
Daca una se arde, avind un preftu, orl fiind numal in a data,
treia etc. se socotesc cind ii vine rindul.
eine rdmine, drept pedeapsa, trebule sä gäseasca abedlile, call
se ascund unde-va in casa si pe cind jucatoarea ramasa aleargh in
toate partile, cele-lalte fete o necajesc, zicind :
io li ved EU le vad
0 &Ili mi ved, i ele ma vad,
pacalind-o mereil si facind-o sh creaza, eh sint, unde nu-s.
Daca le gaQeste, jocul reincepe. Cine nu se supune pedepsel, este
exclu sa din j ocpentru tot d-auna.
Preftili une ori, se fac dintr-o data cu fie-care abet.
Fete le mail joaca cu o mina, adica dupa ce string abealile de
jos cu o mina, nu prind adulu cu amindoaua minile, ci numai
cu una
In Vlaho-Clisura abealile se numesc sing. cutumdg pl. cutumaVi;
acolo se zice : tu una, tu cleaftd,tu trei, tu mina mplind ; preftul se
numeste p6arta si la poarta nu se pune preftu ci cine.
In unele localitati preftul se numeste chiar cini.
Dupa preftu (poarld sail cini) se mai face pirustie, care cere ca
fie-care cutumag sa fie trecut prin mina stinga tinuta in forma de
pirustie ; apoi se face tdbcic : adica se tine mina in pumn, in forma
de cutie cu tabac si fie-care cutumag trebuie trecut printr-insul.
Apol se face inelul, din policarul si aratatorul minei stingI, pe
unde se trec toate cutumaclili precum si tot ce le trece prin cap fete-
lor, maY ales cind sint indemnatice in a da.

La Ohrida se joaca ast-fel :

Figura intila se face, luind cite un singur abel la fie-care dare
si zicind in acelas timp :
Escu tu una (sint la una).
La a doua figura lea cite dotia si zice :
Escu tu dao (sint la doua).
La a treia figura Yea trei dintr-o data si pe unul singur, dar zice :

www.digibuc.ro
 170 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMNILOR

Escu tu trel, (sin t la trel).

Cind Ye la a patra figura, le Yea pe toate patru $i zice:
Escu tu cip !
Cine face cinci cipuri da odata mina os $i le trece de oficiil
abelele, ca sa dea cea care urmeaza.
Dupa cinci cipuri urmeazti :
Pinea-1 DumneVes'il, pilnea lui Dumnezeil.
Se aranjaza abele in linie ceput. Daca reup$te mai face
dreapta, $i se cere ca jucatoa- un cip, adic5 Yea toate abelele
rea sa le lea unul cite unul dintr-o dare.
pe toate de. trel orl. Daca se Urmeaza apol crutli, cru-
intimpla ca s4 nu reuseascã, cile.
juctitoarea pierde toate cipu- Se mhsoara locul unde se
rile $i trebule sa dea de la in- arunca, abelele ca sa fie o dis-
tantà de douà palme in forma de cruce $i la extremitgl se pune cite
un abel. (vezi fig. de mai jos).
Se cere, ca jucatoarea sa lea abelele cruci$, AA, intii $i apol cele-
lalte doua BB.

A A
C

Grog

Reu$ind jucatoarea, face un cip $i le trece abelele la cea care

urmeaza sa' joace imediat dupa dinsa.
Apot face pinea pórtilor, pilnea porcilor.
Pinea pórtilor se face, dupa cum am aratat mai sus, vorbind
despre preftu.
Dupa pinea pdrtilor, urmeaza.
Pine,a puPlor.
Pentru aceasta se face din mina stinga un fel de pilnie intoarsa $i
cind se (la, se pun in pilnie abelele unul cite unul la fie-care dare.
Apol j uc5 toarea le lash toate grAmada si se cere sa le lea dintr-odatd.
Urmeaza vildnclile, velintele, care leste figura cea mai grea. Se
cere sa arunce adulu $i sti Yea un abel. Abelul luat il ai unca cu a-
dulu in sus si lea alt abet de jos, $i clack apol prinde adulul $i abelul
aruncat in sus, le bine. Urmeaza acum sa lea al patrulea abel, dupa

www.digibuc.ro
 JOCURILE C0PILARE5T1 ALE AROMINILOR 171

ce arunca pe cite$Y doua abele cu adulul in sus $i luindu-I se cere

sa prinza adulul .$i abelele aruncate in sus. Beu$ind, face Inca un cip
$i trece in gripci.
Gripdile se fac, dach jucatoarea deschide palma stinga $i pune
la extremitatea fie-carui deget cite un abel i le Tea, la fie-care dare,

unul cite unul. Aceasta Ye figura cea mai uparti $i se face la urma
de tot, cind una din jucatoare a ramas.
Cine reqeste sa faca gripdile, loveste pe jucatoarea ramasä pe
dosul pahnei, o pisca nitel, $i facind din mina pumn, o mai izbeste o-
data. La fie-care din aceste batai $i pi$care se zic $i anumite cuvinte,
pe cari nu ni le reamintim1).

163. Proa§tea.
Prtia$tea, pra$tea, se face de copil in mai multe feluri $i cu mai
multe hiri, fire, servind de usturd, anume cu 5-12.
PrOagile cu 1.2 hiri sint cele mai incapatoare $i cele earl bat
mai departe. Ele nu pot fi in- fie-care fir se intoarce odata in
trebuintate insa decit de baetii jurul $antului, facind sa fie
marl. I egal departat de cele-lalte lire.
Se lucreaza tot-dauna de Apoi trama se lucreaza
dol baeti in modul urmator : pe firele de ustura si cind s-a
Se leaga ustura aranjata lucrat de o parte $i de cea-lalta
pe un lemn de briul fie-carui pinh la lemnul, pe care Ye aran-
Meat, care lucreaza prOqtea. jata ustura, se scoate lemnul
Lemnul pe care se aran- si
, se impinge de o parte $i de
jaza firele de usturd este pre- f alta trama In firele de usturd,
vazut cu atitea santuri, cite ca sa 'Yea pra$tea o forma de
sint $i firele. Aceasta, fiind-ca cuvata. Apoi se inoada $i se
impletesc cozile pra,tei. Una din cozi se termina cu un nod, in care
se pune depetul aratator, ca sa serveasca prin modul acesta sa nu ne
scape prastea cind impro$cam.
Unele prasti sint 1 ucrate colorat, cu ardcli, cu rinduri, dupa cum
se zice, $i acestea sint cele mai pretuite.
Ca sä plezneasch prtile, cind impro$ctim, se lucreazh cu matase
extremitatea cozii, arm ii dam drumul impro$cind.
Se servesc de prasti nurnal bdetii, ca sa arunce pietre, intrecindu-se
cine bate mai departe, eine azvirle piatra mai sus in vint, cine ochieste
mai bine, precum $1 in certele lor, mai ales in timpul lernel, cind
Arominil locuiesc in sate grece$ti $i cind prin urmare se razboicsc
2) Comunicat de d. Dimoane Mihail, profesor.
2) Ustura se numesc firele pe car! se tese cu o suveica cea-lalta lina, mai putin
trainick pi numita tratiul (urzeala pi batatura !).

www.digibuc.ro
 172 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR

copiii de romini cu copiii de greci. Niste asemenea certe se fac mai

cu seama in zile de siirbatori si cu osebire in a treia zi de Pasti.
Une-ori MOH se invoesc pentru aruncarea pietrelor de cilyivetec,
jartiera, in loc de prastie.
Distractiile pe cari le fac copili cu prastea precum si cu arcul,
lemnul, earl urmeazd, sint niste rkmäsite din timpurile cele mai veal',
ea o imitatie din partea copiilor a unel practieari serioase de alibi data. 1)

164. Le m nu 1.
Tot pentru a arunca pietre se servesc baetil de un lemn, pe cari
il despied intr-una din extremitätile sale, ca srt introduca piatra, A-

pucind batul de cea-laltrt margine, dupa ce-1 invirtesc odata pe dea-

supra capului, il da drumul petrel.

165. P 6a n a.
SA Yea un betisor si se suptiaza in forma de suld la una din ex-
tremith ti, ear la cea-lalta se despica vise introduce una saii mai multe
pene de paseri.

Aceastä pe'and se arunca in vint si cade tot-dauna cu partea

subtiata in parnint, unde se vi infige, daca parnintul e moale.
9 Cfr, Tylor : Civil. prim., I, 84-85.

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREM ALE ARAMINIL011 173

166. Arcu 1.
Arcul se face din scindura in felul flgurel de mai jos, asemenea
unel pusti. Pe partea superioara, unde se pune stigeata, e sapat fru-
mos, ca sh alunece bine sägeata si sa nu se opreasca cum-va. La ca-
patul arcului, printr-o gaura, se trece un lemn tare si m15dio3 in acelas
timp, de extremithtile c5ruia se leaga o sfoara de cinepA, r.girrti, care,

Arc.

cind e vorba sh se s5geteze, se trage plat in dreptul awed de stigeata

si prin tragerea aarcului, se izbeste sageata.
De arc se servesc copiii pentru a trage la semn, *i a omort pa-
serele.
In locul s5getilor, copiii obicinuiesc une orl si pletre potrivite
arcului.

167. Cumbura.
Cumbura (pistolul) se face din fluerul oil, dupti ce i se scoate
sucul 5i se adapteazh bine pe o scindurti, lucrata in
forrna unul pistol, de care se leaga frurnos, ca sa nu
- se miste, cind impusch baetul. Une orl, in locul flue-
rului, se pune un earths gol.
Dupa ce se incarca cu praf de pusca, se des-
carca, punind foc pe agzot6a, praful de pusca din
dosul comburei, prevazut cu o mica gaura.

168. Tengala, lastica= gumri.

Copiil din laslicd (gumil), pe care o scot din gbete sail o cumptirti
b
de prin pravalii, fac un fel de arc in miniatura. Pentru
aceasta lea o scindura si dupa ce o potrivesc, dupa
cum se vede in figura, de cele cloud capete a, b, leaga
capetele lasticei. Pe la mijlocul lasticel se potrive*te
o bucatti de misin.
Copiii se servesc de 1astic5, ca sti arunce pietricele
mid In vint, sti tragh la semn sail sa omoare päserele.
Peatra se asaza la jurnatatea lasticel in misin
si apoi, intinzind, i se da drumul.
Tengala. Cu tengala nu se joaca copiii de la scoaltl, find
(Dr. Prattitl.). opriVi de invaptoril Ion, fiind-ca sparg geamuri si
omoara pasèrl. Tengala se obicinueste mai mult prin
orase, ear ruin sate rar.

www.digibuc.ro
 174 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMINILOR

169. An calar.
a).
Copil din prima lor virstä fac din baster' sau din on-ce Wit un
cal, dupa ce-i leaga la unul din capete o sfoarh, ca sh tie loc de Mil
sau chpastru. Apor ii incaleca $i alearga in sus si in jos, izbind din
cind in cind cu biciul pe coada inchipuitului cal.
b).
Ei mai fac un cal cu care transporth mici greutAti de lemne,
saci facuti anume pentru joc de din$ii etc.
Acest cal se face din vergele flexibile.

Qçiy 000000,005,

Se iea o vergea, se indole$te $i i se leagh cele douh capete cu o

sfoara. Aceasta-i samarul calului (1). Apor cloud alto vergele de mil-
rime egala (2, 2) se introduc cu virfurile ia samar $i fac picioarele
calului.
0 vergea dreapta (3) se introduce intre picere pe supt samar $i
se fixeaza prin ajutorul unel sule (4) de cal $i consl Rule ast-fel corpul
calului : cap, trup $i coada.
Calul ast-fel compus, va avea forma aceasta :

Sr,oalt
COADA

PIC/Ofir
Cal.

Apoi de cap i se leaga o sfoara (c5pAstrul) $i diferite alte sfon

se leaga Ia samar, cari reprezinth tuniile $i schrile indispensabile la
incarcat. Prin modal acesta copii construiesc rail lor de lemne, cu
carl se joach, transportind %inn, lemne etc. dintr-un loc intr-altul,
unde unii dintre din$ii fac pe cumphratori.
Acela$ copil are cite 2, 3 $i mai multi cal, $i-i trage, legati unul
de altul.
170. Cu oil e.
Tot a$a din diferite obiecte, d. e. pietric&e, oase de prune etc.,
el fac oi, carora le dati diferite numiri $i pe can le psac in livezi, con-
struindu-le tot ce le trebuie, copre, etc., imitind in totul vinta parin-
tilor lor. De obiceiu se joach primhvara.

www.digibuc.ro
 i0CtIRILE COPILAttg$TI ALE AROMNIL011 I7S

170. Girgara.
a)
Se Yea o Duca $i i se face cloud gaurl perpendicular prin burta
o alta gaura pe de alatmi.
Prin ajutorul unui crIig, cuirl, etc., i se scoate tot miezul $i
prin cele doua purr perpendiculare i se pune un cuiu, de mijlocul
caruia se leaga o sfoara c'eiartip, al carer capat fiber se scoate prin
gaura de pe de-alaturl i i se leaga un mic beti$or numit cchradicaD
pledica :
C ?Sara

131.1dicu
Nuen

GIrgarti. (Titirez).

Prii infecioare a cuIulur introdus in ni,te petece de me-

$in tare, i se imprirna o mi$care, ceea ce o face sa se invarteasca in
uru-I si sa faca in ace1a.$1 timp ca sfoara sa se invarteasca pe partea
cuIului din interiorul nuciI.
Printr-o repede tragere a sfoarei prin ajutorul piedicei, culul se
invirte$te in dreapta sau in stinga, producind un zgomot de gir-gir,
de unde i s-a i dat numele de ((girgard.)
b).
Se face «girgarah $i din jumatatea cojil de nuca.
Se curata de simbure $i se invele$te bine cu o piele suptire,
dupà ce se pun in interior cite-va pietricele. Apor se cauta ni$te peri

de coada de cal si se introduc prin dou'a mid grturele, facute pe fata

girgarei Extremitatea perilor se inoada in forma de inel i printr-a-
cest inel se introduce un betisor, p° care copilul ii intoai ce
facind ca girgara sa se livirteasca in urul beti$orului, producind
un sunet cam analog cu cel pomenit mai sus.

www.digibuc.ro
 176 JOCURILE C0PILARE5TI ALE AROMNILOR

171. FigurI de hArtie.

Copiii reusesc sa faca ch ajutorul unel hartiti patrate, dupa un
mod particular de a o indoi figurele urmatoare : lada = sinduche ;
apoi cocos = cucdt, izmenzmdana; nava circles ; discicirdri ; o
figura' pic-pac, pe care apucind-o de cele doua extremitati $i Mein -
du-1 vint, produce o pleznitura : pac, pqte, etc.

172. Carlu.
Se fac patru roate «ghirge» S. eareicicuti,» de lemn de cicric
mai ales, apol se lea patru scinduri pentra a forma cel patru pereti

$i o anti scindura mai lath $i lungii, ca sä serveasca de pat $i se a-

saza pe cele patru roate, dupa aceasta se leaga la capatut carului o
sfoara, cu ajutorul ca'rela se trage carul.
Copiii se servesc de car spre a se plimba intr-insul.

173. Figur I.
Cu ajutoral degetelor de la cele doua miinti se mai fac o mul-
time de figuri, ast-fel 1) lada=sinduche 1, apol iepure=tepure,

dard se prind cele douà degete midi unul cu altul precum si arata-
torii. Aceasta figura se face numal noaptea la lumina nopki, cind pro-
iectindu-se umbra minilor ast-fel prinse pe un zid alb, se reproduce
lepurele in umbra pe zid, cu urechi cu tot, i dupa mi$carea degete-
lor se mi$ca $i umbra, ceea ce face sa se creaza ca este un lepure vitt

www.digibuc.ro
 .tOCURILE COPILARETrI ALE AROMtNILOR 17/

174. Tinghilac.
Se incaleca degetele unel mini unul peste altul, avind drept bazti
aratAtorul $i se formeazã ast-fel un fel de linghilcic, ig1i, cu care
lucreaet fetele. Cite odatä se incalecA un singur deget. (Vezi fig).

175. M 6 a § e=lAtrinti.
Intlia falanga a degetulul policar se intoarce spre intliul meta-
carman, facind ast-fel un unghia cu acesta. Figura aceasta o asamand
copili cu o babä coco$atii, de unde $i numele de mOqe:

Mölip.

176. P a t.
Se incle$teazã degetele ambelor mimi cu virfurile in interiorul
palmelor $i apol se inchid milnele, lãsInd sA se vazti numal ultimele
Ior falange, formind ast- fel figura numin «pat.»
12

www.digibuc.ro
 178 JOCUkILE COP1LAREVI ALE AROONILOtt

177. Scamnu.
Scamnul ---.: scaunul se face cu patru milin si anume fie-care
din cei doi copii 1$1 prinde cu mina dreapta gitul minei stingi $i a-
poi cu cele stingi gitul munilor drepte reciproc unul altuia.

178. Ministirlu.
Din degetele celor doua mini! se fac o ligurd, care se nume$te
ministir. Ate forma aceasta (1).
a) Se presupune a 11 ediliciul monastitei; bb) canalul de scur-
sort al nionaqirei ; 0 izvorul stint $i d) fintina cea cu apa lina $i
buna la baut.

Fig. I.

In forma aceasta ropiii prezinta monastirea la alti eopii si-I in-

treaba de unde le place sa bea acid? Get ne$tiutoti.de ce reprezinta

www.digibuc.ro
 JOCURILII C0PILARE5TI ALE AROMINILOR 179

fie-care parte din figura, se in$ala $i cer de Mut tocmai din partea
care reprezinta ranalul, ceea-ce face pe copilul cu monastirea sa-I
spuie :
A teatea, teatea, calugreada s-ch., p-tini bgai=calugarita s p..
tu bel.

179. NOadel e.
Copiii eaü o sfoara io leaga la cele doua capete. Apol prin ni$te
moduri particulare i foarte mestevgite inoada diferitele degete ale
milnii, in cit te lasa sa crezi, cã numai rupind sfoara, se vor dez-
noda. Cu toate acestea, deznodind un singur nod, $i tragind sfoara,
iese fara sa se opreasca, de$i este Modata de fie-care deget.
Astfel de inodari se fac pe fie-care deget, pe until singur, pe
patru degete etc.

180. Aräzbo'ul.
Cele mai frumoase $i ingenioase figuri ce si fac cu sfoara,
c`Oara, sint cele ce se fac cu amindoua miinele, pe cari din cauza sub-
tilitatilor nu le putem descrie.
Le vom pomeni numat aci :

Ardzbotul, o figura care samana foarte mult cu rdzboiul adevarat

cu care se tese la Pind.
Prion6a=ferestraul, asemenea adevaratului ferastraa care pro-
duce scindurile. Copil prind aci cu gura unul din capatul sfoarei in-
doite, de cel-lalt capat tine un alt copil cu degetul, iar en cele doua
milni ale sale trage pe clip laturi de sfoara $i prin aproprierea $i de-
partarea continua, imiteaza modul de taere al adevaratului ferestrail.

Peqte;
Scamnul, semanind mai mult a un jet rni$cator.
Fereastrd, acestea samana Intre ele, numai eh poarta ieste de marime
Pdartd mai mare.
Arid ;
Privatd;
Colibd, etc.

Aceste figuri se fac succesiv, ctnd de un copil, cind de altul,

adica : daca crdara a format o figura pe mlnele unui copil, figura ur-
matoare o va face un alt copil, ca e lea sfoara de pe mimele copilu-
lui pe degetele sale, dind na§tere la o noua figura, anuntind tot-do-
data de mai nainte ce figura va forma, ca sa nu se zica, ca a forma-
t-o la Intimplare si ca prin urmare nu $tie sa joace bine §i sä for-
meze ori-ce f'el de figura II place.
Atirna mult de la iscusinta copilului.

www.digibuc.ro
 180 JOCURILE COPILARETI'I ALE AROMfNILOR

181. Ca.clule".
Din trestie sail papura obicinuesc copiii sa facä caciule, pe call
apoi le poartà pinä se usucd,o zi, cloud maximum.

Ali forma urmAtoare $i sint impletite de ei in$L$i.

Se numesc sing. cucuvita, pl. cucuvile.
182. Matul.
Se iea un mat, mai gras, se leaga la unul din capete $i apoi se
umple cu apa.
Dupä aceia i se face o gaur4 $i aprisind din partea superioarei,
pe unde se Introduce apa, tipe$te din gaurd apa, cu care copilul
stropeste pe cei-lalti.
Tot asa se face $i cu fusca sail biOca de boil, care este mai tare
$i dureazä mai mult.
183. Z I mbuni" de salcie.

Aceste fluere a zimbunip se fac de lemn verde de salcie, dupà ce

intii i se scoate cOaja (scoarta), ca partea superioara a lernnului, unde

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREM ALE AROMtNILOR I 8i

se face limba, sd se mai netezeascd nitel (a) si apoi, punindu-se aajd

din nod, se face zimbuna (b).
Figura 2 aratd o zimbund inconjurata de coaje de salcie si care
face, ca sunetul sä semene cu cel din trompeta sad bucium.

184. Fluere copi1Areqt1.

De paid de secard sad de grid se fac cele mai mune fluere de
felul acesta.
Aceste fluere, ca si cele acute de lemn de salcie se nurnesc : fluéri
sad zimbuni §i. se pun in gurd mai cu toatä partea superioara, ca sa

se acopere limba fluerului. Limbd se nume§te täetura ce se face

paiului in partea superioard si care, dura cum se vede din figurile
aci ardtate, sint cle trel feluri.

185. Alixirëa q6Adit1or.

Schimbarea degetelor
Un copil prezintind degetul mare §i ardtdtorul pe palma deschisà,
se adreseazd cdtre un alt si-i zice, cd el poate face ca degetul ardtä-
tormai mic de cit cel maresd treacd in pozitiunea degetului mare,
iar cel mare in local celui ardtätor.
Pentru a reusi in aceasta, izbeste degetele de palmä de mai multe
ori si in aceastd repezeald, ascunde ardtatorul si aratd pe degetul cel
mare cu inelarul, care find mai mic, unii copil simpli, cred, cd In a-
devär degetele §-ad schimbat pozitiunea lor.

www.digibuc.ro
 182 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMNILOR

186. cFliturI».
Nu mai putina pldcere simt copilasil in primtivara, cind aleargh
dupa pe cari h prind pi.I string in caciule, de unde
scapind cite unul, izbucnesc in hohote de ris.

187. «p in cl i r 1 up, fel degreere.

Insecta aceasta o prind copiii i o inmorminteaza in livede, cre-
zind ca a doua zi, desgropind-o, vor gasi in locul el, o para.

188. aG u n ar 1 uz.')
Copiii pina la virsta de opt ani obicinuesc in timpul verel sa
prinza insecta g'un grunar, pe care, dupa ce o leaga cu o aä suptire
de pe la mijloc, tiind din capatul liber al gel', Ii dad drumul in vint.
G`ungruncirlu, zburind, bizie in vint, ceea ce procura placere mare
copiilor.
Acela$ lucru se facea cu lacustele 2) marl la Grecil vechi: MtloV061.

189. Cu laspea.
Se joaca de baetil cel mid.
Ei tac niste globurl de argila ; se cere, ca argila sä fie egald.
Pentru aceasta copilasii se servesc de balante rudimentare, carl rea-
minteso cele preistot ice si pe earl le file din cdramida. Anume se lea
(Iona cardmizioare, egale in marime, si rotunde. Apol cu ajutorul unul
cuid de fier, li se face trel sad cloud gauri prin earl se introduc niste
sfori.
Sforile se inoada frumos si egal atit la o caramidd cit si la cea-
lalta .si servindu-se de un betisor, balanta leste gata.
Dupa ce fie-care bdet si-a luat egal poi tiunea de argild, incepe sà
o framinte bine, pina ce o face maleabild. Apol, cu ajutorul degetelor,
o sapa si-I face o gaura in forma unel cesti i o asaza pe mina dreaptil
cu fundul, facind ca partea gdunoasa sh fie in sus. Mal alege o pia-
tr.& neteda de care izbeste argila cu partea scobild. Aerul comprimat
in gaura face, ca argila sa plezneasca si sh capete o gaura deschisä in
forma unui inel.
A cul argila a facut guvei, pull, mai mare, capata de la tort
cite o mica portiune de argila, fiind-ca I-a intrecut.
Dupa aceasta incepe iarasi främintarea argilei, scobirea el cu de-
getele i pliscinirga, pleznirea, de platra. Natural, cã acela care I-a in-
trecut prima data, avind argild mal multa, are a vantajul sa o fra-
minte mai bine si sa-i faca o gaura mal mare, chid o plezneste de
platrä.
Prin modul acesta el cistiga incetul cu incetul toata argila dela
cel-lalti.
Copilash simt o deosebita placere, chid frdminta argila, sfortin-
du-se sa-I dea o forma suptire, ca sa se gäureasca bine.
Une-ori ei joaca si pe obiecte, creloane, condele, härtie etc. 8)
1) La Avela : Zftsginciri.
1) Arorn. : licusta, carealet.
s) Corn. de D-1 Mih. Dirnoane, profesor,

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILARETTI ALE AROMNILOR 183

190. T-a b tit s a 1 a.

In cash', copiilor nu le este permis sa meat ga t-abioala, d-a busi-
lea, fiind-ca se considera asa ceva paeat. Cind parintil vad, ca un copil
face aceasta, il bat si-1 sfatulese st1 nu mai faca asa, fimd-ca vede
D-zeil si-1 pedepseste, sa umble ca broastele : W ra crearle, it tea pi -
cioarele D-zeu.
Afara in livede copiii obicinuesc a se juca de de-abusilea.
Pentru aceasta s- aranjaza pe rind, cu mimile si pictoat ele la
pamint si apel pornesc umblind ca broastele pina la un loc desemnat
de mai nainte.
191. ID 6-a culutimba.
De-a culutumba sail curtumba, cum se mai zice p-alccurea, se
joaca copiii pina in virsta de 10-12 ant.
Pentru aceasta se alege o livede inverzita si nepiettoasa, unde
copilasii incep a se da peste cap, de-a berbeleaca, de mai multe ori
consecutiv.
192. Cu arucutir 6 a.
Tot copilasil petrec cu acest joc.
Se alege un povirnis, aripidind Inverzit ; se Intind baetasii
jos in mod transversal cu povirnisul si apoi incep a se rostogoli in
jos de mai multe on.
Aceasta it ameteste cind ajung la poala povirnisului. Daca insa
se rostogolesc arucutescu de mat multe 011, se obicmulesc si nu
le mai vine mintea divarliga, nu li se mai intoarce mintea.
193. B o s a.
Un copil mai maricel, din ct-1 imbracati inca in gorna, fel de
llama purtata atit de baeti cit si de fete in virsta copilariet, ist da
pealele gornei peste cap intr-o odae, unde nu se gasesc alt.] copil si
apot vine in odaea untie sint stripsi cei-lalti copil, ea sa-i sperie, fa-
cind : bitu, Ulu.
Cei-lalti il apuca care de picioare, care de miint si in risete vor
sa-1 descopere la fa ta, pe eind el se tine bine.
Asa se continua in galagie mare, pina cind ii dezvelesc bpi
capul.
Bogtie o flinta supranaturala cu care se sperie copilasil eel mid.
194. Cu anvirtiraa.
Conilasii cred, cd daca omul se intoarce in jurul lui de mai
multe on, poate sa vazd, cum pamintul se misca.
Pentru aceasta, fie acasa, lie in livede, unde sa joaca el, daca-i
apuca pofta, se anvirtescu, se intorc in jurul Ion, pina ce pot sa vaza,
cum pamintul se misca.
195. P ri c a p.
Copiii, printre alte figuri gimnastice, incearca a sta pe cap, adica
razimati pe rmini si cap de pamint, rAdica picioarele in vint.
Acest mod de petrecere leste imitat mai mult de la cei, cari re-
prezinta. prin ora§e diterite figuri de gimnasticä.

www.digibuc.ro
 I 84 JOCURILE COPILARE§TI ALE AROMINILOR

196. N'-addr av'rna.

Cu acest oc se cautä a se Willi cei ne$tiutori.
Se invele$te o baliga de vaca cu nisip mult si apol se infig in
nisip 0 prin urmare in baliga mai multe betisoare. Baetul zice at unci
ea .0-a facut aventa, viea. Aceste toate le face, fara ca cel pe care vrem
sa-1 pacaliin sä vaza. Cind vine si el $i cere sa-i spunem ce facem, nol
li raspundem, ca lucrim viia. Facem prin ori-ce chip, ca el sa se in-
tereseze de lucrul nostru 0-i spunem, ca in nisip le ascuns vre-un
obiect oare-care, un ban, condeig etc.
II propunem sa-I g5seasca daca poate 0 sa fie al lui. Daca dinsul
se increde, 10 Agra miinele in nisip si prin modul acesta se pacale$te.
197. E a d e d".
Arnbitiunea copilasilor une-ori n-are margin] in micile lor nein-
telegeri.
Ori-ce cearta de obiceig o incep ei in modul urmator :
Unul facind ca atinge pe adversarul sag cu mina, zice : ea ded,
each' te am lovit.
Cel-lalt face tot a$a $i zice asemenea: ea ded ?-lo, eaca $i eg am lovit.
$i ca sa nu se lase mai pre jos unul de altul, abia sfirse$te unul,
cii incepe cel-lalt. Apol din ce in ce se bat mai mult, pina cind se
1ncaera bine de tot de p5r.
198. Cu tintarul.
Tintarul se nume$te trioti, fiind-ca se cere ca sa aränjezi trel
pietre din ale tale pe rind pe una din liniile, cari mierg orizontal sail
diagonal
Se oaca la tintar cu cite trel sail en cite noua pietre de fiecare
din cel doi jucatori.
199. Cu lépurli.
Cu lepurli se joaca dupa cum urmeaza :
Se face o figura ca 9
cea de mai jos.
Unul din cei doi ju-
catori joaca cu peatra,
10
presupusa lepure, ear cel-
lalt cu lrei pietre, nu-
19
mite dint.
12
Se aranjaza cei fret cc

dint fie-care pe unul din

puntele 2, 3, 4 sag 5,
Tear iepurele in mijloc
la 1. 1,? Is 16
Iepurele lese intii. Dupa fie-care ie,ire de lepure, lese cite un
cline In goana lui,

www.digibuc.ro
 JOCURILE COPILAREM ALE AROMtNILOR 1 85

Fie-care le$ire, fie pentru iepure sail cline nu poate fi mai mare
decit arata distanta de la un numar la altul. (Adica de la 1, lepurele
poate merge la unul din puntele 2, 3, 4 sad 5, care se rere sä nu fie
ocupat de un cline). Tot a$a si un ciine, nu poate face decit o sari-
tura' la unul din puntele vecine $i neocu pate de un alt cline sad lepure).
Cind iepurele este adus, prin sariturile CP le face lel $i clinil din
goana lui, in ast-fel de pozitiune in cit nu mal are loc liber, unde
sari, se zice, ca lepurele a fost prins.
In figura de mai sus, lepurele poate fi prins pe unul din cele trel
punte margina$e ale fie-chrii din cele patru elipse ale cercului. Anume
fiind lepurele in punctul 8 si eel trel din!, unul in punctul 6, altul in 7
$i altul in 8, se zice, ca lepurele le prins.
Tot asa, cind lepurele se gaseste de pilda in 7, ear fie-care din
cei trel aril se gase$te in 6, 8 $i 20. Iepurele nu mai are unde sari
$i se zice, ca-1 prins.
In mijlocul cercului nici odata nu poate fi prins iepurele.

200. eS c Oalä tini, sled 0.0

Cind un copil se scoalä, un altul ocupindu-i locul zice :
aScdald tini, sed lo» aScbale tu sa $ez ed.
Cfr. La place prise. Mel. I, col. 29.
C'est aujourd'hui la saint Hurbert, qui quitte sa place, la perd.
C'est au jourd'hui la saint Laurent, qui quitte sa place la r'prend.
(Variante p. 52 I, Mel. I, II, etc).

Ca sd nu-li ocupe altul locul.

Ca sa nu-ti ocupe altul locul, cind te scoli, scuipi $i zici :
Ascuchrdi Am scuipat.
Se crede atunci, ca cine se pune in acel loc fara vola celui, care
a scuipat, prinde viermi = eirmineaqti. Sad il ahule0i (abure$ti cu
gura) si nu le bine ca cine-va sa ocupe un loc ahulit.
200. Vlersurf ce se cinta la stricarea adunarilor copilareti.
Copiii obicinuesc in serile de vara, cind nu mai pot juca, find-
cã nu se mai vede, sa se gramädeasca mai multi la un loc $i sa as-
culte cum unit dintr-in$ii povestesc la basme.
Cind sfir$ese insa $i trebuie sa se duca, fie-care miergincl in spre
casa, cinta in gura mare vre una din strofele urmatoare. El fac a-
ceasta $i de frica, ca sa, nu le apara ceva Iiinte supranaturale.
Gind se duc copiii a casd.
COL un a casä,
Stimiria n-casa,
Un parä pri mèasa,
Luna pristi casa.
(Var. un c... dupu casa.).
Avela, Epir.

www.digibuc.ro
 186 JOCURILE COP1LARE§TI ALE AROMtNILOR

Traducere.Fie5te-care a casa (sa mearga)S-ta Marie tn casg

(se afla.),o para pe masa,luna pe casa.(Var. un c... dupa casg).
Alta.
COL un a cash,
luplu dupu cash,
stamhria-n casa
cu cindila apreash,
tin parä pH meash,
luna dupu cash.
Albania.

Traducere. Fite-care acasa (sa meargg), lupul (Insa) dupa

casa,--S-ta Maria in casäeu candela aprinsa,o para pe masa,
luna dupa casa.
Alta
Carl full,
earl vini,
cari armasl,
16-agudt,
Maea
Ga&t.
Ohrida; Cutufleani, Malacao.

Traducere. Cine fugi, cine veni,cine ramasell lovi,

MaaGaea.
Nola. In toate casele Arominilor se Art cite-o icoaml, mai ales cea a Maicei
Domnului=Stimiria, care e consideratil. ea patroana tuturor Arorninilor, cea ce ne ex
plidi pentru ce e sarbatorit5. de Aromini mai mult de cit ori care alt Ant. Icoane
lor se obicinueVe a li se aprinde in fie-care sarii o candela cu unt de-lemn, la care
se face aluziune In viersurile de mai sus. Copiii cred, cl daca pronunta tare nu-
mele Strmirid sau a eandelei sale, toate spiritele rele se fac nevazute din Eta lor.
.31-cda Gatti, este Iiinti supra-naturahl, despre care se crede, ca riipqte pe
copiii, ce I gase§te noaptea singuri, pe la marginea satului.

Alta.
La Lunzili (Meglenia), sara, duph ce copiii se scoalh ca sh se clued
a cash, lie-care loveste pe eine este mai aproape de dinsul i ziee :
tar 1
(Povara).
Gine loveste pe altul, crede ca-i lash acestuia povara, lenea sa.

www.digibuc.ro
CiNTECE ADRESATE LA PASERI, 1NSECTE ETC.

www.digibuc.ro
 CINTECE ADRESATE LA PASER1, INSECTE ETC.

Curcubeul.
Cind apare curcubeul, copal il adreseaza viersurile urmatoare,
crezind, Ca prin modul acesta le va cre§te parul. Fac aceasta mai
ales tetele.
Curcubeu, beu,
tini mit.1,
tini Mai,
perl'i a me!' cit cöada calui.
Ave la, Epir.

Traducere.Curcubeule, beule,tu mAntnci,tu bei,perii mei

ett coada calului (sg-mi creased).
Alta.
Curcubeu, beu,
tini mitt,
tini heal,
aria ti-crèasti cöada,
an,ia-n' crescu perl'i.
Perivole, Epir.

Traducere.Curcubeule,beule,tu m In I net tu bei,tie-ti creVe

coada,mie-mT cre*te pgrul.
Alta
Curcubél, bei,
P9n s-ti pleti si bei,
Una pica di apu,
La mini-n' criscura peril' p9n di br9n.
Lunzily, Meglenia. Noe Demetru.

Traducere.Curcubeule, beule,ping sa te pled sg beio pica-

tura (puling) apg,mie-mi crescura peril ptng la brtil.
Credinta poporului arominesc, este, ca unul din capetele curcu-

www.digibuc.ro
 t96 CINTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTE VC.

beului soarbe apa din WI, iar cel-lalt se odihneste pe o colinä, ma-
gurà (cleand).
Se mai crede, cä dacä un bAeat trece pe supt un curcubeti WI
schimba sexul, devenind fata. Tot asa si fata devine Meal.
La Ave la si Lunzil' (Meglenia) cine-va isi schimbA sexul, dach
trece pe supt curcubeti.
Un bheat schimbat in fatä sail o fatd schimbatti in bäeat, moare
dupa trei zile, (Meglenia).
cfr. Melusine 11, p. 12 (2) L'arc-en ciel boit de l'eau de la terre ;
p. 17 (1.1): L'arc-en ciel fait changer le sexe.
Se crede, ca curcubeul este trAmis de Dumnezeil, ca sä ne a-
Dunk, ca ploaea va inceta.
Cind plouti st .soarele luceste in acelas tinip se data viersurile
urmdtoure:
a
Sifiari cu plOaie,
Ghiftil' im pizare,
Diisirä sra sare.
Avela, Epir.

a
Trad.Soare cu pioae,
TiganiT in tIrg,
Se dusera s6. Tea sare.

Alta.
La Lunzil' se zice :
Si nsijarà gh'uptil'
(Se insoarà tiganii).
Hrista Stavre.

Cind copiii schimbei dinfii.

Cind un copil scoate un dinte, ca sa-1 creased altul in loc, aruncä
dintele scos pe acoperisul unel case, dupa ce zice de trel ori cuvintele,
cari urmeazA :
Mara-Mara sail : eara-bara,
di la móar5.,
na di os,
da-n' di h'er.
Traducere. CIor-bor.de la moat% tine (na) de os (dinte),
da-mi de Mr.
Alta
La Lunzil' se zice precum urmeazä:
(Cod lu sc9ti nlicu dintili di prima, ziti :

www.digibuc.ro
 CINTECE ArIRESATE LA PASERI, INSECTE ETC. I9I

CTQru, bpru,
(19-n1 un di blizna,
na4 1 un di os.
Traducere. Cfor-bor,dA nil na de fier,na-p un de os.
Cir. Un enfant quiperd une dent ne doit pas la jeter au hasard.
Avallée par un chien out un chat, elle serait remplacée par une dent
de chien ou de chat dans la bouche qu'il l'a perdue. Il faut la jeter au
feu en disant :
Tiens feu, voila ma dent,
Rends-la moi, dans un mois,
Blanche comme l'argent.
Melusine, I, p. 365.

La o gargdrit (I.
Se cintä ast-fel la gärgäritA. In partea uncle va zburà ghrg5rita,
de acolo va fi nevasta copilasului.
ncklti-ti, Trad.: Incaltä-te
mbalti-ti, si pune-ti ballul,
cli-ti fudirA sodtili c'aci s-ati dus soatele tale,
Dihuva s-Mit ihuva, la Dihuva si la Minhuva,
c-un birbil'u di v'in cu un bocal de yin
s-cu na mnatä di sari. si cu o mind de sare.
.,
Acelas lucru il gisim si la Rommil din Romania :
gärgärita
märg5rit'a.
in cotro al zbura,
acolo m-oiii insura.
Alla.
La o girgirild.
Purii, pill% arós,
(lama', (lama di gugós,
Spuni-n' calea oilor,
a oilor s-a boilor,
ca ti tallii cu coarda,
cu cöarda-I Dumnida'il.
Cutufleanf, Epir.

Traducere. Gargarig, gärgtirill rosie, zeama de gugos,

spune-mi drumul oilor, oiler si boilor,dicT te taiu cu sabia,cu
sabia luT Dumnezeil.
Alta.
Tot la o gdrgdritei :
tni scaritg, Pita,
adu-n' piputa,

www.digibuc.ro
 191 CtNTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTS ETd.

piputh nöafia,
si-ne li bag tra Pa$ti,
cu Mull arc*.
Ave la, Epir.

Traducere. Ghrgaritä, rith, ada-mT ghete, ghete noT, sh le

incall la Pa$V1,cu oule ro$T.
Bucuva14.
Copila$ii, amestecind farimaturi de pine, brinza $i unt, o string
intr-un fel de naframd, ca sa-1 dea o forma'. rotunda.
Amestecatura aceasta se nume$te bueuvald, care, ca sh capete
forma rotunda, se cere, ca copilasii, sa zica viersurile urmatoare $i
cind desfac naframa, sa nu vorbeasch nimeni, cad se strica :
Stumbu, stumbu Trad. Stumbu, stumbu 1)
papiti papiti
tu piputa tati-tui, in papucul tatalui tau,
$-tu tiruhia papu-tui. §i in opinca bunicului tail.
sail:
Bucuvalä, bucuvalh,
\Talk valà,
da-n` inisura vala, da-mi farfuria vcad,
bucuvala b
vala, vala,
da-n' Orli cu dala da-mi pine cu lapte acru.
Ave la (Epir).

Obs. La Rominii din Lunzili, (Meglenia), bucuvala se zice (Ip0-

parnic) din papara.
La omidit.
Prinzind copiii o omida, o a$aza pe un bat si-i cinta :
oi, oi di la oi mai, mai de la oi,
cu eumaga dinipói cu ciomagul inapoi.
sail:
cini, cini di la oi cline, cline de la oi,
cu ciumaga dinipcii. cu ciomagul inapol.
Cind intr-o cas4 fumul nu merge drept prin cop.
Cind intr-o cash afurna, copiii ca sa fach ca fumul sh:$1. caute
de drum prin co$, cinta:
Full fum citra-n sus
ca-ti micara pita gaili.
1) Cuvint imitativ ; pisalog.

www.digibuc.ro
 CINTSCR ADRESATE:LA PAS ERI, INSECTS ETC. I 93

Tradacere. Fugi, fumule, tn sus,--cacT ty mtncara pläcinta

cToarele.

La LuncliP, cind fumul afutna pe cine-va, ca sa faca sa nu-1

mal afume, zice :
la tini alb, La tine alb
la mini negru. la mine negru.
Cind primavara sosesc berzele, copal cum le vlid, incep sale ante :
ulaleca, Trad. barzo,
eapateca, ceapateca 1)
via-mdoo, via-m600 1)...
via-td000, via (0000 ')...
da-n' pAputa, da-mT ghete,
afindicó stAptne, domnule !
Oh rida. M. Dimoane.

Alta
Lélicu, barza,
Purlélicu, purlelicu ')
iu sun Willa di ol, unde stnt miile de oT,
la l'e-ac(1)oti dinapól eata-le colo In urma.
la FArperotl.

La un vultur.
Cind copiii zi'iresc zburind un vultur, Ii adreseaza cuvintele Ur-
matoare :
huta-hu 1 vulture,
sarpe laiii ! sarpe negru (rail),
d-lu vinisi, de unde al venit,
d-lu t 6 -a flasi ? de unde te ai gasit ?
pull a th'i pull tal
Cu ocl'i ncrisi. cu ochil inchisl.
Adam C. Ohrida.

La o gugucte.
Gugucea este o pasare de marimea porumbelului. Traeste In Ma-
cedonia prin orase 2) si carnea ei este gustoasa. Ea cinta, articulind :
gugu-grau
I se cinta de copiii ast-fel :
1. 7- Gugu-gul Gugu-gu l
guguee, guguce,
maruee, maruce,
1) N-ail Ilia un senz.
1) Vez1 nota de la p. 13.
13

www.digibuc.ro
 i94 CINTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTS ETC.

te fati atiaaa ? ce faci acole ?

5. culateee I colace !
da-n1 -an'ia. da-mi §i mie,
surpd te (16-alia surpd-te de acolo.
cd-n Vo aduse Stimiria aduca ti-ar S-ta Marie WI !
(Ohrida).

La canra.
antra este un fel de corb mare. Se numeste ap de Rominii din
LunziP, Meglenia.
Parintil sfdtuesc pe copil, orl de cite orl vad aceastä pasere sd-I
adreseze viersulile urmatoare, dacd vor sd nu fie 1ene0 In viata lor :
ean'a can'e
manTa =We
tini leni, tu lene
mini scoc efi joc
se zice de trel orl §i lenea trece de la copil la paserea can'e.
(Comun. de elevul Dumetru Noe din Lunzih).

La un COCOf saii puiii de getind.

I. PuiPii, pull% puri*Or,
dal di mini, nu t-u dor ;
cucuticld dipri cuprie,
Pail giVin'li, du-te Arnie,
5. aduna-tI casä -.citindie;
!al cucöate, lal bubOate,
Veari puTa di nu-$ pöate ?
cal mica' tigan' nicöapte.
Rev. cMacedonia. p. 167. Argintin, Gopepan.

1. Traducere.Puiti, puTii, pui§or,dai de mine, nu ti-e dor;

cocople de pe gunoiii, Iea-ti gainele §i du-te in Arniii, a-
5. duna-ti casa §i casnicie ;maI cocople, mai bobo§atule,ce
are puica de nuil poate (de este boinava ?)A mincat tigal necoapte.
Cind copil vlid un cuc, minz, vitel, eap4 etc.
1. Frate, frate,
cucul bate,
cucul bate
la nä parte,
5. epa fucle,
mindul sule.
1. Traducere. Frate, frate, cucul bate (cinta), cucul
5. bate (cinta),la o parte, eapa fuge, minzul suge.
Rev. cMacedunia. p. 167, idem.

La o rindunica.
1. 0 NY Tega Beba,
1'-afl4 caPi ?

www.digibuc.ro
 CtNTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTS ETC. 19

nu-IT-and].
te-a1141 ?
5. un pul'il arós.
pri te-1 WOO
pri un gig's.
cum Med ?
aTiri viri, mati viri
10. curcubéta Warta
linte-amisticatá
chiper di bisedrica
distimeli Mica.)
1. Traducere.-0, maT Tega Beba,tI aflasi caiT ?Nu T-aflaT.
5. Ce aaast 7Un puiti ros. Pe ce-1 bagas1 7Pe un cocean.
10. Cum facea ?cTiriviri, mayviri,dovleac fiert,linte ameste
cata,piper de biserica.,naframa rose..
Nota. Tiriuiri, mativiri imiteaza ciripitul rindunicelor.

Alta
1. Tedtiri,
vitiri,
mOiri,
curcubetä Warta,
5. me arucáT deandparte,
n'-afláT dao future,
dao mine
dao tine,
dao Willa Paparusi,
10. Ancä, le Anca,
cari t-ti astimse teara ;
unä feata Wick rhea,
cu pra4i1'i di cusitA,
tring6, tringa isi Papa Dima,
15. cu fesea tea vecl'i,
s-misca nveasta di ureel'i.
,
1. Tradacere.Ce, cere (naut)
v4iri,
mazere,
dovleac fiert,
5. ma aruncal dincolo (am trecut dincolo).
am gasit doul fluturT,
doua eti,
cloua tu,
doul fiica lu Paparusi.
10. Anca, fa Ana.,
cine ti-a stins ceara (lumanarea)
o fata mica, mica,
cu fluturiT de cusita.
tringd, tringd1) esi Papa-Dima,
1) Ding-a, tr1ng4, arata modul cum umbla cine-va incet pi lenep.

www.digibuc.ro
 196 CINTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTE RTC.

15. cu fesul cel vechiti,

sä muste nevasta de ureche.
Ohrida. Dimoane Mihail.

La un iepure.
1. L'epur, Pepur,
iu t-u cOada ?
Ea u, ea u
tu cu pdc'ti.
5. Te tati ?
Mica MO
s-anclnèasti !
Call le-adusi
pima al Zealä.
Nijopule. Tache Bitaracu.

1. Traducere.Iepure, iepure,unde ti-e coada?Iatil-o, iatA-o,

5. in copac.Ce face ? Mtininca zmochine si geme. Cine le a
adus ?pima lu Zeald.
Infi, biseried.
Insi bise'drich Traducere.E§i (sfärsi) biserica,
sti casa Recita pe casa Rectta (?)
Recitä Boèas6, RecIta Boeasa,
adark pita nvëastä I Gateste pläcinta nevastä !
Nu-n1 voI a fendi, Nu vreati tata,
cA-n` mical la mama. cacT mincai la mama.
Te ti filipsirti. Ce te ospatara ?
Curcubetä Warta Curcubetä (dovleac) fiarta,
Orli di zbarnic (!), pine de zbarnic (I)
Vin di With' . yin de MIA.
Aminciti (Metova), Epir.

Paserei uteta-toclu» i se eintd ast-fel:

Stricu pelt], pelt],
D9-n dichePu,
S9-n' sap vin'a,
S-9-n' da iid ;
ti aö(u)veri c-fla ?
S9-n da rach'ia ;
ti aö(u)veri cu rachia ?
Si fac nunta; (noanta ?)
ti sii veri cu nunta ?
Si Pei' niveastà ;
ti aó(u)veri cu niveastä ?
Si facd ficIór (pl.)
ti Pi veil cu ficYorill
C9n s-anlunzasca si l'i bat.
Trad. : sticupeiti, pei il,
cid- m1 sapa,
sa-mT sap via,
sa dea strugurT,
ce-T vrei strugurir?
sa- rn't dea rachiul ;
ce-1 vreT rachiul ?
sa fac nunta.
ce o vreT nunta ?
sa ieil nevasta (mireasa);
ce o vreT nevasta ?
sa nasea co piT.
ce-T vrel copiii ?
etnd sa nu se poarte bine, sa-T bat.
Lungini, Meglenia.

Nota.Sticupeiii este un alt nume al ace1e4 paserl.

www.digibuc.ro
 CINTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTE ETC. 197

La un mielc.
Copiii simt pldcere, ca prinzind mielci, zmelcyi, sd le vazd coar-
nele. Pentru aceasta le adreseazd diferite cuvinte de ruga minte sail
amenintare, dupd care fapt cred dinsii, cid se vor supune mielcii, ca
sä le ardte coarnele.
Zmelc'u, zmelc'u cdrali,
Scöati, scöati eddrnili,
Si s-ag'öacd fic'orli,
Fidorl'i cu fedtili.
Avela, Epir.

Traducere.MTelcule, mielcule negru,scoate, scoate coarnele,

sa se joace bdetiT, baetii cu fetele.

A /ta.
Zmelctu, zrneleu,
Scöati, scöati cödrnili,
tra si-t vedi din,
Cum s-ag'dacti cu fiebril'i.
Avela. Nicolae a§aniuti.

Traducere.MTelcule, rnielcule, scoate, scoate coarnele,ca sd-cf

vezT oile,cum se joacd cu bdetiT.
Alta.
Zmelclu, zineleu,
Scöati, scöati cödrnili,
Cd va-ti li tard cu födrtith
Cu födrtitli al DumniV.
Traducere.MTelcule. mTelcule,scoate coarnele,cdcT ti-le void
tdea cu foarfeciT,cu foarfeciT luT Dumnezed.

Alta.
Zmelc'u, zmel&u,
Ware 1),
ScOati, scöati cödrnili,
si se-ag'Oacd feItili,
Feltili cu ficlorri.
Traducere.Mlelcule, mTelcule,buzare, scoatv, scoate coar-
nele,sä se joace fetele,Fetele cu baetiT.
Cele-lalte variante pe care le posedarn nu diferd de cit printr-un
cuvint, printr-o .expresiune fail nici o importantd de cele prezinte,
pentru care motiv, nu considerdm folositor a le reproduce si pe ele aci.
La Melgeniti se chat& ast-fel mielcului :
9 .13141are, sail tntinprelinseamna probabil bwatule,

www.digibuc.ro
 198 CINTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTE ETC.

P91gTóc
P9105c
Sc9ati códrnile
SA scoc.
Traducere.MTelcule, mTelcule, scoate coarnele sa. joc.
Ca sli gdsepti mielci.
Cind bAetii cautd mielci si nu pot gasi, leaii trel pletre si le a-
sag una peste alta si socotesc el, cA prin modul acesta ail incArcat
pe drac cu o greutate, pe care nu o poate suporta si ca sA se scape
de dinsa, dracul este in stare sA facd ori-ce.
Dup5 ce ail incArcat in modul acesta pe drac, copiii repetA merea
pinA gAsesc mield:
Drac, dardc, Dracule, dracule,
AM zmelci s-ti discdrc. g5seste mield sã te descarc.
sail :
AfIA-1, af1A-1 s6au1e, Af15.-1, afl5.-1 demone,
tra si-ni ti discarcu. ca sä te descarc.
Dach gäsesc mielci, el il descarcA pe drac, stricind cele trel pietre,
pe care le aruncA una intr-o parte alta intr alta.
Tot asa fac el cind pierd ceva. Incarca pe drac si-I zice :
Afla-I, afli-1 aIdi drac,. Af1A-1, af1A-1, dracule,
Maca vrel si ti discarc, daca vrel sä te descarc,
disa tini jumAtate tu,
disa mini. jumalate eii.
(Avela, Epir).

Cfr. Cind pierd copiii un obiect, ft zic dracului in Rominia :

Scoate drace ce-al furat,
cA te bat spinzurat,
cu mAcluca tot in cap.
ezatoarea vol. III. p. 81. (Nota).

La un bivol.
Copiii, cind vad bivoll, le fac in necaz, fluerind cu gura. El cred,
cA atund bivolii se sup5rA cu adev5rat ; cite o data le adreseazA vier-
surile urmatoare, lovind cu pumnul minel drepte pe pumnul celei
stingY, pe cind rostesc cuvintele :
ScinTi, Trad. Stc,
Scinii, Sic,
bilvale, bivole,
mica h'iti, mäntna zmochine
s-ancin6d ; i geme,
ancinëd geme
si pliscinëd. i p1ezne0e.
Avela, Epir.

www.digibuc.ro
 CINTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTE ETC. 199

Scith, sic
scin1, sic,
bávale bivole
intrg n balta, infra in baltä
adapg-te, adapg-te
esi naftsarg esi afar&
usicg-te I usucti-te.
Sella, Veria.

Blistemlu a eueotlui.
Cuctsate, sa-ti cadg creasta,
ca nu-nT distiptási nivëasta ;
cucöate, s-armin' agiim
S-fir de p6ane la Crac'im.
Lasási böatka cucului
di pri dirma nucului,
s-fringa vruta-ni trts-astirmIt
tu cucOate nistifit
va s-ti tal9a giPn`li Mate,
ca s-te fac cu cuclu frate.
Bagav. Carte de aI6gere p. 59. BueureptI 1887.

Trad. Cocosule, sg-g cada creasta,

cl nu-mi de§teptaT nevasta;
cocople, sl rAmti flAmtnd
i WA aripi la CrAciun ;
1Asa§1 vocea cuculur,
de pe ramura'nucului,
sl spurcA iubita-rni In pat (a§ternut),
tu cocople nedibaciii,
Ity voiii Ma gdinele toate,
sl te fac cu cucul frate.
Cind se dait pe gh,iatd copiii.
Copii, patinind pe ghiata, rostesc in cor viersurile urmatoare:
Iniiinliaa...
bubitunliaa...
frincliii timurtaa...
dart..n' s-an'ia
nu-ni-u bung góalg,
baliga tu 6ala.
Traducere.Ininia,bubunia,rupe turta, dg-na si tribe,
nu-rnI e bung goalg,baliga in oalg.
De fried.
Copiii, ca sg probeze ci pot sari peste un sant, ca pot trece
printr-un riii, sail ca pot merge unde-va fall teamg, In pgdure, casA
pelocuitä etc., rostesc viersurile urmätoare si executä propunerea in
apelas timp :

www.digibuc.ro
 200 CINTECE ADRESATE LA PASER1, INSECTE ETC.

Nu n'-u frich an'ia,

ca l'-u frica a Arsil'ei,
ursa mica pini §-pra§,
mini mic pini cu ca.
Bitaracu Tachi. Nijopule.

Traducere.Nu, ml este fried mie,ci 1 e frica ursel,ursa ma-

ninca pine .i pras,eil rnantnc pine cu brinza.
Cind se apropte Dumineca copiii eintet viersurite urmet-
toare :
Mici-i durnirnica,
featili s-cumrnica
ficiorli z-dispi'ntica,
mödsili pitëacp,
cucot19 circirëacla,
Traducere.Mtne4 Duminica,fetele se cuminica (se grijesc),
baetiI se spinteca,batrinele boteaza,coco§11 cotcodocesc.
sail :
mini-1 Si'mbita
ficiorl'i s-cumrnica ,
fëátili z-disprntica.
Tradacere. Mtne-T Stmbata, baeliT se grijesc, fetele se
spinteca.
Formula numeric&
Una te-n' t-u Mina ;
döaaa pini $-öafia ;
trel altu te vrel ;
patru s-t-u da cripatlu ;
tinti s-a1incli
dupa casa4 Fincli ;
psi s-miti dë-ali 'Iasi ;
ppti s-mitl pini cu lapti.
optu s-mitI un coptu ;
nöaila s-Pal nä nvëasta. 'loan ;
clati z-beal jama' arati.
sail :
Una bunlu s-të-aduna ;
dao z-Mal lanati-arao '1;
trel z-mitI di uvrél
patru cripatlu
tinti s-a1in4i
psi s-rnit1 cupfi
ppti lapti,
optu coptu.
1) Le§ie de cinupe strecuratA, care servepte la facerea sapunulul, V. se face In
fie-care calla.

www.digibuc.ro
 C1NTECE ADRESATE LA PASERI, INSECTE ETC. 201

Traducere.Unl ce 1T-e bunä ?

doug pine cu own ;
ire alta ce vrei ;
patru sn-y-o da creparea (s5. crept) ;
cincT sn lingi
dupa, casa luY Fingi.
§ase sa, ranincT dea TaseT ;
,apte sä mäntncT pine cu lapte ;
opt sn manincY un mnr copt ;
noun sn Tel o nevast n. noun,
zece sä bet zarnä rece.
sail :
Una bunul 1) sä te adunä,
doug sa beT zecema-rn. 1) ;
trel sn rrinnincf de uvréi ;
patru crepatul ;
cincT sn. lingT ;
.sase sä nannincT cuqate (prune 0anti te cu zahn.r);
§apte lapte
opt un copt (c...),
Alta
Unlibunli unulbunul.
doTliboTPi (ceT) doT boT.
treIlipenTli (ceT) treTpenele 1
patrulicatruli 1) (cei) patru catruli 3)
tintliupintli (cei) cincTopincT,
§asilicasili (cele) §asecasele
§aptililaptili (ceie) §aptelaptele
optlicoptli (cele) optcoap tele
nouliQuli (cele) nouäoule
zetilibirbetili(cele) zeceberbecii.
La cine cade birbetili acela incepe jocul.
Stavre Hrista Lunzinif.

I) Prin eufemizm se intelege boala, conzistind dintr-o buba rea pi foarte perico-
loasa, cind nu se gasesc doctor! sa o caute,
I) Nu inseampa pimic,

www.digibuc.ro
 INJURATURI COPILARE$TI
Injuraturile copiláresti nu difera mult de cele barbatesti. Ca si
acestia, se injurd de mama, tata, etc.
Dintre cele-lalte injuraturi obicinuite mai ales la copil sint ur-
matoarele :
cadicine, c... de cline ;
pasteane, berbantule ; sail : pufti.
tar di tar faptu, ma gar de magar näscut ;
cine de cine faptu, cline de cline nascut,
andihriste, ante-hristosule,
chrurhane,
etc., etc., etc.
Injuraturi viersificate au mal cu seama acei din Epir, call, in
timpul lernel, yin in contact cu Grecii. Mai toate acestea sunt in-
dreptate in contra copiilor de greci, cu cari traesc in dusmanie si cu
cari se razboesc cit dureaza iearna. Nu rare-ori ti se da ocaziunea sa
vezi cete de copii greci cum se bat cu pietrele cu cete de copil aromini.
Cind se intilnesc in drum ei se injura in tot felul. Copiii rominl
stiind si greceste, injuraturile viersificate sint unele in romineste, al-
tele in greceste.
Fiind cea mai mare parte din ele licentioase, cu Were de rail
nu putem reproduce aci de cit cite-va.
Reproducem intre altele si urmatoarea .,si aceasta fiind-ca Dl.
Weigand G. In opera sa eDie Aromunen b v. II, p. 118, se exprima,
cu privire la simplitatea Arominilor, precum urmeaza :
eSie (Die Aromunen) begniigen sich mit so wenig und so einfa-
((cher Speise, dass sie sich sogar deshalb den Spot anderer Nationen
«zugezogen haben. Die Griechen in Epirus singen folgendes Spottlied :
«Vlah'i, vlah'i tintara,
«pos ton tros ton bagaga,
«me 1a8i ch'e me xiSi
«ch'e me tis Tatas to copsiai
«d. h. Walachen, Walachen Zinzaren,
ewie fresst ihr den Dreck (0
emit 01 und Essig
«und mit zerhackter Katze,

www.digibuc.ro
 204 INJURATURI C0P1LARETTI

«Die Gastfreundschaft wird von den Hirten gerne gefibt, weniger

«aber bei den andern Ständen, und wenn ich persönlich zwar den
sOrtschaften des Nordens mit Freundliehkeit und Zuvorkommenheit
aaufgenommen und reichlich bewirtet wurde, so geschah das, weil ich
«bei national gecinnten Leuten einkehrte, die sich ffir meine Studien
«interessierten. Im Siiden dagegen ist es fair so schlirnmer ergangen
eund reiehlich habe ieh die Beherbergung lohnen miigsen. Der Aro-
amune ist zu geizig (!) urn wirklich gastfrei zu sein. Bei den Grie-
achen dagegen findet man diese sch8ne Tugend besonders entfaltet.
aAber auch Thrken .und Albanesen thun ihr moglichstes, urn den
«Fremden zu befriedigen.).
«In gleicher We.ise verhält es sich mit der Mildthatigkeit. Ich
awandte mich des Ofteren an Bettler, darunter auch an Deutsche,
«die das Land bis tief nach Albanien hinein durchstreifen, um von
«ihnen darilber Auskunft zu erlangen. Der arme bulgarische Bauer
«teilt sein letztes Brot und weist eine Stätte zur Ruhe an, auch der
«Tfirke giebt gern ein Almosen, aber der wohlhabende Zinzare weist
«Kurzer Hand den Bettler zurfick. Dass auch die Hirten habsuchtig
«und neidisch sind, erhellt am besten aus dem Umstande, dass die
«Bewohner von Perivoli im vorigen fahrhunderte mehrere aromunische
«DOrfer irn Umkreise zerstörten, urn allein die Berge zu besitzenD.
Credem, ca D-1 Weigand greseste de la inceput Old la sfirsit in
aprecierea ce face, prezintind pe Arornini, nici mai mult nici mai
putin, cu niste adevarati calici I Animati, ca in toatd aceastä opera,
numal de sentimentul adevdrului, chiar cind avem ceva, care nu este
in favorul compatriotilor nostri, vorn analiza cu singe rece cele afir-
mate de D-I Weigand G.
Intru cit priveste traducerea viersurilor batjoeoritoare de mai sus,
observam, cã traducerea nu este fideld. Trebuie traclus ast-fel :

Rominule, Rominule tintare 1),

(nu : Romini, Romini tintari),
curn ii mäninci brotacelul 2)
(nu : cum II mincati escrementele, c )
cu untdelemn, cu otet,
cu coada pisicei (nu : cu pisich tocata).

De sigur, ca nu D-1 Weigand va fi vinovat de traducerea necre-

dincioasä a textului grec, ci acei de la cart a cules i cele-lalte apre-
cieri defavorabile i putin fundate despre Aromini :
Ce rezulta din viersurile de mai sus ?
Afara de cuvintul : Vlahi, vlahi tintare, cele-lalte le apnea Aro-
minul cu aceeasi gratiozitate grecului, dupa cum se vede din urrna-
toarele viersuri :

Grech'i, grech'i, gréca-ca

pos tun tros tun bdcaca s. bagaga.
mi laSi, mi
mi tis Tatas tu cupsi8i

1) rinfara, daca ar fi fost la pl. ar fi facut : tintarides,

2) Broasca, care traepte in apa.

www.digibuc.ro
 iNJURATURI COPILARE§TI 205

Trad. grecule, grecule, grecaca I

cum il maninci brotacelul,
cu unt-de-lemn, cu otet
$i cu coada pisicel.
Noi credem, ca aceste viersun se adreseaza exclusiv grecilor, fiind
mai natural sa se aplice lor, ca unil a caror minceire de preferinta e
gatita cu unt-de-lemn O. otet, productium curat grece$ti in partea de
sud a *finsulei balcanice, decit Arominilor, can ail a face cu brin-
zeturi.
Un al doilea element important in aceste viersuri este : coada
pisicei.
Ori Rominii din Epir, dedati cu pastoritul $i cu viata nomada,
singuril cari yin in atingere mai directa cu grecii, n-ail nici pisici.
Se $tie, ca animalele acestea iubesc foarte mult casa $i sint lipite
de dinsa, ear nu de stapinul easel. Aceasta face, ca pisicele sa nu se
poata obicinui cu viata romineasca nomada, care le ar face sall
schimbe oare-cum firea, ceea-ce este peste putintä. Mi-aduc aminte, la
Avela, o familie avea o pisica. Cind sa piece toamna, a luat-o $i pe
dinsa $i ca sa nu se reintoarca in sat, a fost pusa intr-o traista. Prin
ce mod nu $tig, ca a doua zi nu s-a mai $tiut, ce a devenit pisica.
Ea disparuse. La intoarcere primävara, a fost regasita tot in sat.
Prin urmare $i de pisica, ca obiect de redicularizare, nu putea
sa se foloseasca grecul, ci Arominul, care nu putin ride de viata gre-
cilor $i in special de a grecoaicelor, earl, ziva toata, cit e iearna de
mare, nu tii.1 alta decit sa se joace la vatra cu coada pisirilor.
Intru cit prive$te ospitalitatea exemplara $i recunoscuta a popo-
rului aromin, contestata numai. de D-I Weigand G. din ciP scriitori,
fie amid sag dusmani ai Arominului, s-ail interesat de dinsul,
credem, ca nu trebuie sa o luarn in serios, D-I Weigand fiind, pro-
babil, indus in eroare $i aci, ca $i in viersurile batjocoritoare de mai sus.
Numal zgircit nu se poate numi un popor, care este fara pereche
intru ce prive$te sentimentul de generozitate $1 bine-tacere in toata
peninsula balcanicä, cit ieste ea de intinsa. Si nu numai in peninsula
s-a aratat cu revarsare nemasurata NI generozitate, Inzestrindo cu
institutiuni culturale de tot felul, ci on unde 1-a calcat piclorul 1).
Ceea ce ne mira $i mai mult este, cind vedem pe D-1 Weigand,
proclamind pe taranil grecicaci nu credem sh inteleaga pe Atenieni
ca eel mai ospitalien (!), mai ospitalieri $i decit Turcil $i decit A-
rominil $i decit Albanejil 1
Lipsa de mile la Aromini, de compatimire pentru aproapele sag,
precum $i exemplul adus de DI. Weigand cu Perivollatii, cari ar fi
distrus mai multe sate, ca sa stapineasca muntii este tot ce
poate fi mai grabit cercetat. Lasam la o parte cite au suferit Aromi-
nil din partea popoarelor conlocuitoare in cursul veacurilor, starea
bor infloritoare $i civilizatoare nimicita de cupiditatea $i invidia veci-
nilor lor, ora$e ea Muscupolie, Jargani, Nicolita, Birina, Gramoste, etc,
distruse din cauza geloziei $i lacomiei, ce inspira vecinilor bogatia
stärel lor economice, $i ne oprim la exemplul adus de DI. Weigand,
ca sa-1 spunem, ca acele sate din jurul Perivolei ag fost toate romi-
ne$ti, ca n-aii fost distruse, ci parasite de locuitorii lor, cari s-aii sta-
bilit de buna voe in Perivole, facind prin acest mod un ora$el puter-
1) Albumul Macedo-romin, it un : Les Roumains macédoniens en Autriche et
en Hongrie par Emil Picot.

www.digibuc.ro
 206 INJURATURI COPILARErI

nic si capabil a tine piept atacurilor si jafurilor pradalnice ale Ar-

nautilor In sec. trecut : Ear parte ail emigrat de acolo. Daca DI. Wei-
gand avea timp sä se intereseze mai de aproape de parasirea satelor
din jurul Perivolei, ar fi auzit, ca si pe la inceputul acestui &col,
era sa fie parasit tot satul Perivole, pentru motivul ca celnicul Exarhu,
stabilit cu falcarea ILA in aproprierea de viile Perivoliatilor, a vrut
sä se &Ica din pamintul Perivolei ; ca sa nu se faca un inceput rail,
Arominil din Perivole trämit o deputatiune dintre cei mai notabill al
satului sa-1 roage sa-si schimbe gindul si fiind-ca motivul, pentru care
voiea sa päräseasca pamintul Perivolel, era nesiguranta avutului sail
si alor cart depindeail de dinsulfdlcarea lui,Perivoliatil II priimesc
in sat si-i cladesc In acelas tirnp un castel, care pina asta-zi dureaza;
ca din bine cuvintatele motive ale lacomiel strainilor, a senti-
mentelor lor de hrapire, satul Perivole a fost pina acuma de mai
multe oil depopulat ca si multe din satele rominesti ale EpiruluP).
Ca si poporul nostru, ca toate popoarele din lume, are pe linga
calitati sr defecte, nici vorba'. Noi la locul sail vom arata In ce con-
zista aceste defecte. Pina atunci d-1 Weigand va fi de acord a ne re-
cunoaste, ca in orasul Atena, unde a petrecut atita timp, cu ocazin-
nea calatoriel sale in peninsula balcanica, toate institutiunile cultu-
rale de insemnatate, sint facute de Romini, incepind cu universitatea,
opera lul Sina si Dumba si sfärsind cu Stadion, opera lul Averof. Va
fi de acord a recunoaste, ca numal rasel rominesti se datoreste rolul
civilizator al Peninsuler Balcanice, cu toata durerea ce simtim, ca a-
cest rol n-a esit la iveala, nu s-a manifestat in senz national. Ca si
nol, d-1 Weigand va recunoaste, ca celebritatile grecesti nu sint decit
Aromini.
Pentru aceasta socotim, ca nu e bine, ca, bazindu-te pe niste
viersuri batjocoritoare false si ca text si ca traducere, sa tragi niste con-
cluziuni rati-voitoare pentru un popor, a carel misiune civilizatoare
In Orient Inca nu s-a sfirsit I
Pentra aceasta zicem, nu le bine, ca, bazat pe inforrnatiunile
unor cersetori, sh afirmi in toata lumea ca ceva sigur, ca un popor
intreg este lipsit de sentimentul de bine-facere si caritate, cind fap-
tele dovedesc contrariul de nemärginita darnicie a poporului Aromin,
de proverbiala lui ospitalitate.
Acestea si alte mune, pe cari d. Weigand nu le a stiut, cind a
afirmat un neadevar suparator pentru Aromini, ar putea sa alcatuiasca
una din paginele cele mal meritoril pentru titlul de glorie a Arominului
in Peninsula Balcanica l
Credem, ca invatatul german va recunoaste dreptatea celor spuse
de nol.

Injuretturi adresate grecilor de copiii aromini.

1. Grechq, grech'i
grecaca,
pos tun trds
tun bacaca ?
mi laai, mi tiai,
5. mi tis Tatas tu cupsiai.
1) Din Avela sunt locuitoril satelor Sella, Martqa, Doliani, Xirolivad, Proia, etc.
Din Perivole satul Ccilivele Perivoltatzlor de linga ____Qhrida, Calivele lui Prapä,
de linga Veria ; etc.

www.digibuc.ro
 tNJURATURI COPILAREVI 207

1. Traducere. Grecule, grecule, grecaca, cum o mantncT

5. broasca? cu unt-de-lemn, cu otet,cu coada (bucata) pisiceI.
Notd. Grecaca este un cuvint imitativ, prin care copiii aromini batjocoresc
modal de a vorbi al grecior, pe cal Ii aseam5.m1 cu oräaitul bromtelor.

Iata in privinta aceasta i o frintura de limba, intitulata : cum

strigd brocotele :
Grec, grec
mica mircat,
grec, grec
mica c
Alta.
Cind grecii batjocoresc pe Aromini cu cuvintele :
aVlah'i, Vlah'i Arominule, Arominule,
burclo-Arominule I
copiii de aromini le raspund :
San ime vlahu
ti se vlavu ?
san s-tu vanu,
8en s-tu vyanu ?
Traducere. Daca stnt aromtn, tntru ce tcf stric ? Daca tr-o
bag,nu 11-0 scot ?
Notd. Grecil din Tesalia, de unde sint culese acestea i cei din Epir, In
deridere, cind se ceartö. cu Arominil, II poreclesc : burclo-vlalei i maT rar cutovlalefi.

Alta.
Arominii, cind se coboara cut trupele lor in cimpiile Tesaliel,
foarte des yin in cearta cu locuitoril satelor grecqt1, pentru pasunea
livezilor, pe cari Arominil le cumpara de la proprietarl, ca sä pasca
vitele in tot timpul iernei. Cind Grecii prind vite de ale Arominilor,
in pamint ce nu le apartine acestora, le inchid i cer ghiza (amenda).
Viersurile urmatoare se adreseaza pazitorilor greci, earl inchid vite de
ale Arominilor.
Grech'i, grech'i.
mangarech'i,
var ta v'iSv'a pisu,
ch'i ela na si trip isu.
Traducere. Grecule, grecule, mangarecule, gone§te caprele
tnapoT, §i vino sä te Intap.
Alta.
I. Grech'i, grech'i,
crech'i, crech'i,

www.digibuc.ro
 208 NJURATURI COPILAREVI

crech9, crech'i, s-pliscinel,

pliscin6á si dingined;
dingined tu clvali,
tra s-te-arite tu vali.
Traducere. Grecule, grecule, sä crepT, sa crepi, sa. crepT,
sa. crepT si sa pleznestT,sa pleznesti si sä dingineqa,sá dingineqa
In pTele,sa, te arunc tn piele.
.Nota. Dinginescu Inseamna : pleznesc. Este cuvint format prin imitatie de la
dmy, zgomotul ce I face, cind cade cine-va dintr o data.

Alta.
Grec lai Grec,
capu scret,
Vail un per di ed,
Vin a mi-tai di P-u ved ;
l'all un per di tap,
v'in la mi-ta di P-u ntap ;
Pail un per di porcu,
v'in la mi-ta di P-u torcu ;
Pail un per di lup,
v'in la ml-ta di P-6-astiip.
Ti aducere. Grecule, grecule,cap sec,Yeati un Or de Ted,
yin a mamaT tale de I-o vat' ;Teau un par de tap, viii la mama ta,
de o tniap ; Teati un par de porcu, vii:i la mama ta de T-o tore ;
leati un par de lup,viti la mama ta de 1-o astup.
La Bulgari.
Dintre diferitele injuräturl adresate bulgarilor, reproducem nu-
mai urmatoarea :
Vurgare
putöare,
cap gros,
biducrós.
Gopee, Macedonia.

Traducere.Bulgarule,putoare,cap grosOduchios.
La Tigani.
Ch'iali late,
cap di gale,
cap di gale,
fura tiae.
Gope§f, Macedonia.

Traducere.Piele neagra,cap de galecap de gale (cioara),

furl oae.

www.digibuc.ro
 tNJURATURI COPILARETTI 209

Alta.
Gh Tifta curbeta,
eangala tabeta.
Traducere.Tiganca, liganca (cea nomada), dangala tabeta),
(n-au nici un senz cuvintele din urnA.).
La Albaneji.
Pentru A lbaneji cunose numal aceste douä viersuri :
Arbinesi
fir di cimesi.
Traducere.A1banej1f1rd eh' mg§1.
Ea Evrei.
Evrei nefiind prin satele rominesti, copiii de prin orase le cintrt
pe greceste :
Uvriaa
casiaa.
Traducere.Evre, rtio§T (lepro§T).
La Ture i.
Cea mai strasnich injuraturä o adreseaza copiii Turcilor. Fiind
din cale afaril indicent'a, nu o putem reproduce.
Alta
Dar nu numal pentru greci, bulgari etc.., ail injurituri copiii, ci si
pentru s5 tenii romini din satele vecine. Asa de pilda la Avela, copiii
1njuril pe copiii din Samarina ast-fel :
Simirn'ate,
gurgurate,
esi in deang,
besi tu z-m6anä,
alasä mula,
aca id p
Traducere.Samarineanule,--rotundu1e,-41 pe colina, b., In
izmene,lasä cattrul,prinde

14

www.digibuc.ro
MED1CRA POPELARA A AROOLOR

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

INTRODUCERE
De cind Ye omenirea a trebuit sä existe boll si prin urmare in-
stinctul de conservare a fäcut pe individ sä caute si mijloacele de
combatere.
Acest lucru se poate urmAri cu oare-care succes chiar si la a-
nimale.
La om tnsä preocuparea pentru buna stare a sAnätätiI a luat o
dezvoltare Insemnatä, multumitä gradului superior al inteligentei sale.
Pentru aceasta, din anticitatea cea mai inaintatä, Intimpinäm fe-
lurite Inceredri ale omului, tinzind la usurarea suferintelor sale.
La Greci, In documentul cel mai vechiti al literaturel lor, in 0-
men), vedem pomenindu-se de doctori si de vindecarl 1).
In aceste timpuri, cind stiinta in genere era exclusai i inlocuitä
aproape esclusiv de credinta, e foarte natural ca acelas individ sä fie
in acelas timp, vrajitor, preot si doctor si caracterul medicineI srt fie
esclusiv religios.
4De tons temps, spune Dl. Tuchmann, et en tout lieu la religion
ca fait concurrence a la medecine et, chez les incivilisés, le méme in -
edividu est a la fais sorcier, prêtre et médecin. Helios, Asclépios, I-le-
cmathea, Serapis a Canope, Les Soteres a Lébedos en Lydie, Iro en
«Laconie, Iris en Grece et en Egypte, prescrivaient en songe des re-
«rnedes aux malades qui s'endormaient dans leurs temples)).
asa de adevärat Yeste acest lucru, in cit nici astä-zi n-a dist:a--
rut cu totul credinta In puterea sfintilor asupra pätimasilor, cart se
adreseazä lor.
CIP sfint1 i sfinte fäcätoare de minunl nu intilneste calgtorul In
Peninsula balcanicä, ca sä ne referim la ce am avut ocaziunea sa ve-
dem insi-ne ?
Dl. Reinach (S.) In opera sa : Manuel de Philologie classigue,
vorbind despre cmedicina, la Greet, zice :
cLe caractere de la médecine fut d'abord exclusivernent religieux.
On plagait le malade dans des chapelles (canckfrctzta) attenant aux tem-
ples d'Esculape : aprés des prieres et des sacrifices, il s'endormait pres
de la statue du dieu, qui lui apparaissait en songe. Le prétre expliquait
le songe du patient, ou au besoin revait pour lui, et prescrivait des
remedes en consequence. On éloignait les moribonds du temple pour
ne pas le souiller. Un asclépiade de Cos, Hippocrate, it connaltre an
'? I1161usine, UI, p. 565,

www.digibuc.ro
 2 14 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

public les recueils empiriques que se transmettaient les prétres d'Es-

culape, et, sécularisant ainsi l'art de guérir, fonda la mèdecine scien-
tiflque (V-e siècle ').
Tot a$a la Romani s-ail introdus medicii de timpuriii : 4Ma1gré
la résistance des vieux Romains, comme Caton, les médecins grecs
s'établirent a Rome et y firent école. A la fin de l'Empire, on trouve
des médecins des pauvres (archiatri populares), élus dans chaque mu-
nicipe par le conseil de décurions ; l'enseignement était donné a Rome
dans une scola medicorum, oil des médecins sarariés par l'Etat faisa-
ient des cours publics')»
Dupa cum vedem $tiinta medicala s-a introdus de timpuriii si
asta-zi e de necontestat, cti a facut un progres colosal de mare. Cu
toate acestea alaturi de adevarata medicina stiintifica a existat tot-
dauna, exista si asttizi $i poate va exista inca mult timp in unele
parti o medicina populara, cu superstitiile sale, cari se transmit din
tata in fiil cu o religiozitate sfinta 5).
Va exista poate Inca mult timp credinta poporului In puterea
binefacatoare a spiritelor bune sail rele, in virtu tea metalelor, plante-
lor, si animalelor, in influerita stelelor. Nu u$or se distrug proprietä-
tile mistice ale credintelor de tot felul, ale descIntecelor cu cuvintele
lor cabalistice. Tot a$a recurgerea celor cari suferti la ajutorul zine-
lor, apelor sacre, arborilor etc. etc.
Credinta aceasta a poporului in mare parte ieste intretinuta $i
de sarlatanii, cari ajutati de credulitatea nemarginita a omului, $i
profitind de caracterul unor boale u$oare, ce dispar de la sine tot a$a
de repede, dupa cum ail venit, speculeaza in tot felul, dupä cum
foarte bine observa $i Dr. Leon N. in Arhiv a 4).

Importanta medicinei populare ieste insemnata din mai multe

privinte.
In medicina babelor se oglinde$te o parte destul de insemnata
din viata intima a poporului, care o practica, pe linga supravietui-
rea a mare parte din credintele $i remediile popoarelor pagine
antice.
NO o Indoiala, ca alaturi de obiceiuri, moravuri, limba si al-
tele, mostenite de la poporul de unde se trage obir$ia noastra, medi-
cina poporana ni s-a tranzmis in mare parte intacta.
D-I Hasdeil 5), confruntind in aceastd privintä o dizertatiune a
Dr. Costache Vernav : Physiographia Moldaviae, Budae, 1836in 8,
in care acesta atinge si ,5 Uinta medicala a babelor,cu preceptele me-
dicale, pe cari ni le-a tranzmis batrinul Pliniu, constata marea ase-
manare ce exista intre unele si altele.
Reproducem dupa D-1 Ha$deil acest studifl:
(In dureri de cap taranul nostru pune la frunte $i la ceafa foi
de varza a Vernav, op. cit. p. 57).
aPliniu (Hist. nat. XX, 33) repetind un precept $i mai vechiii
1) P. 257.
I) Solomon Reinach : Manuel de Philologie classique p. 350.
2). Arhiva, organul societati1 §tiintifice isi literare, VIII, p. 253, 254. lag 1897.
4). Hasdett : Columna ltd Traian, anul III No. 33 (143) 13. 297) 1872.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AR0M1NILOR 215

al celebrului Catone (de rustica 157 : De capite et de oculis omnia

deducet), zice, ca toate felurile de varza sint de minune la dureri de
cap : Cato crispambrassicammaxime probat, dein laevein grandi-
bus foliis, caule magno; prodesse tradit capitis doloribus.
«In oftalmie taranul nostru recurge la sue de ceapa (Vernav, 58).
Pliniu ne spune, ca pentru indreptarea vederil este foarte bine
macar a mirosi ceapd, dar mai cu searna a-$i freca ochil cu sucul
el: (Caepae silvestres non sunt ; salivae olfactu ipso et delacrymatione
caligini medentur, magis vero succi inunctione. (El. N. XX, 20).
dn abscese saü uime taranul nostru intrebuinteaza plataginea.
(Vernav, 60).
(Pliniu atribule acestei ierbi intocmai aceeasi actiune (Iris mira
in siccando densandoque corpore cauterii vicem abtinens. (II. N.
XXV, 39) si intr-un alt loc aplantago omnium generum hulceribus
medetur (H. N. XXVI, 87).
«Pentru tuse taranul nostru $tie o multime de mijloace.
(Mai toate se gasesc in Pliniu.
aPe sMeanul romin 11 vindeca de tuse hreanul amestecat cu za-
har (Vernav, 58).
«In loc de zahar, Romanil eel vechi indulceati hreanul en mie-
rea ; eata toata diferinta.
(Pliniu zice :» ad tussim etiam mane jejunis raphanus prodest
cum mele. (H. N. XX, 33).
,Taranul nostru mai are contra tusel nalba : althaea officinalis.
(Vernav 51).
cPliniu de asemenea constata, ca cea mai indardtnicita tuse trece
de foile nalbei flerte in lapte : in lacte decocta, quamlibet perniciosae
tussi cittissime rnedentur. (H. N. XX, 84).
(Tot contra tusel tararul nostru are planta numitä luminarea
Domnului : verhascum. (Vernav, 58).
«ti bine Pliniu ne spune, ca acest medicament vegetal are atita
putere, in cit vindeca de tuse nu numal oameni, dar pind si vitele :
tanta huic vis est, ut jurnentis etiam non tussientibus modo, sed
alia quoque trahentibus, auxilietur potu. (H. N. XXVI, 15).
Morcovul contra tush ii recomanda eara$1 de o potrivd shtenii
no$tri (Vernav, 58) si Pliniu (H. N. XXVI, 15).
De asemenea planta potbeal : tussilago (Vernav 458 ; Pliniu
XXVI, 16: tussim redat bechion quae et tussilago dicitur).
«Pentru darea indärat a laptelui babele romine de la tall (lag
femeilor rozmarin. (Vernav : 59).
«Pliniu zice : Rosmarinum auget et lac in vino potum (H. N.
XXIV,59), adaugind :» lactis ubertatem facit (H. N. XXIV,60).
«Pentru durere de dinti taranul nostru i$i Mama gura cu dinte
de cal. (Vern. 58).
((tin medicament atit de curios s-ar 'Area unic in felul sail.
«Si totu$1 noi ii gäsim la vechil romani.
«Pliniu zice : «in corde equorum invenitur os, dentibus caninis
maximis simile ; hoc sacrificar dolorem, aut exempto dente emortui
e ui maxillis, ad numerum ejus qui doleat, demonstrant. (H. N.
VIII,49).
a i mai original ieste mijlocul satenilor romini contra anginei :
cuib de rindunica. (Vernav. 58).
(Cine oare nu va fi surprins de a-1 gasi deja intocmai a$a in stra-
buna Roma?

www.digibuc.ro
 216 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

aEaca cuvintele Jul Pliniu, «in salle quoque servatae hirundines

ad anginam una drachma bibuntur cui mato et nidus earum mederi
dicitur potus. (H. N. XXX,12).
cAcelas medicament ca poporan 11 mai indica Celsu, un alt scriitor
tot din epoca lui Traian (De re medica, IV, 4 & 1).)

Mai toate aceste retete le gasim, cu esceptiunea a douä, si in

medicina babelor aromine.
De la sine räsare cith insemnatate prezinta o colectiune a tuturor
remediilor populare a Rominilor de pretutindeni.
(C'est en recourant a une signification perdue de tel ou tel usage
qu'on parvient a expliquer des coutumes dont on ne pouvait autre-
ment pénétrer le sens et qu'on avait prises pour de purs actes de folie
spontanée azice, D-I Ty lor 1)».
Ear D-1 Hasdeil, in sus zisul studiu, conchide ca, retetele medi-
cinei babesti a Rominilor, ne permit a intelege unele dificultati in
Pliniu, ramase pina acuma nedezlegate.
Vom mai adauga, cä o cercetare serioasa si aprofundata a me-
dicinel poporane ar putea sa ne dea o idee de partea cu care poporul
a contribuit la inaintarea medicinei stiintifice, sail intru cit spiritul
poporului a putut surprinde adevhratele remedil.
8i nu trebuie sh uitam, ea mare parte din aceste medicamente,
cu introducerea civilizatiunei, shit menite sa dispara si ca prin urmare
ori-ce intirziere in adunarea lor leste o pierdere pentru stiinta.
Intru cit priveste efectul vatamätor al unora din retetele babesti,
ne multumim a reproduce aci, cele scrise de D-1 Avéde Barine, intr-o
foita a ziarului politic-literar : «Journal des Débatso 105ieme armee,
21 Noembrie 1893, care sfirseste articolul sail intitulat : Les remedes
de bonne femme, prin observatiunile urmatoare, Carl ni se par foarte
la locul lor :
aIl se trouve par-ci par-la quelques trésors parmi les onguents,
decoctions et recettes variées que nous ont transmis nous aieux. Les
medecins les méprisent, parce qu'il y a aussi une mode en science.
Ce n'est pas faute pourtant d'avoir cru énergiquement a chaque re-
mede, pendant qu'il était en honneur. Le dictionaire anglais de 1745
préconise pour les maux de bete le traitement du ecélèbre Bonetus,»
exopose par ce grand homme dans je ne sais quel livre. L'illustre pra-
ticien raconte qu'il saigna son malade aux deux bras et le couvrit de
sangsues et de ventouses.
«Mais, poursuit-il, malgré ces precautions, il mourut.» Stir de
l'excellence de sa méthode, le ccélèbre Bonetus» entreprit un second
client, «mais il mourut.» Un troisième, amais il mourut.D Un qua-
trieme, un cinquième, et toujours de meme jusqu'à onze, ce qui
n'empêchait point leur bourreau de n'attendre que le douzietne pour
recommencer. 11 avait la foi.
Mieux valait encore, au choix, boire de l'extrait de poux, ou
descendre un escalier a quatre pattes, 2) que d'être soigne par «le eel&
bre Bonetus.) C'était moins dangereux.
Le méme argument s'applique A l'ensemble des remedes adoptes
et pieusement conserves par le peuple. Son choix a 60 fait avec pru-
9 Tylor : Civilisation prim. p. II0-11I. torn. I.
2) Remedil popula.e.

www.digibuc.ro
 MEDIICNA POPULARA A AROMINILOR 217

dence, et la médecine des bonnes femmes, tout compte fait, est l'une
des moins dangereuses. Si elle guérit rarement, elle ne tue presque
jamais. C'est MA. beaucoup.» .
Incheind, nu putem sa trecem cu vederea urmritoarele rinduri,
cu cari d. Hasdeil inchee Notita istoricd medicaid, din studiul sus po-
menit, mai cu seama, ca desi spuse in 1872, nu g5sim in Th98 de cit
cloud publicatiuni mai intinse in domeniul medicinet poporane :
Medicina babelor de D-1 Lupa$cu, precedata de un raport de d-I
Bianu si amedicina populard,) publicatiune intreprinsä in ,ezdtoarea
de la Falticeni, de Catre d-1 Lupescu.
Iata cum incheie d-1 Ha$dea :
((Sa le gruprtm dar cit mai curind toate aceste primitive recete ;
sri le zmulgem la rindul lor din intuneric, precum am zmuls deja
intr-o mare parte doinele $i basmele ; apoi supunindu-le unel serioase
analize critice, sa fim siguri, ca o sa reverse bogate valuri de lumina 1)1»

1) Hapdeil : Columna luI Traian III No. (33) 143 din 1872.

www.digibuc.ro
BOALE DE OAMENI

www.digibuc.ro
 PARTEA I.

33CDA.zm ID M cDA.mmi.T.±
Doctorii 'in medicine&
Indata ce se imbolnaveste cine-va primele ingrijiri le priime$te
din partea femeilor.
Daca boala nu prezinta gravitate, nu se mai recurge la alte
ajutoare. Daca bolnavul merge cam rail, se chiama preotul, ca sa
«Ir trgacei cartga», «sei-1 ghluvelsgascaD, sa-1 citeasca la cap anumite
canoane biserice$ti pentru u$urarea boalei.
Se cerceteaza apol daca se gaseste vre-o persoana cunoscatoare
de boala, de care sufera pacientul.
In satele unde sint instalati doctori in medicina, cu autorizatie
din partea autoritatilor de a practica medicina, poporul II chiama la
nevole, de§i cu oare-care neincredere.
Motive le pentru earl «doctorii in medicina» nu se bucura de in-
crederea poporului sint mai multe.
Anume: In mare parte contribue la aceasta neincredere MOO
doctorii, fiind-ca nu sint in destul preparati, apoi $i mijloacele slabe
$i imperfecte de cari dispun, chiar cind ar fi ni$te doctori excelenti.
Ca sa luam un exemplu mai concret vom zice, ca la Bitolia, un
eras cu 70 de mii de locuitori, obicinuitele retete ale doctorilor, foarte
multi la numär, sint sulfat de chinina $i alte citeva medicamente
ordinare $i eftine.
Fiind 14 farmacii, intr-un ora$ unde oamenii foarte rar recurg
la stiinta, se intelege, ca farmacistil nu vor fi In stare sa aduca me-
dicamente importante $i costisitoare, pentru ca nu se desfac. De alt-fel
ce vrei sa faca un doctor, care nu priimeste pentru vizita decit doi
lei, cel mult, pentru doctorul renumit, 4 lei l
Neaparat, ca niste buni doctori nu pot trai in niste ast-fel de
conditiuni, ear ni$te doctori incapabill earl 1$1 gasesc refugifi p-aci
numai incredere nu pot inspira. poporului.
Aceasta intr-un oras ca Bitolia cu 70,000 locuitori. Isl poate In-
chipui ori-cine cam ce fel de doctori $i doctoril trebuie sa fie prin sate I
Inca un motiv care contributie la deprecierea doctorilor mai leste
$i faptul, a pe cit timp boala nu se agraveaza, nu se recurge la
doctori, cu speranta ca se va vindeca bolnavul de la sine §i numai cind

www.digibuc.ro
 222 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

ajunge cine-va greil bonlav, uneori, dupa ce s-a chutat prin toate re.-
meddle bhbe$ti, recurge la ajutorul doctorilor.
Avind in vedere modul mizerabil cum sin t rhspitititi doctorii,
cind le cade cite un bolnav cauta sa faca vizite cit mai multe, ca sh
mat apuce ceva. De aci credinta fundatä a poporului, ca doctorii in
medicina in loc sh vindece pe bolnav, il fac mai rail, prelungindu-1
boala, ca srt cl$tige parale, putin pasindu-i dach bolnavul moare, de
oare-re diploma il pune afard de ori-ce rdspundere, pe cind doctoril
populari ar fi cu totul dezinteresan sail foarte putin interesat$1, ca sh
prelungeascd boala cuiva, practicind medicina, cea mai mare parte
dintre el, pentru binele aproapelul.
Mal exista credinta, cd doctorii in medicinh cind vhd cd este o boalä
cam curioasà, ar vroi sd facd experienta pe pielea omului care-i plateste.
Acestea si o multime de alte consideratiuni mai mult sail mai
putin fundate, lac ca poporul sh n-aibd destuld incredere in doctoril
in medicinh.
Doctori populari.
Pe lingd doctorii cu diplome, recunoscuti de stat, ca sd aibh
dreptul de a practica medicina, mai este o alta categorie de doctori
practici, cari ar putea fi numiti 4 populari) fiind-ca, dupd cum vom
vedea, $tiinta lor este aproape identicd cu aceea practicath de popor.
Acep doctori sint la rindul lor de doud categoril :
Miscatii
«miscall» ') aceea earl se ocupd mai ales cu hirurgia si earl
mai cu searnh se recruteazd printre a.5a numitil albanej,i : aTo$chl)
spre deosebire de Gheghi $i printre rominil din Zagori, Epir.
Acestia inunda toate satele $i sint chutati de popor mai mult de
cit doctord in medicind din mai multe motive $i primul anume este,
ch ei still sh se acomodeze mai bine cu poporul $i sd-I capete ast-fel
mai usor increderea, $tiinta lor medicaid bazindu-se ca $i aceea a po-
porului pe experienth amestecath cu superstitii.
Apol se mai adauge $i faptul, ca ei nu pretind sumele pe care
le storc doctorii diplomati de prin sate, ci mai tot-deauna se multu-
mese cu putin, cite odatd ospdtarea ce li se face din partea cul-va,
ii respläteste in destul.
Sint mai milosi de cit doctoril diplornati 5i 41 oferä cu plhcere
serviciul gratuit la cei lipsiti de mijloace.
Aceasta, in majoritatea cazurilor, cad $i pi intre din$iT ca $i prin
toate categoriile de oameni, se gdsesc $i $arlatani, cari in$alh poporul
profitind de increderea lui intr-in$ii.
In chlätoria rnea prin Macedonia $i o parte a Tesaliei am dat de
ni$te ast-fel de doctori ((mascat] ) $i rn-am interesat sh aflu din gura
lor care li e procedeul in diferite boll precum $i 'pe ce se bazeaza
cunostinta lor medicaid. Ast-fel un oare-care emiscdp albanez-crestin,
anume SOtir, pe care 1-am intilnit In Tesalia in satul rominesc
«Cutuflianil mi-a ardtat o carte in manuscris, compusd, dupa cum
rn-a inciedintat, de un mo$ al säti, care practica medicina popu-
lard. Cu toed stdruinta mea de a o cerceta si a-mi permite sd co-
piez cite-va crecetep dintr-insa, mi-a fost imposibil sä-1 induplec. Tot
1) Sing. mfsc4' pl. miscafi.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR 2/3

asa de putin a reusit dorinta mea de a-i o cumpära. El se tern de

oamenil cArturari sä nu le feed boclucuri cu stäpinirea. CAci miscatil
pretutindeni fac o mare concurenW doctorilor diplomati, din care
cauza sunt perzecutati de acestia si denuntati pe la autoritätile res-
pective, cã ar practica medicina far& a poseda diplome autorizate de
guvern. Aceasta face, ca el sã inceaph a fi din ce in ce mai rani, cel
putin in partile, unde se introduce cite un doctor.
In general vorbind, stiinta lor nu leste asa de periculoas5, dupl
märturisirea poporului ; in tot cazul mai putin periculoasä de cit a
doctorilor diplomati din Atena, unde medicina se face in patru an!,
in fie-care an cite trel luni 1).
Particularitatea doctorilor miscdp este de a nu se opri de cit
foarte putin prin sate si numal cit gdsesc client!, in colo cAlätoresc
mereil din sat in sat.
tiinta lor este carat empiricä, c5pAtatä fie din retetele tranzmise
lor de predecesori, fie din cea epuizatä in unele cart!, poporane de
sigur, earl circulä in Peninsula balcanica supt numele de a Solomo-
nia, st cari sint scrise in greceste si par a fi traduse din turceste 2).

Viatri di Zagori
A doua categorie de doctor! popular! numiti in genere viatri di
Zagori, doctor! din Zagori, Epir sint asemenea rniscalilor, dar se
pretind a fi cunoscãtori in ori-ce board, ci nu numal in chirurgie, ca
miscatil. .

El nu sint vagabonzi ca prima, ci se statornicesc intr-un sat pen-

tru timp mai indelungat.
Numdrul lor mai mare il procurä Epirul. Se bucurá de mare
trecere pe ling popor. In stiinta lor empirich, mai sireti de cit pri-
mil, tin mai mull socoteald de credintele si superstitiunile poporului.

Iflödqili.
A trela categorie de doctor! popular! ar fi babele saii cum se mai
numesc la aromini : MOdfile, b5trinele si supt cari intelegem pe tot!
aceia, earl sint cunoscAtori in medicina populara si cari isi datoresc
stiinta lor, nu si unor cart!, ca cel din categoriile de mai sus, ci ex-
cluziv experientel, bazatã pe diferite credinte de tot felul.
Acestea se deosibesc de cei din categoriile de mai sus, fiind-ca
nu practica medicina cu interes, ci cu totul gratuit.
WA cum ajung ele sä fie cunoscAtoare in ale medicine! po-
porane.
') Studentil macedonent, carI urmeaza la Atena aii ajuns proverbiall in aceasta
privinta, in cit: evtatru di AOinas Ieste sinonim cu t doctor nepriceput in medicina.
Aceptia pleaca din Macedonia la Universitate pe la Craciun, se intorc odata cu ber-
zele pe la PaptI pi dupa patru ant, se intorc doctort in medicina cu diplome cbune.
pentru orl-ce stat, numal pentru Grecia nu.
Scopul pentru care li se libereaza cu atita upurinta diplome, Ieste ca sa se in-
toarca in Turcia pi sa faca propaganda greceasca.
2) Numele plantelor, metalelor, medicamentelor sint redate in acest soiti de
carti, in limba turca pi cea greceasca, poporul crede, ca Vin de la Arabi pi sint antice,
datorite profetulul Solomon.

www.digibuc.ro
 224 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

Intrebind diferite batrine despre modul cum 10 insusesc ele me-

dicina populara, mi s-a raspuns, cd in primul rind profita de $tiinta
parintilor lor, cari pe cit ti gesc, ail grija de a le arAta tot ce $tiil, iar
dupa aceasta din propria lor experienta $i din experienta altor per-
soane, can se pricep in astea.
Intr-adevar, cind e sa moara o batrina sail un mopeag, care
este cunoscator de boale, chiarna pe cel mai iubit dintre fiii sal, de
obiceiil o fata, care este in stare sa tina minte tot ce-1 spune $i 11 a-
rata toata $tiinta sa medicala, dupa ce i se promite prin juramint, ca
are sa practice medicina aceasta babeasca, gratuit, fara a pretinde
nici un ban, ci numai pentru asufletulD sail $i al paringlor sat,
adica pentru iertarea pacatelor acelora cari practica aceasta medi-
cina,-0 aceasta fiind-ca poporul crede, ca prin bine-facerea ce face
cine-va, 10 atrage buna-vointa cereasca prin urarile ce i se aduc din
partea celor ajutati 0 vindecati ;
apoi, ca n-are sa divulge secretul vindecarii unor anumite boll*
la nimeni $i mai cu seama sa se pazeasca de a-I impart.* vre:unui
doctor, cad acesta va cauta sa monopolizeze tratamentul spre a jupui
de bani pe saracil de oarneni ;
$i in sfar$it, ca la rindul s, mo$tenitorul acestei $tiinte cind
va fi spre sfarsitul vietel sale, va face cunoscut toata $tiinta ce a ca-
patat la un altul, caruta il va pune ace1ea0 conditiuni.

Niste asemenea recomandatiuni, acute de pe patul mortii «cu

graid de mOarteD, cu limha de moarte, dupa cum se zice in dialectal
aromin, fac ca adunarea diferitelor formule din Medicina poporului,
sa fie foarte anevoloasà, mai cu seama pentru partea aceea, care pre-
zinta un caracter mistic oare-cum, precum sint descintecele, vràjile,
farmecile etc.
0 alta cauza pentru care culegerea acestei parti importante a
folk-loristicel prezinta greutati, mai e $i credinta populara, ca cine
se intretine despre boll $i despre vindecarea lor, se imbolnaveste $i
cine spune ce cunoa$te despre vindecarea bolilor, cind cine-va nu este
bolnav, i se imbolnavesc copii.
Cind e vorba despre descintece, se crede, di daca spui descinte-
cul la o alti persoana, i$i pierde avirtuV,a» puterea $i Kin urmare,
cind te serve$ti de el nu produce efectul dorit.

Pe linga aceste categorii de doctori, mai Iii fie-care sat se ga-

se$te cite o persoana, care sa se priceapa mai mult sail mai putin in
modul de a vindeca o anumita bah in mod radical.
La Vlaho-Clisura, Macedonia, exista un oare-care Fani Peasa,
care, In vindecarea frigurilor invechite, reu$e$te de minune prin tra-
tarea bolnavului cu un medicament preparat din earbd amard, din
care, dupa ce o fierbe, extrage o zeama, cu ajutorul careia face ni$te
hapuri. .

Pe linga aceste categorii de doctori mai toate femeile se pricep

mai mutt sail putin in vindecarea bolilor 0 primele ingrijiri $1 aju-
toare, ce se dail bolnavilor, yin din partea lor, dupa cum am zis.
Pentru masele $i ventuze, cel mai speciali01 sint barbierii.

www.digibuc.ro
 MEDICINA. POPULARA A AROMtN1LOR 25
1. Termeni, intrebuintati pentru a exprima boala
si mersul e.
lindidiri ;
nu pot ; nu ca pot ; &id lindit ;
nu n'-u gh`ne ;
mi cirti (lingoarea ; havra, etc,) (se arata felul bolh).
ni se-asparsi ch'efea,
nu z-duti tra miinti ;
nu frimsi (lingbar6a) ; (linditlu).
nu turra (lingtiara etc.)
tot tra nipoi z-duti ;
lö-arca' greh,
nu poati greii; (cacja greil) ;
6a si scöala, 6a. nu ;
duti (Lradi ndreptu) li'nditlu,
lo calea lanta ;
nch'isi tu lumëa alanta;
l'-biga' mina lingoarea;
ncarca' li'nditlu ;
ncarca cit duti Irnditlu ;

2. Usurarea
Turna' (lingoar6a); turna dèadi tri nip1:51 ;
frimsi ;
scild (lingbarèa);
lo tra niinti ;
lo pri nis ;
no-ari tivd;
ascipa' ;
(z-duti) easti cama gh'ini ;
s-feati gh'ini (sail : bun, la Vlaho-Clisura) ;
si scula' ;
si nsina' ;
z-vindich'.
CO mai intrebuintatl termeni insa pentru exprimarea notiunil
de imbolnavire, bolnav sint : linclit, niputdt (bolnav), acest din
urma cu senzul de bolnav intrebuintat mai mult pentru oamenT, nu $i
pentru animate,
Jar pentru notiunea de insanato$ire avem : sin, sinitós ; dupa
boala : sculdt, vindicdt, insindt ; si vindicari, insinari, sculari.

3. Ca eine-va s nu se imbolniiveased.
a
Sa ii, ad. sa nu lucrezi, in ajunul Joiei, fiind-ca ((Groëa»
paze$te coph de boale $i le prelungeste viata. ')
In ajunul Vinerii nu e bine sa lucrezi, trebuie s-o tii, fiind-ca
1) Corn. de D-1 Tuliu Carafoali, din Xerolivad, Macedonia.
15

www.digibuc.ro
 126 MBDICINA POPULARA A AROMiNILOR

a Vbeirgan te pdze$te de ochi, adica te pdzeste de a cdpdta durere de

ochl. 1)
La Gope$1, Moloviste, si in alte cite-va sate arorninesti, Vinerea
nu se lucreazd de loc, se tine di lingOare. 2)

SA te «cuminig» imparta$esti, regulat pe fie-care post, dach vrel

sA fit In tot-dauna sdnAtos i sA nu sculpt de loc dupd irnpArtdire,
cAci se intimpla ca vre-un eine sA lingA scuipatul i te imbolnAve$ti
rAb de tot. Asemenea cind fli curge singe duph impArta$ire, sA-I in-
vele$ti cu pAmint saü sa aduni tot pamintul stropit cu singe $i sA-1
arunci in rig, cad dacA Ii tinge un cine, vei muri.
e
SA mergi regulat la bisericA Durninica $i in zilele de sdrbAtori
sA nu lucrezi In ast-fel de zile : os4in sirbitorli».

SA poste,ti Miercurea $i Vinerea regulat, in toate posturile $i mai

cu seama in «septarnina mare». Asemenea sa postesti in 29 August in
ziva tAlerei capului S-tului loan Botezatorul ; nepostind, pe lingA un
mare peat ce faci, I1 vei mai atrage $i vre-o boala asupra ta sa
asupra copiilor tAl.
Prima zi din luna lui August «se tine» se poste$te pentru sA-
nAtate i e bine sA nu se mAnnice in loc de mincare decit usturoia,
dacA vrel sA nu capeti friguri, de cari sA suferi un an intreg.

DarA vrei sA fil sAnAtos in tot cursul anului, indatA ce te scoll

din somh la anul nob, sA mAninci un catel de usturoid si sa te spell
cu apa rece. Apol ca sä nu-ti miroasA gura in cursul anului intreg
sA mAninci, in aceastA zi, o bucaticd de zahar.

La primA-varA se obicinuie$te, ca Math' ce cine-va se scoalA

din somn dimineata, sh intre in semanituri spre a se «'nroua» la
roua lor, cad este foarte bine pentru sAnAtate.

Toti e bine, ca sA poarte ((martuo 3) in tuna lui Martie la mini

$i la git, fiind-cA prieste sAnAtAtil.

Poporul crerie cA blastenp.le, fie eb f. drepte sab nedrepte, dar mai

cu searnA cind sint drepte «acald» prind pe cel blAstemat $i de acea

1) Com de Mari Beza, elev, Avela, Epir.

1) Corn., de d-1 Caracota G., Gopegf.
3) gManul. e ceea-ce se nurnegite in Rominia 4rnartioora.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR 22

omul cu copil se teme foarte mult de ele, caci de obiceia dupa cre-
dinta poporului, pacatele parintilor le expieaza copiii lor.
Asemenea sa nu juri «strimbu» pe nedrept, caci D-zeu te vede $i
te pedepseste, une-ori chiar cu moarte.

Dupa ce moare cine-va, a doua zi trebule sa se spele toate ru

fele celui mont, plapomele pe earl sedea si cu can se invelea, precum
si rufele acelor cam ingrijail de dinsul. Casa trebule sa se cspulbireD
adica sa se curate de praf, sa se spele scindurile, etc.

La primavara sti cauti a nu te efringeD 1) vre o pasere din cele

can te fac sa te irnbolnave$tl.

4. Aghia7mta.
«Aghlazmä, este apa sfintita de preot $i care se crede, ea nu se
sinica pe un an de zile. Api care serve$te pentru caghiazma, trebule
sa fie neineeputa.
Dara vrei sa flu shnatos, sh bel dintr-insa, cad are virtutga de a
alungh boala $i spiritele rele.
Asemenea e bine in ziva de Boboteaza, dupa aruncarea crucel
in apa, sa se scalde oamenii in al* ca sã lea gaghlazmd, find-ca
dupa aceasta MI se vor rnai imbolnavi.
Tot asa poporul crede, ca daca vitelor sail oamenilor bolnavi ii
se face aghiazma, se vindeca.

5. Cit durea:et boala cia-va.

Pe tot timpul cit dureaza boala cul-va, pacientul este vizitat de
toate rudele $i cunoscuth sal, can intrind la dinsul, dupg salutarea
obicinuita, ii doresc insanatosire grabnieä,ziemd: dntreci.itto1)adica
sa tie boala trecatoare, pasagera u urmata de o convalescenta fericita
cit inal curind.
Vizita aceasta se face ca sa nu i se a urascaD bolnavului stind
singur $i.ca sti i se arate interes din partea celor cari tin la dinsul,
precum $1 sa-I incurajeze.
Femeile can vin sa-1 vadd, ii aduc de obirehl cite ceva de min-
care, precum fructe si alte diferite lucruri, earl poarta numirea de
arusticó de la cuv., grecesc apogroc abolnava, de unde ceea-ce se a-
duce bolnavulut, safl : pinada.
Dupa insanatosire. bolnavul intoarce vizita celor call at avut
buna-vointa sa se intereseze de dinsul. Poporul crede, ca dorinta oa-
1) A te fringe Ics-ti fringa. o pasere insemneaza a auzi la intoarcerea primave-
ref, pentru India data §i fara a fi mincat ceva cagYcn, flamind, cintecul unef paserf
calatoare precum este rindunica, barza etc , sail al unef paserf cintatoare, care cinta
in revarsatul zorilur.
19 In treacat.

www.digibuc.ro
 528 MEDICINA POPULARA A AROMNIL011

menilor, urarea lor pentru ins4nato$irea cui-va, este ascultata cu buna--

vointa de Dumnezeu $i pentru asta tine, ca bolnavul sa alba cunos-
cull $i rude multe, ca in ast- fel de imprej urari grele sa fie adus aminte:

lu ascuchre nd hOard,
Mcilind na mOard.
Trad.Unde scuipa un sat
Macina o moara,
zice poporul, rind vrea s'a arate cit pot oamenii prin vointa lor $i el
cred cu toata convingerea in aceastä putere miraculoasa.
Intretinerile ce se fac in timpul acesta in camera bolnavului aii
in vedere mai malt baala sa, il intreabi ce a luat, cut ce s-a cautat,
cind a luat cutare medicament cum i-a mers, $i tie-care, din expe-
rienta, pe cit si cind se pricepe, il sfatine$te sa incerce $i cu cutare
sail cutare medicament spre a vedea, cum are sa-i mearga, a$a in cit
aci se face o rernernorare a diferitelor recete babe$ti referitoare la
boala aceea ; sail se povestesc diferite lucruri de natura a distrage pe
bolnav $i a-I face sa simta mai putin durerea ce-i pricinuieste boala.
La plecare asemenea ii doresc insanatOre si-I incurageaza sa nu
se teama de boala, ra nu-I nimic $i ca are sft-i treaca.
Sint foarte mi$catoare une-ori aceste intrevederi. Rude din de-
partari marl, auzind ca unul din al lor sufera, se s .oala $i se due sa-I
vaza, sa-I incurajeze. Dar chiar daca e sä moara, se crede, ca o ne-
marginita consolare se educe lui, Iiind-ca vede cu ochii, ca nu ie sin-
gur, parasit, si uitat in ultimele rnomente.
*i aceasta este o usurare $i pentru rudele bolnavulun. Mdmentele
de intilnire acelor departati cu rudele bolnavului, sint tot ce poate fl
mai dureros. lubirea amestecata cu durerea, ineredintarea prieteniel
indelungate in momente grele, zmulge lacrimi din o 111 tuturora. Dupe
ce se shruta $i-$1 doresc sanatate, cel sosit nerabdator sa vaza bolna-
vul vrea sa sboare la dinsul. Cei din jurul lui, dace cum-va bolnavul
e gra, il sfatuiesc sa a,tepte, ca sä previe intii pe bolnav, ca nu
cum-va prezenta lui neasteptata sa-i faca rail. 0 data introdus, cei
din jurul bolnavului incep sa-I vorb-.asca de cel nou sosit, daca-I cu-
noa$te, dna nu-i face placere sa-I vaza etc. etc. etc. .

6. Despre boalele eari nu se pot vindecaprin aja-

lona atedicamentelor si al (leseintecelor.
Ast- fel de boale sint : nebunia, apoplexia, orbirea, zacereq in pat
mai multi ani de-arindul de ori-ce alta boala invechita asupra caro-
ra doctoriile $i descintecile n-ail avut nici un elect salutaiiu.
Pentru ni$te ast-fel de boale se recurge la aite mijloace si anume:
1) Bolnavul este adus la uncle biserici, carora li se atribuie o putere
miraculoasa. Ast-fel de biserici sau monastiri sint cunoscute de po
por, dupa diferitele legende ce se povestesc asupra puterii lor vinde-
catoare.
La ni$te ast-fel de biserici sail monastiri bolnavit dorm linga al-
tar una sail trei zile de-arindul $i promit in gindul lor diferite In-
cruri stintilor sail sfintului ramia este inchin ita acea biserica, day&
le va veni in ajutor ca sa scape de boala.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 229
Cind se duc la niste ast-fel de biserici, aduc untdelemn, cu care
se aprind toate candelele bisericei, ceara si alte diferite daruri, dupä
vointa si dupa putinta bolnavului. Acest act solemn se numeste :

cdifcridirea bisedricalre9.

Pe de alta parte nu trebuie sk. meargA decit Miercurea sag Vi-

nerea, de oare-ce se crede, ca in serile acelea se intore ingerii din ea-
latoria lor si prin urmare fiind in bisericA, cind va dormi bolna-
vul, vor putea sd-i comunice prin vis ce trebuie sä tack spre a se
vindeca '). .
In vis sfintul bisericei acelea sail un Inger 11 sfatuiesc ce doc-
toril sa useze, ce bine-facen sa facà, ce trebule sa promith bisericel
etc. clack vrea sh se insknaitosascti.
Alta' data ii fare cunoseut pacatul pentru care el sufera de o
ast-fel de boalà si ii spune dacA se poate vindeca sag nu si mij-
loacele prin can poate ajunge la asa ceva.
Tot-d'auna insa trebuie sA promith de cu searA, inainte de a-I
apnea somnul, di daruieste ceva sfintului, fie un lucru cit de nein-
semnat, dacA vrea sa viseze.
Une-ori, duph partea corpului de care suferk bolnavul, promite
stintului bisericei respective ca-i va darui partea aceea de argint
sag de aur dacA-1 va vindeca, ast-tel daca e paralitic de o mind, ii
promite o mink de argint sag de aur s. a. m. d. si se crede, ck acest
dar are un efect mai bun de cit toate cele-lalte, ce se pot oferi sfin-
tilor. Se intelege, ea' asemenea daruri costisitoare se fac biserieilor de
cel bogati mai mult.

7. Ape viiidecatoare.
Ape le vindecatoare sint de douk feluri : ape vindechtoare cu Ca-
racier religios si ape vindecktoare cu caracter nereligios.
Cele cu caracter religios sint apele can se gAsesc pe lingA mo-
nastiri si puterea lor bine-facAtoare se atribuie sintilor de la monas-
tirele acelea si can ape ag apArut o data cu fundarea miraculoask a
monastirilorsi mai toate monastirile posedA cite o legenda Kin care
se aratä modul miraculos, cum s-au fundat, fie prin revelatiunea vre
unel persoane, fie prin altä minune ori in urma vre-une1 minuni
ulterioare.
Puterea acestor «ape» con7ista in a te spala cu dinsele sail a bea
dintr-insele. Puterea lor une-ori e bine-fAcAtoare pentru anumite boale
ast-fel di sint «ape» bune numai pentru duren de ochi, de picioare,
de urechi etc.
Cind te apropil de ele, trebuie sa pAstrezi cel mai pios respect
si inainte de a te spAla sau a bea, trebuie sk depul un «semi») adich
sh lasi in dulapul sag cutia acelei aape», o moneda de argint, un fir
rupt de pe llama sau on-ce alt lucru se gaseste asupra-ti in acel mo
ment, daca vrei ca apa sa produck efectul sau favorabil. Din contra
durerea ta se inAspreste si mai mutt.

1) Comunicata de Mitri Beza, elev din Avela, Epir.

www.digibuc.ro
 230 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

8. Ape vindeceitoare cu caracter religios

La Vlaho Clisura se afla o ast-fel de 4)5 in apropi iffea ora$elului
spre rasarit in altarul sfintului Pi odrom ; bisericuta este in padure, si apa
curge pichtui a cu picatui à. Cine sufera de durere de ochi $i se spa la la
aceasta apa se vindeca imediat, dupã credinta popoi ului. Aianarghiri,
este o monastire in departare de vre-o doue ceasuri din Vlaho-CI i-
suit spre N-V. Aci de asemenea se afla o ai a sfinta, care une-ori cur-
gind produce o melodie placuta, ceea ce contribuie $i mai mult la re-
numele puterel sale bine-facatoare. Aci yin oamenii de se spala de ori-ce
boala $i se crede, ca e imposibil sä nu se vindece.
La sfinta Treime din Avela, Epir de asemenea se aft' o ast-fel de
apa sfinta, uncle se spala sanato$ii, ca sä nu se imbol naveasca. Apa
este limpede, rece si usoara, ast-fel ca e foarte buna de baut. Este
in curtea monastirei $i lingä dinsa se AA un chiparos frumos.
La Molovi$te de asemenea se gasesc ast-fel de ape $i anume : La
, Sintu Grorgrup numit $i la sintu dinghrdsl), unde se chic de se spalä oa-
menu] pentru boale de mina, picioare, ochi eta. Este spre Sud de Molovi$te
la o departare de '10 m. Apoi la o depärtare de Ph, 2 ceasuri de satul
Molovi$te, se afla o apa la biserica, Aghiu- Spas pe munte. Apa izvoräste
dintr-o pe$tera prapastioasil. Drumul spre a ajunge la aceasta apa este
foarte periculos, find-ca ar trebui sh te sul agatandu-te cu mimile
de muschiul pietrelor. De asta, a pa pentru spalarea celor bolnavi-
cio$1, se can't de vre o persoana indemnatica.
Biserica aci nu este, ci numai o icoana, chrela se aprinde can-
dila in ziva hramului sail, care vine la 40 de zile dupa Pa$ti. Aci
sint urmele unel cetati $i colosala poarta ce se vede cazuta $i sub
care poporul trece cu mare religiozitate, dovedeste aceasta. Nu e locul
aci ca sa vorbim despre diferitele legende ce SP povestesc despre dinsa.
De asemenea la Samarina, Epir se gasea o fintina, care acuma s-a
stricat, la care se duceail sa se spele oamenil bo1navicio$1. Aceasta fin-
Una a devenit sfinta numai in urma predicelor sfintului Cosma
care povätuia pe oameni linga dinsa sa-$1 lepede limba lor si sa nu
vorbiasca de cit in limba in care a vorbit $i vorbeste Dumnezeil, adica in
limba greaca, cad D-zeii alara de limba greaca nu pricepe alta. eCa
dovada, spunea el, pentru iubirea ce-mi yeti pastra in viitor *i ca o
reamintire a predicelor mele sa vä fie fintina aceasta, pe care eil cu
puterea ce mi-a dat Dumnezeil o declar de sfintid $i toti citi se vor
spala la dinsa sa se vindece, daca vor fi pastrat cu sfintenie cele
spuse de mine).

9. Ape cu caracter nereligios

c Ape» cu caracter nereligios sint isvoarele zinelor (zinilor) sau ie-
lelor (albilor).
Puterea acestor «ape» este tot a$a de bine-facatoare, cind pacien-
tul indeplineste anumite conditiuni, despre cari vom vorbi mai jos
asupra calbilor), ca $i ceea a aapelorD despre cari am voi bit mai sus.

1) Prin Epir se zice csimtup in loc de csintuz dupa cum se zice la Molovite
Macedonia.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROM1NILOR 231

Inv)aceasta categorie intra i «apele» numite dupà numele zilelor, sap-

taminel i arborilor marl.
Sa nu se creada insa ca poporul recurge la mijloacele descrise
mai sus numai in cazul cind boala nu s-a putut vindeca prin ajuto-
rul medicamentelor si al descintecelor, caci el considera de bine ser-
virea cu mijloarele de mai sus chiar $i pentru boalele cele mai ne-
insemnate.

10. Albele,
aAlbeleD se crede ca sint ni$te fee mitologice de o frumusete ex-
traordinara.
aLa Molovi5te, Macedonia, se crede ca acabele) sint ni$te neveste
«frumoase, cu parul de aur, cu ochii marl, imbracate numai in (lathe»,
«haine albev 2)
AlbeleD la nol se mai numesc si «dine). Despre ele se crede ca
sint ni$te fecioare candide, cari se bucura de o mare putere asupra
muritorilor, Imbracbmintea lor favorità, se crede ca este cea alba ca
zapada, curata de tot °).
De asemenea la Ohrida exista aceea,i credintA asupra lor.
Credinta populara le atribute in cele mai multe orb o putere rag
facatoare. Ast-fel : cind «cadi vira din nalciara» cind e lovit de nebu-
nie, paralizare a diferitelor membre ale corpului, popornl crede, ea
aceasta a provenit de «gtiada,, lovirea, calbelor1. Aceasta provine din
mai multe cauze $i anume sag ca nebagind de sea ma le calci, sag
din alta cauzd 4).
(Les Forrnoses ou les Belles, appellées en Roumanie Iele, sont
des esprits invent& par la croyance populaire chez les Roumains de
Macédoine. Méchantes et d'une rare beauté, elles exercent une grands
puissance sur toute la vie de l'homme, auquel elles peuvent donner
le bouheur on le malheur. Elles ont en mains les maladies et peuvent
les guerir. Un berger a-t-il en un bias pal alisé, c'Est qu'l s'est assi
dans un ai bre hanté lar les Foimoses 5).
(( Albile» 6) sag Mufatile sint niste zine, cad, hi timpul noptii,
umbra' prin prejurul caselor (pitu chicute), pe linga strea$ine. Ele lo-
vesc cu boala (agudescu, inchicuteazd) pe top aceia cari, in timpul
noptil, stag in chicute sag se p.... in acele locuri. De aci zickoarea
foarte obicinuita : cNu ti chiise tu (in)chicute, cti, ti-nchicuteazti». Sn-
feiindutui de inchicutare (lit. impicutare) sag dambla ii se .zice : Alba
$i harioasa vine, alba $i harioasa s-fuga, (z-duca)I,
Un alt romin macedonean, d. Andrei C. Bagav, a bine-voit a-mi
comunica urmatoarele :
a Ielele, la Macedo-romini, pretutindinea se numesc albile, lar nu
mwatile. Credinta populara le atribule aceiasi putere -facaoare ca
$i Ielelor, adica : paralizarea diferitelor membre si OM ale corpului,
a limbel, a auzulul chiar. Expresiunile consacrate pentru a desemna
pretinsa boala capatata de la albe, sint : agudit de (di) albe (lovit de
Corn. de catre d-1 Papa Sterescu, institutor rornin la Crupova, Macedonia.
5) Corn. de d-1 Todi Trif. Nirte din Molovipte, Maced.
3) Corn. de d-1 I. Sterescu din Crupova, Macedonia.
4) Corn. de d-1 Tode Nirte din Molovipte Macedonia.
5) Bolintineanu, Brises d'orient, p. 364.
,9 V. ainénu (L), lelele et p. 25. corn. de Iutza M. din Crupova.

www.digibuc.ro
 232 M EPICINA POPULARA A AROMINILOR

le le) sail Mat de gibe. Adjectivul mu§atele (frumoasele) este mai mult
un termen de exorcizare. Cind cine-va e agudit di albe, Yin babele
cunoscatoare de leacuri i, dupa ce intrebuinteaza tot ce traditiunea
le a lasat pentru a face, ca albele sa se milostiveasca a le$i din cor-
pul celui lovit de dinsele, stabilesc apoi o conversatie directa cu din-
sele,. (albele) i mingiindu-le, le daü numele cele mai dezmierdatoare,
de pilda : Ie$iti, lea musatile, lea bune, etc. etc. si alte califlcative de
felul asestora.
«Dzinele, Dulcele, Muqatile, albele, sint epitelile, ce dab Macedo-
romincele lelelor, In Ohrida pe linga aceste numin, le mai zic $i ar-
ghiandele, $i anume cind este vr-o vijilie mare $i vintul sufla fluerind,
asemenea se zice, ca trec aighiandele. In Bitolia, Prilep, Velesu si in
cite-va pi4i, unde Bominil aU valit in (onlact cu Bulgarii, le zic $i
samovile 1).
Une-ori chiar lovindu-te, ele fli vorbesc, astriga,, din cauza cä le-al
calcat.
Tot-da na eel lovit, sufeià de partea corIului uncle a fost lovit,
$i ci nd lovitura a lost tare de tot, te eatel ai aliza pe loc saü te poale
asurzi sari chiar nimici.
Locuinta favorita a «albelor» este in dumbravi, pe la izvoare line,
fintini, prin val frumoase, prin pe$teri lipoase etc.
(pinele safl albele, dupa credinta populal numai pe la miezul
noptii parasesc loca$ul lor, ca sä se plimbe, cind toath lumea se re-
pauzeaza.
Lor le place mai mult sh petreaca in acest timp pe la morile din
vM, pe sub stra$inele caselor, pe la raspintii, unde de obiceiu le place
indestuleze foamea «si s anifiteased». Ele beau apa din ori-ce vas
al oamenilor. Toti se pazese in ast-fel de timp sa iasa din casa,
saii sa azvirle apa pe sub strea$ini de teama sä nu stropiasca masa
ecilinilor», cad in cazul acesta Fiersoana aceea indata va fi lovita aa-
gudita» de calbe), si se va imbolnavi de vre-o boala adinaMarei»2).
La Ohrida8) se crede de asemenea, cà ele numai noaptea apar $i
ramin pina cinta cocopl, supt umbra unul nuc, unde nu trebue sa
stal in timpul noptii, cad te lovesc ate agudesc». Pentru a nu te in-
tllni cu ele sd nu flueri noaptea, sa nu te p.... i cind faci aceasta sa
te paze$ti a o face sub streasina easel saü supt nue.
Niel sä treci prin asemenea locuri nu este bine $i cind e$ti ne-
voit, inainte de a trece, sa scuipi de trei on sunator : pa, pa, pa, ca
auzind «albele) sa se retraga, lasindu-ti loc liber.
Cind cine-va se de$tea pta din somn subit parindu-i- se ca, ci-
ne-va ii cheamä pe nume aceasta se intimpla mai ales la fe-
mei insarcinate $i la fecioare distinse prin frumusete sa on vor-
beasca de loc, sa nu se scoale din aa$ternut, $i nu cum-va sa se in-
$ele sa deschiza ferestrele, caci calbele» geloase de dinsele cauta sa
le ademeneasca i sa le facti rag. Ast-fel le cheama a fail sail le roaga
sa le raspunza la vre-o intrebare, ca indata sa le lea abOalea»4).
Une-orl ele vazind finer] frumosi de can se indragostese fetele,
saü vazind fecioare frumoase sail on-ce alte persoane pe earl poarta
necaz, le ies inainte, cind acestea tree prin locuri mai retrase i cauta

Saineanu (L)::Ielele etc. p. 26 com. de d-1 Lazarescu-Lecanta, care le a cules

de la o batrina din Gope0.
4) Com. de d. I. Stertscu, irstituror romin la Cruova, Macedonia.
.) Cornunicata de d. Dimoane Mihail.
4) SA le lea vocea, §i prin urmare sa fie mute din momentul acela.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 233

sh le ademeneasch prin fel de fel de chipml, ca sa le facd 116. Aceasta

mai tot-d'auna se face in timpul noptii cind eapa doarme i cind
toate lucrurile tac».
La Ohrida') se crede ca «albele, umbla prin miezul noptei mai
multe la un loc, ca cinta i ca s-ar fi intimplat multora sa vaza $1
sä auzd chiar aa ceva.

11. C ill se rindecá de aagialit, (1lbe.

Apa din care se crede ca aiX bdut qa1be1e saü «lineleD e bund
pentru vindecarea boalelor de edinaföard», a$a se numesc de obicela
boalele capatate de la albe 2).
Alta
Cind merg sd se spele la ivvoarele albelor, trebuie sh se imbro-
bodiascd cu un tulpan alb de tot, sa lea un buchet de busuioc, de
ebusurocp, uscat legat cu o ata row, «tortu at o$», unsa cu miere i cu
un ban de argint «asprup, care se pune in apa.
Sosind la apa Albelor, se aprinde o lumanare $i dupd ce se li-
pe*te de radacina arborilor on de o peatra de sub care ti$ne$te apa,
pacientii adreseazd urmatoatele cuvinte :
!Dina albd, Zind
ping curath, Zina curatd,
pina flag mingh'inada, Zind faiã prihand,
Qin'a fara j inginiri, Zind fara spurc6ciune,
ja \Tin a la tine, lutita ; Iaca venil la tine, stralucild,
N -esc crhstina cm ata, Sint crWina curatd,
Ca asimea sti icurata, Ca aigintul strecurat,
Dam', albd sinatate, Da-mi, albo, sanatate,
Ca n h'iu fard picate, Caci sint fara pacate,
Vindicd-mi di lingöari ; Vindeca-ma de lingoare,
Ca na ami, oan'i mari, Ca o imparateasa mare,
S-ai n'ila $-cama mari, Sa aibi mild $1 mai mare,
CS om flu $i me-ama : Caci om am fost $i ma :

Ca nu mutril, tu calchi, Cdci n am bagat de seamd, uncle am cdlcat,

NO-aduchii, in ascuch N-am simtit, unde am scuipat.
Dupa aceasta in grabd mare se spala i pleacd printr-altd cä-
rare, hug a-$1 intoarce privirile indardt. De se intoarce prin acela*1
drum, rau are sa i se intimple 3).
Une-ori pe linga buchetul despre care am vorbit mai sus, se mai
lea $i piine care se lasa la apa de la «Albe.» Pacientul 4) obicinuieste
sa se spele Ia partea unde sufera, dupa ce-si face crucea de trel, ca
sd-i ajute.
La Gobesti se obicinuie,te in modul urmtitor
ComuniCata de d. Dirnoane Mihail, profesor.
2) Comunicata de d-1 Sterescu, institutor rornin la Cru§ova.
2) Corn., de d-1 1. Sterescu, institutor rornin la Cru§ova, Mac.
21 Corn., de d. lani PapEhpgi institutor romin la Crupva.

www.digibuc.ro
 234 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

Cine sufera adinaföara» se duce la fintina albelor i dupa ce face

o matanie $i crucea catre soare, 10 acoperil capul cu o naframa, ape-
flea», alba, arunca in fintina un aaspru» ban de argint, lar ceara,
busulocul, zaharul, tanalia si o turta unga cu miere le lasa pe «buza»
fintinel i punind mina linga fintina zice :
Albili $i diIti1i, Albelor $i dulcelor,
s-viniti si-aridifi 111019, sa venit.1 sa desmIerdall pe cel mici,
ten'i dédet, ce-ml ai dat,
s-n'l IOW ; sa-ml luat.1 ;
ten'i lóat, cem1 ati luat
sa-n' datl. sa-mi dati.
Duph aceasta, hisind (aspruID, ceara si cele-lalte la fintina, pleaca
fail a se mai uita indarat. Darurile de mat sui se aduc cu scoput de
a indulci minia albelor, cad ar fi suparate in contra-ti din momentul
ce lovit.
Alta.
«Cind o Rominca 10 blasterna copilul el neasculthtor, ii zice :
ch'icuta s-ti agudeascd adica «sa te loviasch damblaoa safl picatura»,
caci se crede, c Zinele stag seara mai adesea sub streasina easel, de
unde cad picaturele, cind plouà ; de aceia mumfle se feresc, ca copil
lor, sa nu intineze noaptea acest Joe periculos. Cind cine-va sufera
de paralizie, se zice 1-agudi ch'icuta. Femeile can sufer de ochi, de
urechi saii de reumatism, 1$1 cauta leacul la fintina Dzinelor in chi-
pul urmator (bine inteles bolnavele, call nu sint doborite in pat $i
pot umbla): Din Joia mare pina in ziva de sfinta Cruce (14 sept.)
pacientele, insotite 0 de altele sanatoase, iziteaza de doua on pe sap-
tamina asa numita fintina a Dzinelor, situata la o distanta de vre-o
14-3/4 de ora de ora$. Ele pornesc pe la revarsatul zonlor de-acasa
bine premenite $i cu cite o cirph alba la cap $i ceva de mincare (oua,
brinza, lapte si tuna). Ajungind la departare de 20 pao de fintina,
se opresc, lasa toate lucrurile i haina de asupra, daca aii, i pe urma
in tacere se duc pe linga apa i toate se roaga ast-fel :
Albele si Mu;dtele, Albele i Frumoaele,
Albele i Dfiltele, Albele si Dulcele,
Stamaria z-va suta la gh'ine Sta Marie sa va mtoarca spre bine,
Vol s-na Pirtatl Vol sa, ne lertap
Ca h'im gal'in' oat be Cad sintem gaml oarbe
-nu scim hi calcarn ; Si nu stim, unde calcain;
"i na löat, s-na (fall Ce ne-ati luat, sa ne dati (sanalatea),
i nä dedit, s-na 1641. Ce ne-atl dat, sa ne luati (boala).
Ca nu putem s-rabdam, Ca nu putem s rabdam,
Ca h'im cri0ine $i paticlate. Ca sintem cre$tine i botezate.
Pe urrna se spala bine, beail putina apa 0 se intorc cu spatele
vr-o citi-va pa$1 de la fintina. Spalindu-se, fie-care arunca in apa cite
o moneda de argint, un colac gatit acasa, o luminare de ceara gal-
bena $i cite-va Rod, unele lash i cite-va fire de bumbac. Apoi, min-
cind ceva, se intorc acasa, pink' cind rasare soarele.
2) Auzit de la batrina Maria Pacociti din Gob4te, Macedonia.
2) §aineanu (L.) Ielele p. 26-27.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 235

La Vlaho Clisura, Macedonia se face in modul utmator :

Cine suferä de lingoare dinaföarkp (boala de dine), sa lack' trei
colaci pe can sal unga cu miere, sa lea o «tufa» (buchet) de busuioc
$i trei «aspri, (bani dP argint suptirt de tot) $i sa se duca in padure
la fmtina «albelor». Daca sint mar multe locuil unde se crede, sk sint
«albe , sa prefera locul visat de suferind ca cel mai bun.
Mind in apropierea fintiuei, io invele$te capul cu o batistä i striga:
Albili $-mushtili, Albelor i frumoaselor,
alivddtili, Dulcelor, laudatelor,
si trandafil átili Si trandafiriilor
Si carafirirlor,
s-mi n'iluiti, Sä ma miluiti,
z-va dizniir it!, Sa nu tip suparate,
ca io chiruta ful Cdci eu proasta (pierduta) am fost,
S-111.1 vidiu, Si n-am vazut,
Ne teadrái, Nici ce am facut,
Ne te Nici unde am calcat.

Dupa asta aspril se pun pe apa incet de tot si dud nu se cut-

funda, e proba Ca albele ti acorda cererea. Dna se cufunda ele
sint suparate $i trebuie sa repeti inca odata.

12. Chid trelmie set' viite inele,

Vizita la «Albe» trebule facuta mai in tot-dauna in reviirsatul

7ori lor, $i cata sa fir flamind,crici in cazul conirarici inseamna batjocura
pentru dinsele, ceea ce le supara $i in loc de a le indulci, le neca-
jesti $i mai mult, asa c ai sa pleci de acolo pedepsit.
lata ce lac ele in ast-fel de cazuri : li insu$esc vocea vre-unei
persoane la care tri mult $i chPmindu-te pe numP, prin vorbe dulci $i
fermecatoare te determinä a le urma fara a-ti lasa timpul sa-ti dal
seama, unde mergi $i ce cauti acolo, pina ce te aduc pe mar-
ginea unel prapAstii, de unde cazind, te duel pentru tot-dauna. Sau
chiar de te imping ori te lovesc $i fac ast-fel sa capeti vre-o boala
periculoask din cele «dlnafijara» precum e apoplexie in vre-o parte a
corpului, dupa care e$ti scaldat intr-o sudoare rece. Daca cel care le
viziteaza este asa de naiv in cit taspunde La intrebarile (linelor»
la moment amute$te saü plerde vre-unul din simturile sale, precum e :
surzenie, mulenie, etc. $i devine in acelao timp bolnav de boala co-
pdlor numita clunatic)l).
Singurul mijloc de vindecare du pa aceea consta in a vizita toate
«qinele», pr ezentindu te cu o mare pocainta entru batjocura ce le-al adus.
De obicem ele sunt mai mult rele de cit bune. Lor nu le place
sa fir mindi u, ci tot-dauna plecat. Pentru asta ele nu lovesc de cit
pe cer cu calitati distinse, cart par ca ar Viol sa le intreaca in frum usele.
(Comt_nicata de d-na Mia Adam, Vlaho-Clisura).

1 1 Vezi mai departe.

www.digibuc.ro
 236 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

13. pinele din (J'u.wva1)

e.pina de la Cambérila», care se &este in aproprierea satulul
rominesc Tristinic. Se zice, ca dinsa sta supt un alun mare si frumos
de supt radacinele caruia izvoraste o apa limpede ca argintul si care
curge in mid cascade. In fata acestel fintini se afla un plata]. mic ;
pozitia este dintre cele mai pitorep.
Aceasta «ling» precum si cele-lalte se venereazil atit de crestini
cit *i de turd.
Dina de la flurhungleale se nurneste : (Hulhunghiale). Locasul
sail este supt un nur male i mi ret din aproprierea oraseliil ui Crusova,
in spre Nord-Est. Apa acestel zine are cursul lin si este de asemenea
limpede de tot.
Dina de la Ch'ircWinéz («Chirchinez» se nume$te si un fel de pa-
sere de marimea corbului, care-si face cuibul prin pester!) se afla pe
o pesterk de pe un rnic platoü. AO nu existk de loc aci.
Dina de la Lipet 1$1 are locasul pe coasta muntelui (Titate, de
Iingà Crmova. Apa izvoraste din creerul muntelui in abundenta si
merge prabusindu-se repede, vuind tare de tot.
Dina de la gitunii, numita ast-fel flind-ck ii are locasul sub un
gutuiü agutun'itip de la schitul vecin al orasului, unde creste isrnk
eaviazmaD si tot felul de florl mirositoare.

14. pinele din Molovi.yfe

La Moloviste (Macedonia) albele sint in curia1) de la guld.Loca-
wl lor este linga Un loc intkrit supt un fag stufos pe linga care izvo-
rage apa putink, dar tot-dauna. Lumea cea sanktoasa se sperie sk
treack p-aci de tearnd sk nu calce ealbele» carora le place singurata-
tea, de tearnk sa nu-si atraga vre-o pedeapsa.
Aci yin de se spalk top cel «164» de albe 5i cei indespu.51 si
clack cine-va, care n-a fost bolnav trece p-aci .5i nu i se intimpla ni-
mic, se crede, cä albele nu erail acolo in acel moment.

15. pinele din Flaho-Clisura

La Vlaho. Clisura se crede ca locuinta «albelor, este la apa Igot
'raga (apa cea rece) spre Vest de orksel, intr-o padure deask si de o
frumusete incintatoare, despre care romincele din Vlaho-Clkura zir,
ca este amica lor, care se intrece in frumusete cu dinsele, ca sa le
aduck pe «gionilri» mindril lor din strainatate. Apa de asemenea este
foarte bunk de Wilt i izvorkste din radacinele unor fagi frumosi.
Apol se crede, ca mai sint «albe» la «albele» departare de vre.o 1/2
de ork din Clisura. Sint niste pester] marl si albe.
La o departare de 14 spre sudul oraselului se afla Roibul sad
fintina di la Roibul, unde de asemenea se crede, ca sint albe. Fintina
este in mijlocul unel padurI irurnoase de fagi. Apa de asemenea este
impede $i foarte bunk de baut.
1) Corn. de d-1 I Sterescu, institutor romin la Crupova, Macedonia,
eCuries inseanana dumbrava.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMiNILOR 237

16. pinele din Gobes(i

La Gobegi se crede, ca sint albe la fintind numit:1 a fintind Al-
belor. 'I, de orà departe de sat. Fintina este-n pddure $i apa care iz-
vora$te din rkdricina fagilor este dintre cele mai bune.
La Gobeqti ca *i la cei-lalp Romini din Macedonia se obicinuie$te
sa se chieme vr-o trei, patru femel bätrine, la casa unde se add un
bolnav, ca sa doarmä aci si sa caute a visa ceva pentru eel imbolnà-
vit, anume cam la ce apet sa.' fie adus bolnavul pentru a se spAla.
Dupa apa visata, bolnavul trebuie sä mearga sä se spele cu increde-
rea, di se va vindeca. Ast-fel de ape shit urmatoarele la Gobe$ti :
1. ,oputlu dipi ell'atrei ($ipotul de pe piatra) unde apa izvorAste
din piatrã ;
2. La fintina di la tintir frail (fintina de la eel cinci frati) $i
3. La 12 fintini (la cele 12 fintini) unde de asemenea apa izvo-
r4te din piatra.

17. pinele din Pecivole

La Perivole (Epir) se crede cd locuinta llnelor este la muntele
numit Vinci, un munte de toatk frumuseta impodobit cu phduri de
pini si fagi, unde izvorgsc ni$te fintini line, despre cad locuitorit din
Perivole spun, ca' dach ti se intimpla sk." mergi odata sä bel de acolo,
ti se naste misterioasa dorinta de a le dort in tot-deauna $i pururi sh
nu-ti iasei dIt minte (sà nu-0 iasa din gind, din memorie). Pästoril
la intorsul primaverei se cearta eine sa ocupe acest munte mai na-
inte. Top insä se tem sà doarmi sub umbra fagilor, unde se crede
ca se repauzeaz[t clinele.

18. pinele din Avela

La Avela (Epir) se crede cä sint line la treili fintini (la cele trel
fintini) spre vestul satului 12 de orã depArtare, intr-o cvulOagei, pajkte
frumoasä $i in jurul el sunt päduri de fagl. De asemenea se mai crede
Ca ele aparla cehiatra gloie, piatra Joie in aproprierea satului.

La Vlaho-Clisura se vindech precum urmeaz1 :

Se lea apa rnuta $i se pune sub «p6ala, easel in ajunul Lune)",
Vineref sau Miercurel, dupa ce SP arunca intr-insa un aspru $i i se
pune un buchet de busuioc legat cu fir de miltase. Cu aceastä apa
se strope$te prin ajutorul buchetuluf de busuioc toatã casa imprejur,
zicindu-se :

Te-P lasási al... Ce-i lrtsa$i (cuttaul)

Si-P Pal; SA-I lel ;
Te-P Masi, Ce-I luasi,
Si-P 6-adilti, Sa-I aducf,
Ca-I pitilát, Cad e bofezat,
Ca-i m'irusit, Cad e miruit,
S-nu pOti se"-aravdd. *i nu poate sä sufere.

www.digibuc.ro
 238 MEbICINA POPULARA A AllOMI IsIlLOR.

Aceasta se face de teama ca nu cum-va suferindul sa" fi fost lovit

de «III-1PD in vre-unul din aceste locuri.
Dupli ce apa a fost lasatä o noapte sub «p6 ila. casei, dimineata
viitoare, o femee care se pricepe in descintece, it spala crucis si cu
podul miner la fata zicind cuvintele de mai sus si-i da sa ingbita brt-
sicele can se formeaza pe busuior.
(Auz. de la Tina ali V iaca din Vlaho-Clisura, Mac.)

19 Descintee de «loat» de albe.

Iu-ng h9ti, cli'nili, Unde (m1) sinteti, zinelor,
lu-n1 hitt stlrbili, Unde (mi) sin teti, drAgalasilor,
Albili s-muskiii, Albelor si frumoaselor,
Sapti-clati si döaurt di limbi s-g a- ipte-zeci si cloud de limbi si ju-
[mitati, [mutate,
Iu-ti MO : Ori-unde sintal :
Tu munti Ifiti, In munti sinteti,
Tu pravcii MO, Printre animate sinteti,
Zvä adunati Sa va adunati
Si z-v'in1t1 la X.... Si sa veniti la X....
Iti-l1 lOat, Ce i-ati luat,
S-P-aduteti ; Sa-i aduceti ;
Iti-P Iàsát, Ce-i ati lasat,
S-1'-ir löati SA-I o luati,
Ca-i mirusit, Cam este miruit,
Ca-1 paticlát Cam este botezat,
S-nu pad si-s aravda. Si nu poate sa sufere.
Cum curA crt'l'urli, Cum curg drumurile,
Cum curä dpili, Cum curg apele,
Cum cura arrurli, Cum curg rim ile ,
S-currt dorlu dila X.... Sa curga dorul de la X....
Dupà acestea zice, daca este seara, cind descinta pe eel doati5
de albe
Bun5. dimineath Buna dimineata
q-citu-1 dimineata,
.),
Si cit este dimineata,
Ahrintu s-te-arlä dorlu dimineata ; Atita sa te afle dorut (durerea)
[in dimineata;
Dach insä se descinta dimineata, se zice :
Bund searrt Blind searä
*-cit6-1 seara Si cit e seara
AlAntu s-te-afIri dorlu seara. Atita sä te afle dorul in seara.
Duprt acestea dorul are sa trear6 suferindulul.
(Auzit de la Via al Bibi din Vlahu-Clisura Macedonia).

1) Streapina.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 230

20 De «Vomit, dinafiSard» sali de <hall

Poporul intelege mai acelas lucru prin adinaföarA» si «hali,.
Sub «hali» insä se intelege anurne boala de care suferA cine-va,
cind aiureazA, un tel de zmintire periodicA, duph care cel care suferh
(patip crede ca vorbeste cu morti, etc. i boala aceasta, dupA credinta
poporului, provine de duarea albelor» sari de «luarea» vintului tur-
bat, pentru asta se mai zice eca luat di vimtup ca luat de vint, unuia
care se poartä ca zmintit.

Iata cum se vindece t:

Cind cadecine-va edinakiarAD sail pate de «hale», sA sapp, dup. ce-I
trece criza, la locul unde il apucase boala $i se crede, cA va gAsi
acolo un cArbune. In locul earbunelui sa ingroape o camap din ale
sale $i altA-data nu-1 va mai apuca.
sail :
SA bei ehulicte, veninul din berea corbului, ucis de un ern, care
zice Inainte de a impusca tntr-insul :
Tine-ti diarbe h'ar6a Tine-ti, corbule, fierea,
Iltarta cu hulia Fierea cu veninul.
DacA omul In momentul cind impuscd, nu zice cuvintele de mai
sus, corbul respinde$te tot veninul din here 1).
sail :
SA mäninci came de sobol 4 mwurón'ii, .i nu te va mai apuca
halea 2)
saii :
Din frunzA de nue se face cataplazmA, care se apnea celor elöatie.
de zine $i are un elect din cele mat bune 3).
sail :
DacA tai vitA, mai tot-dauna Incep sa curgA ni$te picAturi, pe
care poporul le numeste locrAmile vitel. Aceste lacrimi adunate intr-un
vas curat, servesc de medicament pentru cei «Itiatte. de zine.

21 Tot pentra Mare de Vine"

c MulOaha,, Ramura de oliv nefructifer, Usucul, Nucul $i Feriga
se venereazA ca plante mPdicale pentru combaterea boalelor provenite
de (luareav zinelor.
1) Corn. de d-1 Papahagi Iani, institutor rornin.
2) Corn. de d-1 Iancu Dalametra din (Calive-Badralexip, Macedonia.
2) Com. de d-1 I. Sterescu, institutor rornin la Crupova, Macedonia

www.digibuc.ro
 540 MgDICNA POPULARA A AROMNILOR,

De asemenea si cuiburile rindunelelor.1)

* * *
Afara de acestea rominii din Macedonia ail un deosebit respect
pentru fintini.
Mal toate fintiniie au cite un mic zid de peatra, in care se afla
cite o mica adulapi» un fel de deschizatura patrata facuta in zid,
unde, toti aceia can beau apd de acolo, trebuie sa depuie cite un mic
dar, conzistind de obiceiu dintr-un «lfir, fir, ata de pe haina lor, sau
dintr-o floare nemirosita, on dintr-o rarnurea, petricea etc.
Cauza pentru care se face aeeasta, este credinta, ca ar putea sa
li se intimple rau din partea albelor sau altor fiintd supranaturale can
pazesc fintinele.
Pentru aceasta, inainte clii a bea din urca 2) sail cupan'a 3)
fintinei, e bine sa sufle de trei on pe apa si sa-si faca crucea.

22. D e «v a z la o».
eVazrnd)) este durerea ce se iveste la ochl si la dintl. Se crede,
ca provine din egtiada» lovire «dinafoara.»
Se vindeca ast-fel :
Sa lea putin floc de lina, se inmoaie i n ud si se sterge cu el och fill
sail dintil, pe dinafara, zicind :
Pina s-mi pinginesti tini, Pina sa ma spurci tu,
va ti pinginescu 10, am sa te spurc eil,
ca n'i escu paticlat, caci sint botezat,
Ca n's escu n'irusit, caci sint miruit,
si nu pot sd-aravdu. si nu pot sa sufer.
Se zice de trel ori.
Une-ori in locul udului, se intrebuinteaza c.... de prune, cu care
se sterge ochiul sail dintii pe din afara.
(Cules din gura batrinel Tina ali V aca din Vlaho-Clisura, Macedonia).

23. Deseintee de «ninflaturei» qi, de (fpri,Hdere» (a

fa(et, git.
Cite odata ca din senin ti se umfla sail ti se aprinde fata sail
gitul, in cit nu-ti da pace de loc. Boala este pericoloasa, caci se poate
intinde peste tot corpul, in cit sa-ti pricinuiasca si moartea chiai; de
aceea trebuie sa recurgi indata la descintece, singurul millo . Kin
care se poate vindeca.
Pentru aceasta, acel care descinta lea o lupata $i o incal-
zeste bine la kr. Apoi aproprie lupata ast-fel arsa de eumfla-
tura» bolnavului, zicind urmatoarele, daca descintarea se face dimi-
neata :
1) Corn. de d-1 I. Sterescu, institutor romm din Crupova, Macedonia.
2) ?urcil se numepte canalul suptire pe unde curge apa ;
8) Cupan e este o albie mica, daca este nitre f u rc 1 i mare, daca este supt purca,
unde curge apa din fmtina pi servepte ast-fel a aduna o cantitate mi1 mare de apa
de unde se adapa dobitoacele.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR /4t
Cita-I se'ara Cit (dureaza) seara
Ahintu s,ti afla lingOarëa Atita sa te afle (sa dureze si boala).
(de trel or!).
lar dacä se descInta seara, se zice :
Buna41 dimineata,
$i dimineata s-nu te aft',
Ca nis (sag : nisd) i patidat,
Ca nis i n'irusit
-iiiu poati s6-astlrxe'asca :
Traducere.Buna-IT dimineata, si dimineata sa nu te afle, cad
dinsul Ye botezat cad dinsul re miruit §i nu poate sa O. sufere.
Dupa aceasta scuipa In lupata, si o loveste de tier. Daca scuipa-
tul nu se lipeste de lupata, se crede ca aumflaturap sad «aprindereaD
s-a vindecat si i se mai face Inca odatd, dupa care se crede ca nea-
parat trebuie sa treacd.
(Auzit de la Tina ali Vlaca din Vlaho-Clisura, Macedonia).

24. Deochiul, «diucraréa»

Ca pretutindeni exista la ArominT credinta in deochia.

25. eine poate fi deochiat.

Se crede, di eel mai expusi a fi deochiati sint mai ales copilasil
cet frumosi cu calitati pronuntate ca sa poata atrage atentia si sti
zmulga un fel de mirare din partea acelor cari se uita la dinsii.
Apoi odrasla tinärä a vitelor, precurn sint mieil, viteil, lezil, etc.
Dupa acestia vine : lehuza, flacaii si fetele cele frumoase, voinicil
si mai toate vitele. Rar de tot se pomeneste de barbati a fi deochiati.
De bAtrinil insa earl ajung o virsta inaintata si cari totusl se bucura
de o sanatate perfecta, in cit se pot misca in libertate si pot s5-si
caute de micile necesitati, se pomeneste.

26. Gine poate deochia.

Dupa credinta poporulul tot omul poate sa deoache, prin urmare
sa alba ochi Ili, chiar cind el ar li omul cel mai bun, cu inima
cea mai curata.
Deochiul cel mai periculos Insä este acela, care provine de la oa-
menii cunoscuti In sat cu ochi ral si cu inima rea.
Decwhiul se consider% de foarte rag, cind el vine din partea unei
&mei, cáreia nu-i trãesc copiii.
Numai atunci deochiul isi produce efeciul sag, cind pe IMO o
privire fixa asupra cul-va, se mai uneste ,si a ziliul» rivna, dorirea ar-
zatoare si rauta'cioasà.
16

www.digibuc.ro
 d42 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

27. Cum se cunoctee deochiul.

Semnul dupa care se cunoaste deochiul la copii, vite, etc. e, ca
indata, ca din senin, incep a se vaita, a geme si a le veni ameteala
la cap.
aLa Crusova, semnul dupa care se cunosc copiii Ca sufera de
deochi, e ea li se rosesc ochil si ca simt un fel de fierbinteala la cap1)».

28. Cum nu pot ft deocIdari cop til.

Copiii destepti si drägalasi sint mai expusi deochiului de cit CPT
prosti. De aceea mama, cind cine-va ii lauda copilul, incruntind din
sprincene intr-adins, protesteaza si adreseaza epitete urite copilulul,
numindu-1 prostut, urit, pocit, etc.
Tot pentru a nu-i li copilului de deochid, mama nu-I tine tufa-
ssurat in scutece frumoase si daca-I tine, cauta ca sa fie pe Hugh' ele
vre-un lucru care sa faca contrast cu frumusetea lor.
De asemenea multe femel obicinuiesc dap spalarea copilasilor,
cari Inca sug tita, sa-1 inegreasca putin cu un carbune la frunte, pe
virful nasului sad pe unde se impreurieaza sprincenele, cad prin a-
ceasta «afumare» copilul capata puterea de a deturna puterea ochilor
Ili a frinzi ocrill arain, fringe ochil rai.
Pe la Pind se obicinueste ca fetele si baetii pe cit timp sint inca
mid sa-si faca la frunte cite o «stkada» stea, pentru a nu le fi de de-
ochig. Pentru aceasta se servesc de un ac cu care inteapa de mai
multe orl locul destinat pentru stea si lesind singe, pun pe de-asupra-1
carbune pisat si prin modul acesta se face o stea care ramine ne-
stearsa pentru tot-deauna.
Alta data in locul carbunelui se servesc de praf de pusca «bi-
ruti», care, dupa ce se amesteca cu apa, ca sa devie moale, se pune
acolo si prin ajutorul unui chibrit i se dã foc si steaua apare la mo-
ment pe frunte.
Tot pentru a nu fi deochieti copiii poarta asupra-le un ealfsu
usturoid atirnat de git. Puterea «al'ului) dupa credinta populara este
dintre cele mal marl. Nici odata un copil nu poate fi deochiat daca
va purta usturoid 2)».
In locul «al'ului, pop intrebuinta in contra deochiului acdarni di
bubulicp coarne de carabus; sail :
Dupa ce copilul a fost intarcat odata, sa nu-I mai Iasi sa suga
pentru a adoua oar5, cad atuneI se deoache cu foarte mare usurinVa.
Apol tot pentru acelas lucru se atirna copilului «minochir» fr.
amulette. De asemenea daca prinzi un sobol «musuron`d» 51-1 scoh
omoplatul («plitareaD) drept, pe care dupa aceasta 11 atirni de e ea-
clula, copilului, el va fi prezervat in contra deochiului.
Copilasul, care Inca nu imphnise anul, dupd ce marna-sa il infase
pegenuch1 in lie-care dimineata si in fiecare seara, cind il eaduna» pentru
culcare, trebuie sa-1 faca cruce pe dinsul cu mina el si sa-I traga pu -
tin de nas, cad ast-fel devine mai putin apt de a fi deochiat. Sail:
A trela sear& dupa nasterea unei femei, moasa «baba» se duce la
lehuza si luind o pine ((cirveal'ep rupe dintr-insa o bucatica c musca-
1) Com. de d. Papahagi lam, institutor romin la Crupova, Macedonia.
2) Com. de d. lani Tuou Papahagi, institutor romin la Veria, Macedonia.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR 241

tura», pe care dupa ce o inmoaie intr-un pahar cu yin in care pusese

un carbune, o face dota bucatele §i impreuna cu «lulach'up, temile,
sare, ore, ataparico) si usturoid invirteste fie-care bucata intr-o ba-
lista' sag petec, pe care-1 coase bine cu un fir de matase.
Unul dintre aceste petece ast-fel preparate, ii poarta lehuza pe
subtioara dreapta, iar cel-lalt se leaga de fasa pruncului.
Une-orl prin firul de matase de la petecul lehuzei se mai leaga
un inel de argint, iar de la acela al copilasului un pasture de argint.
Lehuza poarta petecul patruzeci de zile ; lar petecul legat de fasa
pruncului se lasa un an de zile §i aceasta se face ca lehuza i prun-
cal sa nu fie deochiatl saü loviti de spiretele necurate, ca zinele al-
bele» etc.

29.Scuipatul
Cind un copil sag ori-cine altul ti-a atras a tentia in cit chiar
fara vole 1-al fixat, ca sa-1 admiri pentru vre-o calitate frumoasd a sa,
trebuie, sculpind incetinel la moment, sa zici cs-nu-P h'iba di ocl'u»
sa fie de deochig, cad in cazul contrarig foarte posibil sa se
deoache din cauza «ziliuluI, ce-I al facut.
«Tot-dauna sh scuIpi §i sa spui incet : sä nu-i fie de deochlil,
cind esti cuprins de mirare si de mare cziliuo pentru vre-un copilas,
voinic, fata frumoasa, vie1, miel, etc. caci aceasta este si in interesul
tag, de oare-ce daca ai sti, ca al putea sa deochezi pe cine-va §i a-I
face-o aceasta intr-adins, la descintarea ce i se va face celuI deochiat,
se poate foarte posibil sa se implineasca descintecul babel, care nu-
mai milos nu este in cele mai multe ori fata de cel cu ochii ral
si atuncl o pätesti 1)».
«Aceasta trebuie sa o facà mai cu seama acela care se cunoaste,
ca are ochi rai 2)).
«In Macedonia se pune de-asupra usei din odaia unde se afla le-
huza, un fir de ata alba si altul ros rasucit, formind numal unul, ca
martisorul in Rominia. Un asemenea fir se leaga si la lehuza impreuna
cu inelul de cununie, ca sl fie ferita de ochii rai (deochig). Atit firul
de la use cit si cel de la gitul lehuzei se pastreaza 40 de zile» 3).
«In timp de trei zile de la nasterea unui copil sa nu se spuie
adeverui de e baiat ori fata, tot pentru a nu fi deochlat».
«La Veria, Macedonia, indata ce se naste pruncul, ababa» spune
cu voce tare: «ficiors baiat, daca s-a nascut fata si vicevers daca s-a
nascut baiat. Aceasta, ca venind spiritele rele si negasind ce a spus
«baba, (moasa), sa se intoarca indarat, fara sa Nat vre-un rag nils-
cutului, lar pe de alta parte sa nu fie deochiat de mirarea celor prezenti
in momentul nastereb.
Tot pentru motivele aratate mai sus se pun deasupra usei de la
camera lehuzei niste ramuri verzi legate cu fir ro§ 4).
Balatul dezmierdat se deoache mai curind de cit cel nedezmier-
dat mai de nimeni. Copilul cel rag rar se deoache 5).
1) Corn. de d-1 Ciacma, institutor romin la Turia, Epir.
2) Corn. de d-1 Chelef, institutor romin la Floru, Epir.
5) Auzita de la d. P. Badralexi.
Credinta aceasta se pastreaza la Vlaho-Clisuia, Macedonia. Comunicata de
d-na Mia Adam (n. Tacit).
5) Auzita de la batrina Tina Ghiti Papahagi.

www.digibuc.ro
 44 MEDICINA POPIJLARA A AROMtNILOR

Copilul care suge de la tiganca nu mai leste atins de puterea

deochiului.
Lauzei i se leaga la cap un tulpan alb $i poarta un galben
pe frunte, ca sa nu se deoache lac de asupra a$ternutului un chief
de usturolil. Ca sa nu se deoache copila$ul nu se arta& la ori $i cine
pina la patru-zeci de 2ile 1).
Le Malacasi (Tesalia) se obicinuieste ca cama$a in care a fost
Invent pruncul in momentul na,$terel, sa se pastreze Infasurata intr-o
batista curata si sa se poarte cele patru-zeci de zile d InIIiü ale na$-
terei de lauza pentru a nu fi deochiata.
Vile lor, spre a nu fi deochiate, li se atirna de git pe lingä us-
tureiü $i alte diferite oase, colti de lup saü dinti de rinocer, cari
se cumpara de la preotil ce yin din sintul Munte, precum $i diferite
alte scoici.

30. Cind deochiatul nu e descintat.

Daca deochiatul nu se cauta imediat, moartea grabnica va urma
cu siguranta dupà credinta popularti, cel deochiat «creapa». De aceea
nu trebuie sa lasi nici-odata sa treacil mult timp, ci imediat sä chemi
pe cine se pricepe in de astea, cad se poate intimpla ca copilul saü
vita sa doarma i ast-tel sa se duca. .

Se lea un vas plin cu apa mad (nelnceputa) $i dupa aceasta,

femeea, care stie sa descinte, lea cu nfl cle$te un dirbune aprins «jar»
$ifacind cruce de-asupra vasului, zice la lie-care atingere vorbele ur-
matoare :
Hristolu (Hristos), cind atinge cre$tetul vasului.
Stdmdria ($i sfinta Marie), cind atinge partea opusa. eprimel
[atingeri.
dospriclallni apostulr ($i cel doi-spre-clece apostoli), cind atinge
[partea stinga a vasului).
S-u piiatd (sa invinga), cind atinge partea dreapta a vasului.
Arunca dupa' aceasta carbunele in vasul en apa si mai repeta
acela$ lucru cu ali doi carbunt; daca carbunit se cufunda in apa',
se zice, ca intr-adevar este deochiat; iar clack nu se cufunda el sufera
de alta boala.
Daca Irish' mama baiatului stáruieste sa se mai repete Inca o data
aceasta incercare, nu trebuie sa se faca incercarea de cit numai cu
dol carbuni, cad asa e bine.
Dacä se cufunda in apa carbunii si prin aceasta se dovedeste cã
suferindul este deochiat, se ma trei graunte de sare $i dupa re se face
cruce deasupra vasulut cu be-tare graunte, dupa cum am va ut, ea
se face cu carhunii, intiiul graunte se arunch in vas, al doilea in foc
$i al treilea e da bolnavulut sa-I manince, dupa ce i se face ru din-
sal cruce, adica femeea cu granntele in mina ii face o cruce safe-
rindulut ca $i rum si-ar ti facut-o ace-tta cu mina sa, $i pronunta'
cuvintele urrnato.tre:
«IY-escu pat ilat, arni) sint botezat
9 Cum., de d-1 I. Sterescu, institutor romin din Crupva, Macedonia,

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 245

«Ni-escu n'iruit (Imi) sint miruit

((Si nu pot si aravdu». Si nu pot sit rabd, sa sufer.
Dupa asta cu apa din vas femeia spala pe cel deochiat insa cu
mina intoarsa andpoda, adica cu podul minei, ast-fel ca sa-I faca o
cruce $i cu ce ramine, ii strope,te corpul1).
Se lea un vas cu ápa «muteta, apol cu ajutorul unul carbune face
o cruce de-asupra vasului si zice de trel orl cuvintele urmatoare:
Tu numa a tatalui In numele tatälui
A h'illul Si al fiulul
Si a simtului duh Si al sintului spirit
Amin; A.m i n ;
Nu astingu cirbithili Nu sting carbunele,
Ca-astingu di ocliu al... Ci sting de deochiu (cutäruia).
Apol strope$te pe deochlat cu apa cu mina anapada 2)
Se lea un carbune aprins si se arunca intr-un pahar cu apa $i
in acelasi timp batrina care descinta aminte$te «aduti aminti» numa
copilului deochlat si pine pe baiat apol sa numare de la unu pina la
zece: daca carbunele in acest timp va cadea la fund, balatul este deo-
ch iat, Ian daca nu se cufunda, baiatul sufera de alt-ceva.
Fiind deochiat balatul, aceea care descinta zice :
aNuli mutrëagi narëav Nu se uItä la nasu-i,
«Mali mutr&qti fic'orlu». Ci se ulta la baiat 2)
Se lea o farfurie cu apa neinceputa emutd», apoI prin ajutorul
unul cle$te se lea un carbine din foc, cu care se face semnul crucel
pi pe urrnd se lasa eraticul in alp& spre a se stinge. Acela$1 lucru se
mai repeta $i cu alti dol carbunI $i din aph ediscintatd» se da copi-
lului sa bea i sh se spele, ca1 trece deochiul.
(Auzita la Malacas1, Tesalia).

31. Descintece vie dincltare

(Cutare) te-n' lo fic'orlu di odu,
Tricü pri 1-amari,
Nu- sl ar'ca' ocPiIi prè-amari,
Ma-li ar'ca' pri fleck',
Si creapa;
Ne feciorlu ameii si creapa
Ne ocful a lui (sail : al'ei)
Pr6-amari si-z duca 2)
Alta
Traducere.(Cutare) ce-mi deochie bAiatul
Trecu pe la mare,
Nu-§I arunca ochil pe mare,
1) Cules de la batrina Tina al Vlaca din Vlahco-Clisura, Mac.
2) Cules de la batrina Via Bibi din Vlaho-Clisura, Mac. Ea ma asigura ca inva-
tase descintecul acesta de la o macedoneanca, care a fost in Rominia intr-o vrerne.
3) Com. de d-1 Carafuli, care 1-a cules de la tal Costa Caraiani, din Xirolivad,
Macedonia,

www.digibuc.ro
246 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

Dar IT aruncg pe bgiat,

Ca sg, crepe;
NicT bgiatul mei sg. crepe,
Niel ochiul luT (sail dac g. e femeie : al ei 1)
Pe mare sg se ducg (deochiul).

32. Alta
Omlu atelöa
Te trial pri ated 16and,
Nu-si aruca' ocPul pri chiaträ,
Ma si-I aructi pri fic'orlu ameil,
Si creapa;
Ne ficlorlu a meg si creapa,
Ne ocPul a lui,
Ma ch'atra tea si creapä 2)
Traducere.Omul acela,
Care trecu pe acea coling,
Nu-0 aruncg ochiul pe pTatrg.,
Dar Il aruncg, pe bgiatul meg,
Ca sg crepe;
Niel bgiatul mat sg crepe,
Niel ochiul luT,
Ci piatra aceia stt crepe.

33. Alta
Di cari i diucPát,
De-ateltia vindiat 8)
Traducere.De cine e deochiat,
De acela (s g. fie) vindecat.

34. Alta
Eara na.' vac& Parg, (tirbóanli)
Feati muscár Paru,
TricA un amir5.' (avinatór)
L-vii,
L-diucH,
s-turn5.' misa In alimsi,
Nipdi nis z-disucl'é;
Ti alingu s-lo pri...
S-ti treacä diudarea 4)
Traducere.Era o vacg, pestritg (supt int. cerboaic),
Fece (ngscu) un vitel pestrit,
Trecu un Imparat (supt tnt. vtngtor).
9 Acestea din urrna se zic de treI orl, cind se sting carbunil.
) Cind se banufetite cel care a deochiat, a este unul sail alta.
5) Auzite de la batrina tal Costa Caraiani din Xirolivad, Maced.
4) Auzite de la batrina Tana Hagigogu din Xirolivad, Macedonia.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 247

L-a vazut,
L-a deochlat,
S-a tntors marn5.-sa. de 1-a lins
$i TarA§T s-a vindecat de deochiu ;
Te ling §i eu pe (numele deochIatuluT)
SA-IT treaca de deochiii ')
35. Alta
Tirboan'i pl$t6a -n munti
Cu tirbon'iu dupä nisä,
Trial un avinätór pri ado,
Di ocru IP lu lo,
Lö-alimsi mi-sa
$i z-disucré;
Lo di ocru i X
Lö-alimse misa z-disucré.
Traducere.CerboaTca pä§tTa tn munte
Cu puiul säti dupa dtnsa,
Trecu un vtnätor p-acolo,
De deochiii i 1-a luat (1-a deochTat).
L-a lins mama-sa
Si s-a vindecat de deochiii ;
Lua de deochiti (s-a deochIat) §i (nurnele deo-
[chTatuluT).
L-a lins mama-sa
Si s-a vindecat de deochiti.
AmindouA acestea se fac dupd stingerea cãrhuneluT.
36. Alta
Nch'si vaca s-pascä,
Z-déadi v'itälu dupä nisä,
Vitalu lo di ocru,
Si crupica'.
S-turnA vaca 16-alimsi
Si-P trial..
Si io alingu x...
Si-P trëacä.
Traducere.Porni vaca s6 pasca,
S-a dat (merse) vitelul dupa dtnsa,
Vite1u1 a fost deochIat,
Si §chTopata.
S-a Intors vaca de 1-a lins
5i-1 trecu.
Si ell ling (numele deochTatului)
Sa-I treacä.
Dupa aceasta linge pe deochiat cu limba de tret ori ; apoi cu p0-
4) Auzit de la batrina Via al Bibi din Vlaho-Cliaura, Macedonia.

www.digibuc.ro
 248 MEDICINA POPULARA A AROWNILOR

licarul inmulat in scuipat, il atinge frintea de noua ori $i scuipind

incet de o parte $i de alta, zice :
Ptiti! s-cr6apa ocri Aral
(Ptiill sa crepe ochii ral 19.
37. Alta
Tri pesti 0-aveati, Pentru pesti2) ce avegi
Cuch'ali-n' bigati, Boabe 5) mi-ati pus,
Io te Mil Hristó Ea care shit Hristos
Pri spargini bigat, Pe scutece bagat (sa $ed),
Pri zvonlu di niveasta Pe cz-vontd» miresel
1Tr'clu sta culcat, Mica! (copilasul) sta culcat,
Di mini diuclTat De mine deochiat,
Di mini vindicat. De mine vindecat.
Puterea de a vindeca, o poseda acest descintec chiar de la I1ris-
stos. Povestea spu.ne, ca el, find in gazda la o familie saraca, a fost
poftit sa $aza pe niste scutece, $i i s-a dat la masa sa minince min-
care cu boabe, in loc de mincare de pe$ti, care era mai bunii. Aceasta
fiind-ca nu a fost cunoscut, ca este Hristos.
Hristos suparat de aceasta, a aruncat o privire rautacioasa asu-
pra copila$ului, a$ezat pe zavon, care indata a fost deochiat $i a in-
ceput sa plingil. Cind parintii aii vazut ca copilului nu-1 este bine,
ail inceput sa se vaite si sa plinga. Daca a vazut asa IIristos, i s-a
facut mild $i apropiindu-se de copila$, 1-a luat in brate, I-a scuipat
de trei oil u$or in piept $i 1-a vindecat indata prin cuvintele ur-
matoare :
Di mini diucllt, De mine deochiat,
Di mini vindicat. De mine vindecat.
38. Alta.
In v4r4i1i 1ivécli In verzile livezi
13.6.5tm, ni$te yap, Pa$tiail nige vaci,
Un boil bar Un boa pestrit,
Un Par muscat.. Un pestrit vitel,
Tricura $i-1 clinched, Ail trecut (ochl ral)
Si di c'orlu andreptu-1 $cPupicara 4), Si 1-ail deochiat,
S-turna misa 16-alimse Si de piciorul drept schiopata
S-pali z-disucl'é. S-a intors mama-sa 1-a lins
51 iard$1 vindeca-tu-sa de deocifil.
Culese de la Maria al pima pimulie din Samarina, Epir.

La descintecile de mai sus, femeia care descinta, se margine$te

numal la pronuntarea cuvintelor $i la seuiparea in pieptul suferindu-
lui de trei ori. Se crede ca puterea primulul descintec este foarte
1) Ad. mincare de peptl.
2) Ad. mincare de boabe.
s) 4Zivens, sail ezvons se numeste valul suptire cu care se acopera mireasa cind
se marita.
4) Aci in loc de : J-di crorlu andreptu-1 §clrupicarit (si de piclorul drept chlo-
pata) daca suferindul sufera de alt-ceva, se spune partea aceea.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 249

mare, fiind-ca este de caracter religios $i nu e nici un piicat a-1 spune

$i nici preotii, dacd ii vel intreba, spune femeia de la care s-a cu-
les,nu opresc descintarea cu ast-fel de descintece.

39. Pentru luare de hind

Pruncul de la na$tere trebule phzit continuil, sd nu fie ldsat sin-
gur nici o-datd, de teama sä nu-1 vaid luna, cam II deoache.
De asemenea leagänul nict o-data nu trebuie sa fie pus in fata
u$et sail ferestrel, ca nu curn-va stl-1 vada luna, ci tot dauna sa
fie tinut mai in interiorul camerei pe unde nu se face curent de aer.
Dach e «luat de lurid» indata se imbolnave$te, striga, nu doarme bine
plinge, nu-1 vine sh sugä, $i are e$ire afarà.
Ca sa-1 vindeci, sa a$tepti sä fie luna noua $i chid se sirnte putin
mai bine, se da «babel» un (Kt proaspdt, un vas de aramd si Lin asemn»
de al copilulul, cum e de ex. o camase, un ciorap, etc. i se spune in
acela$ timp $i numele si ea descintd ').
Expune noaptea la lunri vasul plin cu apd in care se sparge oul
$i se acoperd cu ,semnulD copilulul. A doua zi se Yea doctoria ast-fel
preparatk si se face copilului o bale in apa din vas $i anume copilul
e pus gol in vas sau albie gcupan'e,, iar pe cap i se pune un ciur
cu fundul in sus si peste fund i se varsa aapa cu 00.
Apoi copilul se cere sd fie imbracat cu camap fermecatA.
Tot acelas lucru se mai repeta cele doue zile can urmeazd $i copilul
se va vindeca.
sail :
Sil incerci cu funingine amesteeata cu lapte pe care o dal' intr-o
lingurita copilului, ca sa o bea.-
(Com. de d-nu unda T. din Cru§ova, Macedonia).

40. Descintee (ie tetere (tat are))

Ch9nsi Aghiu Ghiani $-ai Tanasi Porni S-tul Ioan $i S-tul Atanasie :
cu tapodrili, cu topoarele,
cu cusodrili, cu cosoarele,
s-talTe g'unèápini si ch1n, sd tale ienuper $i pin,
sturlu a Hristolui si adard, coloana lul Hristos sh fac'd,
$i poarta ali Stimirie. $i poarta s-tel Marit.
$i s-Uallard, $i s-ail ta. iat
si qpinticard $i s-aii spintecat,
si zghiled $i tipaa
$i plinded, si plingeail
cd muntil si 'nvirinaril In cit muntil s-ail intristat
dpili si 'nh1urard, Apele s-ail infiorat
s-pAdurli s-cutrimurard. $1 Odurele s-au cutremurat.
av4i lutita Stimirie a auzit stiAlucita s-ta Marie
$-u dedi alaga v'ie $i s-a grabit venind lute
1).
f
Descintecile n-ati rutut fi culcse de d-nu §unda, care rni-a comunicataceasta.

www.digibuc.ro
 250 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

s., i lisi
11 c : si le a zis :
nu plincliti fic`órl musdti, nu pfingep feciori frumo$1,
ma alaga-acasd z-vi u dati ci acasa iute mergeti,
per! din cap-va s-taldti, peel de pe capul vostru sd taleVi
tri untulemnu s-Pi mulTati, in unt-de-lemn sä-1 muiati
si
.,
dorlu va s-neacd si dorul se va ineca
$i va s-treacd. si va trece (se va vindeca)
Dupd acestea, batrina care descintä tale niste perl de pe capul
celui tdiet si inmuindu-1 in unt-de-lemn, 11 pune pe taIeturd $i se
crede ca va trece.
Puterea vindectitoare acest descintec, dupa credinta populard, o
poseda chiar de la sfinta Marie, care cea d-intiiii dap cum se spune
si
., in descintec, a ardtat modul acesta de a vindeca taieturile cul-va.
(Auzit din gura bátrinel Marie pima al Pimulia din Samarina, Epir).

11. Deseintec de «graunfe» bube.

Mina feati numta Mina a f6cut nuntä
De-acrimte lumea luta' $i a invitat pe lumea toatd
Si Ch'aua nu ii-acrimä, Si pe Cheaua n-a invitat-o.
Di u nairf, In cit o necdji,
Di u cdrti. 0 intristã,
Di ard'il iii Ord, De i-a pdrut rdu.
Di trapsi di agudf.... In cit a tras de a lovit (pe : numele
[celui cu bube)
La cap nisd-1 simnd' ; La cap dinsa I-a semnat;
GninñltIi si-P ch'ard, Bubele sd plard
Cum ch'ari luna-n seard. Cum piere luna seara.
Sa lea o farfurie verde de pdmint «rnisurtip, trei urzici si trel
for! Se pune apa in farfurie si muind de trei oil urzicele'$i florile
in apa aceia, se a udaa (stropesc) bubele si peste cit-va vor dispdrea.
Bubele se stropesc dupd ce se ziee descintecul de mai sus si la fie-
care stropire se repeta cuvintele din urmd:
aGirnbtili si-P ch1arä
oCum chtari luna in sëard.»
(Auzit de la batrina Tana Hagigoga din Xirolivad, Macedonia).

42. De <Plascare».
Baba care descinta Iea o ata (cleadin) i punindu-I la durere
zice de trei ori :
Cind s-creascd. cleadinlu, Cind sa creased aLa
Aturntea fi plascarea. Atuncl (sd creasca) $i apidscar ea.»
Apol ata se leagd de policarul picioruluI $i se face o cruce la
durere.
Dupd aceasta se iati trel pietricele de sub strea$ina easel (di-

www.digibuc.ro
 MEDIC1NA POPULARA A AROMtNILOR 251

chicuti), dintre call una se pune in buzunarul bolnavului, lar cele

lalte se arunca in chrcuti , sub strea,ina easel, zicind :
Cindu s-creascd chitritedlili, eind sa ereasca pietricelele,
Ationtealui f-pldscarea. Atuncea (sa creasca) i «plasearea.»
Dupa aceasta se crede, ca are sa se vindice bolnavul.
(Cu les de la batrina Tana Sisa din Xirolivad, Macedonia).

Obs.PldscareU este o mica umflaturd ce apace la git, i mai cu

searna la copii.

13. De friguri.
Frigurile se numesc la Aromini chEavrd». Cel apucat de friguri
se zice, ca Wuvri, ad., se imbolnavi de friguri.
De friguri scapa cine-va luind sulfat de chinina.
sag :
Cleatra de la Al-Marina (S-ta Marina,) 1) are puterea de a te
scapa de friguri.
Pentru aceasta se procedeaza ast-fel :
Se scufunda peatra chratra marina, in apa calda *i daca les ba-
sici (biOti) la suprafata, le semn ca cel care sufera de friguri ieste deo.
chiat. Ca sa-ti treach, sa bei din apa cu ba*ici i sä te la0 a li spalat
cu mina anapoda la tath
Femeea, care te spala, zice, ori de cite-ori pune mina la fata
leuvritulut, celal apucat de friguri :
S-creapd ocl'i arca !
(Sa crepe ochii ral !)
Comunicat de d-1 Dimoane, profesor).

Alta
Sa la*I sa te calce o ursa de la picioare la cap de trei ori *i fri -
ffurile
0 te vor lasa.
Avela, Epir.

sag :
Sa lei frunza de «Werhnir) persic pe care sa o fierbi bine i din
zeama rezultata sa bel cite un paharel inainte de masa.
(Comunicat de d-1 Dimoane din Ohrida, Macedonia).

sail :
Pul picioarele in apa calda in care se pune un purnn de sare *i

1) Linga Ohrida, Albania.

www.digibuc.ro
 252 MEDICINA POPULARA A AROMIN1LOR

te invele$ti bine, ca sä asuzl ; duph aceea te primene$ti $i a doua-zi

vei fi bine. Une-ori te poti trage cu crozmarina) cumparatti de la bA-
cAnie.

11. Pentru friguri invechite.

DacA suteri de friguri invechite (h'avrti veacl'e), sh tel o suth
dramuri de otet tare, douA-zeci $i cinct dramuri de cafea neprhjita, sA
arunci cafeaua in otet :oi sa o pill sa fiarbh pind ce se va reduce la ju-
mAtate, adica 50 dramuri.
Dupa aceasta se lasa noaptea la stele $i dimineata, dacA bet din
acest medicament, frigurile te lash $i no- te mai apuca altA data.
(Comunicata de preotul Nicola Tegu din Vlaho-Clisura, Macedonia).

15. CUM se taie sulfated.

Cind lei sulfat pentru friguri mai mult de cit trebuie $i incep
sa-ti cvizeascd, vijie ui echile tare, dovada ch. are sa-ti fie rAti; sh
cauti atunci a Chia sulfatul «s-lu tar,. Taierea sulfatului se face ast-
fel : lei agurida si duph ce-i strecori zeama cit sa umpli tin paharel,
o amesteci cu zahhr $i bel.
Duph aceasta bolnavul este sigur, ch n-are sh priteascA nimic.
(Comunicata de d-na Mia Adam din Vlahn.Clisura, Macedonia).

16. Ape de friguri.

In unele localitati existä si ape de friguri, unde se duc pacienti
de se spald, ca sA se vindece. Ast-fel la Vlaho-Clisura se aflà aa nu-
mita gRoibulD sag fintina de la Roibul, uncle bolnavii de friguri chiu-
vrigi.» dupa ce se spalä, lash $i cite un «semi) de pe din$ii, chma$A,
ata, nAframA, etc. $i care semn se leagd de trunchiul unui ai bore $i
duph aceasta se due in graba mare de- acolo $i se crede CA nu-i va
mat apuca frigurile dupA aceasta.

17. Ca copilul set fie prezervat contra a ori-ce Mit

in viata ha.
SA poarte cu sine minoch'irlu si nici un rail nu se va atinge de
dinsul. aMinochirlup se poartà de obiceiri, ca cine-va sa fie preservat
contra ochilor rai, contra spiritelor rele de noapte, ca line, vampiri
etc. $i in contra unor boale contagioase de car suferà copiii de obiceiti.
Obs. «Minoch'irlui este ceea ce francesul numeste amulette, si
este de cele mai multe ori un os de rinocer, pe care este fäcuth ima-
ginea until stint.
Aceste obiecte se aduc mai cu seamA de la muntele Atos.
Se crede ca puterea lor prezervatoare $i vindecatoare este foarte
mare. Aceastä credinta superstitioash este reqpindita mai la toate po-
poarele,

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A. Artomtrumift 253

48. Ca sci nu-s eaumbreadd» copiii.

Se obienuieste a imbraca pe copiii mid cu «gornd» rose, fiind-ca
are puterea de a-i prezerva contra spiritelor rele de noaptea, contra
eaumbrilorD.
Obs.«Gornd» este un fel de imbracaminte copilareasca, cusuta
de mamele lor si pe care o poarta copiii cam pina la etatea de 15 anY,
cind imbraca cdulama».
Noll Aumbrele se crede cri sint niOe flinte mitologice de ordinea aThelor,
despre earl am vorbit.

49. Pentru a se i,ubi frafil, intre dinsii.

Pentru ca fratit sa se Yubeasca intre dinsiL sh se Yea cite un par de
la fie-care frate, si tot] peril sa se lege si sa se faca nod. Nodul asa
facut se a unula dintre frati sh-1 inghita in piine.
Tot asa se face pentru lie-care si se stabileste de atund o strinsa
legatura de iubire intre dinsii.
(Timiu Bochla, Samarina, Epir).

50. Dacei vrei, ca copilul set creasca forte ca ursu.

Dach doresti ca copilul tail sä devie tare ca ursul, pe cind este
Inca copil de Mei, sa-I ungi cu sa' a de ursa.
(Stama, Matacap, Tesalia).

51. Pentru a 'Ind repta picioarele unui copil, care

se naste cu picioarele strinthe.
Sa lei thi &irk:0, sai pisezi bine $i dupd ce-Y amested cu uleiii
si tamiie pisata, pui aceasta arnestecatura la picioare si o legi pe de-
asupra cu o pinza. Apol legi de o parte si de alta a fie-carui picior,
cite doue scinduri mid, spre a da forma dreapta a picioarelor si in
curs de douè-zeci de zile le ungi cu uleid de oud.
Acest uleiii de oua se extrage ast-fel :
Arzi ouà cu gaoacele lor in tigae $i lichidul cam gros ce rezulta
se intrebuinteaza ca dortorie.
Apot invirtesti picioarele cu lina nespalata pe deasupra carela
a§ezi de o parte si de alta scindurile.
Poti fi sigur, ca prin modul acesta picioarele se inmoaie, se in-
tind si se indrepteaza.
(Tal Nicola Damapoti din Avela, Macedonia).

52. Cind copilasul e adus la o rudit a sa.

Cind un copilas este adus pentru intiia oara de mama-sa sail de
vre-un altul la o ruda, se obidnule*te a se face pap (mo).
Se face pap in modul urmator : 0 femee sail fa ta din casa a-

www.digibuc.ro
 254 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

ceasta, luind sumet de lina alba, il irrveleste cu dinsa pe la git, bar-

bie, cap, ast-fel ca baiatul sa para ea are barba si parul alb, ca un bhtrin.
In sin i se pune o bucata de pine.
Prin acestea se doreste baeatului sa trahsca pina in adinct ba-
trinete, si sa fie in tot cursul vietel sale féricit i avut.
(Auzita de la d-na Mia Adam, Vlaho-Clisura, Macedonia).

53. Grind copiii beati vin noil.

Cind coi cei midi beau pentru intim data vin nod (vrin. mit,
mustu), inainte de a bea, zic cuvintele urmatoare de trel oil, ca sa
nu se imbolnaveasca de triguri, dupa. bautura.
Tin Wail, mustu Waft, Vin beau, must beau
IPavra mea a lui l'-u daft Frigurile mele lui le daii
(Vlaho-Clisura, Macedonia).

51. Cind cade copilot.

Cind un copil cade jos, se crede ca acesta e semn de cretere si
i se spune sa nu plinga.

55. De auschTidi.
Cind un copil scoate la mina d lus chicli » trinji, ca sa le Nat sa dis-
para, cind vede vre-un barbht ca-st varsa udul, sa-i strige de tret or' :
Luschiclili améli LuschiVile mele
n-zmainili atali. In izmenele tale.
Sa caute insa sa nu fie prins, cam barbatul minios il bate tare.
Aceasta find-ca se crede cà au sa-i apara barbatulut luschiclile in testidule.

56. Coin poCi face pe cine-va sei cunoascei

«in-platare».
Sa lei o platare, sa-1 fact o gaura si sa treci Kin gaura aceasta
sfircul de tita al mamei copilasultn, care voesti sa poata cunoaste in
platare. Apot sa put pe copilasul nascut de curind si care pina acuma
n-a supt de toc, sa suga prin platare si el va putea patrettide prin
toate secretele pe care le ascunde platarea.
Observare. Se crede, ca, dupa aplatare», omoplat, cine se pricepe,
poate sa spuie ce are sa se intimple in viitor stapinulm care a taiat
si a fript vita. Dupa «platare» se poate prezice de exemplu dara in
.,
casa aceea se va na.ste sail va muri cine-va, dach in curind se va
primi vre o veste buna, parale, sau daca vre unul din casa se va Ca-
satori, etc. etc., cam tot ce i se poate intimpla omulut in viga, se
poate prezice dintr-insa. Cind platarea e alba de tot, se explica in bine
Cu platarea sa «Spuna sa spule, trebute sa fie de vita fripta, nu liarta.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 25

57. Ca set depeirtmi frica gi, intristarea.

E bine, duph credinta poporului, sh Iasi pe ursari A* joace ursul
in curte, chci ursul scoate intristarea din cash $i departeaza frica co-
piilor, facindu-i curagio0.
(Auz. de la d-na Despa Papahagi).

58. Ca sil treacei frica, sparietura cui-va.

Cind cine-va se sperie, dacä vrea sa-i treaca feica, sa bea apa rece.
sail :
Sa i se desfach pieptul si sa fie scuipat de trel ori incetinel :
ptill, ptid, ptill, $i el 10 va reveni in starea de mai nainte.
sail :
Sh se «afumep cu Or de lup $i cu par de urs, adica sh se aprinda
peril de lup amesticati cu peril de urs $i sa se despuie ca fumul Ion
sa treaca pin fata celui spariet.
(Auzite de la d-nu Mih. Dimoane din Ohrida, Macedonia).

59. Pentru eine are un (flute geturit.

eine este cu vre-un dinte gaurit, sa-1 pule o buchtica de chTatra
a calii lui i durerea-I va trece.
(Comunicat de d-1 unda din Crupova, Maced.).

60. Ca .34 fri din(ii curari tot-damoa.

Sa-i spell In tot-dauna dupa mincare cu aph sau cu yin.
Sail : sa-1 spell cu praf din pin sail cu centi,e de pin ori de brad.
(Comunicat de lani Papahagi).

sau :
Sh-1 spell cu tarite.
(Comunicat de d-1 M. Dimoane).

61. Pentru eine are durere de diufi.

Sa lea tamlie si dupa ce o va pisa bine, sh o pule la dintii earl
11 dor $i durerea va trece.
sau :
Sa pule pe putin bumbac cite-va graunte de sare $1 sh se aplice
la locul durerel, di durerea trece.

www.digibuc.ro
256 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

sail :
Sail sa se tie mult timp in gura rachiil tare sail sa se pule tabac.
sail :
Sh iei urziri, sh le pisezi si amestecindu-le cu sare, sa le pui pe
dintele care te doare si vel face sa inceteze durerea.
(Comunicat de d-1 unda Tagcu student in Medicins, din Crugova, Macedonia).

sail :
sa iel bucätele de Oda $i sh le fierbi cu otet. In sucul care re-
zulta inmoi o bucata de vatä si o pul la durere, ca-ti trece.
sail :
Pul bumbac muiat in «ghizapi» acid sufuric.

62. Pentru fugirea buricului

Dacrt se intimplA cui-va s'a-i fuga buricul atunci se chiama o
baba, care cunoaste de aceste boli ; ea treaca mai intiiil pe suterind
la pintere, dupa aceea se scoald in picioare, ii pune degetul pe mar-
geaua buricului si venind in jurul lui, clack' amurteste degetul babel,
se zice ch bolnavul intr-adevar suferä de buric si cu tratamentul ce
i s-a facut, se va vindeca.

63. Cind te »iu$cei buricul

Cind te musch buricul (cind te doare inima), sa lei radacind si
frinza de palTUr si dupä ce le fierbi cu yin, sa bei din zeama aceea,
ca murarea de buric va inceta.

61. Dupei ce ca(le buricul (le la copil

Chzind buricul copilului, se pune serum de postav de Rua.

6.7. Cind se bosorogeste clne-va

Cind se bosorogeste cine-va (cind se vearsci m-punVi, cind se varsa
in pungi), ca sa se vindece, sa manince etqtavcir 1), amesterat cu miere
in lie-care dimineath si in fie-care seara, pina rind se va face bine.
Nota. Cugavcir este un fel de floare laptoasa, de coloale rop-alba.

') D-1 unda T. din Crugova, Macedonia.

www.digibuc.ro
 MED1CINA POPULARA A AROMtNILOR 257

67. Chid cine-va sufer4 de gálbinare

Cind sufera cine-va de galbinare, sa lea o limba de gisca, sa o
ar7a bine, sa o reduca in cenu$e $i amestecind-o cu apa, sa bea in
fie-care dimineata dintr-insa cite o ceascd.
Apoi sa mai lea cliti-va castraveti scilbatici, sa-I usuce bine, sa-
fach tabac $i sa traga in nas dintr-insul, ca se va vindeca de galbinare
in curind.
(Corn. de Papa Nicola Tegu, Vlaho-Cli sura, Macedonia).
sail
Se bea zeama de drimerio 1).
sail
Se tale friul limbel $i se laset sincli, adica se lasa ca singele sa
curga, dupa care operatie, galbinarea se va vindeca.
(Comunicata de d. unda din Crupva, Macedonia).

68. Pentru cine nu-$1,poate viirsa udul

Cind cine-va null poate varsa udul, se zice, ca are platr5 ochlatrap.
S pre a se vindeca, sa lea apindani», sa o piseze $i amestecind-o cu
apa, sa o bea $i efectul produs se crede, ca este minunat.
(Corn. de d. Tupu Badralexi, institutor romin la Calive-Badralexi, Macedonia).

Prinderea udulul se crede ca provine, cind cine-va bea apa, fiind

asudat, $i numal cel nascuti dintr-o femee, care in momentul na$terel
Hind inadu$ita, a baut apa, prind peatra.
(Corn. de d. M. Dimoane din Ohrida, Macedonia).

69. Pentru cd derea qelelor

Cind cine-va sufera de durere la $ele, se zice, ca-I cetclurei falile
(I-afi cazut $elele) $i pentru a se vindeca, trebule ca cine-va sa-I traga
tare vinele $i de mai multe ori.
(Comunicat de d. unda T., din Crupva, Macedonia).

70. Cind te dor oasele.

Cind te dor oasele, lea ballet de lup, pe care o poti gäsi dimineata
prin copace, de oare-ce este alba, $i sa o bel dupa ce o fierbi cu apa,
ca-II va trece durerea de oase.
(Auzit de la d. Nicola Darnapoll din Avela, Epir).

9 Un fel de floare.
I7

www.digibuc.ro
 25g MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

71. Grind cine-va nu poate «set-0 dea sufletul»,

set' möarci.
Se crede, ca une-ori omul ajungind pe puntul de moarte, .nu-$1
poate da sufletul»; cel din imprejur vaAndu-1 cum se lupth cu moartea
si tiind, ca in tot-dauna moartea ese invingatoare, cauth prin toate
modurile sa-i inlesnlasca esirea sufletulul. Intre altele se crede, ea su-
ferindu-1 Ii poate da sufletul si prin mijlocul urmator :
Indata ce-1 vezi ca se zbate bolnavul si vezi, ca numal e schpare,
ca sa moara odata mai curind, sa descuiezi o scindara saü sa desfacl
razboiul.
(Com. de d-1 Petre Badralexi, din Calive.Badralexi, Macedonia).

72. Pentru durere de stomah.

Cind cine-va sufera de durere de stomah (il doare pinteca), du-
rere provenita din cauza rdcelei, ca sa treaca, sa-I se arunce oala pe
pintece spre a i-se scoate toga raceala (tot vintul).
Obs. Oala se arunch de o femeie care se pricepe in ast- fel de
boll, si se face cam in modul urmator :
Se lea oala si se pune cu gura pe pintecele pacientului, dupà a-
ceasta femeea aceea o intoarce de trel ori in jur, usor insa, ca sa se
liplasca frumos i sa nu se verse apa caldicica ce confine.
Dupa cit-va,un sfert saü jumatate de ora, duph imprejurari,
cacI depinde de cit poate suferi pacientul,se scoate oala si suferindul
scapa, de durere.
(Corn. de d-1 Tuliu Carafoli din Xirolivadi, Macedonia).

73. Ca set te peize$ti contra a ort-ce boaki.

Ca nici o boala sa nu se atingh de tine, sa iei un pintece indata
ce e scos din aiiimal, sa-1 scuturi ca sa-I caza baligele ce confine si
fara a-1 spla de restul baligel depusa pe perefil sal, sh-1 frigi i sa
manincI dintr-insul.
Puterea de a te pazi contra tuturor boalelor, vine, dupà credit*
poporala, de acolo eh el este compus de lapte si de toate verdefurile
cu cam se vindeca bolile.
(Com., de d-1 unda T. care a cules aceasta credinta de la Far§eroate).

71. Iestrea sezutului

Iesirea ezutului (Prolapi al mucosel rectale) se reduce de o fe-
mee cu mina unsa (LI unt de-lemn; se apuca conturul 01'40 prolabite
cu virful degetelor minei; se apash gradat i cu ingrijire si cind in-
cepe sa intre, se impinge in sus in anus si apol se menfine vre-un
sfert de ora cu degetul saü cu mototolul de cirpa pina nu mai lese.
(D-1 unda T., student in medicina din Crupva, Macedonia).

www.digibuc.ro
 MEDICl/4A POPULARA A AROMINILOR 259

75. Pentru capse

Se pune clistiru cu aph calda saü un fel de clistir fault din &Lis-
tir ordipar din potash, se reduce cu un tapus, se unge cu unt-de-lemn,
$i se pune in sezut i suferindul, mai cu seama cind e copil, se face bine.
saü:
Sh manince mure si se face bine.
(Corn. de d-1 unda Ta§cu din Cru§ova, Macedonia).

76. Pentru scoaterea afard"

Sh lel coarne si duph ce le fierbi, zeama lor sh o amested cu pU-
in zahar çd sh o bei, chef e bunh pentru a te scoate afoarei
sag :
SA lei prune si duph ce le fierbi cu zahar, bel din zeama aceia
si te va scoate afarh
saü:
Sa lei söarbi (sorbusancu parius; crusi) cad produc un bun efect.

77. Pentru nescoaterea afaret

Ca sh nu te mai scoatei afoarei, sä lei samintä de pindane, sh
fierbi bine $i zeama, care va rezulta, sa o bei, eh te scapi curind.
saü:
Sh lel chretru-bobuli (fructul Yenuperului Vunsecipini) $i dupti ce
le fierbi bine, sh bei zeama lor, cad folosesc mult, cind te scoate afarà.
Zearna lor e bund inch pentru räcealä.

78. Pentru surdisire

Surdisirea este iesirea afoarei, mult insä. Pentrn a se vindeca
cine-va de iesirea afarà : surdisire, se recomandä sa bea rachiii de
drojdii, fiat bine cu cenuse si filtrat apoi cu aph.
(D-I unda din Cru§ova, Macedonia).

sail:
SA Yea cafea turceasch amarä (fair& zahar), in care sh se pule un
graunte de meizie (nux gallica) arsä i pisath, se face infuzie si dupa
aceea surdisitul sà bea vre-o 30 gr. si Ii trece.
(D-I unda din Cru§ova, Macedonia).

saü:
Sä milnince orez necurhtit si nesphlat, fiert Mai sare.

www.digibuc.ro
 6o MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

79. Pentru apostemd

Frinza pindanei, mulOdhaltei (nalbA) shibatice, a 1Apà luI si seli-
nului fttrA saminth, piseazA-le si pune-le pe stomach, eh te vindeci.

80. Pentm (1k.'enterie

Cine suferA de dizenterie, O. lea singe de tap amestecat in min-
care *i se face sanAtos.
Auzit de la Stama Chibricu din Malaca,f, Tesalia).

sag :
SA lea o spllnri de capra si dupa ce o frige bine de tot, sA o ma-
nince si de sigur ea-I trece dizenteria.
sail:
SA Yea singe de tap amestecat in mincare si-y trece.
Sa nu mAnincy sarAtury.

81. Cum se vindecii trinjii, cu scurgerea de singe

Cind cine-va are trinji (suheept) cu scurgere mare de singe, sh-i
se dea cite o ceased de zeama de mdzie (nuca galica, gogo0 de restic)
dupa ce se Iierbe bine.
(unda TaNu din Crupva, Macedonia).

82. Cind este Ora scurgere de singe

Cine sufera de trinji (suhdli), sa se paziascA de minctiri sarate,
pyperate si de acrituri.
Ca sa se scape de Ple, sh pule in foc usturoig si sä stea cu se-
zutul pe deasupra focului, ca sa-1 batA fumul de usturoig.
(Auzita de la '1-1 Tegu N art'ia din Avela, Epir,.

83. Pentru bátaie.

Cind cine-va este bhtut tare, in cit tot corpul ii. inegreste (il'
murne'cqte),sa jupuiesti o oae sag un noatin si sa pul pielea asa caldd
pe corpul vinat de batale ; sa stea apoi pacientul ast-fel cite-va zile
si se va vindeca
DacA nu i se aplica acest tratament, e pericol de moarte pentru
cel suferind De aci se vede, c5 vine si expresiunea de : va ti bag tu
chiale (aua sa te bag in piele) cind voiesty sa ameninti pe cine-va cu
o batale strasnica.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 261

84. Pentru vkicaloare.

Si't prinzi musti verzui si mal marl de cit cele comune, sa le scoti
aripele, pe call, dupa ce le fad ca praful de suptiri, le presari pe aluat
si le pul ca vizicatoare.
(Tuliu Mihail din Avela, Epir).

85. Pentra ame(ealci.

Cind cine-va sufera de amefeald (andrald) care-I prinde des, ca
sh se scape, trebule sa manince, flamind fiind, float fript de magar.
(Perivole, Epir).
sail :
Cind cui-va ii vine a mefeala simplä (lisinare, amelie), trage4
cite-va palme, stropeste-I cu apd la fata si la piept, si daca ameteala ieste
grea in cit suferindul e sa monk atunci trebuie sä se dea cu pusca
in vint, ca sa se sperie spiretele rele, can ail ven it sh Yea sufletul a-
celui ametit.
(Turia, Avela, Epir).

86. Chid are chie-va contwae la crania.

Cind are cine-va o contuzie forte la crania, ca sa dispard, sa-si
acopere capul cu oua fierte ca jurnari in unt si zahar.
(D-1 unda din Crwova, Macedonia).

87. Chid scoate blindei cine-va.

Blinda sint niste bube rosii ce Yes pe deasupra pielel si cari pro-
voaca o mincarime. Ele provin mai cu seama de intristare mare.
Ca sa-ti treaca, unge-ti corpul pe unde al blindd, cu apa saratà,
numita : salamura.

88. Pentru aruvirsal.e (herpes critic)

Cind se aruvearsd cine-va, sä intepe aruvirsdturile (bubele a-
cestei boll) si sa le urga cu unt proaspat de vaca.
(D-1 unde din Crupva, Maced.)

89. Peniru aprindere la mid.

Chid se aprind micii intre coapse, ga se spele cu sfungu (bu-
rete) si cu apa rece. Apoi sa presara praf de cafea prajita.

www.digibuc.ro
 26 2 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

90. Pentru mmaitur it de dine, cal, etc.

Cind te musca un cline, cal, etc. sa Tel par de la acel animal,
sa-1 puI deasupra mu$caturei $i sa-1 legi cu o cirpa, ca-ti va trece.
sail :
Sa Tel at? beitut, OA faci felioare $i sa-1 pul pe rana, unde e$ti
muscat $i-ti va trece.
sail :
Se face urmatoarea preparatie care se pune $i'la alte rani $i boale
de piele :
Se Tea ceara alba, se tope$te, se pune intr-insa usin0 (s1dnin5)
proasp5ta), unt proaspat o lingurita, putin sail de la rinichiul until
berbece, avaijiva (un lemn colorat) $i terebentina, care tormeaza
baza doctoriel.
Dup5 ce se amesteca toate la un loc si se incalzesc ca amesteca-
tura sa se faca si mai bine, se intinde pe o cirpa si se pune pe rana.
Observalie. Se crede ea mu$catura cinelui negru este mai pe-
riculoasa de cit a celor-lalti clini.

91. Pentru muqcare de cline.

Cind te mused un dine si-ti pune ,dintip adica isi lash' urmele
coltilor sal, mijlocul de vindecare este de a lua cite-va boabe de fa-
sole si despicindu-le in dou5, sa le aplici la ran& $i sa le legi, spre a nu
se misca din loc.
(Comunicata de d Iancu Dalametra de la Calive Badralexi, Macedonia).

sail :
Daca mu$catura este facuta in partea margina$e la buca, etc. se
tale «carnea laTeD carnea neagra $i apoi pacientul se vindeca, urmind
tratamentul ce se obicinuieste pentru vindecarea ranelor.
(Comunicat de Iani Papahagi din Avela, Epir).

sail :
sa Tel o felie de ca$ sarat Si dupä ce-1 frigi, sa-1 pui la locul
muscat $i te vel vindeca.
(Comunicat de d. M. Dimoane din Ohrida, Macedonia).

sail :
sa pui par de al ciinelui care te-a muFat, ca cine ti-a dat mu5ca-
tura acela sa o lea.
(Comunicatä de la d. N. Tacit, institutor romin la Avela, Epir).

92, 111-agccitura de ciine.

Dupa ce te musca un cline, Tel o bucatica de One cu care $tergi
rana $i apoi sa o dai bucatica ca sä o manince ciinelel care te
4 muFat.

www.digibuc.ro
 M RDICINA POPULARA A AROMINILOR 263

93. Pentratdeturd sait pentru musciituret de eine

cind curge singe.
Cind cine-va se tale in vre-o parte a corpului, sa arunce apa
rece pe taetara OA cind partea aceea va amorti si singele va inceta
de a mai curge.
sail :
Sa se stropeasca rana cu rachiii tare, pe rana apol sä se pule
piper si pe de-asupra piperulul sa se pule vata (bumbac) stropita cu
rachiil. Dupa aceasta se leaga rana cu o cirpa si la fie-care patru
ceasuri se toarna rachiil tare pe rana. Daca rana este mare, la fie-
care 12 ceasuri se schimba legatura.
sail:
Sa se spele rana cu ud in loc de rachiil si se urmeaza ca mai sus.
sail :
Spre a opri singele, cind rana este mica, se pune pe dinsa curea
rasa sail pinza de paianjen.
sat :
Se pune de-asupra ranel balsam.
sail :
Se pune in unt-de-lemn o planta numita ; «iarba de tal'areD iarba
de talere, se flerbe si din aceea se pune pe rand, unde esti taet.
(Coraunicata de d-1 T. unda, din Cru§ova, Maced.)

sail :
sa lei frunza de cpindanica, numita in Rominia platagina saii
ciarba oaiel, si dupa ce o ungl cu lapte de femele, pe care stropesti
si putin zahar, o pul pe rana si inchide indata.
Aceasta se face cind rana sa inchide si cind trebuie ca inchizind
sa nu se distinga, ca a fost rana.
(Corn. de d-1 Mihail Dirnoanie din Ohrida, Macedonia).

sail:
91. Cum se inchide o rand.
Sa 'fel peel nespalati, baliga de oaie, viermi rosl din pamint si
var ; dupa ce le arzi, le pisezi toate acestea la un loc pina sri fie re-
duse in praf. Pune apol din praful acesta pe rana si se va vindeca pe
deplin, daca o vel lega tare de tot si o vet lasa trel zile.
sail :
Iea putricrnie (Mina lemnului putred) si amestecind-o cu gli-
cantu i vin, pune-o pe rana si se va inchide.
(Batrina Sia Mona, Vlaho.Clisura, Maced.)

www.digibuc.ro
 264 MEDICINA POPULAR& A AROMINILOR

95. Cum se inchide o rand.

Amesteca glninát (gainat) de potarniche cu sapon, Mind de pia
si cu sea de pore salbatec $i dupà ce le amesteci bine de tot, pune
din amestecaturA pe rana deschisa $i se va inchide. Pima de palan-
jen Inca e buna.

96. Pentru eine suferd de angusd.

Ca sa-tI treaca angusa, sa strecori pleumina vulpei i sa bei din
acea zearna.
Angusa fr. angoisse.

97. Remediii de rand.

SA lel Una. nespalata $i gigirat.5 de ot Apol sa gasesti viermi ro$1
din pamint si var. Toate acestea puse la un loc se ard bine pina ce
se reduc in praf. Din praful acesta sa puI pe rana cul-va i sa-i legi
rana tare, ca sa dureze a$a patru zile. In a patra zi, cind o vei dez-
lega, rana va fi vindecata pe deplin.
Tot pentru rand se mai intrebuinteaza ceapa.
Se pune ceapa In spuza pina ce se frige bine $i apoi se scoate,
se lasa nitel sa se raceasca, se unge inima ei cu unt-de-lemn $i apol
se pune pe rana, $i se leaga cu un petec.
Se schimba de doua saü trel orl pe zi acest tratament, pina cind
rana se curata $i se inchide.

98. Ca set rupd o rand (uime).

De multe or1 se fac ni$te umflaturi $i se stringe acolo puroiii.
Ca sa rupa, se pune pe absces pindanicei (plataginä) dupa ce se unge
cu unt-de-lemn.
Tot pentru ruperea ranei Ye buna saminta de in, amestecata cu
albu$ul oulul.

99. Cind i curge singe din nas.

Ca sa-tY inceteze curgerea singelui din nas, sä legi tare degetul
mic al minei corespunzatoare näril din care curge singe, cu un fir de
matase.
Alte orl in loc de a lega degetul cel mic, se lega policarul.
saü:
Se pune crestetul capului sub apa curgatoare a until $ipot, ca
sa curga apa rece, dupa care se race$te $i fruntea.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 265

sail :
Sä pul pe fruntea celui cAruia ii curge singe din nas, peatra
numita :
Steinuitiri impreund cu nn fir de matase i singele va inceta de
a curge.

100. Lace pentril àn lie omultel de la milli (4i

pieloare.
Sä lei cearä alba, uleifi sail unt-de-lemn, terebentinA, s5pun, pu-
cioasä (tefi) i toate la un loc stt le amestici bine.
Vei obtine prin modul acesta o alifie pe care, daca o pui pe rana
omului de la mini sail picioare, se va vindeca.
saü:
Sh caufl a gäsi cite-va fol de zmochin (hnic) i diva ce le vei
usca, le vei reduce in praf, din care presarind pe rana se va vindeca.
(Comunicat de d. Beli Bajdcchi din Nijopul Maced.)

sau :
Te serveti de prepaiatia abuluiE nei» iarlA de tril'are, dupg ce
al fiert-o in unt-de-lemn.
(Comunicat de d-1 unda T., din Crupova, Macedonia).

sag :
Sh strope§ti rana cu pipt de copil.
saü:
Cind cine-va are o ran5, o poate inchide prin «tireAD un fel de
mimma fkuth de pinza i cearA.
Rana se curäta cu totul prin ajutorul acesteia.

101. Accifarea -n inimá.

Aceitarea -n inima (prinderea -n inimd), este boald, care provine
din cauza colicilor intestinal!.
Spre a te vindeca de aceasta, sa te invelesti, ca s asuzi bine.
Pentru asta sä pul la picioare tuvld (olan) incAlzitä, Tar pe burta o
pinzA cu tdrite incalzite bine.
saü:
Sä bei rachiii de cel tare amestecat cu piper negru, ca sA te in-
cAlze§ti in interior i ast-fel sä asuzi, ct-ti trece.
(Comunicata de d-1 unda T. din Crupva, Macedonia).

www.digibuc.ro
 266 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

Cind te sine inima la linguric'e, adich cind te doare inima la

lingurich $i te frAminta pe din nauntru. sh aduni cicistori (chchrezi
de $oaric)), sti-1 pul intr-un pahar cu aph, cash se topiasch i sa bei in
toate diminetele cite o cea$ch, çi sh flu sigur, ch durerea te va lhsa.
(Comunicata de parintele Popa-Nicola Tegu din Vlaho-Clisura, Macedonia).

102. Pentru ametealet provenitei de neghinii.

Cind mänined cine-va pilne in care se cuprinde i neghinä, Ca-
páth o ameiealti i o turburare de cap.
Ca sà te scapi de dinsa sä cauti saü sh ver$1, sail sä ie$1 afard
in aer liber. Ii face bine Inca dach fact o bale rece.

103. Cind scoate cine-va prucuv icd (pojar)

Spre a se vindeca cine suferä de prucuvnifei, trebuie sh se päziasch
de a vedea foc, caci se asplinsescu grinufile (se inhspresc bubele). Nu
trebule sh aziste unde se gatesc bucatele; sh nu mänince nicl un fruct
cad face sh creased eruptiunea; so mänince piine, lapte Si carne ghtith
mai mult cu legume; sh nu mAnince peste de loc; sa nu 'lash afarh
din odale i sh lea vre-o cinci boabe de cirmeze (coccionelli ?) in rachiii.
(Corn. de d-1 I. unda, din Crupova, Macedonia).

Obs. In tot timpul eft tine aprucuv1ita» se cere sh nu spell ru-

fele pacientului, sh nu fact foc $i sh nu boie$ti, cad se inhspre$te boala.

104. rind cine-va scoate en r de yeiinci.

Cind cine-va scoate cur de ghinh, ca sh se scape de dinsul; sa-1
unga cu gala/Wei 1).
(Corn. de d-1 Iani Papahagi, din Avella, Epir).

sad
Se freach ,curul de gainä, cu cenu$e saü cu un oti proaspät In-
mulat in cenwe.
(Com. de d-1 M. Dirnoanie din Ohrida, Macedonia).

sail:
Se arde muchia toporulul i cu fumul care se depune pe dinsul,
ungi ecurul de gäinti, $i trece.
(Com. de d-1 I. Dalarnetra din Calive-Badralexi, Macedonia).

') Un fel de burulana, care da lapte cind o rupi, asernenea laptucei.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROWNILOR 267

105. Chad sufereicine-ra de mu matism (dor i n o(l se).

SA Yea mAduvA de ctimilg, sd-51 ungA incheieturile corpulul, mai
cu seam5 pe unde simte durere $1 durerile vor inceta.
(Corn. de d-1 Tusu Badralexi din Calive-Badralexi, Macedonia).

106. Cind te doare urechea.

Cind te doare urechea, sd o ungi cu sal de vulpe $1 ti va trece
durerea.
sag :
SA strecori in ureche din grAsimea sAului de tap, amestecatA cu
silii de gisca $i-ti va trece.
(Perivole).

sag :
La$l sd se dezolve soricel in unt-de-lemn si dach arunci din
amestecatura aceasta in urechea, care te doare, durerea 41 va trece.
(Auzit de la Papa Nicola, Vlaho-Clisure .

sag :
S. fierbi orez in oleid, jumAtate oca, pe gura oalei in care se fierbe
orezul sa pul o pinza, dupa ce scold orezul inia, si punind urechea ce
te doare pe deasupra pinzei, ca sa intre intr-insa abur, durerea-ti
va trece.
Acest tratament se aplich $i cind se astupd urechile omului, de
nu poate nici chiar sA auzA bine.
(Sili Bibi din Vlaho-Clisura).

sati :
SA pul mai multi catel de us uroiti pe abur, ca sa se inmoale
bine, dupa care le strecori zeama-n ureche $1 durerea trece.
Alta
Iei unt-de-lemn pe care-I fierbi cu ceapd sag usturoiii. Apoi il
strecori in urechie $i-ti trece.

107 Pentric curei(irea urechei.

Pentru curAtirea urechel ie bunA axunghie (sag de pore), sau
unt-de-lemn, grAsirne de gaine, gisca sau bou.
Cu una din acestea se inmoale un !Ail $i se pune in ureche, uncle
stA, ma) multe zile $i and se scoate, urechea le curatita.
E bine, ca toate doctoriile cele lalte referitoare la urechi sh le in-
trebuintezi numal, cind al curatit urechia bine.

www.digibuc.ro
 268 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

108. De areurat, arcifit.

Cind dne-va rticeste, se freach cu Ufl remediu preparat din unt-
de-lemn, sapun i ceara, fierte toate la un loc pina e ingoaesi pe cari
se presare siod un fel de piper.
Dupd aceia 11 acoperd cu Iin nespAlata.
Une on, dupa ce-I tragi cu preparatul de mal sus, il ungi cu
miere amestecatd cu siod si apol Ii invele$ti cu lina nespalata.
Dupd ce s-a frecat asa, lea de bdut : 100 dr. sdpun, 200 dr. unt-
de-lemn $i tot atita miere, amestecata cu rachia i apd de le$ie, pre-
parata din cenu$e de vita $i care se fierbe pind devine clara de tot.
Din aceastd amestecalura se bea cite o cea§ca pe fie-care zi dimineata
o data, $i seara, dupd trel ore de la cind.

109. Orbul gainilor.

Urghrirea giltinvlor leste o boald, prin care se Yea vederea cul-va,
i se pune panei, pierdea la ochi.
Iei ticat negru de la un noatin negru, II puT intr-un cotet, ca sa-1
pi$te, chipiná, gainele.
Dupa aceasta II pusi pe foc, ca sh stea la abur. Se da dupa aceasta
celui ce sufera de orbul gainilor $i se vindecd.
(Corn. de d-nu George Budralexi, Selia, Veria).

110. Pentru durere de dinri

Sh lel tämlie, sä o pisezi bine $i sä o pui la dintele care te doare,
cd dupa putin iti trece.
Alta
Afumä cu dinte de cal dintele care te doare, cd-ti trece.
Alta
Zeama ce rezultd, cind arzi lemn de salcie verde, dach o pul la
dintele care te doare, $i durerea i1 trece.
Alta
Burulana «miseaud» Ye build, cind o fierbt sà stai cu gura pe
aburul prod us de dinsa, fiind-ca face ca viermii tot! sa cazd din gurd
si durerea sä inceteze.

111. Cind mularea" nu-0 are aradli, ale ini

Pentru aceasta e bun rozmarinul.

1sTotd. Ardoli sint regula femeit, dud 11 vine Wm,

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 269

11?. Pentru durere de mitrii

Cind curge singe din mitra, se poate opri, dacA femeea aceea
poartä cu sine prat de broascA.
sail :
SA bea praf de corn de cerb amestecat cu yin ros. In fie-care di-
mineata sä bea cite un pAharel si se va vindeca cu totul.

113. Pentru durere de splind

SA Tel castraveti salbateci, sA le estragi zeama, pe care stt o a-
mesteci cu tot atita cantitate de unt-de-lemn bun, si sa fierbi ames-
tecAtura aceasta.
Uda cu aceasta o pinza si pune-o apoi pe splintt.
Alta
Se lea o hirtie pe care se scria anumite cuvinte.
Apol se udA hirtia si se zice : .

Cum arde cartga, a0 s-cleard splina di la X.

Trad. Cum arde htrtia, ap sä piara §i splina de la X.

114.De ochi.
La durere de ochl le bunA doctoria preparat(i din castraveti stilbatici.

115. Cind cine-va nu vede clar.

SA se Yea zeamA de bust-floc, sä se strecoare in ochiii si va capAta
o vedere clara.

116. Pentru a curall ochiul.

Serveste-te pentru curAtdrea ochiului de amestecAturd de fiere de
potArniche amestecata cu miere si cu balsam1).

117. Pentru loviturd la ochili.

Cind ai durere la ochiil (al, góadd, ai lovire in ochiu) nerbe otet
si pune intr-insul albus de ou. Dupa aceasta pune-o la ochiii de mai
multe ori si te vei face bine 2).
1) Tegu Nara din Avela, Epir.
2) I. Chibricu din Malacapr, Tesalia.

www.digibuc.ro
 *D MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

118. Pentru a avea vedere foarte bunei

Sa lei corpul. $arpelui $i dupa ce-1 tat capul $i coada, spa15-1
bine $i faeindu-1 bucätele multe, fierbe aceste bucatele cu unt-de-
lemn, yin $i sare $i dupà asta mänincd dinti-insa.

119. Pentru eine are talpi (salpi) la ()chill.

Sa se toarne in ochiu apa conjuctivitd $i gleulsu (bleferit uleios,
de rose) ').

120. Pentri«lurere de ochiii cu albeaVi si eu per-

(lea (fipet).
Sä iei un dram de camford, zahar din Venetia trei dramuri, un
dram de mdrgdritar $i pe toate acestea sa le pisezi pina le vet face
praf.
Apoi sd se ceard praful acesta cu o sita suptire de mdtase si din
praful ast-fel cernut yeti presara in oehiul suferindulut. Repetind a-
cest tratament de cite-va oil, ochii se vor vindeca pe deplin.
sail :
sa lel cite un dram de rnärgdritar, chehlibar, giioace de oud de
barzà, scrobeald, pe cart arnestecindu-le, sd le pisezi bine $i sd pul
in fie-care seard, cind te culci cite un graunte din aceasta doctorie in
ochitl.
Repetil de mai multe ori acest tratament $i te vet vindeca.
(Comunicat de preotul popa Nicola din Vial o-Clisura, Maced.)

121. Cind oeltii shit rosii.

Cind ochii cui-va slut rosit $i ldcrimeaza, sh-i spelt cu pi$at de
om sail mai bine de copil $i ropta va disparea.
Auzita de la d-1 Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia.

122. Pentru eine nu vede bine.

Sä lei iarba chilidun'atidD numitd, $i dupd ce o fierbi bine, cu
apa ce rezultd din aceastd fierbere, sa spell ochii in fie-care zi $i de
sigur te vet vindeca.
Observare. larba aceasta se mai nume$te $i 0 alindurise» din
cauzd, cd numat rindunicele o cunose. Se poate gasi, dach prinzt pu-
tul unei rindunici $i it fad rau la ochiii. Mama sa indata ce vede
asta, alearga imediat dupa iarba sa, ca sh-1 vindece $i observind in
') Corn. de d. D. unda, doctorand.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR 2/ I

cotro merge $i unde se depune din zborul el, cauti si acolo trebuie
sid o gdse$ti.
Pliniu ne spune di ceva analog exista si in anticitate :
«Chelidoniam visui saluberrimam hirundines monstravere, vexa-
tis pullorum oculis ilia medentes Cart. VIII, cap. XLI, 2.

123. Pentm eine suferei de sprincene si, este cu

ochri inrosiCi.
Iea albu$ul oului, inchlzeste-1 putin, mai lea 112 dram de chimen
pe care sä-I pui de-asupra oului.
Acest medicament ast-fel preparat, pune-1 la ochid $i reinoe$te
tratamentul de doua ori pe zi, cd te vei vindeca de sigur.
Oul sd-1 a$ezi in tot-dauna pe scamd de pinzd de in $i apoi sri-1
put la ochid, unde-1 vei lega cu o sfoard, batistä etc.
(Auz. de la Stama din Malacapl, Tesalia).

124. Grind te scuipa Cubit

Crulul, un fel de insecta cu picioarele lungi, scuipa, dupd cre-
dinta poporului, in ochiul, nasul, gura omului $i vitelor, pe rand etc.
$i din causa acestui scuipat se nase indatd ni$te viermi, can iti can-
zeazd dureri. Poporul zice, cd crulu nu numal scuiph, ci aruncd
chiar viermil vit.
Uneori scuipa pind in gitul omului sad al vita
Se poate lecui cine-va de aceasta boald, dacd trage in glt fum
de tigard, dud e scuipat in git;
Sd dea fumul prin nas, cind e scuipat in partea aceasta $i vier-
mil vor pieri, find inveninati de fum.
Cind te scuipa in ochiu, sh lei caOun (brinzd) $i dulce (nesdrat)
sad mai bine stragratet, sa o pui pe ochig $i sa o legi cu un petec
ca sä stea ette-va ceasuri. Toti viermii vor iesi din ochid $i se vor
Introduce in stragrata sad in brinza. Cind esti scuipat pe rana trebuie
sa-i curati viermii cu lungursula (un fel de sulk') sad timbida (un
fel de cle$te mic) $i pina nu-i vel s_loate pe toti viermii, nu te pop
lini$ti, atita durere iti cauzeazd.
Ca sä nu te scuipe crulul, sä th in gurd frunza de tag si cind
voi be$ti si cind dormi, mai cu seama cind dormi supt cerul liber $i
pe la stine, unde mal cu seamd se gase.Ae crulul.

125. Cu'in se vindecei «granu(lu afel bunlu»

(panar4i41).
Cind eine-va scoate grinullu bun, ca sa sa se seape de dinsul,
sd-I ardd adinc cu coada de lingura $i dupa aceasta sa se panseze cu
frunza de nuc.
(Com. de d-1 unda Tapcu, Cru§ova, Macedonia).

Jet iarba di grinugu bun $i dupd ce o pisezi bini$or, 0 amestici

www.digibuc.ro
 27/ MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

cu stafide si o pui pe buza. Repetind aceasta de mai multe ori si

pazind de a zgiria buba, te vindeci la sigur.
(Steriu D. Caragiani din Ave la, Epir).

Obs. Grdnut bun, buba bunk se numeste prin eufemizm, de

oare-ce mai rea buba de cit aceasta, mai marl dureri ce causeazd dinsa
si mai periculoasa nici ca poate fi alta. Chiar dacal te vindeci de dinsa,
iti ramin urmele ei printr-un semn care reaminteste ca al suferit de
buba bunap. Ea nu apare de cloud oil la acaeasi persoana si locurile»
unde de obiceiii iese sint : fruntea sail pe la inchieturile corpului ori
pe la subtiori.
Nu e bine sä spul vorba rea (uritd), cind suferi de granut si mai
cu seama relativ la dinsul.

Alta
«Granutlu atel bunlu» se mai poate vindeca, daca, indata ce
apare, i se pune pingindtate spre a-1 spurca.

Alta
Se lea un brotacel «broatic» §i despicindu-se In douh, se presara
cu putin zahar si se pune deasupra bubel si ast-fel se va vindeca.
Auz. de la d-1 Dalametra Iancu, Calivele-Badralexi, Macedonia.

126. La Abscese.
La abscese se pune alOat, uns pe deasupra cu unt-de-lemn.

Alta
Se pune acrime de prune (curcuduse).

Alta
Se pune pindanica, plätaginea, dupa ce se Incalzeste nitel si se
unge cu unt-de-lemn pe deasupra.

127. Pentru cine e ofticos.

Cel care este ofticos, se poate vindeca, dach cloarme o yard printre
oile sterpe si daca in tot cursul verei bea in fie-care dimineata Pr
curat, adica din cel ce se asterne in fundul talarului (un fel de pu-
tina mare) si care se scoate prin canea (til).
Mirosul provenit din baligatul oilor Inca contribuie foarte mult
pentru sanatatea ofticosului.
(Auzita de la Ghiti Papahagi din Avela, Epir).

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 23
128. Cind racesti la genuchi
SA lel teasta unel broaste i dupO ce o arzi bine, sä o pisezi sA
o amestecl cu cenuse i sA faci un tel de alifie cu care, dach te ungi
cite-va zile pe rind, ip trece rAceala de la genuchi.
(Auzita de la d-1 Ghiti Papahagi din Ave la, Epir).

129. De gurnmiz (tarin filet).

Cind cine-va suferd de gurmaz, sä Yea lamele de taparicó i sä
inghita pacientul cit poate suferi, caci gurrnazul II trece.
(Corn. de d-nu unda Twu din Crupva, Macedonia).

130. Pentru eine scoatebube.

Cind nu te poi scapa de bube, dach vrei sa-ti treacA, sä omori
o broascA testoasä si sä-1 scotl platarea1) pe care sa o porti cusutA de
hainA.
PinA sA disparA plätarea vor dispärea si bubele.
Auzita de la batrina tal-Tacola, Avela, Epir.

131. Pentru eine scoate bube pe lhnba.

Se crede, cA dacà cine-va mAnincA pine din care ail mincat si
soarecii, scoate bube pe limbO, earl nu produc marl dureri si pentru
cari nu existä nici Un leac, ci trebuie lasate sA treaca de la sine. Du-
rata este de douA, trei zile mult.
Auzit de la mama mea, Avela, Epir.

132. Cum, dispar bubele.

Cind cine-va scoate bube, le arucd (le-aruncA, le face sA disparA)
ast-fel : sa lea o bucatA de lint negru sau de rinichid (buburec), cu
care, frecind bubele de trei orl, zice la fie-care frecare :
Cind va mic altd óard dg-aestu,
Atumtea si scot garnutd.
Trad. Chad void mtnca altd-datA de acesta,
Atunci sA scot bube.
Bucata aceea o aruncA apoi unut ciine negru, ca sà o manince.
(Comunicata de fratele meg Iani N. Papahag; din Avela, Epir).
Alta
La Moloviste spre räsaritul satului, vre o 10 in. departe, se afla
nfl izvor, numit capa di grinuth, apA de bube, unde, dacA se spala
oamenil cu bube, se crede cd se vindecA.
Omoplatul.
18
www.digibuc.ro
 24 MROICINA POPULARA A AROMINILOR

Oamenil cei shnatosi nu trebuie sa treach p-acolo de oare-ce ge

crede, ca daca vor trece ad sä lea bubele pe can le-ad lasat cel cu
bube egrinutosPiD. Apa de aci nu se bea.
(Comunicata de d. Todi Tr. Nirte din Molovipte, Macedonia).

133. Pentru «sfirnufel).

SA* lea o stdfida $i se pune pe sfirnutel pina ce sa ingalbineasca.
la virf $i sa dea prolul afara (sd arupd). Dupa ce rupe la virt, se
stringe tare, ca sa iasa mai cu inlesnire puroiul (pronrul) din sfirnutel.
sail :
IT pui muci $i trece la sigur.
Obs.Sfirnutelul este o buba, care apare mai cu seama la sprin-
ceana, frunte, ureche si inchieturi. El nu este periculos, dar daca
nu-1 null remine umflatura nil ca toate astea sa-ti cauzeze dureri.

134. Pentru ea set nu fli atins de plumb.

Daca vrel ca nici-odata sa nu te poata atinge plumbul, cind im-
pu$ca cine-va in tine, sa porti asupra-ti «lemnul a Hristolui. lemn
de al !Ili Hristos, adica de crucea pe care a fost restignit mintuitorul.

135. Chid ai ariete (negi).

Iel atitea graunte de griu cite aricre al $i ducindu-te la un mor-
mint, le ingropi unul cite unul, zicind la fie-care ingropare de graunte :
Cind va si anvriazil mortul,
Atumtea së-anvniazd q-arieili.
Trad. Cind va invia mortul,
Atunci sä invieze $i negii.
Si pleclnd, tail sa-ti mai intorci privirile catre mormint, arietile
vor disparea.
sad :
Te duel la o apa curgatoare $i frecind aricele de trel orl', zici la
fie-care frecare :
Cum fudi apa,
Ac0 s-fuga f-arieTili
Trad. Cum fuge apa,
A$a sa fug $i negii.

www.digibuc.ro
 MIIIIICINA POPULARA A AftoMtNILoft 21

$i plecind de acole fall a te mai ulta intr-acea parte, negiT vor

pieri toti in curind ').
saii :
Te duel la un mormint $i freci aricele de trei ori cu tarna (bard),
zicind la fie-care frecare :
Cind si si saald mortul
AtumIga s-gasd aricnile di:ndil.
Trad. Cind se va scula mortul,
Atunci sg. iasg. §i negiT de nog (Tara.§T)? 2)
sail :
Esind noaptea afard, te 'up la stele $i determini un numar oare-
care dintre ele, pe care incepi sa le numeri pe dos de trel ori. De ex.
luind tin numAr de $ase stele, le numeri ast-fel : .$ase, cinci, patru,
trei, douë, una.
Cind numeri, tini mina pe aricni 0 la fie-care sfir$ire de numa-
rare, o sloboze$ti in spre stele. Dupa aceasta, intri In casa, Para a mai
privi catre stele $i aricele vor pieri 5).

136. Peittru ulc or.

Cind al ulc`ór, ca sa nu mai scoti alta-datä si sa-fi treaca acuma,
sa Tel trel graunte de orz dintr-o baliga de cal $i mergind la un mor-
mint, turcesc, daca se intimpla sa se gAsiasca, este mai de preferit,
sit' zici de trei orI :
Ti sëamin, Te saman
ti fitrusescu, te sadesc,
si cre$ti sa cre$ti.
$i cind va v'in s-ti sëatir $i cind voiil veni sa te secer
atun'tëa s-mi cresti an'ia. atunci si-mi cre$ti mie
$i ingropind acolo grguntele, pled fail a41 mai intoarce privirea in-
tr-acea parte 4).
sail :
Indata ce ai ulcior, cauti sa gase$ti o baliga de cal cu orz. JO
un gräunte de orz de pe baliga aceea $i atingind cu el odata ochiul,
.odata baliga, zici, cind il pul la ochiil :
JIM t6-aftdi (aicea te aflai)
Tar cind il pui pe baliga :
AM të-alcis (aicea te las).
9 D. Tusu Badralexi din cCalive-Badralexip. Macedonia.
2) De la elevul Balamacl N. din Pleasa, Albania.
V Corn. de d. Tusu Badralexi, din Calive-Bardalexi, Macedonia.
4) Iani Papahagi din Avela, Epir.

www.digibuc.ro
 /176 MIEDICIRA POPULARA A AROMNILOR

Fact aceasta de trei ori $i 15sind grauntele pe baliga, pled Mei

a-ti intoarce privirile in acea parte $i ulciorul va pieri
sail :
Cind al ulcior, esl la luna (il scott la land) $i femeea sail bhr-
batul care te descinta, zice iucet privind spre lunh:
Te-al la odu? Ce al la ochiil 1
Grini$6r 1) Ulcior.
GriniOr are Ulcior are $i
$i poarca la ch... scroafa la p....
Aceasta intrebare se face de trel oil, dupa care pled in cash MITI
a mai privi spre luna.
Tot a$a se face cind al ulcior $i pe limbh 2).
sail :
Arunch o nuia pe drum $i mai cu seama pe la raspintil $i cine
o va lua, la acela se va duce $i ulciorul tail, disparind de la sine.

137. Pentru copii cart pling noaptea.

Dach vrel ca copil sa nu mai plingh noaptea, fa aceasth for-
mula :

IC 1 KC

NI KA

Iisuie, vrute Hriste Iisuse, mare n'iliós a suflitlul an'éa, al Wild

di paOlu ancéa, lisuse n'iliöase, andultea-th Inima, ai n'ila di mini
HristOase, di truiflu an'éti tra s-ti mirescu $i duxisescu pri tini.
dddd p.
Duph ce o scril pe o hirtie proasth, o pul in sinul copilului care
plinge, $i de atunci el va dormi foarte lini$tit 3).
sail :
Arunca noaptea fagt cu care se infav copilul pe unde tree va-
cile, ca, trecind ele pe dinsa, sa-1 lea plinsul.
(Lupa Papahagi din Avela, Epir).

I) P-alocurea se numepte pi ast-fel in loc de ulcior cum se numepte de obiceiii.

1) Auzit de la d-1 Tupu Badralexi, institutor.
a) Aceasta este comunicata de parintele papa-Nicola Tegu din Vlaho-Clisura,
Macedonia.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 277

138. Pentru eine este impotent.

Cind cine-va sufera de impotenta, se ziee Ca i a-afi faeut vràji
(amdi) $i este ligdt in cit nu poate sa se impreune cu femeea.
Ca sa-i piara impotenta aceasta, (ea sd fie dizligdt), sä scrii for-
mula urnlatoare pe o hirtie, si sa o dal sä o poarte impotentul (li-
gatlu), rind se eulch cu femeea-sa :
a Dipuni döamne Hristöase la ch'isa $i dizleaga atd1' BOO, dizleaga
si sclavlu ata'A (cutare). Pitricü amiraln $i-1 ;
E &O.

5 IL )04 5 p, II c 1' °.
Dumnild'il amin».
Traducere..Depune (coboarä-te), doamne Hristos, in Tad $i dez-
leagii pe ace legatT (impotent% dezleagd §i pe sclavul sda (cutare).
TrAmise 1np6ratul 0-1 deslega.
Dumnezeil amin.»
(Auzita tot de la parintele papa-Nicola Tegu).

139. Grind cine-va are tuse cu flegmei.

Sa lei cite-va rádaeinl de dovleac, sa le pisezi bine, ca sà estragi
zeama din ele ; si 'amesteci aceasta zeamä cu mien. $i sâ bea din a-
ceastä amesteditura cel. care sufera de tuse. Peste cite-va zile poate fi
sigur ca va scapa de tusea cu flegma $i pieptul i se va intari mai
mult.
sai.:
Sä YeT saminta de partir $i dupa ce o pisezl bine, sä o bei cu
yin, ea tusea ip trece.

110. Pentru tuse simplet.

Sa lei planta numita pelin saU pilónrü, sä o fierbi cu Yin $i apoia
sa bei dintr-insa in fie-care dimineata, daca al tuse, $i te vel insanato$i.
sail:
Se face infusie de flori de usrc (sambacus edulus) i cine are tuse,
sa bea ca-i va trece 1).
saü:
Sä lei Wide albet (romonita, mu$etel) $i dupa ce o fierbi bine, o
strecori $i amestecind-o cu zahar o bel. Dupa aceasta sa te invele$ti
bine ca sa asuzt, i4i va trece.

1 Com. de d-1 Tapcu §unda, doctorand.

www.digibuc.ro
 278 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

Alta
Hreanul preparat cu miere Inca e bun pentru tuse 1).
Alta
Tot asa de brine sint pentru tuse mulOaha=nalba, diada n'elui,
care se mai nume$te $i luminarga sail idara al Dumnigii=lumina-
rea Domnului ').

141. Pentru durere de mu$chi.

SA se pule omul, care sufera de mu$chi, pe dinti $i dupa ce Ye
pi$cat de cine-va pe la inchleturi, sä i se fug o cruce cu mina pe corp.
Dupa aceasta sa se faca doctoria urmatoare : zece dr. temile ; zece
dr. samsaciz ; 7ece dr. sapon $i zece dramurl rachiii.
Toate se amesteca bine $i se bat pink' sh se traga ca o sfoara,
cInd intinzindu-se pe bumbac, se aplica unde pacientul sufera de mu$chi.
(Com. de d-nul Tuliu Carafoli din Xirolivad, Macedonia).

sail:
Chid eiti cad muFhii» cheml o femee, care se pricepe in de astea
si
., dupa ce te freaca cu unt-de-lemn bine, te panseaza cu cepe tierte
$i te vinded.
(Corn. de d-nul unda T. din Crupova, Macedonia).

sail:
Cind se curma mu$chii, o femee cunoscatoare mascara trei palme
pit-IA*1a durere ; prima palma va prisosi, adica are sä ajungd mai de-
parte de durere ; a doua va dipsi» ad. n-are sd ajunga pin& la durere ;
a trela va ajunge tocmal [Ana la durere.
(Auzita de la ',keine Tina al Picu, Xirolivadi, Macedonia).
sail :
Cind se curma carnea cuI-va, se duce pe linga un zid unde--$1
mascara talia si inseamnä unde-i ajunge nasul.
Dupa aceasta, dindu-se la o parte, se sileste sa ajunga cu picio-
rul locul unde-I ajunsese nasul. Dna reuseste la aceasta se face bine $i
acarnea-P vine la loc» II vine carnea curmata la loc.
(Corn. de d-nul Carafoli din Xirolivad, Macedonia).

142. De sltibieunxi mari, niputeari maricc.

Omul de multe oil' sail dupa o boala indelungatä, sail chiar a$a de
la sine, capdtd o neputinta mare, devine slab, anemic de tot. Se zice
1) Corn. de d-1 Dimoane Mih., profesor,
9 Com, de d-1 Mih. Pillloal19,

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR 279

atunci, cA are oslhbiciuni marl» sail aniputëari mari» si se cunoaste,

cä se face la fatä palid, 'far buzele ii devin .murne..
Omul poate sh moarà de aceastd boalà, dacA nu se cautA. Cel
mai bun leac pentru aceasta, este sä lea in fie-care dimineata cite unul
sail cloud pahare de lapte bAtut. Dacd poate gAsi zhr curat, de cel din
care se face unt este si mai bine, pentru cA intr-o sAptaminA de zile,
mult o lunA se restabileste si se face mai shnätos chiar de cum a fost
inainte 1).

143. Pentru upárire.

Ca sà-ti treacA durerea ce-ti cauzeazA upArirea, sA dizolvi sare
comunA in aph rece, in care vei arunca apoi ocantitate mica de fAinA
de porumb. Pune amestechturA ast-fel formath pe deasupra WWI unde
te-al upArit si pot21 fi sigur, ca in scurt timp te vindeci. DacA cu pri-
mul tratament nu40 a trecut, reinoieste remediul de cite-va off si fil*
sigur, cA ajungi la bun rezultat. 2)
SA Tel albusuri de ouä si dupa ce le bati bine, le amesteci cu
untdelemn §i le pui unde te al" uparit, cä-li trece peste cit-va 5).

144. Pentru «pleiscare» (gilca-?)

Pliscarga este o mica umflAturA la git si provine mai cu seamA
din cauza rAcelei. Pliscarga se iveste la copii mai cu seamA.
Ca sA vindecl pliscarga, unge o cirpA cu acrime si pune unde
ti-a esit pliscarOa.
sag :
SA pisezi tämiie pe un petec si sA o pui la plisceiri, cä se vindecA.

145. Ca sei nu scori bube pe liinbet.

Dna vrel sä nu scotl bube pe limbä srt te pAzesti de a minca
pilne din care vor fi mincat si soarecii.

146. Cind cine-va a gustat otravd.

Cind cine-va a gustat otrava, ca sh se vindece trebuie sä dea a-
fail otrava, pinä a nu o fi mistuit. Pentru aceasta trebule sä se pin-
gineaset, adica sä i se dea sA guste pinginitate 4) §i matele toate i se
vor suci, ca sA verse otrava.
1) Auzit de la d-1 Ghiti Papahagi, Avela, Epir.
8) Despa Papahagi, Avela, Epir.
8) Idem.
4). Pinginitate este escremente.

www.digibuc.ro
 280 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

sari :
Sä i se dea imediat sa guste oü Inmuiat in zahar mult çi lard*I
va varsa otrava gustatd.

117. Pentru durere de cap.

De vrei sa-ti treacd durerea de cap, maI cu seamd cind te tine
in continua, sa porti cu tine oase de capul unui urs.

118. Pentru turburarea capului.

Dach vrel sd-ti treacd, mai cu searnd cind turburarea capului este
periodica, sa mdninci per1 de urs *i anume pert de la coada saa
capul ursului.

149. Cum se cunoaste- durerea caputui.

Se Yea o atd *i dupa ce se scuipd timplele *i fruntea celui care
are durere de cap, i se Impresoard capul cu ata aceea *i se inseamnd
lungimea atel cit a trebuit sd incingd capul. Apoi se mai irnpresoard
capul cu aceeasi atd i dacd prisose*te cam fret degete ap, se zice, cd
capul este descbis.
Ca sä treacd, trebule sh-1 stringi tare cu o batistà si sh-1 1ai a*a
cit-va timp.

150. Chid te doare capul.

Sa fierbi pilónrü, pelin, *i zeama ce obtil sä o amested cu zahär
si sà 'fel in fie-care dirnineatd, ca-ti trece intr-o saptamirgi.
Asta o fac acel cari suferd in continua de durere de cap.
Alta
Varzä acra, Wiwi, Ye buna pentru durere de cap.
Cind durerea pe cap provine din betie i te scoli in ziva urmd-
toare cu capul greoia, sa 130 doua pahare de zeamä de varzd, i te
vel simti foarte bine, dup. cite-va ceasurt

151. Pentru cine e peltec.

Cind cine-va e peltec, spre a i se dezlega limba, sal-Y tai firul de
supt limba *i va vorbi bine de tot.
pentru aceasta sa cauti Ind un om expert in boale cle acestea,

www.digibuc.ro
 MED1C1NA POPULARA A AROM1NILOR 281

sail :
Cind peltecia provine din cauza di formitatei Umbel, sh mergi
la un om care $tie sh ,creapa, sh crepe limbi $i indath ce i se va face
aceasta, sh fli sigur, cã va vorbi foarte bine.

152. Pentru durere din gitlej.

Cind cine-va suferh de gitlej, sau ch scoate ceva bube acolo sail
cd are vre-o inflamatie simplh, sa fad gargarh cu aph sail une-orl $i
cu yin $i durerea va disphrea. 1)

153. Cind Ci-arde capul.

Cind ti-arde capul in cit itl produce durere mare, ca sh-t1 tread,
udh-1 cu aph rece sail chldicea, cu puscd (otet) sail, dad n-aI otet,
pune-1 acrime. Toate medicamentele lie maY sus contribute in a face sä
dispará focul de la cap.

154. Cind te doare gitul.

Cinnd pe cine-va il doare gitul, ca sh-I tread, i se pune aluht
de fainä de grill $i se leagh cu o cirph.
Pe aluat se strope$te $i putin unt-delemn.
sail
SA sufli amusidiri»2) in git, adich sh fad ca emu$idirea, pisath sh
ajungh pin& la durerea gitului $i te veY vindeca, repetind aceasta de
dou& sail trel oil pe zi.
(Auzite de la d. Ghiti Papahagi, Avela, Epir).

155. Pentru bubd in gitlej.

Cind cine-va are bubh la gitlej sh Yea a ch'atra ch'isiliein riatra
Yadulul, care e lung& asemenea unul condeia $i se infige pina la bubh,
ca sh-1 arda, duph care se $i vindech 5).

156. _De umfietturti.

Cind o persoand are vre-o umfläturä la corp, ca sh-1 tread, sh-1
aplice o cataplazmä de mu$chiil cu lapte de caprä 5).
1) Auzit de la d 1 Beli Bajdechi din Nipopule, Macedonia.
1) Sulfat de amoniac.
1) Auzita de la d-1 Dimoane M. din Ohrida, (Maced.)
4? Auzit de la batrina Tina Viaca din Vlaho-Clisura.

www.digibuc.ro
 282 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

157. De ametWeadet», veirsat.

In contra vArsatuluI se intrebuinteazd vaccinarea asimnareao,
care in cele mai multe orl se face sag de vre-un doctor popular, care
aleargã din sat in sat, sag de insu$l oamenii poporului $i anume se
servesc de cprón'il» puroig luat de pe asemnAturaD vaccinarea cui-va
sag chlar de la cel vArsat, amdlticlóso, si facind o intepAturä cu acul la
min5, il amestedi cu singele $i apol il invalesc cu o hirtie sag petec
curat $i-1 leaga cu o cirpA, dupa care prinde, cacata».
Cind cine-va e bolnav de mältêadAD intr-o casA, trebule sA sem-
nezi pe totl cel-lalti imediat, apol sb." nu spell rute, sA nu fad le$ie,
sA nu värue$ti casa, sä nu bagi cAlciare, ad. sal nu fad foc pe care sA
pul cAldare cu apà spre a o incAlzi, ca sA te servesti pentru ceva, sA
nu fad foc de cit trebule pentru incalzit casa, sä nu pronuntl inju-
rAturi mai ales referitoare la vArsat, cad boala se indspre$te $i mai
mult $i poate sA cauzeze chiar moartea suferindulni 1).

158. Ca sel nu retmiie pete dupei vetrsat.

SA Tel tArite, sä le fierbi $i sA strope$ti obrazul vArsat, in cit sä
se inmoale bine si apol sa lei un ac de argint subtire $i sA intepi
tdate bubele pe rind, pinA sä se strecoare de tot $i ast-fel nu rämin pete.
Aceasta sa se facA insA, cind bolnavul este aproape de complectti
restabilire.
(Auzita de la d-na Emilia A. Margarit).
sag :
SA nu Iasi pe pacient sä se zgirie $i pentru asta cel earl ingri-
jese de pacient il leagA chiar milmle.

159 Ca set nu te mufte qarpele.

Cine face un colac in Jolea patimilor (gToi-mari), pe care-1 duce dupd
aceea ra sA fie sintit la bisercA $i mAnincd dintr-insul jumAtate prima
zi de Pa$tl, iar restul la S-tul George, se crede, cd nu va II mu$cat de
$arpe.
Acel om, oil de cite oil vede vre-un $arpe, n-are de cit SA spule :
Culew din Gtoi-mari
(Colac din Joi-mare).
si $arpele imediat, dupà rostirea acestor cuvinte, se va incolAci in for-
ma unui colac.
(Nicolce, Niveasta, Macedonia).

sail:
SA cautl a gäsi garba di nipi'rticd, pe care mincind-o, ori de cite
.) Auzita de la mama meal Despa Papahagi, Avela Epir.

www.digibuc.ro
 MED1CINA POPULARA A AROMINILOR 283

orl vei intilni vre-un sarpe, nu numai cä nu te va mura, ci se va läsa

a fi Prins $i a-1 face oil ce-ti place.
sail :
Sä-1 spui de trel oil :
Nipirticei, nipirtici$
Fd-te culictif
Trad. Sarpe, §erpulet
Fh-te colAcel.
$i $arpele imediat se va incolaci .$1 te va Casa In pace.
(Avela, Epir).
saü:
Cum 11 vezi, spune-1:
leer, leer = fer, fer
$i el va incepe sh vie in jurul saü, turbind, ca nu-ri poate face rail $i
se incolace$te, ch se lash a fi omorit chiar.
(M. Dimoanie).
saü :

Dach vreT sh-1 prinzi Ara a te musca, sh-1 arunci chciula cum II
vezi si el se va aduna In forma de colac intr-insa.
Atunci II prinzl In chciulã i lhsind o gaurà pe unde sa-$1 scoath
capul, II prezintl dulunzedu (dulama) de care, cind el mu$ca , tragi
cu putere $i ii scoti totI dintil prin modul acesta i nu maI poate
mura de tel.
sail :
sa porti o nu% de alun descintatä, $i cind $arpele se repede la
tine, aphrh-te cu acea varga $i orpele se va incolaci.
(Sia Bada, Vlaho-Clisura, Macedonia).

160.0bservetri.
larba di niprrticei se maI nume$te si pinga girpelui sail pinga
nipirticeirei si se crede, ch este mica, cu rädäcina cit caphtul unui
deget de copil si in forma curcdrilrei (arpagiculuI). Foile sale se indoaie
spre pätnint $i SP incoracesc ca un $arpe. Ea este de culoare galbuie
$i spirlungoasec (lungareath).
D-1 Dimoanie imi comunica, ch ea este ro$e, aa cred rominil din
Ohrida i Lunca.
Se crede, ch mincarea favorith a $arpelul este larba aceasta.

161.Iarba (arpelui).
Poporul crede, ch dach doi serri se cearth intre din$ii $i se in-
timplh ca unul sa moarh, celui-lalt i se face mild $i imediat alearga
duph o larbh pe care nurnai $erpil 0 cunosc, $i prin ajutorul aceleia,
11 1nviazh,

www.digibuc.ro
284 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

DacA se intimpla ca in momentul acela sä fie un om acolo si sà

urmareasca, uncle se duce sarpele cel viu dupa moartea celui-lalt,
el va putea vedea locul undo creste la! ba aceea, felul s5ti, si va putea
si dinsul culege dintr-insa, ea sa invieze prin ajutorul ei pe eel morp.
larba aceasta se mai nurneste $i : frincld di niprrtica sal simplu
fringt.
Ceva analog ga.sim asemenea si in Ist. Natural& a hit Pliniu,
cartea VIII cap. XLI (XXVII) :
Est et ad serpentium ictus praecipua, qua se lacerti, quoties cum
his conseruere pugnam, vulnerati retovent.

162. Pentru 2ntwetturei de garpe la oameni.

Cind te mu$c'à un sarpe, indatil sa' stringi tare partea, unde te
a mu$cat, cu Un lant (alis) de argint i cu un brireag sa tai partea
acea, ca sa se scurga tot singele inveninat. Apoi cauta sa omori $ar-
pele, care te a muscat i taindu-i capul, pune-1 pe rana i te vet vindeca.
sal :
Sä pui un eine, ca s suga rana i4l va trece foarte curind.
(Corn. de d-nu Dalonedra din cCaliveBadralexis, Macedonia).

163. Ca set flu te muqte $arpel.

Pentru ca sä pot). prinde $erpi farä a-ti face rail de loc, sa ma-
ninci larba nurnita : ëarbd di nipfrticd. Se crede, ca eine mäninca din
aeeastä iarbä, face o nelegiuire mare prin faptul cä mancind, se aso-
ciaza oare-cum cu cel mai mare inimic al omului, prin inselaeiunea
earula omul a perdut paradisul pentru tot-dauna.

164. Pentru $erpi din pinteee.

Poporul crede, cä dormind cine-va in aer liber, se intimplä une-
orl ca $erpil sä-i intre in pintece.
Pentru a-i scoate, se cere sa tie atirnat omul cu capul in jos de
un copac i sa se puie un cazan cu lapte cald sub dinsul, ea aburul
sh-] intre prin gura. Mirosindu-i laptecald $arpelui, cArtua II place foarte
mult, aluneca prin git $i cade in cazan, unde se fierbe.
La Avela, Epir, un fost da'scalas Dioni$e Papachimi asigura, eh'
el insu$1 a vézut a$a ceva. De-alt-mintrelea el asigura, ca a väzut $i
$erpi cu $apte $i non& capete.
(Avela, Epir).

165. Dacci vrei sei dispard areefi qi

In ajunul lui Wail Mail, o femee sä alerge prin vasa 5i sä zic4
urmätoarele vorbe ;

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 285

FuZift Oarili
Fucliti nipirtiti,
Ca ilini cöarda di la D-cidil di va vei tal'e.
Traducere.---Fugitl $oarecT,
Fugill $erpI (naptrcl),
Caci vine sabia de la D-zeti $i vä va täta.
Dupa aceasta rostire toti $oarecii $i $erpii vor disparea.

166. Ca sà piaret
Sa leT un cle$te cu care lovind pe o lopata mere', alergi a$a
lrin toate colturile easel $i tori erpii din casa vor pieri.
Une-ori in locul cle$telni, te serve$ti cu sistra. 1)
Aceasta sa se faca in ziva Sintului Jeremie.

167. Pentru turbare.

Cind cine-va a fost murat de un cine turbat, ca sti sä vindece,
sa-I tat friul limbel (leirlu di sun limbd) i sa-1 daI sa mantlice cite
o bucatica (miraturet) din patru-zeci de colaci, pe can se scria cu yin-
tele urmatoare :

_ 8p
ocez =coup = satur
8

o
p

le
e It 0
sp _s
_ ipgno = erepo
(mix = opere
---
It t V IT luvLT = chinit
p oT a, c paraq = rotas
colacele de pine nu sint mai marl de cit cele descrise aci.
(Comunicat de d-1 Iani Ciunetti din (alive-Baralexi, Macedonia).

saü:
Cind aceasta n-a avut efect, dupa ce-i tai Caul limbei, sA-I dal
patru-zecl de bucatele de pine, muscate de patru-zeci de femel, ma-
ritate $i ai caror bärbati sint in viata.
Daca crezi, ca in tot satul nu se vor gäsi patru-zeci de frmeicu
barbati in viatii, sa pui o singura feinee sa-ti faca patru-zeci de bu-
catele. Baibalul acelei femeI insh sa fie in viata $i ferneea sa fie mi-
tricci, adica sa fi nascut de curind.
saü :

Sa Tel o bucata de pine cu care sä $tergi rana, un.le te a mii$cat

Onele turbat, apoi sa o dai sa o manin .e cinele acela $i sa-I omori,
ca-ti trece.
l) Un mic instrument care servqte la cspestre.

www.digibuc.ro
 /g6 MED1CINA POPULANA A AROMINIL011.

Daca flU fad aceasta iti Yes catel. mici (citiltiO) supt limba, dupa
care fapt turbezi i incepi sa latri ca un cine turbat.
Singura scapare in contra acesteia este sa ti se arza cateii de sub
limba cu peatra infernului ach'atra ch'isal'el».
(Corn. de d-1 M. Dimoanea din Ohrida, Macedonia).

saü:
Daca persoana, care a lost muscata de un cline turbat, prinde
viermi supt limba (se crede acest lucru de popor), ca sa se vindece,
sa Yei un gastru, capac de tipsie, pe care sa 1 arzi bine $i sa-1 pul pe
de-asupra capului celui suterind. Caldura ce raspinde$te gastrulu con-
tribuie la omorirea (arderea) viermilor de supt lirnba, i suferindu-1
se vindeca pe deplin.
sail :
Sa .lag singe supt limbdp, cind e$ti muscat de ciine tui bat $i
sa cauti sa omori cilnele turbat, care sa se afume dupa aceasta.
A. se afurna inseamna a face foc, cu care sa se arda ciinele tur-
bat chiar in locul, unde a fost omorit i dupa aceasta se eimnrtga0e,
se cade$te, de trei oil.
Dupit ce ciinele se afuma, sa sare cel mu$cat de trel ori pe de-
asupra clinelul 1 se va vindeca.
Acela$ lucru trebule sa-1 faca $i eel carl aiX fost latraci de cii-
nele turbat, cad la din contra, vor turba $i
saü:
Se Ia un colac pe care se scrie cuvintul GNI= (slrntu) saü 'AiLoc
6 Osà i dupa aceasta se pune la altar cit-va timp, spre a se sfinti.
Apoi se (la celui mu$cat sail numal latrat de ciinele turbat $i se va
vindeca indata.
sail:
Sä bei singe de lepure $i te vindeci atit de latratul cit$i de mu$-
catura cinelui turbat.
Obs. I. Formula de mai sus, care incepe cu cuvintele csatur,
etc. se gaseste $i in : Literatura populara romina de d-1 Gaster, pag. 424,
ca rava$ pentru frigurl insa.
2. Se crede, ca cine este calatratp latrat de un eine turbat este
ca $i cum ar fi muscat de dinsul, ba ceva mai rnult, se crede ea Ce-
lui calatrat> Ii ramine ceva din turbare pe cit traeste $i in actiunile
sale, va obicinui sa se poarte oare-cum ca un turbat. Ast-fel expre-
siunile de rastire in contra unel persoane, care se poarta fail de mila ,
anume : ealatrate l», «fati ca alatrátv, latratule, fad ca latrat, sint
sinonime cu ((turbat.,
3. Turbarea se crede, Ca provine din urmatoarele cauze, dup. cre-
dinta poporului:
a) Cind e mare «uscac'unen, seceta, in cit cinii asudati $i osteniti
nu pot gasi apa, unde salt astimpere setea, li se nasc ni$te viermi supt
limba, cari li turbeaza.
b) Se crede, ca turbeaza cinii i cind ii prinde luna .11-acata luna);

www.digibuc.ro
 MIthiCINA POPULARA A AROMNILOR 2g7

nu tril insd dacd poporul prin (acitarea di lurid) pune turbarea

in legaturd cu faptul, cind ineepe sd apara luna, care apari tie se numeste
4acitare, sail ca intelege acelasi lueru ca si la om.
c) Cinii mai turbeaza si din mincarea paserei numita tpicurdr,
sail ceu165,1», «dueurdri, ciocarlia si anurne cind acesta se radicd,
cintind foarte sus in aer, de unde cazind moare.
d) Se mai crede apol, cd turbeaza, and II loveste in cap o mused
mare.
4. Sä nu 01 nici o data cateil, pe care ii fatd o cdtea pentru in-
tiia data, de oare-ce vor turba la sigur.

168. Pentru Umbria

Cind al limbrici si vrei sä te scapi de dinsil, sh mAninci secara
fiartd si-i vei da afar& in mai putin de cloud zile.
sail :
Se atirna de gitul limbricósului (celui care are limbrici) un ac
si limbricii top vor iesi prin gura individului prin varsare (veidmire).
sail :
Sa aduni cite-va raddeini de ferigh (fearica.), sh le usuci bine $i
apoi sd le pisezi pind sä le reduci in praf.
Din praful acesta vei lua 5 dramuri la o sutd dramuri apd si
dupd ce le vel amesteca bine, vel bea vre-o cloud, trel ori si te vel
scapa de limbrici
Tot-deauna insä, inainte de a lua aceastä bäuturd, sa mdninci
putin usturoia (arti).
sail :
Se vindeca cu douä pastile de santonind (culaje de limbrtri=co-
lad de limbrici) sau dach se bea zeamd rezultata din fierberea lerbel
de Umbria.

169. Pentru eine se arde pu(in.

Ori-cine atinge, din nebdgare de- searnä, ceva arzator cu mina,
sd-si prinda imediat urechea corespunzdtoare minel la care s-a ars, si
durerea il va trece.

170. Pentru co'sto'ci.

Cind al vre-o arsurd in vr-o parte ,a corpului, sd-I pul unt proas-
pat bun si nesdrat, cd se vindeca.
(Corn. de d-1 T. §unda din Cru§ova, Macedonia).

www.digibuc.ro
 2$38 MEbICINA POMILARA A AROMNII-011.

171. Pentru eine se loveste la pieior.

Cind cine-va se loveste la picior tare, asa in cit sal doara osul,
de se crede chiar ca poate fi rupt osul, sa-i puie apa sarata (armiret)
sail pine amestecata cu vin caldicel.
(Mama mea, Avela, Epir).

1.72. Pentru museelturd de gustily verde.

Se crede ca muscatura egusturului verde) este foarte periculoasa,
fiind-ca ar fi veninoasä.
Dacri esti muscat de un ast-fel de gustur, indata sa cauti a grisi
lapte de magarita, pe care sa-1 bei imediat, ca sa indulcesti rana, cam
numai asa te poll vindeca.

173. De priguiri
Sub epliguirip se intelege rana cauzata de glont.
Cind cine-va este pliguit, sa caute indata sa-si astupe sag cu mi-
nile saü cu bumbac etc. rana, ca sa nu cui ga mu It singe. Apoi in-
data sa chieme pe unul, care se pricepe sa-i scoata glontul dacti a
ramas in came i imediat sa spele rana cu apri rece. Se poate intimpla
une ori ca din cauza ranei pacientul sal fie infierbintat. Ca fierbintRala
aceasta sa nu ajunga la cap si sa agraveze ast-fel rana si mai mult,
sa pui ghiata pe corpul pacientului.
Rana se lucreaza cu alifie cumparata de la spiterie.

174. Pentru plivrit9.

Plivritul saü plivrieirea provine din cauza frigului si este boala,
care atinge mai cu seama plaminii.
Cind cine-va plivricati (e atins de plivrit) trebuie sa se jupu-
iasca un iepure si pielea lui sa se puie pacientuluipe cind este calda
incala corp si piept.
sail :
SA i se puie lina nespalata pe corp si la piept si dupa aceasta
sa se incheie bine si sa se paziasca de frig.
:

Imediat ce a capatat privrit cine-va, sa puie lipitori unde simte

durere, ca sa-I suga tot singele rail. Diva asta se lucreaza ru vizi-
catoare.
(Comunicat de d-1 Tuliu Mihail din Avela, Epir).

1) La Ohrida se numepte indultitl, M. Dimoanie.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtN1L011 289

175. Cind se rupe osul omului unde-va.

Sa spell locul acela cu salamura si apoi sa fierbi la un loc unt-
de-lemn, frunza de rachita $i otet si ininind amestecatura pe locul
unde e rupt osul, o legi $i te vindeci.
(Auzita de la tal Damasoti. Ave la, Epir).

176. Pentru clue se rape din mijloe.

-Sil ICI un oil, rachiil, a luat, sapon si var, in cantitate egala, sa
le pisezi 0 sh le framinti bine, pina sa se amestece de tot si apoi sa put a-
ceasta amestecatura la rnijloc $i daca durerea nu inceteaza de odata, sa
mai reinoie$ti prescriptia de dona, tret or $i te vet vindeca.
(Auzita de la batrina tal Taco la, Ave la, Epir).

177. Bureti zurti.

Sa nu milnincI abureti zurl'in un fel de ciuperci caci te
apuch dupa putin nebunia $i chtar se poate sa mon, daca nu te cautI
indata.
Cautarea e sä gu$ti din escrernentele oamenilor, din «pinglnitatex,
. care indata provoaca vársarea $i te vindeci.
Acela care se imbolnaveste insa nu o poate face aceasta, de oare-
ce starea psichologica in care se gaseste Pste dintre cele mal de plins :
Ride, urla, bate, injura $1 face toate nebuniile ce-I triznesc prin cap,
pina ce, sleit de puteri, cade jos.
(Auzita de la Tasa Tacit, Avela, Epir).

178. Pentru li,»goare indelungatii.

eind cine-va sutera de boalã indelungata (lingeiare grecold), sa
tea un catel en care sh doarma in tot-dauna, sa-1 mingite, $i sa nu
se desparta de dinsul, ea se va vindeca bolnavul, insa catelul va muri.

179. Pentru eine are broa$te.

Pentru a te vindeca de broaste, si a nu le lasa sa se inmultlasca,
sa bel regulat $i cit poll de mult, zeamd de nuc, provenita din fier-
berea frunzei de nue.
Ea este foarte mult amar5, darA, dach bel cite-va zile pe rind,
te obicinuiesti si pe Lima iti devine foarte placuta pentru ca contri-
bule $i la mistuire.
(Auzita de la batrina Bia pima Bazda din Avela, Epir).
sail :
Pul broaste pisate $i amestecate cu zAhar, dupa ce insa le seep
intestinele.
(Corn. de d. Dimoane M. din Ohrida, Macedonia).
19

www.digibuc.ro
 /90 MI:0)10NA POPULARA A AROMNILOR

180. Ca set nu seori broastele.

Daca vret sa nu scoti brocqte, sa nu manincI nicl odatd de la
1-31 Martie din mincarea gatita seara, care nu s-a consumat toata
la cilia.
(Comunicat de d-1 T. unda, din Cru§ova, Macedonia).

Obs.Brocqte se nutnesc scrofulele ce le scoate cine-va la git, la

subtioard, la mini sail picioare.

181. Pentru eine are broaste in stoinae.

Se crede, ca une-ort oamenii, bind apd se intimpla ca sa inghita
$i oua de broa$te, carl dupa aceasta devin in pintecele lor ni,te broa$te
adevärate, suparind pe sarmanul de om pina ce moare.
Ca sa se scape de dinsele omul trebute sa bea ot.et de cel tare,
tiind-ca otetul are _proprietatea de a le omori cu desavir$ire.

182. Pentru deilacá x. la oin. .

Omul odalacosn, cu dalac, daca vrea sa, se scape de dalac, trebule

sa lasa la munte, pe la vre-o stind. $i dupà o cura de vre-o lurid', se
caleadiv se alege, aoal. se vindeca.
,Dilacap dalacul la om provine mai mult din cauza apel, rind
nu e buna si numal oamenil earl rdmin vara in cimpie sufera de dlnsa.
Omului, care suferd, i se umtla burta, se simte greoiii si cu gieutate
se mi$ca dintr-un loc intr-altul El ostene$te de o data, cind le sa mearga
pe sui$, «n-g`ug,.

183. Pentru eine este remit.

Se cumpard rachiil, zahar, piper negru $i canela. Dupd ce zaha-
rul, piperul si canela se piseaza intr-un vas bine, se amesteca cu ra-
chiii. 0 baba, inmoindu-$1 degetele in aceasta amestecatura, incepe sa
frece pe cel racit pe la git si prin tot corpul racit. Dupa ce termina
de frecare, il invele$te bine cu o plapoma groasa, ca sa asuda, cind II
$terge bine sudoarea de pe corp $i-I premene$te. Raceala prin modul
acesta it trece.
sail :
Se pune celul Ilea, Una nespalatä (nilata) la corp, piept $i git,
ca sa asude, $i premenindu-I va trece sudoarea $i cu ea va trece $i
rAceala.
sail :
Sd lea ('atrane ') trimintina, rachiil $i unt-de-lemn, cart se fierb
1) Pacura.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 291

la un loc intr-un vas $i aceastd amestecdturd se Intinde bine pe spate

$i se acoperd cu vata sad cu o cirpd $1 se tine ast-fel mai multe zile,
pina ce se scapd de rAceall suferindul.

184. Ce set' facet cine-va eind nu-i treiesc copiii.

Acei OHO carora nu le trdiesc copiii, cind vre-unul din fami-
lia lor moare, $1 mortul e ridicat sh fie dus la mormint, sd taie in-
nainte-i un cocos $i sa treacd mortul pe singele acelui cocos $i in vii-
tor nu le vor mai mud copiii.
sad :
SA schimbe na$ul $i sa pule pe un altul sd le boteze copiii $i a-
mime pe ori-eine vor intilni in drum, cum vor ie$i din cash' cu prun-
cul dus spre a fi botezat.
(Corn de elevul Mitri Beza din Avela, Epir).
sad :
Piinea coaptà in cuptor nod, cum s-a uscat cuptorul, sh se Os-
treze, cad mincind o femee cdreia nu-i trdesc copiii, ad sd-i tralascã
in viitor.
(Corn. de d. I. Dalametra din Calive-Badralexi, Macedonia).

185. Dacci vrei set' cistigi un proces cu siguranfet.

Sd porti la subtioara cdma$a cu care s-a ndscut enatul» $i care
a fost sfintita la biserica.
Sfintirea se face in modul urmätor : Se lasd. cama$a In altar pa-
truzeci de zile $i prin aceasta capata virtutea aratata mai sus.
Se cere insä, ca ori de cite on vorbe$te adversarul tdd, sa ridici
bratul $i cind vorbesti tu, sa-1 stringi $i poti fi sigur de reu$itd.

186. Pentra purificarea singelui

Sa mäninci tot-dauna usturoid $i mai eu seamd cu carne friptd,
cad contribuie foarte mult la curatirea singelui.
sad :
Cind singele este stricat din cauza unei boll oare-care, it poti
purifica, daca bei zeama provenitd din fierberea frunzel de nuc, cite
trei pähdrele in fie-care zi, anume, dimineata, la prinz $i seara.
(Auzita de la Bia pima Bazda din Avela, Epir).
sad :
Dacd obicinuie$li sh lel in fie-care dimineata zeama provenitä de
ciarba amaraz cite o cea$ca, incepind de primavara de cind apare a-
ceastã larba pina dispare.
(Auzita de la Fan! Peasa, din Vlaho-Clisura, Macedonia).

www.digibuc.ro
 /92 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

187. Cindte mused o gceipu$e».

Oi le mai cu searnd suferd cind le mused vre-o cdpufe, cad le
scoate une-ori si singe. Ca sa treaca durerea, sa pui pe locul muscat
putina cAtrane.
188 Pent ru eine uuivajuic carne scuiputà (le muste
.

(ascuchatei de In uste).
SA bea otet amestecat cu praf de puscd si toate oule de muste
pe care le-a mincat, se vor nimici si durerea va inceta.

189. Ca sã nu te imbeti.
Daca mhninci flamind pleirninti de oaie, ori cit vin vei bea in
acea zi, nu te vel imbdta.

190. Pentru a nu i seintimplu reili, (1111)4 ce

be apei.
Ca sa nu ti se intimple vre-un rau, dupd ce bel apd, trebuie
inainte de a bea din ulcior, sd versi nitica a pd ; iar cind trebuie sA
bel din fintind, trebuie sa-ti fari crucea odata, sa sufli pe suprafata
apei si apoi sA bei din fintinA.
Aceasta mai cu seamA, cind fintina este in Ware.

191. Pentrn durere de piept.

SA nu alergi mull, rind suferi de piept, si este bine sd trdiesti la
munte pnin apropierea pinilor i brazilor ; clada incd-ti face bine dacd
o mirosi.
saü:
SA mäninci miere de albine sAlbatice, °a te vel face bine.
saü:
Sã maninci muguri (bubachi) de rose si te vel face bine.

19?. Pentrn a face sei inceteze durerea provocatii

din inteprItura unel albine scat viespe.
SA lei, imediat ce te-a intepat o albind saü o viespe, un ban de
argint cu care sa (red locul inwpat, pentru ca ghimpele ce ti a Idsat
albina sag viepea sd IasA. Dupd aceasta, pune la partea unde te doare
putin noroia si durerea va inceta.
(Auzita de la mama mea, Avela, Epir),

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 293

Sa pisezi agurida $i sa o aplici la intepalurd ca-ti tiece indat5.

(Corn. de d. M. Dimoane din Ohrida, Macedonia),

193. Cind se umflei picioarele.

Sd Yel cite-va albu$uri de ouà ; ma Yea si piatrA vingt5, pe can,
dupd ce o pisezi, o amesteci cu albu$urile de oua $i incepi sd le ball
tare ru o lingura, ca sa faci o alifie.
Apol Tel scamä de in, pe care intinzi alifia si o pul pe umfigura,
legi pe ,deasupra cu o cirpa $i reinoind aceasth doctorie de cite-va ori,
suferindul se va face bine.
Pui atita piaträ vinätã in albu$urile de oud, cita trebule ca al-
bu$urile sa devie intdrite. Saii le ungi cu gaz.
(Auzita de la batrina tal Nicola Damapoti, Avela, Epir).

191. Tot pentru pieloare.

Cine suferä de durere de picioare in oase insg, se vindecä dacA
se unge cu mliduva unul cerb.
(Cornunicata de d-1 I. Dalametra din Calive-Badralexi, Macedonia).

sati :
Se poate vindeca, dacä mAnincS carne de paserea «ch9s4,» flu-
mit ast-fel din cauzä cä e neagrä ca infernul .51 ca strigAtele, pe care
le scoate sint: ch'is, ch'is. Träe$te prin pAduri i sperie pe eine o aude
pentru intlia data. E ceva mai mica de cit cioara $i are pete albe pe
sub git.

19,5. Pentru niricondet (durere la picior).

Ca sà-ti treach niriconda, sa Tel un lemn de zmochin i dupä re
11 incàlze$ti bine pinä incepe sa scoat'S abur, 11 aproprii de niriconcla
qi tinindu-I ast-fel putin, durerea inceteaza indalä.
(Corn. de d-1 Petre Badralexi din Calive-Badralexi, Maced.)

196. Pentru podalgie.

Sa iei sane curatä, sa o pisezi cit se poate de märunt i punin-
d-o sti se usuce doua zile i doua nopti, sà WI cite o bucata de vats,
si o inmoi intr-insa i sti o pui uncle suferi de durere, ca-ti trece.
(Conn. de (1.1 T. unda din Crwva, Macedonia).

www.digibuc.ro
 294 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

197. (Yincl iti intra ghimpe in picior.

Chid intra rui-va ghimpe ') in picior si nu poate sa-1 scoat5, sa
frig& o ceapa sail pras $i scotind partea cea mai moale, sã o sti o-
peasca cu unt-de-lemn si sa o pule pe ghimpe, legindu-o cu un pe-
tec. Se lasa asa o zi intreaga $1 partea aceea legata se inmoaie, a$a in
ell ghimpele lese u$or cu ajutorul unui ac $i durerea trece.
sail :
Iea capul gufturitei (soplrlel), arde-1 si pune-1 pe locul, unde ti-a
intrat ghimpele, ca lese dup5 cit-va timp.
(Auzita de la Chibricul din Malacapl, Epir).
sat :
Sa lei fol de bru$tura, pe cad, incalzindu-le, sa le ungi cu unt-
delemn $it sd le pul unde ti-a intrat ghimpele sail vre-un tep, cad te
vindeci.
(Auzita de la mama mea Avela, Epir).

198. Pentru batatura.

Chid suferi de batatura, prinde un bröatic (brotacel) de noapte si
dupà ce-1 vei pisa, sa pul tritr insul putin zahhr pisat si sa-I asezi pe
batatur5, ca sa se coack Ca- ti va trece. Safi in loc de a-1 pisa, sh-1 tal
numal in cloud pärti, sa pres5ri pe dinsul zahar $i sa-1 pul pe WA-
tura, ca sa coacã. Dupa ce a copt, sal pul ceara curata, ca sa dea
afar& tot puroiul.
sail :
II pui pras cu ceapa fripta unsa cu unt-de-lemn.

199. Pentru fistula.

Figura (fistula) provenita de un abces rail ingrijit sail de un fo-
car tuberculos, se tine deschisa prin fitiliil cu unt proaspat.
(Corn. de d-nu unda T. din Crupova, Macedonia).

200. Pentru glinduri.

(Grindurile, slut ni$te glandule ce se umfid la git $i cari pro-
voaca dureri. Ele se ivesc mai cu searna la copil.
Pentru a le vindeca, se pune pe dinsele eacrime) facut5 de prune
$i se leaga cu o cirp5, dup.. care se lasa ast -fel pinä ce durerea trece,
cind dispare $i umflatura glandulelor.
(Auzita de la mama mea, Avela, Epir).
1) Ghimpele se numeste schlin la Aromini.

www.digibuc.ro
 MRDICINA POPULARA A AROMNILOR 295

201. Pentru « voam ere) vársare.

Cind iti vine sa ver$1 cz-vonlp cel mai bun medicament este sa
iel rinza de lepure.
(Comunicata de d. Iancu Dalametra din Calive-Badralexi).

202. Cind vrei sec verqi.

Dach ai mincat ceva care iti face rail, spre a varsa n-al de cit
sa-ti pin in gitlej cele douà degete sail sa bel unt-de-lemn.
(Corn. de d. M. Dimoane din Ohrida, Macedonia).

203. Cind te doare junghild.

Sa lei un ardeig rosu, care sa atria foarte mult $i dupa ce-1 ungi
cu miere, pune-1 deasupra locului unde te tine junghiul $i te vel face
bine.
sag :
Pune-i pe deasupra lina nespälata ori musama $i te vei face bine.
Auzita de la maw mea Tina Papahagi.
sag :
Sh arunci un ac jos sj cine-1 va gasi $i-I va lua, la acela se va
duce durerea ta de la junghig $i tu te vel vindeca indatd.
Comunicata de d-1 Dalametra Iancu din Calive-Badralexi, Macedonia.

204. Pentru aprindere de deget.

Cind ti se aprinde degetul, adic5, cind simti ca te doare degetul
$i ca se inro$e$te fara a rädica bri$ici, sa-1 pill imediat in salamura
i-ti va trece.
sag :
SA-I pul" in amestecatura de salamura 'err faina de porumb.
sag :

Se lel albus de oti, sa-I amesteci cu otet sail salamurä $i faina

de porumb in catatimi egale $i punind degetul aprins intr-insa, dupa
cite-va momente se vindeca.
(Auzite de la mama mea, Avela, Epir).

205. Pentru crcipare de mini.

Daca vrel sà-ti treaca miinele, sa le ungi cu sag de'porc salbatic sag
cu unt-de-lemn de migdale sag cu unt-de-lemn de rnasline incalzit, in
fie-care seara, cind e sa te culci, pentru ca sa se inmoaie $i ast-fel
dupa cite-va zile, sa fii sigur de vindecarea lor.

www.digibuc.ro
 296 MEDIC1NA POPULARA A AROMINILOR

sail :
Le ungi cu unt-de-lemn .si le invelesti cu pras fript.

206. Cind digereaili cine-va.

Cind cine-va digereaza in cit nu-si poate veni in simtire, sa fie
pus de cine-va intr-un baligar cald de cal, care se aduna pe la ha-
null pentru a servi de caldura cailor la iarna.
sail :
Sa fie frecat cu zapada cit se poate de tare, sail daca nu se gil-
seste zapada, cu salamura or)" cu zeama de vaiza.
Dupa ce-si vine putin in simtire, sä i se dea rachin tare sail ceal,
ca sa bea si numal dupa aceea sa se aproprie de roc.

207. Pentru ca sci4 0 creased parul.

Sa cauti a prinde niste soricel, pe carl sa.-I fierbi cu unt-de-lemn.
Din fierberea aceasta capeti o zeama pe care o lasi sa se inchiaga si
cu dinsa ungi locul fara par si dupri cit-va timp va incepe sa-ti
creasca.
sail :
Sa-1 ungi cu alifie provenita din unghe de capra. Pentru a ob-
tine aceasta, lei unghia de capra, o arzi, o pisezi si o arnesteci cu vin
ca sa fad alifie.
(Auzite de la Nasta Balamacf, pastor din Avela, Epir).

sail :
Ungi peril cu sail de ursa si parul are sa-ti creasca1).
(Auzita de la Tana Toll din Avela, Epir).

208. Pentru pecnci (pestrui).

Se crede, ca.' pestruil provin din prinderea rindunelelor.
Daca vrei sa te scapi de pestrui, sa te spell en oua de rindunica.
(Auzite de la d-nul Mih. Dimoane din Ohrida, Macedonia).

209. Pentru cine-si rupe mina.

Cind cine-va isi rupe (0 sceiati) mina, sa se duca la o baba, care
se pricepe de ast-fel de boll, spre a-i o trage usor si sa-1 pule glea-
chtifiel.
1) Pliniu : Cartea VIII cap. LVI din Istoria Naturala spune ca grasimea ursef
este utila in contra caderef parulul.

www.digibuc.ro
 MEDIC1NA POPULARA A AROMIN1LOR 297

Ghrach'illa se face ast-fel :

Se iea alöett cit un oil, o ceasca de rachiii de cel tare vr-o doua
oua, putin var, si toate amestecindu-le bine intr-un vas, le ball' tare
pina sa nu se cunoasch materiile din can se compune amestecatura.
Din aceastt gleachfuei pui pe o pinza cit trebuie sa acopere par-
tea unde te doare $i daca nu ti-a trecut, repeti din doua in douti
zile, une-ori $i mai des, $i poti fi sigur de bunul rezuliat al acestui
medicament.
(Auzit de la Teta Conti din Ave la, Epir).

210. Copilut set nu prinzil paduchi.

Dack vrei ca copilul sa nu prinza paduchi, cum vei gasi primul
paduchla la dinsul, sa-I omorl (frincii.---fringl) pe aur. Atuncl de si-
gur ck paduchii ail sa fie rani ca $i aurul.
De aci vine $i expresia :
V-frimsi biduclrul pi flurie dada-sa (II omori paduchiul pe galben
[mama-sa),
Pentru a arata inbirea $i interesul ce poarta o mama de fiul safi.
(D-I Dimoanie M. Ohrida, Macedonia).

sail :
Se lea apsiruvotanv buruiana pe$telui, se topeste cu mercuriil
«ghlrghirb $i dupa aceasta se ininoaie o ata, care, daca se poarta de
cine-va lipita de corp, nu va prinde nici o data paduchl.
Aceasta se intrebuintRaza mai cu seama la cei din inchisoare.

211. Ca set poti cunoa$te cu cine te vei ceisettori.

In ajunul S-tului Teodor se obicinueste sa se faca un trisciril
de catre acei call se numesc ,Teodor.. Trisanu constä din griil fiert
ce se aduce spre sfintire, rind se da preotului $i pomelnicul, ca a
pomenIasra pe toti cei morti din acea familie.
Griul, dupà ce se imparte$te putin pe la publicul din biserick
restul se arunca pe pardoseala bisericel $i se adunk de catre tineri,
fete sau Met" fiactil.
Griul acesta serveste pentru scopul urmator :
Cine voie$te sa $tie, cine va ti viitoarea-I consoarta sail viitorul
sail sot, sa fure cite putina Mina din trei case unde afi serbare de
numele «Tendon) si din aceasta faina sa faca un colac. Fie-care din-
tre are] earl ad adunat grin din ajunul s-tului Teodor O. pule cite-o
buratica din acest colac, in sin. Seara, cind se culca, restul colacu-
WI, impreuna cu grin! cules in acea zi, $i cu un ulcior plin cu apa,
se pun sub perina
Se crede dupa aceasta, ca in somn i-se va arata fata sail flacaul,
dupa cum persoana care doarme este flachil ail fatape care ii pre-
zerva soarta de tovaras al vietei.
Flacaul sail fata, cind se i u Ica, ginde$te de obiceiii cu gindul la cine

www.digibuc.ro
 298 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

dore$te si iube$te mai mult, ca prin modul acesta doará s-o indura $i
soarta spre a-I acorda dorinta.
Ulciorul plin cu apa, griul $i colacul, sint simbolul imbelsuga-
rel prin care fata sail fracaul cauta sa momiasca pe iubitul sag iu-
bita sa.
(Corn. de d-1 Gupu Apostolescu, Nijopole ; Staghica G., Furca, Epir).

212. Cum o femee poate set facet pe beirbatul seat

set o iubeaseet.
Cind o femee din diferite pricini a pierdut iubirea barbatului
sau, ca sa-I faca s-o mai iubeascà, sa fure faina de la trel moil earl
macina pentru intila data, $i sa lea lapte de la trel femei cari nasc
pentru intim data si cari ag, fie-care, alte doua surori.
Cu Mina aceasta $i cu laptele face nitica coaca (alOcit) pe care-I
da barbatului sa-1 manince, fara ca el sa $tie aceasta, de aceea i se
pune sail in mincare, sag in cafea etc.
Cind femeea prepara coaca, zice :
Cum vin'i farina furata Cum veni faina furata
Di la trel mori luata De la trei mon luata,
Tu filg1anea aöd In cea$ca aicea
Ac$i $-barbatlu dupa murari-sa . Tot a$a $i barbatul dupa femeea sa.
§i si
Cum laptili ndulteasti firina, Cum laptele indulce$te faina,
Ac.$1 s-ti-ndulte$ti, bàrbate. A$a sä te-ndulceW barbate.
(Auzit de la Tal Tacola, Avela, Epir).

213. Pentru ea o femee sci facet' pe un beirbat set

se indreigosteased de dinsa.
Sa poarte asupra-i o hirtie in care sint scrise de un preot cu-
vintele urmatoare, pe limba greaca $i extrase cine $tie din ce carte
religioasa :
(Sinte Dumnezeule, al Jul Avraam, care ai dat atita putere cu
vrednicie la pace $i vredniciea.
Apoi femeea sa meargh la biserica, ca sa aziste la sfinta liturgie
$i sa gindiasca la barbatul, de care voie$te sa fie iubita $i de sigur
acesta se va indragosti de .dinsa de la prima vedere.
(Corn. de popa Nicola Tegu din Vlaho-Clisura, Macedonia).

214. Cindu gura (-an urzea$ti. Cind iti

miroase gura.
Daca-tl miroase gura, lea roidet uscata, arde-o $i reduce-o in
praf. Cu acest praf sa-ti freci dintii $i mirosul neplacut al gurel se
va indeparta.
sag:
Sa lei carbune de pin sag pine arsa, pe call sä le reduci in prat
§i cu care ill keel dintii 0-11 spell gura.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 299

215. Cum po(i ceipetta iubirea unei femei.

Dach vrel sh te itibiasch o femee, sa lei un liliac, pe care sa-1
arzi si cenusa sa, amestecata cu apa, sa o dal femeii de care tii sa fil
lubit, ca sa o bea $i ea se va indragosti nebun de tine.
Tot acelasi lucru il poti obtine, cind ai atinge femeea aceea cu
osul drept al liliacului.
(Corn. de d-1 Dimoanie Mih. din Ohrida, Macedonia).

216. Ca sei cape(i iubirea unei fete

Sh cauti sa gase$ti un trifoiii cu patru foi $i pune-1 in altar,
fard sh simth cine-va ; lasa-I acolo 40 de zile. Duph ce prin modul
acesta a chpatat sintirea, lea-1 $i pune-1 in haina fetel, care doresti sa
te iubiasch, $i poll fi sigur, ea dinsa va alerga cluph tine ca o nebund.
sail :
SA cauti a prinde pasarea numith bajancit 0 sh o ingropi de vie
in pamint. Sa o 1a$1 sh stea aci patru-zeci de zile. Duph aceasta sh te
duel sh lei osul din aripa dreapta pe can sa-1 porti asupra-ti in tot-
d-auna. Ori de cite ori vel vroi sa capeti iubirea unei fete, n-al de
cit sh prive$ti o data in ochii sal $i sa spui Meet :
Së-aldcli ca glard Sä alergi ca nebund
Dit apirit tu sMrd De cum so face zi pina la seard
Tini Tu
Dupd mini. Dupa mine.
Si ea, chiar de-ai fi cel mai urit din lume, are sa te prefere ori-cul.
sail :
Dach omori o codubaturä si ii el piciorul, potl prin ajutorul Jul
sh capeti lubirea ori-chrel fete.
Pentru all' ajunge scopul, n-al de cit sa atingi cu acest picior
rechia unei fete ce ti-a picat in inima, $i ea va alerga dupä tine,
duph cum aleargh soarele dupa luna.

217. Pentru a ft iubit de femei.

. Se crede, ca un par mic, ce atirnd de coada lupului, $i care-1
pop usor recuneaste, fiindca se deosebe$te de cei-lalti per!, are pute-
rea ca, daca-1 poi tl cu tine, sa-ti atraga iubirea ori-chrei femei asu-
pra chrela iti vei arunca privirea.
Pärul acela, daca vrei sa-1 capeti, trebuie, inainte de a impu$ca
in lup, sa spul :
lini-ii perlu, lupe!

www.digibuc.ro
 300 MEDMINA POPULARA A AROMINILOR

Traducere.Tine-ff parul, lupule,

cad altmintrelea, 11 arunca Indata ce este impuscatsi nu 1 pop gagi1).

218. Ca o femeie sit nil n(1sc(i.

0 femeie, care doresle sa eu nasca, n-are de cit sa tina asupra-i
tot-deauna un liliac mort si i se va implini aceas1a dorinta.
sail :
0 femeie, care doreste sa nu nasca nici odata, sa manince sti-
ruvotan').
sail :
Femeia care doreste sa nu nasca, sa scrie literile numelui sail,
sa le pastreze asupra-1 fail sh stie harbatul, si nu va naste.
(Popa Nicola Tegu, din Vlaho-Clisura)

219. Cind femeia einseircinard.

Cind femeia este insarcinata i se face pofta de multe lucrurf, pe
cari daca nu le poseda, leap'da 46-arucci cruda. Aceasta provine
ma) cu seamh din causa lacomiei, ast-fel, daca vede ceva poame si nu
gusta din ele, leapada. In cazul acesta ea sa nu ail:A rusine de loc si
sa ceara orl-ce i se face potta, cad nimeni nu refuza unel femei in-
sarcinate. Ast-fel la Vlaho-Clisura, unei femei venindu-i potta sa bea
din ulciorul noil pe care 1-avea un turc, acesta cum simti, it il oferi.
(Comunicat de d-1 Nic. Nacea, institutor romin).

220. Cum poCi cunoaSe ce va naqte o femee?

Cind o femee Insarcinata voieste sh stie de maY nainte ce are sa
nasca, Wet sat fata, dupa Ce termina de razboifi (duptt (e s-circlea0i),
arunca idinsa sail un altul, vircleada (vergeaua care serveSte la razboiu)
pe la raspintii i daca prima persoana ce va trece pe deasupra ver-
gelei va fi What, ea va naste Wet, la din contra ea va naste fata.
(Lup Papahagi din Avela, Epir).
sail :
Se Yea un dur si se rostogoleste, daca durul va cadea cu gau-
rele in sus (pri ding) femeea insarcinata va naste baiat ; daca din
contra, ea va naste fata.
1) Credinta aceasta exista §i la ce1 vechl.
Pliniu L. VIII, ch. XXXIV.
...:Quin et caudae hujus (lupi) animalis creditur vulgo inesse amatorium virus
exiguo, in villo : eumque, quum capiatur, abjici: nec idem potere, nisi viventi direptum.
9) Iarba de stirpire.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR ot

saü :
Cu osul, iades, se incearca ce va naste o femee in modul urmator :
Se inveleste in spruna $i clack' cele doua extremitati ale osului
se string una spre alta, ea va na$te baiat ; daca insa extremitatile se
dephrteaza una de alta, ea va na$te fata.

221. Pentru ca femeea sei poatii naste.

Sa eauti un trifoiu (triflPii) cu patru foi, si dupa ce-1 pui la
altar pe ascung, fail ea sk $tie cine-va, $i-1 Iasi 40 de zile, it Tel $i-I
daT temeil care nu na$te, ca sa-I manince $i dupa aceasta de sigur,
ea va na$te. Noul nascut va fi Wet $i nu fata.
saü :
Se cere ea femeea sa ea un puid de rindunica, indata ce acesta
lese din gaoace, si sh-I inghita de viü, cad va na$te copil.
(Com. de d. Pucerea P. doctor in medicina, Parleap, Macedonia.)

222. Ca femeia set nasal cu umrinfet.

Sa caut2i ca nimeni sà nil simta momentul na$terei, afar& de ((baba»
moa$a $i daca se intimpla ea $i altil sa prinda de veste, se crede ca
femeia are sa sufere mari dureri la nastere. Atunci trebuie ca per-
soana. care a simtit ca o femee are sa nasca, sd Tea In gura putina
a pa, e u care stropind pe viitoarea lehuza, sa se retraga imediat din casa.
In apropierea na$terel femeia lrebuie sa nu stea de loc jos, ci me-
reü sit umble 1).

223. Doctorie pentru femeea, care nu uctivte.

Femeea, care nu na$te, sa mearga in trei Simbete de arindul la
biserica, ca sä se grijeasea. Se cere ea Yea sä fie In perioada lunarilor
eind ii yin lunarile.
Alta
Grasimea de pore $i de lup asemenea e buna pentru fecondatiune.

221. Ca pruncul náscut sei se inteiriascel

Indata dupa na$tere, se chiama preotul, ca pe linga bine-cuvin-
tarea obicinuita, pe care o da lehuzel, sit mai sfinteasca $i apa.
Din aceasta apà sfintita se toarna putina in scaldatearea in care
are sa fie spälat pruncul $i in care se mai pune $i o mica cantitate
din vinul adus de mama lehuzei.
Se crede, ea pruncul se intare$te foarte mult dara va Ii scaldat
intr-o ast-fel de seäldatoare.
(Coin. de fratele meti Iani, institntor romin la Crusova, Maeedonia).

I) Com. de d.nul Sterescu, institutor romin la Crupova, Macedonia.

www.digibuc.ro
 302 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

225. Ca o femee set' nu wised Jetta'.

Cind o femee naste fata, sa lea sase graunte de naut fiert ,bil-
bic'in si o para de argint, careia i se face tre; gauri prin care se
tree grauntele de naut.
Aceste graunte dad; se dati une; femer sa le manince, fara ca
dinsa sa stie, n-are sa ma; nasca fata alta data.
(Comunicat de d-1 Petre Badralexi).

Alta.
0 femee care doreste sh nu nasca niel odatd, sä manince buruiana
numita astiruvotan,» din ngr. avelpa=sterp, §i poziv;=burtuana.
Aceasta burumna nu o poate gasi ori-cine, flind-ca ;este foarte
rara si crete la munte in locuri prapapastioase.
Pastori; o pot obtine in modul urmator :
Observa, care oae ;este stearpa mai multi an; de a rindul §i
atunci banuiesc, ca acea owe a gustat din burulana «stiruvotaniD.
0 tale si gasesc in corpul el un semn produs de burulana. Aceasta
mincata de ofema in yin sail in or-1-u alt, face ca femeea aceea sa
nu mai llama.

Alta
Femeea nu naste nic; odata, daca lea unghi; de catir, le piseaza
bine §i le bea in apa

226. Visul contribute la determinarea sexului.

Daca o temee viseaza cucutcli (unfel de tloare), pocru (ulcior) sail
ori-ce alt obiect, care suna a masculin, insdrcinindu-se, va naste baiat ;
din contra visind piiald (§ort), &ad, etc. va naste fata.

227. De Olbinare la cop&

Dupa ce se naste copilasul, ca sä nu ingalbengascd, se cere ca
mama lu; sa nu doarma si sa nu stea de cit asa curn s-a nimerit in
momentul cind a nascut.
Daeä nu a pazit acest precept si s-a intors, in cit prin modul
acesta a facut ca pruncul sa se ingalbengascd, se procedeaza ast-fel
pentru vindecarea lu; :
Se lea dotia leiri, (fire, ata), unul ros si altul galben.
Cel galben se pune de gitul copilului, tar cel ro se leaga de un
trandatir si se zic cuvintele acestea :
Cum 6-arac trandafirlu
act s-arucasca c-ficrorlu (sail : Math)
Traducere. Cum Te ro trandafirul, asa sg. ro§asa, §i bAetul
(sail : fata). Se zice de trot ori.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A. AROMNILOR 3(!)

In seara urrnatoare Ifirul de pe .trandafir se la 0 se pune la gitul

prunculul ; lar eel galben se arunca pe trandafir 0 se lasa aci pentru
tot-dauna.

228. De «burie».
Cind copilul sufera de «buric», cind il doare buricul, ca sa-i
treaca, le invelit in scutece *i apoi ie intors de trel ori jar imprejur,
zicind, cine-1 intoarce, de trel on :
Buriclu,
Ca himuniclu,
$i dorlu
ca niorlu ;
Fucli dor,
ca niór,
d upa 4énuri,
dupa marl,
dupa 90 ciari.
Traducere. Buricul (sd fie) ca pepenele verde, si dorul
(sd. fugd) ca norul ; fugi dorule, ca norul, dupa coline, dupä marl,
dup. 90 de (Alla

229. Doetorti de nue.

Dintre toti pornii cel mai venerat este nucul. Nimeni nu indraz-
ne$te sa-1 dezrklacineze, sag sa-1 tale, cael eine il dezradacineaza sag
il tale, moare dupa cit-va timp.
Din frunzele nucului se fac mai multe medicarnente.
Se aplica ca cataplazmd la cel aaguditi di clini», 101.741 de zine, lele.
Se fierbe frunza i apa extrasa dintr-insa, se bea mai mult timp
de cine sufera de scrufule, find buna pentru curatirea singelui 1).

230. Plopul.
Pluplu, plopul, este considerat ea infernal. De aceea leste dat
afara din curtile bisericelor 0 caselor.
Se crede, ca aduce moarte grabnica la copil 0 mai ales la pri-
mii nascuti 2)
Despre cei-lalti pomi se crede in genere, ea fiind in buna stare,
daca ii distrugi, 10 vor procura boll 0 alte nenorociri 3).

231. Loari di tuna.

De luna se lea, sufera numai copiil 0 mai ales pruncii.
Cind un copil sufera de Mari di /und, plinge, nu doarme bine
noaptea, nu prinde tita, nu acute"' Ma, §i it scoate afara verde.
1) Com. de Iani Papahagi, institutor rornin ; culese din Crusova, Macedonia.
2) Corn. de d. Sterescu D., institutor romin la Crusova, Macedonia.
3i Com. de d. Sterescu D.

www.digibuc.ro
 Ozt MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

Se vindecA ast-fel :
SA astepti sa fie pP cer clung noaaa» si cind baiatul nu se simte
asa rAil. Apoi dal unei babe un oil proaspat, un vas de aramA, un
semn de al copilulut, de obiceiu, o camasa a lui, 0-1 spill si numele.
Baba expune la lunA vasul plin cu apa, in care sparge oul si-I
acoperà cu camasa. A doua zi se Yea doctoria si se face copilului cu
apa din vas o bale. Baea se face asa: Copilul le dezbracat de toate
hainele, pe cap i se pune un ciur cu fundul in sus 5i peste fund se'
varsA apa cu oul, apoi se imbraca indata cu camasa fermecata.
Aceasta se mai repetA Inca in cele doua zile urrnatoaresi se crede,
cA copilul se va vindeca ').
Ca pruncul sA nu fie lb-at di lund, se cere sä fie pazit in con-
tinua.
SA nu fie nici odatA ldsat singur in cash', caci vazindu-1 luna, il
ra, il lea.
Tot asa se cere, ca leaganul luisa nu fie asezat la fereastril,sau in
fata easel, unde bate luna, si nici unde trage.

232. Fiere de muvrroi4.

Fierea de musuroia fiind amestecata cu unt vechia, ieste bunry,
la uns pArtile corpului batut.

233. De i» 'mei.
Cind te doare inima, iel sAmint.A de busuioc, o amesteci cu pi-
per 0 dupA ce le pisezi bine, bei aceasta in vin, si durerea de inimA
iti trece.

234. «Di göadel»

Cind cine-va se loveste, cAzind de pilda de pe un porn, zid, etc.,
in cit 10 rape un picior, mina, os, etc., il pui in citrate, adich tai si
jupuIesti o oae, si in pielea lei, calda cum ieste incA, introduci pe cel
cu osul rupt, ca sh stea vre-o trei zile.
DupA aceasta legi locul, unde se afld osul rupt cu unt-de-lemn,
arnestecat cu otet 0 cu foi de....
Alta
Viermii din piirnint amestecati cu cantitate egalA de unt-de-lemn
, expust la soare o tuna. Apoi se unge partea lovita cu aceasta.
si

235. Dllrere de urechie.

Pielea sarpelui se fierbe in unt-de-lemn si apoi in fie-care dinai-
neata se pune din aceasta in urechie.
Corn. de d-1 Ta§cu unda, doctorand.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR Y)5

Alta
Iel un tipar, il frigY in sula (frigare), i aduni grAsimea ce curge
dintr-insul. Mal strecori nite buca tele de usturoig si apol din aceasta
strecori in urechea celui care sufera, ca le buna doctorie pentru du-
rere de urechie.

236. Di ure'acl e", qe ureche.

Cind te doare urechea, lea flere de lepure, amestea-o cu lapte
ferneesc §i strecoara amestecatura aceasta in urechie, ca te vei vindeca.

237 Mond di g-ungdpini.

Idamd di gvunMpini, zama de juneperu, se intrebuinteaza cu folos
pentru dureri de odd, urechi i pentru cine sufera de limbrici.

238. Femeia ca sil nasal cu usurinfci.

Femeia sd nu tale nici-odata cu mina el cocos, gaina sag orl-ce
alta vietuitoare, fiind ca se crede, cA, daca tale, in momentul cind va
naste, i se vateimd (omoara) pruncul, sag dacA nu i se avatama», are
sa nasca cu mare greutate.

239. Ca sei nu se instritineze laptele de la o femee.

Partea cazuta din corpul prunculul se pastreaza cu ingrijire i se
poartä infasurata intr-o cpedtica» batistä de matasà, de citre lehuza in tot
timpul lauziei ,si de asernenea poarta §i un inel curat de argint, atir-
nat de gitul el, ca sa acipistruëascei» sa infrineze laptele, adica O.
faca a nu-i fugi laptele §i sa se pule pe trunchiul arborilor, pe tbri-
nele» Miele caselorketc.
Daca o lauza nu are lapte din cauza ca l-,3 fugit, sa se gaslasca
lapte de pe trunchiul arborilor etc. si sa se frAminte de o virgind cu
Irina, dupa care facindu-se o coaca, dara se da unel läuze in aurora
zilei sa manince putin dintr-insa, ii revine laptele.
Cauza fugirei laptelui provine sag de deochiti, sag din auzirea
vre-unul cintec plAcut, fie cintat cu gura, fie cu vre-un instrument,
destul numal sa te uImiasca.
(Corn. de I. Sterescu, institutor romin la Crupova, Macedonia).

240. Cuin o femee dupd nastere poate avea lapte

SA se lea fainA de la trel batrine, cind tramit griul la moara, ca
sa-I macine. Cu acest grig sa se faca o turta, apa insa care serveste
pentru facerea turtel sa fie mutet. (neinceputa) si dupa ce se coace turta
20

www.digibuc.ro
 o6 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

sä se lea un ulcior, sä se pule turta pe dinsul si sá se aducä apä ne-

inceputa de cAtre cine-va. A.pol se aduce turta cu apa neinceputai si
se da lehuzel ca sã mänince si sa' bea si va avea lapte in abundentl 1).
sail :
Cind o femee nu are lapte, cind i se dä laptele indarAt, da inapói cu
hiptili, se fierbe arizmirin, rozmarin si i se dã sa bea, ca sä-1 revie
laptele in abundenta 5).

241. $ittili.
Umfläturile earl se produc la git, nu insä scrofulele, se numesc
/zti,.
De ute scapti cine-va scriind cu cernealà anumite litere pe lele.

242. _La teieturd.

Cind se tale cine-va, poate opri singele cu ajutorul pinzel de pa-
leanjin 3).

243. Di bröati.
De broage, scrofule, ca sä te vindeci, sa lel o broascA si sä o bati
cu un cuitt intr-o scindurä. Cind se va usca broasca, vor pieri si
broastele de la acela pentrit care al bhtut broasca in cilia.

244. Di gl'induri.
Cind cine-va suferä de enduri (gilci) se vindeca cu drojdia rri-
masà, dupa extragerea acrimet de prune. Aceasta se pune la grinduri
i acestea trece 4).
Une orl se pune acrime.

245. De sine".
Cind o fernee sufera de «sineD, tita, sil lea yin curat, sare§i ta-
rite pe carl sä le fiarba §i sä le aplice la «sine», ca se vindeca
1) Corn. de d-na Mia Adam din Vlaho-Clisura pi de d-nu Pita D. din Gobitite,
Macedonia.
2) Corn. de d. Ilie Gh. Papahagi, profesor.
3) Com. de d-1 Arale Zicu, student.
4) Corn. de d-1 Arate Zicu, student, Samarina, Epir.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 30/

246. Tot de sine.

Cind tita femeel e stricatd de sugerea pruncului, sä lel galbenus
de oil, sare, miere, fdind i apá i amestecindu-le sa le pui la ((sine))
eh te vindeci.
De la batrina tal Hagigogu din Xirolivad, Macedonia).

247. Pentru seurgere de singe din mitrit.

Sä iei brotticei de cel de pe uscat, sd I fad pulbere $i sä daT pulberea
sã o poarte femeea asu prd-i si cind va spuma singe, sd puie dintr-a-
ceastd pulbere si se va opri ori-ce scurgere pentruEtot d-auna.

248. Cind se oprese lunarile (fr. les menstrues)

unei fowl.
SA prinzi raci din riü i luind un vas plin cu via, sh-i lag sa
inoate intr-insul. Dupd trecere de doud sad trei ceasuri, sd bea femeea,
ca se va face bine.
saü:
Sa fierbi naut (Mcitire) ro$ cu apti pind sd se disolve g pe zeama
aceea sä arunci unt-de-lemn mult i putin ga1benu;3 de oti $i apoi sa
bea femeea care suferd.
(Tal Damapoti din Avela, Epir.

249. Cum mei rturiseste total o femee.

Sä Tel limba de broased, bröatic, sa o arzi $i apol, dupä ce o pi-
sem, stropegi cu aceasta cenuse ferneea, pe cind doarme. Limba el
prin modul acessta se dezleagd pi-ti ingra tot ce a facut.

250. Cum nu naste femeea.

0 femee care poartä aripa saü omoplatul drept al liliacului, nu
nage niciodata.
Alta
Tel unghl de magar $i le arzi, ca sh fad cenuse din ele. Apol
cenusa aceasta o bea cu apd cine nu vrea sa rimed g nu mal. nage.

251. Ca sit moarii un om real.

Cind cine-va nemultumege poporul in drepturile sale $i nu poate

www.digibuc.ro
 308 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

fi pedepsit de aresta prin nici un chip, popotul i$1 razbuna precurn

urmeaza :
Alaturi de drumurile rele mai frequentate, pe linga fintim, pe
la raspintil mat ales, radica un mormint de wire gramadite unele
peste altele, cam de statura perzecutorulut lor si dupa ce infing la ca-
pul mormintulut un bat, lipese o hirtiuta in care arata motivele pentru
cari aü facut aceasta si continua printr un blestem popular ea per-
zecutorul n-are ce mat cauta printre cel vii, din inomentul ce mor-
mintul ii asteapta.
Une-ori ura poporultu se intinde si asupra intregel familli a per-
zerutorului, ast- fel in cit face morminte ma] pentru toti membrit din
familia perzecutorulut. Toata lurnea se terne de un ast-fel de lucru si
chiar se pazesc oamenit sa mat fi. in relath cu un om caruta i s-a
facut mormintul.
Mormintete de obiceiil trebute sl se faca noaptea si sa caute ca
sä nu se stie de eine sint facute, cart atunc] aft un efect ma] mare.
Cauzele cart contribute la o ast-fel de razbunare populara sint :
tradari ale intereselor satulut la strain], biruri mat grele de cit cele
prevazute in lege, neparticiparea unet persoane infiuente la o cauza de
la care ar rezulta foloase mart pentru sat si fara concursul careia nu
se poate face nimic, etc., etc.
Se crede, ea daca cel earuia i se face mormintul nu se caeste in-
data, ci tot continua cu abuzarea sa in contra drepturilor poporulut,
se va usca incetul cu incetul, carnea va incepe sa-1 cada de pe corp
si dupa aceasla va muri. Indata ce cine-va se caeste, ce] cart I-ail fa-
cut mormintul se duc de-I strica.

252. Pentru a deveni.tot:ce doresti sait pentru a

obfine tot ce doresti.
Sä pazesti in noaptea S-tului Vasile si pe la miezul lnoptil, cind
se deschide cerul, sa-ti exprimi indata dorinti,ta care D-zefi ii se va
implini.
Observare.Se rrede ca in aceasta noapte pe la miezul-nopti],
cerul se deschide si devine mat luminos chlar de cit ziva cea mai lu-
minoasa, insa aceasta nu dureaza de cit un singur moment.

253. Ca set pori, dobIncit ori-ce.

Sa prinzi o pisick neagrä, sa o omori si sà o herbt cu noua (9)
ape, apol sa-I lei unul din oasele sale ast-fel herte si dupà ce-I vet
ahult, abura cu gura, de tret or], it] va veni la moment ori-ce lucru
vel dori.
(Corn. de d-1 Dirnoane M. din Ohrida, Macedonia).

254. Cind t se 'Writ vre-un lucru, cum It poCi geist.

Sa Tel un pahar plin cu apa neincepuirt i punind un par ina-
untru, sa spilt :

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMIN1LOR 309

Macti gasti X (omul pe care-I banuie$ti de furt) afél le furtr lu-

crul furat, perlu aestu s-cada -n fundu.
Traducere.Dacä este X acela care a furat, pärul acesta sg. caza
In fund.
Daca phrul se duce pinh in fund, sh fii sigur, cä persoana nu-
mktitd (numita) 1-a furat.
Sunt unele femei, car! pretind a se pricepe mult in modul acesta
de a cunoa$te $i ele pun mai multi pert de o data in pahar $i duph
intorshturile ce fac peril in aph, afla cum s-aii petrecut lucrurile cu
obiectul furat $i prezic chiar cum se va termina afacerea cu obiectul
furat.
Ele pretind, ch pot cunoa$te i cele mat mici accidente ce aü
avut foe cu ocazia aceasta $i pot descrie chiar $i trhsurile persoanelor
ce aü luat parte.

255. Pentru a.nu ft de deochiii adimtului. 9

Cind se face (se coloreazh) adimtul, femeile nu trebuie sh räs-
punda adevhrul la intrebarea ce H se face : ce coloreazeiP ci tot-da-una
sh spuie, ca au ni$te aripi de corbi, sau arapi, etc., adica lucru negru,
cad la din contra, adinitul nu se face, nu se coloreaza in negru, ci
rämine tot alb.
(Tana Cealera din Avela, Epir).

256. Cum poti sä faci Pe eine-va set-# prelun-

geaseet somnul.
Cind vrei sh faci pe cine-va sh-si prelungiasch somnul, färä ca sh
poath sh se destepte chiar cind a-1 face cel mai asurzitor 7gomot, sh
preshri lord di wort 2), care a rnurit de he! zile, $i sh-i ordoni in gindul
th IA sat chiar voi bind tare : ((sei dorm, atita

Observare. Tara de wort se obtine ast-fel :

Se duce cine-va noaptea, dupa ce a fost inmormintat mortul, in
mormint, intre zilele 1-3 de la moartea lui, $i umple o traistà de IA-
ring de pe mormint.
Se crede, Ca mortul se scoala din mormint in acel moment $i duph
ce te lash de lei tarma, te urmaireste ca sh te prinzh. Atunci nu tre-
buie:sa-ti pierzi curagiul de loc, ci sa um bli pe deandoaselea, cu fata
in spre mormint, caci dupa ce ye! face 40 de pasi ast-fel, mortul va
trebui sa se opriasch la al 40-lea pas. Daca umbli alt-mintrelea, mortul
alearga lute dupd tine $i dach te prinde, te sugruma.

No. 257.
Vineri mare, Vinerea patimilor, cind se obicinule$te sh se citeasch
1) Un fel de *tag de ling, care se mai numege time.
2) Dimdanie Mihail.

www.digibuc.ro
 310 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

12 .evangheliT, se determinA o persoanA care sh anunte sfirsirea fie-cArei

evangelii, lovind cu un instrument pe un taler de aramä saü argint,
dacA se gAse$te.
Sfir$indu- se cu toate evangeliile, persoana instircinatA ci aceasta
aruncA talerul d-adura in bisericA, $i kmerle mai cu searnA, se nä-
pustesc sA vazh cum ate sA cazA. Dac5 talcrul cade cu fondul in jos
o mare bucurie se produce in inimele tuturor, fiind-cA cr cd, cA aü
sA se intoarcA in curind cel dr*" in strAinAtate. Dadi se intimplA ins5,
ca el sA cazA cu tundul in sus, o Intristare adinctt le coprinde, hind-
Ca aceasta se esplicA prin neintoarcerea celor instrAinati de cAminul
pArintesc $i nu arare oil se intimpla sh vezi femel $tergindu-$1 lacri-
mele in acest caz.
(Staghica G., Furca, Epir).

258. Despre vretji amet"Pg

VrAjile selnumesc in dialectul Romin din Macedonia : amaie pl.
amen.
VrAjitoarea se nume$te mdistrit, mdeistrd.
Se crede de obiceiil, cã cele ce se dedati mai' ales la arta vräji-
toriei sint tigancele turcoaice. Poporul le prive$te foarte räü i crede,
cA ele reusesc in vrAjitoriile lor prin aceea ca-si promit sulletul dra-
cilor (E0 vindu sittlitlu la dra(l) II vind, 11 promit dracilor.
Puterea acestora asupra muritorilor este foarte mare. Ele reu$esc,
dupA credinta populark sä coboare i luna de pe cer. Femeile cele
cre$tine, cail practicA aceasta, dacA le simte poporu), le alungA din sat.
Ele Insà, de tearnA, vrAjesc numai noaptea, cind se dezbracA de tot $i
venind,gin jurul unei pe$tere cu virf, invoacA pe top Mach' din infern,
sh le vie intr-ajutor.
259.
Se crede, CA mai multe broaste legate de un fir sail trecute prin-
tr-un fir in formd de mdtAnii $i atirnate la poarta cui-va, ar fi ni$te
vrAjitorii ce i se fac acestuia.
Ca sA nu se «aleagA, nimic de vrAji, sti se lea toate broa$tele $i
sA se ardA, iar cenu$ea lor sA se ImprA$tie asa si spulbirAD prAfuiascA,
in aer, zicind :
Te se aleacli di e'inusi
Si se-algagd fi di awn.
Trad. Ce se alege de cenu$e,
SA se aleagA $i de vrAjT.
Prin modul acesta vel strica toatd puterea vrAjilor.
E bine ca ori-de cite ori gäse$tr vräji sti le arzi chiar, cind $tir
cA nu sint pentru tine, cad asa e bine, de oare-ce vrajile se fac de
cine merge cu dracii.
(Auzite de la Iaca Larga, din Vlaho-Clisura, Macedonia).

260. Pentru a alunga vretjile.

DacA vrei ca toate vrAjile ce ti se fac, sä nu se prinzA nici odata
de tine, sä atirni in fata portel ni$te ramuri de usre.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 311

saft
SA' lel unghil de vac& sail de boil si dupa ce le fierbi cu sinape,
sa le mäninci i nici odata nu se vor atinge vräjile de tine.
(Batrina Tal Taco la, Ave la, Epir).

261. Cum vrdjile rdmin Ord efect.

Pentru ca vr5ji1e unei vrbjiloare F A n-atha nicl odata efect,
t rebuie s silesti pe acfa vOijiloare sä m5nince pinginitate i atunci
s e zice, ca vrajitoarea s-pin glviI (s-a pingalit).
Obs.aPingänitaten numire data prin eufemizm : escrimentelul.

262. «AVAD usturotd.

«APlui» usturoiului i se atribuie o mare putere in contra vra-
jilor si tuturor farmecilor.
El are puterea ca deochiul sa ramiie fara efect, chid ii poarta
atirnat de git un copil.
Pentru aceasta se obicfnueste la cladirea unef case, sa se atirne
de poarta el un usturoiii impreunat cu dinte de elefant, spre a nu fi
luata casa de deochiil, si i se intimpla vre-un rä precum e foc,
moarte stapinului etc.
Apol mal 1nl5tura raul ce ar putea s urmeze dupa bäutura unor
ape fermecate, precum sint cele din padurile unde se crede cä tra-
esc zine.
Carnea fripta in frigare mincata cu usturoiii contribuie foarte
mult la curatirea singelui etc.

263. De rand.
Cind rana este tare, se face o amestecatura din Wile fierte bine
cu putina sare si se pune pe rana, ca sa stea asa cite-va ceasuri.
Daca rana nu s-a inmolat, se mal repeta tratamentul pin& cind
se inmoale.

264. De inimd.
Tirtele fierte bine intr-un vas de pamint sint bune de pus la bu-
ricul unuI copil, care sufera de inima').

265. Pentru a creqte pdrul.

Ca sa creasca parul fetelor, cind ele sint Inca mici, li se tale pa-
rul si cite o data li se rade. Cind li se rade pärul se face ast fel :
Bitolia.

www.digibuc.ro
 31 2 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

Se asazd o funie si o matura jos $i pe ele $ade fata, cui i se

rade pArul.
Se crede cd prin modul acesta i va cre$te parul lung ca funia $i
des, fundut6s, ca matura.

266. De muscónr.
Cind te mu$cii tintarii amtqconnrip, sä nu te scarpini de loc pe
partea unde ai fost mu$cat $i ai mincdrime, ci sd rabzl o zi, cloud, su-
ferind toate Intepaturile $i apoi ori-cit te vor mal Intel* nu4i va mai
OA, fiind-ca te vel_obicinui.
Alta
SA pui Indatà ce te-a muscat un tintar, pdmint umed $i sä-1 la$1
acolo ma! mult timp, cd-ti va trece.
Alta
Balega de vacd ins& este bung. Se cere insd sh fie cu totul proaspätä.

267. De davan
Tdunul se nume$te davan sail tavan.
Mut' se gäsesc multi pe cimpia Salonicului $i cind dorm car-
vernarii $i ce1-1-alti in timpu I verel prin partea locului de aci, suferd
foarte mult din partea lor. Et pdtrund chiar pe haine cu intepdturile.
De 1ntepaturile lor sä te ungi fie cu pdmint, fie cu otet.

268. Musca de cal.

Mused de cal, oestrus qui, dacd vine la tine, sä o prinzi $i sa-1
tai capul, Hind ch dinsa te vesteste, cd o rudd sail oaspete ip vine
din departare §i daca nu-i tal capul, ea se duce $i-1 intoarce din drum.

269. M u l'i, f á.
De molii (mul1i0), tinea tapezzela, te scapi cu frunze de tutun.
Mirosul acestel plante le emoard.
Ca hainele sä nu fie intricate de molii, sh le seuturi, sä le expui
la aer din sdptämind in sAptdmind sail sti le inve1e$t1 In 'Ariz& de
bumbac, fiind-cd molia nu atacd bumbacul.

www.digibuc.ro
BOALE DE ANIMALE

www.digibuc.ro
 BOALE DE ANIMALE
1. De dilacei
Dalacul, cleilaca, se cunoaste, cind i se umfld vitel intiid 'Ante-
cele si nu mAninca, nu merge.
De boala aceaqa sufera atit oamenii cit. $i vitele.
Cind boala bintuie printre vite, Tata ce se face :
Se lea cloud lemne de alun $i se freach de dol insi cu mina stingd
pind ce se aprinde $i cu focul rezultat din frecarea lor, se face un
foc mai mare servindu-ne de ori-ce alte lemne.
Vitele, carl suferd de dalac, sint constrinse sd treacd peste focul
acesta. Apoi smt conduse, imediat, sä treacd peste o and curgAtoare $i
in curs de patru-zeci de zile se cere sd nu mal fie minate de loc prin
pdrtile acestea, cad ala-fel nu se vindeca ').
Alta .
Dalacul, atit la oameni cit. $i la vite, se face, cind rämin vara la
cimp $i bea apd proastd. Se vindecd inQd atit oamenil cit $i vitele in-
data ce schimba clima, ie$ind la munte, la aier curat 2).

2. Ca lupul set nu nit-mince vite.

La 11, 12, 13 $i 14 ale lunei Noembrie nu este bine sä «desfaci
de loc foarfecele», cd se deschide gura lupilor.
«A inchide gura lupilor» inseamnd a-I face sti nu poatà rninca
vite din turme. Aceasta sta in legatura cu credinta superstitioasd ur-
mdtoare :
Cind lupul se desteapta din somn, din lojarul WI, cu gura in-
chisd, se zice, eh' nu poate minca de loc vite in acea zi. In cazul a-
cesta poate trece chiar prin turme $i nu va putea sa le facd nici un rdil.
Ca sd poata sa.-si dezlege gura, trebute sä se culce din nal in
«lojarul» sail, sä adoarmä si numai daca se scoald din somn cu gura
deschisd, a$a va putea gusta carne in aceea zi.
1) Corn. de d-1 Iota N. Iota, student in litere din Calivele-Badralexi,
1_Culeasa de lu d-1 Beli, Bajdechi, din Nijopule.

www.digibuc.ro
 316 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

3. Sintii Surghinciti.
oSintii Surghindtio, sint in nurndr de 12 cu incepele de la 11
Noembrie sail din ajunul s-tulul Mind.
Despre acesti shrill se crede urmatoarea superstitie :
De la 11 Noembrie si pina la '23 ale aceleasi luni, se pdstreazh
se (in urmritoarele : Toate foartecele se leaga cu o stoara, crezind, cã
prin modul acesta se leaga gura lupilor, ca sa nu mai poath minca vite;
Nu incep lucru cu nici un instrument, ca sa nu sugrume Pupil
oile ;
Nu se pleptänti pe cap, ca fiind pärul incrilcit, lupii sa se incurce
pm päduri, sä se piardà intr-insele, $i sd nu poatri da de urma locu-
rilor unde pasc turrnele ;
In fie-care zi, femeile se ocuph cu torsul bud cu furca, ca sh se
sporiasca turmele lor $i ca lupii sa se prindä in curse.
Aceste precautiuni $1 allele dureazri pind la finitul acelor 12 sfinti.
(Comunicata de d ru J. Stereseu, instituter re n in, la Clupva, Macedonia).

1. Cum adopteazet o oaie un mid strain ca pe al seta.

Cind o oaie fatd si mielul säil moare, phstorul iea un miel de la
o altä oaie care a fatat doi, $i-1 il pune el*, dupa ce insh II trece mielul
prin pintece, dupd cum se zice la Pind, prit ecimeqe (prin cdrna$e).
A trece un miel prin cdmase, insearnna a lega pe sub burta acelei oaie
o batistä rosie *i mare. Printre batista aceasta si burta se trece mielul
adoptiv de douri orb : o data din partea capului oei sure coadh si cea-
l-alth data din partea laterald, ast-tel ea sh formeze o cruce cele cloud
treceri a mielului pe sub burta de oaie.
Prin aceasta se considerd, eh mielul a fost adoptat de oaie, dar
ca sä-1 cunoascd mai bine, se tine legata cit-va timp impreunà cu
mielul intr-un pdtarti, pinä ce se lash de bund-voie a fi supth de
mielul adoptiv.
(Cul. de d. Iota Naum, student, din Calive-Badralexi, Mae.).
MM. 4 Pihn, este o cladire mica cit. Incape o oaie cu un rniel, fácutá
de obiceitl din richitä, ligallaid.

5. Cum o oaie priimegte un alt miel ca pe al seat.

Daca. chiar la fatare a murit mielul unei oi si tot in acest mo-
ment se &este o Mid oaie cu doi miei, se lea unul de la aceasta si in-
vAlindu-se cu dmasa mielului mort, se pune pe ling:d oaia fail miel
tasträchitd*, ca sa.-1 !high si ea crezind, ca este mielul sdil, II va adopta
(va-1 ra).
Cauza pentru care o oaie null va, nu-0 recunoa$te mielul, este
cd in momentul ce 1-a Mat, nu 1-a lins $i mirosit.

6. De guvujciel.
4Guvuldelul» este un tapu$ cam phtrat, care se gäse$te prin Te-

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNIL011 317

salia $i pe care cAlcind vitele cele mid, le intra in picior $i le face sä

schiophteze.
Ca sa le vindeci, le scoti eguvujcleri, cu un cleste suptire de tot
$i apoi pill «Van) sail var ca sa mdnince carnea cea rea $i vitele nu
mai schiopdteaza 1).

7. Dupet ce fatit oaia.

Se tine ca indatä ce fatd o oaie sd-$1 lingd si si$1* miroseascd
mielul, ca sä-1 recunoasca ca pe al sdil, ciici in cazul contraria il con-
sidera ca pe un strain.
De asemenea mielul trebuie sa sugh corastri indatä ce e fdtat,
spre a-$1 recunoaste pe mamd-sa si a fi stindtos. De aceea se zice pen-
tru un miel slab $i scurt : «cindu nu supsi culastrap, pared n-a supt,
corastrd 2).

8. Pentru rile la 01.

Cind vre-o vita arinrasti (e atinsd de Hie), pentru a se vindeca,
sh 'fel 10 dramuri de tutun $i sd-I fierbi in apd. Dupd aceasta cu o
crtcmd (bucdticd de lina) pe cart o inmoi in apa ast -fel preparatd, sh
freci vita rim:lash $i se va vindeca cu totul.
sail:
In locul tutunului poti intrebuinta ieamd de pucioasd, ameste-
catil une-ori $i cu unt-de-lemn.

9. Tusea oilor.
Tusea la oi se numeste «clipi, cind provine din cauza frigului
sau de «us(Ati.$» adicti din pdsunea lerbei uscate, care face, ca sd in-
vieze in pldrninii vitelor cnige nipirtiga, nepirci, ca peril de cal.
Vitele apucate de boala aceasta, se vindech de la sine dacd le
schimbi nutriment ul $i le mini sd pasca iarbd verde.
Cind ele sint rdii atdcate, nu mai e chip de scripare.
(Auzita de la d. Beli Bajdechi, din Nijopule, Macedonia).

10. ,Sfuricöan'e.
Ca sd peard pared!, li se dä sd manince $uricôanre.
$uricOanra se prepard din aloat de faind de grill cu otravd ; ea
se pune linga gdurele 1 e unde sint wareci. Ace$tia gustind, se im-
bolndvesc $1 rnor.
') Auzita de la Beli Bajaechi, din Nijopule, Macedonia.
2) Auzita de la d-1 Ghiti Papahagi, Avela, Epir.

www.digibuc.ro
 518 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

11. Cu lgancla la oi.

«Culean(a), este un fel de boalh, care face ca vi tele sa nu se poath
misca de loc. Ca sh vindeci vitele de aceasta boala, sa le fact cite o
gaura la ureche si sa le treci printr-insa un spin& (spinz). Sail in
loc de a le trece spingru prin ureche, sa amesteci buruiana aceasta in
sare si sh o dal oilor culingrOase, ca sa o manince si prin mod urile acestea
singele lor se va curhti prin darea afara a purolului, care se va scurge
prin ureche si oile se vor vindeca.
(Auzita de la unchiul mei]. Ghiti Papahagi din Avela, Epir).

12. Cum se vindeed ,,n6ettinlu virlu".

Virlirea este o boala care apnea oile mai cu seama $i duph cre-
dinta poporului, consta din nasterea unor viermi in creierul din cre-
stetul capulul, dupa care vita se intoarce mereu in jurul sail pina
ce moare.
Vitele marl atacate de boala aceasta nu scapti de moarte. Numal
noatenii se vindeca dach, imediat ce se iveste boala aceasta, le tai osul
din crestetul capului si il scoti apa ce se ghseste acolo.
(Auzita de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

13. Pentru ranet lot oi.

Dacä o oaie a prins viermi la rank sa lei axif,, pe care sa-1 arunci
pe ranä 51 tort viermii vor pieri, inveninindu-se. Dupa areasta sh cauti
a inchide rana $1 sti te servesti pentru aceasta de liar numith $i v'a-
lópetrci, pe care, duph ce o pisezi bine, o presari pe rana. Peste cite-va
zile poti li sigur de inchiderea rAnii.
Une-ori potl intrebuinta si varul in locul «v'arului».

14. Cind o vita are viermi.

Sa pisezi bine usturoiil si sh-1 aplici unde stint viermil, eh dispar
imediat top viermil.
(Auzita de la pastorul Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

15. Pentru veirsat la vite.

Cind varsatul a dat printre vite, sh se la ficatul de oaie cea mai
vhrsata (malliclöaset), sa se piseze bine si sa se vaccineze toate cele-
lalte ol de unul care stie a vaccina, si in curind vitele se vor vindeca.
sail :
Se asteapth 'Anti ce bubele unel vite rup, $i un pastor lea atuncl
un ac cu fir ile matase $i-1 trece prin bubele de varsat cu puroiil,
pentru ca firul sä se inmoaie intrinsul.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR 319

Acul se trece apoi prin urechea fie-cArel vite neatAcatA de boalA,

ca firul sä lase o parte din puroid in urechea vitelor. DupA aceastä
vaccinare, vitele nu mai sint atAcate de vArsat 1).
sad :
SA se dea vitelor spre mincare muFhiii de fag amestecat cu sare').
sad :
SA se adape cu yin vechid de trel ani $i se vor vindeca.
sad :
SA fie trecute, toate oile cari suferã de vArsat, de trei oil prin
((briul» unel fernel de trel ficiori, adicA brig pe care-1 poartA o femee,
care a nAscut trei bAeti, $i vitele se vor vindeca 8),

16. Cunt se vindecet vitele atinse de triznet.

Poporul crede, cA trAznind in apropriere de vite, acestea cad in
amortealA si mon chiar, dacd nu se gaseste Mmeni in acel moment,
ea sä le vie in ajutor. Se zice atunci pentru vite, ca sunt sfulflirate
(fulgerate, trAznite) $1 pentru a se scula din amorteala in care cad,
trebule sA fie atinse de mina stinga a unul barbat, care in tot timpul
cind le atinge, trebue sa nut vorbiascii de loc.
. (Auzits de la d. Ghiti Papahagi din Avela, Epir).

17. Peatru astimitiri

Cind e$ti amenintat de a vedea, cA one incep sä rateze inainte de
timp, asa in cit cele mai multe stirpiesc (astrichrescu), sã te serve$ti
de peatra astimitiri, ca sA le opre$ti de la aceasta.
Pentru aceasta sti o ingropi la rugd, u$a staulului $i sA mini oile toate
sil treacd peste dinsa si toate oile aceie care ad trecut nu vor mai stirpi.
Peatra aceasta se intrebuinteazA $i la alte boll ca remedid, asa
ca sa opreascA singele vre-unui animal, etc.
Observage. Peatra aceasta se considerà ca sfintA $i de obiceid
se aduce de la s-tul Munte sail de la Ierusalim, de cAlugari sail de
aceia earl se duc acolo in pelerinagid.

18. Pentru a vindeca oile cari metnincá «firmetc».

DacA gustd oile din larba firmac se invenineazA $i dna nu li
se da ajutor grabnic, pot srt moara chiar.
1) Corn. de d. Iota N. Iota, student in litere..
I) Auzita de la d. Iota Naum din Calive-Badralexi, Macedonia.
3) Auzite de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia.

www.digibuc.ro
 320 MED1CINA POPULARA A AROMINILOR.

Sint Irish turme intregi, earl pasrind des in locuri, unde se O.-
seVe in abundenta aceasta iarba, nu numai ca nu le face rail, ci din
contra le face bine.
Remediul eel mai bun ce trebuie sa se dea oilor nfirmacate (in-
veninate din cauza tarmacului) este a li se da petmez 1)
(Auzita de la Iota Naum din cCalive-Badralexi), Maced.)
sad:
Sa le adanf imediat ce ai simtit ca ail gustat buruiana «farmicP
ca se vindeca. Din contra rnor. Cite 100 dr. de apa trebuie sa se
dea la fie-care.

19. Pentru muqedturei de lup.

Cind o vita e muscata de lup (acitatet de lup=prinsa de lup)spre
a se vindeca, sa se lea seil de pore $i dupa ce se tope$te, se arunca
pe rana spre a o frige. Rana dupa aceasta nu mai prinde viermi $i se
vindeca lute.
sad :
SA Tel un azvol» larba scoasa cu pamintul in care se gaseste, si
dupa ce-1 incalzesti putin la foc, pina ce incepe sà scoata aburl, ii
aplici pe rana si te vindeci dupa cit-va tirnp.
Observatie. Muscatura de lap e considerata ca foarte rea si in-
data re o vita a fost muFatd, se chiama preotul ca sa-i eiteasca anu-
mite eanoane, de oare-ce vita s-a spurcat, considerindu-se lupul ca
creatura draculul.
(Auita de la pastorul Beli Bajdechl din Nijopule, Macedonia).

20. Pentru geilbadee, .

Aceasta board provine din aceea, ca vitele mici pasc iarba cu
roua din varco 2) sail din cauza grindinel.
Indata ce pastorul simte, cä oile sale suferä de aceasta boalä,
cauta o tarifa (agru) semanata cu orz (hdsdift) pi aduce oile sa pasca
acolo vre o lima de zile, duph care get/baya oilor se ingacd, adich
piere, trebuie insa ca aceasta sa se faca ci t mai curind.
sail :
Se mina oile Obi:lipase la rnunte, unde locul de pasune este
mai mult nisipos (arin6s).
1) Fdrmacul este o iarba asemenda trifoiuluf, ceva mai alba, cu floarea galbena;
este linoasa ca pteafa. Ea crepte primavara pe la poalele muntilor (tu ariclimuri) §i
prin pfrnari (un fel de arbust).
1). V a rcóp este locul mocirlos cu apa statatoare foarte purina Inca, in cit dispare
Vi apare, insa in tot d-auna locul acela este inverzit.

www.digibuc.ro
 11/41EDICINA POP ULARA A AROMINILOR 321

sail :
Trebuie, ca o persoand, goal& de tot, sa fure un purcel si dupa
ce-1 tura, sa nu mai priviasca de loc in partea de uncle l-a furat. Sa
arunce apoi purcelul furat, de vid, in foc, $i dupd ce e ars, sa adune
cenu$a, $i sa o amestece cu cenu$a provenita de un roitl de al bine, care
mid se fail tot noaptea, dupa modal cum s-a furat i purcelul $i se
arde a$a cum s-a ars si purcelul.
In amestecul cenupi de pore i roiri, se pune sare $i se cla oilor
gdlbagrOase, ca sá o manince.
Locul uncle se da oilor aceasta amestecatura, Inca trebuie sä fie
observat, i anume trebuie sa fie un loc, unde sa fie irnposibil, ca sa
treaca o alta turma.
(Corn. de cl. Ciurnetti St., inginer, din CaliveBadralexi, Macedonia).

Alta
Cind oile suferd de gilbackl, pat di gilbacild, sa le gonesti dintr-un
loc intr-altul i pe cind ele merg, sh impu$ti o data in vint cu un
pistol.
Se crede ca detunatura pistolului le face sa se vindece de gilbacla.

21. Grind $ i cum se lea si se intoaree laptele de

la vite.
Data esin-G'org'u» Sintul George cade Miercurea saü Vinerea, se
crede cä in acel an amacsulea» (laptele, productul vitelor) va II ne-
insemnatä, caci are sa o manince sintul $i bietii pastor! nu-1 mai ye-
nereaza, ci din contra ii zic : 1)
aSimte te n-adrasi, Sinte ce ne-ai facut,
(M. niu macd0, Productul (de vite) ni l-ai mincat,
cOarfant n-alasási, Saraci ne ai lasat,
aCa olle na stricurd$1». Ca pe oi ne-al strecurat.
In ajunul zilei acestui sint, mai toll' citi posedd oi, capre $i vaci,
vegrheaza toata noaptea pe calea vitelor; unii ca sa paziasca sa nu li
se fare laptele vitelor lor ; iar altil ca sa fare lapte de la vite straine.
Aceasta se face ast-fel :

22. Ca set nufi fure laptele.

Sa dauti ca drumul pe unde ye! duce vitele tale sa nu fie din
tele umblate, cad se poate lntr-un ast-fel de drum sa-ti fie intinsa cursa
de a-ti lua laptele de la vite, care se face precum urmeaza :
1) Audunata din Calivele Mich' Bardap, Tesalia.
21

www.digibuc.ro
 22 MEDICINA POPULARA A AROMNILOFt

22. Ca set furl lapte de la vite stretine pentru

vitele tale.
SA te dud in calea pe unde aü sa treaca vitele, sa faci un sen-
tulet de nourt centimetri adinc ; apol presari tar* i te duci de le
dal vitelor strAine, ca sa le mAnince si pe cind a doua zi altdi se vor
plinge, cA vitele lapte, ale tale vor fi foarte laptoase.
Acel carora Ii s-a furat laptele de la turme, chiamA pe preot sa
le citeasc5 anumite rugaciuni si dupa aceia da vitelor sd manince
niste tarite intr-o farfurie, dupa care se crede, ca laptele vitelor se va
intoarce.
(Corn. de d-1 I. Sterescu, instituror rornin din Cru§ova, Macedonia).

23. Ca set nu se substraget laptele de la vite.

Top citi posed vite, nu trebuie sa manince intlia zi de Pa$ti oua
ro$ii, inrosite la Joui-mare, cad dupa credinta peporului cse 'lea* laptele
de la vite, adica cine nu pastreaza acest obiceiü, va atrage imputinarea,
substragerea laptelui de la vitele sale.
(Corn. de studentul Iota Naurn, din Calive-Badralexi, Mac.).

24. Ca sit nu stirplaseet oile,

Ca sä nu stirpiasca oile, toti citi se ocupa cu cre$terea lor sa nil
friga brinza nici o data.
Asemenea nu este bine, tot pentru acela$ motiv, sa praje$ti piine
pe carbuni aprin$1.
(Com. de Iani Ciumeti, elev la liceul din Bitolia Maced.).

25. Ca Ole set produed lapte mult.

SA nu le gonesti mult cind le sa fie mulse i sl nu le dai sare
de cit o data pe saptaraina i inca putina, de oare-ce sarea le ingra$e
$i stales taPe laptele.
(Auzita de la d. Beli Bej dechi din Nijopule, Macedonia).

126. Pentru ea oile set se «mirle'asecl».

PAstorii tin ca oile toate sh se mirleasch intr-un mic interval de
cite-va zile, pentru ca i la Mare sa fete toate cit mai curind, cad
aii mai putina bataie de cap in cazul acesta.
Pentru aceasta ei eansarav, da sare oilor, cu o zi saü doua Ina-
inte de a le arnesteca cu berbecii $1 to ite oile intr-o saptamina mult
se mirlesc.
(Auzita de la Gupu Cealera, pastor din Avela, Epir).

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPIIL ARA A AROMtNILOR 32

27. Pentru ca vitele sei nu imp uflneze laptele (s-nu

li, si LW láptili set nu li se ia laptele).
Pentru ca vitele sA nu-$1 imputineze laptele, oil de cite ori ma-
ninci lapte, tot-deauna sä nu-I maninci tot, ci sA 1a$1 putin in farfurie.
Cind trAmiti, ca dar, lapte cul-va, acesta trebule, dupa ce-SI
opreste laptele, sa-ci intoarcA vasul nespalat $i cu putina apA intr-insul.
sati
SA nu le dal sare de ea odath pe sAptArninA $i Inca putinA $i O.
fie seara, cad dirnineata nu este bine.
(Auzita de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

27. Cind oile se iea de lapte.

A. se lua oile de lapte este o boalA rea de tot, duph care oile nu
mai Rroduc lapte (se agudescu tu Upre=se lovesc in uger) $i orbesc.
E bine ca indatA ce o oaie se agudi tu itclire, sA se isoleze de cele
lalte ol, pentru CA boala aceasta este contagioasa.
DacA insä se intimpla sA se ilea oile de lapte $i incep sA orblasa,
singurul remedhl este acesta : Sa li se treaca prin ureche cite un fir
de matase $i vederea li se va intoarce.
Alth obicinuiesc sa chieme un preot, ca O. citeasca diferite ca-
noane si &A roage pe Dumnezed sä intoarcA vederea oilor, de oare-ce
se crede, O. boala aceasta provine de la Dumnezeil.
Pastoril in timpul acesta se feresc foarte mult de injuraturi.
(Corn. de d4 Iota Nautn Iota din Calive-Badralexi, Macedonia).

28. Pentru rile la capre.

SA lei 100 dramuri de uleiil, 100 dramuri do gudron (cdtrane)
$i putira pucioasa (Man Toate acestea sa le arnesteci si sA. le 'Meal-
ze$ti bine la foc. Cu amestecatura aceasta sa ungi caprele riioase $i
se vor vindeca.
sail :
SA te serve$ti de modal aratat mai inainte despre vindecarea oilor
de aceasta boara.

29. Grind o oaie sail caprel nu-qi, iubeste mielul

sail iedul.
De multe ori se intimpla ca o oaie sail capra, sa nu-$1 cunoascà
mielut sail iedul sail si pentru aceasta ele nu sufera ca mielul sail le-
dul sa suga din titele lor, (nu vor s-lu etplicd). Atunci pastorul leaga
mama, care nu-0 recunoaste nascutul, intr-un pdtid'ii, unde4 pune $i

www.digibuc.ro
 324 *MEDICINIA -POPULARA A 'AROMNILOR

mieldl saii iedul Aci se tine vre-o trei-patru zile, bätutd une ori, pind
cind se lasä sa fie supta de buna-voie (pind i-1 cunoqte trd a Pei=
pind ii 11 recunoa*te pentru al sail) *i i se da drumul in turmil.
I se da oil sä guste, pentru indulcire, dintr-o buruiand.

30. Cum se infeared 'Foca,.

Cind vrel sa Interci escurt-Pip un led, tinge Vita caprei cu bang:a
de vach *i el va refuza de a mai sage din cauza rairosalul cel urit
al baligel.
(Auzita de la d-1 Gupi Papahagi din Avela, Epir).

31. Pentru rand eauzatet ealuiui de samar.

Ca sa trend rana, se pane pe dinsa ceapd friptä saü baligd
proaspdtd.
saü:
Se spala rana bine cu yin vechiil de mai multe ori.
sail :
Se piseazd «Varp *i se strope*te pe rand.
sail :
Se adund fum malt de la cuptor *i se pune pe rand.

32. Pentm oprirea udului.

I se pune In instrument un paduchiil, care II gideld si face pe
cal sä se pi*e.
saü:
Se plimbd calul de trel oil in jurul bisericei, dupd ce scrii pe
piciorul cel drept de inainte al calului, (quintal : Fison, la cel sting
din urmd Efratis, la cel sting de inainte: Tigris, *i la cel drept din
urmä : Gion.
Scrierea se face pe unghea calului ; cuvintele se scriil Intregi saü
numai initialele.
(Comunicat de d-1 G. Cionga, student in drept la Constantinopol, (Calive-Badralexi.).

33. Tot pentru oprirea udului la cal.

Iei un pail cu ardtAtorul *i cu degetul cel mic, impreunind

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR 325

aceste degete, in momentul apuchrel paiului, peste cele-lalte degete,

nu in partea palmel, ci spre podul palmel.
Paiul ast-fel apucat se arunca pe deasupra calului $i se Yea la-
rä$Y, in modul aratat mai sus, pe supt pintecele calului.
Aceasta se face de trel orI $i calul plimbat putin dupa aceasta
se va pi$a.
(Auzita de la batrinul Vilna Bazda din Ave la, Epir),
sag:
Daca se constata, eä are peatra, sä se piseze corn de cerb ma-
runtel si amestecind praful obtinut cu apa, sa i se dea calulul $i el
se va sebpa de dinsa.
(Auzita de la Guru Papahagi din Ave la, Epir),

31. Pentru retcire la cai qi, alte animale.

Sa Yea orz $i dupa ce se fierbe, se pune intr-o traista, care se pune
de gitul calului, ea aburul ce se evaporeaza din orz sa intre in nasul
sag. Daca aceasta nu are efect, se pune orz fiert §i pe supt pintecele
calului.
sag:
Cind calul e foarte mult racit, in cit cu anevole mi$ca spatele
(6aste acitát de plitdri=e prins de spate), ca sä se vindece, i se in-
tinge cu tungursula (sula) espingiul, in piept de o parte $i de alta,
dupa ce se usuca.
Une-ori in loc de spingiu se intrebuinteaza pindanea, plataginea.
sag ..

I se dä sa mänince orz fiert sag i se arunca cuvard incalzita la

pintece, adica se incalzeste cuvata $i se pune pe pintecele calulul,
unde se intoarce de cite-va on in jur spre a se lipi bine de pintece.
Aceasta operatie se face ea srt scoata vimtul (raceala) ealulul.
sag:
Se tine calul in picioare $i se aprinde pale supt dinsul.

35. Pentru «bitturcia saic gticniféz».

'Altura saii ticnifezut este tot un fel de raceala, din care cauza
calul tu$e$te mereg.
Cel mai bun remedig pentru aceasta este sä scoti calul in aer
liber, ca sa pasea verdeata $i sa doarma in aer curat.
(Auzita de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

sail :
Il scalzi in apa rece de ria.

www.digibuc.ro
 326 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

36. Grind se aprinde_calul la picior.

Aprinderea calului la picior se face in interiorul unghiei. In ca-
zul acesta cu o castura se tale toata carnea stricata pina la puroiil
*i dupa ce se scoate puroiul, se umple cu sare, cu baliga sail cu praf
de pusch udat, in cit sa devie moale $i durerea se vindeca.
Cind se umple cu pi af de pura se a prinde aceasta cu un chi-
brit $i calul se vindeca la moment. Sail, i se pune pacura in unghe
$i se vindea
(Auzita de la Bell Bajdechi din Nijopule, Maced.)

37. Ca sit creased' unghia calului.

Se unge din toate partile cu päcura' «citranen. Aceasta, cind une-
oil, din nebagare de searna, la potcovire i se tale unghia prea mult.

38. De aprinclere.
Aprinderea provine din osteneala mare la vile.
Li se umfla plaminil $i splina, ca se imbolnavesc une-ori rail
de tot.
Cind simti, ca calul leste aprins, sh descaleci, iar daca leste in-
carcat, sa-1 descarci $i apoi dupa ce-l$tergi bine de sudoare, il plimbi
de cite-va oil de sus pina jos, pina cind el se odihneste $i se pi$e.
Daca insa s-a irnbolnavit, sa-I dai orz fiert. Aburul de orz II
face bine.

39. Cum se vindecd <$irigelu».

$irigTeju este o board care love$te mai cu seama in cal, catiri etc.
Calul care sufera de aceasta boalä, se umple de bube.
Boala este molipsitoare pentru cel-lalti cal $i mal cu seama cind
un cal miroasa pi$atul calului, care sufei A de Orige, prinde $i el in-
data aceasta boalä.
Ca sa vindeci calul de sirige,rsa-1 treci prin vina de sus a ure-
chilor Wilidrun'aftei .$i tot puroiul din corpul calului se va da afara
prin partea aceasta $i singele calului se va curati cu totul.
(Caramiha din Dollanl, Macedonia).

sail :
Se lea os de lup $i dupà ce se piseaza, -se amesteca cu tärite
(tirp.), cari se daii calului, ca sä le manince $i se va vindeca de $irige.
(Caramiha din Dolfani).

sail :
Daca $irigelu e tvdscur (masculin), i se tale minim (se mai zice
$i capul) sirigelui de unul cal e se plicepe $i calul se vindeca.

www.digibuc.ro
 MED1CINA POPULARA A AROMINILOR 327

Sat :
Daca e fèamin (femenin) i se trece prin ureche spingfu, cind e
tuna noua, in timpul noptii si se zic si niste formule, Aresate, dupd
cum mi s-a spus, lunel noug, ca sa infiuenteze la nimicirea firtigelui.
(Iota Naum).

sail :
Sd se panseze cu mihlerne (fel de alifie) fAcutd din Orli egale
de ceard si unt de-lemn, inctilzite bine la foc.
(Sterghiu Gh. Papahagi din Ave la, Epir).

40. Pentru «eireTorb.

Calulul, care suferd de «circ'ori» circel, sd i se lase singe pe
cruca), apoi sd i se pule unt-de-lemn cu piper.
Daca calul este asa de bolnav in cit nu. poate sta in picioare, sh
fie atirnat cu funil.
Obs.1.oCruce, este partea din dosul calului, unde se crede, cd
in adevär este o cruce formatd de ceea ce numeste francezul acroupen
Aromineste: cipure, cu impreunarea corpulul.
2. Se zice, ca un cal are acirc'eori» cind el merge strimbind, cind
intr-o parte, chid intr-alta, parea ar avea ceva in inimg.

.41. Pentru riie la mi.

Cind vre un cal suferd de rile se spald cu sdpun si cu apd caldd
si dupd aceea se tinge cu gaz amestecat cu nefte (fr. naphte)si rila
calului va dispdrea.
(Steriu Ghiti Papahagi, Avela, Epir).
sat :
Apa de pdcurd, (tv arE», gaz, 1 isat de cm, unt.de-lann bun,
amestecate toate la un loc fiind, se spald calul si-I trece.

42. Ceireteuful la cal.

Cind calul scoate 4cdrãc1t5D, ca sa-1 vindeci, trebule 86-1 masorI
de trel orl cu un megit (moneda turceasca de argint, valorind patru
lel si ceva 1).
aCeirdcuful, este umfidtura ce se face calulul la picioarele de
indärät, pe la arsic.
9 Corn. de d. Petre Badralexi, Cglive-Badralexi, Macedonia.

www.digibuc.ro
 328 MEDICINA POPULARA A AROMINILOR

sag :
Se coace o turta de secarg si cind se scoate din coptor, caldg
cum este incg, se pune la ccgracus,, dupg ce mai nainte se pun noug
oug crude. Apol se leagg cu un petec si se vindecd.

13. Pentru euealdeld see'', t: usie.

Usiclu sag Cucalachra, cum se mai numeste, este o umfraturg ce
se lace la genuchiul animalelor jrIrdvclilor), provenitg din cauza mill
greutAti cu care se incarcg, sau din marele zor ce li se dg une-ori.
Din momentul acela, animalul schiopAteazg si poate chiar muri.
Pentru a se vindeca, trebuie sg se incarce cu greutate mare,
ast-fel ca usiclu sg se coboare cu un deget mal jos de genuchig, dupg
care fapt, animalul acela trebuie lAsat sg se odihneascg vre o doug
septAmini .si sg nu fie pus la nici un lucru.
Desi usiclu va rdmine sub genuchig, anirnalul departe de a suferi
durere, se face mai sgngtos ').

14. Chid un animal sufer4 de zurlumer.

Zurlumd' se zice boalei animalelor, call se catch la picior. E rea
aceasta boalg, cad dacg nu e cgutat anirnalul, incepe sg schiopgteze
si poate rAmine schiop pentru tot d-auna. Ea se iveste la cal, catir,
mggar.
Ca sg le vindeci, sh pisezi leilidrunraild i sh o pui la zur/umd'.
Sä ingrijesti insg de a 1111 o lgsa mult timp, cAci aceastä buruiang
incepe sa roadg si carne, dacä este lasata. Indelung.
(Caramiha din Dolfani, Macedonia).

sag :
A se lgsa indatà singe si i se pune cpingInitatex-, unde s-a ivit
czurlumglup si peste cit-va se vindecg de sigur.
(Auzita de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

45. De inimet.
Cind calul suferg de inima, sg-1 Incaleci si sg-1 alergi ping ce va
asuda, apoi sg-1 stergi bine cu o pgturg de ling sag cgpring si sg-1
pul in grajd, ca sh nu rAciascg.
(Auzita de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

sag :
I se scoate singe din nas ori din cerul gurei, ca sä-1 lingg ori i
se dg sg mgnince pine, ca-i trece.
I) Culeasa de d. Caramiha din DolfanI, Macedopig,

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR 329

16. Pentru boala calului: Fa(i, In gusi.

Cind calul «tati in gusiD face in git, sufera de git, sa se aida tin
lemn de zmochin si apol sa fie tinut api oape saü chiar lipit de gitu I
calului pina sa-i cada parul de acolo si se va vindeca.
(Auzita de la unchiul meü Ghiti Papahagi din Avela, Epir).

47 Cind se calcei calul pe picior.

De multe ori cind calul se grabeste, ii calca unul Fag ambele
picioare de dinainte $i daca nu e cautats, poate foarte usor sa moara
din cauza aceasta.
Ca sad vindeci, sa-1 pul unde s-a calcat samsaciz i rachiu spirtos,
pe cari sa le legi cu vata si sa le 1ai ast-fel pina ii cade pielea din
partea aceea. Pentru aceasta se cere sa razi partea aceea inainte de a-1
apleca doctoria.
(Auzita de la Beli Bajdechi din Nijopule, Macedonia).

48. Pentru musceiturei de sarpe la vite.

Cind o vita e muscath de un sarpe, se inteapa locul inveninat
prin muscatura cu tin ac saü cu o undrea (andrgaild) de mai multe
ori. Pe cind singele se scurge in jos, se freaca locul inV pat cu urzici
de catre cine-va, iar un altul toarna apa pe deasupra. Aceasta. ope-
ratie continua, pina cind urnflatura provenitä de mu.scatura $arpelui
dispare cu totul.
E preferabil, daca, in locul undrelei, ai avea un os de pe$tesi in
locul urzicilor te-ai servi de nisip on, ceea ce este si mai folositor,
de lapte.

49. Ca vacile set nu fle muscate de serpi.

La S-tul lremie sa se puie pe unde vor trece vacile, de o pane
si de alta, o baliga uscatä de vaca çi o urzica.
Baligele se aprind, cind tree vacile $i se crede, cã ele, fiind afu-
mate in modul acesta, nu vor mai fi mu.scate de serpi.

50. Gurlita.
(Gurlila» este un fel de boala molipsitoare la porci, dupa care
porcii slabesc si mor.
Indata ce un pore a fost apucat de o ast-fel de board, trebuie sa-1
izolezi de restul porcilor, daca vrei sä nu-1 apuce pe toti boala.
Mijloace de scapare nu exista in contra acestel hoale. Cu toate
astea se recomandä schimbarea clirnel i anume sä-1 mini spre munte,

www.digibuc.ro
 330 MEDICINA POPULARA A AROMNILOR

51. Ca set fact pe ciini a nu se mai intoveirasi

cu lupii.
Se crede, a sint chili, nil se inteleg cu lupil, in cit venind a-
cestia la turme sh raplasca vite, el se prefac ca nu-1 simtesc si nu-
mai dupa ce se departeaza oare-cum incep a latra si a alerga dupa
dinsii si aceasta o fac, ca sa aiba si el partea lor de prada.
Niste ast-fel de de cini se numesc.
Indata ce pastorul simte siretenia si necredinta lor, daca vrea ca
si cel 1-a1ti cini sa nu se lea dupä exemplul cinelui necredincios, sa-1
lege de viii de un par inalt si sa-1 lase acolo pina ce va muri de foame
latrind si urlind, in cit sa se sperie si lupii.
(Auzita de la unchiul met Ghiti Papahagi din Ave la, Epir).

52. Grind tin eine sail alta vita a prins viermi

la rand.
Dec& atirni cinetul sail vitel, care- a prins viermi la rana (care
v'irmin(), o bucata de plele de pore, dupa cite-va zile toil viermil se
vor stirpi de pe rana.
(Com. de studentul Tuliu Mihail din Ave la, Epir).

53. Cind vre-o vita i$ i rupe piciorul.

Cind o vita isi rupe piciorul, se Mil doua scindurele, care se pun
de o parte si de cea-l-alta a piciorului $i se string, legindu-le cu o
goat% tare. Asa se tine piciorul legat, pina ce vita incepe sa calce
bine, fail a mai schloptita.
Dach se rupe pielea de tot, nu se vindeca.
(Auzita de la Be li Bajdechi din Nijopule, Maced.).

54. Cind nu ouei o gainer&

Gaina, care nu oua, are sub Erni:A o clifca% care, daca i se
scoate, va incepe sa oua.
Gaina aceea se numeste clifnusitti:
(Auzita de la mama mea, Ave la, Epir).

55. Pentru ca o gaina sit nu clociasca.

Ca o gaina sa nu clociasca, trece-i prin nas o pana zmulsä chiar
din aripele sale.
sail :
Prinde-o si pune-o in apa de trel oil si nu va mal cloci.
(Tot de la mama mea),
1) Un fel de came groasa asemenea limbei sale.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMIN1LOR 331

56. Ca set' se ingraqe gdinele.

Sa cauti buruiana numitä : seidu a girtinirei (seul &nob pe care
sA o dai la gAini sa o manince si se vor 1ngr6sa toarte mult.

57. Ca sei ouei geiinele neintrerupt.

SA cautl a gAsi prin livezi sat prin poiene (vuldcli) WO de Ye-
pure, pe care sa o amesteci in MOW si sä o dai gainelor sti o ma-
nince si din ziva aceea toate vor oua pe fie-care zi.

58. Ca geiina set ottei in cuMul seta.

Pentru ca ghina, care se duce de ouA in alte case, sä nu se mai
ducA, sä o cauti la cur In cite-va rinduri, indath ce incepe sA circiie
acircarëaqh), semnul prevestitor, si ca-i-a venit sä ouä, sA-1 pui piper
ros la sezut si ea crezind, ca-i o fi venit momentul de ouat, se va pune
in cuibul cel mai apropriat, care este cel din casa cui apartine gAina
si ast-fel apoi se obicinuieste si nu mal alearga prin cuiburi straine.

59. Cum se cunoagte puiul de geiina dacei are= sei

fie coco$ saii Oiled.
Dna vrei sä stil aceasta, sA prinzi pe fie-care pulil de gAinA de
coadA si dupA ce-1 impingi si-1 tragi de trel el spre tine, aid la fie-
care impingire :
cocut disi, du-ti,
(cocos dacasubint.: esti,du-te)
lar la fie-care tragere spre tine :
ma, disi galb'inci
(sezi, dacA WI gaina),
Apoi ii dal drumul si dad, dupA liberare, puiul nu se pune jos,
cum se pune gAina cind il vine s6 ouä, ci aleargA iute OA ajunge
la closca, unde se intoarce si-si piscA coada cu ciocul, el este cocos ;
la din con rA el este &IA.
(Despa Papahagi, Ave la, Epir)

60. Cum se stirpesc peiduchii de lemn. (ar. tar-

tabic", pl. tartabiri").
SA se introducA mai multe noptl de arindul in casa cu pAduchi
de lemn, vite (ol sail capre), call sA doarrnA acolo si mirosul cel urit
al baligatului lor va stirpi toll pAduchil de lemn.

www.digibuc.ro
 332 MED1CINA POPULARA A AROMtNILOR

sail :
SA se stropeascA gAurele pe unde sint paduchi de lemn eu liere
(hrare) de oaie $i ptiduchil de lemn se vor starpi toll
saii :
Se stinge var in camera, uncle slot pAduchi de lemn si, inchise
fiind toate ferestrele $i up, aburul ce se evaporeazA, contribule la stir-
pirea lor.
sail :
Sd Tel ceara(tuminare) care se aprinde in granlumare(la a doua
inviere), *i dup5 ce o aprinzi, sä alergi cu dinsa prin toate colturile
easel $i sä ziel :
7'e va mica tartabigni?
Cdpitli a lor
Ce o sA mAnince pAduchii de lemn ?
Capetele lor.
i sä lii sigur, cd top pdduchii de lemn vor pieri cu desdvir$ire.
sail :
SA aduci furnici de cele marl (furl) de prin padure $i sA le dal
drumul prin gdurelele paduchilor de lemn, unde ii prind $i le tale
ea petele.
sail :
SA inchizl bine toate ferestrele, sA pui un mangal cu cArbuni
neaprin$I bine, *i aruncind vre _O sutd dramuri de piper ro$, inchide
up §i top paduchil de lemn se vor stlrpi.

61. Pentru stirpirea mustelor.

SA Tel ibój (boz), sA-1 atirni intr-un colt din odae $i seara toate mils-
tele se vor aduna pe ibdj. Atunci n-al de cit sti scop afara ibojul plin
de muste sail sA-1 aril in foe.
Aceasta se face $i cu busuloc.
sail:
SA Tel un pdhar cu miere, sa pui pe deasupra paharului o cua
(coaje de piine)- gduritä in mijloc. Mustele, venind sä guste din apa
indulcitd, li se lipesc picioarele $i nn mai pot scApa.

62. Pentru a nu avea pureci.

DacA vrel sa n-al pureci in cash', sh nu til nici odatà finul in-
tr-insa, ci sh faci grajdul care serve$te $i pentru pdstrarea finulu it
mai la o parte.
www.digibuc.ro
 MEDIC1NA POPULARA A AROMNILOR 333

63. Pentru a face ghulsu.

SA fierbi roze si licidul ce va rezulta sa-I pui intr-o butelie, pe
care sa o astripi bine pentru ca sa nu 'lash' mirosul.
Balsamul e bun pentru boale, ast-fel pentru tuse, taetura etc. $i
se face $i din alte flori.

61. Ca cotoiul sa- nu meinince pisoil.

Sii $tie grija pisieel de a-51 ascunde pisoil in locori, unde sh nu
poata veni nici un cotoiii. Cauza este cä ea se teme de cotol, fiind-ca
acestia cauta sh-1 mhnince.
Daca vrei ca nici un cotoid sA nu se atinga de dinsil fd-le un
semn $i anume sa le tat ori o ureche ori o coada, asa ca venind cotoii
si mirosindu-1 dupa obiceiul lor, II vor lasa in pace indata ce le va
mirosi, ca nu sint (intregY» adica fara a le lipsi vre-o parte din cor-
pul bor.

65. Ca o pisicci sei nu prinzet $oareci.

Daca vrei ea o pisica sa nu maY prinza. $oareci, n-al de cit sA-I
scoti mustätile.
Aceasta se face de necaz mai malt, pentru cA nimeni nu vrea ca
pisica sa nu prinzA pared.

66. De Suheifi.
Trinjil se numesc aromine$te : Suhdri.
De MO scapa o vita, cind le curatatä cu mina de unul $tiutor in
aceastA boala.
Boala nu Ye asa periculoasa pentru vite, $i cind nu se &este
cine sä curate vita, le bine sa o spell la anus cu apa caldicica §i cu
sApun, maY multe zile dearindul.

www.digibuc.ro
DIVERSE

www.digibuc.ro
 DIVERSE
1. Fewer,
Poporul crede, cà daca cine-va aruncl «v'arvir, argint via, in-
tr-o livede sail semanatura, peste cit-va titnp acelea se vor usca cu
total ; livedea n-are sa produca nici un fir de iarba, lar semänatura
asemenea nimic.
Cauza este ca a v1arviruID are particularitea de a nu se opri nici
odata intr-un singur loc, ci cauta mereii sa sape pamintul alergind in
continuO pina ce roade toate radacinele semanaturilor si plantelor. De
unde si expresiunea : «Fucli ca Varvir» fuge, se furiseaza ca mercu-
nal, aplicate unul om care WI scapa de odata din vedere, fara ca tu
sa bagri de seama.
La Xirolivad, Macedonia, este o ast -fel de livede in care s-ar fi
aruncat a v'arvir, si care nu produce iarba, pe cind livedea care este
alaturi de dinsa produce.
Se mai crede ca «viarvirul» aruncat in «cupan1a» albia unui iz-
vor, fintina sati sipot, i-o strica.

2. Pentru a vindeca pomi, ateica(i.

Poporul are un tel de respect catre paiele de grill.
La «Boboate) Boboteaza se depun la locul unde se face santirea
apel, mai multi manuchi de pate de grid si dupa terminarea sintirei
de apa, se lea dr- acolo si cu dinsele S3 leap arbort si pomi atacati si
revenirea in starea lor primitiva buna e sigura.
(Corn. de d. I. Sterescu, institutor rornin la Cru§ova, Macedonia).

3. Ca sec prinzi paseri.

Cind vrei sä prinzi pasarile cart dorm pe arboril din gradina sail
din curte, sa lei sulfure si sa o pul pe foc pe subt arboril acela si paserile
imbatate de fumul sulfurelui ce se va evapora, vor cadea si le vel
prinde.
(M. Dimoanie din Ohrida, Macedonia).
22

www.digibuc.ro
 33g MEDICINA POPULARA A AROMtNILOR

4. Cum se peistreaza strugurii mult timp in

bunei stare
Pentru aceasta trebule sa alegi dintre struguril earl, in apropie.
rea culesului viilor, n-ail fost a pucali de ploale, mai multe ciorchine
si in coada fie-cArei ciorchina sA infiingi cite un graunte de strugure.
Dupd aceasta sã le atirni intr-un loc, unde sa nu fie nici prea cald
nici prea rece si vei avea struguri proaspeli tot-deauna 1).

5. Cum se fine vinul dulce.

Gine vrea ca vinul sä fie dulce in tot cursul anului, cind se trage
vinul nal, sa-i pule vre-o surd de dramuri de sinapizm si vre-o zece
ocale de yin vechiii. Vinul noil ast-fel amestecat, va fi dulce in tot
cursul aceluI an.

6. Pentru ca vinul se miroase pleicut.

SA se pule in butoal'ele cu yin conare (cuculice) de aminuai,, un
fel de brad care miroase frumos de tot.
Sail sa se pule vinul in butoale facute de lemnul acestui arbor,
cad prezervä vinul de a fi stricat.

7. Pentru a drege vinul care a inceput set se strice,

sei se acreze.
Se lea o oca de stafide la 100 ocale yin, si punindu-se intr-o pungA
de pima, se baga in butolul cu vinul cam acrit, si din momentul a-
cela vinul se imbunataleste si-si recapAta gustul de mai nainte.

8. Ca set nu se strice vinul.

Ca sA nu se strice vinul, dupä ce spell butoiul, sa-1 afumezi cu
(schifure), adicA sa pul in butoiii pe o caramiclA cu foc putin sul-
lure si astupind bine toate gaurile butoiului, el va capata un miros,
care va prezerva vinul de a se strica.

9. Spre a intoarce pe cine-va de la moarte

Cind un bolnav este in pericol de moarte «W cade greii, adicA
este asa de bolnav in cit trage sA moarA, se obicinuieste a se da cu
pu.sca spre a-f intoarce sufletul la viala.
9 Culeasa de la Hiota Hagi-Bealu, din Vlaho-Clisura, Macedonia.

www.digibuc.ro
 MEDICINA POPULARA A AROMSTILOR 339

10. Cum pofi prinde un iepure.

Cind vezi vre-un lepure (lépuri), daca vrei sä stea, scoate-ti singe
de la genuthi cu o piatra i iel indata va schiopata §i nu va putea
sa umble ap in cit ii poP prinde.

11. Cum se conservd hainele in contra moliilor.

Pentru carJmoliile sa nu atace hainele, sa se ,.puie in buzunarele
acestora frunza de nue sail mai cu searna de boz (i1)6j)i prin mirosul
ce raspindesc aceste frunze, moliile (m6lple) se departeaza.

12. Cind e luna nouei.

Nu este bine sh incepi vre-un lucru cind este duna noud,, cad
raü iti" va merge. Mai cu seama sa te pazeti de a4i spala capul cu
apa calda, cam iti va cadea peste cit-va timp tot parul, asemenea sa te
pazeal a sadi ceva porni, sau a semana alt-ceva hi gradina.

13. Cum se prind pe$ti din riii.

Se lea psaru-votan i se amesteca cu pine orl cu viermi. Ames-
tecatura aceasta se arunca in riul cu pe$ti.
Toll pe,tiI cfli gusta din aceasta, se invenineazä i mor dupa ce
varsa ceea ce le causase moartea, i care contribule la moartea al tor peti.
Petii inorti plutesc pe suprafata apel, de unde cine-va cu uu-
rinta ii poate pescui.
sat :

Se lea buruiana numita alipini, 1) care asemenea este veninoasa

si aruncindu-se in girld, dupa ce se face faramituri, amarete apa $i
face ea petii sa moara i sa plutiasca pe luciul apel.

11. Ca sei inceteze furtuna.

Ca sa inceteze furtuna, se pune sub stre*na easel (sum strëahd.
o pirustie pe dos §i pe de asupra se pune un cou ro§il din Joi mare,),
din Joia patimilor.

15. Pentru a visa vise pleicute.

Sa dormi pe bratul drept, fiind-ca omul avind un Inger i un
I). Alipini este o floare groasa cit mina omulul, lunga i cu flori galbene.

www.digibuc.ro
 S46 MEDICINA POPULARA A AROMNILOIt

drac carl fi disputa sutletul, dormind pe bratul drept, facT placerea

IngeruluT, care stind linga capul tail cit tiny dormi, face sa vezi vise
placute. Atund dracul crapa de necaz.
(Dimoanie M., Ohrida, Lunca).

16. Ca sad inceteze grindina.

Ca sa inceteze grindina, sa Tel pirostia §i. sä o arunci an apoda
In carte dinaintea portei *i O. mai pal pe dinsa un cle*te.
Alte ori, cind grindina grindinéacld se (la cu pu§ca , ca sä in-
toarca, dupa cum se crede, pe vulturul care aduce grindina. Daca
vulturul se intoarce, grindina inceteaza indatd.
Obs.--ril grindina) inseamnã a incepe O. cada cu furie grindina.

111..a.

www.digibuc.ro
GHICITORILE AROMINILOR

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMNILOR
cAci (in ghicitorl) li se da ocaziunea
ecopiilor in all ascuti inteligenta, prin
cgreutat1 pi analogil, 1).
Hasdeü.

Arominii obicinuiesc a petrece cu ghicitori in doua ano-tim purl :

earna $i vara $i ca sa fim mai drepti, vom fare urmatoarea dis-
tinctiune :
Arominii sedentari petrec mai mult earna. In acest anotimp se
aduna, de mai multe oVi pe saptaminã, cite mai multe familii la un
loc si petrec, lucrind impreuna, cintind si povestind la glume $i la
tot felul de distractiuni, pe cind copiii strinsi mai la o parte in grup,
povestesc la ghicitori si la basme.
Cauza pentru earl in timpul verel nu se daii a$a mult la ceea ce
face parte din literatura populara, pare a fi urrnatoarea : In satele, unde
Arominil sint fixati, se obicinuieste a se merge in strainktate ; Cel in-
strainati se intorc in sinul farniliel tocmal in ariotimpul verel si 11-
min toga vara, pina tirzid toamna, cind iarasi pornesc in strainatate.
Cu aceasta ocaziune, barbatif intorsi in satul natal, se tin mai mult
de plimbari si de petreceri, de cit de stat la taifas, ca sa povesteasca
la basme $i la altele de-al de astea. far femeile, cart sint depozitarele
literaturel poporane, amina lucrul de yard pina la iarna, ca sall heir-
sëascet, sa-$T bucure, pe cel sositi din strainatate, cä mult vor fi su-
ferit el in departari I
Clasele pastorale in schimb cultiva literatura populard atit vara
cit si earna. Vara pe paturile2) caselor, unde mai bine de doua-zeci de
femel $i fete de toate virstele se string si lucreaza lina vitelor, trans-
formind materia bruta in materie de vinzare, glumind in acela$ timp
$i povestind cite $i mai cite.
Iar iarna, iarna mai ales, cind doua-trei familil inchiriaza o sin-
gura casa sail, eel cart nu se duc prin sate, 10 fac colibele una ling
alta, $i cind, femeile fiind mai usurate in ce prive$te munca zilnica,
se string in j urul vetrel $i povestesc la basme $i la tot ce face obiec-
tul literaturel poporane, impletind doar din ciorapi, ca sä nu fie cu
mina goala ; $i pe cind femeile se intretin cu de ale lor, copiii sag
1) Hapclea : Introducerea despre literatura poporand, in Basme, etc. de Fundescu,
Bucureptl, 1879. IA
I) Paturile sint nipte odal lune pi late, pi cart servesc femeilor de lucrat,

www.digibuc.ro
 344 GHICITORILE AROMNILOR

ascultd saü povestesc $i ei tot lucruri copildresti. Si e de notat, cd

Arominii pdstori sint foarte abundenti in copii.
E gresita cu desävirsire párerea acelora, carl sustin, cã uncle
genurl din literatura popula: d, nu sint a$a de bogate in clasele ps-
torale aromine$ti ').

Cum se numesc ghicitorile.

Ghicitorile la Aromini se numesc :
anguditOare pl. anguditóri, de la verbul : angudescu, ghicesc.
Se mai intrebuintRazd formele :
ngedditoare pl. ngoilditóri 2)
cuditOare pl. cuditóri.
si forma mai putin uzitatä de aduchniMare pl. aduchnitóri, de la ver-
bul : aduchtescu, ghicesc.
Ghicitorile incep cu formula :
angudd I
aduchra I ghici !
cudd!
cari pOate s-aduchrascd,
(.--s-angudaset, s-cuc'ascei, s-a f id)
cine poate sä ghiceasca, sd afle
saü:
le-i? Ce-I ?
le easti? Ce te ?
te n'-u? Ce-mi e ? din care forma din urmä
li se (Id ghicitorilor $i numele de : linniturd, ghicitoare, intrebuintata
insd mai mult in deridere.
saü: se inträ dirict in dEsclierea alegorica a obiectulul de ghicit.

eine petrece cu ghicitorile?

ARA data ghicitorile fàceaü partea din educatiunea omulul semi-
cult. Astä-zi cu ele se distrag mai mult copil.
Dupd cercetdrile noastre $i dupd cit insine ne aducem aminte,
eatd cum se petrece cu ghicitorile printre Aromini.
Bdtrinele, cite odatd, nevestele, fetele mal in virsta sag fldcdii,
de reguld unul mai priceput, mai cunoscdtor de ce le place copiilor
$i mai $tlitor cum sd se Yea pe lingd dinsii, ca sd devie lubit, le pro-
pune set se joace en-a ngueitorle», de-a ghicitorile, sail mai potrivit :
dé-angudirga, de-a ghicirea. Ei considerd intretinerea cu ghicitorile
ca un joc curat. Babele $i copil intrebati de noi, chid spuneati la
ghicitori, Cce fac ?» ne aü rdspuns in tot-deauna :
ng-ag'ucdm cu aduchnirOa, de-a ngudirea, dë-a nguditorli, dë-a
earl val pdatd s-angudascd.
1) Vezi : Weigand, Aromunem, II, p. 210 SCICI.; vezi de asemenea, introducerea
noastrit la basmele aromine.
9 Weigand. Arom. H, pg. 268.

www.digibuc.ro
 GHIC/TORILE AROMINILOR 345

Dupd ce unul spune o ghicitoare, fie-care i$i framinta mintea,

ca sd ghiceasca ce-o fi obiectul de ghicit ? Apol dupa cum li se pare
mai potrivit cu descrierea facuta, copiii rup tacerea din cind in cind
$i zic : n-o fi cutare lucru; n-o fi cutare alta?
Dad, aü nimerit, propunatorul da din cap, ca, dd. Dna nu ghi-
cesc, le raspunde : nu ! diparti ala1, departe alergi; 1.144 lucrulu a
met q-iu hnii tini, unde-1 obiectul de ghicit i unde ie$ti tu (adica :
rat ace$ti) ; va s-tregariuri, va mung s-lO afli, trebule sä treci
duel, sa strabati munti i apol sa-1 gäsesti. Acestea i alte multe, sint
menite sa rataceasca mintea copiilor, ca sa nu poata ghici.
Dupa ce $1-air batut capul, si s-ati främintat mintea in tot felul
$i mult timp, dar tot n-aU putut ghici, copii incep sti se roage de pro-
punator, ca sa le spuie din ce ordine de lucruri face parte obiectul a-
cela. Adica, daca se &este in .apa, pe pamint, in cer sail in aer.
Daca Ii s-a spus aceasta, $1 tot n-aii gäsit, copiii roaga pe cel,
care a propus ghicitoarea s-o $i explice.
Atunci incep pretentiile propunatorului
Te-n' dan? Ce-mi dap ?
$i copiii, de acord spun, ca-1 daü un oras cu toate bunile, lucru-
rile frumoase, dintr-insul. De obiceit it oferd la inceput unul mai
mic. Propunätorul nu prime$te.
Copiii II ofera unul mai mare. Propunatorul nu se multume$te
nici cu atita. Zgircitil copii, doritori sä afle ace o fi 1...D II darulesc
un oras, care satisface pretentia propunatorului: Acesta consimtind
zice, ca-1 prime$te $i inainte de explicarea ghicitoril, zice:
Gh9ni vin9 (numele ora$ului),
cu mcari,
cu berg,
cu na nil' di hari ;
cite sun ado,
7-171ina aM;
cite sun aöd,
z-duca ado.
Traducere. Bine a sosit (ornul), cu mincArT,cu bauturT,
cu o mie de calithii ;--clte (lucturI fiurnease) sintacolo,sä vie aci ;
cite sunt aci,sa se duca acolo.
$i apol explica ghicitoarea.
Care nu leste surprinderca cepiilor, cind d, ca dezlegarea ghi-
citoril a fost foarte u;oara 1 Ce multumii e nu simt el, cind obiectul
de ghicit a lost cu adevarat gret de dezlegat ?
Une ori, cind pretentiunea propunatorului leste prea mare, copiii
refuza sa-i mai acorde mai mult i daca el nu o spune, se propun a lte
ghicitori $i ienunta la dorinta de a afla dezlegarea ghicitorii prea
pretentiosului.
La dezlegarea unei a doua ghicitori, se pretinde din ora$ele, carl
deja n-at fost acordate cui-va. Daca unul, MA' sa priceapa, explica
ghicitoarea in schimbul unui oia, deja daruit unui predecesor, toti
II spun in gura mare, eh in$elat, ca nu-1 aü acordat nimic i fac
haz mare de n( ghiobia pacalitului.

Dupa cum se vede, scopul ghicitorilor leste pe de o parte pe-

www.digibuc.ro
 346 GHICITORILE AROMtNILOR

trecerea, ear pe de alta ascu(irea inteligentei, prin frAmintarea ce-si

fac copil minth lor, ca sii dezlege obiectul ce se ascunde supt haina
alegoricA in care ieste imbrAcat, precum si prin analogiile, ce se for-
teaza sA le facA cu obiectul de ghicit.

Cu privire la geneza ghicitorilor ne referim la urmätearele tin-

duel extrase din opera d-lui Tylor : Civilisation primitive.
aPar dnigmes, j' entendg ici ces problèmes, A la mode du temps
cjadis, qui impliquent réellement une réponse A trouver, comme la
(typique énigme du sphinx, et non pas nos modernes jenx de mots
0(comundrums), oil la réponse est toujours A reité de la demande et
(qui ne sont qu'un moyen de placer A propos de rien qnelque plaisan-
cterie. Les énigmes qui ont dtd le type du genre et qui peu vent are
«designees, par l'épithète d'énigmes a sens, appartiennent essentiellement
(aux peuplades sauvages d'une condition sociale relativement avanrée,
«et se placent consequemment A Pdtage intermddiaire entre Pétat tout
«A fait infdrieur et la civilisation moyenne, niveau auquel s'arrOte son
edOveloppement bien qu'une foule de ces vieilles dnigmes se retrouvent
«encore dans la bouche de3 nourrices et au foyer des chaumières On
«s'explique au reste facilement que les énigmes n' appartiennet qu'aux
«degrés les plus élevds de l'état sauvage: leur composition exige une
ecertaine facultd comparative et l'intelligence devait avoir fait un pas
aconsiderable, avant que re procddé lui tilt devenu assez familier pour
«le fake passer du sérieux au plaisant. Mais admettez un kat de
«civilisation plus développd, les dnigmes ne seront plus guère regarddes
«que comme des bagatelles, leur extension s'arrOtera ; elles ne seront
.nlus que des restes des conceptions antdrieures, bonnes a amuser
(les enfants».
Aci observAm, cä traiul ghicitorilor este conditionat de existenta
obiectelor cu cari se fac analogiile. Clad aceste obiecte isi schimba
forma sail dispar, ghicitorile bazate pe structura obiectelor se trans-
formA sail disnar si ele.
Tot asa dispar, cind obiectul de ghicit dispare. In cazul Intii ie
posibilitate sd ramie ca un fosil, cum e exemplul adus de dl. Hasdeu 1)
cu ghicitoarea :
DumbrA,
sumbra,
fdrA umbra.
sail cu ghicitoarea :
MAndstire intr-un picior
ghici ciupercA ce e I
Gorove 83, Ciuperca.
in care, desi bisericele astäzi nu mai au forma ciupercii, totusi ghici-
toarea continua a existA.
Pe cind ghicitoarea, despre Finghid, (un fel de luminare).
Tuti ilr fixga0i
fi el s-ligafti,
Traducere. Pe toy IT lumineaza,§i pe dInsul se tnegre§te.
1) Hasdeu : Magnum Etym., Art. : Ap4.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMtNILOR 347

care reaminteste frumoasele timpuri, cind oamenii se serveail de

sfesnicul cu cladd, care, pe cit zada ardea, pe atita sfesnicul se inegrea
din ce in ce mai mutt, nu exista decit la Breaza, Epir, unde familiile
sdrace inca continua luminatul cu cladet, ffind-ca aci ilada nu le costa
de loc parale.

Prezenta colectiune a fost publicata de noi, in parte in : Zweiter Ja-

hresbericht des Instituts fur rumcinische Sprache, editat de d. Wei-
gand in Leipzig 1895, care apoi aft fost reproduse de d. Gorovel in
Cimiliturile Rominilor, Bucuresti, 1898.
Insufletiti de dorinta de a vedea materialul arominesc atit ca text cit
si ca traducere cit se poate de fidel transcris, reproducem toate ghici tori le
arominesti publicate de not, precum si cele publicate de altii, pe lingä
cele pe cari le-am mai adunat referindu-ne cu dinadinsul, pen-
tru fie-care ghicitoare, la cimiliturile Rominilor, de Artur Gorovei,
fie-cd ghicitoarea noastrd prezinta sail nu asemanari cu cele din sus
numita importantä colectiune.
Dispunind de o colectiune de ghicitori albanezesti, am reprodus
dintr-insa cu ingrijire cele asemändtoare cu ghicitorile arominesti.
Tatà onerile in carl s-ail mai publicat ghicitori arominesti :
Bagavavu. Carte de alégere, scrisd in dialectul macedo-rominil de
Andrefilu al Bagavii. Bucuresti 1887.
Contine 19 ghicitori, datorite d-lui Telescu Tascu, co-
mersant din Crusova.
Iliescu. Carte de lecturet, partea I. Bucuresti, 1885. Contine la
pag. 4`2, unsprezece ghicitori. Autorul este tot Crusovean
si este institutor romin, actualrnente in satul Gopesi, Ma-
cedonia.
Idem Tara noted», an. IV (1887), No. 1 pg. 50-55, cuprinde
60 de ghicitori tot din Crusova.
Weigand. Arornunen Il, Band, Volksliteratur, Liiptzig 1894, von
Gustav Weigand.
Autorul dd. 32 de ghicitori, adunate din Monastir, Ne-
vesca, Musconolie, Pliasa, GopW si Veria, p. 268.-274.
Papahagi. In Zweiter lahresbericht des Instituts fur rumeinische
Sprache, zu Leipzig, 1895, plg. 181 192, cuprinde 101
ghicitori, de Pericle Papahagi.
Macedonia «Macedonia», revista rominilor din peninsula balcanicd,
1888-1889, No. 1-8, contine la pag. 104, trei ghicitori.
Cele-lalte ghicitori le posedam de la diferite persoane,
car)* air,bine voit a ne ajuta, comunicindu-ne ghicitorile,
pe earl le-ail stint sat putut culege.
E. Mlintoo. 'AAf3avocil p.atacsa (arikteorce Emrecps) amnockxON 67co E. Mirixou.
AX4avapetct 1878.
pag. 34-39, contine peste tot 80 de ghicitort albanezesti,
nurnite : cptcatce e6ppnrce.
La Albanezi intrebarea se face ast-fel :
c'-iftd ni 7 c'igcl du, cr-i§td?
cee este una, ce este cloud, ce este...?)

www.digibuc.ro
 348 GHICITORILE AROMtNILOR

1. A c l U.
(Acul)
Mc escu,
minát escu,
tuta lumea u nvescu.
(Bagav. 36, 2.

Traducere.Mic slut, suptire stilt, toatä lumea o tmbrac.

VariantA.
N'ic n'i escu, Var. Mc escu,
drac n'i escu, 11111 crescu
tutA eta n'-u amvescu Oath' Mara o nvescu.
Arom. II, 268,1. Monastir.
Traducere. Mic slot, drac slut, toatl lumea o tmbrac.
Var. Mic stnt, nu cresc, tot satul 11 imbrac.

VariantA.
N9c, c'uflic escu,
tutd Oastëa u nvescu.
Traducere. Mic, mititel stnt, toata oastea o Imbrac.
Cfr. Gorovel : p. I 8.

2. Aclu cu kir.
(Acul cu ail)
Pell cu cöada lungA,
lungä §i minutä.
Traducere. Puiii (pasäre) cu coada lungti, lung i suptire.

VariantA.
N'ic i el
tracli grenda dui:4 el.
Traducere. Mic este el, trage grinda dup. dtnsul.

Variantl.
Drac tu ch'isä, n-ter tut drac,
s-6aste vim& cöada-n1 trag,

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 340

pr-iutido cu cöada mi bag ;

din dao-trei mast una fac,
pina ti j-di cöada ascdp.
Hasdefi, Magnum Etym. Romaniae, I, to8.
Traducere. Drac In Tad, In cer tot drac, dacd vre-o coadd
tträsc (trag), pe orT unde cu coada mil bag ; din doud-treT nu-
maT una fac, pInd ce §i de coadd scap.

Variantä.
Un pea cu mdtile azvarna.
Com. de d, Iota N. Iota.
Traduccres, 0 pasare cu maiele pe jos.
dr. Gorovel. Cimilit. rom. p. 1-8.

3. Algleinili cu stuplu.
(Albinele §i roiul)

Divarligalui di cutur
ambitall'i cuscri g`Oaca.
Traducere. In jurul bu§teanulul, cuscriT (nunta5iI), eel Imbl-
tag joacd.

Varianta.
Una WM di cilugri
tu un culdl adundtI.
Traducere. 0 mie de calugarT, Intr-un butuc strtnT.
cfr. Gorovef, Albino p. 9 sqq.

4. Attu
(Usturoiul)

pati frati InclimindtI

si tr-una gröapa ngrupdti.
Traducere. Zece frac( lngemenaff i Intr-o groapii Ingropaff.
cfr. Gorovef p. 383 Usturoiul .

www.digibuc.ro
 ge GilICITORILE AROMINILOR

5. Amarect f-arturli.
(Marea §i rturile)
Cari-T muma, to fieóri aminta
§-fic`ciri mica ?
Tradueere. Care-T mama, care copiT na§te §i copiT mantnca ?

Ghic. Albanezeascd :
Ni baba. Pint famiian e tiia, e pasanddi i [Arpin. (Un tata na§te
copiii i apoi ii bea de tot). Melissa.

6. Anlu.
Un arbure mare
frinclile §-are :
albe di na parte,
MI de alanta parte.
Arom II, p. 274, 32.

Variantä.
Arbure mare
frinciale §-M-are :
albe di na parte,
MI de-alanta parte ?
Tagcu Iliescu, Tara Noua, p. 54, 6o.

Traducere. (Un) arbore mare, frunzele t§T (le) are : albe de

o parte,negre de cea-lalta parte.

Vartantd.
Un arbure lungu
cu multe frincla,
disli albe, disli tale.
Arom. II, p. 272, 23, Pliasa.

Traducere. Un arbore lung,cu multe frunze,jumatay albe

jurnatall negre.

Ghic. Alb.
TiPis i v'ata, e i v ata, v iimasat e flkavet i ca tã baraa, e v'il-
masat ta zeza. (Un arbore lung, lung, jumatate din flori, le are albe
§i jumatate negre).
Meiissa p. 37, 56. cfr. Gorovel, anul, p. 12 sqq.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 30
7. An lu (i, primuaara, viiara, éarna qi, töamna).
Pri un porn sun patru curburi,
CaOL cuib cu trei öailä.
D-1 Iota N. Iota.

Traducere.Pe un porn sint patru cuthurT, fie-care cull) cu treT oua.

Cfr. Gorovei, p. 12 sqq. Anul.

8. Apa.
Si nch16.dicA
S-tu nch'idicare,
cama nc16 arsare,
pind ag'uncli tö-amare.
Traducere.Se tmpledica §i ImpTedicindu-se, rnal Inco lo sare, pinsa
ajunge In mare.
Cfr. Gorovei, p. 15, Apa.

9. Apala (ciiarda).
(Sabia)
Tu citcrubä uscatä
döarmi citaiia turbata.
Traducere.In buturugg uscatti,doarme cgtea tur bath..

Variantä.
Tr-una cräpiturà uscata
Sta nipartica mup.tä,
Cind ti Ermcä i turbatA,
T. Iliescu, Tara 'mud, P. 54) 53.

Traducere.Intr-o crlpgturg uscatg, sty. neptrcg frumoasg ; ctnd

te mu§cg e turbatä.
Cfr. Gorovel, p. 320, Sabin.

10. Arapuni.
(Ciorching de strugurT)
Am un ardp Jan' ca citranëa,
ma-I bull in gura-T dulte ca n'ar6a.
D. op. cit. p. 50, 3.
Traducere.Am un arap negru ca cgtranul, dacg-1 bagi In gurg-t
dulce ca mierea.

www.digibuc.ro
 51 GIIICITORILE AROMNILOR,

11. Arierit.
(Ariciii)
Un all§ mirdt
cu suli ncircdt.
Bitolia, Macedonia.

Traducere. Un biet mo§neag, cu sule (tepu§e) incarcat.

VariantA.
Un aft§ incircdt cu ati.
Bitolia, Macedonia.

Traducere. Un Wein tnchrcat cu ace.

VariantA.
Un ail§ cu sarca turnath.
Traducere, Un bAtrin cu sarica turnath, Intoarsh pe dos.
Cfr. Gorovel, p. 17 sqq.

12. Ariiilu.
Cucut lungu §-tut s-lunPasti,
ftuji §-nipól nu mutr6a§ti.
Traducere.Coso§ lung §i mama se lunge§te, fuge (merge) §i
Indarht nu se uIth.
Cfr. Gorovel p. 320. Riul.

13. Arizboiulu.
(Räzboiul)
M-piduri-nT criscfil,
m-piduri mi bill)",
§-a cash cum m&adfisirä,
zdracu-zdruc mi fedtirä.
Traducere.In paclure (m1) crescuLln phdure mh belii (jupuil"),
Si a cash cum nal aduserh,zdracu-zdruc mh facurA.

VariantA.
Una eaph ardurh,

www.digibuc.ro
 GHICITOR1LE AROMINILOR 353

car da di sd-asciitura,
tutä amarda trdámburti.
Bagav. 60, 14.

Traducere.-0 eapd, nebund, ctnd dd. (tncepe), de se scuturd,

toatd marea tremurd.
Cfr. Gorovel 13. 354. Stativele.

14. Aroicia.
(Rodia)

Und cutii, cuticrt

cu mircidali aro§i mplind.
Traducere.-0 cutie, cutipard,cu mArge1e roO plind.

15. A u a.
(Strugurele)
Valda, valda mi dutddin,
pitrunicPi n1-acitam,
pdanili ill li micom,
truplu tut iP lu arucám.
Traducere. Valea, valea ma duceam,pottrnichie prindeam,
aripele i le mIncam,corpul tot i-1 aruncam.

Variantd.
Rita lada, nvirinatä,
di und cac'ubd acitatd.
Traducere. Jena särmana, tntristatd,de o buturugg prinsä
(aggata).

Variantä.
Tech-I laie §-arin1dasd, (grinutdash)
cu aispotl sadi pri mdasä.
Corn. de d-1. Diamandi G. student. (Samarina, Epir).
Traducere. De i e neagra i rtioasd (s. buboasä), cu arhiereul
std la masa.
Cfr. Gorovel p. 358 (1766 sqq).

23

www.digibuc.ro
 S54 ofitcrPoaas AROMNILOIt

16. Aumb r a.
Te trtati prit apa
si nu s-uda?
Traducere. Ce trece prin apA si nu se uda.?

Varianta.
paid, n6apte, sade -n apa ;
niti s-uda, ni sè-adapa.
Iliescu, Tara Noud, p. 52, 33 ; Hasdeu : Etym. Magri. Rom. II, 1262.
Traducere. Zita, noapte,sade-n apa; nici se udä, nicT se adapd.

Variantà.
Trdati prit apa,
nu se adapa,
nee& -s uda,
neca s6-afunda.
(Corn. de d. Diarnand Glogea, student in medicina, (Samarina Epir.)

Traducere. Trece prin al:a, nu se adapa,nicT se uda,nicl se

confunda.
cfr. Gorovef, p. 377, sqq.

17. Barba.
Te no-ari teta dinlinti?
Avela, Epir.

Traducere. Ce n-are matusa lnainte 7

cfr. Gorovef, p. 21, Barba.

18. Bileiclu di cintari.

(Tocul cintarulul).

Te-I 'Vic cit ofilu

s-pOati cit boillu ?
Traducere. Ce-T mic ctt oul si poate eft boul 7

www.digibuc.ro
 4141CIT0RILE AROMINILOR 355

19. Birbec, rap.

(Berbecele, tapul).
Patru iumä,
patru sta,
dao z-bat,
mpadi nu cad.
Corn. de d. Andrei BalamacI, institutor la Corcea, Albania.

Traducere. Patru umbla,patru stail,doug. se bat (se miF5.),

jos nu cad.

20. Bi$ica ; pipirealtet.

(ArdeTul).

Un cutiit plin cu furniti.

Traducere. Un culit plin cu furnict.
cfr. Gorovel 289. Piperul,

21. B o f a.
(Sticla).

Un alit) cu gu.;La lungh.

Traducere. Un arap cu gttul lung.

22. Brunta.
Nu ntunia, apirt ;
apiri, nu ntunica'.
IL Cart. de Lect. pag. 42.
Traducere. N-a apucat-o noaptea, ziva a apärut ; a apärut cu
ziva, n-a apucat-o noaptea.
cfr. Gorove, op. cit. p. 32, 36 Bruma.

23. Budic.
(Ulciorul).
Un fic'15r, fieurtc,
tut cu mtn'li n-g'epi sta.
Traducere. Un blet, 1)1E40, tot meretit cu mtinele tn buzunar stl.
cfr. Gorovef, 374. Ulciorul.

www.digibuc.ro
 350 GHICITORILE AROMINILOR

24. Buret e.
(Burete, cTupercA).

Un om cu nti ting'ere n-cap.

Ar0111. II, 270, II. MllsCOpote.

Traducere. Un om cu o tingire tn cap.

cfr. Gorovel, p. 33, Buretele.

25. Buriclu.
(Buricul).
Cu% di cruclulai
Tit mes6a di plaiti.
Traducere. Cuth de doctrlietn mijlocul plaiuluI.
cfr. Gorovef, p. 34, Buricul.

26. Bu t ö a.
(Butolul).

Te cä nu-i grèatiä,
brine pöartä nöaiiä.
Traducere. De §i nu-I tnsarcinata, Ye tncinsa cu nou6 brine (In-
cingatort).
cfr. Gorovei op. cit. p. 34. Butea.

27. C a f é.
(Cafea)

Vidutd glYighIfte'ascd,
nam6a amirèascd,
Arom. II, 272, 20. Muscopole.

Traducere. AparentA ligAneascA, renume impArAtesc.

cfr. Gorovel op. cit. p. 37.

28. Calea.
LungA, lungA,
slrimbA, strimbg.
s-tuti mi caftd.'
Traducere. Lunga, lungA,strImba, strtmba, i toll ma cautA,
(ma umblii).

www.digibuc.ro
 ICITORILE AROMINILOR 357

Ghic. Alb. :
Nvi pArbür e vtat'e vtatà, s-e arrin as dit as natä. (0 pima lunga,
lunga, nu o ajungi nicl zi, nici noapte).

Variantä.
De la noi
ulna la voi,
blidi, blidi tèasi.
Traducere. De la noTpInA la voT, farfuriT, farfuriT Intinse.

VariantA.
Blidi, blidi pinä m-Poli.
Traducere. Farfurii, farfuriT pinä la Stambul.
Funi lunga
§-fira aumbri.
Ticura, Macedonia.

Traducere. Funie Innga §i färä umbra.

ci Gorovel. op. cit. 135, drumul.

29. Capl 21.

Una cficluba Virmintiasä,
sum citeuba nä livadi,
sum livadi döaüä arveli,
sum arveli dol purunghl,
sum purunghti un cput cu (Man §ulinare,
sum §oput unA mOarã,
sum mifera un c'oc.
Macedonia, 104, 3.

Traducere. 0 buturugl viermenoasä, supt buturuga o li-

vede,supt livede doua lipitorT, supt lipitorT doT porumbeT, supt
porumbei un §ipot cu douä ulinare (scursorT), supt 5ipot o moara,
supt moara Un ciocan.

VariantA.
Na cueuba cu apti guvi.
Traducere. 0 buturuga cu apte &tel.

www.digibuc.ro
 358 GHICITOR1LE AROMINILOR

Ghic. Alb., cruet, capul.

N'i cartA me stata bdrra. (Un bostean cu sapte gäurT).
Melissa, pg. 36, 37.
cfr. Gorovef, op. cit. pg. 39 sqq. Capul.

30. Capra.
Ari barba, mascur nu-i.
Traducere. Are barba, masculin nu Testa.

Variantä.
Ari barba
s-preftu nu-i,
ari c6arni
si boil nu-1,
mëa-ca-ca cu cöada n-sus, te-1 ?
Traducere. Are barb5.-§i preot nu-Y,are coarne §i boil nu e,
raa-ca-ca cu coada in sus, ce Testa?
Ctr. Gorovef, op. cit. p. 38, capra.

31. Cartea.
Mati nu ari
s-multi greasti.
Traducere. Voce nu are §i multe vorbe§te.

Varianta.
Girina-I albl
s-Oluli M.
Dloara Beza Tasa, eleva la Bitolia.
Traducere. GrAina e albl §i oule shit negre.
cfr. Gorovef, op. cit. p. 44, cartea.

32. Casa cu ötiminTi.

(Casa cu oameniT)
Prie'a 6asti möartA,
ma vinili-P tut bat.
Trad4cere. Para Testa moartä §i vineleT se mip4.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMtNILOR 359

Variantä.
Cloc'a i di lëamne s-chTatrà,
pulti-P sunt di ch'ali scarni.
Cutuflanl, Tesalia.
Traducere. Clo§ca este de lemne §i pTetre, puiT sAT stnt de
plate §i carne.
nil% Gorovel, op. cit. p. 27. Casa.

33. Cavurlu.
(Racul)

N-vali laiii,
si-n foc an*
7raducere. In vale negru si tn foc ro§u.
cfr. Gorovel, 314, Racul.

34. Cetletref.
Suflitu nsus, suflitu nglAs,
tu mesi lemnu uscieds.
Ilie Papahagi, profesor la gimnaziul din Berat, Albania.
Traducere. Suflet In sus, suflet tn jos, la mijloc lemn uscAtiv.

Varianta.
Patru n'isca,
patru imnä.
Com. de d. I. N. Iota.
Traducere. Patru mi§cA, patru umbIA.
cfr. Gorovel op. cit. p. 42, Cdhlreful.

35. Ceitaöa.
(CAtea)

Easti un ch'eni, (cini)

ma nu-I ch'eni ; (cIni)
are pelu (perlu) di ch'eni,
ma nu-I chleni i

www.digibuc.ro
 360 GH1CITORILE AROMINILOR

ari cgada di ch'eni,

ma nu-I ch'eni.
ti-l?
Ch'itao.
Auzita de la d. G. Badralexi, Selia, Macedonia.

Traducere. Este un ctnedar nu-I ctne ;are pärul de eine,

dar nu-I ctne ;are coada de ctne,dar nu-I eine; ce Ieste 7
CAleal

Nota. Este cu1eas5. aa cum pronunt6 copiii, cbad Inca nu pot pronunta
bine, silaba : cE, ci o pronuntä : ehri.
Tot ap cuv1ntul perlu (parul), 11 pronunta copi141 pelu.

36. Clenapfint Pi di Una.

(PiepteniI de ltnA)

Harta, farta nu ari (firä) n'ilä.

Traducere. Harta, farta nu are (fArA) milä.

Varianta.
Doi cilugri s-trag di barba.
Traducere. DoI cAlugari se trag de barbä.
cfr. Gorovel, op. cit. p. 287. Pleptenif de lina.

37. Chtetrile di möard.

(Pietrele de moarg)
Turta a ta cu turta a rn6a pi un fus, unä se wtd.
Arom. II, 274) 31. Veria.
Traducere. Turta ta cu turta mea pe un fus, mereg se In-
vtrte§te.

Variantä.
Turta mea stri turta ta ; fuslu al meg m-buriclu a tät.
Iliescu p. 53, 38.

Traducere. Turta mea pe turta ta; fusul meg in buricul tn.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 361

38. Chzicutli.
(PicAturele de ploae)

Tia, tia, dupä cash'.

Traducere. Tia, tia, dupa, casd.
NOM. Tia, liü este zgomotul pe care-I fac pid.turile de ploae. Se mat luta-
lege ciripitul pgsdrilor supt : pu, pa.
cfr. Gorovel, p. cit. p. 284. Picãturile de ploae.

39. C le i p r u.
(C1opole1).

Boati arati tu piduri.

(Andrei Balamacf, institutor romin in Corcea, Albania.

Traducere. Voce rece (rail) in pddure.

Nota. Clopotelul atirnat de gitul caprelor, mágarilor.

40. Cleirimizli.
(Cdrämizile).

Alti pri dinti,

alti pri piltd'ri,
card nsus, citrä nghTós
WWII, ciari.
Dloara Tasa Beza, eleva la Bitalia,

Traducere. Airi pe diny,'alft pe spate,cdtre sus,cdtre jos,

poteci poted.

Variantä.
Te-s nä nTilT di cilugrëale,
cari pri dinti, call pri piltare ?
Adunata de elevul Tache Papleacu, Tirnova, Grecia.

Traducere. Ce-s o mie de cdlugdrile, altele pe ding, altele

pe spate 7
Cfr. Gorovel op. cit. p. 55, Caramizile.

www.digibuc.ro
362 GHICITORILS AROMNILOR

41. Cleuqaflri.
(Colturile camerer).
Patru fratl si ved In fat&
$i nu pot tra si-s acata.
Papinian Ioan (student in medicina) Ave la, Epir.
Traducere. Patru frac( se vAd tn fall $i nu pot sa se prina

42. Cöarle fi, eóada ealui.

(Picioarele $i coada caluluT).
Patru töac5.
$-nä MN g1tSaca
II. 54, 56.
Traducere. Patru toaca,,§i o mie joacl.

43. Cireaplu; furnul.

(Cuptorul).
Un laiii buval,
buclun' arucutëa$ti.
Traducere. Un bivol negru, bu$tenT rostogole$te (tn gtt : tnghi te) .

Varianta.
Un arlp cu gura ci*Itisä.
Traducere. Un negru cu gura deschisà.
cfr, Gorove1 loc. cit. 123. CuPtorta.

44. Crubuca ; etubuchre

(Luleaua)
GOinqe, ciu$e,
(tra41) adim' tru nail clinuw.
Ili, op. cit. p. 51, 18 ; Bagav. 47, 6.
Traducere. GainuN, cTu$e,adunT (tragT) tn nari (nas) cinu$e.

Varianta.
Puslu di pincla,
apa di &Imp,

www.digibuc.ro
 GIIICITORILE AROMINILOR 363

Cova di loc,
funëa di lemnu.
Arom. II, 272, 21, MusCopole.

Traducere. Pupil de pinza.,apa de frunza,cofa de pamtnt,

funea de learn.
cfr. Gorovel p. 205. Luleauct.

45. Cumaglu.
(Ciomagul).

M-piduri criscñL
m-piduri mi cilirsil,
0-n höarà cum m6-adüsirä,
purtolur int mi pitsira.
Traducere. In pädure crescuT, in padure ma curaliT (de ra-
murT),§i-n sat cum ma dusera, portoter ma pusera.
Notd. Portoreril stilt servitorif de pe 1mng primar in satele arominellI
din Pind i earl executá ordinele acestuia.

Variantä.
Traducere. In padure faptu fuT,
tot im pldure criscaT,
§-a cas-anda me-adUsirl,
maimár s-111id In' dfsira.
T. Iliescu, Tara noud, p. 51, 9.
Traducere. In pc:lure ma nascuT, tot In padure crescul, §i
acasa, cind ma dusera, maT mare (superior) sa. flu ImI zisera.
cfr. Gorovel p. 22, Batul ; p. 79. Ciomagul.

46. encinrili.
(Calctile).

Am dol fic'óri,
cind P-athic acasä,
nII mutrèsc atbara ;
pi cind es naftSara,
ni0 mutrèsc a casä.
Adunata de la elevul N. Damapoti, Avela, Epir.
Traducere. Am doT bletT,ctnd IT due a casA,eT privesc afarl,
§i dud IT duc afaral--eT so uTtä a casä.
cfr. Gorovel op. cit. p. 51, 0/01e,

www.digibuc.ro
 364 GHICITOR1LE AROMtNILOR

47. Cildarga.
Na muPari cu mln'li la gurd.
Traducere. 0 femee cu minele la gura. .

cfr. Gorovei, op. cit. p. 52, caldarea.

48. Cildarea $1, liiallu.

- Itt ti duti, lal guse lunga 2
Te mi ntregh', lea fundu aprés ?
D-na Despa Papahagi, Avela, Epir.
Traducere. Unde te ducT, mai gtt lung ?De ce Intrebi, tu cu
fundul aprins 7
cfr. Gorovef op. cit. p. 55 ; Caldarea tii securea.

Notd. Maru ieste tin lemn, care la un capät leste mal gros .$i
bine netezit, ear restal serveste de coadA. De el se servesc ferneile la
spälat, sa bata halnele de lind, ca sä se spele mal bine.
Deci nu le bine tradus la d-1 Gorovet prin secure, numitä la aro-
mini : tip6r, tupatd.

49. Cintar 6' a.

(Ctntarul).
Te-I Mc cit otilu
s- pöati cit botilu 2
Traducere. Ce e mic cit out §i poate cit boul ?

Alta.

Necg mOartà, nech Vie,

mast cöada P adire.
Andrei Balamaci (institutor romin la Corcea, Albania).
Traducere. Niel moarta, nicT vie numaT coada ti adie.
cfr. Gorovel op. cit. p. 58 cintarul.

50. Cinclila.
Una finttnicli
cu Una lilici.
Traducere. 0 ftnttnea, cu 0 floricea.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMNILOR 365

Varianta.
Una' steada namisa di amari.
Arom II, 270, 6, Muscopore.
Traducere. 0 stea In mijlocul mariI.
Ghic. Alb. :
NI al ndä mes ta déetit. (0 stea in mijlocul märip.
Melissa, p. 36, 36.

Ni Windirt nd ii. mes ta déetit. 40 scintee in mijlocul mad°.

Melissa p. 37, 53.
Cfr. Gorover p. 38, candela.

51. Cripiste,ari.
Tu piduri n'-acrisciii,
tu piduri m6-adirdi,
.5-acasä cindu vin'a,
protul mini ful.
Pleasa, Albania. Andrei Balamacr, institutor romin in Corcea, Albania.

Traducere. In pgdure crescui,In padure ma facuT, §i acasg

ctnd veniI,Inttiul eu fuI.

52. Ciravea.
MO, ch suflit nu ari,
pöartä slifliti pë-amari.
Auz. de la d-poara Beza Tasa (eleva la gimn. de fete din Bitolia).
cfr. Gorovel p. Too, Corabia.
Ghic. Alb.:
pi.irt pie, spurt bie, spurt mba vétehe nucu ca. (Suflet duce,
suflet poarta, suflet intr-insa n-are).
Melissa : 35, 22.

53. Or liVili de ampiltiri.

(CArligele de tmpletit).
Tinti suriritg.
t-und gh'urdinita. ; i
së-aving., tut së-avind
.i nu pot s'a së-agningg..
Traducere. Cinci sorioaretntr-o sAlbioarg, se gonesc, tot se
gonesc,§i nu pot sa se ajungg..

www.digibuc.ro
 566 wilcrtoRILE AROMNILOR

Varianta.
Tinti fra1 un put adara
da s-ag'unga s-nu pot ëara.
T. Iliescu. Tara noua p. 54, 49.

Traducere. Cincl fraV un put cladesc, da sa se _ajunga (unul

pe altul) i totusl nu pot.

Varianta.
Tinti frati adarà un put.
saü:
Tinti Won' adara un put.
Arom. II, 268, 5. Nevesca.
Traducere. CincT flacaT (frati) construTesc un put.

54. Afile di mpleitire.

(Acele de tmpletit)
Tinti surarite (a.)
tu una camisita;
ado tra si (s) acata.
Arom. II, 274, 28. Veria.
Traducere. Cinci sorioare, intr-o camase, merea cauta sa. se
prinza.

55. Cirliglu.
(Carligul cTobanesc)

Pidur6a-n' m6-avA,
pidur6a-n1 nu chilli :
s-cu tini §-lira tini.
Traducere. Padurea m. avu, padurea ma pierdu : usi cu
tine i fara tine b.

56. Cistinra.
Stra n'lu ni-easte bait,

www.digibuc.ro
 4ii1CriORILE AROMiNILOtt. y.,
cimêasa n'-èasti arosi,
truplu n'-6asti albu.
Traducere. HaTna-mT Teste neagrd, cAmap-mT Teste ro§ie,
corpul imT Teste alb.
cfr. Gorovel op. cit. p. 48. LVIII.

57. Clraga fi cltita.

(Broasca §i cheia).
LalAl cArte'aste,
s-teta zgh'ilèaste.
Traducere. Unchiul ctrte§te (se atinge) §i mdtu§a zbiard.
T. Iliescu, Tara notul p. 52, 28. cfr. Gorovel, op. cit. p. 31. Broasca.

58. Cofa, plosca.

(Plosca)

Am nä Mat&
mult musatA,
di cusitA-1 spindurata ;
cind u PM imbratA
s-o muntresti in fatä,
u strindi cu vrèare s-n gurd u basi,
ti saturi di Ware s-nu-ti Vine s-ti-alási.
Iliescu, op. cit. p. so, I.
Traducere. Am o fatd, foarte frumoasd, de cusile spinzu-
ratä (attrnatd),cind o Tel in brale§i o prive§tT In faid,o stringT cu
vrere (dragoste)§i-n gull o sarug,te saturT de mTere§i nu-IT vine
sä o la§T.

Varianta.
NA Matä cu rain% n-gTechT,
u PM m-brata far s-u ntregh',
cu sdate mare o basi in gurA,
sti saturi di lAptili ti-P cura.
Iliescu, op. cit. p. 549 47.
Traducere. 0 fatä cu minele in buzunar,o Tel in brat() fall
sä o-ntreb1,cu sete mare o sarulT in gurd§i te saturT de laptele-T
ce curge.

Varianta.
Ne urita-i,
ne musatA-1,

www.digibuc.ro
 368 GHICITORILE AROMIN1LOR

ama tu bi§are,
dulteame §-are.
Samarina, Epir. Diaman di Giogda.

Ghic. alb. cova :

Ridet n'uiirt e miitet, déel'unii brec e cotet. (Se confundã in apd
§i se ineacd, iese pe colinä si cascd).
cfr. Gorovel p. 294. Plosca.

59. Cucotlu.
(Coco§u1)

La claari, ari§dittiari
diniplii póarta cusöari
§i pri cap un ch'aptini §-ari.
Traducere. La picToare, rAscliitoare,IndärAt poarta cusoare
§i la cap un pTeptene are.

Variantä.
Te-1 cind bati trumbeta,
dratl'i §-fringu beta ?
Traducere. Ce-T ctnd bate trompeta, draciT f§T frIng (rup) capul ?
cfr. Gorovel, op. cit. 93, Cocoqid.

60. CundiPlu.
(Condeiul)

NIG escu,
drac escu,
tutä lum6a u zburäscu.
Traducere. Mic sint,drac stnttoatA lumea o vorbesc.

Variantä.
Mut escu,
nu grescu,
cu tutä lum6a zburAscu.
Traducere. Mut stnt, nu grAesc, cu toatl lumea vorbesc.
cfr. Gorover op. cit. p. 97 sqq. Condeiul.

www.digibuc.ro
 G;fiCITORILE AROMINILOR 36g

61. Cundinu cu grcimatli.

(Condeiul §i literile)

Cind fet To,

trei mi tin,
s-puP a mei'
nip& n'-armi'n.
Traducere. Cind fat eii,treT ma tin,i puiT miel,uäpoT, In
urma, rämtn.
cfr. Gorove1, op. cit. p. 97. Condeiul.

62. Curcubeta.
(Dovleacul)

NA bigarcA firä intrari,

h'arbi di lum0,a te ari.
Traducere. 0 bisericA WA intrare,flerbe de lume ce are (de
lume multa).
Ghic. Alb.
RumbulAc, strumbulic, me ta fl'iltura ndA bare (Rotund, lung,
cu niste fluturT in pintece).
Melissa p. 39, 73.

Varianta.
(veil h'umuntc)

Tindu funi
s-adim gl'ami
Traducere. Intind funie §i strtng ghieme.
cfr. Gorovef op. cit. p. 26. Bastonul.

Varianta.
Tinde fune sa s-adfin cl'eni. (1)
Arom II, 270, 12, muscopole.
Traducere. Intinde funie si se adunä ghemurl. (!)
Arotd.S-adtin ceen% cum e data ghicitoarea, trebtile si fie gre§ita, fn loc de :
s-adan grenie.

24

www.digibuc.ro
 370 GIIICITORILE AROMNILOR

63. Curcubeiilu.
(Curcubeul)
Mu 01
§-mirát
pristi clenurI §ad6-ard.t.
Traducere. Frumos §i duios, peste coline Ode aruncat.

Variantil.
Distimele ch'indisita,
stri nióri arucutitä.
Il. loc. cit. p. 51, 22.
Tradncere. Naframa brodata,pe norl rostogolitä.
Cfr. Gorovel loc. cit. 123, Curcubeul.

64. Dinfi It di chtitptini.

(Dintit de pieptene).
1TAW citäT alagl m-piduri si scöatä lepuri.
Traducere. Ni§te elle aleargl tn pädure sä scoat5. Tepurr.

65. Neiditle; déditle.

(Degetele)

\Pugh 1iti frati cu ploeli ) n-cap.

Traducere. Doul-zeci de fray cu pläcile tn cap.

Varianta.
Tinti nveste su tásurile n-cap.
Arom. II, 274, 25, Gopeg.
Traducere. Cinci neveste cu farfuriile In cap.

I) Varianta d-lui Weigand, Arom. II, p. 274, 30, pune: plotle, ap cum nu se
aude in Veria.

www.digibuc.ro
 GH1CITORILS AROANILOR 37 t

Variantä.
Ghic. Alb. :
DiétA mótAra me nga n'i sint mbi crüe. (Zece sororl cu cite un
disc in cap).
(cfr. Gorovei loc. cit. p. 129, Degetul.

66. pua qi, nöaptga.

(Ziva i noaptea)
Cloc'a alba cindu v'ini,
pun tuti P-ai ispindea$ti,
clocta lale-P Pa la sine
si cu vr'eari
(sail II.: $i cu Arpitle)
11-anvilenti
Bagav. 63, 19 ; II. loc. cit. p. 54 ; 51.
Traducere. Clo$ca alba cind vine,puii top* ii räspinde$te,
clara neagra II lea la sine $i cu vrere (sail II. : i cu aripele) ii in-
vele$te.

Variantä.
Te-s dóatä suarl,
le nu pot sA z-ve'adA.
Traducere. Ce-s doug surorl, care nu pot sg se vazg.

Variantä.

Sun döailA suarI dëAmini:

una-I tut jilitA,
alantA-1 hirsitg.
Traducere. Sint doug sororl gemene: una-1 mereii jelitg, cea
laltg-I bucuroasä.
cfr. Gorovei op. cit. p. 137, Ziva ft: noaptea.

67. Fintina; qóputlu.

(Fintina).
NA nveasta adiratä,
di tutI i 131$atd.
Traducere. 0 nevasta satitg, de toll le sgrutatg.

www.digibuc.ro
 372 tiHICITORILE AROMNILOR

Alta
Urltä, m'satä
tuti mi basi.
Traducere. Urtta, frumoasä,tog ma saruta.
cfr. Gorovel p. 143, Fintina.

68. _nate, utre ; sac.

(foale, burduf; sac)
Te i gros
si nO-ari os
i clnd 10 adiln'
lu vrel 11 pun"?
Ad. de dloara T. Beza.
Traducere. Ce-I gros §i n-are os§i clnd 1-adunT (II strtngT),
unde vreT tl punT ?

69. Fikirtica.
(Foarfecele)
Te-s-doi trap,
te tutu z-basi.
Traducere. Ce-s doi fraff, ce tot se säruta ?

Varianta.
Nada suari cu un buric,
nise aspargu, nise adard ;
nise n1 nvescu e'arnä, ve'arti?
n. op. cit. P. 533 42.
Traducere. Doua sorori cu un buric,dtnsele stricti, dtnsele
dreg ; dInsele ne tmbraca earna, vara ?
cfr. Gorovel loc. cit. p. 154.

70. Foclu.
(Focul)
Am un boil ards
iu nis pasti,
earba' nu crèasti.
(Corn. de d. Ilie Papahagi, profesor la Berat, Albania).

fraducere. Am un boil ros, unde el paste, earba nu creste.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMNILOR 373

Am un tap arcis,
Yu g-arucutèasti,
Mita nu crèasti.
Traducere.Am un lap ros, unde se rostogoleste, earba nu creste.
Cfr. Gorover op. cit. p. 151, Focul.

Mica si s-caca
s-nöaptëa tu c...P z-baga.
Corn de d. Ilie Papahagi profesor le Berat.

Ghic. Alb. :
TN ditin diet, natin mburahet me mutin e vet. (Toata ziva se
caca, noaptea se nveleste cu c..... sail).
Melissa, 34, 13.

71. Fumlu 0 foclu.

(Fumul si focul)
Tatal ninga (ninca) nifaptu,
IfiPlu la Dumniclafi (m-Poli) traptu.
Iliescu 51,7 ; Bagav 44)4.

Traducere. Tatal fnca nenascut, fiul in cer (la Constantinopol)

pornit.
Alta
Un cilugru fira öasi.
Traducere. Un calugar fara oase.
Alta
Costa lungu lira 6asi.
Traducere. Costantin cel lung fara oase.
I ati Oa Péeri, i biri morri seferin. (Tata! WI s-a näscut, liul
mierse in armata).
Melissa 34, 13.
cfr. Gorovel op. cit. p. 157, Fumul.

72. F u m.
(Fumul).
Iu ti duti, fune iunga ?
ti mi ntregli, pre fund aprés ?
A1-0111. 14 271, 18 Mu8C0p01e,

www.digibuc.ro
 374 GHIC1TORILE AROMINILOR

Traducere. Unde te ducT, funie lungl ? Ce mä-ntrebT, la

fund aprins.
Cfr. Gorovel loc. cit. p. 161, Fumul pi Copts/.

73. Eurniget.
(Furnica)
NicA-T
j-din'ica
D-poara Tasa Beza, eleva.

Traducere. Mica-T §i pill:A(1We (lit.: dumicA).

cfr. Gorovel p. 169, Furnica.

74. Fuslu.
(Fusul)
Cari-I hliPlu, te blrsit
miirmurä ca un cirtit ?
Traducere. Cine-T fiul, care dezmierdat,murmura ca un tn-
tristat.

75. Gástruln, pita, tipsia.

(capacul, placinta, tava de pläcinta).
Ardp c18-asupra,
ardp digh'ds,
nvèasta tu mesi.
Traducere. Negru de asupra,negru de desupt,nevasta (mi-
reasa) in mijloc.
Ghic. Alb. :
Ch'el parsipär, ch'el parrap4 n'i PudO nda mest. (Cer deasupra,
cer de desupt, §i o livede la mijloc).
Melissa p. 39, 74.
cfr. Gorovef, op. cit. p. 38, No. LI.

76. Gadu.
(Un fel de Opai)
Un ardp
cu lilicTa n-cap.
Traducere. Un arap cu floarea in cap.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMtNILOR 375

Variantä.
Un g'one cu lilic'a n-cap.
Arom. II, 268, 4. Nevesca.

Traducere. Un voTnic cu floarea in cap.

77. Grepga.
(Buzunarul)
Cola cu nimi u trag
min% tu nisä di-n' bag.
Iota N. Iota, student.
Traducere. Plosca cu mine o port,minele intr-insa de-mi pun.
cfr. Gorovel op. cit. p. 36, Buzunarul.

78. Gaina.
(CiAina)

Una, mulith,
ncircatã cu scinduricl.
Traducere. Un cattr mic, Incarcatti cu scindurele.

Varianta.
Una mulärita
ncArcatä cu scindurite.
Arom. II, 274, 24. Gopep1.

Traducere. Idem.
cfr. Gorove p. 169.

79. Gitina q-oidu.

(Mina i oul)
V'ialu fati mortul,
-111(5rtu1 fati viiillu.

Traducere. Viul na§te pe cel mort

§i mortul na§te pe cel viu.
cfr. Gorovel loc. cit. p. 169. Gaina 0 Out.

www.digibuc.ro
 376 GHICITORILE AROMINILOR

80., Grata.
(GhTat.1)

Divarligalul di cast
sta erl aspinclurate.
Bitolia, Macedonia. cfr. 174, Gorovef, Ghiata.

Traducere, In jurul casel,--staii ceri (tumtnari) attrnate.

cfr. Gorovef, 174. Ghiatä.

81. Uuratlu; curuna.

(Juramintul, cununa)
Te nod, cu gura s-nöada,
-cu mingi nu z-diznöada ?
Bagav 63, 17
Traducere. Ce nod cu gura se tnoada §i cu mtnile nu se dez-
noada?

Varianta.
Nodlu cu gura ti s-nöada
cu mina nu si diznöada.
11. op. cit. p. 5; 29. cfr. Gorovel op. cit. p. 121. Cununia.

82. Gröapa.
Chid 11a1, crëWi ;
cind dal, scadi.
Auz. de d-1 Tacit Nicolae, institutor romin.
Traducer& Ctnd Tel, cre§te ; ctnd daT, scade, (se mice§te).

cfr. Gorovel p. 182, Groapa.

83. Gugul'ana.
(Ciuperca)

Na bis6arca gurgurata
pri un stur adrata.
Traducere. Na biserica rotunda pe un sttlp lucrata,

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMNILOR 377

VariantA.
Unä cm& prI-un diar,
Cu umbrela 6aste sor,
II. ip. cit. p. 51, 15.

Traducere. 0 casA intr-un picior cu umbrela este sor.

VariantA.
Meti Ca suflit nu ari
ntapa loc s-natöara. arsari.
Traducere. De§i nu are suflet, Intapl pAmtnt §i rAsare afara.

VariantA.
Un om cu nä tingere n-cap.
Amin. II, No. II.
Traducere. Un om cu o tingire tn cap.
cfr. Gorovel, op. cit. p. 83, ciuperca.

85. Gura cu dinfilt.

(Gura cu diniii)
NA biseárcA cu cal' algh'i (griv').
Traducere. 0 bisericA cu cal albi.
Ghic. Alb. :
N'i cuti got me ingl. (0 cutie plind cu mArgäritare).
Melissa p. 36, 30.
cfr. Gorovel loc. cit. p. 131. Dif itsi ; p. 183. Guru.

86. Humuniclu.
(Pepene verde).
NA bisearca vëardi
cu icbani arosi.
D-para Tasa Beza, eleva in cl. IV gimnaziala.

Trcfaucero. 0 biserica verde4cu icoane roOT,

www.digibuc.ro
378 GHICITORILE AROMINILOR

VariantA.
Am nä cAlivA mplinA cu Wel',
pin s-n-o frincli, nu dal di el%
T. Diescu, Tara noud p. 5, 2.

VariantA.
Tindu funi
s-adAn gl'ami.
Traducere. Intind funie §i string gheme.
Bitalia, Macedonia .

Notti. Se aplicä qi la «curcubettiP, dovleac.

VariantA.
Curl"' a firtatlui,
tu girdina argatlui.
1. Papahagi, profesor la Berat.

Traducere. Curul fartatuluI in grädina argatuluT.

cfr. Gorovel op. cit. p. 26, Bostanul. 184 : Harbuzul.

87. Hivanga 0 stumbul.

(Piva *i pilugul).
Mama (sail Il. : dada) sta
§i tata-l' da.
Traducere. Mama sta §i tata-I da.
cfr. Gorovel p. 292. Piva pi pilugul.

88. Ibriclu.
(Ibricul).
Un lid& cu puta n-birnu,
s-pare ca un cal cu firnu.
Il. op. cit. 51, 23.

Traducere. Un blet cu puta in brig, se pare ca un cal cu frill

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 379

89. Icöana.
M-plduri më-amint6.1,
m-piduri mi tiPall,
m-b1s6areä cum n5 ntraI,
mari-gros më-adra.I.

Traducere. In pädure rn-am näscut,tn pg.dure rn-am 0:fat,

In bisericl cum am intrat,boler (mare §i tare) am devenit.
cfr. Gorovef p. 187. Icoana.

90. Lampa.
Circa, firca c'ercul,
tu mesi cilaea.
Auzita de la d-1 Nic. Papleacu, Tirnova, Grecia.

Traducere. Circa, firca cercul,tn mijloc co§ul.

91. Léparli qi, alitratlu a anilui.

(Iepurele §i Igtratul crinelul)

prit tuf4; )1 Iepurele

FiS-fi
&II' VI 1.,) 1 ciinele
prit gi léu.
Traducere. «Fi§-fip prin tufi§, cgeii-geli, printre arbu§t1.

Variantä.
Un Wel nitumtu
tru ergh'i-I ascumtu.
Il. op. cit. p. 59, 21.

Traducere. Un miel netuns, tn erburi ascuns.

cfr. Gorovef p. 188. Iepurele.

Varianta.
Alinatd,
bilinat5,
spechia mungusit.
Papleacu Nicolae.

www.digibuc.ro
 380 GHIC1TORILE AROMtNILOR

92. Lihnarlu.
(Opailul)
Un ails te-lt cued nal-6a.
Traducere. Un bätrtn elruTa II curge nasul.

93. Limba.
Un pornic ritic,
clua nöapti amól`ii sadi.
Traducece. Un cIucur mic, ziva, noaptea tn apa std.
Ghicitoare albanezeasca :
N'i vice ndi n'i grajd
(un vitel Intr-un grajd)
Melissa, 34, 2.

Varianta.
Tru apa stall niputrichtä,
duch'escu ti-I bunä s-ti-I uruta",
escu dulte si amara,
ngrop ti-s mátina la möarä.
Iliescu 52, 37.

Traducere. In apl stau neputrezita, simt ce e bun si ce e

mit, stnt dulce si email, ingrop ceea se macina la moarä.

Varianta..
Oasi no-ari
s-Oasi frinq.i.
Andrei Balamaci, institutor romin in Corcea, Albania.
cfr. Gorovel 198. Limba.

94. Limba di cimbanet.

(Limba clopotulul)
Iri Ulu basi WM.
Traducere. Fiul särutä pe tatAl.

www.digibuc.ro
 uilIcrromut ARoufNILOR 381

95. Limidura.
(Me lila l )

Un munti mari-mari,
di-una parti da nëaffa,
si da-alantä grindind.
Ayala, Epir Papinian loan.

Traducere. Un munte mare, mare, de o parte dA zApadA

(ninge) si de alta grindinA.

96. Lingura.
Cidubä uscata,
u scoP incircata,
s-6-alási discircatd.
Bagav 47, 5 ; B. 51, i6.
Traducere. Buturugl uscatA, o ridic tncArcatA, si o las
descArcatA.

V arianta
Luplu tu möare 0)
COadd naföarà.
Arom. 270 9, Muscopole.
Traducere. Lupul in moarA1), si coada afarA.
cfr. Gorovel 202 Lingura.

97. Lindura
(Rindunica)
Diprisupri nä *(ani,
diprigh'ós tut6. bumbdc,
dinipol ca Mrtica.
Traducere. Pe deasupra o tigaTe, de desupt toatA bumbac,
IndArAt ca foarfece.

Alta
Tiriviri
mativiri
primuvëara la ptletri.
Traducere. Tiriviri, mativiri, primAvara la fereastrA.
cfr. Corovel 318 Rindunica.
1) Nu mOare, dupa cum aerie d. Weigand. Mare inseruneaza zeama de varza
pi prin extensiune chiar varza. Aci gura se aseamana liner moil, caci ca pi moara,
gura macina.

www.digibuc.ro
 382 GHICITORILE AROMtNILOR

98. Lipuda cu dictorlu.

(Ciorapul cu piclorul)
Linos lu
pOartä cirnoslu sag : Cirnoslu tu linsoslu.
Traducere. Ltnosul poartd ctrnosul sag : cirnosul In ltnosul.

Variantä.
Cascd pergasa, intrd bilitlu.
II. op. cit. p. 52, 34.
cfr. Corovei op. cit. p. 8o sqq. Ciorapu1.

99. Loclu.
Fug, ma fug
i tot atia-n' Wig.
Traducere. Fug, mered fug, si tot aci sunt.

100. Löstur ; sirtu.

S-culcd cindu dpirri,
z-diteapta di ntunedricd.

Variantä.
pua sta ascumtu n-muri,
§-ngaptea n-veagl'i di furl.
Bagav 63, 18.

Traducere. Ziva std ascuns In ztdurl, i noaptea ne pdze§te

de hoc( (furl).

Variantä.
Un gione ngaptea ease, clua s-ascunde.
Arom. II, 274, 26. Gopepf.

Traducere. Un voinic (flacag) noaptea Tese, ziva se ascunde.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 383

101. Luminarea.
(LumInarea).
Am nä nvèasta agzuthasd,
fati casa lum'inöasa.
Traducere. Am o nevasta grasa, lumineaza casa.

Varianta.
Ea In casa clndu intru
umplu loclu ate ma strimtu,
si di (Itiä n1-6aste arsine,
.nöapt'ea In' ved cama ghine.
II. 531 27.

VariantA.
Un fel de lumtnare care se lumineaza cu zada, numita Finghtd:
Tuti il' fixëasti
s-el s-116asti.
Breaza, Epir. Culeasa de d. Diamandi Geogéa.

Pe toll II lumineaza
si
.. el se Inegreste.

Variantä.
Mica-I laga,
umpli udaëa.
(Corn. de dloara Taaa Beza, eleva).

Mica-I sarmana
si umple odaea.
cfr. Gorovef op. cit. p. 207. Luminarea.

102. Lima.
Blid di mircdt
pristi cas-arcdt.
Traducere. Farfurie de Iaurt, paste casa aruncata.
cfr. Gorove, loc. cit. 210. Luna.

www.digibuc.ro
 384 GHICITORILE AROMNILOR

103. Masa.
M-piduri crisctil,
m-plduri mi cilir-sii
s-acasA cum m6-aditsirA,
divarliga n'i se-apfisirA.
VariantA.
In pAdure faptA fill,
tot in pádure criscAI ;
n-casA cind n'-mi bigara,
de-anvärliga-n1 s6-adunarA.
II. op. cit. 53, 39.

Taducere. In pAdure crescuT (mit nAscul),tn (tot) pAdure mA

curAliT de ramurT (crescuT),§i acasA ctnd mA duserA (mA bAgara), tn
jurul meU sA puserA (se strtnserA).
cfr. Gorovel 218. Masa.

104. Metura.
Cit atd si eit ado,
dupA usi sadi. (Var. FA-ti cama nclo).
6o ; II. 54, 50.
Traducere. Cit aci i cit acolo, dup. up §ade, (variantA : FA-te
(dA-te) maT Incolo).

VariantA.
Una atii
si unA aclO
fA-te cama nclo.
Dloara Tasa Beza, elevit.

Traducere. Una aci, una acolo, dA-te mai tncolo.

cfr. Gorovei, 222 Matura.

105. Mine1una.
Te trial pra-aföarA,
di orbul u vidil,
mutlu1' gri,
surdul sA-aspird di bOati-lr?
Traducere. Ce trece pe afarA, cA orbul o vAzu, mutul IT
strigd,surdul se temu de voce-i.
cfr. Gorovel p. 227. Minciuna.

www.digibuc.ro
 GAICITORILE AROMNILOR 35
106. Mintga.
Loclu tut lö-alaga
*i dit loc nu s-mina.
Traducere. Pamtntul tot il alearga, si din loc nu se mi*ca.
Varianta.
Truplu III 16-am multu liv5r
ssi (Ira de-drpite n'-azbór,
nu escu niti niór.
Iliescu op. cit. p. 52, 35.

Traducere. Corpul mi 1-am foarte u§or,--i fail de aripi tM1

zbor,---nu stnt nici nor.
cfr. Gorovel op. cit. Gindul 170.

107. Miinuctul.
(Manuchiul).
Una n'iP di frati,
tu un brin ligati.
Samarina, Epir, Diamand G.
Traducere. 0 mie de frail, tntr-un brta legatt

108. .111- 6 a r a.
Una lugurie,
anda are apa,
domnul b6a Vin;
anda nu are apa,
domnul bea apa.
Arom. II, 272, 22, Pliasa.
Traducere. Un lucru,ctnd are apa,stApInul bea \Tin ;ctnd
nu are apa,staptnul bea apA.

Variantä.
Cal i arujescu,
muntill inch'isescu,
plipiza tut bati.
Traducere. Cail nechezesc, muntiT pornese, pupuza mereu
ctnta (bate).
ctr. Gorovei O. cit. p. 228 Morarut ; p. 230, Moara.
25

www.digibuc.ro
 386 GHICITORILE AROMNILOR

109. 1114artéa.
Dada n6-am
si-n lume escu,
A cui voT bana-rach'escu.
Atizita de la d. George Badralexi din (Calivele-Badralexi).
Traducere. Mama n-am §i-n lume stnt (exist),rapesc viata
cuT tmT place.

Variantä.
Tree tinti Oamen'
Cu patru suflete
s-cu una surd di cklite.
Arom. II, no, 15.
Traducere. Tree cincT oamenTcu patru sufletesi cu o suta
de degete.
cfr. Gorovel 230. Mortul.

110. Illitl(lerea.
(Mulsul).
Pati stringu,
Patru plingu.
Bagav. 49, 9 ; Iliescu p. 52, 25.
Traducere. Zece strtngsi patru pltng.

111. .11Iuma grealtei cu ficiorlu m-bra(ci.

(Femeea tnsarcinata cu copilul tn brate).
Trei tree pri punti :
Unlu u v6adi, u calca s-trèati ;
alantu u vëadi s-u tit* fir s-u calca ;
s-alantu, ne u Wadi, ne u calca s-u trèati.
rraducere. Tref tree pe punte : Unul o vede, o calcä si
trece ;celalt o vede si o trece farä sa o calce ;celalt, nicT o vede,
nicT o calca si o trece.
cfr. Gorovel op. cit, 146, Femeea inscircinatli.

112. lf 6 a ic a.
UnA &erg& mari-mari,

www.digibuc.ro
 GIIICITORILE AROMINILOR 381

tul loclu lu acOdpirä

§-amar6a nu 6-acodpirà.
Traducere. 0 cerga mare, mare,tot pAmtntul tl acoperä-0
marea nu o acopera.
Cir. Gorovei op. cit. p. 328. Neaua.

113. Negura.
(Ceata)

Te trëati prin Mara.

-nu-P bag cinTi Owl.
Ticura, Macedonia.

Traducere. Ce trece prin sat §i nu o simt ctniT.

cfr. Gorovel op. cit. p. 70. Ceata.

114. N e l U.
(Inelul)
Sula di carni,
-carn6a di tier.
Pleasa, Albania Andrei Balamaci.

Traducere. Frigarea de came, i carnea de fter.

Guicitoare Albanezeascl :
Hell prei mi.$i, mi0 prei hécuri (unaza).
(Frigarea de came i carnea de fier).
Melissa, 34, 8.
cfr. Cimiliturile romine, p. 129 ; Degetul., 190 Inelul.

115. Niorlu.
(Norul)

Di gari nu P-u fricA,

di vimtu z-din'ica.
Ticura, Macedonia.

Traducere. De soare nu-T este Ma, de vtnt se prApade§te.

116. N u e a.
Patru frat1 tu nä chnëaO.
Traducere. Patru frail tntr-o camne.

www.digibuc.ro
388 GIIICITORILIC AROMNILOR

Ghicitoare albanezeasch :
Cdthr mOtära ndä ni crimi§a. (Patru surorI Intr-o chmne).
Melissa, p. 39, 78.

Variantä.
Patru frati dèdmin' criscdt1,
tr-unä chnèase nviscAp.
II. 52, 51; Bagav 54, 12.

Traducere. Patru frali gemenT crescuff,Intr-o cämae tmbracaff.

Varianta.
Te-i amár ca hTar6a,
§i dulte ca n'arëa 7
Bagov. 6o 15.

Traducere. Ce-I amar ca fierea,§i dulce ca mierea ?

Variantä.
Un ministir cu patru cilugri.
Traducere. 0 nanAstire cu patru cAlugri.
cfr. Gorovel 239, Nuca.

117. Nuclu.
Amar ca h`arëa
.,si dulte ca n1ar6a.
Com. de d. Otto Chr., profesor.
Traducere. Amar ca fierea§i dulce ca mie re.
cfr. Gorovef loc cit. p. 243 Nucul.

118. Numa.
Una lugurie, ti s-aflà
tu tute lugurille.
Arom. II, 270, 13, Muscopole.

Traducere. Un lucru, care se atiti In toate lucrurile.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 389

Variantd.
Te intr.& tru töate,
$-armine firä möarte ?
Iliescu 5o, 5 ; Bagav 36, 1.

Traducere. Ce intrd tn toate $i rdmIne Wit moarte 7

Alta
J-di mortu j-di vlii,
nidislich'it io h'iii.
Traducere. Si de mort $i de via nedeslepit eu sInt.
cfr, Gorovel p. 247. Numele.

119. Oae.
Patru imnä,
(Roan te sta,
n casA dat ni da.
Traducere. Patru umblä, cloud carT std, in casd daii clacd.
dr. Gorovel 270 Oaea.

120. Oala.
Cit bindi prè-aestu loc,
arsä $-friptti ful pri foc;
$i cind mi viclurd möartd,
me"-arucard dupd piiarta.
Bag. 44, 3. Iliescu, 51, 8.
Traducere. Ctt triY pe acest pämtnt, arsä i fripta fuT in
foe ;§i cind ma vazurd moartd,ma aruncara dup. poarta.

Variantd.
Una mOa$i cu gura clscatä.
Traducere. 0 batrInd cu gura cdscata.
cfr. Gorovel 271. Oala.

121. Oara.
(Ceasul)

Suflit rib-am
$-ca viii adiPil
Traducere. Suflet n-am i ca vie respir.

www.digibuc.ro
 390 GHICITORILE AROMtN1LOR

Varianta.
N'ica-1 ca cucöaw.
-mintea 6-ari ca na möase.
(Comunicata de d. Ilie Papahagi profesor la Berat.
Traducere. E mica ctt o nuca,
§i are mintea ctt o batrtna.
Ghicitoare albanezeasca :
E vogiri sa n'i Pai0i, e ca mant sa n'i cad. (leste mica cit o aluna
§i are minte cit un cadiu).
Melisa, 35, 1g. cfr. Gorovehl op, cit. p. 68. Ceasornicul.

122. Octilt.
(Ochii).

Doi purtingh da si z-ba§a,

ma nu z-baä di tot.
Arom. II, 272, 19, Muscopole.

Traducere. Doi porumbei, da sa se särute, dar nu se sa-

ruta de loc.

Varianta.
Sun doi trap vruti,
ardu di dorlu sä z-veada,
ma un munti il' disparta.
Traducere. Sint doi frari Whip, ard de dorinta sa se vaza,
dar un munte IT despArle§te.

Variantà.
Dol purungh1i,
Yu P-arfic,
acloti z-duc.
Traducere. Doi porumbei, unde-T arunc acolo se due.
Ghicitoare albanezeasca :
Dii §iv'éta pentizeza, tecd(5 i l'asón, atiè veena. (Doua &Val Cu
aripele negre, unde le indreptezi, acolo se duc).
Melisa, p. 36, 42. Or. Gorovel op. cit. p. 248, Ochit,

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMNILOR 391

123. 0 m 1 u.
(Omul).

Un porn cu lurnachle n-ghtos,

§-are radatina n-sus.
11. 54, 52.

Traducere. Un porn cu ramurele in jos Isi are rad:Ulna in sus.

124. Om lu ft, mulVe capra.

(Ornul care mulge).
Cur pi &gra,
Cap pi cur,
late stringu,
daö plingu.
Arom. II, 272, if, Nfuscopole.

Ghicitoare albanezeasca : tà miélnit, mulsul :

Criiet nda boa, mom nda gur, Seta Nein, dü parmiérin. (Ca-
put la cur, curul pe peatra, zece trag i doi pling).
maim, p. 35, 27. cfr. Gorovel 257 Omu/.

25. Oiclu.
(Oul).

Tru-na bute sunt turnate

si tut sta nëarnisticate.
Bagav. 49, 8.
Traducere. Intr-un butoid shit turnate si tot stau nemestecate.

Variantä.
Vinlu a meil i Vinlu a tail,
tr-una bute sunt turnáti
si tot staii neamestecáti.
II. 51 20.
Traducere. Vinul mat §i vinul t54,Intr-un butoid slut tor.
nate§i tot stag neamestecate.
Varianta.
Druga nvciada i ch'iurëaola.
Iliescu, Cartea de lecture' 142.

Traducere. Drug (1tn pentru cIorapT, alba) tnviaza si ciripeste,

www.digibuc.ro
 392 GHICITORILE AROMIN1LOR

Varianta.
Vinlu al amirn cu v'inlu al pasa
tu und bute s-nu s-medstica.
Arom. II, 270, 16, Makopole.
Ghic. Alb.
N'i voze pl'ot me veer, e me raci, pa parzieera n'ira me tid-
Wan. (Un butoiti plin cu yin si cu rachiil, fa'rd sä se amestece unul
cu altul.
Melisa p. 38, 61.

Varianta.
Mc escu,
n'icin escu
tu pan me-arucutescu.
Dloara Beza Tasa, elevä.
Traducere. Mic sInt,mititel stnt,ln pale ma rostogolesc.
Varianta.
Allsat
dizbrindt,
sut lailu-nT Mil.
Traducere. Parasit, descins, §ut bietul stnt.
eft% Gorovel 262 sqq, Ou/.

126. Paretlu.
(Banul).

Suflit nO-ari
s-loc1u-1 Marna.
Samarina. Epir. Diamandi G6og6a.

Traducere. Suflet n-are i ocoleva pamlntul.

127. Pat lu a mortului.

(Sicriul).
Carl 16-adara, nu-P lipseasti,
11 dimlnda, call nu va,
s-cari il pOarta, neca-1 veadi.
Traducere. Cine-1 face, nu-I trebuie,t1 comandd, eine nu do-
rqte,§i cine-1 poarta, nict nu-1 vede.
Cfr. Gorovel op. cit. p. 102 sqq. Cosciugul.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 393

128. Peitiehele f i voinotul trifilo.

(lepele de la razboiu).
Lali cirtëa§ti,
teta zgh'ilea§ti.
Traducere. Unchiul atinge, matup zbeara.

129. Penura.
(CuTul).

Truplu tut n'-lu baga n-cas5,

§-caplu atOarg n'i-1 alasã.
II. loc. cit. 52 ; 54 ; Bagav, 49, 70.
Traducere. Trupul tot mi-1 bag in casa. §i capul afara mi-11asa.

Variantä.
Tut truplu nauntru bigát
§i capul naftSard allsát.
Bitolia, Maced.

Traducere. Trupul tot nauntru bagat §i capul afara lasat.

Cfr. Gorovei op. cit. p. 116. Cuiul.

130. Peseul ; pgástile.

(Pa§tele)

Apa-n' mi fate,
garle-n1 mi cr6a§te,
§-ma nu-n' ved dada,
möart6a-n' me-anvil6a§te.
Iliescu, 53, 41.

Traducere. Apa ma, na§te,soarele ma cre§te§i daca nu-mT

vad mama,moartea ma nvele§te.
Cfr. Gorovel 281, Pqtele.

131. Pirustiain pirä.

(Pirostria)
Trei suraritä
tu DA cimi§ita.
Traducere. TreT sorioare-Intr-o camne.

www.digibuc.ro
 394 GHICITORILR AROMtNILOR

132. Piuvifa, arvela.

(Lipitoarea)
Mi pitricti döatnna din sus
1-ateA din gh1os,
sa-n' da pescu firl os.
II. op. cit. 51, 19.
Traducere. M-a tramis doamna din sus-1-acea din jos,sA-mT
dea pe§te fArA os.
ctr. Gorovel 204 lipitoarea.

133. Pipnfili.
(Ghetele)
Mafia feAti.
Oa tut& alagA
*-nöapt6a dupd 0 z-bagA.
Traducere. Doug fete : ziva toatA a1earg1,§i noaptea dupA
up se bagA (dorm).

Varianta.
ImnA -a1aga
-litiaptea dupA 0 z-bagA.
Dloara Tasa Beza.
Traducere. Umb1A §i aleargl§i noaptea dup up se bagA.

Variantä.
pua tutA taca-tuca,
*-nôaptea dupA u0.
Samarina. Diamandi Giogea.

Traducere. Ziva toatA etacatucan §i noaptea dui:4 up.

cfr. Gorovel op. cit. p. 258. Opinca.

134. Pl'untbul; curqumea; gugoqlu.

(G1ontul)
Coluv acr0 rn porcu
gurlinda z-duti n-munti.
Traducere. Un mistret WA coadl, gurlind, guittnd se duce-n
!pulite.
cfr, Gorovel r. 178. Glonful,

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMtNILOR 395

135. Pöah a.
(plasa).
Ligittirl pristi ligttürl,
$-ahtti diznuditári,
citi zböari z-gresti,
tot nu më. aduch'esti .
(Auzita de la Iani N. Papahagi, institutor romin.
T raducere. LegaturT peste legaturT
cite vorbe sa spuT,tot nu ma ghice0T.
si atttea deznodaturT,
Variantä.
Una n1ite nudate,
Una Wire diznudate,
Una Wire sa zburkti,
$i tot nu potT s-anguee$ti ?
Menu, op. cit. 73, 45. Gorovel 293, Plasa.

136. Pöarta cu lósturlu.

(Poarta cu drugul)
Dot fratI
c-un brin ligati.
Traducere. DoT fralT cu un brta legag.

Ghicit. Albanezeasca :
Dii mótara gh1e$urä me ni bres
(Doua surorl Incinse cu un brie).
Melissa 35, 18.

137. Praglu.
M-piduri me-amintal,
m-piduri mi
si tora lailu ag1umsu,
tra s-mi calca lumëa.
Dloara Tasa Beza, eleva.
Traducere. In padure ma nascuT, tn padure mg taTaT si
actIma bietul NunseT,ca sa ma calce lumea.

www.digibuc.ro
 396 GHICITORILR A ROMINILOR

VariantA.
Cal astirndt
di citi tree Mei heft.
Traducere. Cal blind, incAlecat de cfli trec.

VariantA.
Easti un cal:
Cip trec lu-nalicA,
triciii s-To, lu ncilica.T.
Traducere. Este un cal : cIff tree 11 incalecA, trecuT si eu, 11
incAlecaT.
cfr. Cimiliturile rominilor p. 306, 357.

138. _Frau.
(Pras)
Un ails cu barba n-loc.
Arom. II, 268, 2. Monastir.
Traducere. Un batrin cu barba in pAmint.
Ghicit. Albanezeascä :
N'i prac me miéctirän ngieurà ndà beet, e ciimba't pArpietä. (Un
bdtrin cu barba infiptä in p5mint §i cu picioarele in sui).
Melissa p. 37, 54. cfr. Gorovel loc. cit. 306.

139. Pulita.
(Polito)

Am un frate,
necA-n teru-i, necA mpadi.
De la Papleacu Tache. (Tirnova, Grecia).

Traducere. Am un frate, nici In ceru-T, nici pe jos.

110. P u 1' 1 u.
(Paserea).

Te-artItI tu viintu s-nu cadi ?

Traducere. Ce aruncT in Ant si nu code?
Cfr. Gorovel 273 Paserea.

www.digibuc.ro
 GHICIT0R1L11 AROWNILOR 597

141. Pitriclu.
(Purecele)
Mc nii escu,
lal n'i escu,
s-amiraulu lu ursescu.
Arom. II, 270, 141 Muscopole.
Traducere. Mic (tml) stnt, negru (trnT) stnt *i pe tmparat tl
comand.
Variantä.
Porcu nu-i
si zurn5; ari.
Traducere. Pore nu-T i bot are.

Variantä.
Groch' nö-adara s-pr-Iu arlrnA.
fati tuti tra sä si zgrlmä.
Traducere. GropT nu face *i pe unde zgtrie, face pe toy stl se
scarpene.
Cfr. Gorovef 380. Purecele.

142. Sac lu.

(Sacul)

Tata-tu slab
lira cap ;
tata-tu gros,
fill os.
Auz. de la Tache Papleacu (Tirnova, Grecia).
Traducere. Tatal tlii slab, WA de cap ; tatal täil gros WA
de os.
cfr. Gorovf 327. Sncul.

143. Scamn,ul.
(Scaunul).
Tini v'in' la noi
lo t-ul bag dinlpOi.
Auz. de d-I Chitu I., institutor romin din Neveasta, Macedonia.
Traducere. Tu vii la noi,eti ii-I bag dinapoi.
cfr. Gorovef, op. cit. 330. Scaunul.

www.digibuc.ro
 398 GMCITORILE AROMINILOR

144. Scarei la Dumnideiii ; punte priste amare ;

miduvet hterlu no-are.
Te nu suntu trei n-lume ?
Bagav. 60, 13.
Traducere. Ce nu-s trei (lucrurI) In lume ?

145. Seinter a.
la-o, 6a-o
si nu Ie.
Bagav. 471 7.
Ea-u, 6a u s-nu u ve41.
Iliescu, 51, 18.
Traducere. IatA o, e'atA o 5i nu Ie. Var. : Iata-o, iatA-o 5i nu
o vee.
cfr. Gorovel, p. 331, Scinteia.

146 Seriearea.
(Scrisul)
Cimpul albu,
olle 1dI,
niscinte ca pull,
alte ca 01 :
earl le muntr6aste,
nu le angudaste,
mas caI le paste,
atel le cuntiaste.
Tascu Iliescu 53, 43.
Traducere. Chnpul alb,oile negre ; unele ca vrAbiT,altele
ea cloare :cine le prive5te,nu le ghice5te,nurnaI eine le paste, acela
le cunoaste.
Ghicit. Alb. : Cara e 5crilard.
Ara e barSA, fara e zezd, mbielä me doll, córrurd me gad. (Ard-
tura Ie albd, sdminta e neagrd, semanat cu mina, secerat cu gura).
Melissa, p. 37, 40.
cfr. Gorovef 332, Sriere.

147. Sfreddinili.
(Sfredelui).
Bofilu intrd n-casd
sl cöarnile naMard 16-alasd.
II. 51, 12.
Traducere. Boul intrd tn casa, 5i coarnele afard le lasa.
cfr. Gorovel 343, Sfredelta,

www.digibuc.ro
 GilICITORILE AROMNILOR 399

148. Sinduchta.
(Lada).

Am un cal mult mu§at,

ma-I' scol' §a6a dipi sch'inirát,
11' si ved mdtile tOate.
II. 541 54.
Traducere. Am un cal foarte frumos,dael ti ridici pua dope
spinare,--tI vezi malele toate.

VariantA.
Am un cal
cu sumár
sumarlu s-ri sculari,
dal di unA ambari.
Corn. de d. Tacit Nicolae, institutor.
Traducere.--Am un calcu samar,samarul de T-Eit sculd,daT
(gäse%1) un hambar.
cfr. Gorovel 195. Lada.

149. Sita.
UnA ëapa dardura (Adurg),
cari da di si sciiturä,
lum6a tut& aspfilbird.
Traducere. 0 eapa nebunä,ctnd &I de se scuturl,toatl. lu-
mea o präfulWe.

VariantA.
NA mulare biltura,
Trö-amare si scutura.
11. 52, 32.

7raducere. Un cattr cu ticnafes, tn mare se sciltura.

cfr. Gorovel 345 Sita.

150. Söarte.
(Soarele).

Nclid
discrid,
Oaspitl (sail furl) aflu nauntru.

www.digibuc.ro
 400 GIIICITORILE AROMtNILOR

Traducere. Inchid, deschid, oaspeff (s. furl) gäsesc ngutth.u.

(razele solare).
cfr. Gorover 349 Soarele.

151. Siiarele 0 luna; (erla V loch, ; apa gt foeht.

Dao z-duc si dao sta
dao g'udicatd nö-ail.
Bogav. 6o, 16.

Traducere. Doug merg §i doug start, doug judecatg (raliune) rl-au.

cfr. Gorovef 352. Soarele gi luna, cerul gi pamintul, focul gi apa.

152. Söarile i tuna.

Sun doi fratl,
së-avinä, së-avinä
si nu pot si sè-adunii.
Samarina, Epir. Diamandi Geogea, (student in medicina).

Traducere.Stnt doi frall,aleargg (sg, se ajungg)i nu pot sg,

se tnttlneascg.
cfr. Gorovei 351. Soarele si lung.

153. S o b a.
Am nä Mara, earl 6arna
toll' u Pa m-bratä.
II. op. cit.
Traducere. Am o fatg, pe care earna toff o tmbralisazg.
cfr. Gorovel 347 soba.

154. Somunl.
Dulte-i ca Ware,
nu-1 trä mLicare,
s-farä di care
tot omlu möare ?
II. 53, 40.
Traducere. Dulce-I ca mierea,nu-si pentru mtncare,§i Mrg,
de care,tot omul moare.
cfr, Gorovef 348. Sonsnuf.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 401

155. Spatec de arizbóla.

(Spata de räzboi5).
Tu cimpu-nT cri§tëdm,
tu chnpu-n1 mi pilich'isëám,
acash cara-n Vinelm,
patruclalI di gull ave'dm,
§-tuti di li umpMh.m.
Paplcacu Tache, adunata din Tirnova, Grecia.
Traducere. In ctrnp (tmi) cre§team, --tn clmp mg. netezeam,
acasA dacA veneam,patruzecT de gurT aveam,§i pe toate le umplearn.

156. Stratha cu cleicutli.

(*trea§ina case §i pichturile)
Divarligalui di cash,
ciiscIrPi sè adunh z-gttiach.
Traducere. In jurul caseI nunta§iI se adunä sh joace.

157. Saflitlu qi truplu.

Lailu CM O.
n-sinduch'itä,
cara da di ëasi ChTita,
nö-ahirz6a§ti sinduch'ita.
Dloara Beza Tasa (eleva la gimnaziul de fete, Bitolia, Macedonia).
Traducere. Bietul Chit6,--tn lAdill,ctnd dg. de Tese Chitg.,
nu pretuTWe Mita.

VariantA.
Am nä sinduch'ith,
cu ni§ti-ni§ti nuntru ;
si fusleari nist6a, ni§tëa,
te u voi io sinduch'ita ?
Traducere. Am o läditlcu ceva nAuntru,dac g. ar fugi acel
ceva,la ce-rni trebuTe Mita ?
cfr. Gorovel, 360, Sujietul.

158. Saturn dg-arizbait.

(Sulurile rtizboiuluT)

Sun dol frati :

26

www.digibuc.ro
 402 GHICITORILE AROMTI4ILOR

cindu unlu s-tinli,

alantu z-distincji.
Traducere. Am doT fratT, clnd unul se tncinge,cel-l-alt se
descinge.

159. Suvitlinaa ; zvetlin0a.

(SuveIca)_

Trëati, t.ita,
angl'aga amari.
Traducere. Trece, suld§te,tnchTagd mare.

160. ,Sf(irpili.
Te-T curaild nick aumtd,
pri sum loc ascumtd?
Traducere. Ce-T curea mica, unsd,pe supt pAmtnt ascunsd. ?
cfr. Gorovel 362, prpele.

161. AS' öaric.

Un a.4 di Bficuva
pOartd pal'i Tfituva.
Traducere. Un bdtrin din Bucuva,card (poartd) pale la Tutuva.

162. $oput.
(5ipot).

Un g'oni sadi n-cali

si-1 bai n'icu s- rnari.
.)

Traduccre. Un voinic std tn cale -il sdrutd mic §i mare.

Variantä.
Un g'one din cal6a mare,
toll citt tree pri ningd el
si discurrnd n-loclu atél,
ski' tt-1 base cu dor mare.
11. 54, 57.

www.digibuc.ro
 GIIICItORILE AROMtNILOR 403

Traducere. Un voinic din drumul mare, toll cif( trec pe

Itngd dtnsul,se odihnesc in locul acelai mi-1 sdruta cu dor mare.

163. Tálari cu aarai.

(Putina cu varzä)
Cdpiti Wad,
si tu put arcati.
An. Balamacf, institutor romin. Corcea, Albania.

Traducere. Capete täTate§i In put aruncate.

Variantä.
Un put cu cdpite täl'ate.
Arom. II, 270, To. Muscopole.

Traducere. Un put cu capete td.Tete.

Ghic. Mb.:
NI pus pl'ot me crerd
(Un put plin cu capete).
Melisa, 38, 64. dr. Gorovef, p. 34 sqq. Butea.

164. Tiganga.
(T igaia)

Na cdlugiritä
cut Lind cusita.
Traduccre. 0 calugirita cu o cositd.
cfr. Gorovef, 367 Tigaia.

16.5. Tiporlu; (upata.

(Toporul).
Surdul cintä tu piduri.
Ave la, Epir. Papinian I., student in medicina.

Traducere. Surdul data In p5dure.

www.digibuc.ro
 404 GHICITOR1LE AROMNIL08.

VariantA.
Te-i: nã ursa zuria,
te-m piduri aurld ?
Traducere. Ce-i, o ursa nebund, care in padure urla?

VariantA.
Una apii." zura,
alaga pitu padure.
Arom. II, no, 8, Muscopole.
Traducere. - - 0 eapa nebund, alearga prin padure.

166. T 6 a c a.
M-piduri m6-amintal,
m-piduri mi HMI,
si tora la6a agTumsu
tras aurlu n-liijara.
Traducere. In padure ma nascuT, in pddure ma tale 0
acuma biata ajunseT sd. url In sat.

VariantA.
Tu munli &-èardm,
tu munti cri§tAdm,
*i-n hOara earl v`inèdm
hOara tuta u trundu66.m.
Dloara Tasa Beza, eleva.
Traducere. In munte erarn, tn munte cre5team, §i-n
sat dacd veneam, tot satul II zguduiarn.
cfr. Gorovei p. 368. Toaca .

167. Tuf e eh,' a.

(Pura)
Gura n9ca i Wati mari.
Pliasa, Albania Andrei Balamaci, (institutor romin la Corcea, Albania).
Traducere. Gura mica §i voce mare, puternica.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMIN1LOR 405

VariantA.
Suflit no-ari,
suflit l'a.
Andre Balamaci (institutor romin la Corcea, Albania).
Traducere. Suflet n-are, suflet Tea.

VariantA.
Mali Manga nO-ari
si bumbunëacIA di strigari.
Traducere. Voce lungana nu aresi tuna strigind.

Varianta.
NA Mata cindu tusalA,
tot loclu humbun6a4a.
Iliescu, op. cit. 54, 58.
cfr. Gorove1 311, Pagit.

168. Turta.
Cindu-n' bag mina-n spuzà,
unda O-acdt di bulä.
II. 50, 6.
Cind imi bag mina in spuzà,
pe *unda o apuc de buzà.
cfr. Gorovel 372, Turta.

169. r 6 a p a.
(Ceapa).

NA tnOasi cu grun'lu n-loc.

Traducere. o Wrinä cu barbia in pamint.

VariantA.
NA Math' adunatä stog
s-cu cusitAle tru loc.
T. Iliescu, Tara nowt, IV, p. 51 : 13.
Traducere. 0 fata inghernuita--si cu cositele (pletele) in parntnt.
cfr. Gorovel op. cit. p. 66, Ceapa.

www.digibuc.ro
406 GHICITORILE AROMINILOR

170. Ter lu, loclu, vimtul.

(Cerul, pämtntul, vtntul)
Ana Itu-I tata,
gröasa-T dada,
zurlu-I frati-11111.
Crusova . Cost. Telescu.
_
Traducere. Nalt e tata,groasä-T mama,nebun e frate-meu.
cfr. Gorovef op. cit. p. 64, Cerul.

171 Ter lu cu St Mlili.

(cerul cu stelele)
Una c'erga mari-mari,
plinä te-I cu ch'itriteali.
Traducere. 0 cerga, mare, mare, ce-T plinä cu pTetricele.

Varianta.
Una' livadi
ma0 TilliclI Wadi.
Tache Papleacu, elev. (Tirnova, Grecia)
Tr aducere. 0 livedenumaT florT vede (numaT flori are).

Variantä. (Cerul)
Te cadi pri munti §-nu cadi ?
Tache Papleacu, elev, (culeasa din Belcamen, Maced.)
Traducere. Ce cade pe munte i nu cade ?
cfr. Gorovel 356. Stelele.

172. Tirlu.
(Ciurul)
Unä ëapa btiturA,
tu amare si scitturd.
Arom. II, 270, 7. Muscopole.
T raducere. 0 eapa cu ticnafes, In mare se scAtura.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMtNILOR 407

173. rirulea.
(Opinca)

Laëa-n' va s-mi möara,

pina si-n' m6-adara ;
s-multu tin'isita,
pinA s-mi mirita.
Gloga Zisi, cutitar la Bitolia, Macedonia.

Traducere. Särmana o sa ma omoare,ptna sa ma faca

foarte mult cinstitä,ptnä sa. ma marite.

174. rifile .

(Tttele femeiT)

Dao cic'ubi tu na aripä.

Pleasa Balamaci And., institutor romin.

Traducere. Doua buturugY pe o rtpa, (lature de munte).

Variantä.
N'ic n'i escu,
sä-n' ahardAscu,
suflet di om hrAnescu.
Arm. II, 268, 3. Monastir.
Traducere. Mic stntsi stnt meritos,suflet de om nutresc.
cfr. Gorovei 373 Tilde.

175. Min di vac&

(Tllele de vaca)

Patru citruvi cu gura ngbrós

si nu z-vears6.
Com. de d. Balamaci Andre!, institutor romin la Cornea.

Traducere. Patru vase (tn care se pune unt-de-lemn) cu gura

In jos si nu se varsa.
Ghic. Albanezeascä:
.Gatar sise me gitieä tat5pié tä. (Patru sticle cu gitlejul in po-
virnis,in jos).
Melissa, 35, 21.

www.digibuc.ro
408 GHICITORILE AROMINILOR

VariantA.
Pail stringu
§-patru plingu.
lliescu op. cit. 52, 25. cfr. Gorovef, 374) Tite le 'midi.

176. Ugraclu.
(Co§u1)

Un ail§ cu närli ltii.

Traducere. Un batrin cu nasul negru.

VariantA.
Un at§ discicirát
pristi foc §adi bigat.
Traducere. tin batrin descacaratpeste foc §ede bagat (a§ezat).
cfr. Gorovei op. cit. p. 105, sqq. Coful.

177. ermele de cal.

Blide, blide pin in Pole.
Arom. II, 274, 27. Gopepi.

Traducere. FarfuriT, farfuriT pIna la Stambul.

178. "Tatra.
Vëara ne s-mi vëadä vor.
§-6arna divarliga-n cor.
Traducere. Vara nici sä ma vaza nu doresc§i earna in jurul
mea (se string in forma de bora).

179. Vearea.
(Cerceil).

Ancirligata, anvirligata,
tu guva di Math. bigata.
Samarina, Epir. Diamandi Glogla (student in medicina).

Traducere Incarligata, imbarligata, in gaura de fata bagata,

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMINILOR 409

VariantA.
Usturime cu durime,
cindu-1 bacli in' pare gh'ine.
Iliescu, Tara noua, p. 54, 14.

Traducere. Usturime cu durere, clnd 11 bagi (pul) 1mi pare bine.

VariantA.
Ancirligata,
anvirligata,
di tutur mOali aspinduratd.
Traducere. Inctr1igat1,Imbirligat6,de sfirc rnoale a tirnatd.
cfr. Gorovef op. cit. p. 63. Cercelul.

180. Yen lul; cuctanlu.

(Varza)

Truplu s-caplu n'-u tot una,

pri-un eic'er staii totdiuna,
cimesi am ninumirate,
s-li portu nviscute töate.
Bagav. 54, II.

Traducere. Trupul si capul Imi Testa tot una,pe un picTor

stau tot-deauna,camds.1 am nenumdrate,si le port imbracate pe toate.
Varianta.
Te-I un ails
adundt bus ?
Samarina. Diamand G.

Traducere. Ce-I un batrin, adunat ca pump, (tncocosat)

VariantA.
Un aus cu patrucl511 di cimesT inviscAt.
Traducere. Un bdtrtn cu patru-zecT de cämAsT ImbrAcat.
dr. Gorovel loc. cit. 124. Curechiul

181. Vimtul.
( \Tin tul)

Mama mea si a mel tatä,

frati-n'u zurlu-P disparta,

www.digibuc.ro
 410 GHICITORILE AROMINILOFt

Traducere. Mama mea : (pAmintul) si al meu tatA: (aerul)

nebunul meil frate IT separA. (vintul).

Varianta.
Peturl piste peturi pina, n-ter,
si 16-arnésti cu meturi tot nu ch'er ;
ma cindu v'ine atél fira trup,
Pri Mate le mica ea un lup.
mem', op. cit. 54, 48.

Traducere. PAturT peste paturT pina in cer,sA le mAturT cu

maturT tot nu pTer,dar chid vine cel WA trup,pe toate le maninca
ca un lup (VIntul si noriT).

Varianta.
Te-1 eit loclu mare
§-altu ahit ma mare,
-pali trup nu are.
Traducere. Ce-T eft pAmintul de mare qi Inca o data atita
maT mare §i earAsT (totusT) trup nu are ?

Varianta.
Cu ocri nu s-v6adi,
cu urOacPa sO-avdi.
Iliescu, cartea de lectura p. 42.
Traducere. Cu ochiT nu se vede,cu urechile se aude.

182. V' i l i a.
(Oglinda)
Me 1) vedi, te vecji.
Arom. II, 274, 29, Veria.
Traducere. MA vezi, te veg.

Varianta.
Din fatire no-am ni limba,
niti gull sa zburaseu,
ma la top li spun sa seibä,
cusurl6-alor si nu-s niirescu.
Il. op. cit.
I) La Veria se zice : tni pi ti, nu :,,me, te.

www.digibuc.ro
 GHICITORILE AROMtNILOR 41 I

Traducere Din na§tere nu am nicT limbä,nicT guru sä vor-

besc,dar la tog le spun sä §tie,defectele lor §i nu se nectljesc.

Varietal.
TO tu mine s-mutrescu,
se arisescu, nu sd-arisescu,
pri mine nu s-nlirescu.
Samarina Auz. de la d. George Diamandi.
Traducere. ToIT se uTtä tn mine, se plac, nu se plac, pe
mine nu se supärA.
Cfr. Gorovei, 255. Oglinda.

183. Futetrang a.
(Sabia).

Nauntru truplu-n' lu bigarA,

i urecPili natbarä-n' 16 allstträ.
Traducere. MI ail pus trupul tnAuntru, §i urechile afara mi-le
ail ldsat.

184. Xurafg a.
(Briciul).

Una virviritä,
tuti pacjli 1-imng,
pri munte nu së-aling.
Bitolia, Macedonia.

Traducere. 0 nevästuicatoate paji§tele le umblit pe munte

nu se urea.
Cfr. Gorovef, op. cit. p. 31. Ariciul.

185. Ziga.
(Cantar, maT mic).

Unl cit1lu0
cu mátili azvarna.
Traducere. 0 cgtea cu matele pe jos.

www.digibuc.ro
 412 GHICITORILE A ROMIN1LOR

186. Zmele'ul.
(MTelcul).

COarni am
si boil nun' h'iil
am -sumar,
nu hit i'umár
imnu si serif].
si Sascal nu-n' 11111.
Traducere. Coarne amsi bog nu stnt,am samar, nu stnt
magar,tmblu §i scrig,si tnvatator nu stnt.
Ghic. Albanezeasca par : Carmiu (tnielc).
Ca s-asta, e brira ca, Tomár s-ast'e samár ca, ngaa do scon, arv'and
Pastm. (Bea nu ie, si are coarne, magar nu le si are samar, pe ori
unde trece, lag argint).

VariantA.
Un ails cu casa dupa nis.
Traducere. Un batrtn cu casa dupa dinsul.

Varianta.
Capra niti gumár erAm,
cOarne si sumár avëam.
Traducere. Capra, nici magar eram,coarne si samar aveam.
Macedonia p. 104. No. 5.
Cfr. Gorovef, p. ii8 sqq.

www.digibuc.ro
PROVERBELE AROMINILOR

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR
Proverbele la Aromini se numesc :
Zbor Ex. : Ca zborlu te (PO,
(Ca vorba, proverbul, care zice....)
Cum Vini zborlu;
(Cum vine vorba, proverbul)...
Ca zborlu atél
(Ca vorba, proverbul acela),
Cuvendei (vorbl, cuvint), intrebuintat in acela$ mod, ca $i
cuvintul de mai sus: zbor.
Graiii, vorba, idem.
.Picol : (zicAtoare).
Pirimie (basm) : va ti fach hölra pirimIe ; va ti Pa lumea in gurh
pirtimie;
(Te va lua satul de exemplu, de proverb).
Cuvintul parimii, proverb, teste intrebuintat de ce'l cari i$1 fac
educatiunea in limba greach.

0 mica parte din proverbele cart urmeazà, 381, au fost publicate in

revista anuala : aweiter lahresbericht des Instituts fur rumdnische
Sprachep, care apare in Leipzig supt directiunea d-lui G. Weigand
0 parte din ele sint extrase din proverbele comunicate d-lul Zane
$i publicate in opul intitulat : Proverbele Rominilor,Bucureti, vol. I,
1993, vol, II. 1897.
Am crezut necesar a reproduce aproape toate proverbele aromi-
nesti, publicate in sus mentionatul op, din urmätoarea consideratiune :
Cea mat mat mare parte din proverbele aromine$ti, publicate in
Proverbele Romine sint gresit date ca text, unele $i ca traducere.
Void transcrie ctte-va numai din ele, ca cititorii sh-$I fach o idee : 1).
No. 40 s' banez (bine4, sail : bailed) de azi 2) pine mane (mine,
sail : mini). Milescu.
43. iicli (azi) ploe (ploae), mane grindine. Milescu.
49. Lu .rul de azi nu 'I letsd (lasa) tri mine. Milescu.
51. In Avgust s-ved miruminlieli (mirumin'li sail: mirumin'ili).
76. Ganda ctiqu din cer (ter).
1). Cuvintele transcrise gre§it sint subliniate, in parentez se arata exacta lor
transcriere, cum trebule sa fie scrise.
1). In exemplu urmator, cuvintul axi le dat : acii, de unde reese o neconsequ-
enta ortografie pentru dialectul arominesc la d. Zanne.

www.digibuc.ro
 416 PROVERBELE AROMINILOrt.

92. Cama ghine s-hii una c/iud. (Ilia 1 sad zua, dupa cum se aude
la Gopesi) cocot (cucót sail : cbsut) decit (dicit) un an geillina (gallina).
In proverbul variant tot din acest No. cuvintul getina leste scris :
Olin& cu un singur 1, adica neinmolat.
102. Dzua imbara (ambara) de (di) diminneta (dimine'ata) s-veadi.
Avem deci in d-1 Zane: pitia, Qua, pzuä.
148. Cuvintul timbare (manta) il explica prin: tamburd (1).
197. Avem : noptea, in loc de : noaptea.
229. Avem: ploe i sore, in loc de : ploae si soare.
Etc. etc. etc.
Exemplele sint asa de multe, in cit nu gresim de loc spunind,
cä noua la zece sint gresit date ca text; ca in transcrierea dialectului
DI Zanne nu se conduce dupa nici o sistemä, introducind ortografia
particulara a fiecarui din corespondentil sal, cari, numal scrupolosi
n-aii fost in adunarea materialulut Tot asa de putin fericit a fost
DI Zanne in utilizarea proverbelor arominestl publicate prin diferite
scrierl. Un singur exemplu va pune in lumina aceasta :
3690 II. Multe ori s-talie cu limba carna mult ca cu c6rda.
DI Zane traduce :
De multe oil se tale cu limba mai malt de cit eu coarda (de
vioara) (?).
GZardel pe aromineste inseamna : sabie si DI Zane traduce prin :
coarda de vioara l
3697 II. La nüscuntil, (niscinti) tan dintul (dintir) s-la niiscuntil
(niscinti) taPi limba.
Ne oprim aci.
Nona ne pare foarte mult rail, ca intr-o publicatiune asa de
importanta din mai multe punte de vedere, cum e lucrarea meritoasa
a Dlul Zanne, premiata de Academia Romina s-aii putut strecora atita
erori, ca sa nu zic : nurnai erori, intru ce priveste dialectal arominesc.
Care sa fie cauza ?
«Acum vr-o trel-zeci de ani se credea, ca pentru a face filologie
asupra unel limbi, nu-I nevoe sa o cunasti si vorbesti foarte bine ;
aceasta era tot ce poate fi mai gresit ; astazi aceasta Were s-a schimbat
cu desävarsire, cel putin in Franta, unde se recominda celor ce se
ocupa de filologie, de a nu face cercetart decit asupra limbilor ce
cunosc perfect».
(La nol se confunda mai tot-dauna cunoginla cu stiinta : spune,
de pilda, cui-va, ca nu ieste nimic stiintific asupra dialectul al macedo-
romin, si indata are sa se mire de ignoranta ta, trimitindu-te cu mia-
drie la niste colectii de materialuri, si acele fdra caracter stiintific» ! 2)
Asa vorbea repozatul Lambrior la 1883 intr-o scriso tre catre d.
Gr. Tocilescu. Socotim, ca alta nu poate sti fie cauza, de cit necunos-
tinta dialectului de catre d. Zanne.
Am crezut necesar sa ne oprim mai mult asupra proverbelor a-
rominegi publicate in Proverbele Romine, pentru ca utilizarea lor
de cel interesati sa se faca cu toata rezerva cuvenitä.
Proverbele publirate in cartea de lectura :
Gartea de alégere de Andreiilu al Bagav, Bucuresti, 1887, de si
mai toate culese din gura poporului, aproape toate sint prelucrate de
autor.
'). Nol pe 4 il intrebuintAm pentru a reda sunetul ds, dupi cum se vede din
alfabetul de pe la inceputul acestul volum.
1) Lambrior : Revista pentru Istorie, Archeologie pi Filologie, p. 196-197, Bu-
cureptI, 1883.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOFL 419

Pentru aceasta noi nu o vom utiliza, decit in proverbele adevarat

populare, transcriindu-le in tot-dauna cu ortografia noastra.
Mai acelas lucru putem spune si despre pro verbele arominesti
publicate in diferite alte scrieri.
Toate cele-lalte proverbe, idiotizme, zicatori, sint culese de nol
personal, unele, foarte putine ne sint comunicate de d-1 Tacit Ni-
colae, institutor romin in Turiia, si mal in urma in Magarova.
Le-ain grupat in ordine alfabetica dupa intelesul principal al
proverbului. Din cind in cind am alaturat si cite un proverb roma-
nic sail german dupa colectiunea de Ida von Duringsfeld $i Otto,
Freiherr von ReinsbergDuringsfeld, Leipzig, 1872, si dupa colectiu-
nea: Proverbele Rominilor, de Iuliu Zanne, vol. I, II. 1).
Cele-lalte izvoare se vor mentiona in cursul publicatiunei.

t) Se va cita: IDtir (ingsfeld), No. Vol., apol pagina ; Z. (anne), No ; daa pto-
verbul leste arominesc, dupa numar, se mentioneaza pi numele primului cores-
pondent aromin.
27

www.digibuc.ro
 PROVERBELE A.ROMINELOR

1. Di aumbra di ac, cash' nu s-fati.

(De umbra aculuT, casä nu se face).
2. Acaset-l' omlu s-easti domnu.
(Acasg-T omul este stgptn).
3. Di te s-acatd, s-usura.
(Orl-ce lucru prinde, se uscg).
Z. II, 4819, Milescu.
Despre omul lipsit de noroc.
4. Acramd-1 la numta, si-ti clica : c-trä multi an1!D
(Invitg.-1 la nuntg ca sg-cf zicg : c§i la mulIT anT)).
Germ. Undank ist der Welt Lohn.
Urare prin care se crede, Ca mireasa va muri.
5. Va-1 acliént $i va-11 par& s-culdc I
(0 sa-1 elnentInvitsi o sa-T trämit §i colac
Notd. Se obicinuqte Ia nuntl, ca na§ul §i lartatul, cei mai In onoare, srt
lie invitati cu un cokic (cozonac), care se duce in sunete de vioara la
de unde apoi se due la casa mirelui, tot cu aceeat pompà.
Aci e Ii trebuintat In sens ironic, pentru eine nu 1 onorrun aa de mull

6. glim acei, cari nu tip.

(Dar aa, cine nu tie).
Dupä ce face cineva un lucru, dung ce dezleaga ceva grefi, toata
lumea zice, ca ar fi putut lice i dinsa a;a ceva.
7. Adund, cind h'n tinir s-al cind ausesti.
(Adung, and e§tT ttnár, sg ai chid ImbgtrtneA.

www.digibuc.ro
 PROVERBBLE AR0Mt/VIM:1a 419

8. Afld de-adarä.
(Ggseste si face).
Nola. Se Zice pentru eine face rail la multi debil 1, fãr s:i i se
Infunde. Pentru cine se lag a II nedieptalit.

9. Te tricü, se-agirvapti.
(Ce a trecut, se usit5).
10. i CU aguride s-fati n'ari.
(*i din agurida se face miere).
Z. 355. Dan.

11. D6-a ag'un mit1 si sirmi, sail: urdill.

(De f1AmIndfiind flamtndm;IntncT i fararnaturi sail : urzia.
12. Affunlu cumall anvi,ead.a.
(Flämlndul codri viseazii).
cfr. Vrabia malaiti 'iseaz.
13. Vinfira airit si scöatä bunil'
(Ate venit salbaticiT s1 scoatg. pe ceT bltnzT).
Z. 2490: Ail en i t salbatcii, sã impace dornesticii.
14. De-aiuriad s-fati dari, ma cu arivdari
{Din agoridg. se face miere, dar cu rg.bdare.
err. Cu incetul se face otetul.
Turcesc : Koruntan petmez olur. NeUei? .Sabirilei ! (Din
agurida se face rrnere.cum ?Cu rabdare).
(G. Dem. Teodorescu).

15. Ahtari cap, ahtari minti.

(La atare cap, atare nainte).
Mir 641, II 363 It.: Qualis rex, talis grex.
16. Carl alagd, nv9e s-currnA.
(Cine aleargg, curtnd osteneste).
Mir. 6, 1. Wer langsam geht, geht sicher.

17. Alel ti alagd multu, va sa' s-curmä curundu.

Arom. II, p. 271, 14.
(Acel care aleargA mutt, se va osteni curtnd).
18. Alandala saü altitralti.
(Alte pentru alte).

www.digibuc.ro
410 PROVERBELE AROMNILOR

19. No-alaget, s-nu call.

(Nu alerge., sä nu cazi).
20. Cari alaget dupa multi, ch'ardi s-putina.
(Cine alearga dupd multe, pierde si pulinul).
21. Cari alaget, multi stii.
(Cine aleargd, cine umblä, multe stie).
22. Cin'lli alatret ca la lurid.
(Alatra canii ca la lurid).
Z. 1949 Dan.

23. Cind tg-alavdei una lumi, te t-u, cd tè-alatr-un cini ?

(Chid te laudd o lume intreagd, ce-cf pasä, cd te latra un eine ?)
24. Alavdet fisal'ili, s-mica carni.
(Lana, fasolea (mtncarea de fasole) i manIncd carne).
Dtir 52, II, 29: Lobe die Berge, und bleib, in der Ebene.
25. Alavdd-mi gura, ca ti bat.
(Laudd-md, gurd, cdci te bat).
Pentru cine se lauda singur.
26. Carl s-nu h iba alba, va h'ibd Wt.
(Dacd n-o fi alb, o sa.fie negru).
Cart s-nu Wad und, va h'ibd alantit.
(Dacd n-o fi una, o fi alta).
27. Io z-clic alfa, tini-n' clip vita.
(Eu ti zic al fa, tu Imi zici vita).
Z. II. 5146 b. Ghicu.
28. Alyhni tu punlf, si pesti tu munti.
(Albt (bani, sunatorT) In pungd, si pesti In muntY chiar poT
gdsi).
Dar 559, I, 291 : Bar Geld Kauft.
29. Algleina ari p-n'ari, ari si hari.
(Albina are si 'Mere are si fiere).
30. Il-trec dlislu di ndri.
(II tree lantul de nas).
A infrina pe cine-va ca pe un urs.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 421

31. Alimtu, spr6alimtu.

(A. fl lins, prelins).
Pentru cine umbla bine imbracat, luxos.
32. Aligatlu multi 5tii.
(Cel umblat multe 5tie).
Vezi No. 21.

33. Alta clic aöa $-altä fac.

(Alta spun aci 5i alta fac.)
Povestea lupului :
Lupul anzind, cd mama unui copil, care plingea, 1-a zis aces-
tula: cTa cd va ti dad a luplui s-ti micái, taci cd de nu
te void da lupului, ca sa te manince, a a5teptat ping tirziii
de tot, cu speranta sa capete copilul. Acesta tacind, mania
1-a luat in brate, 1-a sgrutat 5i a zis: Fucli, lupe, ea ficrorlu
nr-u bun. (Fugi, lupule, cad copilul mi e bun), ceea-ce a farut
pe lup sa zica : alta se spune aci i alta se face.
31. Alta bi51 s-altu nch'irdisf.
(Altul a b 5i altul a ct§tigat).
Oakoc .&/17.cse val 01(4 Tc.stp' TO'. ail:7..
Altul a b.... 5i altul a luat zece (lei).
35. Attu loc, altu portu.
(Alt loc, alt port).
36. Altu ari gro5i, altu ari minti.
(Altul are parale, altul are minte).
37. Altu 5-ardi barba 5-a1tu aprindi tiyara.
(Unul 40 arde barba, i altul 40 aprinde tigara).
cfr. Tara arde de TAtari, baba bea cu lautari.
38. Altu fall 5-alta tra4i.
(Alt face 5i alt sufera).
39. .Altu harëa, 5-altu numa.
(Altulunulposeda calitatea (sau : vitiul) 5i altul numele,
bun sag r1ü, dupd cum primul are calitate sau villu).
Diir 344, I ; Wölfflin V. 4, 349. Ich habe die Arbeit, die an-
dern den Lohn.
40. .Altu hascd gura, 5-altu nch'irSiseaVi.
(Altul casca gura, i altul c15tigd).
Dar. 344, I, 173: Den Eine hat's Geniess, der And're hat's.
Verdriess; it. uno fila et l'altro si vesta.
www.digibuc.ro
422 PRONTERBELE AROMNILOR

41. Alta hisea', s-a1tu s-cumnica'.

(Altul cased gura, 5i altul se Impärttisi).
cfr. Nu le pentru eine se gateste, ci pentru cine se nimereste
42. Altu fati, s-altu bora (numa).
(Altul face 5i altul are numele).
Cind unul face ceva si altul sufera.
43. Alfi mica mewl, s-altor 1-amurta dintir.
(UniT mäntned miere, 5i altor le amuriese dinliT).
44. Alti adara av'in'ili, s-alti stncöara butli.
(MIA uniT -- lucreazd viile, 5i altiT strecoard butoalele,
adica : bea vinul.)
Dun 346. 1, 176. Der Eine pflanzt den Baum, der Andere isst
die Pflaum.
45. Nu pöati z-bata altu, bati aluloi.
(Nu poate sd bath pe altul, bate pe omul luT).
san:
nu pOati s-u sctiata pri altu, u scö i ti pre-alui:g.
46. At% miti, gum va-ti ambutä.
(Usturoiti mdnincT, gura o sa-IT putd).
Wer Pech angreift, besudelt sich.
47. Ne al% mica', ne gurar-ambuti.
(Niel' usturoia n-a mtncat, nicT gura nu-T pute).
48. AlrurM dal, s-al'urèa creapa.
(ATurea dal 5-alurea ereapa).
Unde dal si unde crapa ?
49. Alrurga aruca tufech'a s-1'ur6a agudeasti.
(Alurea Impu5ch, si tn altd parte nimerestepe iepure).
50. Aturea aruca tufech'a s-arur6a arsari lépurli.
(Alurea impu5ed 5i din alta parte räsare Tepurele).
dr. Unde dal si unde crapa i
51. Al'urM circir645. s-arurëa 644.
(ATurea eotcode5te 5i aTura oua.
www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMIMILOR 423

52. Care nu gusta anzartu, nu $t1ie ti e zahtirlu.

Arom. II, 276, 8.
(eine nu gustA amarul nu §tie ce e zaharul).
53. An bii *-aestan an1urzi.
ngr. nere gxXrxas, cpiTou (3p6pet.
(A nul trecut a bA§it §i anul acesta a mirosit)
Z. 9. An s-a ars i lestimp sufla.
54. Totna : an ma ghlni.
(Tot-dauna se zice : anul trecut a fost mai bine).
ngr. CaOi persi calitira.
Fie-care an trecut mal bine.
55. Multi ori te tiar-aduti, nu aduti necit anlu.
(De multe off ce aduce ceasul, nu aduce nici anul).
56. T6-adute Uara, nu adute anlu.
Z. 5. Milescu.
(Ce aduce ceasul, nu aduce anul).
57. Carl si setiald de anclari, Pa cunachi mail.
(Cine se scoalä In zorT, acela va merge departe).
Diir. 101. Morgenstunde hat Gold im Munde,
Gine se scoald de dimineatä departe ajunge.
It. Aurot a Musis amica. fr. Travail du matin, prend bienta fin.
dr. Z. 5916.

58 NU-ari angirmari.
(Cum am zice : eN-are loveleD, n-are parale.
59. Any' isearld !
(ViseazA).

60. Annia n -ardi caplu foc $-aliii r-ardi tra g'oc.

(Mie mT-arde captil foc, .i luT LT arde de joc).
61. Spinlutáti birbaLlu a meu, at annia-nn y'ine andralã.
(Spinzuraci pe bärbatul meu, caci mie-mi vine ameteald).
62. II-ari an'W su cid uä
(Are aniT supt cacTula).
Se zice pentru eine 10 ascunde anit ; pentru eine se arath micl
dar in realitate ieste in virst4,

www.digibuc.ro
424 PROVERBBLE AROMINILOR

63. .Annlri bud ti nv6atä s-asparcli, §-an'lli grel s-addif.

(Anil bunT te tnvata, sa risipe§tT §i aniT greTraT, neproduc-
tivTsa adunT).
Z. 15.
64. 116-anTurzeafti gh'ini.
(Nu miroase bine).
Z. 5449 II. A-I mirosi rad.
65. A4d t-u cal6a 1
(Z. 612 Pe icT IT-e drumul).
66. Pin aód I
(PITA. aci).
Pin add s-ma nclo nu I
(Pina aci §i maT Incolo nu 1)
Expresiune prin care taIem cui-va apa de la moara.
67. Aöd-i a6d.
(Aci-I aci).
Isp.1) 31. A cu e acu.
68. Apa d6armi, dqmanlu nu d6armi.
(Apa doarme, inimicul nu doarme).
69. Apei di liturv'ie.
(Apa de prescure).
Adica, : A fi cine-va curat de tot.
Vezi : tranda fir.
Nota. Apa eu care se frAmintä prescurele trebuie sl fie neinceputà §i
eft se poate de curata.
70. Apa stitutd se ambuti.
(AO stätutd pute).
Z. 377. Apa statuta miroase.
71. Apa treate, arina arimine.
Arom. II p. 278, 16.
(Apa trece, nisipul ramine).
71 bis. Apa cura, ch'étrile arimi'n.
(Apa trece, pietrele ramtn).
Z. 378. Weigand, Mileseu.
1) Isp(ireseu). picatori Populare, publicate in Revista pentru Istorie, Ar-
pheplogie pi Filologie. (An. I. 1883 ; II, 1884 ; III, 1885). Se va cita : Isp. No.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 425

72. Apa curA, ch'étrile arimi'n.

(Apa curge, pietrele rAmln)
Zane 378, Bagav. 84.

73. Apa totna va s-ttgarnA, Yu 1' era cupan'a veacl'e.

(Apa tot o sA vie, unde IT era albia vechTe).
Z. 380. Bagav.

74. Apa mintitA clieubi aduli.

(Apa turbure bu$tenT aduce).
Z. 391, Milescu.

75. A:Ulla apd a mórtilor.

(Cara, apa morlilor.)
Adicä, om slab, care nu o va duce mult.
76. Va-n' tal' apd dit pra$1, s-u badi tu teapi !
(0 sA-m1 tal apa din pra$T, sA o bagT in cepe 1)
Cfr. Z. 1341. 0 sä-mi lel boil sl ma 1a0 cu caru in drum I
Exprima neplisarea.
Poveste : Douä feme1 s-ail luat la ceartä pentru apa unui mic
izvor. Una voia sä ducä apa in gradina el, cealaltA din contra.
DupA ce s-aii certat mult, stricindu-$1 reciproc canalurile,
can duceall apa in grAdina fie-chreia, una din ele, neputind
stricA canalul celei lalte, fAcut de astA data in mod solid, a
a intrat in gradina rivalei $i 1-a stricat canalul cel mic, care
ducea apa in pra$1, fAcind ast-fel ca apa sA adape cepele,
lucru indiferent pentru stApina gradinel, fiind-ca atit pra$ii
cit $1 cepele trebuiail adApate.
77 . Apa döarmi, nis nu dOarmi.
(Apa doarme, el nu doarme).
Pentru a arAta, cä cine-va e foarte sirguitor, muncitor din
cale gait.
78. eApd» nveatä.
(Ca apa InvalA).
Cind cine-va invatä foarte bine.
79. Di apa te dOarme, s-ti h'bd &ie.&
(De apa care doarme, care e linA sa-tI fie fricA).
80. Apd le döarmi.
(AO care doarme).
www.digibuc.ro
426 PROVERBELE AROMINILOR

Nu trebuie t te increzi in apa care doirme, tiind-ca in ge-

nere este adinca si pericoloasa.
Se intrebuinteaza pentru cei sireti, vicleni.
Cfr. Z 307. Apa find mult te insa15.
81. Apa no-ari pisti.
(Apa n-are credintä).
82. Apa, foclu s-mullalea nu aü pisti.
(A pa, focul i muirea n-ail credinta).
83. Apa pin nu s-al easti, nu s-limbilasti.
(Apa ptna nu se turbura, nu se Empezeste).
84. TO-apreasa §-tu ch'irita.
(Cind e luna noua, clnd se aprinde luna i ctrid dispare
luna).
Foarte rar.
85. Nu descoápirä arand veacl'i.
(Nu descoperi rana veche).
Germ.: Sprich nicht von alter Wunde.
86. Nu dist.Pidi arand vèacl'e, et"). doari.
(Nu deschide rana vechte, caci doare).
87. Elia mina pr.6-arand.
(A bagat mina pe mai).
A atinge rana; a .5 ti ce te preocupa.
Isl.). 1455.

88. Carl aravdd, amintä.

(Cine rabda, castiga).
Vezi No. 115.

89. Aravdd §i tati, maca vrei z-binédi.

(Rabda si tact, daca vrei s. traestf).
90. Cari ti nveata tr-artai, nu 41 va bunlu.
(Cine te tnvata sa fact rele, nu-ti doreste binele).
91. Fa glfini, s-afli artaa.
(FA bine, sä afli rau).
Isp. 298,

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMIN1LOR 427

92. Aretillu 1-seamna Dumnida1u.

(Pe cel rAu 11 tnsemneazd Dumne/eu).
93. Arlie Wu, cO-ara'il si scöati.
(Mu] se scoate cu räul).
Wt. S niinti aritic -nipcii laiii.
(Si nainte rau i indärdt. prost,negru).
95. Arbineslu-i: beqa pri dinucl'u.
(A1banezul-tosa, Ye cu credinla pe genuchiu).
Vezi Toscd, Ghegan, CulOnra, capsä, aicunrar, Cet

96. Arbtneslu-1: frati cu alivdar6a.

(Albanezul-toscA.-Yeste frate cu lauda).
97. S6-a1avda ca Arbinés.
(Se lauda ca albanez)
98. Arbineslu-i: gh'us me pinga.
(Albanezul Ye: cu jumätate de opincA).
.2V0td. Cuvintele: GhTus me pinga sint cuvinte albanezeti.

99. Pr-1u treati Arbineslu, P-sëach mina.

(Pe unde trece Albanezul, .terge ce poate).
100. Lucleada c argát §- bineada ca domnu.
(Lucreazä ca un argat i traWe ca un domn).

101. Tu aripidinet §i btöasca alaga.

(In povirni§ aleargtt §i broasca Iestoas6).

102. Lo aripidina.
(A apucat pe povIrni).
A inceput s'a ciiraceasdi.

103. Ariz tu sulä.

(Orez In frigare). .

Adicti : im l. osibilul a-i face posibil.

www.digibuc.ro
428 PROVERBRLB AROMtNILOR

104. Ariderti, §- circirarli aducu i criparli.

(Rtsetele §i circirdrile') aduc §i tntristärile).
9. Circirare, cuvint imitativ de la modul de a ride : circir, insemneaza ris
mult.

105. *adi n-cali tin t ucál di -aridi di bud],

(ade hirbul stricat ln cale §i ride de bocal.).
Nola. Bocal ieste un vas frumos de portelan, cu care se boa. vin.
Diir 467, II. 257.

106. Di te t-ariVi, nu ascacht

E (De ce T bay joc, nu scapt).
Adica ti se intoarce i ie ceea de ce ti-al batut joc.
107. No-ari arinv14.
(N-are rInda).
Notd. Mieil, dud nu manincrt colastra, nu prind riuzà i nu se dezvoltrt
ca cei-lalti rthei.

108. COada-P cadi de-arini §i tut in sus u tini.

(Coada IT cade de rile §i tot In sus o tine).
Vezi : Capra.
Isp. 758.

109. Nu-n1 aprindi arida.

(Nu-mY excita rtia).
Adira, nu ma atita, nu ma necaji.
110. Arinrostu, s-nu si scarch'ind, va s-fr6aca.
(Cel Mos, daca nu s-o scarpina, s-o freca).
111. Arislu cu plingul suntu cusurin'.
(Rtsul cu plinsul stilt verb).
AriclearM-1 vitina cu p1inPar6a.
(Rtsul be vecin cu plInsul).
112. Ari craft fiat eimó, s-aiba om fira caimó ?
(Exista rig fara torent, sa existe §i om Mrà dor).
Z. tito. N. St.
113. Nich nu ag1umsi la arctic ,5i scula' poPli.
Z. 1104. Milescu.
(Inca n-a ajuns la rtii *i-§I ridica poalele).
www.digibuc.ro
 MOVERBELE AROMtNILOtt. 429

114 AAA' lu dipiis buctun' val aducd.

(Rtul revdrsat bi4.teni o sd. aduca).
115 AritIchipi, amint4i.
(Räbda§i, ct§tiga§1).
116. Li de'adi drmatli.
(Le-a dat depus, armele),
Adicil: s-a inchinat, s-a supus.
117. ArmMnlu-i sdaric.
(Armeanul Yeste §oarece).
118. Armintu nu ch'ari.
(Romtnul nu piere!)
Vezi : Vlahl.

119. BXOloc % TS Pouvó, cnicail Ocaccaaa.

(Aromtnul In munte, e ca amarea lini§titg).
Papageorgiou, Byz. Zeitschr.

120. Armintu tu g9ig, i vai cinta, i pini vai mica.

rigr.') U Vlahos s-tun anifuru, i Oa trayuaisl, i psumi 6a NI.
(Aronatnul In sui§, sau va ctnta, sail pine va mtncã.
Fiind-ca se plictise§te Rind sä stile muntele, cind merge cu
catiril incarcati.
1.21. Armin lu n-caldr (addl.) i val ddIrmd, i vai cinta.
ngr. U Vlahos cavala, i Od Chia liOf, i Oa traTuaf.
(Aromtnul calare miergtnd, sad va dormi, sad va ctnta.)
122. Armin lu: pith cu ca, cindu vai mid di somnu, va traga
mina.
ngr. U Vlahos: psumi mi Uri, otan Oa Dist 5.xl, Oa sculásI
Aromtnul, ratnclnd pine cu brInza, chid va pica de somn,
va ispravi).
Fiind-ca brinza 'le foarte mistuitoare pentru Aromin.
123. Armin lu .-öarfin s-h9bri, tut pri c'elnic va $-ö-aducd.
ngr. U V1ahos ch9 ftuhds an ini, pali c'élnicas mirizi.
(Aromtnul §i sdrac sa fie, tot a celnic miroase).
124. U Vlahus éscasi tun av'du lu.
Arominul a facut pe drac sd crepe.
Ma spun Vdthhadii (turch din districtul Grebena) despre
Aromini.
Diamandi Giogia, Samariria, Epir.
') ngr. Neogrece§te, aceste proverbe sint culese printre capaciari, Aro-
mini grecizatf.

www.digibuc.ro
430 PROVERBELE AROMtNILOR

125. Eax6Totym 'vi pan a's2. 7CCC/CCOSTat% 1.1.0 cyco ipthro

(Daca au omorlt pe un Aromin, In papue ul mTeu o scriu)
125"8. 0 pkizo;, apZwv 7f.'C'o ISVTA, iCiXtv icpmCmg pviist.
(RomInul boer de ar deveni, tot miroase a cacareaza de oae).
Z. ?am.
126. D6 a foara co*, di nauntru v'irminós.
(Pe din afara ro §i pe din nauntru viermenos).
127. Inctlica' pre-arogu,
(A Incalecat pe cel ros, cal=vin).
A se Imbatd.
'128. Atyinëa--i ha öamin'
(Ru§inea este pentru ()amen*
129. Carl no-at to s-fa 0, arueutM ch'etri din dearth.
(Daca n -at ce face, rostogoIe0,e pietre de pe colinA).
130. Aruslu-1 ursa.
(Rusul Ye ursul).
At omini I, vi ind sä vorbeasca de Rust, fara ca srt fie intele;I
de straini, ii denumesc ur0.
Aceasta, find-di iconarii, earl vin prin Macedonia sint
imbracati in aa mod, cä par a fi ni;te ur;st.
131. Citra tu ascipitata mutr6a;te.
(Se uita cltre apus).
Urn de care e putina spetantti, ert o sa triieasch malt.
132. Ascuch`é.
(Scui pa).
Ca cele spuse sa nu se pi inza.
133. Di tu s-me ascucle I, tu fga, ma gh'ini tu pilth'ri
(De uncle In loesa ma seuTpe In fata, mai bine la spate,
In absenia, Fara sa vad).
134. In aseuchT I, no a lindi.
(Uncle scuipa, nu linge).
135. Asim,t cural a
(Argint curat).
cfr. Z. 428 : A scoate ca argintul.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 43f

136. Pinrt j-de aumbra-11 s6-aspare.

(Se teme chiar de umbra luT proprie).
Lt. umbram suam metuere.
137. Va te aspél tu nöauä ariuri.
(Te vow. spdla In noua rturi).
Hotel. Se zice, cind se cearti eine va cu vre-unul Asemenea : va fc a-
dar, s-nu 0.1 citra u s-fall.
(0 sA te fac sa nu tii in cotro sa spud).

'138. Maca 11-asine : öaspiti ciii z-dite

(Dacd-i sum dacd ai buni : prietinT citT de multi pofte*ti
adum).

139. Nö-atat ma tea.

(Nu aceea, dar aceea).
Z. 1187. Nu-I teifi-beleiu, cii beleiu teiti.
140. Atia ride, atia
(Aci ride, aci plinge).
Urn putin serios.

141. Atia si ngacli atia z-b4.

(Aci se ceartd, aci se sdrutd).
Pentru oarnenii putini seriosi.
Vezi : ficrorlri.

142. AIN z-bat i tarl'i pat.

(Armdsarii se bat §i mdgariT suferd, trag).

143. i de aumbrel-P l'-u fric:).

Teste frica chiar de umbra sa).
Lt. umbram suam metuit.

144. Nö-aridi de aftoi, ca vai aue*ti.

(Nu ride de bdtrini thuda. §i tu o sd ImbdtrinetT).
cfr. Ispirescu 1651 .

145. Ali$, añ ca Dumniclaü.

(Bdtrin, bdtrin ca D-7eu)

www.digibuc.ro
42 PkOVERBELE AROMINILOtt

146. Afq. cä iái 16agirs1 Dumniclali tu lumea aesta.

(Batt. In de ziceal. 1-a uitat D-zeu pe lumea aceastA).
147. Mgr, ca 115-agirsi möartea ; di clndu binëacla s-moartea 16-
agirs1
(136trtn, c5. 1-a uitat moartea ; de cind trneste si moartea
1-a uttat).

148. AuOticlu i greu.

(Batrinetea e grea).

140. $-auslu cita-i di atiis, tot 16-aris6asti merlö-aró.s.

($i mosului, elt e de britrtn, tot IT place mArul ros).
Ii plac femeile, fetele frumoase.
150. Omlu ma auoafti, baga di glir6asti.
(Omul daca tmbg.trineste, Incepe de Inebuneste).

151. Omlu aft$ ca natu s-fati.

(Omul bätrtn ca copil se face).
Diir. 51. I, 24: Alte Leute sind zweimal Kinder, Lt. Bis
pueri senes.
152. Viltisi afto viparcu, ahtari s-tinir fu.
(Dacl aI väzut un bätrIn viios, sá tiT, asa a fost al Vital.).
ngr. i6is v'era palavO, teOcIfos itan ch'i s-ta n'ata.
153. Ausl'i vor pini mOali
Batrinil lubesc pine moale.
(Adicä femeI tinere).

154. Aufl'i vor pini möali si v`in vecru.

(BatrInir poftesc pline moale si yin vechiii.)

155. To-A'vgustu z-ved mirumfthli.

(In luna luT August se vAd mirumin'ili).
Z.. 51. Milescu.
Fie-care zi din luna luT August, incepind NI prima, repre-
zintä o lun'a i anume, prima zi reprezintä luna lul lanua-
rie ; a doua, pe a lui Februarie si tot asa pinrt la ziva a
12-a, care reprezintA pe Decembrie.
Dupa timpul ce va face in aceste zile, vor fi .si lunile ce re-
prezintä ele.

www.digibuc.ro
 Ni.0VER13ELE AROMtNILOR 433

156. HiPeivra de-A'vgustu, c1.1--P : an bun.

(Frigurilor din August, sA le zicT : an bun).
DacA capeti friguri in luna lui August, nu te mai lasa un
an de zile.
457. Avutlu tuti barn Fe-ari.
(Bogatul toate caliaiile le are).
158. J-draclu aduti avutlui StSari.
(i dracul aduce bogatuluT darurT).
159. Alagã dup avristéri.
(AleargA dupl comoare).
CautA lucrurT de§erte.
160. Dusi av% si s.faca, di drati nu p'tu së-ascapà.
(S-a dus sA se facA sfint §i nu se putu scApa de dracT).
cfr. ngr. !Met vcc itzics7,1 7:5E, 6ytecp6Xot 86v Tociv apfvouv.

161. Axenlu ti scarch'inA, hi nu ti mica.

(ScAinul te scarpinA, unde nu te mAntncA).
4 II, 3751. Milescu.

162. 4i azbiktiret, nu-s mica.

(OrT-ce zboarl, nu se mAnincA).
Nu tot ce zboarA se mAnincA.

163. AzinTiru boillu.

(ZburA boul).
A arata imposibilul.
164. Admirer pulnlu.
(A zburat pasArea).
A scApA o ocaziune favorabilii.

165. Azguria micatal1ei lierlu.

(Rugina mAnincAtaTe-0 fier).
166. Lucrul di eta nu-I lasa ti mine.
(Lucrul de azi, nu-1 lAsA pentru mtine).
Z. 49. Milescu.

28

www.digibuc.ro
434 1ROVIIR13ELE AROMNILOtt

167. Azi plöae, mine grindine.

(Azi ploae, mtine grinding).
Z. 43. Milescu.

168, AA are, Am mica.

(Azi are, azi mgntncg).
Z. 33 Milescu.

169. Z-binél di azi ping mine.

(Sg trgiesc de azi ping miine).
Z. 40, Milescu.
cfr. A trai de azi pe mine.
170. Ba, cg-1 §t5aric 1
Ba-i citusi 1
Ba,-Ye §oarecel
Ba, Ye pisicg. I
Vezi la sfirtlit : anecdota referitoare la No. ry:).

171 Nu bagel (aruca) piper tu micari )(eat-A.

(Nu bggá (aruncd) piper tn mtncare strging).
Diir. 273. I. 1.38 : Was dich nicht brennt, sollst du nicht
löschen.
It. Tua quod nihil refert, percontari desinas.
172. 1,1 cura bedili.
(A-T curge balele dupg, ceva).
Z. II, 4879.

173. Cu bana tuti si-ndreg.

(Cu viald toate so dreg,toate se ortnduiesc).
174. Band di cini.
(Traiti de cline).
Traiii M.
176. Carl s-ari barba, -ari s-chIptinli.
(Cine isi are barba, tsi are si pieptenele).
176. Nu-n' bati caplu.
(i\Tu-mi bate capul).
177. Tini 1 bati §i el si-ngrasi.
(Tu tl ball' si el se Ingrase).
Cin cine-va le perzecutat, el se oteleste si devine destept in
acelas timp. In loc sa pearda, cistiga.

www.digibuc.ro
 PELOVIIRBELE AROMINILOII 43t

178. Si z-b6aT §i numa bund s-al, nu s-fati.

(i sä beT .5i nume bun sd aT, nu Te cu putinta.).
Adicd : A fi beat §i Idudat, nu se poate.
179. Cart ?Masi, amputi.
(Cine bese, pute).
180. Cu bi0nr nu z-vipsescu Oduli.
(Cu b.... nu vopsesc oule).
757. Cu gogo§I nu se canesc oule.
181. L-bill di viii.
(L-a bäut de viu).
A prapddi pe cine-va.
182. Arucut6a§ti bizbiri.
(Rostogole§te bolovanT).
A vorbi prostil.
183. Cit binécli, ahitu-tiveti.
(Ctt trae§tT, attt invetT).
184. 13irbatlu s-pöartd cu saclu §i muPar6a si scöatä cu aclu,
casä nu së-adara.
(Barbatul sd poarteaducdcu sacul §i femeea sa scoatd cu
acul,casd nu se face).
185. Dti-n', ale, barbatlu a täti,
.,i tini tini-ti maillu a meti.
(Da-mT,--fa pe barbatul tag,
§i tu tine pisalogul miefi.
Isp. 1617.

186. Barbatla cu crutea in cap, tnTaréa cu draclu tu Inima.

Z. 2756, II, N. St. Nijopule.
(Barbatul cu crucea In cap, muTerea cu dracul In inirna).
187. Sturlu a cásreei ëasti birbatlu.
(Sttlpul caseT este barbatul).
cfr. Z. II, 2755.

188. Numia cdsdl'el i birbatlu.

www.digibuc.ro
436 PROVERI3ELE AROMINILOR

(Sustiitorul easel Teste barbatul).

Aratä insemnätatea bärbatului.
189. Lö alfrnsirä barb.
(I1 linsera boil).
A fi sPin.
tree: vatu.

190. Di borg'i-1 pin di gush

(De datorie-T ptn:1, 1n gtt).

191. Boil lu s-16agä di ctiarni 8 i omlu di:limbà.

(Boul se 1eag1 de coarne i omul de 1imb.4).
Di lr. 700 II, 398; Das Pferd beim Zaume, den Mann beim
Worte.Lt. Verba ligant homines, taurorum cornua funes.
cfr. Isp. 496.

192. Tut boillu s-la cöadä s-currra'.

(Tot boul 1-a mtncat i ctnd a ajuns la coada a ostenit).
Di lr. 761. I 399 fr. Quand on a avalé le boeuf, ii ne faut pas
s'arrêter a la queue.
Cfr. Z. 1331.

193. 136a apa ca'boti.

(Bea apà ca un bog).
194. Cu un bot nu s-ara.
(Cu un bog nu se arä).
Z. 427. Milescu.

195. Boi z-dusi, boü vini.

(Bog s-a dus, bog s-a tntors).
196. Z-duse bo i vine vacd.
(S-a dus bog i s-a 'tutors vad).
Din prost si mai prost.
Z. 1337. Dan.

197. Ca boillu mica.

(Ca boul mAntnca).
Z. 2642. A avea burtä de vital sane.

www.digibuc.ro
 PRO UMBELS AROMN1LOR 437

198. Cu brettili di§disi.

id. Cu bratele deschise.
(A primi bine, cu Tubire pe cineva).
199. Tat bröascet, brusconlu-I: silari.
(Pentru broascd, broscoiul ieste, ca tin soare).
Dar 818. I. 434 Jedem gefallt das Seine.
200. S-mi§cA' buck&
(5-a mu§cat buza).
In semn de cdintd, de tntristare; regret pentru ceva.
201. Dipusi bacilli.
(A plecat buzele).
Gata sa se supere; gata dt plingd, cind e vorba de copii.
Z. II, 2814.

202. Cu bicrliti cripati.

(Cu buzele crapate).
A. fi intristat.
203. Vultdrlu scöate buf, §i 'Julia vultdr niscAndi orl.
(Vulturul na§te bufnita §i bufnita vultur ctte odatd).
Dar. 654 I.342: Manch gute Kuh hat ein übel Kalb. Die
bessten Eltern haben oft ungeratene Kinder.
204. S6-adunara orntiP tut.1, di bigard buflu cap.
(S-ail adunat toy corbisi. §i ad ales de frunta§ pe bufnitd).
205. Om lu aestu ti taPe cu bumbactu.
(Omul acesta te tale cu bumbacul).
7. 470 Milescu.

206. oBund cluä, GhTotol»

utbdä scot.)
(Build ziud, Ghioto 1
scot zadd1)
ngr. Kakticmpx lipo ! mute( arcipo (Byzant. Zeitschitt III, pag.
557. 13).
_Bund seard, bätrinule!
sddesc fasole.
Turce§te: Ac§dm heirr olsim [
balic_avladm.
Bunä seara 1
pqte princi,
www.digibuc.ro
438 PROVERBELE AROMINILOR

207. Di bunlu vied nu fucji.

(De omul bun nimenT nu fuge).
209. Bun ca pin6a Oa calda.
(Bun ca piTnea cea cald6).

210. Bun zdhari.

(Bun ca zahArul).
211. Bun, si-1 bach prè-arand.
(Bun, sä-1 bagi pe rand).
212. Bun cum no-ari faptu altu fis6a.
(Bun cum n-a facut al doilea natura).
213. Cu bunlu P-miti caplu anintiff.
(Cu binele ii maninci capul celui lalt).
Adicd : cind te Tel cu bini.wrul pe lingh cine-va, reuti mai
de grabd.

214. L'i si-alich1i buriclu.

(1 s-a lipit buricul).
A-1 cddea ceva tronc la inimd.
215. Ca IMO z-voi,
ca tinti-n' vrei,
ca is6a, is6a fa' pari.
(Cam eine III datoresc,
cam cinci lint datore§t1,
imi pare cd sintem fit.
Pentru a exprima o stare anarhicd.
Origina acestui proverb ieste urmiltoarea. In 1854 Arominii
de la Pind räsculindu-se in contra impdrätiei turcesti, fie-
care individ s-a inarmat pind in dinti. Cei bogati, call dd-
dusera bani pe datorie, voiati acuma sä-0 recapete banii, de
team& sd nu-1 pearza Cei saraci insa, crezind, cd acuma a
sosit momentul sa se scape de creditori, cind acestia recla-
mail bani, ei duceail mina pe latagan .i, amenintind at
capul, spuneail cuvintele de mai sus, prin earl Wail credi-
torilor apa de la moard.

216. aced ningd vaträ.

(Cacd lingd vaträ)
Om care std mereii acasd, lene$, puturos.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMSTILOR 439

217. C...te analtu.

(CInd o scrinte§te de tot cine-va.
218. Si-1 sufli (saa : sufl`i), eclat.
(Sd-I sufli, cade)
Se zice de cine e tare slab.

219. Caei, un sapa call nis s-u trali.

(F'ie-care o trage sapa cttrd dtnsul).
220. Paralu ealbie puté nu ch`ari.
(Banul calb nicT-odatd, nu pTere).

221. Vindi-n' ealeavur.

(Vinde-m1 calcabur).
Isp. 170. A mind, calcaburi.
Origina este turceasca: calc da our, inseamna: Radica-te si
..
bate.

222. Cala pi urma tati-sul.

(Calcd pe urma lu tatd-seu).
Isp. 603.

223. Nu calcd strimbu.

(Nu calcd strimb).
Pentru cine nu greseste in purtare.
224. Nö-alasa cal& s-Pal cirar8a.
(Nu lasa calea sa apucT poteca).

225. Carl intr6abd, cal& ö afla.

(Cine tntreabd, drumul Il afl.1).
226. Alasä ealga, s-Pa cirar6a.
(Lasa, calea §i apucd poteca).
227. Ne tu eali, ne tu cirari.
(NicT In cale, nicT in carare).
Dr. A fi In cloud caräri; cu curu in cloud luntri.
228. Iti fatT, fa-u n-eale.
(OrT-ce facT, fa, o cum trebuTe).

www.digibuc.ro
440 PROVERBELE AROMINILOR

229. Cari xen cal incálica, n-cali discdlica.

(Cine cal strain incaleca, in drum descaleca).
230. Ca lu ate! bunlu (gait : bunul) §i di sum mutafe s-cunaa§te.
(Calul cel bun se cunoa§te §i de supt invelitoare).
Z. 1397. Milescu.

231. Z-bat call, tu pl'Arnita x6ang.

(Se bat caii in grad strain).
pgr. MaX6vouv 6t6 TaiSocipiux aL tgvl axupdvcc.
vezr: gumár.

232. (Calu bun, singur §-adavzi orzul.

(Calul eel bun, el insu§1 t§T adauge orzul).
Z. 1430. milesca.
233. A calla nu-I' si mica carn6a, ma imndticul.
(CaluluT nu i se pretuie§te carnea, ci umbletul).
Z. 1429. Milescu.

234. Calu Voni, tu g`ug s-curabsti.

(Calul eel voinic, in sui§ se cunoa§te).
Petron. Lassus tamquam caballus in clivo. Dlr. 188 11 104 : In
Nöten sieht man den Mann fr. Au danger on cannal t les braves.
235. Ga calu tu pahnie i nvi(dt.
(Ca calul in Tesle Testa obicinuit).
Pentru eine e Invatat sä mearga mereil tot acolo.
236. Tradi ca calu la .orclu.
R. trage ca calul la orz.
237. Calu psoll'a, mit§tili 16-ascuch'i.
(Calul cel tnort, mu§tele il scull:a).
238. Di pri cal pri iumar.
(De pe cal pe magar).
c fr. gr. eve ZNICOv i7e 6vou.
Se aplica celor, earl dintr-o pozitie mai !paha, ajung la una
mai mica.
239. cal bitirnu nu si nveata arivani.
(Cal batr1n nu se invalä Trnbuestru).
X. 140 Milescu,

www.digibuc.ro
 PROVERB El B AROMINILOR 441

'240. calu ti-1 pivh'esi nu s-mutrente tu dinti.

(Calul ce-T däruit nu se cautg la dinti).
Calul de dar nu se cautà la dint].
Z. 1389. Dan.

2M. Vrel, cal, ordu ?

Z. 1394.
(VreT, calule, orz?)
Vezi Citufe.

242. Calu]bun z-vindi j-di pe pihnie.

(Ca lul cel bun se vinde ;A din grajd).
Z. 1396. Milescu.

243. Cala bun z-vindi dit ahuri.

Tacit. Nicolae.
(Calul cel bun se vinde din grajd).
244. Ca lu bun, bun i p-cu suindr.
(Ca lul bun, bun este §i cu samar,ci nu numaT cu §ea).
245. Cap mari §-mint) putin5.
(Cap mare §i minte puling).
246. Nu tii 1u -ari caplu.
(Nu §tie unde-T este capul).
Cind cine-va are trebi multe.
Z. 2944, II. A nu-0 vedea capul.
247. N`-bag caplu.
(ImT pun capul).
A chTeza§ui pentru oarecine ping tn primejdie de moarte.
Adicg : 0 data cu capul.
24,8. Iu nu-1 cap, ca val di dic'eari.
(Undo nu Te cap, vaT de picToare).
249. Di la cap se-ampute pescul.
(De la cap se pute pe§tele).
Dar 466 I. 237. Der Fisch fángt am Kopfe an zu stinken,
It. Piscis primum a capite foetit.
250. Duph cap -cic'ula.
(Dupg, cum Te capul a§a. §i cgcTula).
Mir 640 11 362. Wie dar Herr, so der.linecht.Diir 642 II:
Wie der Hirt so die Herde, Iz. Tel cerveau, tel chapeau.

www.digibuc.ro
442 PROVERBELB AROMN1LOR

251. Cap la fati, caplu tracli.

(Caput face, capul trage).
Diir 438 I. 223 Wie man 's einbrockt, muss man 's essen.
252. Carl s-avëagPi gura, caplu a lui s-avëalgTi.
(Cine tsi pAzeste gura, capul tsT pazeste).
Diir. 79. II. 46. Halt's Maul, so fliegt keine Mi icke hinein.
253. Cap al, minti te-ti lipseasti !
Lsp. 762. Cap ai, minte ce-ti trebule.
253b!.. AI cap, te u vrel mint6a ?
Tacit.
idem.
254. Caplu s-h ib'ã gh'ini, scuturi citi z-vrei.
(Capul sa, fie bine, mizeriT ctte sl poftesti).
Isp. 772.
255. Muth.' cap.
(A rädicat cap) I
A. se intrema, a se räscula., a se incumeta, a nu se supune.
256. -fati di cap.
(IsT face de cap).
Adica : Cobeste eau pentru sine.
257. LO-adra"." caplu.
(L-a facut capul).
Adecä : S-a imbAtat.
258. Lö-adra' cu cap s-cu c'Oada.
(L-a fäcut cu cap si cu coada).
Ceva adevärat, desävirsit ; dovedit pe deplin. (In senz rail
mai mult).
2581)18. Nu se"-alèadi, iu-1 caplu s-iu-1 cöada.
(Nu se distinge, unde4 capul si unde-T coada).
A nu avea nisi capät, nici sfirsit.
'259. Cum IP Pa caplu vimtu.
(Cum II Tea capul vtnt).
Adica : dupa cum II träzne§te.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 443

260. Cari al cap trä discari, du-ti la rmlarä.

(Daca, al cap de asurzitlit. despicatdu-te la moarti).
261. Cari al cap trä discari, duti n-06anä s-huhuted.
(Dna al cap de despicatasurzit,du-te pe co1in i urlä).

262. Lö-aplic5. caplu.

(S-a plecat capul).
A se supune, a se umlli; a devenl moale.

263. Care s-bate caplu la praglu ') dinsin,

mutrèaste la praglu dingh'els.
Arorn. II 276, 3. Samarina.
(Cine Il bate capul la pragul din sus,
se uita la pragul de jos.)

264. Plnrt s-nu dal ca caplu di praglu di sus, nu vecri praglu

din gh'os.
Corn. de d. Tacit Nicolae.
(Plnä s nu-11 izbesti capul de pragul de sus, nu vezl pra-
gul de jos).

265. II-apr6asi pan n-cap.

sail:
apr6asi caplu.
(I-a aprins paTe In cap.
sail:
(I-a aprins capul).
A intärita pe cine-va.

266. II' ha caplu vimtu.

(IT Tea capul Ant).
Pentru cine se supärä fàrä motiv, ascultind nimicurl, con-
dus de birfiri i clevetirl.

267. J-bati caplu di mur.

(Is/ bate capul de zid).
A se trAminta cu firea, a chibzui.
9 Praglu se zice la Samarina, §i nu : pragul,

www.digibuc.ro
444 PROVERI3ELB AROMINILOR

268. Nu P tari caplu ne tr5 dol pardt) pall la Tut-mill

(Nu-1 tale capul, nici pentru doT banT pa.Te la mägarl).
cfr. Z. 11, 1857 : Nu-1 tale capul nici douä mere degei ate.

269. Ari fumuri in cap.

(Are fumurT tn cap).
A avea gärgäunt
270. Di la cap pin la eic%ari.
(De la cap ptn g. la picioare).
Se intrehuinteaza pentru a desemna in tregul omului.
Gonu. Vom Scheitel bis zu den Zehen.
27L Di te t-ari'cli 11.1 v'ini pri cap.
(De ce-IT rte, itT vine la cap).
Vezi, No. ic)45.

272. Cap marl, mplin cu carni.

(Cap mare, plin cu camenu cu mäduvA).
Pentru omul greohl de cap.
'273. Caplu 11 16-aspargu, ch'eféa nu tö-aspargu.
(Capul ti-1 stric, placul nu ti-1 stric).
Z4 2877.

274. -1u high' caplu tu tastru.

(I0 bäg5. capul In traista).
A lua o hotärire energica, pentru care e decis s'a-st dea si capul.
A deveni haiduc, expus orl cind a-s1 pierde capul.

275. $-Iiga' caplu.

(s-a legat capul).
A se insurá, märitd.
Vezl: läili.

276. J-da caplu di clfatrg.

(IsT (15, (izbeste), capul de peatra).
A se eta

www.digibuc.ro
 PROVERBELR AROMINILOR 44S

277. Cap lu ca tigari, ma minti no-ari.

(Caput ctt o banita, dar minte n-are).
Vezi, No. 272.

278. Ca Oi un pi cap-11i, domnu-i .

(Fie-care pe capul luif este staptn).
279. Alti lucrearla cu truplu s-alti cu caplu.
(Alp lucreaza cu corpul si alp cu capul).
280. Madi cap.
(Dede cap).
A se inalta, a prosperá in afacerI.
281. Cap lu te nu ntreaba, multi vai traga.
(Caput care nu tntreaba, rnulte va suferi).
Germ. Der Kopf der auf guten Rat nicht fragt, wird viel
leiden.

282. Citpiti [Ira mintuiri tu busta'n' crescu.

(Capete WA judecatA In bostan cresc).
283. Ari cap.
(Are cap).
A fi cu judecata.
Vezt: Gale, giscd, paw; loc, scaatd.

284. -.capra pOati z-4ica a luplui : «lta-n1 cOada l» ma di pri pis-

tireata.
(i, capra poate sa zicl lupului : dea-mi coada!D, dar, de pe
stInc6).
Poveste : Un lup, intilnind o capra, a vrut sr), o manInce. Capra
s-a rugat de dinsul, sä fie si el o data bun si sa o lase sa
se urce inca o data pe o stinca, care se afla in apropiere, de unde
sä se mai 'lite pentru ultima data in toate partile frumease,
unde a pascut, ca cel putin, murind, sa moara satisfacuta.
Lupul a consimtit.
Capra, indata ce s-a vazut pe stinch, la ada post de orl ce peri-
col, a inceput sa injure pe lup, zicindu-I :
aSa-mi Tel coada, lupule !,.
285. Si capra ari barbi, ma tut capra s-easti.
(i capra are barba, dar tot caprä l'este,nu Ie tap).
Dar. 18 1 9 : Alle sind nicht Jager, die das Horn blasen. It.

www.digibuc.ro
446 PR0VERI3ELE AROMNILON.

Non est venator omnis qui cornua suflat : Pastores etiam di-
euntur cornua flare (ml.).
286. Stif capra s-mica earbd!
(tié capra sä mantnce earba !).
Diir 590 II, 399 : Was soll der Honig in Esels Maule ?
287. Stii capra, te ëasti 6arba.
Tacit Nicolae.
(Stie capra, ce este 6arba).
Find-ca caprele nu pasc cu pldcere iearbd, ci frunzd de pe
arbu§ti.
288. 5-arin'a z-da pri caprd, cöada nu 6-aplëacd.
(i lila sa dea pe capra coada nu o pleaca).
289. Capret arin'Oasd -cöada tut improastd.
(Capra rtioasii §i coada tot sus).
Corn. de d-1 Tacit Nicolae.

290. Capra beasi §-Oaéa se-aruneacjd.

(Capra base §i oaea se ru§ineaza).
Capra bese oaea pate ruOnea.
291. Ca capra tu a
(Ca capra In op.
Cind ceva e prea batdtor la ochi ; cind obicelurile cuf-va nu
se potrivesc en ale altora.
292. Nu-1' vin'ird tuti cd'pirli.
(Nu T-ati venit toate caprele).
A fi trist.
cfr. Zane, 1349. A nu-i fi toti boll acasà.
293. T1 vin'ird cdprili a casd ; la loc ?
(TI-aii venit caprele acasa ; la loc ?).
Te-al ldmurit acuma, te-al desluOt ?
cfr. S-ati venit i tdranii acasd.
294. Capra (trä Arbines).
(Albanez).
Adicd Albanezul e ca o caprd, care nu se poate asocia CU
oamenii, dupa cum capra nu sta in turma.

www.digibuc.ro
 N1OVERBELE AROMINILOR 44/

295. L' fitard ch'pirli.

(II Marg. caprele).
A avea busurie in casá.
295 Va t6-ari'd, canda va-ti Pail cilpirli.
(0 sd te in§el, parcà o sä-li lead caprele?)
296. Pr-Iu ansari capra, ma nsus ansari edlu.
(Pe undo sare capra, mai sus sare edul).
cfr. Capra sare masa, eada sare casa.
297. Armasi di la Carametn, *-mich §i Gh'asilli.
(A rämas de la cinele, Caraman, cane mai mare, sd ma-
ntnce §i Grhiasuli,cline mai mic).
298. Carl s-nu niuréadd, necd nu gilea*ti.
(Dacd nu tnoreazä cerul, nu se trisenineazd).
299. Carl s-mor di tusi, andeimatd sh'ibd pu§cra.
(Daca oiti muri de tuse, blestematd sa fie ciuma).
300. Carni vai mi§cu di tine.
(Carne voiti muNa de tine).
Amenintare in contra cui-va, cfr.:
W. 347., IV. Wer seinem Feinde unter die Zähne kommt
ist iihel daran : Petr. 58 venies sub dentem.
Hot& Aceasth. amenintarea se exprim6, mu§cind in acela timp in-
dexul cu gura i amenintind cu capul. Une-ori ,F-u dil ffi Wept : se lo
vqte in piept, inainte de all rnupa degetul index.

301. Nu n' fati niti calcl, niti arati.

(Nu-mi face nici cald, nici rece.)
Z. 59 Milescu.
Proverbul acesta la ArominI se aude sub forma :
Nu-n1 tini nici cildurei, niti aritimi.
(Nu-mI line nici cald, nici rece).
Cuvintul cald in senzul acesta, nu se aude printre Aromini.
302. lu inträ ngrin'a, së-aspardi casa.
(Unde intrd gilceava sd stricd casa.)
Nota. Casa, in care este cearta §i sfad5. ziva toatii., se strica.

303. N15-adard cash.

(Nu face casä).

www.digibuc.ro
448 PROVERBELE AROMINILOR

Se zice pentru un om stricat, risipitor ; apol : om care nu se

ingrije,te de sine, ci de altil.
304. Casa aspartrt.
(CasA stricatA).
Pentru unul stricat.
305. Cash pri cirl1g.
(CasA pe cirlig).
Orr; farA cApAtilii, [Astor.

306. Casei pri bistfin.

(Casa pe baston.)
Profesor, invOtätor; om fard cApatiiii.
Aceasta se referA hi bietii diiscA1a.0, car', in trecut, cu bas-
tonul in mina alergaa din sat in sat, rugindu-se sft lie prii-
miti ca invätatori, in srhimbul unui modest salaria. Cind
un sat vecin le oferea un salariii mai mare, el se duceau
acolo in anul viitor, avind prin modul acesta, casd pe baston.
307. Ca val di earl cu ungPa-P nu si zgrimA.
(VaT de eine nu se zglrie cu unghTa luT.)
Wer 4ich auf andere verlässt, ist verloren.
308. S-ai ma§1 nä ceilivet, ma a ta sih'ibA.
(sa ai chiar o colibA, dar sä fie a ta).
309. Caei clatdicei tiä gh'ini.
(Fie-care obstacol, In bine.)
Ngr. Ca06-ambo6v u v'a call!).
310. SA s-aleaga deanita di grin.
(SA se aleaga neghina de grta).
efr. Z, 907.

311. S-alëapsi clanita di grin.

(S-a ales neghina de grtu).
1spirescu 37.

312. 12-umplii clectMa.

(1-a umplut pTelea).
A snopi in JAW pe cine-va.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 449

313. Nu lu ncapi ch'aMa.

(Nu-1 tncape pielea).
1. De gras.
2. De bucurie ; de ingimfare sag mindrie.
Z. 4E50 bis.
Vezi: Strdnfili.

314. Masi clealea lui PI stie, citi ari traptg.

(NumaY pielea lui stie cite a suferit).
Z. II 4549.
315. 12-intra' su clean.
(I-a intrat supt piele).
Z. 1I, 4548
316. 6-ari chal&c groasà.
(0 are pielea groasg).
6-ari ch`alda di gumar.
(Are pIele de mggar).
317. tiü citu-P fati clealea.
(tig cit a face pTelea. Cit pretueste, ce putere are.)
Z. 4553, 11 : A sti cit poate pielea cui-va.
318. -alisg' clealea.
(-a läsat pielea).
A nu se mai fi intors ; a muri.
Z 4568, II.
319. Ti vatim si t-umplu chraMa cu flurii.
(Te omor si-ti umplu pielea cu galbinn.
Had. Reaminteqte legea turceascd, care pretindea 300 lire turcqt
pentru un omor de creltin, in beneficiul easel s tatului, kii i'l a i :cif« in
schimb nimic asasinului.

320. L-biga' tu Walt.

(L-a bagat in piele).
Adicg: A aduce pe cine-va in pericol de moarte.
.Nota. Cind cine-va le batut tare, in cft tot corpul leste vinit, ca s a
se vindece, i se pune pe corp pielea unui noaten, jupuitä de curind,
pielea sA fie caldä.
Se crede cii. prin modul acesta se vindeci pe deplin.

:11. II pöati ch"alea.

(II poate pielea).
A fi om de valoare.
29
www.digibuc.ro
450 PROVERBELE A.R6MtN1LOR

322. Mali s-öasi.

(PIele si oase).
Adich foarte slab.
Cfr. Plaut. Aulul. 564 Onia ossa ac pellis totus est.
323. Matra te s-arucut6aste, muscPu nisä nu s-acata.
(Peatra ce se rostogoleste, muschia nu prinde).
Z. 996. Bag.

324. Matra te s-arucutèasti, muxl'u nO-acalli.

(Peatra ce se rostogoleste muschia nu prinde).
Musco lapis volutus haud abducitur.
325. Ca di ch'atra.
(Ca de peatrg).
De loc; nici odata; imposibil.
326. 'rind deepta.
(A linut pIept).
A fi voinic.
327. Acita' s-aruch eleetri.
(Incepu a arunca pIetre).
A semgna discordie; a InsultA; tnjurd.

328. Aruch cleetri.

(Aruncg pietre).
A pune intrigi, a cleveti.
329. Cleetri miti.
(Mäntnci pietre).
A spune lucrurl neadevärate. A birfi.
330. Cindu ch1ari tiniva, calea -cleetrili ri ftisescu.
(Cfnd pIerde cineva drumul si pietrele-I stnt de villa).
A nu-I mierge cuiva.
331. Pinä leetile plingu di nis.
(Mar si pIetrele pling de dinsul).
Despre unul care se plinge mereil; plInggtor, care se jelu-
Teste rnereil pentru nimic.

www.digibuc.ro
 PROVERIBELE AROMINILOR 451

332. S-charile s-plingu di nis.

(*i pletrele se piing de dtnsul).
A Ii om raa, in cit toate lucrurile sa se plinga de cine-va.
333. Chqcuta di ch'icuta, s-fati bara mari.
dr. Picatura cu picatura lac mare se face.
334. Di ch'icutd, ch 1 uta, s-fate balta mare.
Arom. II, 278, 95.
(De picatura, picatura, se face lac mare .

335. Si-I neaca tu nil cleicutli di apa.

(S14 tnece Intr-o picaturg de apa).
A dusmani pe cineva.

336. Te t-u h era cisiMase ?

CIL' ilipó$ di mirgiritare.
( Ce mi tT Te, rtTosule ?
Tichie de margaritar).
Maracine Mih. Parleap.
Cfr. Ce-1 lipseste cheluluT, tichie de margäritar ?

337. T1 a surdu, mac-asintl, tra orbu maca Oimn'itesti si tra

mbitat maca vaT mesti, chqrautit va z-duca.
(Pentru surd dacä sunT, pentru orbu dac 5. cadelnitezT si
pentru betiv daca cinstWT, pTerduta, (7adarnica) va fi).

338. Ch ireasitva vat vinli curcubete.

(La ChereasoNa 0 sä vin/T dovleci).
Corn. de d-1 Diamandi G. Samarina, Epir.
La Chereasova se produc curcubete de tot fel ul si dintre cele
mat pretuite. Este un sat aproape de Samarina, Epir.
Germ. : Dem Gartner willst du Blumen vercaufen ?
339. Ari Wire) si-11 v ina mint6a.
(E timp sa-T vie mintea).
Se zice ironic pentru unul care deja este In virsta.
MO. Nu-tI ch'ari cleirota.
(Nu-rt pTerde timpul).
Cind aT a face cu unul, care nu pricepe.
3M. Te un ch'irfit leaga, ()Ai mintiós1 nu pot z-dizlëaga.

www.digibuc.ro
451 PROVERBELE AROM f NI LO it

(Ce un nebun leaga, zece rainto§T tnteleptY nu pot s-o

dezlege).
Grm. Was ein Nur in einem Moment spricht, können die
Weisen:in einen Iahr nicht erklaren.
342. Va Vina ch'izda tu c'inuse.
(Va veni p.... tn cenu§e).
Adica va veni si rindul meil.
Cfr. 0 sa-mi vie si mie apa la moara.
343. Cleorlet ntra orgh1i easti amira'.
(ChTorul printre orbi este trnpärat).
344. Tu Mara órghllor, cleorlu-1 domnu.
(In satul orbilor, cel cu un ochiu e domnitor).
Isp. 1030.

345. Va-n1 dill cleor, va-ti 441c orbu.

(Imi vei zice : chior, IV voiü zice orb).
Paria paribus respondimus.
346. Mica' cleat.
(A mtncat c...)
Z. II, 4993.
L6a0 cicdt l adica : nimic ;
Micas) c..., di ti pinginisi.
(AT mtncat c .., de te-ai spurcat).
Nu se prind cite spit si cite facl.
Credinta:
Cind o vrajitoare le prinsa si silita sa.-i spurce gura, toate
vrajitoriile 0 farmecile, pe cari le va face in viiitor, nu se
vor implini.
Pentru o ast-fel de vrajitoare se zice, ca ieste pingirita,
pinginita.
347. Va si stiba umplutlu di c..., ca. 16 ascitch'.
(Vrea sa §tie IT pasa pulincel umplut de c..., daca-1
scui pi).

348. U cicet' huzmet6a.

(A fe§telit-o).

349. Saati cic1ula s-m6-agude§till 1

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 453

(Scoate cgcTula sg mg love§0).

and i cel care ne tmputg ceva, nu le mai de treabi. Potrivitt
cfr. Diir 24,2, I, 422 : Das Blind spottet das Hinkenden.
350. Lti s8-arupse:cierula.
(Is-a rupt cgcTula).
Ctnd capgt g. cine-va ceva tn abundentg, pentru eine 1-a cu-
pleOt binele, fericirea peste mgsurg.

351. Necd Vol si *titi d-iu t-u cid ula .

(NicT nu vreati sg still de unde cgcTula).

Dezinteresare complectd.
352. Nu ti ntreb d-ia t-u cic ula .

(NicY nu te Intreb de unde ti-e caciula).

Nepdsare, dispret pentru cine-va, nebagare in seamd.
353. Va-11 v'na cWa divarligalui.
(0 sg-Y vie cgcTula jur tmprejur).
Adick: a regretd, a se cdi.
354. L'-criscii cidula.
(I-a crescut cgdula).
A cdpdtd onoruri, a deveni mai mare.
355. Ciimicanlu la s-alasd, ma p4e1u li-vindi casä.
(Caimacamul (suprefectul) Tea $i-11 lasg, dar pap (prefectul)
ti vinde §i casg)
Adicd, cu ctt mai sus caug sä gäsesti dreptate, cu attt maT
mult trebuie sa. cbeltuTesti.
356. Bigd rn cUdari azi.
(Am pus azi cgldare).
Pentru a zice : gam pus sg spalam azY rufelen.
357. CUM' tu pita.
(A cglcat tn plgcintg).
A thcut-o boacand. A scrinti-o
Er ist in die Patsche gekomen-
358. Cu c1lcinnilinhinti.
(Cu cgIctlele Inainte).

www.digibuc.ro
454 PROVERBELE AROMIN1LOR

Se intrebuinteazg, Ca sa aratam imp4bilitatea de a se duce

cine-va unde-va.
359. _Cilitor la s-linditlu DO-ail pireasin' si sirbitóri.
(Calatorul si bolnavul nu cunosc zile de post si sth.batori).
360. Ahtni ca tini, r-trag di ciltivetd io.
(Asa ca tine, II port legact de jartiera eti),
Adica il tirdsc pe mai multi dintr-o data. A considerd de
nimic pe cineva.
Se aratä superioritatea cui-va.
361. Cafti di la cini eiltiveta?
(Cerl jartiera de la doe 7).
cfr. A cere linh de la broasca.
362. Ca cilugirlu si-ndreadi.
(Se gateste ca calugarul).
cfr. Z. II, 2752.
Povestea care ne o da d-1 Zanne dupa Dem. Cantemir, se
povesteste la noi despre un calugär.
Acesta, gàzduit intr-o cash, unde erail douh neveste, al chror
bärbati leraii in sträinatate, s-a luat cu binele pe ling& ele si
le-a convins, sh-1 faca vola.
Bine dar s-a ivit neintelegere intre ele, cine sa fie intlia,
care sa se bucure de gratiile calughrului.
Calugarul le-a sfatuit sh se lea la trinta si eine o fi mai vol.
nick cu aceea sä inceapa. Zis si facut.
Pe cind ele se cäzneati cine pe cine,calugärul incepu Indath
a se gAti. Atunci ele 1-au intrebat, cã ce face ?
Apol, zise calugarul, ori-care va fi trintith, mi-e tot una.
363. L'-tra psi cilup&t.
(I-a tras calopul).
A insela pe cine-va.
364. I di ciili si-s b6a si cim&Ifft dipri nis.
(E in stare sä bea si pe camas5).
A fi betiv din cale afara.
365. J-deadi s-eimeafa dipri Ills.
(-a dat si camasa de pe dinsul).
A. da tot ce are.
366. Cindu, s-mi velli ninga nä tiara', si s-faca dtlaila or!!
(Cind sa ma vezi Inca o data, sa se faca de doua orT 9

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 455

367. Cari cindu va $-cari cindu pbati.

(Cine cind dorete .,i cine ctnd pöate).
Isp. 492. Bogatul maninc a. cind ii e foame, $i saracul cind
gase$te.

368. I\16ari cimea0 pri nis.

(N-are nicT camap).
A fi sitrac prapadit.
Vezi : zmeana.

369. Cu ciatecqa dipri nis asciph'.

(S-a ales nurnal cu camap de pe dtnsul).
Adica : Cu absolut nimic.
370. M-apröapëa n'-u cint6eqa de tuti stilt-Mi.
(Mai aproape mi-Te catnap de cele-l-alte haine.)
371. Carl nu-$ va cimMfa ?
(Cine nu $1-Tube$te catnap ?)
Numai un nebun ar fi in stare sa nuil iubeasca cama$a.
De unde blestemul :
372. S-nu-ti vrei cimMva dipri tini !
(Sa. nu-IT Tube$ti, sa refuzi catnap de pe tine !)
Sinonim cu : a inebuni.
373. Vri'ndalui eimila cöarni, pin j-di-urecl9 $uta armasi.
(Vrtnd camila sa aib a. coarne, a ramas $i fara de urechT).
374. Ntribara cimila:
Di te 15-ai gu$a strimbh ?
Am te-n'-u ndrëaptä, di gu$a riT-u strimba ?
(Au Intrebat pe camilä :
«De ce cf-e Owl strimb ?))
cDar ce mi-e drept, ca sa-mT fie gltul numaT strimb ?)».
375. Va-ti astingu cindita !
(0 sa-IT sting candela I).
A omori pe cine-va.
Credinta.
Arominul crede, ca fie-care crestin are in cer, de indata
ce se na$te, o candela plina cu unt-de-lemn, care arde mereil.
Cind unt-de-lemnul se isprave$te $i candela se stinge moare
$i muritorul respectiv.

www.digibuc.ro
456 PROVERBELE AROMINILOR

376. Turbatlu cini, domnu-su vat miF6 prota.

(Turbatul eine, pe staptnul sail va mu§ca hitt°.
377. Un cini di la ol tati 140 cin' de-acasä, ma la ol !
(Un ctne de la oT, pretuTe§te ctt zece de cel de easti, tnsa,
ctnd se aflä la oT).
Fie-care pretuie$te ceva in elementul sAil ; la locul sail.
378. Ca bun tu fOali di cini.
(Brtna, buna In burduf de dine).
379. Iti cini arana -alincli.
(OrT-ce clne se lingo la rang.).
cfr. Fie-care se lea& unde-1 doare.
380. Cri nill, cindu-P v'ini s-psusëasca, s-ch'i0 la g'imie.
(Ctnd Te sA moara ctnele, se pi§e la geamie).
Un cine, care trece macar pe la o moschee, teste impwat
la moment de 1 urci.
381. Ca ci'nilt, t6-arupsi Mill, prit palaeiri.
(Ca ctnele, care rupse burduful, Tese prin fereastra).
Ca cinele care a lins putina I
382. Aurlä ca pri ant.
(Urld ca pe un cline).
A huidui pe cine-va ca pe un cline.
383. Carl s-nu sirgl escu ciwilid
(Dad. n-oiii asmuif ctinele I).
Amenintare puerila, ce o facem in contra cul-va.
384. Aflrëd-ti di ci'nili, te nö-avina ch'atra.
(Paze§te-te de clinele care nu urrnarWe peatra).
385. Ca anili cu citup z-duc.
(Träesc se due ca ciTnele cu pisica).
Sie leben-wie Hund und Katze.
386. Z-vor ca anele :cut citusa.
(Se Tubesc ca canele cu pisica).
Z: 1546. Dan.
A trai foarte rad.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 457

387. Oaspi vecru, cini vecl u.

(Prietin vechiu, ctne vechiu).
cfr. Z. 1540.

388. Gin rti trag di nis.

(Ctinii trag de dinsul).
A fi cine-va In neagra mizerie.
389. Masi un cint I coluv ?
(Z. 1453. Numal un cline e scurt de coad5 ?)
vezr : gumdr.

390. Mica anili mOari zari !

(MAntncä crinele varza acrä).
Z. 1483. Ctnele TuculuT, la nevoie, mänlna.§i mere padurele.
Anecdota macedoneasca :
A fost un bogat $i a avut un cline, la care tinea mult.
Il punea cu sine la maQa $i-1 nutrea cu tot ce avea mai gus-
tos. Murind el, mostenitorul ura foarte mult rasa ciineasca
$i a$a a vindut clinele pe nitnica la un tigan. Acesta, sä se
nutreasca pe sine nu putea, ci nu sa dea $i ciinelui. Asa,
dupa ce se satura, da si ciinelui din ce raminea, dar tI-ai
gasit cline sä mänince I El era obicinnit cu ceva ales.
Tiganul vazind, Ca clinele nu maninca, bucurie mare. Toc-
mal a$a cline boieresc II trebuia la care sä nu manince mull.
Asa o zi, a$a douä, pina cInd i s-a facut foame bietului cline.
Tiganul tocmai sfir$ise o mtncare cu varza acra, acra de
iti acrea ficatul. «Na 1» zise el clinelui, «doar ti-o placea azi
sa maninci !» Sa-I fi vazut atunci pe cline, cum ininca.
391. Fucli, ca_cini upIrit.
(Fuge_ca cline opArit).
392. `Mei' ca cVnili, prit a pii.
(A. trecut ca allele prin apA).
Z. 1881. A trecut ca gisca prin aph.
393. Pina. nu cirte$ti cinili, nu ti musca.
(PinA nu atingi ctinele, nu te mu§cA).
Z. 1498. Milescu.
394. Ca cinili la hasqpni.
(Ca clinele la macel5rie).
395. Si nvita' ca anele la casapnitä.
(S-a obicInuit ca clinele la rnacelarie).
Z. 1542. Dan.

www.digibuc.ro
458 PROVERBELE AROMINILOR

396. Av6ag1i ca ci nili la hisdp.

(PazWet0 petrece tirnpulca clinele la macelar).
397. Cupii firá cinr.
(Turmä fdra de cliff).
Unde toate mIerg de a valma, talme§ balme§.
Ngr. Ermu rnandri v'umatu lich'.
(Staul pustiü plin cu lupT).
398. S-mica ca elven.
(Se mAntna ca clIniT).
Z. 1547.
399. A lagri ca cini firä domnu.
(Aleargä, ratdcWe, ca ctne färä stAptn).
A fi fard capatila.
400. Da ca pri cine.
(Dd ca pe un ctne).
Ftirà milà.
401. Ci niii 0-alatrà, nu mi§c5.
(Ctinele ce !Mil nu muF4).
Z. 1499.

402. 1-1r6nea cmi, s-ti alatrA.

(Nutrqte dine, sä te latre).
Z. 1521 Milest.m,

403. Di ch'ali di cini utri nu s-fati.

(De piele de ctne, burduf nu se face).
Z. 1523.

404. Sitti di mitasi di cöada di cini I

(Sita de matase de coadä de ctne!)
405. I1 mica cinTi dit tastru.
(A-i mtnca ctinii din traistd).
A ti prost.
406. Afirel-ti di cini te nO-alaträ.
(135zeVe-te de clinele care nu latrA).

www.digibuc.ro
 PROVERBELK AROMNILOR 459

407. Nu-1 cirtki et nili te döarmi, di vrei s-nu ti mivd.

(Nu.latinge clInele, care doarme, daca dore§tT sa nu te mu§te)
Corn. de d-1 Tacit Nicolae.

408. Lucreadd ca cini -micri ca domnu.

(Lucreaza ca un cline §i mantncl ca un domn).
409. Cum va-ll cintd, aqf va aacd.
(Cum o sa-T cinte, a§a o sa joace).
Germ. Er hangt den Mantel nach dem Wind.
410. Së-arucutf cipaclea, di §-afla' ting'irlu.
(Se rostogoli capacul, §i-§T gasl tingirea).
Di ir 468, II, 259 : Kein Topf so schief, er findet seinen Deckel

al. Avëagl'i-ti di cipbtinniU-anvilft.

(Paze§te-te de carbunele Invalit).
De om prerdcut.

412. 5 lo tut circindetlic

(§-a luat toata casnicia).
Z. 1612. Cu earl cm purcel.

413. LY-da eirinti.

(dr. IT arata collip.
414. Cirifetit gröasa.
(cfr. Ceafa groasa).
Om care nu pricepe.
415. Cismet6c1-1 öarbd : Yu da, da 1 s-Yu nu da, nu da 1
(Soarta e oarba : unde da, da ; ,i unde nu da, nu da!)
MG. FA-mi cu cismett, ..-arucd-mi n-cu prii.
(Fa-md cu noroc i arunca-rna, in gunoitl)
Ein Glückskind darfst du auch auf den Mist werten.
417. DOarmi, ma cisinetM-P lucreadd.
(El doarme, dar norocul tT lucreaza IT merge.)
Pentru cel norocos.

www.digibuc.ro
460 PROVERBELE AROMMLOR

418. C44arOa s-hiba gh'ini, ca ()Ili psusira.

Sttna sa traTascasä fie bine,c5cI oile ail murit.)
419. Cari di porti nu s-fati.
(Sttna de porct nu se face)
420. Cind citu fa nu-1 acasa, ,MritI'i g'ilaca pH mèasd.
(Ctnd pisica nu-I acasa, §oarecit joaca pe masa).
421. Cittqa ma nö-ag'un0 pescul, lite ca-i amputi't.
(Pisica, dacä nu ajunge pe§te1e, zice cä pute).
Z. 2323. N. St.

422. Citua ma nti-ajunze pescul, ascuch'e.

(Pisica daca nu ajunge pte1e, scutpg.).
Z. 2323. Milesell.

423. Carl citufe nu-1 va pescul ?

(Care pisica nu dore§te pe§te ?).
424. Z-g'ui a' cituftt s-nu mica oariti.
(S-a jurat pisica sa nu mantnce t;oareci).
Z. Imo.
Cotoiul s-a calugarit §i s-a jurat, ca nu mat maninca wareci.
425. Vrei, cauve, pescu ?
(DorWT, pisica, pe§te ?)
Vezi : Cal.

426. Citada, te s-av'use'ati, sctiati cita'll orghti.

(Cateaua, care se grabe§te, na§te ale orbY).
Dlr. 340. I 172 : Eilte die Hilndin nicht, so wiirfe sie nicht
blinde Junge. It. Canis festinans caecos parit catulos (catulos
facit caecos).

427. Pin DU da ctiada citaöa, nu s-Pa c1n91 duph nisa.

(Ptna ce nu bate coada cateaua, nu se tin cinit dup. dtnsa).
428. Canda-1' fail' c1ta6a.
(Para I-a Mat cateaua).
Se intrebuinteaza ironic, cind cineva se bucura mult de un
lucru, care in realitate, nu merit& a§a ceva.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 461

429. Angina' cita4a.

(A chlemat cateaua).
A murit, a plecat.
430. Citaiid di cupii .-niveasta di soi.
(Catea de la turma, §i nevasta de neam).
431. Cloc'a te nu se-a0.earni tu cuIbár, puP nu sceati.
(Clwa care nu eade in cuib, nu scoate puT).
432. etudcoti n-casa.
(Cloce§te in cas6).
Icorei.Se zice pentru cine stä mereri in casii, eine le molatic. El se mai
nume,ate i mueurupumuleroiu infenimat.

433. Ari crag.

(Are chiag).
A prins avere; are avere, stare buna.
434. Li deadi creiii.
(Le-a adat cheile).
A mull ; a se supune; a ei din functiune.
435. Ea s-nica §- «clreili, crelli I» strigd.
(Ea se tnea, i «cheile, cheile I, striga).
Femeea cul-va, din cauza purtariT rele §i necinslite a fost
aruncata in riii de barbat, ca sa se inece. Ea aducindu-O
aminte, ca cheile casel slut la dinsa, a strigat : «chPile,
cheile, harbate».
436. 12-baga &dad/.
(II baga coade).
Z. 1177.
437. Tut ciiadt P-afla.
(Tot codile IT gase§te).
Z. 1717 A afla codita cui-va.

438. Va-ti mid 6c/c/a.

(0 sa-IT mid coada).
Se zice de cine nu vrea sa faca ceva supt vre un pretext
nefundat.

www.digibuc.ro
462 PROVERBELE AROMiNILOR

439. Mutà-I di cOadd.

(Mutd-1, ridicd-I de coadA).
ad. A inalta pe cine-va, a-i face complimente.
440. Da cöada.
(DA din coadA).
Se zice de femeile cari Indira a deveni ware in moravuri.
Vezi : citaoa No. 427.

441 Gortul coada dinipoi 6-are.

(135.rul coada Indarat o are).
cfr. La toamna se numrtrá bobocii.
442. Pi c4ada di cirpit6r.
(Pe coada de carpator.)
adica : niciodatrt.
443. Va n' Pai cOada.
(0 sa-mI Tel coada).
Se arath nep6sarea.
444. Ciiada cap 6asti la nol l
(Coada cap Testa la noi).
Cind un nemernic, un incapabil, un parvenit, ajunge a con-
duce atacerile in vre o chestiune.
Z. 1702.

445. L'a-ni aada, lupel

(Iea-mi coada, lupule I)
Povestea :
Lupul prinzind o caprà $i vroind s'a o mdnince, aceasta s-a
rugat de dinsul s6.-I dea vole, sä se urce pe stinc6, sä vie
trei orl in jurul el $i apol, sa' o manince. Lupul a consimtit
$i capra la fie-care ocol in jurul virfului stincei, ii zicea lu-
pului, vorbele de mai sus.
Tacit Nicolae. Vezr No. 284.

4443. Cumu z-duc pun4i cdarbe?

Di te z-duc, liescu.
Tacit Nicolae, Turis.
(Cum iff merg puir, corbule ?
Din ce mierg, devin mai negri).
Midi : Din rAil in mai 116 !

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 463

447. Cumu-ti &erg pull cOarbe?

Alia (Walla lilescu.
(Cum Iff mierg puil, corbule ?
Din ce in ce inegresc).
448. Bigara cdardit,
(AU pus spada).
Nora. Cind Turcil sail hotil incepeaii sa tale filrii deosehire de bt
trin sail tinar, omorind i nimicind pe oil-eine Intilneatl. Se intrebuin
teazii pentru a desemna un mare pericol, o mare spaima ; mitcel Mimi-lie.

449. cektpti s-crudi.

Z. 1232. Vere si uscate.
450. Nu-n' mica c4asta Ora.
(Nu-mi mantncAatingecoasta pamtnt niciodatA).
Niciodata nu ma trintqte cineva ; sint invincibil.
Cind se ieaii la trinta doua persoane, ca sa se-constate cine
ie mai puternic, se cere ca cel invingator sa;trinteasch pe
adversar pe spate, pe coaste.
451. Da-n ciktsti.
(DA tn coaste).
452. Frit-4i cöasti.
(F rtnge coaste).
Se apnea cul face dificultati, cind i se spune sa faca ceva.
A sta nehotarit ; a fi nepretentios.
453. II - u coc.
(I-o coc).
cfr. A purta Sirnbetele cuiva.
454. Fur di Colmtra.
(Hot din Colon'a, provincie tn Albania de sud).
Adica : Albanez.
Arominil din Crusova, Bitolia, prin : «fur di Colon'an, inteleg
pe Greci.
Vezi : Arbinés.
455. Cora, mbol'a, Van cusiri (rusurtn).
(4Colia-mboPay, Ion vere 1).
Cind cine-va se imprieteneste cu toata lumea, asa din senin.
Notit.cCora, mbolap sunt cuvinte Intrebuintate de Ilapti, Cupaciarl,
Aromini grecizati. Cora, inseamna lipege, Inbol a, altoiqte.

www.digibuc.ro
464 PROVERBELE AROMINILOIL

456. Neacitat tu coy, multi cl'ntiti tii.

(Neprins in 'lord, multe cintece §tii).
Cfr. ngr. Oxu ap-tu hur6, puld traTuav'a xers. Afara din hold
multe cintece stii.
457. Care s-acatä n-cor,
lips6aste sa g'oaca.
Arum. II pag. 278, 18.
(Cine se prinde In horä,
trebuie sä joace).

457biS.T6-acii641 in cor,
prinde z-g oti.

(Te-ai prins In hord,

trebuie sa joci).

458. Call s6-acatd n-cor, va nu va, vai g`Oacti.

(Cine se prinde in hord trebue sA. joace).
Ddr. 380 11 209. Die in het spel komt, moet spelen.----Wer zum
Spiel kommt muss spielen. it. Chi 6 in ballo, ha da ballare.

459. 1-Irin6d corbul sli scöatd ocl'ir.

(Nutre§te pe corb, sail' scoata ochii).
Diir 421 J. 212: Erziest du dir einen Raben, So wird er dir
zum Dank die Augen ausgraben. Fz.: El6ve le corbeau, il te
cr6vera les yeux.

460. Corbu ti dusiO, oin'u vin4i.

(Cori) te ai dus, orn'ucorb din al marite aT intors).
Din prost, mai prost.

461. Di la corbu, te val midi 1Crail /

(De la corb ce o sä aue de cit : cra I
cfr. Z. 1723.

462. Cind va-n' bn cotliz.

(CInd /rya void särutd cotul).
Niciodatd.

463. CInd va-n' ved cot/it .

(Chid o sl-mT vild cotul).

www.digibuc.ro
 PROITERBELE AROMNILO R 465

464. S-easti «crag!»

(Este «crati ID)
A nu sti nimic.
Nota crag! este strigatul corbului.

465. Din creagit pin tu clieöari.

(Din crWet [Ana in picioare).
cfr. Din WO si pinä in crestet.
466. c. tech' tu cifali?
(CrepT In piele?)
crecle i pliscinesti I
(CrepT sail plezne§tT?)
A se necajt.
467. NA plindém di Turk j-di erigiat nu putem s-ascipa'm.
(Ne plingem de Turd, §i nu ne putern scApà de creoinT).
Se Intelege clerul grecesc, care se poartä mai räil declt Tureii.
468. Cricmic, s-nu fati.
(Crtc I mtc ! sa nu facT).
A. nu vorbi nici o vorbä, a nu crricni.
469. Divarliga di Cridica b(iltli nu pot s-n'-aclfin.
(In jurul CrdciunuluT nu pot s5.-inT string buzele).
Adicd: in Craciun este tare frig.
470. Di Crithin.Craciun.
(Din CrAcTun tn CrAcTun).
Adica foarte rar.
471 FA-li IA crate. Are acelas senz ca si : a pune cruce cui-va,
adicA a face un sernn spre a gasi lesne cele lnsemnate.
Obiceiul se pãstreaza printre 'Aston, cind numara oile. Cru-
cile le lac pe un bat.
472. Bag6-1' crut0a.
(Baga.-I crucea).
I parAsi pe cine-va; a-0 lua ori-ce sperantä de la ceva ; a-I
considera mort pe cine-va.
Probabil fiind-cd J Iie-care mormlnt se Rine o cruce.
30

www.digibuc.ro
466 PROVERIALE AROMINILOR

473. Crupia trell In gur4, ca crut'ea s-ti ustli.

(De cruce pomene$tT, ca crucea s4 te usucT).
474 Caei cue& pri cuprii-P cinth.
(Fie-care coco$ ctnt4, pe gunoTul säti).
Dür. 755 I. 395 Der Hund ist tapfer au f seinem Mist. fr.
Chien sur son fumier est hardi.
lap. 1683.

475. DoT cucóti t-unä cuprie, nu s-fati.

(DoT coco$T pe un gunoTii, nu se poate).
476. Do! cucoti pi unii cuprie nu cintä.
(DoT coco$T nu ctnta pe un gunoiti).
Z. 1689. Capsali.

477. Ma glYine s-h'iT unä dug cue& prica un an ga19n6.

(MaT bine sä fiT o zi coco$, dectt un an &nä).
Z. 92. Dan.

478. Armasi ca cucava& (sail : cucuvéaöa).

(A ramas ca cucuvaea).
Adich: singur, singurel.
479. L'-bati cuclu.
(IT bate cucul).
A-T merge bine.
Z. 1748. A cinta cucul cuT-va.

480. *elf gh'ini, cucöate, ca-P cjic ali tati s-ti nsoarà.
(SezT bine, coco$ule, cad t/ zic tate! sä te tnsoare $i pe tine).
Un 114cgil ajungind la etatea de 20-21 anT, a inceput szl
se tie de pi-intl., ca sh-1 Insoare, $i nu numaT cu o singurã
nevastä, ci cu trel, cad, zicea el, una nu-I ajunge.
'fatal I al, om cu minte, 1-a sfatuit s6.-1 insoare intli cu una,
$i dup o lull& ea-1 maT insoare eu a doua $i apoi dup ce
va maT trece o lun5, 86-1 Insoare cu a treia.
Insurindu-se flAcaul, dup dou4 treT saptaminl, a fost redus
Intr-o ast-fel de stare, ca nu maT putea de slab $i pi-6pda.
Intr-o zi, pe chid el $edea mama In curte, eatä un Cocos, care tot
se invirtea pe ling dinsul, de nu-I da pace. Intr-un moment
de indignare fl4c'au1 1-a amenintat cu insurätoarea, daca mi-T
va da pace.
Trecind o tuna, tatäl flacaului a venit sä-I anunte pe acesta
sä se g4teascA pentru a doua nevast4.
Flacaul I-a zis atunci :
Nu se poate sa las $i pe asta, care o am ?

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILott 461

481. Li ncirch' pri cucót grámatli.

(A incArcat pe coco§ cartea 1)
Adich : n-a invätat de loc.
482. L'i së-asparsi cuibartu.
(1 s-a stricat cuTbul).
cfr Z. II, 2695 : A trecut alba prin raid.
Despre o fath care si-a pierdut fecIoria.
Tot a§a. :
L'i së-aflh' cuMarlu.
(1 s-a gäsit cuthul).
483. Canda nu mich'culastra.
(ParcA n-a rntncat corastrA).
Se zice de vitele bolnkvicloase, inch de cind sint micl §i
prin.extensiune se aplich §i oamenilor nedezvoltatl.
484. Bund-1 culastra, ma nu Math totna oili.
(Bun5.-T corastra, dar nu fabl. In tie-care zi oile).

485. Cum a1éc11, acsi culéfli.

(Cum alegi, a§a culegT).
Diir 652 IL 373 Wie man den Acker bestellt, so triigt er.
486. Cum fati, afli.
(Cum facT, a§a glse§tT---ti se face).
Diir 654 11 374. Wie man's treibt, so geht's. fz. Qui mal
fera, mal trouvera.
487. Dintil' din gull ti-cunoscu.
(111 cunosc dintiT din gur0.

A cunoa§te pe dne-va foarte bine.

488. Cum vin'irä, ac§i z-ddsirã.
(Cum ad venitbaniT,a§a s-ad dus).
Wie gewonnen, so zerronen.
489. Cum iti dinich§1, ac§i mick-tl.
(Cum aT dumicat, a§a. sk mg.n1noT).

www.digibuc.ro
468 PROVEREVELE AROMNILOrt.

490. III curd, val ch9cA.

(Dude curgea, o sA pica).
491. In curd, va s-ch9cA.
(Uncle curgea, o sl pice).
Z. 5S6, Dan.
Iu are curatd, 6arA va s-curA.
(Unde a curs, o sä curgA).
Z. 587, Milescu.

Iu curd, s-nu curA, va s-ch9cA.

(Uncle curgea, dacA n-o curge, o sg pice).
492. L'a-ti curcitili.
(lea-tT cele curAlite).
cfr. A. se *terge pe bot.
493. NU-1 dei di eicm(it
(Nu-1 dail de curea).
A disconsiderd pe cine-va, a nu-1 brtgá in seamA.
494. Ninga nu timsi gu.$e curcubeta -muta". cap.
(Inca n-a intins git dovleacal §i a ridicat cap).
2462. A prins bostanul coadA.
Pentru parvenit.
495 Cindu curcubetd, cindu gup lungA.
(Ctnd dovleac, ctnd gttul lung?).
Z. 6m. Milescu.

496. Cind criscf0, curcubetd, -c.ind strimbhi cap ?

(Ctnd crescuV, dovleacule, §i ctnd strImba51 capul /
NI). 650.
ngr. Poti tránipsis culuch9ba chl poti strávusis ch9fáll ?
idem.

497. Dol'i bes tu nä Curcubetd!

(AmtndoT b... tntr-o curcubetA).
Isp. 181. AmtndoI mincati" dintr-un ciob.
Se Intrebuinteazi pgrItru a expriMA o prietenie deplinA,
intimA; a fi asemeni.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 469

Dgr. Co lu mi vrach'i.
(Cur i izmene).

498 Si-1' din11t1 curcubeti ëasti.

(SA-T dumicT dovleci este).
A fi prost ca un magar, ca o vita, care mänipea scoarlo
de dovleac.
dr. A-T mined clInil din traistä.
499. Tracli-1' curcubeta.
(Trage-T dovleacul).
A goni pe cine-va ; a bate la o alegere pe cine-va ; a alungd.
Weld. Curcubeta se face ast-fel : Se Tea un dovleac din cel cart
servesc de baut apa. I se scoate patul, fundul dovleacului, §i in locul
lui se intinde o piele de lepure, led sag miel. In mijlocul patuluI de
piele se face o mica gaura, prin care se trece o sfoara ceruita cu ceara
pura, prevazuta la una din extremitall cu un sfirdieti, impiedicatoare, care
servqte sa impiedice sfoara de a eqi din carcubetd.
Cind cine-va trage din sfoara ast-fel ceruita, produce un zgomot in-
spaimintator pentru vite.
Cu curcubeta se servesc pastorii, ca sa goneasca vitele straine din li-
vezl, mai ales vacile qi boil.

500. Vail bëa curcubeta apd.

(0 sa-11 boa dovleacul apd).
Adica capul cui-va. A muri.
501. Nu-1' si umpli curcubeta.
(Nu i se umple dovleacul).
Adicd : nu pricepe capuldovleaculluT.
502. Furd' curcubeta.
(A furat dovleacul).
Se apnea la o femee, ca sd ar5tdm, cd a devenit insdrcina
503. Curlu-1 ma mari si di amird.';
(C e maT mare §i de impárat).

504. C sctSald s-amirdiu di mpadi.

(C rädica §i jae 1mparat de jos).

505. C i ciImigdrn I
(C este suprefect 1). Adicd, care ordond,

www.digibuc.ro
470 PROVERBELE AROMINILOR

506. Va-n' Pai c

(0 sil-mT Tel, mantncT c )

Exprimã nepdsarea.
507. La c li bag tuti a tali.
(Toate cite tu spuT le pun la c.....)
Ad prea putind importanIti pentru mine.
508. Bati -I la c.... ,si-I' v9nd mintda la cap.
(Bate-I la c... sd-T vie minte la cap).
509. Va-ni ba0 curlu.
(0 sd-mT sdrull c....)
AmeninIare ce o facem cui-va, cd se va rugd de mit ; se va
supune noud.
510. 10. Ord curlu ?
(III line c....).
Adicd : cutezi ? indrdznesti 2
511. StäT pri cur-ti.
(StAT pe curu-IT).
A invitd pe cineva sd stea la locul sad; a sta lini.;tit.
512. Zduti ca c... le bedsi.
(Btrfe0e ca c... care bese).
A vorbi fdrä sir, lucrurT nesdrate.
513. Sta tes cu c... cited sOari.
(Sta tntins cu c... cdtre soare.
Z. H. 2793. A sta ru burta la soare.
Se zice despre eel lenesi, nepdsMori.
Slit. Curlu-ti trä lapte nilfertu 6aste.
(Curul ad pentru lapte nefTert Teste).
Pentru eine pretinde lucrurT, carT nu stint de talia luI.

515. Alél 16-alagd multu, va sd-s curnat curundu.

(Cine aleargd mult, se va ostent curtnd).
weig. Arom. II, p. 278.

www.digibuc.ro
 PROVERI3BLE AROMIN1LOR 471

516. Cutur 6asti.

(Este ca un butuc).
A fi prost, nedoplit.
Z. 481. Butuc din pacture.

517. L'-biga'cututlu la gush

(I-a pus culitlu la glt).
518. Ag'unIsi eututlu la os.
(A ajuns culitul la os).
A. aduce pe cineva pina la disperare.
Vezi : os.

519. Pri cututt sun.

(La culite sint).
Traiii rga.
A se dusmAni.
520. Cat pat.
(Ceat, pat).
De aci si de acolo. Expresitine turceascA.
521. N-Mard nu-I biga, si di casa c'élniclut ntrëaba.
(In sat nu e priimit si intreaba de casa celniculul.
V. Preftu.

5'22. Cit t-u c'erga, ahil s-ti tinli.

(Cit 11-e pätura, to tntinde.
Isp. 863.

523. Cicanit.
(TCocnit) Z. 5062.

524. AIM cu un dieór.

(Acel cu un picior).
Vezi in ezAtoarea An. IV, deceul publicat de noi si refe-
ritor la drac : de ce dracul ieste cu un picior.
525. U lo n- dic'eSart.
(A luat-o in picioare).
A urmäri pe cine-va pas cu pas.

www.digibuc.ro
472 PROVEREIRLE AROMINILOR

526. S-lo eic'ilarli, dinamirnirëa.

(5-a luat picioarele pe umere).
A fugi, a merge fail nici un svop.
527. Pri c ic'or sta.
(Sta-n picioare).
A fi grAbit; a fi gata sä facd ceva.
dr. Z..4506 II.
528. Iu ti sta c` icoarli, s-nu ti sta caplu 1
(Unde-ti stä picioarele, sd. nu-cf stea capul l)

529. Curmát, cd nu-1 purtá dieöarli.

(Ostenit, cd nu-1 purtail picioarele).

530. Canda le-ava c'öarli cu ch'irie Matti, a§ P-era curmati.

(Pared le luase picioarele pe chirie, a§a ere" ostenite).
Adicd: Obosit de tot.
531. Lu ncältdi di döduli eicröart.
(L-am inatat de amindoud picioarele).
A in§ela pe cine-va.
Vezl: histrulu, soninu.

532. Cit il tin diellarli. .

(Cit II tin picioarele).

In WO mare.
Z. 4508 11: Cit apucii piciorul.

533. L'-da cu &Warta.

(IT da cu piciorul).
Z. 4525. II.
A respinge ce-va.

534. Fulit1 cicöari, s-nu vi cacä e...

(Fugici picioare, sä nu NI c... e...)
Z II, 2828. Fugiti cilciie cd va calc.
Ngr. (Dnyeas icouSapaxta vat p.ii csic xia' oi) zaoug.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 473

535. Va ti fac c'iciór di lépuri.

(0 sa te fac picior de Tepure).
1Tota. Se intrebuinteazd, cind e vorba de concurenta ; Ast-fel daea
se apuc ii. dof, eine aleargö. sail eine e mat votnic, unul, care se crede
mai superior, zice celui 1-alt, cal va da de rtqine, 11 va face: picior (16 kpurc.

536. C-un eieórtu grönpri $-0a1antu naftiara.

(G-un picior In groapa $i cu altul afarA).
z. 4491. It.
Se zire de omul slab §i pra padit ; de un batrin, care nu mat
are mult de trait.
537. C-un dicor naföara $-CO-alantu tu groapa.
(Cu un picior afara $i cu cel 1-alt in groapg).
Adica foarte batrin.
Isp 1513.

538. Pri un did& sta.

(Sta intr-un picior).
Adica, gata sa serveasca pe ori-cine.
539. *-lo mintha la cnicriiari.
(*-a luat mintea la picioare).
cfr. A-$1 NA lumea in cap ; a umbla fara capatilii.
540. Da eic"darli.
(Da din picioare).
Se intrebuinteaza, cind propunem o impacare oare-cam
cul-va $i acesta nu o prime,te. Atunci zicem:
Da die6arli !
Adica : se arata nemultumit.
Se mai intrebuinteaza a arata, ea cine-va ie pe duca.
511. Pinri s-nu ncaliti, s-nu dai ciedarli.
(13Inä sa nu Incaleci, sa. nu dal din picioare).
542. *dmijdol'i mica dit un einem
(Arnindoi maninca dintr-un cenac).
A fi asemeni.
A Ii prietini intimi.

543. Caeiim c:intilw call nis s-u tracji.

www.digibuc.ro
474 PROVERBELE AROMtNILOR

(Fie-care trage cinusa cttrA sine).

Adica, fie-care ingrijeste de sine.
541. Ca Oitin einufa pri turta lui a tradi.
(Fie-care trage cenusa pe turta lul).
515. Di einufe albri nu se fati turn'.
(De cenuse all* nu se face turtA).
Z. 521. Milesell.

546. Tug cu eirMf Ili §-nol cu micl4iii.

(Tog cu ciresele i no). cu gherghinele).
Ad. Fie-care la timpul säIt, numai nol nu.
Aratä : Intärzierea until lucru.
547. LO-aveaglti ca eireafa tea ceapta.
(ll pAzeste ca pe o cirasä coapt5).
548. Criktrit Se-adarä.
(Sfoard se face).
A se desträbäld.
549. Sta cu alarle un pre-alantu.
(Sta cu picioarele unul peste altul).
A-I merge bine.
A fi impertinent, cind le unul, cäruia, desi nu-I merge bine
si totusl stä, cum am zice : cu picloarele unul peste altul.
550. Iu-1 aara ma minutà, ado se-arupi.
(Unde-I ata mai suptire acolo se rupe).
551. LTi se-aru pse edam.
(I s-a rupta ata).
A murit.
552. Va ö arupém eciara.
(0 vom rupe ata).
Adica : vom stria, p1 ietenia.
553. Mac-u tradi aara multu, va s-arupa.
(DacA tragi sroara mult, se va rupe).

554. Cad cu croctu, earl cO-amon6a,

www.digibuc.ro
 PROVERBELR AROMNILOR 475

(Unul cu ciocanul, altul cu nicovala).

Z. 1613 b. :
Until zice eais ID si altul acea».
554 bis. CilcA' cu eor andreptu.
(A cAlcat cu picior drept).
A. aduce fericire.
555. Nu-11 d'a cu dorlu, ca s-nu-ti v'itla dorlu.
(Nu-T da cu piciorul, dici sa nu te dud, vina dorul)
Cfr. Z. I, 4861.
Nu dispretui nimica, cad la o vreme poate sà-ti prindä bine.
556. J-bëa eubuclea cö-arihati.
(IT fumeaza ciubucul in lini§te).
A fi multumit.
Notli. .Se aplicä cui e multumit de starea kg §i trtae§te cinstit §i
liniVit in deplina pace, far5. s5. fac5 rlitl nimänul.

557. Culèafti1) di diparti.

(Cfule§te de departe).
A asculta. al Ware de seamä ; a banui.
558. Te ca-I Mail nth cin', dunutga nu cirt6a§li.
(De *i-T sat fArá crini, ciomagul nu stria).

559. lu-i eumleclea ali Pirtatà ?

(Unde-T clumlechea repauzateT?)
Anecdotà.
A test odatä un bärbat, care se obicinuise:a mind felul
de mincare numit «ciumleche» afumat, Iiind-ca sotia lui n-a-
vea rAbdare sä stea mered lingä foc, ca sti-1 pazeasd.
El insä s-a obicinuit ap de mult cu ciumleche atumatä,
cä ciumlechea bine Otitii nici nu i se 'Area bunä.
Murindu-i prima nevasta, el s-a insorat din nod.
A doua nevastä duta prin toate chipurile sh-1 fad me-
reu pe play, pa'zindu-se sa nu-1 nernultumeascii cum-ya, si
s'a-1 fad' ast-fel sA zid, d traia mai bine cu prima nevastä.
Intr o zi vAduvul i-a spus sh-i gäteascii o ciumleche.
13eata nevasta s-a ars la foe, de dimineata pinä la prinz,
gätind ast-fel o superba ciumleche. Bucuroasà, ca o sä-1 fad
1) Verbul Ciulescu, se intrebuinteaza pentru a arata modul de aqcultare
/11 çailor,

www.digibuc.ro
476 PROVERBELE AROMINILOR

multumire barbatului, a servit la masr), cind ce sà atria.

Abia a gustat o lingura brtrbatul $i a exclamat :
«Iu-i c'umlech'a ali l'irtatrt !)
(Unde-T ciumlechea repozateT 1)

Stirmana nevasta, auzind una ca aceasta, a limas ca

tr6znit5.
Dupa cite-va zile s-a pus Intr-adins si a mai facut pentru
a doua oara ciumleche i ca sa nu se zica, cä gate$te cu putina
ingrijire, a chemat çi o femee din vecinatate, sa lie martora.
*i de asta data ciumlechea a fost superba !
Totql barbatul, gustind dintr-insa,n-a putut sa nu exclame:
clu-i eumlech'a ali l'irtata ts
(Unde-T ctumlechea repozatei ?

Beata nevasta nu stia ce sa mal faca de Were de rail.

Cind a rugat-o bärbatul sh I mai faca ciumleche, ea a pus-o
la foc $i nu s-a mai interesat de dinsa, cad &Idea, orl-cit
de gustoasa i bung. s-o tac, tot el nu se va multumi.
Natural, eh ciumlechea s-a afumat cu totul $i find-ca nu
mai era timp sä mai gateasca alt-ceva pentru masa, a servit
clurnlechea asa afumata cum era.
Barbatul, abea a gustat, $i plin de bucurie, $-a sarutat
nevasta $i a zis :
«Ea clurnlech'a Ii Pirtata !D
(Eaca clumlechea repozateT !)

Atunci a vazut $1 nevasta ce va sa zica obiceiul la om I

560. S-adra' dupla i cazaca.

(S-a fäcut cIurlabei--§i cazacaarma§).
A se imbäta lemn.
Aceasta vine de acolo, ca jucind copiii jocul cu ar$ice :
cliecct l», cind da unul $1 se duc ar$icele clurla $i ca-
zaca, cel care a dat, a scrtntit-o de tot $i ci.$tiga cel
care-1 urmeaza sa dea, dupa dinsul.
561. Fa-ti sot co draclu, pina s-treti puntëa.
(Fa-te:tovarasT cu dracul, pinä sA trecT puntea).

562. N'acltal clarctelic (draclu), lu alas, nu me-alasä.

(Am prins pe dracul, 11 las nu mö last).
Analog: Am prins un lup, 11 las nu ma lasä.

www.digibuc.ro
 IntOVEtti3BLE AROMSNILOR 477

563. $-a cita' daraclu di cöada.

(A prins pe dracul de coad5.).
A 0 gasi beleaua.
564. Ada lucrulu a daraclui.
(A flcut lucrul dracului).
A se gäsi in incurcatura.
565. Z-dusi la daritri.
(S-a dus draculul).
A se präpadf.
566. Cu darM treti .-amare'a.
(Dacä daT banT, poll trece §i marea).
567. Mica j-bea ces-a taa, i dari-Mari, nclo.
(Cu omul tail, (prietin, ruda), mantnca FI,i bea, dar dara-
verT sä nu aT).
568. Te dai, atèá hi.
(Ce dal*, aceea Tel).

569. Va-n1 alin1 datlu?

(Imi vei urea impozitul?).
570. Nu §til dimingata, te te-nteapta seara.
(Nu pop sâ tiT dimineata, ce te WeaptA sarace ti se va
tnttmpla pina de seará).
571. Carl si sctialh di diminMta diparti ag1uncle.
(eine se scoalà de dimineata, departe ajunge).
Z. 121. Milescu.

572. Care nch9sëaste dimngata, cit pe anarga s-imna, cunaclita

va s-o ag1ungti.
Arom. p. 278. II.
(Cine porneste dimineala, clt de tncet s5, umble, cunachea
o va ajunge).
Nota. Cunadee ieste drurnul cell propune sit facl o persoanii 1ntr-un
anumit timp.

573. Una oarä dim,i»Mta fate trei ca dupa prindu.

(Un ceas de dimineaVt fare clt treT ceasurT de dup. prtnz).
Z. 115. I. Bag. 99.

www.digibuc.ro
478 PROVERBELE Alta MtNILOR

574 Dinti s n/S-avdi, lapti vrêa miti.

(Dinti dacä n-aveal, lapte al fi supt).
Pentru cine se considera Inca mic.
575. T-ead dintili.
(LT cad dintil).
Se zice cuiva, cind refuzarn a-i da, ce ne eere.
56. S tru xeh- dintir.
(Ascute-ti dintiI).
Cu acelasi senz de mai sus.
577. DintiV (miselli) din gull Fi scoasi.
(I-a scos dintil, mäse'ele din gurA).
Isp. 317.
578. Nu cuteaqa si-s arima dintili.
(Nu cuteazA sa-51 scobeasa. dintele).
Pentru cine nu traeste liber ; pentru eine ie pazit la ori-ee
miscare.
579. Cu dintil' citra nsus.
(Cu dintil tn sus).
A muri. Se aplidi celor britrIni mai ales.
580. NO-ari cu te si-s arida &Wilt
(N-are cu ce 55-51 tnsele dintele).
Z. 11, 3873 : A nu avea cu ce-si stropi maspaoa.

581. La niscinli (Until: s-la niscintl tan limba.

(La unii tale dintil, si la uniT tale limba).
582. Da dintitI
(D5. dinta I)
A-i fi frig tare.

583. Cum tti acsiti mica-ti.

(Cum al dumicat, asa i mgmtneä).
cfr. Ter. Prom. 318 tute hoc intristi, tibi omme exeden
dum est.
Auson. id. 6, 5. tibi, quod intristi, exedendurn est.

www.digibuc.ro
 P1lOVERBEL13 AROMINILOR 4 "i9

584. Si nveatä dispulrdt .i P-6-arsini nviscUt.

(Se obicinuieste se tnvaia :- despoTat si-T Teste rusine
(sg, mearg5), imbracat).
Mir. 659. I. 310 : Gewohnheit will Hecht haben.
585. Lasä-n` chat edöamnd mari»,§i-lash-n' mor la6a di fOami.
(Las' sti-mT zicl «cocoand m are» i las' s:1 mor bTata de foam e).

586. Multa : t ddamne, dóamnep, s-al Dumnida'il lt-angrëacti.

(Prea des: cdoamne, doamne,, si luT Dumnezeu IT vine greu).
Dumnezeii se plictise.ste de prea milt& rugirninte.
ngr. To poli tu «chtr-eléison» cht- u Oecis to angricai.
Idem.
Se intrebuinteazà, cind plictisirn pe cine-va eu vre-o ee-
rere, rugindu-I mereil.
587. Mi leg, lu mi deiart.
(MA legpansez,unde mg. doare).
588 Omul s-16a0, lu-1 dóari.
(Omul se leagä, unde-1 doare).
Milescu.
589. Caee un s-16agä ado Yu-1 (Mari.
(Fie-care se leag A. acolo unde-1 doare).
Z. II, 5193.
Ghicu.

590. Ca(li un si sti, Iu-1 (Mari.

(Fie-care stie, unde-1 doare).
591. Masi tini stii Yu ti (Mari.
(Numai tu stiT, unde te doare).
BatC 174.
592. Ti döari curl u.
(Te doare curul).
Cind se tinguieste cine-va, farä moliv.
593. Cind nu ti (Mari caplu, s- nu-I lecli.
(C1nd nu te doare capul, sä nu-I legT).
Z. 5200. D. Dan etc.

594. Cari (Warta, nu l'-u töarni.

www.digibuc.ro
480 PROVER/ISLE AROMINILOR

(Cine doarme, nu-T e foame).

Cine nu munceste, nu trebuie sd mAnince.
Se aplica de obiceiir copiilor, earl nu vor sä se scoale di-
minega la timp si rAmin fdra angustare», gustare.
595. D6arnti: lemnu (mortu, bueum).
(A dormi, ca un lemn, ca un mort, ca un butuc).
Mu lt i grefr.
Z. II 5162.

596. Diiarmi dus.

(Doarme dus), adica: lini§tit.
Nota. Supt dus se intelege : mort, dus in lumea cea lalla.

597. _Marini di mprostu.

(Doarme de a-n picerele).
Orn cam prost.
598. 1,1-d6adi dolri, a préftului.
(A dat cei doT preotuluD.
A murf.
Not4. Probabil, flind-ert se obicinuia a se pliiti alta dal ii. preolului
doI gro§1

599. Aspuni-tI aortic la omlu a Mu, s-nu ti dil la xenlu.

(Spune ci pasul la omul tail §i nu te arata strainului).
600. Doman easti greii s-aguncji, huzmiclAr pop lila Wit.
(Domn este gra' sa ajungT, servitor pop' fl orT-ctnd).
601. Te t-u c-aviisT tat5 doinnn, cind tini nu esti omil I
(Ce II-e ca at avut de tata un domn (om cum se cade In
toate privintele), clnd tu nu e§ti om).
Isp. 918.

60'2. Tart-tu donanA s-tini necä om.

(Tatal tail domn i tu nici om).
cfr. Ispirescu, op. cit. 1582.

603. Ocrul a dómnutni u ngrasi tutfputa.

(Ochiul staptnuluT tngrne vitele.
Diir 713 1. 372.

www.digibuc.ro
 IntOVERI3ELE AttOMINILOR 481

604. Care alix6aste multi domn'i, huzmich'ár ausásti.

Aron II p. 278. 19.
(Cine mull! staptnY schimba, servitor Imbatrtneste).
605. Draclu ti nv'eatil s-furi, ma nu si s-ascundi.
(Dracut te Invata sa fur!, dar nu si sa ascunz1).
606. Fudi cu draclu di per di lup.
(Fuge ca dracul de par de lup).
Dumnezeil tnsufletind pe lup, opera dracului, i-a ordonat
sh mAnince pe drac. Acesta de atunci, daca-i miroase a lup,
tuge de se prapAdeste.
Vezi II ezatoarea An. IV, Di le draclu-1, c-un ciclor.

607. Fudi ca draclu di 6imn'amà.

(Fuge ca dracul de tamtine).
Ispirescu 2308.
608. Fa-ti frati cn draclu pinä s-treti punrea.
(Fa-te frate cu dracul ping sa treci puntea).
Isp. 2194.
609. Arlo l-baga draclu !
(Acolo 11 tmpinge dracul!).
, Cind cine-va comite vre un lucru riiil, ceva de reprobat.
610. U fati draclu tfechl.
(0 face dracul pusca 1).
Dracut ieste in stare sh. facä ce nu te astepp.
611. Cindu draclu lucru nu ari, s-tradi cOada tu cindari.
(Ctnd dracul n-are de lucru, tsT ctntareste coada).
612. Draclu 01 nöaved, si umtu vinda..
(Dracut osi n-avea, si unt vindea).
613. Aprindi s-a draclui nil Wail, s-nu-ti aspargii lucru.
(Aprinde si draeuluT o lutntnare, sa nulli strice treaba).
614. Carl z-duti cu draclu, draclu va-I l'a.
(Cine se duce cu dracul, dracul o sa-1 Yea).
615. Ne draclu s-lu yelp, ne crutAa s-ti fati.
Corn. de d-I N. Tacit.
Id. dr. Nici pe dracul sä-I vezi, nici crucea sa-ti tad.
31
www.digibuc.ro
42 NIOVERBBLE AROMtNILOtt

616. Ne dractu s-astar (s-lu vedi), ne cru tea s-t-u fati.

(NicT pe dracul tnalnesavezi, nici crucea sa-IT o faci).
617. Fu draclu aéI n'iclu, nu fu atél marli.
(A fost dracul cel mic, n-a fost cel mare).
Cind se intimpla o mica nenorocire.
618. -arupsl dractu piphtili.
(s-a rupt dracul ghetele).
Dracul, devenind sfatuitorul until om de bine, pe care I-a
purtat prin palate, si I-a facut sa guste tot ce ambitiunea
omului aspira, la urrna I-a impins la furt si a facut, ca o-
mul de bine sa ajungà la spinzuratoare. Pe cind 11 duceail
la spinzuratoare, Tata si dracul apare in drum ul lui cu niste
desagi plini cu ghete rupte. Atunci II spune omul de bine :
In loc sa aduci bani, ca sa dai sa scap de la spinzu-
ratoare, tu vii cu desagil plini cu ghete rupte ?
Le vezi pe toate acestea, Ii raspunde dracul ? MI-a tre-
buit sa le rup pe toate, ca sa te pot aduce in starea in care
te vaz.
619. Draclu punti nu fati, ma ch'aditI baga, sait : punti asparli.
(Dracut podurT nu face,dar piedicT face, sag : podurT prapadeste).

620. Dusi avqi sa s-faca, di drati nu p'tu s-ascapa.

(S-a dus stnt sä se fad., de dracT n-a putut sä scape).
ngr. TAL-ve iti & at-'sEsadvitssa. Byz. Zeit. pg. 555 No. 365
621. Pina s-ag'uncli la Dumnicjac ti mica drag I.
(Pinä sa ajungT la Dumnezeg, te mtintnca draciI).
622. Lö acitara dratti di urecri.
(L-ail prins draciT de urechT).
A se infuria.
623. D lu nu-i i Dumnifláli nu ari te-s Pa.
(De unde nu Te, i Dumnezeg n-are ce lua).
Dili'. 186 II 102 : Wo nichts ist, hat der Kaiser das Recht
verloren. It. Ubi nhill est, Caesar jure suo excidit.
624. Duninidet-ii aminä, ma nö-agirsasti.
(Dumnezeu amtna, dar nu uIttl).
Dilr. 624. I. 324 Gott kommt Ian gsam, aber, wohl. ; it. (si)
Diu e lagnusu, ma no scurdusu Gott ist langmiltig, aber
nicht vergesslich.

www.digibuc.ro
 ORbVEttBELE AROMtNILOR Lib

625. Canda acitä' Dumnicleili di ptiali.

(Parc a prins pe Dumnezeil de poale).
.

Pentru cine se crede prea mult.

626. L-Pirt6' Dumnifitt'A.
(L-a Yertat Dumnezeti).
A murf.
627. Cindu va Jiumnifierti si-1 cliarà, IP Pa mint6a.
(Cfnd D-zeil dore5te sA pearzä pe cine-va, II Tea mintea).
Isp 741.
628. AH Dumnifltt.
(Are Dumnezeit,e un Dumnezeii).
Se intrebuinteazä cind cine-va suferd vre o nenorocire si
is1 exprimd increderea in bunul Dumnezea, crt nu Ye pierdut
totul pentru dinsul.
629. Dumnicletil da, ma nu o-aduti a casA.
(Dumnezeu da, dar nu aduce acas5).
630. Dumnirld'il s ti vëada.
(Dumnezeil sä te vaz5.).
A läsa pe cine-va in judecata, in plata, lul Dumnezeii. Tot asa :
Dumnifietlic s-t-ö-aducä.
(D-zeu sä p-o adua).
631. Dumnifleiiii s-u facä...
(Dumnezeu s-o faa...)
Cind e vorba de ceva nefiresc, silit, lipsit de poslbilitatea
de a fi asa cum ni se spune. Despre ceva nereusit.
632. Omlu al Dumnirld '.
(Omul lust' Dumnezeu).
Adia : Drept, simplu, naiv, care nu se pricepe la drilcii.
633. Dumnirld'ii trä tut)", si caOhln trä nis.
(Dumnezeii pentru top, i fie-care pentru sine).

634. Canda cicla Dumnifltril di-P apitrus'.

(Parc . aza cerul si-I cuplesi).
Pentru a exprima o spahnä.

www.digibuc.ro
04 PROVERBELE AROMINILOR.

635. NO-ari Dumniddli pri nis.

(N-are D-zeil asupra-T).
Se zice pentru omul care e capabil sd facd ori-ce rail, fdrä
cea mai mica mustrare de cuget, fail nicl o teamd de pacat.
636. Dupmán vecru,
Oaspi nu s-fati.
(Du§man vechig
amic nu se face).
637. Ma ghtini un duontdn cu minti, dicit 00 Oaspiti glari.
(MaT bine un inimic cu minte, de eft zece amid proA.
uleig, Arom. II, p. 279.

638. Apa dOarmi, dumanlu nu doliarmi.

(Apa doarme, du§manul nu doarme).
639. A duonanlui pisti nu-P dd.
(SI nu te increzT du§manuluT).
640 Z-duti 0 v'ini.
(Se duce si vine)
cfr. Calea-valea.

641. adu-ti, tlinu».

(cDu-te, vino,).
idem ngr. :
isirta-ferta,.
642. «Fumëara al pamet.
(Familia lui Zama).
Se zice cul-va, care are copii multi si neastimprtrati.
Se aude prin Samarina, Avela, Perivole, etc. prin Pind.
643 Pati vaT dail, .s-und vaT misdri.
(Zece o sd. lovesc, §i una veT numard).
A ameninld pe cine-va cu btilae stcamicd.
641. Carl padit va tari, di nu va ti (Bard ?
(Pe care deget aT sd taT, .5i n-o sä te doard?)
Pe care copil al tail o sd-1 pierzi, ca sä nu te doard 7

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 485

645. Tinti flgdtiti tu minà, -un cu alantu nu sunt unri.

(Cinci degete tntr-o mlnä, §i unul cu altul nu stnt una, a-
semenea).
M. Tuti fledditie nu-s unà.
(Toate degetele nu stnt la feD.
647. S41 fac und, te s--ti mi§ti iledditli.
(Sd-ti fac una, ca sä-ff mu§tT degetele).
cfr. Plaut. Pseud. 884:
Ipsus sibi faciam, ut digitos praerodat suos.
648. J-bigre fledditlu.
(,s-a bggat degetul, s-a suptscris).
Notd. Amintire frumoasd din timpul, cind oamenil nu §tiaii a scrie
i trebuiad sd suptscrie cu degetul, lucru ce i ail Inca se obicfnue§te
pen tru femeI.
Pentru aceasta se inmoale degetul eel mic In cerneald §i se calcit pe
hirtie drept iscalitura.

649. Pri fiedgiti li *tia.

(Le tii:i pe degete).
A §ti ceva foarte bine.
650. Lö-aspim tuti cu fleciditlu.
(Toff 11 arath cu degetul).
Cind cine-va e renumit in bine sad rgii.
651. Cari-j bagrt mina tu n'ari, fledditlu va §-aling5.
(Cine t§1 pune mina In miere, degetul t§I va linge).

652. Ne pri fliclitic nu té-am tini.

(NicY la degetul cel mic nu te consider pe tine).
cfr. Ispirescu, 283.

653. Dupà geand, anear §-amirAlu.

(Dup d. culinä, tnjur i .pe tmparat).

654. _Pimed di rnultá lumi te 6ard.

(Gemea, de lume multä ce era).
Aratä multimea.

www.digibuc.ro
486 PROVERBELE AROMINILOR

655. Tra fliniri oafia s-cucotlu.

(Pentru ginere si cocoul ouä).
656. Cu «fli, di mic4ID nu s-umpli pintica.
(Cu : azi, a aT mincat» nu se satura burta).
Dfir 714 II, 406 : Worte filllen den Bauch nicht. fz. le ven-
tre ne se rassassie pas de paroles.
657. pili, fripti MO.;
(IT face zile fripte).
Z. II. 5128. 5129.
658. Ari flili multi.
(Are zile multe).
Pentru cine are mult de trait.
659. Pilili ill suntu misurati.
(Zilele iT stnt numarate).
Pentru cine e amenintat cu moartea de cine-va, care este
foarte redutabil.

660. NO-ari flili.

(N-are zile).
Z. II 5132.

661. _Pisi si s-feati 1

(Zise si se facu).
Isp. 65. A zis dracul si s-a facut.
Ngr. Elm xcct Eystvey.

662. pisi, clisi pina-1 duril gura.

(Zise, zise [Ana ce 1-a durut gura).
Cind lasam pe cine-va sa blrfeasca fail sä ne pese de ce
spune dinsul, fall sa-1 !Again In seama.
663. Nu-nt gift: aStaT ma-nglo».
(Nu-mT zice : (SW', da-te maT tncolo)».
A fi bine tratat de cine-va, tratat dupa voTa noastra.
664. ..Qua Oa buna, z-v6adi di dimnëata,
(Ziva cea build, se vede de diminealä).
ch. Z. 103.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 487

665. _Puct mbar& di diminèata z-vëadi.

(Ziva favorabilA de dimineain se cunoat,te).
Z. 103. N. St.

666 Bung gua, tutg qua.

Z. 109. Bung ziva, Wain. ziva.
667. Pua de mini, Ora nu u cunöa§ti.
(Ziva de mtne, nimenr nu o cunoa§te).
668. _Pea nöaila, cismeti &Wig.
(Ziug noun, noroc nou).
cfr. Nu te ingriji de ziva de mine.
669. Ari Ow% di bana.
(Are ziug de traiii).
670. Va t-u mic gua.
(0 sA-IT mAninc ziva).
AdicA o sä-tI ridic viata ; A prapgdi pe cineva.
Z. ir, 5130.

671. Tl-u coc Oita.

(Ig coc ziva).
cfr. Z. II, 5131. A-i pindi zilele.
672. T-u h'erbu gua.
(TT-o flerb ziva).

673. Af11-11 ftua, scöati-P midua.

(Af1A-r ziva, scoate-r mAdua).
Z. 5433, 1I.

674. Nu-P da guit alba.

(Nu-I da aziun alba)).
Z. io6.

675. Pad lale te vaI vecri.

(Zitiä neagrA ce o sl ve41).
A necAji pe cineva; a nu-i da pace.
Z. 107.

676. Pua fucli di n'ePl s-nOaptOa aristbarna boulu.

www.digibuc.ro
488 PROVERBELE AROMINILOR

(Ziva fuge de mid, i noaptea rastoarna boul).

cfr. Z. 89: Ziva fuge de tauri *i noaptea II apuca de coarne.
677. AO l'-u flua.
(Azi IT este ziva).
A fi momentul tavorabil cul-va; a fi rindul culva sa tale
$i sa spinzure; sh faca dupa plac.
678. Faptu n.fluti di Pa*ti.
(Nascut in zi de Pa*tl).
Om fericit.
679. Va-n' v'ina *i rhea m6a.
(0 sä-rni vie *i ziva mea).
Va veni $i rindul mieb.
680. 0-adrá*l ULM.
(AT facut-o dald 1).
A o face boacana.
681. Sicun'ár di Priméti.
(Cer*etor din Premeti).
Nola. E de notat, el in peninsula balcanied cerptoril gni bulgarT sail
greci. Albanejl foarte rar. Mai ales eel din Premetl Albania de Sud se dad
celetorief, din cauza sardciel ; Romini de loc. Tot ma nu se pome-
nmte de Evrei.
Turd cerptori se gdsesc prin orme §i se deosibese de eel lalti prin
faptul, ci ceqind, clrità In gull mare diferite elntece de mild sad balade.

682. UV s-la mingi, cu SispOti mica pini?

(Off i*I spala mlInele, cu arhiereul start la masa?).
Dar. 877. 1: Nicht jeder ist auf die Hochzeit geladen.
Anecdota :
Un arhiereil grec, ducindu-se intr-un sat arominesc, a fost
gazduit in casa unlit notabil. Acesta voind sa-1 multumeasca
a ordonat sä gäteascA tot ce poate fi mai bun.
Cind sä se a§eze la mask dupd cum le obicelul, a venit
o femee cu ibricul, ca sa toarne sa se spele la miini arhie-
reul i toti cel cad trebulaii s'a se pule cu dinsul la masa.
Dupd ce femeea a turnat la tori ca sä-§1 spele milnele, a
turnat §i stapinulul easel, ca sä §aza §i el la rnasä.
V5zind una ca aceasta arhiereul, a zis: aTot.1 dill bi spala
milnele, eaü cu arhierul la masa`la.
9 Fel de lapte batut.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 489

Cind a auzit una ca aceasta stgpinul easel a rgmas incre-

menit si imediat a ordonat sä ridice masa si sg lase pe arhie-
reu cu intreaga lul suitä numal cu pofta.
683. Argu-i Turcul, ma ninga cama räu-i Sisputarceralu.
ngr. Cacós ini n-ö-ards, ma pl'o cacós u sisputárayas.
(E rgU Turcul, dar si maY rgil arhiereul).
Notd. Cele ce suferä siltenil. greet i grecizati din partea arliiereilor,
shit de nepomenit. Ap ca cele suferite din partea Turcilor shit un nimic
pe lingl acestea.
684. Vin'i 6ispOti in Marg., .;;i preftiP s-facu nvdasti.
(Dacg a venit arhiereul tn sat, si preotil se fac neveste).
685. Adara cash nto-asparli.
(Darul casg nu stricg).
686. Pusca di Ward, ma dulti-i j-di n'ari.
(Otetul de dar, e maY dulce si de ctt mierea).
687. Calu di adard, nu s-caftg la dinti.
(Calul de dar, nu se cautg la dincf).
Diir. 305 11,171. Einem geschenkten Gaul sieht man nicht
in's Maul. It. Noli equi dentes inspicere donati.
688. Nu-0 lipséasti din s-ti cos, ca-ti lipsescu areinr.
(Nu-IT lipseste clin, sg-li cos, cad tti lipsesc dramurY
(greutate, minte).
689. do u vol., ninga ea z-va s-tuti sunt indrëapti».
(EU o Yubesc, Inca dtnsa sa consimtg, si totul Yeste gata).
Asa spun tinerii cart iubesc vr-o flag, darg care nu.-I
i ubeste.
El spell totusi, zicind cg jumAtate din implinirea dorin-
tel lor, le implinitg, din momentul ce el o iubesc.
690. «Cari 1-u tatg mulg ?
u_Eapa n'-èasti mumg !»
Cine cf-e tatg, cattrule ?
Eapa mi-este mama I)
(Se aplicg acelor cari li-e rusine de tathl sau mama lor
cind acestia sint de conditiune mai proastg.
691. Carl s-nu eard, nu së-aspunëd.
(Dacg uu era, nu se spunea).

www.digibuc.ro
490 PROVERBELE AROMtNILOR

MONTE xt spununte.
(Se fac $i se spun).
Prov. hasotesc.
Se intrebuinteaza chid vorbim de ceva nesigur $i care to-
tu$l a trebuit sa existe ; de pilda cele ce se povestesc in
basme, povesti
692. _Erii, te nu-$ era, earl s-nu era, nu sè aspunel.
(A fost, ce n-a fost, daca n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit).
Cind spunem lucruri de necrezut, call totusl se povestesc
de toata lumea.
E Inceputul basmelor arominestI formula aceasta.
693. Pr-lu calca, Mrbet v6ardi nu crëasti.
(Pe uncle calcg, nu cre$te Tarbg verde).
Om raft din cale afara.
694. Earbet paVi.
(Pa$te earbg).
Om prost, vita, necloplit.
695. Creste ca &trim sum ch1atra.
(Creste ca earba supt peatrg).
Z. 785. Milescu.

696. Ascipa'm di garnet, earna bung.

(Am scgpat de earng, (la anul earg$T) earng bung).
Pe cele-lalte anotimpurl nici nu le socotesc macar Aromi-
nil. El se tern si se intereseaza numal de earna, Iiind-ca a-
tunci le fata oile si daca face e'arna rea, li se duce toata a-
verea.
697. -- Te-ti curb.' mutt firtate.
Di garnet.
Ti still j di v6ara.
tsp. 1690.
ngr. asemenea :
TE aou vmst li mta, t1.7reCcriLs ?
'Aro rijv rivovce.
Ei tips) xai duró ,c6 xaXotalpt

698. Earna4 bung, ma tra domn1i.

(Earna-r bung, dor pentru eel bogap).
ngr. U callis u nicuch'iris, tu h'imona Write.
(Bunul gospodar, earna se bucurg).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 491

699. Earnet grètula ch.

(Tama grea a cazut).
Pentru un om foarte lene5.
700. Iu s-Mset, s-6asa I
(Uncle o e5i, sa easa).
Alea jacta est.
Z. II, 5204 Prov. lat.

701. hi s-easd, z-b6asä.

(Uncle o e5i, sg. b )
Intimpla-se ori-ce.
702. Ma bun easte un ehtru mintinén,
di cit c)ati öaspitl glad.
Arom. II, 278. 21.
(Mal' bine e un du5man cu minte,
de di zece prieteni nebunT).
703. Fao numirata.
(Bob numarata).
fasole
Z. 454. Bob numarat.
Tot a5a. :
cuc6a5i misurati.
(Nuci numarate).
704. T-u 4ic in Met.
(Tr-o spun tn fap.
705. Uril ca fata loclui.
(Urtt ca fata pamtntului).
706. Faret curata.
(Obraz curat. Z. II, 4154).
707. Maca li dai fatd (a fieorlor), ti ncálica pi gu5i.
(Daca le dal obraz copiilor te Incaleca pe g1t).
708. Ti mica fata.
(Te manilla. fata).
A avea pofta de vre-o palma,

www.digibuc.ro
492 PROVERBELE AROMINJLOR

709. Nu-P dä fatet.

(Nu-T O. obraz).
cfr. Z. II, 4095 : II, 4139.
710. Ari fard.
(Are obraz).
Z. II, 4135. A fi cu obraz.
711. 6-ari lava gröasä.
(A avea obrazul gros).
A fl farg pudoare, neobrAzat. Z. II, 4141.
712. Di cum fati omlu, afig. Boiadschi gr. rom.
(Cum face omul, ap. gase.5te).
713. .Ftt bun, s-afli arg10.
(FA bine, sg gase§tI rgu).
Undank ist der Welt Lohn.
714. Te prindi s-fati, fei-o ntiarg cama ninti.
(Ce se cade sä facl, fd-o o datg maT curInd).
715. Feata, nvêastà cumu s-fati, citrä s6acrd va s-ö-aducti.
(Fata nevastg cum se face, cttrg soacrg, searnAn5).
716. Feata cumu sfati, citrg söacra tracli.
(Fata tndatä ce se nnte, cgtrg soacrg trage).
717. Nu-P flatit (caplu).
(Nu-1 taTe capu1).
718. 1Vdtili nvitate, armi'n nimiritate.
(Fetele tnvätate, rarnin nemgritate).
719. Eidór i fe'atä ?
(FecTor sag fatg?)
Lucru favorabil sail nefavorabil?
720. Picrorlu dizn'irdat, armini ninvitát.
(Copilul dezmierdat, rämtne neinvglat).
721. PicTorlu earl s-nu plingg,
nu-P da misa tita.
(Dacg copilul nu pltnge, nu-T dg ittg, mamg-sa).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 493

722. Prindi s-plingh ficrorlu, s-Pi da muma Md.

(TrebuTe) sd plinga copilul, sa-T dea mama OA.
Z. ii, 5692. Ghicu.
723. Ficrorri, mica tapurni,
*-au§lor la amurtdscu dintil .
(CopiT mantnca fapurne, i batrinilor le amurtesc dintiT).
724. Ninga cu fleorri, tii-ag'1511!
(Inca cu copiil te j-ocT).
Pentru cine se credo Inca mic.
725. Ca fleorti, te s-agTöaca.
(Ca bdetiT carT se joacd).
Cind cine-va nu consider& diferite daraveri in mod serios.
726. Aria z-bat, aia s-ag%aca, ca ni§ti fieuriti.
(Aci se bat, aci se joaca ca nite copii midi).
727. Cum s-h9bLi ficyorti, nu-P scöati mama di h911.
(OrT-cum sa fie copiiT, mama nu tnceteaza a-T numi flT).
728. Ca fteorlu atél n'iclu, t.e vèadi, atëa caftd.
(Ca baiatul cel mic, ce vede, acea cere).
729. Ganda b1ifi fteurie To, s-m&aspári cu bop ?
(Pared stnt copiIa eli, sa ma speril cu bola?)

730. Acilara fieorli s-ni Pa prit eicloari (s. azvarna).

(tat Inceput copiiT sa ne Tea peste picTor sa ne consi-
dere de nimic).
cfr. Ispireseu 6.

731.. Ca di la Filurgaiiii.
(Ca la Filureaud).
Cind e mare zApaceald si spaima in acela$ timp.
Nom In 1854 riisculindu-se Arominii de la Pind In contra Turcilor,
familiile Samarniatilor 1 Avel'atitor, find in Filureata, aproape de Gre
"Jena, ail fost atricate de armatele turce§ti, §i multe distruse, producindu
se ast fel spaimll i zapa'cealil mare in acelat timp.

732. Bati firMsta s-aducifascd usa.

(Bate fereastra sa priceapd up).

www.digibuc.ro
404 PhOVERtiELE AROMINILOtt

733. Nu ti IUM, clndu e$ti gh'ini, di vrei s-nu-ti MIA arini, g-

tumtea cind ti scar)).
(Nu te mtndri, clnd Te§fi bine, daca dorW1 sa nu-1T fie ru-
vine, atuncT cind te scazi, dud sarace§tT).
734. Va tra sa-s filgascit, -arin'a nu 16-alasä.
(VoTe§te sa se mtndreasca §i rlia nu-1 lasä).
735. Canda-P mica' }Irina iumarlu.
(Parca T-a mtncat Mina magarul)
736. 0-adrara di firinit.
(AU facut-o de Mina).
Adica : s-a logodit.
Not Indatä ce se logodeVe o fati, se obiclnueVe, ca toate tova-
rii§ele i cele lalte fernel rude ale sale, drept felicitare, sa o tnillbeasca
cu fáin5. pe Ia fail, git etc., dorindu-I toate fericirile.

737. Call z-duti la möara di firinet së-adara.

(Cine se duce la moara, de Mina se face).
738. FitiVa nu $ti te-1 sucriPa
(Fetele nu 5titi ce-T socrimea).
739. Iu nu ti samina, acló fitrusefti,
(Uncle nu te seamana, acolo rasarT).
740. - Firina.
1, firinet I
x.... të-avina.
(«Zi Mina)!
« Fling>.
«x.... te prigone5ten).
Se aplica acelor, carl sufera vre-o ru*inP din partea cuiva.
741. IParbi "U41%.
(Fierbe fasole).
A dormi adinc.
742. 12-intrara flituri in cap.
(I-ail intrat fluturT tn cap)
Z. 1892. A avea greeru0 in cap.

www.digibuc.ro
 MOVER13ELE AILOMNILOtt 49S

743. LO-adra'iöali.
(L-a fkut foale).
L-umfla l (16ali).
(L-a umflat).
Not& Vine de la umflarea ce se face meilor, oilor, cind se taie,
ca sa se jupufascl cu mai mare inlesnire. Se cere sä fie bine mnflate §i
pentru aceasta se bat ca sii se umfle bine.

744. Fóctle sd-adra' di nviPturä.

(Foale s-a facut de invälAturA) ; ironic numaY :
cfr. S a facut burduf de carte.
745. Me-adrá§lfdali.
(M-aT fäcut burduf).
cf. ma Umpiusi de Hilipe.V.T.

740. Li algh'ira burlicIli di fiktmi.

(I-ati tnalbit scoTcele ochiT de foame).
747. Di pri Joe u mica micara.
(De pe foc o mtntnca mtncarea).
1. Petere cibum e flamma. Wolff. p. 39 II.
748. Carl aratã foclu en mina, s-ardi.
(Cine prinde focul cu mtna se arde).
749. Carl nu s-arde, di foc nu se aspari.
(Cine nu se arde, nu se teme de foc).
750. Di scintkal'e n9ca, mare foc s-aprinde.
(De scintee mica, mare foc se aprinde).
Weig. Arom. II, p. 279, 17.

751. Si nhlicli nioe ca orbu.

(Se tnfige tn foc ca un orb).
752. Iu nu-T foc, fum nu 6asi.
(Uncle nu e foc, fum nu Tese)
Mir. 677 II. 383. Wo Rauch ist, muss audit Feuer sein. It.
Flamma fumo proxima est.

www.digibuc.ro
496 PROVERBELE AROMINILOR

753. Focu nvèath.

(Foc Invaiä).
Vezi: tnnata, pira, apa.

754. Nu të-ag'öac5.' cu foctu.

(Nu te juca cu focul).
755. Nu bag 5. foctu ningtt biruti.
(Nu b5gá focul ling praf de pu§c6).
Se aplicti, cind un tindr se lasd cu o tiniirrt.
756. Nu mint65. foclu 1
(Nu attid focul 1)
Z. 2575. Nu deteptrt pe urs cind doarme
757. Foe tu foc.
(Foc tn foe).
Cind, dupti un Hai ce ni se face, frtrà s5, a§teptam ca sh ne
linitim §i sh judecam cu singe rece, ne infierbintam la mo-
ment, i ca.uttim sä cäpätärn satisfactiune.
A invät.á toarte bine.

758. Focu s-fëati.

(Foc s-a fgeut).
A se infurià.
759. Acat5. foe cu gura.
A apucà foe cu gura.
(A. afirmà cu energie un adevär, a se pune tn pericol).
760. Scöati foe din gull.
(Scoate foc din gun)).
A afirmh lucrurI fale cu energie.
761. lu nu ari foc, nu ari §-c'inui.
(Unde nu-i foc, nu-Y. §i cinu§e).
Z. 696. Milescu.

762. Nu z-bagti foc pi ninga vulbur5.

(Nu se bag1 foe pe ItngA, praf de puF5).
Z. 195. Mil.

www.digibuc.ro
 PROVER8ELE AROMINILOR. 407

763. Pind nu fat)" foe, fum nu dash

(Rind nu facT foc, furn nu Tese).
Zane : 582 Milescu.
764. Nu ti du Voc tu foc».
(Nu te du «foe In foc»).
765. Frati frati nu hrinèasti,
ma ca %TM' di carl nu lo-ari.
(Fratele nu nutre5te pe frate,
dar vaT eine nu are un frate).
766. Frate cu frate nu-z (Mare,
Ma cavdl di cal nu 10-are.
Corn. de d. Tacit, Magarova.
(Frate cu frate nu se dorete, dar vaI de eine nu are frate).
Pentru cà In caz extrem, chid toll' tè pardsesc, tot fratele
iti vine intr-ajutor.
767. Frati, frati, ma ca§lu-I cu pardt.I.
(Frate, frate, dar brinza e pe banT).
Ngr. Fill, fill, ma ta pungh'a mas ahorv'a=amici, amici, dar
pungile separate.
768. Carl (.1-1` s Oasi ocPil"?
Frati-n'a.
Tr-atAd-s adinc150.
(Mlle i I-a scos ochiT ? Fratele inlet De asta-s aa
adhic sco§I).
Isp. 1239.

769. Iu s-incaei del frati, andmisa s-nu ti ball.

(Unde sCceartA do? fralT, la mijloc sa nu te bagT).
770. Di fried nglId'.
(A inghelat de frictl).
971. Li ginusi di fried.
(Le a spoitpicioarelede frictt).
772. Frica ndrëali, frica-sparcli.
(Frica drege, frica-sparge).

773. Prim z-da dietSari.

(Frica tft da picioare).
32

www.digibuc.ro
498 PROVERBELE AROMINILOtt

Adicd: de fried omul merge, chiar cind nu-I mai tin pi-
cioarele.

774. L'.-bIgA frica tu öasi.

(I-a bägat frica In oase).
775. Cari nu va s-frimintet, tutä lua ntëarni.
(Femea), care nu vrea sl frAmtnte, ziva toat5. cernefaina).
776. L-fripsi tu surd.
(L-a fript In leapa..)
A face zile fripte cui-va.
777. L-mic6.' friptu.
(L-a mincat fript).
A präpàdi pe cine-va.
778. Cit trali Mugu.
(Ctt e frunza).
Multime.
Vez1 : arMa, spruna, metura, stealili.

779. Dit fri'nflili dit Ificati.

(Din frunzele ficatului).
cfr. Din balerile inimii.
780. Cad fri'nflili.
(Cad frunzele).
Adica pricepe limba in care vorbe0.1. Sail :
Le-aródmigä.
(Le roamega).
781. La pOarta fucardlui, psusl Tumarlu!
(La poarta säracului a murit magarul).
Ca el sä fie acuzat ca vinovat pentru moartea mAgaruIul I
782. leufli ca scipát dit h'ari.
(Fuge ca sca.pat liberat -- din lanturi).
783. Furled di nu-z-vic165..
(Fugea, ca nu se vedea, de iute).

www.digibuc.ro
 PROVERIAELE ARONIINILok 499

784. Paged di vrea si scöata oclir.

(Fugea de era sa,-0 scoata ochiT).
A fugi in mare graba, lute de tot.
785. Iluctea, di s-frinded.
(Fugea de se rupea de fuga).
786. Paga-i aru*nöasa, ma-i sinitOasa.
(Fuga-T ru§inoasa, dar e sanätoasg).
787. Futinoslu-aridi di jibieoslu.
(Burdufosul ride de jibdcosul).
Notii. Jibdcos ieste cel care sutera de boala, care face sa ni se umfle
pintecele, sa tusirn, sa nu ne putem misca in vole.
Sufera mai ales vitele.

788. Eumgaro di muma armini 6o.rfina.

(Familia ramine orfana de mamädar nu §i chid le moare
tatal).

789. Ari un jar di funzgalli.

(Are un jaratec de familie).
Isp. 266. Are o spuza de copii.
Notd. Funeatte in cazul acesta are senzul de copil.

790. Tri fameettri muma di la gura tini.

(Mama tine pentru fii de la gura el).nu maninca dinsa,
ca sa dea fiilor sal.
791. lirumgolti greauà urfani grèaila.
(Familie greacopiT mulpsaracie grea).
792 Ndreptu ca tango tu tastru.
(Drept ca funia in traista).
Isp. 2026.

793. Carl turd, tie s-ascunda.

(Cine furg, stie sg, ascunza).
794. A farlui fa-ti fur si Wumitate.
(La fur, fa-te fur si jumgtate).
dr. Au menteur, menteur et demi.

www.digibuc.ro
500 PROVERBHLE AROMINILOR

795. Fur lu acata furlu.

(Furulprinde pe fur).
Dar. 294 II. 165 : On Schalk Rennt den andern. It. Fur furem
cognoscit ; lupus lupum.
796. Da pini a furlor.
(DA pine holilor).
A fi necinstitri, a fi cu moravuri ware o femee.
497. Cindu nu sè avdu fur', atumt6a s-t6-aveglti di nisi.
(Chid nu se vorbe§te de holiatuncI si te piizesti).
798. Furlu, -furä §i g`ura.
(Furul, §i fura. §i jura).
799. Di furite casA nu s6-adait
(Din holie casl nu se face)
Adicri : din bani strinsi prin ho[ie, casii nu se face.
800. Ocl'i di fur.
(OchT de hol).

801. Fur v1iii.

(Hol yin
Pentru unul, care ieste foarte vioiii in miFrirI.
802. Furniga ch'ari, cindu scöati pëani.
(Furnica piere, cind scoate arip1).
803. Furniclli, cind scot p6ani ch`er.
(Furnicele, cind scot aripI pier).
804. Cu furnifli nu-(s) thtura ursa.
(Cu furnici nu se satua. ursa).
805. Si di furnicet funicó
(Moarte, omor, §i de furnicA 1)
Z. 1815. N. St. Putina ispravä.
806. Furnifil, furn14.1 il trëati.
(II trece furnicI, FurnicI).
A trece floril pe cine-va.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 501

807. Si di furniti Wick nu si sc6ati.

(Si de furnici ficat nu se scoate).
Z. 1816. Milescu.
808. Act (di un fur, 16 alas nu mè-alasa.
Am prins un bot, tl las, nu ma lasä).
Z. 5386. Ghicu.
Vezi : lup, drac.

809. Dupà furtivre, vTinu j-chli buni.

(Dupa furtuni, vin §i zile bune).

810. Furtutire a !
(Parul!).
Nota. Furtutirea este furca cace servqte càriivànarilor, ca Sä Incarce
sarcinele pe catirl. In off ce pericol ciiriireinara recurg la furtulirc, ca Si
se apere. Expresiunile : se-acitie di furtutire, s lo di furtutire, insernneazii, a
fi gata de Vatae.
Tot ap.: furtir a ! cind zicem.

811. Fügili -arusnarë'a nu yes.

(Bätaea §i ru§inea nu se spalä).
812. Ftiptili suntu -dati di Dumniclat.
(13ata6a e data de Dumnezeil).

813. F... vimtu.

(F.... vtnt).
cfr. Z. 5222, II: Fluerä-vint.
Om haimana, care face lucrurl de nici o insemnatate.
814. Cap di gaie.
(Cap de cioarA).
Cap sec.
VezI : gisca.

815 Gale cu gate nu si scöati ocPil'.

(Mara cu cToara nu-§T scoate ochiT).
Dar 934 1. 507. Eine Krähe hackt den andern die Augen
nicht. It. corvus corvi oculum non eruit.
Corb la corb nu scoate ochii.
816. Ne gaia s-nii-n' lö-aduca oslu....
(NicT efoara sa nu mi-I duel osul....)

www.digibuc.ro
502 PROVERBELE AROMINILOR

817. Cindu nO-aY di OPinä si di gale i burg'.

(CInd n-aT de ging. §i de cioarg e bung).
Z. 1859. milescu.

8'18. Nu pöartä gailei xëanA, c-auskti ayon1a.

(Nu purtá grije sträing., cgcT ImbgtrinetT curind).
819. Gardul ari ocI9, murlu ari ureclTi.
(Gardul are ochi, zidul are urechi).
Mir. 453 I. 230 : Das Feld hat Augen, der Wald hat 0-
hren. tz. Le bois a des oreilles et le Champs des yeux.
820. Ca p di gleegan.
(Cap de Ghegan, = cap care nu ascultg).
Notd. Gheganil sint Albanejii din nordul Albaniel. E sint renurniti
ca viteji qi credincioql, ins ii. greol la cap qi in mipari viteje0.1.
El se mai numesc de Arominl : Glsegd.
Vezi : Arbines, toned.

821. 0-adrásI glees&

(AT fgcut-o ghTesgr.
Notd.Ghesti se numeqte capra, care leste neagra, pe la gurä. cap 0
picioare leste roqie.
A o scrintf. A o festelf.
822. 5i di la gleiftu alOdt.
(Si de la tigan (cell) aloat?)
Vezi : V'ftu,

823. Vrëam nisti gleini s-cad, gh'ini cA mi pimsisi.

(VroTeam sg cad bine, ca, m aT Impins).
Doream sft cad bine, di mi-al fäcut vInt.
ngr. iOela na pesu, cat calá pu m-ézbruxis.
824. Gleinimiti, gh'ini Mai, ma mcarOa i bOarOa, va
(Bine mgnIncT, bine beT, dar mincarea §1 bgutura, cere §i lucru).

825. Gleini fati, gh9ni vai afli.

(Dacä facT bine, bine o sä gAse0,1).

826. Di gh'ini virà nu fucli.

(Isp. 588. De bine nimenea nu fuge).

www.digibuc.ro
 PR0VER134LB AROMtNILOR 503

827. Ma gleini s ti plingu, di cit s-mi plincli.

(MaT bine sd te pling, de ctt sd ma plingT).
leder ist sich selbst der Nächste.
828. Ma gleini na sut di c'uma-di pri truplu alintal, di nä
singurä prë-amél.
(MaT bine o sutd ciumege pe corpul altuia, de cit una singurd
pe al meu).
829. Ma ghrini un 16puri tu sulà, di dati tu piduri.
(Mai bine un Tepure in frigare, de cit zece in padure).
Diir. 191. 1. 99. Besser ein Vogel in der Hand, als zehn
fiber Land.
830. Virg cu gileata.
(Värsd cu galeata).
Cind plota tare.

830bis Värsd pl4ctea, nu se-agruca.

(Vársd, cadea ploaea nu se juca).
831. Gil'ina s-tu grin s-u badi, tut va scils6ascã.
(Gahm §i in grIti s-o bagi, tot o sä ride cu picIoarele).
cfr. Obiceiul din fire, n-are lecuire.
832 Girina, te-I gil'ina, bea and -mutrëasti la Dumnidalt.
Gdina, care Teste gaind, bea apd §i se uTtd, la Dumnezeti).

833. Gitina, te circireala di cu s6ara, nu öafià diminèata.

(Gaina, care cotcodet,te de cu seard, nu oua dimineata).
Diir 706 I. 368 : Hennen die viel gackern, legen wenig Eier.
Gäina care cintà seara, nu are ouä dimineata.
834. Nu tie pri lu s-ch'i0 gilnina.
(Nu tie nicT pe unde se p... gaina).
Adicd nu §tie nimic. A fi nepriceput.
835. Gil'ina,gilinä; pullipuri §i öáuliöafiti, nu s-fati.
(Graina, gaind ; puii, puT §i oule, oud, nu se poate).
Z. 1829. Nu poti fi *i cu pui, i cu oud, §i cu gaina grasa.

www.digibuc.ro
504 PROVERBELE AROMtNILOR

836. Girina a vitinu-tili e cama grasd.

(Mina vecinuluT täti este mai grasd).
Z. 1847 b. Dan.
837. Ca gWina, cindu-1` Vine oillu la cur, i0 caftd cuibul.
(Ca gaina, chid IT vine oul la cur, atuncT alearga dup. cuTb).
Pentru eine nu tie sa se ingrijascd la timp.
838. Ca gilina la moard.
(Ca gaina la moard).
Adica: foarte norocos, care inoatä in bogalie.
Z. 1858.
839. Ii vtin' deavirliga ea (Nina la möard ?
(Ce viT jur-Imprejur, ca gdina la moard 7).
Z. 1861. N. St
840. GWinet Olrbti.
(Wind oarlad).
Se zice cui cid in gropT.
8111. Urbarëa girin'lor.
(Orbul gdinilor).
842. Ganda 1T-u dede urbar6a gWinlor.
(Pared I-a apucat orbul gdinilor).
Z. 1862. Milescu,
843. GWina te nu Oatid, tutd c,lua circir641.
(Gdina care nu oud, toata ziva cotcode§te).
sail:
844. GWina le circirëada. nu Oan.
(Gdina care cotcode§te, nu oud).
Isp. 1406.

845. Nu tii pr-Tu s-clAi gWina.

(Nu §tie pe unde se pi§e gdina).
A fi nepriceput, prost.
846. GOind vëacri, clama bund.
(Wind vechTe, zeamd blind).
487. Ca gillin4 tic14,

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtN1LOR 505

(Ca gging ud).

A fi cu totul =flit, de pumps.
848. Gil in4 zrnulsii.
(Gging jupuitg).
849. S-curcä cu gil in'li.
(Se cu1cg, cu gainele).
AdicA : om somnoros.
850 Ne gilinr avérn, ne di vulpi n-avigl ém.
(Niel gainT avem, nicT de vulpe ne pgzim).

851. Li ginusir4.
(Le ati spoit),se Inte1ege : picioarele.
Cfr. A o sfec11.

852. Cap di gisca.

(Cap de gtscg).
Cap sec.
Z. 1886.
853. Jilete gisca, chTerde ung. mulare.
(Ji1e§te gisca §i pierde cattrul).
Z. 1879. Milescu.

854. Tri p4teari gisti.

(De pgscut gt§te).
Urn bun de nimic.
855. Mutd eorlu -caflä givoj (lit .
(Rädicg, piciorul §i dore§te cuiti).
Cind cine-va singur i0 cauta beleaua.
856. Un glar aruncg Da ch`atrà tu amari,
--na Or di mintW nu pot s-u scöata.
(Un nebun aruncg, o piatrg tn mare,
.i o mie de nebuni nu pot s-o scoatg).
Our. 145. I 82 Ein Narr macht di Thiir auf, die er micht
wieder zumachen lonn-it. Un pazzo gitta una petra nel
puzzo, e si voglion sette savii a cavarnela.
857. Glarlu nu r öai fa' ctiarni sa.' s-c unöa:cg, cuvenda 1-da di padi.

www.digibuc.ro
506 PROVERBELE AROMNILOR

(Nebunul nu poarta coarne, ca sa se cunoasca, vorba II arata).

Diir. 147 II, 82. Man braucht keinem Narren Schellen .an
zuhangen.
858. Glarlu ausasti tra mintuirëa. alintiii.
(Nebunul Imbatrtneste ductnd grija altuia).
859. Pinri s-mintuëasca mintiosl i glarri -u tricura bana.
(Ptnä sit, se gtndeasca eel mintosT, nebunii s-ati trait traiul).
860. T-bigd4i mintea cu glartri, ma glar di el' va ti fatl.
(TT-aT pus mintea cu nebunii, maT nebun o sa te hie).
861. Cari j-baga mintëa cu glarti, cama glar di nisi s-fat.i.
(Cine-sT pune mintea cu nebunii, se face maT nebun de ctt
din:A.
862. Si glarlu scöati (parátT), ma nu sti s-l'i tina.
Der Narre gewinut auch Geld, aber er weiss es nicht erhalten
Isp. 2232.
(Cieula al Gog va s-faca' .
(CacTula luT Gog o sa se faca).
Dfir 664 II, 379 Er schifft Wind.
861. Iu avdi gorti multi, s-Pai un tastru n'ic.
(Ctnd auzi de pere multe, sa TeT o traista mica).
865 La gortul avdet, nu ti du cu saclu mad.
(La patul laudat, nu te du cu sacul mare).
La pomul laudat nu te du cu sacul mare.
Z. 977 Dan.
Vezi merlu, pomlu.

866. Gortili atAali blinili li mica peirtiP.

(Perele cele bune, le manInca porciT).
.Nota. Cind un Latin 'lea o iindra fata in eilsatorie.

867. eGorti. misurati.n

(Pere numarate).
Z. 454. Bob numarat.
Pentru a arata o socotealä curata.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 507

868. Gorttel sum gortu val coda.

(Pantl sub par o s. caza).
Z. 06. N. St.

869. Gortul cOada napól o ari.

(Pärul coada InapoT o are).
Z. 07, N. St.
870. Fa ptu n-grailu mali.
(Näscut In graiul mare.)
Urn norocos.
Nola. Grallu-mari ieste serviciul divin, ce se oliciai in prima Li a
Pqtelor, la prinz.

871. Grafta dulte, mullu adule.

Arom. II 276, 7.
(Vorba dulce, mult aduce).
872. Grailu, bun AA loc bun.
(Vorba buna gase§te loc bun).
Bojadschi Z. 11 5320.

873. CarI Marna fri'nOili, grainati nu nveata.

(Cine tntoarce foile, carte nu InvaV1).
874. Greata loclui.
(Povara pgmtntului).
Gr. 6ipoc 0t Tz,
Se aplicä celor trindavi.
875. GrMcli s-eidi i ahi't di§cl'isa nu \TIM MI.
(Grecoaica de aT fi fost, §i a§a deschisä (Fara pierdea) nu
era sa, fir.
cfr. ngr.
(Ori-ce sa fact Rominco, pe mine nu ma ajungi).
Nota. 0 ronunca, devenind cu moravurl usoare, grecoalca o des-
fide a o ajunge In libertinaj pe dinsa.

876. Ca GrMca: j dada-n eara Armina.

ngr. ch'i mana-m itan Vlaha.
Ca Greaca: §i mama mea arominca era.
Se poveste§te, .ca Ufl Aromin, find gazduit in casa unet

www.digibuc.ro
5o8 PROVERBELE AROMINILOR

vhdave grecoaice, a lhsat sh inthleagh, ch nusi insalà

niri-odath nevasta lui, afarä dach se intimpla, ca sh-1 easa
In drum vre o alth rominch mai frumoash.
Grecoaica auzind aceasta si dorindu-1 pe dinsul : a suspi-
nat din adincul inimei i a zis: cSi mama a fost rominch ID
877. rumarlu tu Tumarángaei, i Greclu tu grldind x6anä.
(Mhgarul In spinT maghrestT, i Grecul In grädinh sträinä).

878. T-ariti curlu ca grec.

(T-a räcit c... ca unuT grec).
Grecii trhind la ses si la sud, nu sint obicinuiti cu frigul
de alt-fel nici imbrachmintea lor nu ieste potrivith pentru
temperaturä mai rece, de unde el rhcesc mai de grabh.
879. Vicifisi Sicun'Ar : aqi-P grec
(AT vhzut un cer§etot, zi-T grec lchei nu gresesti).
Asa se spune prin partea Epiro-Tesaliei de chtre Aromini,
greci find mai toti cersetorii de prin partea locului.
880. Greclu-i lemnu putrid.
(Grecul Te lemn putred.)
881. Greclu s-arhund, al% va mputd.
(Grecul si. bogat, usturoal o sh mputh).
Vezl: vaca.

882. Bitutlu di grindini, nu s'e-aspari di plöai.

(Bätutul de grindine, nu se tome de ploaTe).
Dr. Inecatului nu-i este frich de aph.
Z. 223. Udul de ploae nu se teme.
883. Ca JAVA di grinclini.
(Ca bAtut de grindine).
A fi foarte trist.
88/t. Z. 146. Ca bitut di grindind.
Milescu.

885. Vindi prasi a gridinarlui.

(Vinde prasT la grädinar).
Mir. 25. H. 12. Er will den Adler fliegen lehren.

www.digibuc.ro
 PROVERtIELE AROMINILOR 569

886. Va-ti mic grinlu.

(0-,sä-11 mAntnc grtul).
Notii. 0 sa te urm5.resc pina ce o meininc gnul, adica pina
ce o sa. te ornor.
Vine do acolo, di la moartea cui-va se distribute la cm earl' insotesc
mortul pin5. la groapa, grit' fiert, coliva, pentru lertarea pacatelor celui dus.

887. 12 micdi grinlu.

(II mince grtul), echivaleaza. cu : a' murit.
888. S-ti mic yrinlu.
(SA-to mänInc griul-coliva).
889. Creaprt grinlu di ch'dnitrt!
(Crapg grtul de neghina 1)
890. Cari saprt grOapa altui, singur nuntru.
(Cine sap. groapa altula, 1nsu0' cade tntr-tnsa).
Diir. 643. 1. 334.
891. Si §.t6ari omlu cindu va s-mOard singur grilapa vre'a ,-O-
adarä)
(De ar §ti omul ceasul mortii, §I-ar face singur groapa).
Isp. 1649.

892. Nu fa gröapa áltului, cä cacti singur.

Z. 767. Milescu.
(Nu f.A groapa altuia, caci cazi tnsu--11).
893. Lö-adat'in groslu
(L-am fäcut grosulpIastrulzlota).
A suferi o paguba.
Notd. 0 Zlotd pretuiqte 30 de parale, pe cind un gros 40.

894. adi ca gunuir zimn`usit.

(*ede ca magar pagubit).
A fi trist si de plins.
VezI : yumar.

895. iti guntár orclu nu lipseste.

(*i pentru'Imagar orz nu trebuIe).
Z. 934. Dan.
Vezi : umar.

896. Bigh' cur ca gunbar-lu pri punti.

www.digibuc.ro
510 PROVERI3ELE AROMNILOR

(A pus cur, s-a incapätänatca mggarul pe punte).

897. Z-bat gumarri tu pihnie xeand.
(Se bat magariT In Yes le strain).
Vezf : Cal No. 231.

898. Gumarlu la nuntg nu .e cl'ama.

(Mggarul la nuntg nu se invitg).
Z. 2072. Milescu.

899. Gumarlu flis'easti, sumarlu agudeasti.

(Mggarul Te de ving, samarul bate).
Cind nu putem sd pedepsirn pe vinovat, de necaz pedepsim
pe ne inocent).
900. Gumarla si stie phlinia.
(Mggarul isi cunoaste leslea).
Z. 2101, Dan.

901. L'i si lo gura.

(I s-a luat gura).
A amuii.
Credinia:
Se crede, ch daca in zilele de Cräciun ping la Boboteazg
cineva iese noaptea afarg, inainte de 12, 11, apuca carccoulari,
un fel de dract, cart cautä sa-1 faca sä vorbeasca. Dacg per-
soana aceea vorbeste macar un singur cuvint, dracii il lea
vocea si de atunci nu mai poate vorbi in toata viata lul.
902. Gard asparta.
(Gurg stricatg).
A. ti WI de gura.
903. Guru di Wall.
(Gurg de rniere).
904. Apg-11 n'arrli gura.
(Apg-I mierge gura).
Adicg, curgator, färä sh se opreasca. Se zice pentru cine
vorbeste bine, limpede.
905. Val astdch gura himilTel.
(VeT astupit gura lumei)?
Cfr. Gura lumil numat pgmintul o astupa.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 5ii

906. aura ch9rie nu-n' cattA, ma nip cu ch9rii-i data.

(Gura chirie nu-mi cere, dar nici pe chirie le dat:1).
907. Cart u d*l'isi gura, na palma o-adra .
(A deschis gura, de a facut-o clt o palmA).
A spas in gurA mare cite a putut, §i vrute i nevrute.
908. aura ta s ti svada, a hamil et s-16-alavda.
(Gum ta sA te scaza, §i a lumei sA te laude).
909. Cart nu-1 (Mari gura tuta qua mátind.
(Pe eine nu-1 doare gura, btriete ziva toatA).
910. Cari amlA pravatos, gura lilt va-1 (Mara.
(Cine ur11 prea tare, tl va durea gura).
911. $ u nvita' gura cu minclani, §i z-va secaspuna alih'a nu poati.
(1 s-a invAtat gura cu minciuni, §i de ar vrea sA spuie a-
devArul, nu poate).
Isp. 1213.

912. S-nu ti saturi di gura lui, ahintu bun om.

(SA nu te saturi de vorba ltii, a§a bun om).
913. 4teapta s 19 cada h'ica n-gurd.
4teapta pin6a-n gurlt.
(A§teaptA sa-i cadA zmochina in gurA).
(A§teapta plinea tn gurA).
914. Pina z-di§crigli gura
(Ping sA deschizi gura).
Pina z-clitt mèati 1 .
(Cit ai zice : mewl!,
Jute de tot, intr-o clipà-.
915. Aspëala-ti gura, cindu-1 tret.1 gurd.
(Spa1A-1T gura, clnd pomenetT de dinsul).
Se zice pentru eine vorbete de rail o persoana cum sP cade.
916. L'u scOasi analma prin guret.
(1-a scos-o prin gurA).
A scoate cui-va pe nas.

www.digibuc.ro
512 PROVgRBELE AROMtNILOR

917. Di gurä-gurd.
(Din gull In gurA).
Adi.a: de la om 11 om.
918. Cu gura Oaspi, .cit inirna t-u htarbi.
(Din gurA prietin §i din inima cf-o rierbe ziva).

919. Di gur4 z-bati caplu.

(Din cauza gurel se bate capul).
920. LI ncrisi gura.
(I-a Inchis gura).
L-a redus la tAcere.

921. Carl gura nu-1 dOari muntir disich.

(Pe eine nu-1 doare gura, despicA muntiT).
Arai li, ch cine n-are altä treabA de facut, de cit mtreil sa
vorbeascA in vint, poate sA strige in cit sa rasune §i muntii.

922. Gura lilic'e i inima c'ernic'e.

(Gura ca o floare §i inima neagra ca o dudA.
Z. II, 3491. Milescu.

923. Gura nu cafta ch'irie ti zburire.

(Gura nu cere chirie pentru vorbire).
Vezi No. 906.
Z. II 3444. Milescu.

924. Gura nu lite : nimo.11

(Gura nu zice: destul).
Milescu. Z. II, 3461.

925. Nu-P tali gurita.

(Nu-T tace gurila).
Se zice de flecari, de r51, mai ales de fernel.
926. Nu-P se-avdi gurita.
Nu i se aude gurita).
Se zice de nevestele cele earl se poarta bine.
927. 4teaptri pin6a n-gur4.

www.digibuc.ro
 PROVERI3ELE AROMINILOR 5 t3

(A§teaptg ptinea tn gurg.).

De a gata.
928. Pinä n guru HA situl.
(PIng-n gtt stnt saturat).
929. Guret larga.
(Guru largg).
Cfr. Gura lath.
930. Te-P v'ine la c...., li liti la gurit.
(Ce-i vine la c...., le spune la gura).
931. Guirei ari, gull no-ari.
(Gull are, gurg. n-are).
Ghicu, Abeht 3556 e. Z. Ii.
Se apnea nevestelor earl §tia sä se poarte bine fara de soacre.
932. Z-ba§i-n guret.
(Se sgrutä In gurg).
Pentru a aräta Ca sint prietenl bunt
933. Cu gura muntir scoli.
(Cu gura munliT scolT).
934. Nu te inträ-n guru, ma, te ëasi din gull 6asti amirtie.
(Nu ce infra tn gurg., ci, ce Tese din gurä este pdcat).
cfr. Z. II, 3429.
Ti ese din yard e araii, nu ti ball.
935. Gura ndrëali, gura asparoji.
(Gura drege, gura strica).
936. NicA-1 j-brOasca, ma gurd mari ari.
(Micg.-1 §i broasca, dar are gura mare).
937. Gura no-ari siturari: eltu-P dal, ahi't caftà.
(Gura nu se saturg., ctt IT daT, attta cere).

938. NI si used' gurit.

(Mi s-a usucat gura).
Cind cine-va vorbe§te mult, cind II ieste sete.
33

www.digibuc.ro
514 PROVERFIELB All0MtNILOR

939. M'i si uscard blcilili.1)

(Mi s-afi usucat buzele).
De sete.
940. Va-n' bacli gura sun nari.
(0 sa-mT puT gura supt nas).
Cind vrem sa ardtdm nepäsarea fatä de cine-va.
941. Curd s-av6a. vrèai .grëascd.
(Gurà sd fi avut, ar fl vorbit).
Cind cdutdm ceva, care este lingd noi $i pe care nu-1 pu-
tern gäsi totql.
942. 12-gurtëafi4 mátili.
(IT vuTese matele).

943. IP-si dusi gura la urëacl'i.

(I se duse gura la ureche).
944. Ada guva ntrijapd.
(A fdcut gaurd In apa).

945. Call n'iluèfisti guvojdul, ch'ari s-pétala.

(Cine milue$te guvozul, pierde $i potcoava).
Mir. 751, I. 393. Eines Hufeisens willen, verdirbt oft das
Pferd. fr. Pour un point, Martin perdit sen ane.
946. Adard guvojdi.
(Face cuTe de potcoave), se Inie lege: cu dintii.
A-I fi tare frig, a clantanT dinVi.
Vezi : dinfilr, timpiralu.

947. L'-intrd.' guvojdul.

(1-a intrat givozul).
VezT: sfina, schninlu.

948. Din GYA pin1 Vin'iri.

(De Joi Old Viner1).
Lucru care dureaz1 foarte pulin.
Z. 163. De Joi pini mai apoi.
1) Acest No. din grepala leste aci. Trebuia Ba fie dupli No. zoz.

www.digibuc.ro
 M1OVERBELE AROMNILOrt 51 S

949. Dupä iiara j-g`ucarea.

(Dupd, moment, asa si hora-jocul).
ngr. Cata ton ch'erri, che ton hord.
(Dupa timp si hord).
950. Gruglu ari $-aripidina s-aripidina g'ug.
(Sui§ul are povtrni§ si povtrnisul suis).
cfr. Fericirea este ca o ['oath. Das Gliick ist ein Rad.
951. C-alghina al Gruvara sä-n' precupsesti.
Samarina.
(SI procopsesti ca albina lui Giuvara).
Adicd : A fi fericit.
Nota. Giuvara s-a ocupat in trecut cu cultura albinilor, earl de §i
in munte, ati prosperat i au facut ca Gluvara si't devie bogat i proverbial.

952. Ca yambró di Bobisti.

(Ca mire de Bobiste,sat bulgäresc lIngd Vlaho-Clisura).
.Notii. Clisurenit Ii bat joc de modul cam primitiv cum se imbrac5.
mina' din satele bulgise§ti din imprejurul frumosului i bogatultif lor or5.§el.

953. Nu Mil rumdr s-mi ncaliti pri urecl'i.

(Nu stnt mägar, ca sä ma las a fi tncillecat pe urechl).
Se aplicd chid vrem sä ardtdm, eh nu sintem asa simpli,
sä ne Idsam a fi purtati de nas, Inselati.
cfr. Apul. Metarn. IV, 5, VI, 26, nec enim tam stultus
eram, tamque ver asinus.
954. Cu Tumarini s-tundi, priumuvèara.
(Se tunde odata cu magariT, la primAvarg).
Se zice de eine mere' amind ceva pentru primävard. Pro-
verbul a luat nastere, de acolo, dr mdgaril primävara tsI
schimbd Omni.
955. Ca Tumarla tu cif.
L (Ca mägarul in oT).
Z. 2085. ede el intre noT, cu mAgarul intre a
956. Tumar aspen, stpun6a t-ch'eri.
(Magar spell, saponul li se duce In zadar).
Z. 2109.

957. Ca Tumarlu 1a numtd.

www.digibuc.ro
 16 PRO\TERBELE AROMINILOit

(Ca magarul la nuntg.).

Adica mereil intrebuintat sa serveasch la necesitatile nun-
til, fail ca in schimb sh lea parte si la plhcerile el.
958. 5i-1 HO' yumarlu di par.
(5-a legat mggarul de par).
5-a asigurht pozitiunea.
959. iumarlu sapa loclu si tut pi näs 1-aruch.
(Magarul sapa pamtntul si tot asupra liar 1-arunca).
Se zice despre cel care se loveste singur.
960. 5i Sispótl s-16 addri, yumarlu tot Tutnár armine.
(5i ca pe un arhiereil sa-1 imbraci, magarul, tot magar ran-line).

961. Li plinth', cu yumarlu pri punti.

(Le a Implintat ca mggarul pe pod).
Corn. de d-1 tacid.
Cind cine-va se inchpätineazd.
Ved No. 896.

962. yumarlu la TumAr tracli.

(Magarul la magar trage).
963. Mach lu schin` yumarlu, s-asteptl bisinT.
(Daca-I alit)" magarul, sa te Wept): la b... de la dinsul).

964. Nu-1 cirteA yumarlu, s-nu Mash.

(Nu-1 atinge magarul, sa nu beasa).
065. iumdr di la Ciziclarl'i.
(Magar de la Clazgclar).
Adich : mhgar mare, mare nerusinat.
NW& Cazaclarlti sMt un sat in Tesalia, unde se cresc milgaril cei mai re-
nurniti.

966. Nu stii s-imbarth palli la dol yumári.

(Nu stie sa impart:1 pare la dol magari).

967. L-bigarä pri yumcir.

(L-ail pus pe magar).
A. da pe cine-va de rusine in fata intregel lumi.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 517

Hold. Aceasta 'i-a luat nmtere din obiceiul, care exista alta data,
ca atunci cind o femee nu se purta conform bunilor rnoiavuii, sa tie prinsa
i pusä pe nagar, dupil aceia plimbatá prin sat, in sunete de timpina
(toba) ca toatä lumea s-o vazii.
968. Ma$1 un ywrnetr i m-pizari ?
(Numai un magar este la ttrg ?)
Diir 85. II. 50. Es gibt mehr als einen bunten IIund. fr.
Plus d'un ane s'appelle Martin.
969. La up ta s-pusëased yumartu?
(La u$a ta sg, moara mAgarul 7), ca dupä aceasta sA creaz5.,
c6. tu 1-al omorit i sä-1 plAte§tI prin urmare.
970. S-mi$c a. iumarri, arall va n'arga.
(De se mu$ca magariT, rad o sd meargd).
Semn rail.
97L $tii iumarlu s-mica mach'iduni$.
tie magarul sa mantnce marar).
cfr. tie tiganul ce e pfranul.
972. iumdr incirtht cu hrisafi.
(Magar tncarcat cu fire aurite).
Pentru unul care e bogat $i prost.
973. Ganda tini ti Mati Stimiria §-mini rumara ?
(Parca pe tine te a nascut S-ta Marie §i pe mine magarila ?
$i tu $i ell de om sintem nascuti, prin urmare egali.
Se intrebuinteaza, cind cine-va pretinde favoare, preferinta
la ceva pentru care nu are mai mult drept fat.ä de un altul.
974. iumarlu la iumár tra4i.
(Magarul trage la magar).
Asemene la asemene.

975. Ili fita' Tumara.

(I-a fatat magarita).
Cind ne bucuram de ceva nu tocmal grozav.
976. Cali se-ameastica prit iumctri, clutail vai mica.
(Cine se amesteca printre magari, clutaTilovitura din pi-
clormantnca).
www.digibuc.ro
518 PROVERBELE AROMINILOR

Diir 97. II. 58: Wer sich mischt unter die Kleie, Den fres-
sen die Same.
977. *cl'Odpica iumarlu di urèac19 I

(*chTopateaza m5garu1 de urechie !)

978. S-turnäi yumarlu z-11c6 a cucotlul : (cap gros.»

(S-a tutors mAgarul sä zicit cocoplui: ecap gros !»).
Diir. 467. II. 257 : Der Topf lacht iiber den Kessel.
979. 7umartu ftisèasti, sumarlu agudëasti.
(MAgarul e vinovat, pe samar lovWe).
Den Kleinen hangt man, den Grossen lässt man laufen.
980. Zuru-iumarlu al Nastradin hoWa.
(Magarul lut Nastratin Hogea).
Se aplica acelor, call se laudd, ca n-at absolut nici un vitiii.
Un bogat si-a perdut m5garu1 si s-a rugat de Nastradin-
hogea, ca sä i-1 &ease& In schimbul unul bacsis. Nastra-
din-hogea, ca om religios, s-a suit pe geamie si a chiernat
pe top credinclosiI.
Aci a pus intrebarea urmätoare : Cine nu are darul be-
00', al jocurilor de cArti, cine nu e curvar etc. etc.
Dintre marea multime ce se adunase nu s-a gasit de cit
unul singur, care sh se propule ca om rarä nicl un vitiA.
Adevärat, cä tu nu al nicl un vilit ? I-a Intrebat Nas-
trad in -hogea.
Adevärat.
Nu bei, nu jocl carp, nu esti cheltuitor etc. etc. etc.?
Nu.
Atunci s-a Intors Nastratin-hogea cAtre omul care ii pier-
duse mAgarul si-1 zise :
aIatä-1 mägarul táü, acesta leste Poftim de-1 lea!,
981. 1.)-vini di hachq.
(I-a venit de hac).
982. Acitit di halt.
(Luat de a1A).
A fi nebun.
983. Raramt vin9, harami z-dusi.
(De haram a venit, haram s-a dus).
cfr. Unrecht gut, gedeiht nicht.
Dar. I, No. 647.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 519

984. Cum vin1, aqi z-dusi.

(Cum a venit, a,a s-a dus).
985. Nu-1 acIld somnul di harailt.
(Nu-1 prindea somnul de bucurie).
986. Nu-1 titni loclu di harat
(Nu-1 line locul de veselie).
987. Nu lu ncapi casa di harailt.
(Nu-1 Incape casa de bucurie).
988. A aháristului Pi si Pa harea.
(A ingratuluT i se detrage gratitudinea).
989. IlapsM trä Oamin' i adratä.
(Inchisoarea pentru oamenT Teste fäcutd).
Pentru voinici Ye moartea.
990. Based gura.
(Cascg gura).
A hoingri, a fi haimana.
991. Avém hibetri ninga.
(Avem stid Inca).
992. Nu-n1 ti hirsM', hirsite, nu-n' ti nviring, nvirinate !
(Nu te bucura, bucurosule, nu te Intrista, Intristatule I)
Cad fericirea *i nenorocirea este nestatornica.
993. N-gura u hisea.
(0 cascaggurg).
A. iubi mult pe .cine-va ; a fi supus, bung vole in toate cui-va.
994. Ca hiseari om di om.
(Ca cgscatul om de om).
Z. 5026. II.
Notd. Aceemi snoavii culeasa de A. Pann, exista ,,i la Aro:III-lint in
jurul acestei zicittori.

995. Iu-ascuch'i nä htlaret, mo.linil nä möarg.

(Uncle scuTpg un sat macing o moarg).
Dfir. 542. II. 300 Viel Hände machen bald ein Ende.
It. Multae manus onus levant (levius reddunt).

www.digibuc.ro
520 PROVERBELS AROMINILOR

996. Aflái h4arli firä cin1, imnTi fir& lemnu.

(AI gAsit sat fard ctni, umbli fArl lemn).
Isp. 86.
997. Marti fird cite.
(Sat WA cfInT).
Anarhie mare.
998. Marsh-It traplu, nu : ohopa!».
(NesArind §antul, sä nu zici : ((hop !D).
Diir 234 I 119 : Rafe nicht : Iuch ! bevor du iiber dem Gra-
ben bist.
999. Mutr6A-P hrana, si-P cunosti bana.
(U111-te la hrana lui §i cunoa§te-I vista).
1000. Armasi cu hrisáh'li.
(A rAmas cu... beteala.
Pentru eine remine cu lucrul neisprAvit.
1001. Si-1 heal tu hrup1).
(SA-1 bei in oalA).

1002. Care alixèaste multä domn1i, havnieVar ausaste.

(Cine schimbA muIT stApini, servitor ImbAtrine§te).
Weg.. Arom. IL p. 279.
1003. V-umflä lear&c.
(I-a umflat Rem).
1004. Fucli ca scipát dit Wari.
(Fuge ea scApat din flere).
Se face aluziune la detinutil in inchisoare si la nebunil de
pe la monastiri, cari sint legati de stilpi in modul cel mai
neomenos. Acestia scApind din intimplare, lI lea lumea in cap.
1005. Iffertu te nu-1 ball pi lucru, ma cit 16-a1asi aruc1in6asti.
(Fierul ce nu-I intrebuiniezI, indatA ce-1 la§I rugineVe).
Z. 632.
1006. Ilrerlu nilucrát, armine arthlinát.
(FIerul nelucrat, rAmtne ruginat).
1). Oala proasta pi sparta,

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 521

1007. Bati Wertu ping.- i caldu.

(Bate fierul ptna-T cald).
1008. Brer arsu r-tricit prit inima.
(Flu ars IT trecu prin inima).
A avea frica.
1009. 11-u Werbu.
(I-o fierb).
A purta Simbetele cui-va.
1010. Ama te Wiecit.
(Da ce maT ficat).
Anecdotd.Fiind in ajunul sarbatorilor de Stimirie (S-ta Marie),
pe cind toata lumea tirguia de a le mincarii, numal un sä-
rac, sta $i se ulta cu jind la toate. Trecind pe ling& dinsul
un bogat, 1-a intrebat, daca a cumparat ceva pentru Stimirie.
A$ cumpara, raspunde saracul, dar n-am cu ce !
AI sa-ti cumpar ea.
Sa duce la mhcelar bogatul $1 cumpdra pentrusarac un ficat,
si i-1 da sä-1 due& acasä, ca sä manInce si dinsul cu familia
lui in ziva urmatoare. De atunci ori unde bogatul Intilnea
pe sarac 11 zicea :
«A5a-i c-a fost bun ficatul, da ce mai ficatl.
Ear saracul cu un fel de recunostintä ii raspundea merefi :
«Da, da, a fost foarte bun !,.
In sfir$it saracul s-a cam plictisit de chinul 1-a care-1 su-
punea bogatul, fiind-ca acesta nu se jena de loc sa-I reamin-
teasch binefacerea in fata tuturor oamenilor. Pentru aceasta,
sa scape o data pentru tot dauna de indatorirea facuta, a
cumparat un ficat $i s-a dus sa i-1 dea. A nimerit pe bogat
In mijlocul unei marl multimi de oameni. Ca de obiceiti bo-
gatul II zice :
«A$a-i, Ca ficatul a fost foarte bun ? Ce mal ficat 1,
(Da 1 zice saracul, a fost foarte bun!, $i izbind ficatul cum-
parat de capul celui bogat ii zice :
«na li-1, $i nu-mi minca urechile cu el !D.
1011. Oil amoni : avavda. ! $-cind h'il enc: umflä.
(Daca, Te$tT nicovala, rabda ; $i clnd Te$T ciocan, umfla, bate).
Diir 174, 1, 350. Man muss Hammer oder Am boss sein. it.
Quando l'uomo 6 incude, bisogna soffrire, quando 6 martello
percuotere.
1012. Muri Willinlu, dusi cumbiril'a.
(A murit finul, s-p (fps; s-a sfir$it cumetria).

www.digibuc.ro
522 PROVERBBLII AROMINILOR

ngr. Mani u cumbarus, pal i cumbarv'd.

idem.
1013. C6aji di h'imutvic, nu s-alicla'asti di burfc.
(Coaje de pepene verde, nu se lipeste de buric).
1014. C6aji di h'imintic, nu s-1ich'este di buric.
(Scoarta de pepene verde nu se 1ipeste de buric).
Z. 991. milescu.

1015. Di Mir-ft-mi.
(De firfune, o face).
Cind cine-va exagereaza.
1016. Di h'ir, 16-adar& funi.
(De fir il face ctt o funie).
A exagera ceva.
1017. Di leir-h'ir.
Isp. 836 : Din fir pina. in 44.
Cu de amaruntul.
1018. Ifirlu, m-patru-1 disch.
(Firul tn patru 11 despica).
Cu de amäruntul.
1019. Iriri-h'iri l'-tricura.
(Fire fire tI trecura).
A-I trece fiori cuiva.

1.020. Ingleau-i ac.

(Englezul este ac).
Asa numese Arominii pe Engleji, cind doresc a nu fi inValesi
de altil.
1021. 1\11-fulli infiem.
(MI-a fugit triima).
De frica mare.
1022. NI si turna' inima.
(Mi s-a Intors inirna = mi s-a scarbit, rn-am scArbit).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 523

1023. Nii si NO' inima mbadi.

(Mi s-a pus inima in jos).
Notd. Se zice, chid veil ceva, ce ti inspirg. /nig_

1024. Ti s6-arupi inima.

(Ti se rupe inima).
1025. Ti si stricöarb. inima.
(Ti se strecoara. inima).
A se indulINA.

1026. Nu 16-ari tu inimit.

(Nu-1 are la inima.nu-1 poate suferi).
1027. Nu lö-ari tu micari.
(Nu-1 are de mincat=nu-1 poate minca.
A nu putea suferi pe cineva.
1028. L'-armasi inima :
(La rämas inima, dup. ceva).
A ne plticea ceva foarte mult.
1029. Lt-arsiri inima dit loc.
(I-a skit inima din loc).
Cind se sperie cineva.
1030. Lo inima.
(Cdpätd inirnä).
A se incurajd.
1031. Nu §-ch'ari inima.
(Nu-0 pTerde curajul).
1032. S-lo inima tu dinti.
(I§T lu g. inima in dinii).
Ali face curaj.
1033. N-gura n'ari, -tu inimli Wart.
(In gurd mTere §i In inimd fiere).
cfr. Z. II, 2807.

www.digibuc.ro
524 PROVERBELE AROMINILOR

1034. Inimd late.

(Inima neagra).
Om rAii.

1035. I2-aride inima di harao.

(IT ride inima de bucurie).
1036 Lli si fati inima.
(I se face inima).
A ne 'Area bine de ceva.
1037. M6-aröadi la inimd.
(MA roade la inima).
1038. Mi &Mica la intmet.
(Ma, gtdele la inim4).
Cind ni se spun lucruri placute.
1039. Ho inima tu dinti, -i'll se'asd.
(51-a luat inima in ding §i easd, unde o et;i!)
1040. .frit ca dit loc.
(E§it ca din pdmint).
Z. 5205 Dan.
1041. Iu nu-1 vrei, acloti 16-atli.
(Pe unde nu-1 caug, pe acolo il gäse§tT).
Z. II, 5030.

1042. Avegli te di jar acuprit.

(Pdze§te-te de cdrbune tnvelit).
Vezi No. 411. Z. 795 Mileseu.

1043. Ldptile z-virsd', s-adund cu il'e.

Arom. II 276, 5.
(Dacd laptele s-a värsat, cu praf se adund).
1044. $ lapti d6 alSoni.
(5i lapte de privighTetoare).
A supune pe cine-va la grele incercdri.
Z. 2270: *i lapte de pasdre.
Notd. In basme, printre multe incercärf grele la cari Ie supus eroul,
i se cere sä aduca i lapte de aMoni ; Aceste pAshri trUind In imparä-
liile balaurilor7 etc, shit greU de prins fiind bine pazite,

www.digibuc.ro
 PUOVEELBELE Arm Mtign.ort 518

1045. Mu lde lapte, 0 nu scöate s1n4e.

(Mulge lapte §i nu scoate singe).
Z. 1941. Boiagi.
1046. _Merin' virsd dd-aridëari.
(Värsa lacrimi de ris).
1047. J-biga' Wile.
(S-a pus negrele, s-a máritat I), considerindu-se viala de acum
nainte mai grea, mai neagrA.
A se cAsnori.
cfr. A-0 bAga pirostriile.
1048. LI5-alisa' tu ldschni.
(L-a lásat tn noroiti).
Z. 446. A läsd in baltä pe...
1049. Nu ti lMgd vird öar5, te nu WI si scoti in cap.
(Nu te lega nici odatä, la ce nu pop aduce ptna la capiit,
la sftr§it).
1050. Cindu tird'm To lgamni, tini adundi surVali.
(Cind To tdiam lemne, tu Mai surcele).
1051. Cu un lemnu foc nu s-fati.
(Cu un lemn foc nu se face).
Z. 815. Mil., Dan.

1052. Egana-1 döamnä marl.

(Lenea-T cocoang mare).
1053. Pe ningsa lemnul uscdt arde 0 atél verde.
Arom. II, 278, 23.
(Pe lingit lernnul uscat arde §i cel verde).
1054. Pri ningd lemnul uscdt, ardi .$-atél vèardi.
(Pe IMO lemnul uscat, arde i cel verde).
Z. sis St. N. etc.
1055 Pi ningd uscdt ardi j-vèárdili.
(Pe ling cel uscat arde §i cel verde).
Z. 1231.

1056. Di un lemnu suni cruiti.

www.digibuc.ro
526 PROVERMILE AROMNIL011

(De un lemn shit croici).

1057. U pitricu (mint6a) ntrd lemne.
(A trAmis-o la lemne sA care).
A nu fi In toga mintea.
1058. Nu calcd, pri lemnu nscdt.
(Nu calcd pe lemn uscat).
Pentru cine nu gre§e§te.
1059. Lemnul 441 strimbul, tiporlu lu ndrèacli.
(Lemnul cel strtnb, toporul tl face drepttrebuie tdeat.)
Z. 806.
1060. Lemnul WI strimbul, foclu ma§ lu ndedacji.
(Pe lemnul cel strimb, numaT focul il face drept).
Adicd, indreptarea lul se face, cind. dispare.

1061. Z-dusi lemnu §i vine furtutire.

(S-a dus lemn §i s-a tntors furtutire 1).
Din prost mat prost.
1062. Di un lemnu fati : §-cruti §-lupatd.
(De un lemn facT : §i cruce §i lopatA).
Adicd, cu un lemn poti sd omori pe cine-va,- sd-i fact
groapa §i sd-I ptil ,5i cruce.
Se Intrebuinteazd, ca sd arAte, ch rAul leste u§or de fácut.
1063. Z-dusi lemnu, s-turnd' §cop.
(Se duse lemn, se tntoarse bdi).
1064. Lemnu z-dusi, lemnu vitii.
(Lemn se duse, lemn veni se-ntoarse).
AdicA : tot a§a de prost.
sail :
Lemnu z-dusi, bueum s-turnd'.
(Lemn se duse, butuc veni).
1065. Ma g'hini un lépuri tu suld, di lati tu piduri.
(MaT bine un Tepure In frigare, de ctt zece in pddure).
De ctt zece vräbiT pe gard, maT bine una in mind.
Z. 2649.
9 Vezi No. tizo.

www.digibuc.ro
 PROVERMILR AROM NILO ft 527

1066. Diu nu mintuieVi, dë-aclot6-arsari lepurli.

(De unde nu gtnde§tT, de acolo rdsare Tepurele).
Diir 522 II. 291. Unverhoftt komnt oft. it. Di dove meno
si pensa, si leva la lepre.
1067. Vru si scOatä lépuri *i dëadi pri ursa.
(A vrut sä vtneze Topure §i a dat peste urs).
Cind ni se infundä.
1068. Carl alagd dupa dol lepuri, nu acatä need un.
(eine aleargd, dup. dol TepurT, nu prinde pe nicT unul).
Diir. 553 II, 307. Wer viel haben will, dem vird zuwenig.
It. Qui totum vult, totum perdit.
1069. Call alaga dui:A doT lepuri, nó-acata vird.
(Cine aleargd dup. doT TepurT, nu prinde pe nici unul).
Z. 1918. W eigand, Dan.

1070. Di lilic'e schin §i di schtin lilic'e.

(Din floare, spin f,4i din spin, tloare).
1071. C-und Wide nu v'ine priumuv6ara.
(Cu o floare nu vine primdvara).
Mir 371. I. 188. Eine Schwalhe macht keinen Sommer.
Vezf : Cw.

1072. C-und tiliVe nu s-fati prirnuvëara.

(Cu o floare nu se face primdvard.).
1073. Vëara nu s-adu0 ma§i c-und ',Mee.
(Vara nu se aduce numaT cu o floare).
Z. 146, Mil. Bagav.
1074. *-tu limba pulllor tia sii grëascd.
(*tia sa-ti vorbeasca §i tn limba päserilor).
Pentru cipe e foarte invätat, eine §tie sä vorbeasch limb!
multe.
Poporul vrind sä spule pentru cine-va, cd-1 invätat, zice :
§tie 72 de limbi.
1075. Ma*1 sun limb4 nu era ud.
(NumaT supt limbd nu era ud).

www.digibuc.ro
528 PROVERIABLE AROMNILOR

1076. NTi sc6asi linnba peri.

(ImT scoase perT limba).
A aduce la disperare, a necaji grozav pe cine-va.
1077. Mi scöasi pug su limb&
MT-a scos perl supt limba).
Acela senz cu No. 1081.

1078. Iiinzba suptiri (grec).

Aa poreclesc Arominii pe Greci, vrind sa arate firea lor
linginitoare i fatarnica.
Vezi : grec.

1079. Il mica limbd ; nu pöati s-tina tiva, ca-1 mica limba.

(II maninca limba ; nu poate sä tie nimic ascuns, cad are
mincarime la limba).
Pentru cine nu poate pastra un secret.

1080. Cu Umbel öaspi.

(Amic cu limba), dar nu §i cu inima.
1081. Carl §-avëagri limba, caplu a lui §-avëagri.
(Cine-tiT paze§te limba, capul I§ paze§te).
Z. II. 3681.

1082. Tal'i timba, ma rah di cöarda.

(Tale limba maT rail de cit sabia).
Z. 3084, II.
1083. Limba dulti, multi buni aduti.
(Limba dulce, multe bune aduce).
Z. II, 3689.
1084. Linnba öasi nu ari, §-Oasi frindi.
(Limba case n-are, i oase rupe).
Dür 744. II. 425 : Eine Zunge ist kein Bein, Schlagt aber
Manchem den Riicken ein.
It. Osse caret lingua, secat os tamen ipsat maligna (mit).
1085. Iiinnba ndre'acli, limba sparcli.
(Limba strica, limba drege).
1086. Limba n-gura ii-anvirtqti, la miseaöa te ti &Sari.
(Limba tn gura o invirte§tT, la maseaua care te doare).

www.digibuc.ro
 PROVIMBELE AROMINILOR 529

Dar. 318 II, 179. We es schmerzt, da greift man hin. It.

Ubi dolet, ibi manus adhibemus.
1085. Iiintba-amitra§ti, limba ndulteasti.
(Limba amtirä§te, limba 1ndu1ce§te).
cfr. Z. 3690, II.

1086. Cu limbd di mOarti.

(Cu limbA de moarte).
A vorbi cine-va de pe patul de moarte.
1087. AWaptä cu limbo scöasrt.
(A§teaptti cu limba scoasg.).
A fi nerabdator.

1088. Un -cot u scöasi limbo.

(Un cot a scos-o limba).
Cind cine-va o vede greil de tot.
1099. Li së-acatä Umba.
(I se prinde limba).
I se impiedica limba ; A fl vinovat cine-va ; a spune tninciuni.

1090. II-HO' limbs.

(I-a legat limbs.).
A reduce pe cineva la täcere.
1091. Tini-ti limba.
(rinelY limba).
A se stäpini.
Z. H, 3720.

1092. Mira-il limbo.

(Mu§cii-g limba).
A-§1 mu§ca limba, se Intrebuinteaza clnd cine-va spune
ceva ce nu este la locul WI. Arata WW1.
Z. 3727. II.

4093. Asudál, eun Umbel.

(Am asudat, supt limbg.
Isp. 90. A-I asuda urechia pentru ceva.
34

www.digibuc.ro
 530 PROVERBBLE AROMN11.0q

1094. Ca limaclur4-1` si duti gura.

(IT merge gura ca o meli(d).
A flecári.
1095. L'i aQpinclurar.1 lingurn di gu$1.
(IT attrnara lingurile de glt).
A läsa fltimind pe cine-va.
1096. Cu thigura P-da s-mica $-cu cöada l'i setiati orPir.
(Cu lingura IT da sa manInce $i cu coada II scoate ochip.
Isp. 1411.

1097. Grea s-adArT, liOr s-aspai cll.

(Greti sit fad, u$or sa strict).
1098. LiOr s-amintk greil si s-tind.
(1.1$or se cl$tigA, greil s5 se pastreze).
1099. Greii s-amintti, HA. s-asparli.
(Greil se ct$tiga, u$or se cheltue$te).
1100. Carl ari cal, no ari livadi, .i carl ari livadi, nO-ari cal.
(Cine are cal, n-are livede $i eine are livede, n-are cal).
z 1427. Milescu.
1101. Cind va s-faca mar6a livade.
(Ctnd s-o face marea livede).
Adic5 : niclodatà.
Z. 458, Milescu. Gopezi.

1102. Z. 1939, Nemalo te este /dna si nu ch'elea (?).

M. Bolagi.
Destul ft este lina si nu pielea.
Mulcle lapte, si nu scoate sincli ; nemalo te este lana si nu ch'elea.
Tru un locu una veduä, avel (Intr-un loc o vaduva avea o oae
unk toae, care cAndo vr6a sa-Pi l'a care, chid vrea sa-T Tea ltaa., o tun-
lana, un tund6a rAu, cA tAlla di a- dea rail, ca taTa tmpreuna cu Itna
dunu cu lana si catne'a ; si Oaea $i carnea; $i oaea IT zise cu dor :
Pi 410 cu doru : T1 n'i intACh'i Ce-mT tnlepl pielea cu foarfeciT,
ch'elea cu 1OArfica, canda vrel, sä parca vrei, sa ma jupuTe$tT, nu sd
me bilesti, nu sA me tun4i ? S-este ma tunzT ? Daca 111 trebue carne,
cd te lipsëa5te carne, döamnA, Iasi staptna, las' O. vie macehtrul $i el
v1inã hAsaplu $i ela va sä me taPe sa ma tunza $i sa sftrpasca).
tr-Oara, e s-este cti te li ps6a$te lima,
Iasi v'inä barberlu, sä me tunda si Boiagi Gram. Tom..p.,124 (214).
sä me scaptt.

www.digibuc.ro
 PtIOVERMILE AROMINiLOR S31

1103. lia-n lina ma nu §i clial6a.

(lea-mT Ilna, dar nu §i pTelea).
110i. Z. 2454. Una li'ndwret nu fati v6ara.
Bo1agi p. 135.
(Cu o rtndunea nu se face varA).
Adica: Cu o faptg bund nu te pot! ardta om mare.
1105. A li'nflitlui tuti N ftisescu.
(BolnavuluT toate LI sint de villa).
Adicrt : Mud omul suferd, crede, c5. toate 11 shit de vial.
110G. Ca linflit zi1ips6a$ti.
(Porte§te ca bolnav).
1107. Intréabl li'nflitlu: vrel sinItati ?
(Intreab g. pe bolnav : dore*tI sAntitate?)
Veal : cituv 423 ; ca/ 241.

1108. IAng4arga lig, sinitatba nöastra.

(Boala luT, stnittatea noastrg,).
Z 4944. IL

1109. Iti lingóctre, no-aduti möarti.

(Orl-ce boalg., nu aduce moarte).
1110. IiingóarM Vini cu carlu, i ëasi prit gura aclut
(Boala vine cu carul §i Tose prin gaura aculuT).
cfr. Zane. 4922.
1111. Di lingóctri rna zbur5§ti, v a ti lindid4ti.
(De boalg, dac a. vorbe§tY, o sg, te Imbolndve§tI).

1112. SanZaset, §-lipterisa -cu tiara a casg, nu s-fati.

("'i 16noasg, §i laptoasg. §i de vreme a casg., nu se poate).
A cere un lucru desAvar$it, ceea ce leste peste putintd.
cfr. Z. 2208. idem.
1113. Ndreptu al, ma nO-al tra Zdari.
(Dreptate at dar de luat n-al).
Celui lipsit de dreptate.
1115. Locul (loclu) laiii §i gärnul alb.
(Ptinatntul negru §i grtul alb).

www.digibuc.ro
532 PROVERMILE AROMINILOR

Adesea orl de pärinti Ili (negri), se nasc copil buni.

Z. 828. Milescu.

1116. Ca islt dit Loc.

(Ca esit din pamtnt).
Urit de tot I
1117. D6 alantä parti-1 Marna'. toctu.
(Intoarce pgmtntul de cea 1-a1t5, parte).
1118. Nu-1 av6A toclu.
(Nu-1 avea locul).
A nu-si gAsi astimparul.
1119. Tu toe/it a tä'ii si ch'étrili di mpadi t-ag'utri.
(In lara ta si pIetrele de jos III ajuta.).
1120. Nu 16-ari toclu.
(Nu-1 are locul).
Nu-1 tini toclu.
(Nu-1 tine locul).
Se zice pentru cine nu poate sta loculut
Z. II, 4709 : Pe trep6datele, ea nus departe satele.
1121. Tuti Ifim di un loc.
(Tog stntem de un ptimtnt).
1122. N-u s-minä di mpadi, s-nu tiva di-P aritAasti toctu.
(Nu se miscä de jos, ca doar sd nu--T rkeasca locul).
Se zice de cei 1enesl.
1123. Mi ngrupä' loclu.
(M-a tngropat pAmIntu1).
A se rusina foarte mult.
1124. Intrii; tu Loc.
(A 'intrat tn pamint).
A dispArea, a se face nevtizut.
1125. Va ti pingu s-misti loclu.
(Te voiii Impinge, ca sä mu%i pamintul).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 533

1126. Fudl di luch1 i dal di ur0.

(Fugl de lupT §i dal peste ur§T).
1127. Cu lucleti s6-aduna, ca nt0 vai aurlä.
sail:
cu luch'Pi te aduni, aurla.
(Cu lupil se string, ca el o sa urle)
sail :
(Te insole0 cu lupil, urla, i tu I)
cfr. Z. 1990.
1128. Ca luch'Ili s6-aurn'ira.
(S-aii napustit ca lupil).
Z. 2064. A se stringe ca lupil la hoit.
1129. Carl di tazeh g-aspari, nu s-fati picurox.
(Cine se teme de lupi nu se face pastor).
1130. Lale mandra mplin di lucle.
(VaT de staulul plin de lupT).
(Chid toff ceT meniff sa pazeasca, sa supravegheze ceva
rapesc, fura, care cum poate).
Cfr. Satul lul liolbur.
1131. Lucre,arld tu g'unatic, s-ti tinli tu auptic.
(Lucreaza In tinerete, sa te Intinzisa te desfatezila ba-
trInete).
Spare in der Zeit, so hast du in der Not.
1132. Lucru xen, nu tini cilduril.
(Lucrul strain nu sine cald).
1133. Lucru cu v'ie, orbu va 16 addri.
(Lucrul in graba, prostorb,--ti veT face).
1134. Lucrul (16-azl, nu-1 alasä tri mine.
(Lucrul de azT, nu-1 lasa pentru milne).
1135. Ca dit lumea lanta.
(Ca din cea lalta lume).
Urit, infiorator.
Vez1 boc.
1136. Easti pri Lunt& alanth.
(E pe lumea cea lalta).
A nu fi in apele sale; a dorrni.
www.digibuc.ro
534 PROVERBELE AROMINILOR

1137. Cindu va z-v'ind virä dit /Tonga anantä.

(Cind se va ntoarce vre unul din lumea cea 1-altä).
Adica : nicTodatd.
1138. Cu tuna 6asti.
(Cu luna este).
Z. 170. Se schimbd ca luna.
A fi nestatornic.
1139. S-6:aspilie s-tu lumea lantä.
(S-o spuT §i-n lumea cea-l-alta..)
A ameninta pe cine-va cu ceva de care s-o pomeneascä mult.
1140. Dupi mini luntect s-cla'ara.
(Dupl mine lumea sä pTar4).
Asa spun egoistiT, nepäsätorii.
1141. Atia, an'ia, s-tumea tutä.
(Tie, mie, §i la lumea toatg.)
Cind cine-va spune vre-un secret la toatä lumea.
1142. Lup vecru.
(Lup vechiti).
Pentru om imbätrinit in rele.
1143. //up cu ch'ali di 6ae.
(Lup cu pTele de oae).
Pentru unul prefäcut.
1144. Adul6d luplu la grámati s-el 404 : al6ara c or».
(Aduceau lupul la carte §i el dicea : se departeazaoile).
Un lup a vrut sä invete pe fiul säil carte. L-a luat si 1-a
adus la scoalä. Aci, pe cind invatãtorul se silea sä-1 facä sã
priceapà cite ce-va din alfabet, puiul de lup, auzind clopo-
telele unel turme, care trecea prin apropiere, intrerupse pe
invAtätor si-T zise : Mani cror ail luat picior, adica : sat de-
pärtatoile I
Se aplicO acelor, earl nu sint facuti pentru carte.
1145. L'-lipséd luplui im pizari?
(TrebuTa, ca lupul sa easä in tirg).
Pe cind un Oran venea cu mOgarul sgil la tirg, eatà si
lupul in drumu-1, ca sä-I mOnince pe mOgar. Bietul läran

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 535

neavind ce face, s-a rugat de lup,.sã i-1 crute pinti s-o duce
In tirg .$i cind s-o inloarce, el tot p-acolo o Fa treack a§a
ca i-1 poate minca atunci.
«Da ce o sä fact In tirg, intreaba lupul ?
eSA-mT aleg vr-o zece rn6gart, ca s5.-1 duc acasA.
(Cum aSa 7
eApol in tirg yin mägarii de la sine .$i yin .,i oamenl,
ca sa-st aleagA §i sa tea citi m5gari poftesc.
(Dacä vitt eh', pot sa aleg $i eil clti m6gart imi place.
aCum sa nu, räspunde taranul. De cit, ca sä nu creazA
lumea, cA lqt1 cine stie ce, vino sil te puiii Ware pe mAgar.
Lupul ademenit, a consimtit dar cind s-a vazut in tirg,
toatà lumea a Inceput sA-1 bath §i sh-1 huidueascfi.
1146. Ca luplu in pizari.
(Ca lupul tn ttrg).
Adieä, huiduit de toatã lumea.
Se aplica celor rat, cind se duc in ocietatea celor bunt.
1147. La luplu alb.
(La lupul alb).
Z. 2061, Boiagi.
Adica : niciodatä.

1148. Baga luplu dupg a

(Baga lupul duptI oT.)
Wölfflin. 8, 1. Lupus apud OVeS.
1149. Lö-acitd0 lupht di urecl'i.
(L-aT prins lupul de ureehe).
Z. 2044.
cfr. W. 64, 3 Lupum auribus tenere.
A fi intr-o pozitiune priniejdioasa.
1150. Tu IA sat di ant s-un lup mincát di Oae.
(La o sutä de an't i un lup nitneat de oae).
Isp. 2240. Fie si un lup mincat de oae.
115'1. /rttplu stit'el .5.i j-cptel:
(II cintic mi lipsed ?D
(Lupul sta §i zieea: ce etntec tinT trebuTa)?
No1c1.Lupul prinzind un pore i voind sà-1 ranunce, acesta s-a rugat
de dinsul, ca OA asculte ultima rugäminte : s5.-1 lase sä mg cinte o data.
Lupul consimti. Porcul incepind sà strige, toll Ong a5 särit i au luat pe
lup In goana, care cu vat, cu chid a putut scApa Ajungind pe rnunte
lupul st5. §i ae gInde§te : ce cintecimi trebuia mie ?

www.digibuc.ro
536 PRO VERBELK AR0MIN1L0R

1152. Si sè.aspirg lupla di plOae, vrda paarta timpari.

Daca se temea lupul de ploae, ar fi purtat manta.
Z. 2014.

1153. Di lup vecru, §-ari'd cintri.

(De lup vechia, batrtn, t§T bat joc ctTnir).
115/ Cala tu gura luplul.
(Cgzu in gura lupultd).
A nu mal fi sperantä.
(Isp. 1841. Din gura lupuluT anevoe scog intreg).
1155. Din gura luplui u scaase.
(A scos-o din gura lupuluT).
Aratä greutatea.
cfr. Z. 2054.
1156. Cichi tu gull di lup.
(Cazu in gura lupuluT).
S-a plerdut.
Z. 2081.

1157. Ca luplu tu sirëafiä.

(Ca lupul in domeniu1 WI).
Cind cine-va face rail neamulul sta.

1158. Cind va si avaagPi 1/uplu (lupul) pastramalu.

(Cind lupul o sg pgzeascg pastramatha).
Z. 2038, milescu.
cfr. A incredinta 1upu1uI eaea-
1159. Lupul pi dimindate nu mica.
(Lupul pa comandg nu rognincg).
Z. 2037 Milescu.

1160. Vrel §cu tuplu §cu ci'nili s-h'il glfini.

(VreT §i cu lupul §i cu ciTnele sg fil bine).
Dr. Si capra §i varza sa impacT.
1161. Din gura luplui no ascapg.
(Din gura lupuluT nu scap5.).
1162. .T./uplu treti in gull, (zburl'm trä sup) na-I §-luplu la u§i.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 537

(De lup vorbestT, na-1 i lupul la up 1).

Dar 691 _II 392. Wenn man vom Wolfe spricht, so ist er
nicht weit. Wenn man der Esel nennt, Komxnt er auch da-
her gerennt.
ngr. Anafiris t.i. schtilu, pan ch tu xilu.
(Auzit-aT de ane, Tea si cTomagul).
11.63. Ball luplu pinny si vrel s-t-aveaglii olli ?
(BagT ca 'Astor pe lup i vreT sd-c( pdzeascd oile ?).
Gern. Den Bock zum Gartner machen It. ovem lupo corn-
misisti, fr. Donnee la brebis a garden au loup..
1164. Luplu-I vidém i torlu (urma) lt-cItta'm.
(Pe lup tl vedern si de urma clutdra).
1165. Di vrel s-ll'iT cu tuplu Oaspi, da cali a picumarlor s-a ci-
n'lor di la ()T.
(Dacd dorestT stt fiT cu lupul prietin, goneste pästoril i etTniT
de la oT).

1166. Nu se-aspare luplu di clia16a OMNI.

(Nu se teme lupul de pTelea oiT).
1167. -ctnt, ag'fm nu arrnt'n' ; ma s-lup, nu mtp pri zvera.
(5i eine find, nu rärntT fidraind ; dar find lup, nu oapeff bätae).
Diir 673 I. 349 Lieber Hammer als Amboss.
1168.. 0-ari luplu zverca grOasa, cä. s-mutrêasti singur.
(Lupul are gttul gros, fiindca tnsusT se Ingrijeste).
1169. Luplu négurä caftd.
(Lupul ceavd, tntuneric, doreste).
Diu 482 II 268. Im Trilben fischen. It. Pescari in turbido.
1170. Luptu perlu s-mutii, nu si nvellu.
(dr. lupul tsT schimbd pärul, dar naravul ba I).
Dir. 97. I. 66.
Luplu muta perlu, ma Du mintea.
Luplu cArbi In earcu, i tra sä (Lupul cdzu tn cursd, si ca sd
scapa di periculu, rug& cu &rah" scape de pericol, rugd cu jurämtnt
sa in rang, cd tru bana lul nu va sä-I Terte, cad in viala luT nu
sa maca came, ma Tergh'isi radi- va mtnca came, ci TerburY i ra-

www.digibuc.ro
 538 PROVERBELE AROMINILOR

tini, idi ma pe§ti ; §i cu aistä con- dacinT, sail numaT pe§tT ; §i cu a-

di tione, lu Idsard. Cara inträ tru
'and padure, ma edtu vichl unu
porcu ti se intevalöd tru rnuzga
unet bard, clise : Aistu nadeveru
va sä hlibd peseu, §i tru öard la
e'ucuti.
ceasta conditiune, 11 läsard. Dacä
intra in padure, Indata ce vazu un
porc care se tävälea In mocirla
until lac, zise:. Acesta In adevar
va 6 un pe§te, §i la moment 11 toc4).
Boiagi, Gram. 192 (212).

1171. Luplu mica j-di misurátili (oi). (01. Wal. Weiand).

(Lupul mantnca §i de numarateje (vite).
Dar 684 It 388 It. Lupus -non curat numerum. it. Anche
delle pecore onnoverate (se ne) mangia il lupo.
1172. Fu4i ea di per di tup.
(Fuge ca de par de lup).
Nota. Dracut fuge departe ori- da cite at II miroase a pAr de lup.
A fugi de a se prdpadi.
1173. Te fu, cd §-un lup fu mincát di oi.
(Ce a fost, ca §i un lup a fost mIncat de oT).
1174. Va crëapd tuplu.
(0 sä crepe plezneascalupul).
Not& Se crede, cä plezne§te un luplucru foarte rar,cind se in-
timplä ceva, care parea imposibil.

1175. Pind va §-arupd draclu Orlin.

(PITA. 1§1 va rupe dracul opincele cfr. ca. §-a spart dracul o-
pincile).

1176. Intrà luplu tu matt.

(A intrat lupul In mate).
A avea foame mare.

1177. Va-u cindu 6-afli, s-IS ai trã cindu lips6a§ti..

(Iea-o chid o gase§tT, ca sä o aT, chid trebuTe).

1178. Ea-mi cindu m8-afli s-me-al cindu mi vrei.

Tacit. Nic.
(Iea-ma, clnd ma gase§tY, sa ma aT cInd ItT va trebui)1

1179. Ea un, dd. ple-alantu.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINMOR 539

(Apuca pe unul si izbeste cu ilinsul In cel lalt).

A fi asemenT, la fel stricall, raT, prosti, etc.
Notti. In senz WI se Intrebuinteazg.

1180. Va, call nu-i 1

(Iea, daca nu-T1).
Z. 5411. Tea de unde nu-i!
1181. S-nu mi ea vira bald.
(Sa nu ma TeT vre o paling).
Adica. : Sä nu-li trag vre o palma.
1182. Care alaga dupa doT tepuri nu acala nili un.
Aron. II, 276. b.
(Gine alearga dupl. doT TepurT, nu prinde pe nicT unul).
Vezi No. to68.
1183. Së-amisticara ritili, cu zorëa si dizmèdstica.
(S-ati amestecatIncurcatitele, se descurca cu greutate).
Cind o strici cu cine-va, apoT cu greti sa te impaci.
1184. Cindu s-mintescu NM, ill ch'ercli s-minlili.
(Chid se arnestica itele, Ill pTerzT si:mintile).

1185. Töati ambdr, ma nu va g'onli.

(Toale merg bine, dar nu vrea volnicul).
Asa se zice cind o buna afacere, ca sa fie desavirsita, ii
lipseste principalul lucru.
Vine de acolo, cd o nunta nu se poate face chid mirele
nu consimte.

1186. Tu _Mazda al Gog.

(La Maiul luT Gog).
Adica niciodata.
Vezr : Pa§tele.

1187. Va-11,dpira Maw la ptiarta.

(Ti se va lumina de zi ziva luneT Mare).
A concedid, a goni din serviciti pe cine-va.
1188. main ale'acli.
(MaTul alege).

www.digibuc.ro
540 PROVERBELE AROMINILOR

cfr. La toamnä se nurnara bobocil.

Nota. La Mai5 pot vedea pgstorif starea lor, din ce ail putut scapa
din earn5., dui:a ce s-atl plátit cu proprietaril livezilor in cad ad plscut
precum qi impozitul oilor care stat.

1189. Astèapta Malta, s-miti triflrfi.

(Asteaptä MaTul (calule) sa manlncl trifoiti).
Vezf : Murgu. No. 1818.

1190. Pupa mama, dupa tata, fic'orlu s-feata.

(Dupa cum e mama si tatal, ap e si bletul i rata).
Ngr. Kati p.ava, xeact itaripca6 iscuSE. It) Ouicadpa.
1191. Göada di mama nu ddari.
(Bataea de mama nu doare).
1192. Alisa' mama.
(A lasat gup).
cfr. 2759. Z., II. A lasat barbie.
A-I mierge bine, a face avere.
1193. A mamartui, linti s-nu vindi.
(Celul maT mare, linte sa nu vinzT).
Adica: Nu te fuduli in fata unul superior.
1194. A mamartuA ir g'Oack calu.
(Celul mal mare IT joaca calul)
VezI No 1230.

1195. Van' agunesti olli dit manctra?

(ImT veT goni oile din mandrd?)
Cfr. Z. 1341. 0 sa-mi lel boil sä ma 14 cu caru In drum!
1196. Lö-ail dipri mangas.
(L-aU de prisos),
A nu-1 considera.
1197. Tixëasti marga cu mita.
(Promite marea cu sarea).
1198. Una mari, alantä mari, cu cupril-li dupu usi.
(Una mare, alta mare, cu gunolul dupa up).

www.digibuc.ro
 1211017131113BL AR0MIN1LOR7i S4i

Cfr. Tu mare, efi mare, cine sä tragrt chibotele ?

1199. Niinti s-fati un lucru, ntrëabg .-Ina marti.
(Inainte de a face un lucru, intreablconsult5.§i pe cel
maT mare).

1200. Cu ma marli s-nu ambáturli caht.

(Cu cel maT mare, nu te Tea la tntrecere cu calul).
Diir 719, 1 376: Mit grossen Herren ist nicht gut scherzen.
1201. Catitele tu llfartu es!
(Viorelele tn Martie Tes l)
Z. 518. Milescu.
dr. La toamnrt se numb% bobociT.
1202. Lips6a.ti Martul dit pirëasin' ?
(Lipse§te Martie din post).
1202b18.Ca Marta' din presin.
(Ca Martie din post).
Milescu, Gopepi.
cfr. Z. 182. Lipse0.e Martie din post?
A fi:nelipsit.
1203. fria io mastur trt tini !
(Stnt at me§ter pentru tine).
cfr. Am di ac de cojocul tag.
1204. DIdsturlu 16-aspuni hIcrulu.
(Pe me0.er lucrul 11 arat5).
1205. Gur184ä mdtili di föami.
(ChToräle matele de foame).
Cind e cine-va flämtnd, särac präpädit.
Z. II. 3888.
1206. N'-fri psi mettili.
(ImT fripse matele).
Se zice de eine e necäjit, de cine turbeaza de supgrare.
1207. Ca di la fflitvraniti.
( Este Ca om de la MavraniT).
NW!. MavranTi, sat In apropiere de orfiplul Grebine, renumit In
friguri pe tot timpul verei, ceea ce face ea mai' toy locuitoril sä fie bol-
nliviclo§1 §i. palizi la fata. Tot a§a K zice 0 pentru locuitoril din Grebine.

www.digibuc.ro
SO PROVIMBELE AROMINILOR.

1208. At& te mbartet i ma multu, i ma putim.

(Cine imparle$te, sad maT mult, sad maT putin).
1209. Mbitatlu s-ö-ari, ca nis 6-amira'.
(Belivu1 crede, ca dtnsul este tmparat).
1210. Di mbitdt sé-aspari $i zurlul.
(De om beliv se teme $i nebunul).
1211. Tra m'eari beari OA, tra lucru nu $tii?
(De mtncat, de Wait $tiT, de lucrat nu $tiT?).
1212. Z-virsa' merlu, cu zorëa s6-aduna.
(Daca s-a varsat mIeTul cu greutate se aduna).
1213. Stai s-aduna melqu.
(A$teapta sa, adune mieTul).
A a$tepta mult $i bine.
.1214. AI menget?
(AT minte).

1215. No-ari menget.

(N-are minte).
1216. In &al menga.
(Undo o aT mintea).
Nola. Menga se Intrebuinteazii. In loc de minte, numal In senz de
deridere.

1217. Mer s-arrdi nu cidOd.

(Mar sa fi aruncat, nu cadea jos).
Vr1nd a exprima o multime mare.
1218. Ater lu sum mer cade.
(Marul rupt mar cade).
Z. 889. Mil.
1219. illerlu putrid asparcji -bimili.
(Märul cel putred, stria. §i pe cele bune).
cfr. 7.875.
1220 Cit tracii métura.
(Ctt trage matura).
Vezi: mina, frincla, spruna, stécitili.

www.digibuc.ro
 PROVERRELR AROMtNILOR 545

1221. L'-ari tra dari al .Mih471.

(II datorete lui Mihail).
cfr. A fi intr-o urechle. A fi cam nebun.
1'222. N1-clisi préfteasa. (MindAn', prate, carl te-arisi?,
(MI a zis preoteasa : umincluni, popa, eine te-a tn.1,elat 7)
Despre nevasta unul popa a esit vorba, ca face dragoste
cu o persoana. Cine-va a vrut sa atraga atentiunea preo-
tului asupra acestui fapt, dar popa I-a Mat vorba dintr-o
data zirindu-I :
«$i ea le am auzit acestea, dar sint convins, ca toate sint
mofturi».
Inzistind cel lalt,c5 sint adevarate, popa suparat peste ma-
sura, II zice :
«Sall spuiL i Inca una : cum acestea le am auzit, rn-am
dus si am intrebat pe preoteasa, ca aeata i eata ce am aflat,
ce zici?» til cea zis? (Minciunl popa, cine te a inselat /).
1'223. Cu mine' una ngu5ti, multu s-prindi, ma nu si s-tin'.
(Cu mincluna guV,I dimineata, LU mult prinze§ft, dar nu cinezl).
Dar 62 It, 31 Lagen haben kurze Beine.
It. Mendacia non diu fallunt.
1224. Iffindund cu cOada.
(Mine Tuna cu coada).
cfr. Minciunti cu coarne.
1225. /1/Ineunta spusa na tiara, 'nu z-baga tu cornu alta Oara..
(Mincluna spusa, o data, nu se maT baga In cornureche
alta data).
1226. iffindunoslu acata mineunoslu.
(Mincinosul prinde pe mincinos).
1227. Call s-mincluMoti, nu agirsasti.
(Cine se glndeste, nu uit0).
4228. Cindu ai, minclu,64 s-tra mini.
(I'Aind al, gindeo,e §i petitru ziva de mine).
1229 Cu mini v.i mitj boIa ?
(Cu mine o sa T masorI talia?)
1230. Mavii-" mintefti, va-Vi Amputa.
(Daca-I scormnie§a, o sa-cf puta).

www.digibuc.ro
 844 PROVERBELE AROMINILOR

1231. ll-alagA mintea.

(IT aleargd mintea).
A fi cu mintea zburAtoare, necoaptA.
1232. 5-10 mintect la cictOari.
(5-a luat mintea la picioare).
cfr. All lua lumea in cap.
A umblA, frà cdpAtil, Ara, rost.
1233. .1//iffttea cu zurIèata surATI suntu.
(Mintea cu nebunia sint surorl).
1234. Nu-1' ligA' mind& ninga.
(Inca nu I-a legat mintea).
A fi cu mintea necoaptA; minte de tlnAr.
1235. 111,int4a nu stä tu musutèatA.
(Intdlepciunea nu conzistd in frumusete).

1236. II-imnä mintga, Tu l'-u dorlu.

(IT umbla &dub undo II este clomp.
cfr. Vrabia miIaiü viseazA.
1237. Mint& di tor6a s-6 ave.Am d6an6avra.
(Mintea de acuma s-o fi avut adineaorl).
Numal cind pAtestI, invell minte.
1238. N'-u va mintea.
(MT-o core &dui).
A fi de Were.
1239. Cali bea yin ming& j-b6a.
(Gine bea yin, mintea tT bea).
18p. 1065.
Adieä: Betivul nu stie ce face.

1240. Carl 6-ari mhttga tu Joe, nu z-bagi tu foc,

(Cine are mintea la loc, nu se bagd in foc).
cfr. !sp. 1052. Gine are mintea intreagA, in cearta altor nu
se baga.

www.digibuc.ro
 PROvEktIELE AROMNILOR 545

1241. Md-arisisl na Oat% tini minti tr-alta öara.

(M-aT tnselat odata, sa liT minte pentru altA data).
Isp. 1043. Gine a mintit odata, si-a mincat credinta toata.
1242. Ore, minti nu-n' da, parátl, paráll I
(Minte sa nu-inT dal, parale, parale).
Asa spun saracii, crezind, ca vina pentru care sufera e
lipsa de parale numal, nu mintea, capul lor.
1243. Illinti am, ma parEW no-am I
(Minte am, parale n-am).
Vezi : proverbul de maI sus.
1244. Minti tr-alta tiara.
(Minte pentru alta-data).
Poveste: 0 batrina. a trait fara sa se marite. Cind a fost
sa moara, s-aii strins rudele sale in jurul el si aa intrebat-o,
de ce nu s-a maritat, caci uite acum in ultimul moment,
ar 6 avut copil earl sa o plinga si ar fi lasat cine sa po-
meneasca de dinsa mai cu drag in viitor. Dinsa regretind
ca nu s-a maritat, a zis :
«Minte pentru viitor).
1245. Pita s-minduëasca mintiogi -u tricura bana glarl'i.
(Ping, sa se gtndeasca mintosiT, sl-ati trait traTul ceT nebunT).
1246. Iu-I minti multà, i s-multd glirimi.
(Unde-T minte mulia, Te §i multa nebunie).
1247. Tra mintuitlu: -muForillu i trumbeta ;
tra nèacich'isitlu, s-ti'mpina i n-cot.
(Pentru cel priceput: si ttntarul Teste trompeta ;
pentru nepriceput si toba e tn zadar)..
1248. Multi mintuM, ma putini grOa.
(Gtndeste multe, dar vorbeste putine).
1249. Multe tot s-mintuefti, ma putine si zburasti.
(Multe de tot sa gIndesti, dar putine sa vorbesti).
Z. II, 61748. Ionescu.

1250. N-Tringu mintea.

(ImT fling mintea).
35

www.digibuc.ro
546 PROVERBELE AROMNILOR

A-si främinta mintea ; a se gindi adinc.

1251. Cindu intri luvd, mintuM -cturi va esi.
(Chid intri unde-va, gtnde§te §i cum o sä e§1).
Cind fad ceva, gindete i la sfir*it.
1252. Adunti-ti mintili in cap.
(AdundiT mintile In cap).
Isp. 411. Baga41 mintele in cap.
1253. V a ni curnTi mirincUa ?
(0 sà-mi taT merindea ?).
Aratd: nepäsarea.
1251. Illioterli, sun mi§tdri *i borg1a armine borg'e.
(Cinstirile shit cinstiri i datoria rämlne datorie).
Se aplica, cind, vrind sä facem pe creditor sa ne mai as-
tepte, ne luAnn eu binele pe linga dinsul, cinstindu-1 *i pier-
zind pe linga toatä datoria si ceva mai mult.
1255. Mita angl'agiä amarta.
(Mita Incheaga. rnarea).
Mituind putern face ori-ce.
1256. L'-lo mixa di la nari.
(I-a luat muciT de la nas).
A injosi, urnili pe cine-va.
1257. Ninga en mutli tu nani-i.
(Inca cu muciT la nas e).
Z. II, 550. A. li inca cu much la nas.
A fi inch' copil, tinär, crud si fara experientA.
1258. IJ-supsi tuta miclua.
(I-a supt toat5. mgduva).
A stoarce pe cine-va.
Z. 5439 II.

1259. No-ari micluet tu cocii.

(N-are mgduvamint,e,In cocacap).
A li lipsit de judecatd.
Xotii. Coca cu senzul de cap, leste cuvint albanezesc.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR ,t7

1260. LI si pari, cg te azbólird, s-micii.

(I se pare, cl ce zboarg, se mantnol).
1261. Nu-P si mica pini.
(Nu i se mgritncg pine, adicp: nicT ptne sg, manInce nu pofte§te).

1262. Nu-P si bagg ngurg miecitura di pini.

(Nu-T atrage inima nicT o bucg.licg de pine).
lit. Nu i se baga n gull nici o bucAticg de pine.
A. fi foarte trist.
1263. S-h'ibg micari pri measd, §-las lipseascd §irvetlu.
(Sd fie mtncare pe mash, §i las s5. lipseased §ervetul).
1264. Mica ca argát.
(Manilla. ca un argat).
1265. Mice& canda lö-avëdm la agru.
(MgnIncg, parcg a fost la agru).
A mind. mult.
1266. Tu mincari xëang, nti-aruca piper.
(In mtncare strg.inl nu aruncA piper).
cfr. Nu te amesteca unde nu-li fierbe oala.
1267. 1nictifi princlu, mutrel §-trg astarg.
(AT mincat la prtnz, ingrije§te §i de cilia).
1268. Canda midi di nis.
(Parcg mgntncg din dinsul, parc . se nutre§te cu carnea
corpuluT sgu)
A fi slab.
1269. Nu §ti te mica' a gall.
(Nu §tie ce a mtncat a sarg).
A fi dituc.
1270. la -s mintii, multi In scot fic`orlu orbu.
(Unde stnt babe multe, tl scot copilul orb).
Dür 557 II. Viele Hirten, fibel gehfitet.

www.digibuc.ro
548 PROVERBELE A ROMN1LOR

1271. illincarga di dimndatä, i ca nsurar6a n-tinirèatg.

(MIncarea de dimineatg, e ca Insorarea tn tinerete).
1272. Nu ti siturd§i cu mincare, va ti saturi cu alinde'ari.
(Nu te-al sgturat de mincare, te veI sgturg de lins?)
1273. Vali nivéasta dit mihille, tra s-ti v6adg .;.i Dumnicla'.
(Mege-IT nevastg din mahalaapropiere, ca sg te vadg §i
D-zeil, ca sg fisi fericit).
ngr. Papuea, n-aptu topu-mu ch'-as ini mbalumena.
(Ghete din lara mea §i las' sä fie rupte).
1274. Cari j-baga mina n-n1ari, 4.6gclit1i va §-alingh.
(Cine tO bagg mina in miere, degetele t*T va lingo).
Germ. Das Pferd ist dumm, vetches vor der Krippe steht,
und nicht frisst.
1275. Di la mind pin la gurii, multi-ti v9n niscindi oil.
(De la ming ping la gurg, multe Ii se intimpla cite odata).
Diir 676 1, 350: Von der Hand bis zum Mund verschfittet
mancher die Suppe. Lt. Multa cadunt inter calicem supra-
maque labra.
ch.. Z. 3769.
1276. Cu gura c'arabara, ma cu mina xirarnara.
(Cu gura cior-borspune orT-ce ; dar cu mina xiramara
nu te atinge).
Notd. Xiramara este compus din grecescul : Cipac secetii i anzard.

1277. Cu minata li mill grámatli.

(Cu pumnul le mgnincg literile=cartea).
Cind cine-va invata foarte bine.
1278. L-pöartg mi-sg di mind.
(11 poartgducemamd-sa de ming).
A 11 pro4.

1279. L'-agude41 mina.

(Love*te Ana luT).
cfr. Z. II, 3822. A fi bun de minA (7):
hideminatic la furat.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 549

1280. Te-I tu mind, nu-T mineuna).

(Ce-T in mina, nu-1 minciuna).
1281. Ti 6aste tu mind, nu paste mineune.
Arom. II, pag. 278, 22.
(Ce-T in mina, nu-T minciuna).

1282. At 6d, ti e tru mind, nu e mineuna.

(Acea ce-T In mina, nu Te minciuna).
Boiagi p. 193, (213).
Trecundu un cane unu au cu came in gull, $i vidundu
tru apa umbra a lui, mindui, di bucata ated ti Pi se veal
in gh'osu este ma mare dicatu at6d, ti aved in gura ; asi
lasandu at6d, ti ava in gurà, tra sa' Pa atëd, ti l'i se ved6d
aramase fa'rä di (Mule.
1283. Nina a ta, muma a ta.
(Mina ta, mama ta).
1284. Cum ti scarch'iri' cu a ta mind, nu ti scdrch'ina virna
(Cum te scarpinl cu a ta mina, nu te scarpina nimenT).
1285. L'-acata mi/na.
(IT prinde mtna).
Pentru un om indeminatic, in bine sail rafi.
1286. LO-am tu mind.
(A avea in mina. Z. II, 3843).
A tinea pe cine-va In puterea noastrà.
1287. L WO' tu mind.
(L-a pus la mina).
A pune mina pe cine-va.
A face sa depinda de nol rine-va : De pilda : creditorul
«baga tu mina» pe cine-va prin legarea ce-1 face cu imprumut
de banl.
1288. Mind silgh'itä.
(Mina libera).
Darnic.
Z. H, 3830: A avea mina larga.

www.digibuc.ro
550 PROVERBELE AROMiNILOR

1289. Mind lunga.

(Mina lunga).
A fi puternic ; a 0 permite mult.
Nu intrune§te i senzul de : a avea obiceiul sa lure. Z. 3828.
1290. 1111nu4 curta.
(Mina scurta).
Neputincios.
1291. Mind ambara ; Mina-buna.
(Mtna buna. Z. 3821, II, norocos om.)
1292. 12i/n4. araua.
(Mina rea).
Om nefast, care nu aduce noroc.
1293. S-ti fac, s-nTi ba§1 mina §i di nä parti i dé-alanta.
Sa te fac sa-mi saruti mina i de o parte §i de alta).
Adicd, a reduce pe cine-va sa ti se inchine tie.
1294. Dati-va mina.
(Dati-vd mtna).
A fi la fel cu cine-va.
Se intrebuinteaza pentru a desemna calitatile rele.
cfr. Z. 3861. Ia-te de mina cu el.
1295. Pri su miniet.
(cfr. Z. 3857. Pe sub minä).
Adicd : pe ascuns.
1296. _Mind mlata.
(Mtna. radicata).
Se zice pentru cine rdspunde cu bataie la cel mai mic motiv ;
pentru cine e gata de cearta.
1297 N1-u mina ndrëaptd.
(MI-e mtna drèapta).
Indispensabil.
Z. 3806, II.

1298. Nu s-tOarna cu mina goala acasà,

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROM1NILOR 551

(Nu se-ntoarce cu mina goala acasa).

Se zice pentru cine este foal te muncitor si care in acelas
timp ingrijeste de casd.
1299. _Nina speald stiata si dafili aspeald fata.
(Mina spald soala §i amtndoua fala).
cfr. Z. 3752.
1300. Agirsasti di la mind pin la gurd.
(URA de la mina pind la guru).
A fi ultuc.
3772. Z II.
1301. Cu mina P-u lo lingOarea.
(I-a luat boala cu mina, parca).
1302. C-und mind te dpird, s-cti-ananid ti da.pird.
(Cu o mind te apara, cu alta te depära.
Z. 3764. II.

1303. C-una mind da si cu alantà Pa.

(Cu o mina da 0 cu cealalta Tea).
Z. 3757. II. Da e'o mind, Tea cu alta.
1304. Mind aspartd.
(Mina sparta).
Adicd: Care nu adund, care cheltuieste; risipitor.
1305. C-und (mind) Pa, cu nand da.
(Cu una Tea, cu doua da).
1306. _Iu sun multi min', Ificurlu custd.
(Unde sint multe miTnT, lucrul merge maT lute).
cfr. Z. 374, II. Multe mimni fac sarcina mai ward.
1307. IP sëaca mina.
(IT seaca mina).
Om care furd.
1308. Di mind-mind.
(De la o mina la alta).
Adica: de la om la om.

www.digibuc.ro
552 PROVERBELE AROMNILOR

1309. Mina misurg nu ari.

(Mina n-are masura).
Z. 3788. Dan.

1310. Carl scöalg mind pri parinte, ri sèacä.

(Cine radica minabatepe parinte, IT sacä mina).
dr. Z. 3806.

1311. II-da minzet.

(II dg mina).
A ti Indeminatec, a fi debaciii.
1312. Va-1.I rail mina?
(0 sa.-IT Yeati mina?)
Adica: o sä te intreb pe tine?
1213. L-tricti pri sun minzet.
(L-a trecut pe supt mina).
Notd. Copil cfnd se ceartl !titre ei, in douä tabere fiind inpargi,
pe eine prind din tabara dqmang, il silesc sl teach' pe supt bratul
mind, spre semn de supunere qi umiintä.
A umili pe cine-va.
1314. L'-trèámurg 'Mina, cind da pindara.
(II tremurg mina, cind da, gologanul).
A fi zgircit peste mäsurg.
1315. Minza sting, mina curlui.
(Mina sting, plina curuluT).
Adecg nu 1e bung de nimic, nu sie ca cea dreaptä.
1316. Ca mindr s-tini.
(Se sine ca minar).
cfr. 2110. A se tine minz de cine-va.
Notd. Mindr leste mielul invatat a merge dupä cine-va qi a mince
din min5.. La Pind, in timpul verei, mat fie-care biet tine a cas5.pin5. la
S-ta Marie cite un mindr.

1317. Nu-1 dail di min4dr.

(Nu-1 dati de miner).
A disconsidera, a nu luà pe cine-va in seama.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 553

1318. Va-1 fac mi'nicti di timpari.

(0 s5.-1 fac rainecl de manta I)
Se intrebuinteaza ironic pentru cine nu-1 bägám In seam6,
nu-I consideram de loc.
Mineca de timpare serveste pästorilor pentru linut 4ada,
amnearul, &sea etc. si este de mare folos ded.
1319. U biga' tu mi'nica di timpari.
(A bagat-o in mtneca de manta).
A o sterge.
_Not& Una din minecele mantalefi, cea sting5, find cusutá, §i servind
de puscele absolut necesare p5storilor, servqte a pune qi lucrul furat.

1320. 31inistirtu s-119134 gh'ini, si cllugri citi z-clitl.

(Monastirea sä fie bine, cad calugari cilI sä poftest1).
1321. Cu minnli-n g'epi nu z bifëasti lucru.
(Cu mithele in buzunarcu lene, nu se ispräveste treaba).
1322. Sta cu minTli -n g'epi.
(SO, cu miinele In buzunar).
A sta neocupat, nep6sAtor.
Z. 3911. A sta cu milnele in soldurl
3813 ... in sin.

1323. 1\11 liga' minnli.

(MI-a legat mtInele).
A fi In neputinta.
Z. II, 3836. MinI legate.
1324. Ligát:di mini si di c'öari.
(Legat de mtmd si de pidoare).
A fi in datoril pink In git; pentru unul care nu poate face
nicl o miscare.
Z. II, 3837.
1325 8 frinc166. min'll.
(Ist fringea minele).
A fi descurajat, deznädäjduit.
1326. Easti tu buni min'.
(Este In bune mimni.
A fi In sigurantä.

www.digibuc.ro
554 PROVERBELE AROMINILOR

1327. Cu min ti, n-ch'epiu.

(Cu miTnele tn piept).
Incapabil sä vie In ajutor.
1328. Cu min'li n- sin.
(Cu miinele in sin).
A sta neocupat.
cfr. Wölfflin 322, I Liv. VII, 13, 7. Cur... «compressis, quod
aiunt, manibus sedeas ?»
Cfr. Z 3813.
1329. Cu cumbulaa tu mind s-priimnA.
(Cu mätäniile In mtnä se plimbä).
A face pe boierul.
1330. Cu miTele dinipól s-priimnä.
(Cu miTnile friddrät se plimbA).
A face pe boierul.
1331. NI-si til'ard min1li.
(Mi s-ail taiat mtinele).
Cind cine-va este lipsit de ceva, fard de care nu poate
face nimic.
1332. Asp6a1ä41 minnli.
(SpaId-ci minele).
A-0 rddicd speranta).
cfr. Z, 3790.

1333. Cu min7i, acitati.

(Cu m1inele ocupate).
A fi ocupat cu ceva.
1334. DUO mintila, carl aspusi0.
(AI luat basmaoa, dacd al' spus ?)
Z. II 6001. Lua0 basmaoa, dacil spuse0 ?
La Aromini Ie obiceiul, ca acela, care merge inaintea nun-
ta01or, ca sä anunte pe mireash de venirea nuntasilor cu
ginerele, capãtã In dar o basma.
1335. Tru micari misa-11 Wig, ma trä lucru, doi parátf nu fac.
(Pen tru m1ncare, «masaI slut , dar pentru lucru, nu fac
do ud parale).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 555

1366. Ne tu mis&old nu agtuncli ; nu ncapi.

(Niel in mäsea nu ajunge ; nu incape). Foarte putin.
Z. 3870. II.rCit sa pule pe-o masea.
1337. Cirvera ne tu misectia nu-P inträ.
(0 pine intreag nu-T intr5. nici In mAsea).
A mina Inuit.
1338. liti-ta ti purt5: nöafiä me0 di qui -tini nO-aravItli necä
unä minutä ?
(Maina-ta te a purtat 9 luta' de zile §i tu nu rabzi nicT un
moment?)
Celor call sint neräbdätori.
1339. Cast fill inVari, casä flrä hari.
(Cas6. färä femee, casA fara gratie).
Vezi : mtarari.

1340. Mach' ti fati- mdali, ti bag -tu föali.

(Dacä te-1a0facT moale, te bag tn foale).
cfr. Ispirescu 1983.

1341. Carl z-duti la mdaret, s-umpli di firina.

(Cine se duce la moara, se umple de Mina).
Isp. 1247.

1342. Ca la möarei, cu area.

(Cu rtndul ca la moara).
Not cl. Cind se aduce fölna la moarä, se macin 5. pe rind, Mill Mina
acelui care a venit Miff, apoi Mina caul de al doilea, §i aa mai departe
cut e rindul.

1343. T-vin1 apa la mdard?

(Ti-a venit apa la moar51)
A-si veni in fire, a se 15muri, deslini ; a ne mierge bine ; a
fi rindul nostru.
1344. U biga' apa tu m4ar4.
(A bagat-o apa la moarA).
A-0 asigura viata, a avea cu ce till in tihnä.
1345. 1114ara bunA §-ch'etri masná.
(Moara cea bunä §i pTetre macina).

www.digibuc.ro
556 PROVERBELE AROMINILOR

1346. La mowed §-la drI5t6a1d.

(La moara 5i la viltoare).
Adicd: La lumea toata.
Notd. A vorbi un secret la moarà i la dri§tealä, unde se string
femeile, este ca §i cum 1-af spune la toat5. lumea.

1347. Ma§I la mdarit, la dri§tëald 5-la höara tuta.

(Numal la moara, la viitoare 5i la tot satul).
Adicd: la toatd lumea.
1348. 31daret asparta.
(Moara stricata)
AdicA: gurd stricatA.
1349. J-dëadi foc a mödrilrei s-ascapd di 56aritl.
(A pus foc la moara, ca sa scape de 5oarec1).
Arsi möara, sè-ascapd di elaritl.
(Arse moara, sa scape de 5oarec1).
1350. Tracji m4ara di nu s-avdi.
(Ville moara 5i nu se aude).
A face pe surdul.
1351. Di móarte vird nö-ascapd.
(De moarte nimeni nu scapa).
1352. Cind u cafti moarte,a, fucli, 5-cind nu mintuie§ti, vIni
(Ctnd o cerl moartea, fuge 5i dud nu te gInde5a, vine).
cfr. Nu le dupa cum va omul, ci dupd cum va domnul.
1353. 111dartea nu Vine, dud to-acl'énl.
(Moartea nu vine chid o chl'eml).
Z. 5493, Milescu.
1354. 1114artea v'ine 5-nëac1'imatd.
(Moartea vine 5i neinvitata).
1358. 111.4art& t6-afld 5-tu fundul a loclui.
(Moartea te gase5te 5i in fundul pamintulut
1355. 151 villit mdartea cu ocriP.
(41 vazu moartea cu ochiI).

www.digibuc.ro
 PRO VERIMILII AROMtNILOR 557

A fi trecut printr-o mare primejdie.

Z. 5515 H.
1356. Agir.5d-nqu möarte.
(UIta-mi-I moarte).
A$a se zice, and vedem un copil foarte dragala.
A fi ceva ales.
1357. NO-a ri m4arte.
(N-are moarte).
Pentru un lucru foarte trainic.
1358. Mdarti di cini.
(Moarte de eine).
A muri cine-va paräsit de top.
1359. Fara itie vira nu moari.
(F gra pricinä nimeni nu moare).
1360. Illdartea li bag& cipach'i la tuti.
(Moartea pune capac la toate).
Moartea le impacd pe toate.
1361. _Wart& nO-alëadi.
(Moartea nu alege).
Adica : moartea nu face deosibire nici de vtrsta, nici de sex,
nici de nimic.
1362 lifortu -ningrupdt.
(Mort i netngropat).
A fi slab ca un mort ; a nu mai avea multe zile de trait.
1363. Nu s-tOarma mortal de la grOapa.
(Nu se tntoarce mortul de la mormtnt).
Z. 5460.

1361. 1116rtit cu mortir $i v'iil'i cu v'iil'i.

(Moriii cu morpT §i viii cu vii).
Diir 17. II 9 : Halt's mit den Lebendigen.
1365 MortiC nes-Marna.
(MortiT nu se tntorc).

www.digibuc.ro
558 PROVERRELE AROMtNILOR

1366. Tr& morti.

(Pentru moll).
Z. II, 4690. De sufletul mortilor.
Cind se varsä vinul, tuica, se zice : trli morri (Pentru morti);
lasd bea qi mor011 ! (Las sä bea $i mortii).
Aceasta este un semn de bun augur.
1367. Cari mpartet, i ma mutt i ma putin.
(Cine tmparle§te sad maT mult sad maT putin).
Vezi : No. 1208.
1368. mpeatic-u.
(Ctrpe§te-o).
Isp. Ctrpe$te-o minciuna. 797.
1369. Ca tel tell ciftd mulct n-g'epi.
(Ca acela care t$I cduta cattrul tn buzunar).
ctr. Isp. 819 : Cdta Nan eapa $i el Ware pe ea.
.Notii. Un ceirmittar n-avea de cit un catir, cu care 41 nutrea fa-
milia. Pierzindu-1, pe and dormea afar5., unde 1-a apucat noaptea, s-a pus
s5.-1 caute. De mult ce a umblat dup 5. dinsul, cercetind pe toy, i toate
ascunz5.torile posibile, nu §tia unde si mai caute. Intilnind pe cine-va, a-
cesta dupl ce 1-a ascultat povestind cum a criutat prin toate partile, ca
sti fad. haz I-a spus.
cNa c1-1 in eepi ?%.
Nu cum-va le in buzunar.
i bietul clirgadr, filrá sail dea seami, a inceput si se caute i In
buzunar.

1370. .1flulfli-u öaéa, ma nu-1` scOati sindili.

(Mulge-o oaea, dar nu-1 scoate singele).
1371. lu-I multlt minti, i $-multä g ltreat.d.
(Unde-I multd minte, e $i multd nebunie).
Wo viel Licht ist, ist auch viel Schatten.
1372. Multi § tii, multi va tradI.
(Multe $tii, multe o A, tragi).
1373. Iu avdt frandi multi -l'al cinestra at6d n'ica.
(Unde auzl fragT mulIT sA Tel co§ mic).
cfr. La pomul laudat nu te duce cu sacul mare.
1374. CarI së-acatä di nvu2ti, nu bitèa$ti vird.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 559

(Cine tncepe multe, nu gftr§e§te nimic).

1375. Carl va s-faca multi di na ()ail, armini tu mesi.
(Cine vrea sa faca multe dintr-o data, ramtne tn mijloc)
Di Ir. 552 II 307 : Wer zu viel fassen wil, liisst viel fallen.
1376. Multi vèadi omlu cit bineacla.
(Multe vede omul ctt trae§te).
1377. Ca mul'ari grëaad, te veadi, cafta.
(Ca femee trisarcinata tot ce vede, cere).
1378. Pöali 1114 (mul'anla) -rninti scurta.
(Poale lungT (femeea) §i minte scurta).
Cusita 1114 §-mind scurta.
(Cosife lungT §i minte scurta).
Mir 609, II, 341 lt. femina vestis longa et longior amentia,
Weiber haben langes Haar und kurzen Sinn.
cfr. Z. 3928.

1379. Birbatlu s-poartil cu saclu, s-mul'area sa scoata cu aclu,

cash' nu sè-adard.
(Barbatul sa care cu sacul §i femeea sa scoata cu acul, cas-
nicie nu se face).
Mir 480 1 246 : Die Frau kann mit der Schilrze mehr aus
dem Hause tragen, als der Mann mit dem Erntewagen ein-
fährt it. Quando POmu porta cu la navi, la donna lusfa cu
la scorcia di la nucidda.
1380. Mutarea te fati, ne draclu nu u disfati.
(Ce face femeea, nici dracul nu o desface).
cfr Z. II, 2706.

1381. Mulrarea Pi scOasi per! algh'i a draclui.

(Femeea a scos perT albT draculuT).
Z. II, 3946.
Not'd. Snoava pe care o dr, d. Zanne la No. 3946 existil i la
Aromini cu oare-cari deosibiri.

1382. MularM te nu va s-friminta, clua tuta ntAarni.

(Femeea, care nu vrea sa framtnte, toata ziva cerne).
Z. II, 33 48, 3949.

1383. Ca 1.6a (multarga) e plincled sun gorlu.

www.digibuc.ro
560 PROVERBELE AROMNILOIt

(Ca ceea care plinge supt par).

Notd. 0 femee, area i-a murit bärbatul, se ducea la parul sema-
nat de acesta qi plingea, de grija, ca ce are sa fie cu baetul pe care
1 ar nWe dinsa, clad acesta o crqte i s-o urea pe par. Se poate In-
timpla sa caza i sa se loveasca i sa moara.
Se apnea celor earl" due grija unui lucru depArtat.
1384. Tu 4átili zböari, ascultd s-un d6-a mutárilei.
(La zece vorbe, asculta i una din ale muerel).
Z. 3925.

1385. Minti mutireascit.

(Minte femeeascA).
adica : minte usoarA.
gr. ruvauck tpigpsg.
lt. Mulieris animus.
1386. Mul'arga 16-ausi draclu.
(MuTerea 1-a imbAtrinit pe dracu).
Z. 3336.
1387. Mul'area-1 cripa' draclu.
(Femeea a Mcut ca dracul sa crape).
Z. 3946.
1388. 11ful'arga isti nItS ari.
(Muerea n-are credinia. Z. II 3952).
1389. Da -ftil1 di mulTari arao.
(DA si fugl de muere rea).
1390. Maar& arailA dasti ca casa t6-afumA.
(Femeea rea este ca casa care fumA).
1391. Maar& s.citusa ail citi nOaüä said.
(Muierea si pisica ati cite noul suflete).
Z. II. 3978 : Muierea cu nota suflete.
1392. IKactrea buna-i, gh'inoata cdsäTel.
(Femeea buna este fericirea case).
1393. Si ngac`i ca muterli.
(Se cearta ca femeile).
Ziva toga §i pentru un lucru de nimic.

www.digibuc.ro
 PROVERB EL 13 AROMNILOtt 56 I

1394. Murarect nu-1 cirneai, s-5-blixe9ti cinda vrei.

(Sopa, nu-1 camae sA o schimbi clnd tcf place).
Se cere, cind e timpul sa te insori, sä te gindesti bine la
femeea, care-41.va fi sotie, tiind-ca o data (IP Insori pentru
totdauna. La Aromlni nici nu se poinenete de divort, chiar
cind femeea e foarte rea.

1395. MulTarga ma drac si di drac.

(Femeea-T maT drac §i de ctt dracul).
1396. 19 utrarM-I !

(Femeea-T eva)
Adica : iqelatoare, ademinatoare.
1397. Nulrarea-1 lucrulu a draclui.
(Femeea-T lucrul draculuT).
1398. eimePlu a casirei easti mulrarM
(TemeTul caseT Teste femeea).

1399. Care .5-bate mularea, ii bate caplu ;

care- bate mula, Ii b:tte punga.
(eine tO bate nevasta, t§T bare capul ;
eine t§T bate cattrul, tT bate punga).
Arom. II, 276,2.

1400. Nul'arga, calu -tufech1a nu si mprumutä.

(Femeea, calul §i ptwa nu se Imprumuta).
3319. Zane It.
Povestea referitoare la aceasta, sa se vaza in basinele aromine
1401. Tin'ia-1 la mul'ari, musuteata tea ma mari.
(Cinstea la femee, e frumuselea cea maT mare).
1402. Murarea tea buna s-tiffigasti birbatlu.
(Femeea cea bunä tT cinstWe pe barbat).
1403. De cif s-rei plinga mumga,
ma gh'ini s41 plinga mi-ta.
(De eft sa piing mama-mea,
maT bine sa pltnga mama-ta).
Adica ; in loc sa ma omori, mai bine te omor.
36

www.digibuc.ro
562 PROVERBELE AROMINILOR

1404. Bun ca n. mumd.

(Bun ca o mam5)..
1405. Ca un sin di mumet
(Ca un stn de mama).
Pentru un om bun.
1406. Muma gionllor plindi.
(Mama voInicilor plinge).
Fiind-ca cei voinici isi expun viata.
1407. Di tata nö-arm1'n tIcTorlti öarfint, ma di mumd armi'n.
(De tata nu rämtn orfanT copiii, de mama Insa ramin).
1407bis Ma curundu hrin'easti n mumet sapti fic'Ori, di cit .sapti
fic'orl na muma.
(Mar curind nutreste o mama sapte copiT, de clt sapte copil
o mama).
1408. Fill mumd, ca pul1i !Ira clocl.
(Fara mama, ca puiii fara c1o5ca).
1409. .7fluma döari.
(Mama Tubeste).

1410. Mumet s-tata nö-aflu, mu1éri citi z-vrel.

(Mama si tatil nu aflu, femeT ctte sa pofte§tT).
1411. Una 45ara mi Mati mumea.
(0 data m a näscut mama mea).
cfr. Pentru o baba surda popa nu toach de doug
4412. .711uma di la gura s1ini tri ficMri.
(Mama 'sT sine de la gura pentru copil).
1413. Asteapta z-vTinti mantili, la nis.
(Asteapta sa vie muntele la dtnsul).
cfr. Daca muntele nu vine la noT, sä mergem noi' la dinsul.
Se zice pentru eel lenesI.
1414. Mauti cu munti nu se aduna', ma om cii om !...
(Munte cu munte nu se aduna, dar om cu om!)

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 563

Adica: om cu om sa se adune e uwr.

Z. 589. Deal cu deal se ajunge, dar Inca om cu om 1
1415. Mantili di nëaaa nu s6-aspari.
(Muntele nu se teme de zapada).
1416. L'-asp uni munti.
(H aratä munt1).
A spune cul-va greutati.
1417. Lo muntir nipói in sus.
(A apucat muntiT In sus).
Hotel. A fugi i deveni ast-fel liber i independent.
Muntil la AromMi aii fost azilul tuturor celor perzecutati de tiranie.
Dacä cine-va nu putea s'5. plateascii birul, 41 glsea refugiul in munti
unde i0 petrecea viata ca haiduc, In cit : së-acitir di munti, s-lo di munti
stilt sinonime cu : a sctipat, s-a pus la athipost de orl-ce perzecutiune.

1418. Mtéaptä, lal murgu, s-cr6asca 6arba.

(A§teapta murgule, sa creasca iarba).
cfr. Z. 2162. Traqte, murgo, c-o sd-ti daii earba verde.
ngr. Zisi, mavre, ch'i carterv'a, vTa na fas mavra stafil'a.
(Trae§te, negrule, §i a§teapta, ca sa marline strugurT negri).
Lt. Exepecta bos olim herbam.
1419. ffluri nv6asta, dusi cuscril'a.
(A murit nevasta, s-a sftr§it cuscria).
1420. _Muni cumbarlu, dusi cumblrira.
(A murit finul, s-a sfir§it cumetria).
Diir. 904 I, 491. Wenn 's Kind tot ist, hat die Gewatter-
schaft ein Ende. It. Morto il figliuolo, non v'e OA compare.
1421. Nu plincli pi murminti xen, s-nu ti Mara, och'il'.
(Nu pltnge pe mormtnt strain, ca sa nu te doara ochit)
Adica: Nu duce grija altora.
1422. Ca tel cu musca pri nari.
(Ca cel cu musca pe nas).
Diir. 814 I. Wen 's juckt, der kratze sich. fz.
Qui se sent galleux, se gratte.

www.digibuc.ro
564 PROVERIABLE AROMINILOR

Poveste : Un judecritor a vrut sti constate, eine aflage tin

inel de aur pierdut, pe unde un grup de mai multe persoane
ail trecut. Fiind-ca toti negaa, judecatorul a recurs la ur-
mAtoarea §iretenie.
El zice, ca nu poate sä fie altul cel cu pricina, de cit cel
cu. musca pe nas. Cel cu pricina, crezind, cä in adevhr are o
muscA, imediat §-a adus mina pe nas §i s-a dat ast-fel de gol.
In loc de nas, se mai aude .§i caclulay.
A§a se zice:
Ca tel cu musca pri cieulä. (Ca cel cu musca pe cAcTula).
14'23. O-agudi§i ca musca pri c...
(AI nimerit-o ca musca pe c...)
Arata nepotrivire ; a o nimeri prest.
cfr. Se nimere§te ca nuca in perete.
1424. Di mused, o adara. mulà.
(Face din musa, catir).
cfr. Faire d'une mouche un elephant.
Pentru cei obicinuiti a exagera lucrurile.
1425. Ndreacli-ti musteitli.
(Drege-ci musatile).
Aibi rãbdare.
1426. Aridi pi su mustali.
(Ride pe supt mustäro.
Z. II. 4055.
A ride pe ascuns ; a ne pläcea ceva.
1427. Muoitgata treati, ma mint& armini.
(Frumusetea trece, dar mintea ramine).
1428. S-fitèá mitptili tuti &ail, vrea u mica vliftil' cu dubana
(Daca toate mu§tele produceau miere, tiganii ar fi minca-
t-o cu lingura cTobaneascamare)
1429. Se adun6 ca miiftili pri n'ari.
(Se string ca mu§tele pe miere).
Z. 2187. Adicä in mare numAr.
1430. Tute mizgile nu fac 'fare.
(Toate mu§tile nu fac miere).
Weig. Arom. 11, p. 276.
Nu toti oamenil sint de soh'''.

www.digibuc.ro
 PROVERMILIS AROMt NI LOR 565

1431. L'-arcA' mufti.

(II aruncl muste).
A provocà pe cine-va.
Notii. Cind until cal, catir, magar, boa, li se aruncá rnute, devin
neastimpara i incep a da din picior, find excitaff. De aci se intrebu-
inteazi apo In senz figurat i pentru oamenl.

1432. Algh'ina tè-aduti la Wail, si musca la c...

(Albina te duce la miere i musca la c...)
cfr. Z. 2173 : Cine se lea dupa rnuscA, il duce la scirnd.
1433. AcatA muqati,
(Prinde muste).
A fi un plerde-varA.
1434. S6-adung ca muftili pri c...t.
(Se adung, ca mustele pe c....)
Pentru cine, poftit, nepoftit, se adunä unde-va ; pentru ceI
cam neobrAzap.
1435. lflutred-ti urfan'a.
(Vezi-0, cautg-cf de sgrAcie l)
Pentru cine nu-si cautA de nevoile sale, ci se bagA si in
afacerile comunale generale.
1436. IllutrM-0 di irn'ie !
(Vezi-fi de pustia=casg).
Se zice acelor cari se amestecA in lucruri ce nu-I privesc).
1437. L' aspuni mutri.
(II aratg, mutre).
Z. 4058, II.
A se arAta neprimitor fatã de cine-va.
1438. Dipusi m4trili.
(A cobortt a fAcut mutre).
A-I 'Area rag.
1439. Fati mutri.
(Face mutre).
A. face nazurl, a arAta greutAti.

www.digibuc.ro
566 PROVERBELE AROMINILOR

1440. Afttäsri mutril

(Asa mutra. I)
AdicA : Asa orn.
1441. Arldi murosln di biloslu.
(Ride cel mutos de cel balos).
A fi asemenl atit unul cit si cel 1-alt.
1442. Susunu narea.
(Cu nasul sus 1)
Z. II, 4119: A umblà cu nasul pe sus.
1443. I.) ciclir narea.
(I-a cazut nasul).
Z. II, 4116.

1444. Nu-I di Willi, atali.

(Nu-T de nasul täil).
Z. 117, II.

1445. J-bagä narea Iuti ag1uncli.

(Isr vIrd nasul ort unde).
Pentru cine e foarte indiscret.

1446. Nu-1' mutr66. narM,

Ma mutred-ll harea.
(Nu te uita la nasul luT, ci cata la gralia luT).
Z. 4085 N. St.
cfr.: Mal bine un dram de nurl, de cit un car de frumusete.
1447. Nu vèadi, ca-1' tini aumbrd narM.
(Nu vede, cad II tine umbra nasul).
Cind cine-va e prost, nepriceput, neb5gator de seam6.
1448. Need narea s-ti sufli pri nis.
(NicI nasul sa,4i sufli pe dinsul).
Z. II, 5543. Niel mucil sä nu-ti dal pe el.
Atit de pulin pretueste
1449. NaftSar6. ca Opus!, snauntru sac di palli pin di gusi.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 567

(Exteriorul ca o pApup, §i in interior : sac de pale pinä

la gtt).
Comunicat de d. MiirAcine Mit.

1450. Aridi pi sum netri.r

(Ride pe supt nas).
A ne Picea ceva; a surl le, a ride pe ascuns.
1451. Nu .$ti st-§ ft§tearg5 narect.
(Nu §tie suiT §tearga nasul).
A fi Inca copilaros; a fi cu mucii la nas.
1452. N'-adusi sittlitlu la nani.
(MT-a adus sufletul la nas).
A necaji peste mãsurà.
1453. Spindurti' ntirli.
(A sptnzurat nasul).
A se supära.

1451. N'-vin'i tu natl.

(Imi veni la nas).
A neckji, a aduce la disperare pe cineva.
1455. $-adunA narli.
(I§T aduna nasul).
In semn de dezgust ; a se recunoa§te.
1456. Lö-ari tu ndri.
(11 are In nas).
A nu putea suferi pe cine-va.
1457. 12-til'é nanli.
(IT tate nasul).
1458. 12-frimsi Wirt&
(IT frInse nasul).
Z. II, 4120.

1459. plIclAt NAM,.

www.digibuc.ro
568 PROVERBELE AROMINILOR

(IT turti nasul).

A umili pe cine-va;
Z. 4121. .11.

1460. Nu ari nttri.

(N-are nas. Z. II, 4124).
A nu indazni ; a nu fi considerat.
1461. Ari netri buni.
(Are nas bun).
A fl preváztitor ; a mirosi de departe ce-I, ce nu-1.
1462. Li aplicA narli.
(Le plea. närile).
Z. II, 4072 : A i se muIA nasul.
Safi : Z. II, 4121. A WA nasul in jos.

1463. L-tradi di netri.

(II trage, duce, de nas).
L. nare trahere.
Z. 11, 4114.

1464. Umflii mirli

(Umfla närile).
A se supArá. Z. 4062, II.
1465. Lli li scöasi prit ndri.
(A le scoate prin nas).
Se ziee 1) cind ne face eine va un bine .i cu care ne asasi-
neazá la fieste moment ; 2) cind nu läsarn sa-si bath oc cine-va
de binele ee i 1-am. fácut.
Z. II, 4092, 4093.

1466. NuI di ?Orli a tali.

(Nu-i de nasul täti).
1467. Nar6a 6 ari marl, ma nu ari hart
(Nasul 11 are mare, dar n-are gralie).
Pentru un parvenit care vrea sb." facä pe boieru i nu §tie elm.
1468. 1.-cura tufreq duph...

www.digibuc.ro
 PROVERBBLE AFLOMINILOR 569

(ai-picanasulmucii dupg...)
Se zice celui care tine tnult la ceva. Mai ales unul barbat,
cind tine la o femee, sail unel femei, care tine la un b5rbat.
1469. laih mica, ndOlila aruca, i ndOaila di na parti baga.
(Cite-va mgnincg, ctte-va arunc i cite-va pune la o parte).
A fi econom, prevazator.
1470. Cindu ti ncac' cu omlu a tail, nd4aild qi, i ndOatia alasa.
(Chid te cery cu omul tü, ctte-va (vorbe, insulte) sg, zici,
si ctte-va sg le lasi).
Pentru ca qi orn din neamul täü, desi certat, va veni mo-
mentul sa te impaci si atunci I1 va fi rusine de vorbele rele
ce i-al zis.
1471. Ndredgi-ti dintil'.
(Drege-ti dintiT).
cfr. Pune-ti pofta in cilia.
1472. Full' d.lu si ncacte, tracli di na parte.
(Fugi de undo se cearta, trage la o parte).
Nu te amesteca in certuri straine.
Arom. II, p. 278 20.

1473. Cari ncalicei mula aIti, z-dipuni tu mesëa de cali.

(Cine lncaleca cattrul altuia, descalecg, in mijlocul drumului).
Dilr. 644 I it. Chi dei panni altrui si veste, presto si spoglia.
1474. Carl aravdg, nch'irdásgaoti.
(Cine rabdg, cistigg).
Vezi No. Its.

1475. Cafta ncidari cu tea ra.

(Cauta ceartg, cu luminarea).
cfr. Isp. 867, idem.

1476. .217-ciearifill bilèari, no-ari gustu !

(Cearta Mra Mae, n-are gust).
Isp. too.

1477. Parati firã nclidare la drati !

(Parale WA, cearta la dracil)
Se spune despre cel incapatinatil
Anecdot4. A. fost Un clirocfncfr, care era toarte.bun1dar avea

www.digibuc.ro
570 PROVERBELE AROMINILOR

defectul, ca trebuia sa se certe cu toti aceia, earl 11 inchi-

riati eatiril, cind trebuia sa fie achitat. Intr-o zi a fost in-
tocmit sa duca familia unui bancher dintr-un ora intr-altul.
Pe drum a cautat, ca sa Mai sa nu sufera de nimic familia
bancherulul, in cit acesta a ramas pe deplin multumit.
Cind a fost vorba de plata, bancherul chlama pe ciroindr,
ca sa-I plateasca. II intreaba cit lace, i acesta raspunde de
pilda, atita. Numai de cit bancherul scoate si-i plateVe in aur.
Incapatinatul carvindr trinte§te aurul la pamint si-1 zice :
.Nu voia aur, voiti argint).
Bancherul, care cunostea vitiul sat, nu s-a suparat de loc,
ci a scos sa-I plateasca in argint. Abla 1-a oferit argint si
närävitul carvincir 11 trintqte din no0, zicinci Ca vrea arama.
Oferindu-i-se banl in at-ma , 1i trinte§te la pamint i zice :
aParale fart cearta la draci sti se duca.»
1478. Nu mi ncilf/apti.
(Nu ma tncd1ze0,e).
Se zice, despre un lucru strain, ceva care nu ne preocupa,
nu ne face cald.
1479. Nu ti du neacl'imett luvá, tra s-nu ti scóata aföara.
(Nu te duce netnvitat unde-va, daca vreT stt nu te scoatd afard).
Diir 503 II 277 : Ungebetene Gaste setzt man hinter die
Thar. it. Chi vA alle nozze e non é invitato, se ne torna
svergognato.
1480. Neamtul i c9eór di sicaraD.
(Neamtul e apicTor de secard»).
1481. Il voI ca n&zda n sin.
(11 Tubesc ca zapada ln stn).
Adica : de loc.
1482. Alba Yeste i n&tvla, ama arde.
(Alba Teste §i zapada, dard arde).
Weig. Arom. II, p. 276.

1483. Alba-i -r16a.toa, ma u chli§i cinTi.

(Alba e §i zapada, dard o pi§e
cfr. Z. 337
1484. Ne cap, ne eór nu sè-aleacli.
(Nu se alege nicT cap nicT picTor).
A 11 un lucru foarte incurcat.
1485. Ne alba, ne laIe.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 571

(NicT albA, nicT neagrA).

Pentru eine nu priimeste nici una pia alta ; cine-I greil
de impAcat.
1486. Need lin4it, need v'atru.
(MaT binenicT bolnav, nicT doctor).
1487. Va-& arucA nett& nip6u I
(0 sa-mT tntoarcl inelul).
Se obicinueste la Arominl a se da un inel din partea mi-
relul miresel si din partea miresei, mirelul, cind se logo-
desc. Ear cind se stricA logodna, se intoarce din partea
nemultumituluI inelul.
Aceasta este o mare dezonoare pentru tinAr sail fatA.
Aci exprimA nepAsarea, find nelogodit sail Insurat acela
care vorbeste asa.
1488. eNgirta-mirta, z-duc.
(TrAesc «ngtrta-mtrtaa).
A träi rAil.
Notd. Ngirtamirta este cind !I-ale cinele in contra ulna alt eine,
murIndu-se din eind in cind.

1489. Canda-P si nieard cirAvtli.

(Parcä i s-aii Inecat navele).
A fi trist, milmit.
1490. .1Viecttlu di plöae nutse-aspari.
(Cel tnecat nu se teme de ploae).
1491. CM stii nieueleirlu, nu li stii musafirlu.
(Clte stie stApInul, nu le stie musafirul).

1492. Ninvitatht cit 1) aviit va s MIA.

6aste huzmiclfar a nvitatlul.
Arom. II, 276, I.
(NetnvAtatul ctt de bogat sA fie,
Teste servitor celuT Invälat).
1493. Mica niorVi.
(Mantna noriT).
Pentru a exprima rereziciunea cu care se duce cine-va.
Se zice mai ales de cat. cfr. mAnincA pAmintul.
1). Alift in loc de cit nu se aude la Samarina.

www.digibuc.ro
572 PROVERBELE AROMIN1LOR

1494 274i d6 mina lfir, niti di plOai fustani.

(Niel de nisip fir; nicT de ploae, rochie).
Z. 910 Milescu.

1495 S-niurit' Vasilita.

(S-a tnorat muntele Vasilita).
Avela, Epir.
Se apnea' celui care devine. posomorit.
1496. S-niurle Gumara.
(S-a Inorat muntele Gumara).
Vezi : No. 1495. Samarina.

1497. Sniurd' Valea-Calda.

(S-a Inorat muntele Valea-Calda).
Vezi : No. 1495. Pervole. Epir.

1498. Ag'uncli pin la nive,astit.

(Ajunge ptna. la nevasta).
Adica a li foarte aproape de cine-va sail de ceva, prin fa-
voare, de oare-ce e greil sa ajungi pina la mireasa, daca te§ti
strain mai ales.
1499. Va nivMsta cu irambolu, turne'a tuta va.
(Dacä vrea mireasa §i mirele, toata lumea vrea.
VezE : nvdasta.

1500. Nivora ti nv'eata minti.

(NevoTa te tnvall minte).
1501. Pin niinti cart bit-IMO, cart moari.
(13Ina la anul eine trae*te, eine moare.)
Z. 11. Pina la anul cite capete ramin %IA caclula.
1502. S-niinti ara'il, §-ntpól ma laid.
(i tnainte rail §i Indärät §i maT ritii).
1503. .211,iritlu nciari scOati.
(Necajitul aduce cearta.).
1504. Pura di niiiiirtied.
(Pu'il de neptra).
4dica : Om ingrat.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMIN1LOR 573

CredinCei. Se crede de popor, cä nepirca. cind e sti nasca

pal', acetia 11 rup pintecele i ies, omorind ast-ft1 iv eine
le a dat viatti.
1505. Ciëasti pill% di nipiTticet !
(Cre§te puiti de neptra).
Se aplica celor nerecunoscatorl.
1506. In ti torn`i, di nis dal.
(Uncle te-Intord, de el dal).
Chid e nelipsit la orl-ce cine-va.
1507. Ca nis, nu-1 altu.
(Ca dtnsul, altul nu-1).
PeAtru eine se crede prea mult.
1508. 1.2-fec'h und, te s-Oaspunä pin tu ndauli brini.
(IT am fAcut una, ca sa o spule pita intr-a noua spitA).
1509. NöccptM u fati duä.
(0 face noaptea zi)
Se zice pentru eine e foatie muncitor, care nu last), st't treacti
nicl un moment nefolosit.
1510. Fati n4aptga 4u4 §i (jua noapti.
(Face noaptea zi, §i ziva noapte).
A fi harnic.
1511. Si scoald cu ndaptga n-cap.
(Se scoala:cu noaptea In cap).
Adica foarte de vreme.
1512. Ascápita. noduri.
(Inghite la nodurb.
A-0 inghiti necazul.
1513. Noduri, nodurl l'i si duti.
(A Inghiti cu nodurp.
1514. Dit[ch'irolu al Noe.
(Din timpul lul Noe).
Z. 957. De cind lumea i parnintul.

www.digibuc.ro
574 PROVERBELE AROMINILOR

1515. Na öarä si-nsICaret omlu, tr-a1M si-s discl'idd ocriP.

(Odatä se Insoara omul, de aceTa s5.-§T deFhida ochiT).
1516. Cu ntribarea ag'undi si-m-Poli.
(Intreblnd, ajungi §i la Constantinopol).
1517. No-ari om z-clica «nu u dam ID.
(Nu are om s5. zia. «nu o dam)).
A nu avea pe nimeni I
MO.Se obicinueste, cind nuntasii vin sii. Yea pe mireasa, ca unul din
rudele mireser si mai multi chiar, gi. le zictinuntasilor : «nu o dam», pe
cind cei-laly din contra se laudit, c5. o vor lua, simulind prin modul acesta
un fel de lupta, care are de sfirsit rapirea miresel.

1518. Nu fa tini si las z-dich lumOa.

(Nu face tu §i las' sä. zia. lumea).
CAcl tot se va vede la urma urmelor, ca. nu esti vinovat,
ca nu esti culpabil.
Isp. 2134.

1519. Ari §-nuca §-cl-fatra.

(Are §i nuca §i pTatra).
A fi a tot puternic.
1529. -nuca §-cif etra tu mána lui este.
(*i nuca si platra in mina luT Teste).
Z. 924. Milescu.

1521. D-Tu nu-i, te s-118.1?

(De unde nu-T, ce sa Tel?)

1522. Ma glYini s-fi crOapa numa, di tit s4Oasa numa.

(MaT bine sä-cf crepe numele, de ctt sã-tT easä nume-r5.11).
cfr. Isp. 1673.

1523. Nu stie si-s scrie necá numa.

(Nu §tie sä-§T scrie nicT numele).
A fi cu totul fail carte; prost de tot.
1524. Scoala nitmirlu.
(Radica umärul).
cfr. A da din umerl.

www.digibuc.ro
 PROVERIARLE AROMNILOR 575

1525. L'a-1 la numtet s41 qica as-tra multi anf Is

(Iea-1 la nunta, sd-p zica i cla muly an1D).
Isp. 4953. Du-1 la nunth, sa-ti zica: $i la anul I

1526. Lea-I la numtet s i ba$i nivèasta.

(lea-1 la nuntä, ca sd-IT sdrute nevasta).
1527. Numtd (lumtA) firä curbani nu s-fati.
(Nunta fr jertfa nu se face).
Cind Ye sa fad* vre un lucru, trebuie sa sacrifici ceva.
1528. Tuti ambax $i numta NercurI.
(Toate merg perfect. i nunta MIercuri!)
Cind nu merge bine o afacere.
1529. Numta noara ari hari.
(Nunta o data are gralie).
1530. 117-ugu cu V r §1 u .
(Nu$ul cu Vru$u1).
Pentru a arata o strinsa legatura.
1531. (D-iu h'ii, nvgastlt?,
«D-iu nT-u birbatluD.
(aDe unde esti, nevasta?»
ape unde mi-e barbatul,).
1532. L'a nveastit di sole $-citaiiä di la oi.
(lea nevasta de neam, i catea de la ot).
1533. ifv&istit di ugach9 $i cini di la ol.
(Nevasta de familia bun i clue de la oT sa cauy).

1534. L'a nvMsta dit Ira s-ti veada j-DumnidA'.

(Iea nevasta din mahala, ca sa te vaz i Dumnezeg).
Dacii wei sA fi fericit.
Ngr. PapucTa nap tun topu-mu chT as ine mbalumena.
(Ghete din tara mea $i las sa. fie $i carpite).

1535. Bund-1 nveasta, rna0 ca4 frirbA.

(Buna-T,frumoasanevasta, numaT c Testa oarba).

www.digibuc.ro
s76 PROVERtigLE ARobittin.OR

Cind principalul lucru lipseste.

1536. D6-atélT te bagA nvgasta n-cor.
(De.acet carT bagA nevasta tn bora.).
Notii. E obiceiul, cind mireasa se prinde in eapul hovel, toate rudele
el sh cinsteasc,I. cu bani pe lilutari, in senin de bueurie.

1537. Aru$nós ci nvectsta nöaart.

(Ru$inos ca o mireasA).
1538. Nu va-nl da nv&tstet.
(Nu o sA-mT dea nevastA).
Arominii obicinuese, ca barbatiI sh ceara mina aleseT lor.
De unde, se ronsiderA de mare ru.$ine ca un 116cAil sa fie
refuzat de fete.
Se intrebuinteaza ca s'a exprime nepilsarea, i numal de
cine e deja insurat, $i prin urmare asigurat.
1539. Se-acit5.' di pöala nvedstitel.
(S-a prins de poala nevestei).
A se bucura de consideratiune mare, a avea protectie de
prima ordine, pe care sa se poatA bizui la caz de nevole.
.Notd. Cind pornqte mireasa din ca;a pArintilor spre hiseried, ca
sr,. se incununeze, cel mal de aproape inrudit cu dinsa, o apucii de poale si
merge inaintea el. Apoi acesta este in consideratiune la nuntrt, eind se due
la casa rnirelul..

1540. ./fvgatei altu $ nis nu z-v6adi.

(Invatit pe Altul i pe sine nu se vede).

1541. Te nvegi qadi lum6a, nu te mitt

(Ce tmbracT vede lumea, nu ce mantncI).

1542. Cit binéi ahilu //veg.

(Ctt trge$tI, attt maT mult Inveg).

1543. LiOr si nveti, ma greil si fa(i.

(lhor sa trivetTpe altul,dar greil sA facT).
1544. Avetlu ani si dizvét.
InvAtul are $i dezvAt).
Gewohnheit hat auch Entwohnung.

www.digibuc.ro
 it.OVERBELE AROMNILOIt 577

1545. Nvitatlu ari patru ocli .$-ninvitatlu tin singur.

(Invgatul are patru ochT §i netnvgatul un singur)..
1546. Niinvitatlu gasti orbu.
(Neinvätatul Teste orb).
Armasi orbu!
(Rgmase orb!)
Se zice de cine n-a invgtat carte.
1547. Ifigtet', te agir§ird alanti.
(A. invgat, ce altiT uTtarg).
1548. Nvitctt i ma0 pititlu.
(Invglat e numaT cel care a pktit multe).
1549. Nvititura nu s-tóarng prit ur6acri cu hunia.
(Invglatura nu se toarn g. in urechie cu pglnia).
1550. Nviritura nO-ari marlin'.
(Invggtura nu are margini).
1551. Ili nvitai dpili.
(I-am invglat apeleadica : obiceiurile, apucdturile).
1552. N-gura dari -nuntru Ifdri.
(In gurg miere §i nguntru fiere).

1553. LO-afl41 dart, mutrWi si-1 mitt

(L-aT gäsit miere, cauff sg-1 mgnincT).
Cind cine-va abuzeaza de blindeta, de bunnatea cul-va.
1554. Mic6.0 nrari, ma srriu ver0 h1ari.
(AT mincat miere, dar sg nu ver0' fiere).
Isp. 1249.

1555. Pri limbg dart, tu Inima Wad.

(Pe limbg miere i in inimg fiere).
Isp. 2289. Frate meg din gurg, eard de la inimg too i otravg.
1556. /Wel ti fatT, luplu va ti mica.
(Dacg te facT miel, lupul o sä te mgnince).
37
www.digibuc.ro
57A PROVEREIELE AROMNILOtt

Dar 70 II 39 : Wer sich zum Schaf macht, den fressen die Will fe
1557. Nfelu dulti, di la clóaila mumi'n' sucji.
(MTelul bltnd de la (loud mame suge).
1558. Ca Wel ag'ftn I
(Ca miel fllmtnd).
Se zice de eine sta umilit ca o gaina uda.
1559. pua &el ag'im, §-ntSaptëa buval zgruma.
(Ziva ca un mTel filmInd §1 noaptea bivol sugruma).
(Pentru femeile ce se fac, c6. nu le plac barbapT).
Z. 89.

1560. pua &el §i nöaptea lup.

(Ziva miel §i noaptea lup).
Pentru tatarnicI, ce ziva sint cinstiti i noaptea se fac hop.
1561. Cu Well s-nfimira.
(Cu miel se numärA).
Se zice de cel in vristä, earl inch de lucrurl copilareOl se tin.
1562. Niel laiii.
(MTel negru).
Cind indemniim pe cine-va sa nege, II zicem : ?Mel negru,
adica ; neaga I
1563. Cu Teen ti tuncll.
(Cu mTeiT te tune).
Oile se tund primavara, pe cind rnleil se capita, ear la anul
se tund. Se apneä celor virstnicT, earl vor sa ne bucure de
ce e convenabil pentru tineri ; rind ceT mal marl merg cu
cel mal mid.
1561. iI'-u n'ild §-tra tini, ma tra mini, buriclu-n si baga mpadi.
(Ml-e mill ;:i de tine, dar de mine mi se topWe inima).
Diir 825 I. 438. leder ist sich sel bst der Nachste.
1565. 1Vieu jdrac.
(Mic §i drac).
ItImpoc Siticookooc, Tpavci Vicepor5xtx.
(Mic drac, marl opinci).

www.digibuc.ro
 PkOVERBELE AROMNILOtt 570

1566. N9 n'arzi, (an'urzi).

(MT-a mirosit).
A brinui ceva.
1567. One Li fai, luplu ti mica.
(Oae te fact, lupul te mdritna).
cfr. Z. 2200. Cine se face oaie, ii mrtninca lupit.
Wer sich zum Schaf rnacht, den fresien die Wö Ife.
1568. Tundi-u &ea, ma nu ri Heti.
(Tunde o oaea, dar nu o jupui).
cfr. Z. 2195.

1569. Una &le arhAasri, umpli oili tuti.

(0 one rtioasd, molipse§te oile toate).
Z. 2198.

1570. Dfn un i one min ch'e11 nu es.

(Dintr-o oae cloud pier( nu Tes)
1571. Octen hi pasti aclo s-lasri lana.
(Oaea unde pa§te, acolo t lasd Una).
Z. 2212. milescu.
Unde traeste omul, acolo 41 ellen uete banii.
1572. Tot da&c va u mica luplu.
(Pe oae tot la urma urmeloro va mtnca lupul).
Ori-cit de voinica sa fie o oae, on cit sä rezkte lupulut,
la urma Ui melon, tot va cadea invinsd.
1573. T6-am Ia oi!
(Te gdsesti la oT).
cfr. Z. 2221. A se trezi la oi
Pentru cine strigA si se porirta mojic, ca si cum s-ar psi
in padure la O.
1574. Om di la a.
(Om de la oT).
Adicd simplu.
Notd. UrvAnarif, find nevoiti a umbla prin orap, a veni in contact
cu lumea, sint mai frecalf de cit pAstorii, pe carl in deridere if numese :
de la ot, simpli.

www.digibuc.ro
58o PROVEMIELE AROMNILOR

1575. Ti pitréc to la oil

(Te trämit cii la 00.
A intrece in siretenie pe cineva; a insela pe cineva.
1576. Ca öae virld.
(Ca oae «virld»).
Pentru eine dd in gropi.
1577. Oae s-ëasti.
(Ca oae Teste).
A fi blind, plin de bundtate.
1578. S-ëasti öaga-1 Dumnicja'.'
(Este oaea luT Dumnezeil).
A. fi naiv, pacific, care nu se pricepe la rdii.
1579. Oa& te s-arispinclasti luplu u
(Oaea care se resptndestese departeaza singurg, lupul o
mantneä).
Cf. Z. 2203.

1580. Pin 4ahte.

(Impunge la delusoare).
Se intrebuintend pentru eine nu a chutat la timp sd in-
vete carte, ea sd ft-Masai mai usor, ti se nutreste cu grafi,
din lucrul bratelor, träind in cazna mare.
dr. A trage pe dracul de coadd.
1581. Cich'i södriclu tu 6alet.
(A c5zut soarecele tn oald).
Vrind a arata, cä o femee a devenit insárcinatd.
1582. Nu tè-am6dsticd, Yu nu-ti h`arbi data.
(Nu te amestecd, unde nuiT lierbe oala).
Diir 57 II 31. Steck deinen Löffel nicht in andrer LPute
Pip le fr. Il ne faut pas mettle la faueille dans la maison
d'autrui.
1583 Nigrit, ne tcPimát, na-1 s-nis. Yu nu-1` h`arbi dala.
(Nepoftit, neInvitat, na-1 §i dinsul, unde nu-t fierbe oala )
1584. Citi &min% ahiuti minti.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 581

(CUT oamenT, atttea pArerT).

1585 Om lu fir di &min', nu-i om.

(Omul WA oamenTrude, prietinTnu-T om).
1586. Nivinitil öara, nu cr6apA 6ala.
(Nesusit momentul, nu crap, oala).
Diir. 727 II 412: Alles hatiseine Zeit it. Ornnia tempus habent.
1587. Fu4i di 6ard slabá, tra s-ö-al fata albä.
(FugT de moment neoportum, ca sA fiT cu fala curatil).
1588. Va-ni v'ind dara.
(0 sA-mT vie oara, momentul).
AdicA : va veni .,i rindul midi.
1589. S-feati tu óctrit ara6A.
(S-a nAscut in ceas r).
cfr. Dis iratis nati W. 209, 3.
1590. Tit sthatIA aratiä ti 1'640.
(In stea rea .te-aT nAscut).
1591. Te aduti dara, nu aduti anlu.
(Ce aduce oara, nu aduce anul).
Corn. de d-1 Tacit Nicolae.
Z. 5. Milescu.

1592. Oarti bunà.

(Ceas bun.mergT cu bine).
Drum bun!
Mai Inseamna : moment priincios.

1593. Oarti laie.

(Ceas negru).
AdicA : moment nepriincios, moment nefavorabil pentru in-
treprins ceva. etc. etc.
1594. I.1 dfiá§l dara, II scöasi§i chral6a.
(I-argAsit ceasul, T-aT scos pTelea).

1595. Töati sun là 6ara lor.

(Toate stilt la ceasul:lor).

www.digibuc.ro
582 PROVERBELE AROMINIMA

dr. Toate sint la viemea lor.

1596. Ung &met cu öara feeti.
(t.'n ceas cu ceasul am fäcut).
Adica : am fAcut .un ceas Intl eg ; am stat undt va un ct as intrig.
1597. La ódrlinln s-arupsi c145ara.
(La cel sgrac s a rupt sfoara).
cfr. Linde I ;a mal suptire, aco'o se rupe.
1598. As Win öarfin 5 tu eiliv, mal ciliva s-Ifibd a mëa.
(Las sg flu sgrac §i In colibg, numaT coliba sg fie a mea).
Dfir 335 I. 169: Eigen was, Wie gul ist das ? It. Domus
propia, domus optima.
1599. Ma gh9ne darfin tiuiait di..it avat pizuft.
(MaT bine sgrac cinstit, de cit bogat batjocorit).
Arom. II, 278,13.

1600 Di esti 4arfin, nu te adunä Cu avuVi.

(Dacg, e§tT sgrac, sg nu te Insole;tI cu bogaliT).
1601. Ma ghlini 4arlin si sinitós, di avirt si zibtegs.
(MaT bine sgrac i sgngtos de ctt bogat §i bolngvcios).
1602. 12-m ullé öásili.
(IT mule oasele).
A. bite tare pe cine-va.
1603 LT-frimse ödsili.
(I-a frint oasele).
Z. 4409.

1601. Oasi §-ch`ali.

(Oase §i plebe- este).
A 11 slab de tot.
1605. IV nurniri ?Ids .
(IT numerT oasele).
Z 4399, II.

1606. Carl pöiti, 6asi aióadi, çi carl nu, ne carni

(Cine poate oase roade, cine nu, nicT carne moale).
Isp. 1183.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMIN1LOR 583

1607. 13unlu Octspi, citu z-dlIl, ahl't fati.

(Bunul prietin, face ctt sa zici).
A fi de neprquit.
1608. Oaspe vecPu, cline vecPu.
(Oaspe vechii1,e credinciosca un eine bdtrtn).
Adica : sä ne Incredem unu vechiü prietin.
1609. Acata Octspi nou, ma nu-1 agirsa vecrul.
(Prinde nog amic, dar nu uita pe cel vechig).
1610. Odspite se cunöaste tru angusleata.
(A micul In necesitate se cunoaste).
1611. N-O-alasa vechl Octspi, cã noillu nu-1 stil cum va
(Nu Idsà pe oaspele cel vechig, cdcT pe cel nog, nu stiT cum
va fi).

1612. NO-alasa Odspili vech, s-acati

(Nu Idsà pe oaspele cel vechig, sa te ImprietenestT cu cel nou).
1613. Odspili casa adara, casa nu asparcli.
(Oaspele casd face, casa nu stria).
1614. Odspili 1.e afia, nu te mintuëasti, mica.
(Oaspele ce gaseste, nu ce gIndeste, mantncd).
1615. Odspili cum afla, nu cum stie.
(Oaspetele dupd. cum gaseste, nu dupa cum stieporteste).
1616. Odspili atél bunla tu anangh9 s-cunbasti.
(Amicul cel bun se cunoaste In necesitate).
Dür: 1. 495.
Amicus certus in re incerta cernitur. Eurip. Ilec. 1'202.
'Ev Tot; Itaxot; yap ayaeot aapioTaTot TEXot

1617. Tra Oetspi 6-ardi timpar6a (casa).

(Pentru prietin o arde mantaua, casa).
Pentru cine stie sa se jertfeasca pentru un prieten.
1618. Fura. 64144 di sun cloc'e,

www.digibuc.ro
584 PROVERBELE AROMINILOR

(Fura ougle de supt closcg).

Aratg dibAcia.
Z. 1668.

1619. Ca pri &eat calcg.

(Ca pe oaug calcg).
Wie auf Eiern.
Adich : Foarte incet, cu mare sfialä, cu viclesug.
1620. Stä-ti pri Mil a.
(Stall pe oug).!
Nu te amesteca in afacere strgind; stäl la locul tall.
1621. TrA 6 a tilt arosi ?
(Pentru oug rosiT ?)
dr. De florile märulul ?
1622. Nu v9ne trä dailet arosi.
(Nu vine pentru oug ros1).
cfr. Nu vine de florile mgrulul.
1623. Oduli te s-ccucutescu, s-fringu.
(Oule ce se docnese, se sparg).
1624. Ocan.
(Porecig pentru Bulger)).
toa se numesc Bulgarii in deridere prin Bitolia si in jurul
Bache. Adicg : greoi la cap, cu capul greil ca ocaua.
yea : Vurgar.
1625. Octi te nu z-ved, curundu sè-agirsescu.
(OchiT, earl nu se väd, curind se uTtä).

1626. U base& ntr-ocri.

0 cascg in ochi).
A o Tubi cu dor.

1627. 12-turna ()CPO.

(I-a tutors ochii).
A muri, a 11 bolnav de moarte,

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 585

1628. Nu vidi41 di octi, va z-vedi di 46ani.

(N-0 vdzut de ochT, veI vedea de gene 7).
1629. Nu alghli di ocri, va s-algh'escu di zene.
(N-am albitnu rn-am fericit de ochI, o sä ma fericesc
de gene).
Z. 4175. Milescu ; 4176.
1630. Nu vidül di ocri, va z-ved di cdfcale.
(N-am vdzut de ochI, o sä vdd de scoldfig. p. ochl).
1631. Nu va-ni pistipsescu ocrit?
(Nu o sa ma incred ochilor me ?).
1632. Ocriii ved Onima caftd.
(Z. II, 184. (Mail NV, inima cere).
1633. Ca sarea ntr-octi.
(Ca sarea-n ochl). Z. 4250 II.
A nu ne fi drag.
1634. II-liga octin
(Ii lege milli). Z. II, 4251.
A inela.
CredinId. Se crede, ca.' unele vrdjitoare sint in stare, ca in
adevdr sä ne lege ochil prin farmecele lor, i sä ne fure.
1635. 1.1-lo octit.
(II lua ochiI).
Z. 4260. II.

1636. 12-fug ocrit.

(II fug ()ail).
Z. 4261. II.

1637. S-lu mica (söarba, be'a) cu octil`.

(Sa-1 manince,soarba,beacu ochil).
Cind dorim pe cine-va prea mult ; sail cind vrem sh prd-
pädim pe cine-va de urd mare.
1638. Si scöati octit 1
(I§T scoate ochiI).
A se cdcd.

www.digibuc.ro
586 PROVERBELE AROMtN1LOR

1639 -1() ()eV

($-a luat ochil).
A dispärea ; lua lumea in cap.
1610. Sv6;tti-P octit.
(Scoate-I ochiI).
Sn. cu: dracului.
dA-I
A face rail cul-va ; a pAr6si pe cine-va ; a nu se maT interesa
de cine-va.
1611. sgi scot octit
(S11-11 scot ochiN)

1642. S t-algh1asca octit.

(SA-11 albeascä ochiT).
A orbi.
1643. Diwridi-ti octit.
(Deschide-II ochi1).
Adica : Fil detept.
1644. Baga pana la veil,.
(Bag a. perdea la cal.).
A insela.
1645. 11-arcA' &int-0 ntr-ocri.
(I-a aruncat cenu§e In call).
A ademeni, in,seIA.
1646. Ncl'isi octit.
(Inchise ochil).
A muri; a fi ingkluitor; a trece cu vederea.
Z. 11. 4317.

1647. Patru-lt fai ocilie.

(A fi de§tept).
Z. 4233. II.

1648. Nträ patra ocli.

(Intre patru ochI)
Adicä in secret; intro doua persoane.
Z. 4234 It.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 587

1649. Dupa odi s cunOaVi omlu.

(Ornul se cunoaste dupa. ochT).
1650 Urn cu patru octi.
(Orn cu patru ochi).
1651. Ari ocit j dinipól, dupa cap.
(Are ochT si inda.rät).
Se zice pentru eine pricepe si ce se vorbeste pe socoteala
lui in abs'ntd-T. A fi destept priceput.
Z. 4228 II. A li cu patru ochi.
1662. Octi, apAsi si cur aprè .
(0cM plecaci si cur aprins).
cfr. ngr. s-tu lapinó tu fes cdOiti u av dulus.
(La fesul cel blind, sede dracul).
Se apneä celor zrneriti, dar prefacup asa.

1653. Iiaumsi octit.

(I-a uns ochiT).
A-I insela.
Z. 4208, II.

1654. OcCi mplin' s-, min goali.

(OchT plinT si miTni goale).
Se zice pentru iinern, earl se uitä la frumoase si n au nici
un folos de ele.
1655. Pa.sti-ti ocl 11' .
(Paste-ri. ochil).
ad. a se uita prin dreapta si stinga.
1656. Biciri-P feall octil' duph tini.
(I-a fäcut ochiT anima dupa tine).
A adasla pe cine va cu mare neiabdare si iubire.
1657. L'-bati ocl 11 ca di fur.
(IT bate ochiT ca un fur).
Viclean, siret.
1658. NO-ari cu le si-s scOata van'.
www.digibuc.ro
588 PROVERBELE AROMNILOR

(N-are cu ce sä-§I scoatA ochip.

A fi lipsit cu desävär*ire.
cfr. Z. 1866. A nu avea cu ce chiori o gAina.
1659. Cari plincli ocriir -aspaidi.
(Cine plinge, ochii IV stria).
1660. I.2-dëadi octi.
(II dete ochl).
A Indemna pe cine-va sh o steargA; A. lumina pe cine-va;
A-I face semn cam pe ascuns sä piece.
1661. L-veda cu ocrit din cap.
(11 Iubea ca ochii din cap).
A Iubi foarte mult.
1662. Mutrèa.-1 cn patru octi.
(Prive§te-1 cu patru ochl).
A Ingriji bine.
1663. Patru si-P fati ocVir.
(Patru sä fad ochiI).
A bAga bine de searnA.
1664. Ma gh'ini s-t-èasa octilI, di cit numä arailä.
(MaI bine sA-II easA ochil da clt nume rail).
1665. Z-duti cu ocliie incP10.
(Se duce cu ochiI InchiV).
A merge pe nqtiute.
1666. 1,1-bati multu octiP.
(IT mi§cA mult ochil).
A fi necinstitA.
Se zice de femel numal.
1667. CInd ntiaI octi MI, ba§1 §-albWri.
(Clnd n'aT ocht negri, särull §i alba§tri).
Isp. 1142
ngr. Um 86-v gm Ohm vatiptx, maci atm. xi. Tdc 72X00/4
idem.

www.digibuc.ro
 VROVERBELE AROMtNILOR, 59
1663. Oe VW diparte ved, ma no-ail sätul6atd.
(Ochisi vdd departe, dar n-ail sdturare,nu se saturd).
Milescu, Z. II, 4170.

1669. idem : Ocl'ill eituleata nu aii.

(OchiI säturare nu ail).
1670. Nri si lOard ociliii di mutritd.
(Mi s-aii luatIntunecat--ochiT de privit).
A addsta mult §i bine.
1671. Pind s-ti freti oda.
(PITA. sa-cf free( ochii).
In grabd, intr-o clipa, indatd.
1672. IIIITa ocl'ul la tuti.
(II Tea ochiul la toate).
A se pricepe la toate.
Tot a§a:
1673. L'-acath vend.
(IT prinde ochiul).

1674. Nu vedi grinda ditu oclul a raa, ma vecli 8ll'a iltuluI.

(Nu vezT btrna.din ochiul tdil, dar vezT gunoiul altuia).
mil. Z. II 4158,

1675. 11-0ach ocrul.

(II joacd ochiul).
A. fi de8tept, istet.
1676. IV fati cu ocrul.
(II face cu ochiul).
Inseamnd : cind dore8tI ceva, dar nu o pot.i avea.
1677. AI 11 mica j-bOa $-alp li fac cu ocrul.
(A10 mdnInca §i bea §i altiI fac cu ochiul, due dorul).
1678. Fati cu oclut.
(Face cu ochiul).
Cind cine-va face semn de dragoste cu ochiul cuT-va.

www.digibuc.ro
590 PROVERBELE AROM INILOR

'1679. II lo tu octu.
(L-a luat la ochit1).
A urmai i pe rine-va din iubire sau nra.
1680. L-btga' tu ocru, (bun s. Wt.)
(La pus la ochiu).
cfr. Z. 4252, 11, 4253.
A pune ochii pe cine-va ; a urmAii cu iubire si din lubire
pe cine-va.
1681. Cara s-mi vrel nu un oclu, eu cu dol.
(Daca ma Tubesti cu un ochiii, ell te Tubes() cu doT).
z 4168. Milescu.

1682. Brëa-rni cu unlu (ocru), s-ti brescu cu dolTi.

(Privete-rnä cu unulochitisa te privesc cu amtndoT).
Z. 416 811. Ghicu.

1683. OcCul a omlui lemargu 6asti.

(Ochiul ornuluT este lacom).
Z. II, 4171. N. St.

1684. Da-t-u tu un (octu) st ans-trit alantu.

(DA IT-o tntr-unochiii,salT räsarà cel alt).
Arata : regret ; cdintA, de nestiinfa de a profita la timp.
1685. OcCu di ornTu.
(Ochiti de vultur).
Se zice de eine are privire fioloasti.
Z. 715, 2693.

1686. Niciltit, nu II : oh!

(Necazut, sä nu zicT: oh I)
Adica : sä nu plingl nebatut.
1687. Adrfe pad6a ohtu.
(A facut din es deal).
A nu face cine stie ce mare treaba.
1688. Ma glfini ndoT cirbant, di nä n'il'i di a.
(MaT bine ctiT-va carbunT, de ctt o mie de oT).
ngr. Cara pendi cdrvuna, perv1a h'il'a próvata.

www.digibuc.ro
 I3ROVERBELE AROMtNILOR (9t

(MaT bine cinci cArbunT, de clt o mie de ol).

Astea sint vorbele tiganului,care, apucinda-1 frigul earna,
preterea sa alba cinci carbunl de cit o mie de ol, cu care
nu se putea incalzi-
1689. Cindd-avddm a, nd-avëdm minti ; tora (.6-am minti, nd-am oI.
(Ctnd aveam oT, nu aveam minte, acum dud am minte,
nu am ol).
'1690. 0/ al, casa mp1ind al.
(DacA aT oT, casA plind al).
Arata abundenta ce aduc oile omului, care se ocuph cu ele.
1691. Oile ail buni, ma ail $i cripa'ri.
(Oile ad plAcerT, day $i IntristArT).

1692. -0,ile tute s-cu luplu s-16-ai glilne, nu s-pdate.

(Si oile toate $i cu lupul sA fiT bine, nu se poate).
Z. 2207.

1693. Ca au, una dup-aiantd.

(Ca oile, una dupa alta).
A fi prost.
Se $tie cum oile se Yea una dupa alta.
1691. Oinlic cu carti, cu patru ocl'i 6asti.
(Omul cu carte, este cu patru ochT).

1695. Orn, (e z-dai $i s-full di nis.

(Om, ce sA daT $i sä fugT de el).
Adira : om rad.
1696. Om, te s-nu 16-aslál' in cali.
(Orn, (A sa, nu-1 IntImpinT In drum).
Se intrebuinteaza pentru a desemna pe un om Md.
1697. S-nu ti scdata DumniVii in cali-I'.
(SA nu te scoatA Dumnezed In drumu-T).

1698. Om fill aru$ini, bana di asimi.

(Om fAra ru$ine, duce via ld. de argint-fericitA).

www.digibuc.ro
SO PROVERBELE AROMNILOR

ngr. youitapvó rp6aoolso xccpmoopkil Coo 11.

(obraz mägdresc, viald fericitä).
1699. Om cu döaild ati.
(Om cu doul fete, obraze).
Fatarnic.
1700. Di ondu din cask carI 6ard s-te afire$ti.
(De omul din casd, tn care ord sa te fere§tT ?)
1701. Onau a acaliPal.
(Omul caiT.drepte).
Adicd: drept.
cfr. Tuti cal6a, nis cirarëa.
(ToIT merg In drumul mare el merge pe cdrare).
Notd. Om drept earth II place sa mearga pe drumul unde merge
lumea toata, ear nu prin poteci i cotiturl, pe unde numai cel raI, hotit,
etc., merg.

1702. Nu-I om lira cusuri.

(Nu Ye om fdrä cusur).
1703. Caei om $-mintëa-r.
(Fie-care om $i cu pärerea 1111).
Dar 544 II 302: Viel Kopfe, viel Sinne.
1704. Offau ard'il, om nu s-fati.
(Omul WI, om nu se face).
Poveste :
A fost un tatd, care avea tin Met, dedat numal spre rele.
Mereil II spunea tatäl, cä nici odata lei nu o sä devie om
cum se cade.
Bdeatul intr-o zi a dispdrut de acasä, $i s-a dus sl-si caute
norocut in lume.
Fiind de$tept, a ajuns in curind sä ocupe o pozitiune dis-
tinsä $i mal tirziil sd devie imparat.
Odata indltat la aceastd treaptä superioard, ce-a gindit
dinsul. dean sti aduc pe tata sd vedem, ce are sä spuie,
cind o sd ma vaza ca imparat!,
Imediat ordon5, sa' i se aducã cutare persoaná din cutare
sat. Functionarii inferiori, crezind, c4 Ye vorba de vre-un
Mcator de rele, il prind, il leaga in 1an4urI si-1 pornesc la
imparatul. Adus aci imediat ordona impäratul sa"-1 scoatd
lanturile, cad acela este tatäl sdii. Apoi prezintindu-se luI
$i sdrutindu4 mina, ii zice :

www.digibuc.ro
 PROVERPELE AROMNILOR 505

((El taica, a$a e, ca am devenit om b

Atpnci tatgl li raspunse:
a51 cu toate acestea n-al devenit om cum se cade, cad daca
te faceai om, nu ordonai sa aduca pe batrinul tag printe in
lanturi, drum de mai multe zile, $i sa-1 tad sk sufere cele
de nesuferit 1,
1705. Di te se aspari, ne-ascapa omlu.
(De ce se teme nu scapa omul).
Isp. 1689. Zic.
1706. MI6, bea cu omtu a täti, $i full di darilgari.
(Mantnca, bea cu omul tag $i fugi de daraveri).
tsp. 1428.

1707. Onztu, prindi z-mintueascd $-niinti $-nipói.

(Omul trebtae sa se gludeasca $i Inainte
indärät Iti trecut).
In viitor - s)

1708. Te-i di om?

(Ce4 de om ?
Adica omul este un nimic.
1709. Onau4 faptu s-imna, cum i pul'Iu s-azbödirä.
(Omul e näscut sa umble, cum e pasarea sa zboare).
1710. Omlu cum si nveatil, ac$f bineacla".
(Omul cum se Invata, a$0. trae$te).
1711. Omlu ari j-banit $-mearti.
(Omul are §i viata i moarte).
Z. 6290 11.

1712. Omlu te s-tindi, Masi.

(Omul ce se Intinde, $i b.. )
1713. Omlu linlvels, i va stinda, i va z-beask.
(Omul lene$ sag se va Intinde, sail va be$i).
1714. Omlu te-1 &Sari caplu, tuti le-alaga.
(Omul pe care-1 doare capul, toate le Incearca,ad. aleargä
dupa toate remediile).
1715. Nu va ti fati om tint!
(N-o sa te fad. om tu I)
38

www.digibuc.ro
594 'P1OVERI3ELE AROMINILOtt

1716. Omlu fati stran'lu, nu stranTlu omlu.

(Omul face haina, nu halna pe om).
1717. Armasi orbu.
(A rämas orb).
Adid. : Mat carte, neinvatat.
1718. Acalä orbul, scOati-1' oda'.
(Prinde pe orb §i scoate-T ochii).
Dfir 24 II 12: Den Krebs lehren, vorwärts gehen. cfr. Dilr.
92. II. 55.
1719. Di la orbu nu caftä odi.
(De la orb nu cere ochi).
Z. 5633, Dan D.

1720. Si nd6apirá orbul di mur i Pi si pari cä ma nclo nu 6asti loc.

(Se razern5, orbul de mur §i i se pare, a. mai Incolo nu
leste pämtnt).
Se induperä orbulu di muru, .1 Pi se pare cä ma incolo
nu este locu.
Bojadschi 194. Z. 5329.

1721. D6adi orbul di mur, i-.1` pirii, cä ma ncld loc nu-1.

(Dedeatinseorbul de zid §i i s-a parut, al mai tncolo
pamtnt nu-I).
1722. Orclul 1-ar5. boIri §i-1 mica can
(Orzul 11 arg boil §i-1 mantna. caii).
1723. Ori ori, va, ori-orl nu.
(Ceasuri, ceasuri dore§te, ceasurlceasuriette o datl nu).
1624. Nu-1 tu ori.
(Nu-I In fire, In oare).
Z. 45. A nu fi in apele sale.
1725. Lti-acttara orli.
(L-ail prins orele).
A se infurià.
Not& Orli se crede ea' sint fiinte supra naturale, earl yin §i ase-
menea Furiilor din anticitate, turmenteazi pe simplii muritori.

www.digibuc.ro
 PROVERMILE AROMfNILOR 59S

1126. 11-vin'is1 tu ori?

(II-ai venit tn fire ?)
A-si reveni.

1727. Ca ornrul pri mirse.

(Ca corbulmarepe sttrv).
1728. S-aurn'ira ca 61-WU' pri mirse.
(S-au näpustit ca corbiT pe sttrv).
Z. 2687. Unde e stirvul acolo i vulturii.
1729. Ca ornru mica.
(ManInca cit un orntu).
A mined foarte mult.
1730. hi vedi ornti3 le,i a,t6apta.
(Unde vezi ornri, la stlrv sa te a5tepti).
1781. Il-p6ati ostu.
(Z. 4391. Mult IT poate osul).

1732. N'i si cl6adi di os.

(Mi s-a dat de os, mi-a ajuns la os).
Z. II, 4393 : A ajunge la os.
1733. Osa, osa, 6asti.
(Este osa, osa).
A fi prost.
Nota. Oasc, este cuvint grecesc si inseamua ; cite. eel prott no-
gland sil judece, ori cit li se spunc, cä costa, ceva, cind e Norhtt de
tirguialii, consirnt si ei.

1734. 11-avIsl oslu.

(I-a devenit dint osul).
Pentru cine face fapte bune.
1735. Canda tini fé4i§1 otilu aél aroslu ?
(Para tu ai facut oul cel ro0)
Pentru cine pretinde a fi considerat mai mu It, &rasa o merite.
1736. L6-avèagl'i ca oilu aél aroslu.

www.digibuc.ro
1:)61 PROVERBELE AROMtlIILOI1

(II pazeste ca pe oul cel rosu).

Nola. La Pasty se voposesc ouit, atit pentru oameni cit si pentru
vite. Se mal vopsesc ou. pentru icoani. Oat le destinate vitelor oilor
qi cele pentru icoane se ptIzesc cu mare ingrijire, cele pentru vite plat
In luna Mai e, cind se incepe stina < cind baga csari, cu care ocaziune
se ingroapä In locul uncle se face stina, ca oile sit fie productive, ear
cel de la icoanit se pAstreazit pia. la anul, pentru cil aduce fericire In casii.

'1737. Cum il a/Wu di garina alba, si oillu di &Ina lae.

(Cum e oul de gaina alba, asa-T si oul de gala. neagra).
Se zice despre cele cari sint la un fel si mai cu seama
despre femel.
Z. 2230 D-na Atena Baia:
Don't tineri, find intr-o zi la Curte, isl spuneaii unul altula
dorintele lor. Unul zise, ca ar dori sa poata intra in vistie-
rie si sa lea citl bani ar vroi ; Ian cel-lalt arata focul ce-1
avea de a se culca cu Imparateasa. Aceasta din urma, as-
cunsti intr-o odae vecina, auzindu-1 porunci ea sa se aduca
indata doua outi, unul de la o gain& alba, altul de la o
gaina nea,gra si le arata celor doui tineri, punindu-i sa
ghiceasca, de la care gaina e fie-care oü. Tineril neputind
deost bi ouale, Carl It s-aii aratat Imparateasa le trimise
vorba, cii precum nu este cea mai mica deosebire intre oul
de gaina alba si cel de neagra, de asemenea nu leste nici
o deosebire intre o Imparateasa si o femee din popor.
'1738. Cama Wine az un oil, de cit mine un boa.
(Mai bine azi un oil, de eft mine un
Z. 29. Arom. II, 276.

1739. A'stinqi furl o4, mini va furl boil.

(Azr furl un oti, mine furl un boa).
1740. Nica-11 zati a mItui coca.
(Inca Ii zice ouluT qcoca»1).
Se zice despre copii cari find deja marl, se poarta ca niste
copii midi WA de parinti, nerenuntind la alintarile acestora.
1741. Ari s-ch'atra §-mlitt n g'epi-P.
(Are si platra i oul in buzunar).
Cind vre-un lucru depinde de unul puternic, care dupa
placere ni-I poate acorda sail nu.
1742. Oittu a vitinlui totna ma mari ëasti.
(Oul vecinului tot-dauna mai mare este).
Z. 2231. N. St.
9 Vezl la dictionar.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 597

1743. Cu un art nu si satur6.

(Cu un oil nu se satura).
Z. 2232. Milescu.

1744. Di oil, 16-adarä boil !

(De oil 11 face Ca un bot).
Pentru eine exagereazti.
1745. DA ottlu, s-Pai girina.
(DA oul s leY gaina).
Dir. 26 II, 13 Wer das Feuer haben will, muss den Rauch
leiden.
1746, Pant/ ohtu s-ohtul padi vaT fati.
(esul deal, si dealul ses veT face).
Se zice celor läudärosi.
1747. Ia-u padea.
(Iatl §esul).
Cind cine-va se laudä, i se ziee : 6a-u pad6a, dacá4i dii
mina, daca esti capabil, poftim de-ti aratä voinicia in fata
aci, casa te vaza top*.
1748. T6 adile P4&ali divarliga.
(Te ocolesc Padiatii).
Adic5.: 0 sä maninci bataie.
Corn. de d-I Diarnandi, Sarnarina.
Notd. Peili ebte un sat arominesc ling& Samarnia, Epir. TacilulY se
numesc locuitoril satului.

1749. Palmet nu mi bat dd-aiiá.

(Niel cit o palm1 nu ra, misc de aci).
dr. Wolff. VI, 327. 01(einen Finger breit weiehenp. Plaut.
Aulul. 576: herele tu ex isto loco digitum transversum aut
unguem latum excesseris.
1750. II-ded
(I-am dat palmele).
A goni pe cine-va : a da afar& pe cine-va cu de a sila.
1751. Pri palmi 1-crescu.
(II cresc pe palme).
A creste cu lubire, a ne interesa de aproape,

www.digibuc.ro
598 PROVERBELE AROMtNILOR

1752. L-tini pri palmi.

(11 tine in palme).
Z. II, 4414: A tine in palme.
A ingriji bine de cine-va.
1753. L-g'iSaca pri palmi.
(II joacä pe patine).
A fi jucäria cui-va. A face ce poftim din cine-va.
1754. Ca n-palmd.
(Ca in patina).
cfr. foarte bine, toarte upr.
Z. 4418.

1755. Te t-ö-ai, ea' mic part?

(Ce crezT, cg, mäninc paie ?)
Ca sint nepriceput ?
1756. Capu mplin di pat.
(Cap plin de pale).
Adica : prost.

1757. IIiirëa pangului s-al.

(S-aT norocul paianjenulul).
1758. V'inu, pap, s-t-o-aspim iu 6-ari maea.
(Vino, bunicule, s5-ct a:A unde o are bunica).
cfr. Poma dare Alcinoo; Grm. Holz in den Wald tragen.
1759. Tall paparaeli.
(Tale papardele).
A spune la minciuni.
1760. Paplu vecl'a ma multe stie di ficTor cu mint6a. 16-azbelard.
(3g.trtnul Invechit §tie maT multe, de ctt baeatul cu min-
tea zburatoare, nea§ezatä).
1761. Di par-par, va ti intrà Ara parpálangu.
(Din par, par alergtnd, Ill va intrá vre un par din ceT marl).
Isp. 1192. Cine sare garduri multe, IT dä cite un par in c...
Se aplica celor, carT se amested in lucruri nu tocmai cit-
rate, in treburi cam periculoase.
www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 599

1762. AgTilmsird la par.

(AU ajuns la par).
Adicd : la bdtae.

1763. Te t-u c-ai pardti, 0 n-al minti.

(cell e cA, al parale si n-aI minte ?)
1764. aN-O-aspuni, cd s-fac paragi cirbün').
(Nu spune, cad se fac bana cdrbunT).
Pentru cine se ascunde, cind cistiga ceva parale.
Credintà :
Dacd visezI, cd o comoard se gdseste ascunsä unde-va, scu-
lindu-te a doua zi, sh nu pomenesti la nimen1 de visul nil,
ci se miergi drept la comoard si vel gäsi banil.
Dacd spul si la altul, inainte de a pune mina pe comoard,
vei gasi numai cdrbuni in loc de bani.
cfr. Phaedr. V, 6, 6. Carbonem, ut aiunt, pro thesauro in-
venimus.

1765. AI paritA tr-arcari, fd-ti ch'ifiNi.

(AI parale de rerdutde aruncat, fd-te garant).
1766. Paráti furesti casä nu adard.
(Parale din holie casä nu fac).
Numal ce cistigi cu sudoarea fetei, se crede, cd nu se chel-
tuieste si nu se prapadeste.
1767. Paretti alglfi, trä 4i1i Idi.
(Bani albI, pentru zile negro).
Diir 371. Il. 204 : Spar' in der Zeit, so hast du in der Not.
1768. Omlu fird pardti, ca puPlu fir& arichl.
(Omul flird parale ca paserea fara aripi).
1769. Doi pardti il Mati.
(L-a fäcut de (loud parale).
Isp. 163. A lua pe cine-va la trei parale.
1770. Un pard' om 11 Mali.
(L-a fäcut de o pare. om).
4 face pe cine-va 4e cloud paralQ.

www.digibuc.ro
600 PROVERBBLE AROMINILOR

1771. Da pardlu, s-afld civgdlu.

(Da banul ca sg cumpere ceartd).
trc. verir pard, istèr cavgd.
(DI ban si cere ceartg).
dr. Cautd ceartd cu lurninarea.
1772. L6-avind pardlu cu tufech'a.
(Alear,gg dupg bani cu pusca).
A fi zgircit de tot.
1773. Ca vtárv1irlu fugi pardlu.
(Ca argint viu fuge paraua).
Aratd nestabilitatea banilor.
1774. Para lu-i gurgurutós.
(Banul Ieste rotund).
Adicd : cäldtor, care trece de la om la om.
1775. Turd qua Paott.
(In fie-care zi Pasti).
cfr. Wollflin ; II, 217 Petron. 44 : Semper Saturnalia agunt
Sie haben immer Feiertage.
1776. Nu-1 tutd qua Paoti.
(Nu-1 In fie-care zi Past°.
Diir 20 I, 10 port. : nao he cada dia Pascoa, nem vindima.
1777. Di Pafti-Pasti.
(Din Past1 In Past°.
Adicd : foarte rar.

1778. La Pdotitt a callor.

(La Pastele cailor).
Z. 218.
Adicd : nicIodatd, fiind-ca call nu pot serba Pastii.
cf. Ad calendas graecas.

1779. Canda-r vin'ira Pdotili.

(Parcg 1-ati sosit Pastele),
A fi bucuros, vesel,

www.digibuc.ro
 PRO VERBELE AROMtNILOR 601

1780. Paott ncasa, cindu ari, §-cindu nu, s-tindi la söari.

(Pa§tele in cash, chid are, i cind n-are, se intinde la soare)-
Pentru cei, cart', cind aü parale, le manincii in petre
ceri si plimbari si apoi se intind cu pintecele la scare.

1781. Paftt-li, morn aNu ii pas:cu !

4(Pa§tele fa!» Nu le pascv).
Pe cind tiganul lucra la cuie de potcoave, ear tiganca
sufla cu foalele, ajutindu.1, a inceput tiganul sa zica :
aF'ä, acuma ci$tig pe cuie atitea lei, cu cari curnpar gaini ;
gainele vor oua si vor cluci. Witt aline atitea pui. Apol
void vinde pull si void cumpara porci. Scroa fele vor fata si
voici vinde purceii, ca sa cumpar oi §i void deveni celnic,
cu oi multe.
aSi eine ti le va paste, I-a intrerupt tiganca».
Tu! raspunse tiganul.
Ba tu! raspunse tiganca.
Ba tu !
Nu le pasc, ma !
Paste-le, inzista tiganul.
Nu le pasc !
Paste-le !
Nu le pasc!
Atunci suparat peste masura tiganul II trinte§te una la cap
cu ciocanul si o cuIc la loc, zicind :
4Na I daca nu le pa§ti !»

1782. Scoasi peant.

(A scos aripi).
A se ridica ; a se imboggi ; a deveni voinic.
1783. Nu s-pöarta doi pgapinr (pipon') sum soara.
(Nu se poarta dol' pepeni subtioara).
Dar 553, 11. 307.
Wer zu viel will, wird zu wenig.
1784. Pencli-arendi N si duti.
(II se duce apende-arcnde)).
A fl fricos.
Vezr : qapti.

1785. 12-intra' pénura tu inima.

(I-a intrat cuiul in ininia).
5e zice de cine-1 roade la inima un dor cumplit,

www.digibuc.ro
602 PROVERBELE AROMINILOR

1786. Ca perlu din cap.

(Ca parul din cap).
Aran o multime.
cfr. Z. 4483. Ca pärul din cap.
1787. Per nu tini.
(NicI cit un par nu line).
A fi foarte suptire, a dura cit o nimica toatA.
1788. Per nu-1' tini.
(NicT par nu-I tine).
A fi foarte fricos.
1789. Di per-per.
(De par-par).
Adica : cu de-amäruntul.
1790. Per nu-11 ascapà.
(Par nu-I scapa).
A fi atentat la cel mal mic lucru ; a fi foarte priceput.
1791. S-lo perlu.
(-a luat parul).
cfr. A-§1 lua lumea in cap.
1792. L'i scöasi peri alglii.
(II scoase perI allif).
Z. II, 4476.
A face zile amari cui-va.
1792. bis Perlu n'-algh'f.
(MI-a inalbit parul), de necazuri.
1793. Perlu m-patru l-fati.
(Parul In patru il face).
A fi istet.

1794. Pin tu per.

(Pina in par).
Complect; desavaqit.
g. Ii87,
www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILON. 603

1795. S-anOupara di peri.

(S-ati theaerat de par).
A se lua la bathe.
1796. Pina *-perlu $-ari aumbra.
(Ch Tar i parul are umbra).
Etiam capillus unus habet umbram suam.
1797. Ti si muta pertu.
(Ti se radica parul).
A se infiora.
cfr. Z. 1472. A i se face phrul mäduca (In cap).
LI si zbirlf perlu.
(Z. 4473: A se zblrli parul in cap).
1798. Per di per si fati derga.
(Par cu par se face cerga).
Cfr. Picatura cu picatura lac se face.
1799. Fucli, ca di per di lup.
(Fuge ca de par de lup).
Z. 2280.
Are peri de lup.
1800. Per nö-alds.
(Par nu las).
Adica : nimic.

1801. Cindu va-n1 cr6asca peri tu palma.

(Cind hni va crWe par ln palma).
Adica niciodata.
Z. 4462.

1802. Per di lup.

(Par de lup).
dr. Z. 2280.
A fi fioros, hrapitor.
1803. Ca peseul 6asti gras.
(Ca pe§tele Teste gras.

www.digibuc.ro
604 PROVERBELE AROMINILOR

1804. Ila-rf di fao !

Bun i s-pescul.
(«lea manInclsi fasole !»
cBun e si pestele,).
Soacra indemna pe nora sa sä manince si fasole, ci ral numal
mincare de peste. Nora insa, facind cä nu intelege, zice, Ca
bun& este si mincarea de peste.
1805. Pescul tö-amari 6asti g'oni.
(Pescul in mare Ieste voinic).
1806. Pescul tu amari, s-tiyan8a pri foc.
(Pestele in mare, si tigaTa pe foc).
Dilr 236. I. 220: Wer wird auf den Kalbskopf laden, be-
vor die Kuh gekalbt hat ?
Lit. Anti lentem augere ollam.
1807. Pescul mari, mica niclu.
(Pestele cel mare, mantnca pe cel mic).
Dar M. I 332: Grosse Fische fressen die kleinen.
It. pisces magni parvulos comedunt.
1808. Pescul di la cap s-ampute.
(Pestele de la cap pute).
Z. 2289. N. St.
1809. Tate ca peastile. (pescul)
(Tace ca pestele).
Sarnarina. Z. 2296.

1810. Ca peseta tu tigani mi fripsi.

(M-a fript ca pestele In tigaie).
A tiraniza.
1811. II tigiripsi ca pgastile pri foc.
(L-a fript ca pestele pe foc).
A tiraniza pe cine-va.
Samarena, Epir Corn. de d. Diamand G.

1812. Li d8adi pétali.

(Le a datlepadatpotcoavele).
Z. 2387. All lepada potcoavele,
A inuri.

www.digibuc.ro
 intOVERBELE AROMINILOR 6o5

1812. big Ld-arca' petali.

Li scutura- pétali.
(Le a aauncat potcoavele).
(Le a scuturat potcoavele).
A muri.
1813. Care jildWe guvozdul, clfarde pétala.
(Cine jele;te cuTul, pierde potcoava).
Z. 2385 Dan.
1814. 1\l1iluda0i pétala s-chTari calu.
(Mi1uie0,ejele§tepotcoava §i pierde calul).
1815. Si stitdari s-misarl péturli, nu mil.1 pita viradara.
(Daca aT sta sa numerT paturile, nu mantnci placinta nicTodata).

1816. Si s-misati peturli, putd nu minti pita.

icl.darii
(Dacä aista sa numeri paturile, niciodata nu mantnci placi nth).
1817. Péturlu pri cirpitor s-tindi.
(Paturul pe crtpator se 1ntinde).

1818. Di la cdada OW, scuntinti bunlu picardr.

(De la coada oilor se cunoa§te bunul pastor).
Dar. 416 I. 208 : Am lachen erkennt man den Thoren.
It. Ogni albdro se conosce al frutto; lt. Avis a contu dig-
noscitur.
Nota.Dacil o vita le graca. se eauta la coada, eact fiind coada grasa,
ie gag. si vita.

1819. Carl di luch' sd-aspare, nu s-fati picurar.

(Cine de lupT se teme, nu devine pastor).
Diir 107 H 62 : Wer nicht bestauben will, bleib' aus der
Mahle.
1820. Te *ti picurarlu di dupa cöada oilor ?
(Ce tie pastorul de dupa, coada oilor=cel ce merge du pa oT).
Aa zic crirvanarii, cind disputa cu pastoril. Carvanarii
se considera fata de pastori de mai cu minti, find mal qmblati.
Vezi No. 1574.

1821. Bana di picurdr.

www.digibuc.ro
6o6 PROVERBELE AROMINILOg.

(Viatä de pastor).
Adica viata frä necazuri, sirnpla.
1822. Piductul, dupa té-s sáturä, ese pi sufrinte'ao.
(Paduchiul, dup. ce se satura, Tese pe sprinceanä).
Se zice despre cei le§inati carl. dupä ce din jafuri, atunci
se arata in lume (Golescu).
Z. 2243 Milescu.

1823. Arfurz6a0e a pimintu.

(Miroase a pämtnt).
Z. 966. A. mirosi a parnint.
Held. Proverbul de mai sus, se aude la Wteasa, Epir. Cuvintul pi-
mintu se intrebuinteaz5. numal in expresiunea de mai sus.

1824. Cari ari multu piper, baga §-tu uscati.

(Cine are piper mult, pune §i in uscate).
Dili- 577 II 299: Wer Pfeffer genug hat, der pfeffert auch
seinen Brei. It. Cui multum est piperis, etiam in oleribus
immescet.
Hold. Uscate se numesc urzicele de munte, dupi ce se usucä si
din care se face placintii.

1825. Piper pisti pileafi.

(Piper poste peleaf).
Pentru cine se baga unde nu-I fferbe oala ; pentru lucruri
nepotrivite.
1826. Piper intr-ocri.
(Piper in ochi).
A. orbi pe cine-va; raspuns obraznic pe care-I dam cui-va.
1827. Ca saréa cu piperlu z-duc.
(Se duc ca sarea cu piperul).
.

Arata o ingsprire.
1828. Doi pipón) sum-s6ara nu s-tin.
(Doi pepeni galberti supt suptioara nu se tin).
Z. 2785. Ghicu.
Dotia treburi dintr-o data nu se pot face.
1829. Pirit nvéata.

www.digibuc.ro
 13R0VERBELE AROMtNILOR 607

(Ca para foculuT invata).

Vezr: minata, apa, foc.

1830. L'-blga' pirdê tu ocl'i.

(I-a pus perdea In ochi.
A muse la pe cine-va

1831. Om fill pirclê.

(Om fara perdea).
Pentru un om care Teste fara rusine, si obraznic.
1832. Ca pirpiruna la 1un9n5.
(Ca fluturele la lumina).
Se zice pentru cei proV.i, cari se leail dupa ceva ademini-
tor, dar care ii nenoroceste. De pilda, betivil &Ica yin.
1833. Pita te nu u miVi, te 1-u ca si nscrurna.
(Placinta pe care nu o mantncI, ce Ve ca. se afuma).
1834. Stal pita s-ti mic.
(StaT placinta sa te maninc).
Z. 981. CazI para sa. te mäninc.
De-a gata eine asteaptä toate.
ngr. Kati pita na si fau.
Idem.
1835. Pun di pitrunides-Mati.
(Puiil de pottrniche s-a facut).
Z. 2390. Se risipesc ca pui de potarniche.
A se face nev5zut.
1836. Gura di pitrunide.
(Gura de pottrniche).
Care vorbeste frumos si mult, care clnta bine.
4837. Pitrunide scriata.
(Pottrniche zugravita).
Se zice despre femeile, carI slut frumoase.
1838. Di 1e4I pigazefti, nu ascdch'.
(De ce-IT balT joc nu scapT).
VdzI : No. jo6.

www.digibuc.ro
6o8 PROVERBELE AROMNILOR

4839. Nu-i piduri fira suri6ali.

(Nu-T pddure fdrd uscaturT).
Padure fara di usco.t nu s-afla.
(Padure fdra uscdturl nu se afid).
Z. 93y. Milescu.

1840. Nu-1 piduri fira scifin1.

(Nu-I pAdure fgra. mardcinT).

1841. Tal'i
(Tale la palavre).
A spune la mincTunl, la palavre.
1842. S-t-arisara
(SA-1T resard ferestrele=ochiT).

1843. Ld-agudèa§ti pri

(II lovWe pe spate)
A mingiia, a dezmierda pe cine-va.
1844. Te nu tixe§ti, kind s-treti aridlu (puntea)?
(Ce nu promiy, ptnd sa trecl rtulpodul
1845. Mica pini xéana.
(Mantna pine straind).
A fi In servicid pe Iingà cine-va : A trai in amaraciune.
1846. Va vitamari cu pinea n-gura.
(Meritä a fi omortt cu pinea in gura).. Se zice cuT-va, care
este vinovat).
Noll. La Aromun se considerA de mare pacat a nu läsa pe cine-va
sa manince la rnasil in pace. A-1 deranja, pentru ori-ce afacere, se consi-
deri ca semn ra. A-1 omori met cu pinea in p,uraY), pe cind Inca ma-
nincrt, insearnna a nu avea absolut de loc mila de dinsul.

1847. S-pinea e u mica, nu u mica cd-arihati.

(Si plinea pe care o mantncd, nu o manined in lini§te).
Cind cine-va dei begat, dar e nelin4tit mered.
1848. Nd-ari pini.
(Nu are ptne).
A nu avea post.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AttOMINILOR 600

1848.b4INu-1 tu pini.
(Nu-T In pine).
A nu fi in post.
1849. Da pint.
(DA pine).
Se zice de un lucru, care aduce folos.
1850. Da pint a furlor.
(DA pine furilor).
Se zice pentru o femee care nu e tocmai cinstitii, ci pe
ascuns merge in contra bunitor moray uri.
Notd. De teama autoritAtilor, se d L pe ascuns pine la 11011.

1851. Ma bung pine goalä cu arid'eare,

de cit gh'ele multe cu ncdeare.
Arom. II pg. 278. 24.
(MaT bine ptine goald cu rls (In fericire),
de cit mincäri multe cu certuri).
1852. Pin& e u mitt cu ngrin'e, nu sè-acagt di tini.
(PiTnea ce o mAntncT cu ngride, nu se prinde de tine).
Nota. Nyride. se zice pentru eine triieste raii in cas5.. pentru eine
traeste cu certuri.

1853. Ping s-nu miii pini océand, no-ag'imdI domnu virgoarg.

(13InA sg nu maninci pine strAing ptnA sA nu fiT servi-
tor, n-ajungi stAptn).
1854. Nu u calcà pin6a, Ca te-acatg di ocN.
(Nu calca pinea nu fiT ingrat, cAcT te prinde de oda,
tT scoate octet).
Hotel% Se considera ea eel mat mare pacat s te porn de nerecu-
noscAtor fart de o persoana de la care ai vazut mult bine.

1855. Miam pini sari daddn.

(Am mtncat pine §i sare impreunA).
cfr. Wolf. 352, IV, um einen Freund recht zu erkennen
müsste man erst einen Scheffel Salz mit ihm gegessen haben.
Dfir No. 276, II, 277 Cic. De Am. 1967 : verumque illud est,
quod dicitur, mutters modios salis simul edendos esse, et.
1856. Cu pinea tu tastru.
(Cu plinea in traistA).
39

www.digibuc.ro
610 PROVERIIBLE AROMtNILOR

A fi Mat rost ; a duce viata nestabilrt, a trAi fdra cardtilil.

1857. Iti Pa pini.
(Unde se gäseste).
Notd. Aceastii expresiune este 1mprumutaa din obiedul haiducilor.
Ace§tia Indati ce ajung In aproprierea unui sat, unde tiü c5 nu pot fi
atacati, trdmit qi cer de ale mine:11.A din satul vecin. Se Atie prin ur-
mare, unde shit haiducii.

1858. Azl te ari, mich j-b6a, s-mini s-frèaca' pintica.

(AzT clnd are, mantn01 i bea i mtine isT freaca pintecele).
Pentru oamenii nechibzuiti, risipitorI.
Nola. A-s.1 freca pintecele 1nseamna figurat : a sta flámind.

1859 Ti dölri pi'ntica trä....

(Te doare ptntecele).
and eine-va sine_cu dragoste la o femee.
1860. L'i Ii va ntica.
(IT le doreste stomacul).
Se zice de eine lubeste ceva.
1861. Cu prntica la söari.
(Cu ptntecele la soare).
. Adicd: fla"mind, särac.
1862. Ca pi'ntica pin la gurg.
(Cu ptntecele ptnä la guru).
Adich : Insärcinatà.
1863. -fitacä pVntica.
(IsT freac5. ptntecele).
Se zice celul lenes, care din cauza lenei n-are ce minca, in
cit de foame ii freacä pintecele.
1864. U mica' pipara.
(A mtncat päpara).
Isp. 177.
1865. Nu Mil acsu sti tornu pip/4M.
(Nu-s demn ghetele sa-ci tntorc).
E obiceiul in Turcia, ca cine-va intrind intr-o cas5, sA-s1
scoata ghetele. Una din persoanele casei, dupa CP s-ati asezat
musafirul sa musafirii, se duce si le intoarce ghetele, aran-
jindu-le asa, ca ele sa fie indreptate cAtre use.Wölfflin V,12:

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 61!

Plaut. Mil. glor. 1110: Quia enim non sum praete, ut figam
palum in parietem.=--etva: Ich bin nicht Wiirdig, dir die
Schuhriemen zu Ibsen.
1866. Tini ti stii, Yu ti strincli piincta.
(Insu-ci stiT, unde. te stringe gheata).
Isp. 2226.

1867. Nu tini pirgasinr.

(Nu tine post).
A nu fi ingaduitor ; a nu avea hatir.
Tot asa :
No-ari pireasinT
(Nu tine post).
A se purta deopotriva, fara favoare care totI.
1868. Cind avem purintëata, i pireasin T.
(Clnd avem mtncarT de dulce, l'e post).
Dür 436, I, 222: Reiche essen, wann sie wollen, Arme,
wann sie haben.
1869. Piriyurie a li'nlitlui, pina sal da saitlu.
(Consolatiune bolnavului, pina sa-si dea sufletul).
ngr. Pariiurv'd s-tun drustu, osu na pipani.
Idem.
1870. Di cit zbOari nipói, ma glfini pizari niinti.
(De eft vorhe in urrml, maI bine tocmeala Inainte).
1871. Plzarea niinti, s-nO-avem IngicTari nip61.
(Tocmeala inainte, ca sä nu avem certurT in urm5).
1872. Fati pizari zOana.
(Faci ttrgul altuYa).
E usor a face socoteala -altuia.
1873. Ari prita'r%.
(Are spate).
A avea sustiitori.
1874. IJ-aspusi Vitiili.

www.digibuc.ro
tot 2 PROVERBELE AROMINILOit

(I-a aratat dosulspatele).

Adica : A goni pe cine-va; a trata cu refuz ; a nu briga
in seama.
cfr. Z. 4617.

1875. Nu-l' mica plitarga tara.

(Nu-T mantncA spatele lArtnil.).
A fi neinvengibil.
1876. 11-pöati plitarga.
(IT poate omoplatul, spatele).
A fi voinic, vrednic In ori-ce afacere.
1877. Stal, ca tel dit ptgae.
(StaT ca cel din ploae).
Adica ca c...
1878. Plgaga minuta ti pitrundi.
(Ploaia cea märunta te pdtrunde, te strabate pina la corp).
1879. Plgaga le IT'ini cu furtate, nu tini multu.
(Ploaia care vine cu putere mare, dintr-odata, nu durcaza
mult).

1880. Cind n-ari plgete j-grandinëa II buna.

(Ctnd nu Ye ploaie si grindina ie bung.).
Z. 144, Milescu Gopeg.

1881. Va mi scöata dit pleiae, s-mi baga tu soare ?

(Ma va scoate din ploae, sa ma bage la soare 7)
Adica : Nu cum-va ma va ferici ?
1882. Dupa pldai i söari.
(Dupa ploae, vine si scare).
Adica, dupa intristare, vine si bucurie.
1883. Plóaga minuta tani multu.
(Ploaia subtire tine mult).
Z. 226. Milescu.

1884. Cari fudi di plgae, da di grandine.

(Cine fuge din ploae, da In grindine).
Z. 231. Milescu.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 613

1885. Multi vor di pldao s-fuga si tilt lasch'i s-anfunda.

(Multi doresc din ploae sa fuga §i tn noroiu se infunda).
Bagav. 99.

1886. Full' di plötti §i dal tu biltóti.

(FugT de ploae si daicazitn baltoace).
Wom Regen unter die Taufe kommen.
1887. Dupã plócti, tirnba'ri citi z-liti.
(Dup ce trece ploaia, mantale ette sa, poftet;t1).
Diu 123 II, 70 : Senf nach der Tafel.
1888. $-pluplu-1 mari s-umbra nö-ari.
(i plopul Te mare, dar umbra n-are).
1889. Plop lu este nalt ma umbra nu fati.
(Plopul Teste tnalt, dar nu face umbra).
Z. 1028. Milescu.

1890. Maca acita pluind, multu va tina.

(Daca a tnceput ploaTe suptire, mult va dura).

1891. -aduna.' pdálili n-cap.

(-a adunat poalele tn cap).
A nu se mai sinchisi de rusine; a fi fail nici o rusine.
1892. Is biga' plialili, m-brin.
(S-a pus poalele tn brtti).
Se arata hotärirea cui-va de a intreprinde ceva.
xota. Poalele de la haina de dulamii a Aromimilut sint in tot &tuna
o piedich, cind umbla san cmd se lupta cu cine-va, de oare Si ating ge
nuchii. Din aceasta cauzà, pentru mai mare comoditate, cele dou5 poale
se infig in briu.

1893. I2-d'eadi 2345arca.

(I-a dat poarca).
A goni, a tramite pe cineva la plirnbare, la pascut scroafa.
Notd. ln joeurite copilares,ti, la jocul <a Lira (veil p. 117, No.
127), eine nu prinde en bátul o gauril, e obligat si'l, pasc5. poarca. Ex-
presiunea de mai sus ieste imprumutata de la jocul copilarese pomenit.

1894. Maga pdarca tra purtél',

www.digibuc.ro
614 PROVERBELE AROMINILOR

(Alearg5 scroafa dup. purcel).

A umbla cine-va dupa lucruri, cari cu greutate se pot gasi.
1895. Asparcli p4art4 Oati piliOiri.
(Stricg poarta §i face fereastr5).
1896. Pdartti-ti cum u va loclu.
(Poarta-te cum o cere obiceiul pamintulul).
Mir 7 II. 4 : it. (si) : A paesi undi vai, come vidi fari, fai.
1897. Pelartet-ti cum u va loclu, nu cum ti stii.
(SI te porff cum o cere loculunde te g5se§tlnu cum §til.).
1898. GrOa pri p4artet s-avda pilOirOa.
1899. Pöctrtei apa §i bOa v'in..
(Poart5 apa §i bea yin).
(Orl-ce lucru sa fad nu ieste rusine.
1900. Z-duti, z-duti poelu ntr-Oap5, pina le na Oara crOapa.
(Se duce, se duce ulciorul la apl, pInA ce odata crap5).
De multe orl se duce ulciorul la apa, pina ce se sparge.
Ngr. Pal tu laini s-tu nirO ch1i tdch'isi mnTa furd.--=-S-a dus
ulciorul la apa, pina ce o data s-a spart.
1901. Cu ntribare'a m-Poli ag'uncli.
(Cu intrebarea ajungY in Stambul).
cfr. Intrebind orbul a nimerit Braila.
1902. Cara-I' trapsi una tris im-Poli se av4i'.
(Cind I-a tras una ptnä la Stambul s-a auzit).
1903. Caei pont §-aumbra-1'.
(Fie-care porn si cu umbra-I).
1904. Talq porn, §-fa orn I
(Tale porn §i fd om).
Isp. 2019. E anevole sa tai porn §i art cioplesti cm.
1905. Tati, ca porcu surdu.
(Tace ca pore surd).
Z. 2374. Cum tace porcul in popusol,

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 615

1906. Va-ti trëaa ca porcul In Larsa.

(11T va reusi ca porculuT in Larisa).
Arata neputinta trnpliniril unui lucru.
Notä. Pe cind Larisa, ora in Tesalia, era in stapinirea Turcilor
Turcii find foarte fanatici, cum vedeaf vre-un pore In ora., II §i ImpuFaf
färil cea mai micsa jen5..
Dfir 661, II, 378 Willkommen sein wie die sau im ludenbause.
1907. Gruratlu a pórcului.
(Juramintui porculuT).
Cind jura cine-va, care se stie, ca nu se va tine de cuvint.
Nord Se zice, cit porcul, sara clnd se culcil §i cind e pe deplin sa-
turat, jurl cä altá data nu va mai viri botul In c.... A doua zi Insa cind
se scoalá fliimind nici null' mai aduce aminte de juramint.

1908. Di la porcu s-un per bun i.

(De la pore si un par bun Te).
Mai bine ceva, de cit nimic.
1909. Di ch'ali di porcu, utri (vitildh) nu s-fati.
(De plele de pore, burduf nu se face).
1910. Te t 6-ai, ca pascu porti.
(Ce creel' ca, pasc pord ?)
Adica : Ca sint prost si nevrednic?

1911. Tra pastOari porta fati.

(FaceTe bunsa pasca porciT doar).
cfr. W. 15, V. Mart. XII, 3.
Dispeream, si tu Pyladi praestare matellam dignus es, aut
porcas pascere pirithoi.
A fi nevrednic.
1912. Va ti pitréc s-pasti porti.
(Te veal tramite sa pasti pore*
A goni, a da drum din servicifi cuiva.
1913. Carl së-amélstica tu Ulla, pórta 11 mica.
(Cine se amestica in tarto, porciT il man1nc5).
Dar. 97. II. 58 : Wer sich mischt tinter die Kleie, den
fressen die Säue.

www.digibuc.ro
 616 PROVERBELE AROMINILOR

1914. TO portit nrt muta' aa.

(Tog porciI a( botul la fel).
Cind se vorbeste de oamenii din aceeasi calegorie; cfr. e-
jusden2 farinae.
1915. GOilill alai biinili, li mica pôrtit.
(Perele cele bune le mantncg, porcii).
Diir 629, II. 356: Man soil die Perlen nicht vor die Sane
werten.
1916. S-nu avuril sri.-1' dal tivd a zicl'arlui, nu P-aspuni porfi, di
li v6adi Ms.
(Dug n-er fi avtnd sg-I daI ceva cer§etorului, sg, nu-I argli
porlI, cad le vede §i dtnsul).
1917. Nu cum vreT, ma cum 1)(41.
(Nu cum doresti, ci cum poll).
1918. NO-andrisirt pragla di usi ping tora.
(N-a trecut peste pragul usiT ptng acum).
Se zice pentru o persoang care Inca nu parasise satul, lo-
cul sail natal.
cfr. Wolff, V, 13. Cic., Ad. Att. VI, 8, 5 : Bibulus pedem
porta non plus extulit, quam domo sua.
1919. Mutr'el a pravda s-ti mutrèasca.
(Cautg, tngrijeste de vita, ca sa ingrijeasca i ea de tine).
'1920. L6-acitara tu prafi.
(L-ag prins In prasp.
A prinde cu minciuna mare ; a dovedi clar.
1921. Cit ma réa pragi ahi't ma grosi s-fac.
(Ctt maT rar prasii, attt mar grosi se fac).
Ngr. Osu n-ar6a, tra prasa, vlah'e, tosu hundrevun.
(CIt mai rar, prasii, Aromtnule, cu atIt mai gra§i se fac).
1922. Va ti fac preltu.
(Te voia face preot).
Adica : 0 sä te bat I
1923. Ca preftal cu purintéata.
(Ca popa cu cde dulcen).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 6 17

Un popa Hind gazduit in casa unei fernel, $i Iiind Vineri,

zi in cai e nu se maninch de dulce, 1- a servit cu o placinta
foarte gustoasà, gatita cu unt insd.
Popa,. dupa ce s-a saturat bine a intrebat pe gazda, cu ce
a fost preparata placinta a$a gustoasa.
Apoi cu ce alta '1 clacti nu cu unt.
Cu unt ! zice opa si a inceput sa scuipe ! ptiiI, ptifr,
rn-al facut sa pdcatuesc 1 Nu spuneal, draga femee Ptiu, ptiu !
I

Se intrebuintRaza la adresa celor fatarnici.

1924. G'öaca preftul di bil'é.
(Joaca popa de nevoie).
1925. S-ti cinta preftul dupa ureacri.
(Sa-tl dote preotul dupa ureche).
Adich : Sa mart.
1926. Altu va preftul s-altu prittèasa. ngr. Alos nap Um papa
ch'-alos tin paoadvl.
(Unul Tube$te preotul i altul pe preoteash).
cfr. Unuia 11 place popa $i altuia preoteasa.
1927. N-hoarà nu-1 baga, $-tra casa préftului intreaba.
(Nu Te primit In sat, $i de casa pope Intreabh).
Vezi clelnic No. 521.
1928. Preftul p1it6a$ti.
(Popa plate$te).
1929. Plite$ti s-ca preftu.
(Plate$t1 $i ca. popa).
Adica : foarte cinstit ; fàrä doar $i poate.
1930. Preftul preftu maca astari, unalantu val arida.
(Preotul dach. se IntIlneste cn preot, amtndoT o sa Ha).
1931. Ti-tare limba preftul.
(HT tale limba popa).
Amenintare copilareascà pe care o facem cul-va.
Nola. In zilele de post, eind coii vor st nnininee de duke, sint
ameninlati sá nu g'uste, liind-cti vine popa t i le tale limba eu loadecii.

1932. Prijina -I data di Dumnidali.

(BataTa e data de D-zeu).
Isp. 439 Bata% e ruptä din

www.digibuc.ro
618 PROVERBELE AROMINILOR

1933. Plite§ti ca primiteitu.

(P1ate 5tI ca un neguiator).
A plati foarte cinstit.
1934. YOU! ascuch`di, nu se acata.
(PtIu ! am scuipat, nu se prind).
Cind spunem ceva, ca sa nu se lea in considerare se obici-
nue,te a se scuipa.
Vezi No. 132.
cfr. Wolff V. 5 : Urn bei einem übermiitigen unde ver-
messenen Gedanken oder Worte den Zorn der GOtter abzu-
wenden, pflegten die Allen sich in den Busen zu spucken.
Plin .Hist. natur. 28, 35 : Veniam quoque a deis spei ali-
cuius audacioris petirnus in sinum spuendo. Wenn also je-
mand durch seinen Uebermut den zorn der Götter gewis-
sermassen herausforderte, so sagten die Griechen ; Eic zaicov
oci rrón (Diogen. 4, 826.
Tot ap se crede la Aromini Ca Ye bine sa sculpY de trei
orl in sin cind vezi ceva netiresc, ceva careil produce fried.
1935. Ptiu-cicet.
Tacere adinca, cfr. aTac ma cheama).
Vezf p. 81, 7, jocul, (Phu ciccb.

1936. Pklbiri va ti fac.

(0 sa te fac praf).
Z. 524. A nu se alege nici cenup de cine-va.
1937. Scoasi putlu arichT.
(A facut puItil aripT).
Pentru unul tinär, care voigte sh fad dupa capul sail.
1938. Ca purit mica.
(Ca pasere mat-fine:1).
Pentru cine se nutre,te cu foarte putin.
1939. No-alasa put'llz s-t azboara.
(Nu lasa paserea sa-ci zboare).

1940. Di una n'il'e pul' pri gardu, cama gh'ine un tru mina.
(De cit o mie de paserl pe gard, maT bine una in ming).
Bagav. 132

1941. Iu bOa puti apa.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 619

(Unde bea paserile apa.Ex. ti pit?* ta bea pul'i ap4=.--te

tramit undo bea paserile NA), departe.
1942. Azbuir5.' purlu.
(A. zburat paserea).
1943. Ca Oi purii j-bitèarea-l1.
(Fie-care pasäre §i cu felul et de clntare).
Dtir 833. I 441 : Ogni utsché ha seis mod. (tat.)
1944. ..lapti di purii aduli.
(Si lapte de pasäre aduce).
Imposibilul il face .posibil.
cfr. A face pe dracu in patru.
1945. O-ari punga grOasa.
(0 are punga groasA).
A fi bogat.
1946. Tindi-ti pink Iu 1.-ag'uncli punga.
(Intinde-te pinä unde V-ajunge punga).
1947. Panti s-fati.
(Punte se face).
Pentru cine ajutd la toti, la bunI *i räi.
1948. Ca ptiplizal)-1' si duti gura.
(II merge gura ca puptiza).
1949. Tri un purie ardu eerga.
(Din cauza until' purice, ard cerga).
Z. 2425. Milescu.

1950. i di _mirk va si scOatä set.

(i de purice vrea sa scoata se).
Se zice de cel cumplit, zgircit.
1951. Purintu !
(Care manincä de dulce).
Adicä : Turc.
9 Pupa.sa este un obiect la rnoar, care produce un zgomot asurzitor.

www.digibuc.ro
620 PROVERBELE AROMINILOR

1952. Maca ti purinti, mica canim 'fel.

(Dacg te spurci, sg mgrand cel pulin mid).
Dacä prichtulesti, sa pacatuiqt1 pentru ceva care sa me-
rite pacatul.
1953. Pusca lea ra6a, vaslu a Pei s-asparli.
(Oletul cel tare, vasul 15T strica).
1954. Ca pusca cu aPlu.
(Ca oletul cu usturoiul).
cfr. Ca cinele cu pisica.
1955. Carl tè acata vTinat6a, puscet.
(Dacg te mina, bea olet).
Asa se spune celui care se minie. Adica : putin ne importa
supararea lui, otetul inasprind si mai mult supararea cuiva.
1956. Va ti lad cu puscet s-cu untulemnu.
(Te voiii spala cu olet i cu unt-de-lemn).
cfr. L-a fäcut cu oil §i otet.
1957. Pufae aratd.
(CTumg. rea).
Rail; pacatos; urit;
1958. Fuli, ca di pufcre.
(Fuge ca de dumg).
Z. II, 5065.

1959. Asclpg' di pufcri, 145-agudi hulera.

(A scApat de dumg, I-a lovit colera).
1960. Ganda ci0 tu put !
(Parcg a cgzut ln pull)
Lucruri, carI cad in put, sint ca§i pierdute.
1961. Multi stiii s-arninta, ma puti'n' sti-P tino..
(Mulcf ;tiii sä ca.§tige, dar pulinT sa.-T pästreze).
1962. Sac fir% fundu.
(Sac flira, fund).
Pentru om risipitor; pentru cine e foarte mincacios,

www.digibuc.ro
 PROVER1313LE AROMNILOR 62 I

1963. S-afla' saclu pëáticlu.

(S-a ggsit sacul peticul).
1964. Cind ari sac, no-ari firina, s-cind afi firing, nO-ari sac.
(Mud are sac, n-are Mini. si cind are Mina, n-are sac).
1965. Cum i saclu ac§i i §-pedticlu,
(Cum i sacul, asa i petecul).
Isp. 1421.

1966. Lasä, ca si salt& [Oa va s-faca atia.

(Lasg, ca i salcia mea o sa facg struguri).
Z. 1128.
Adica aibi rabdare, cad va veni i rindul meü, cu toate
ca-ti pare cam imposibil.
1967. Di sapd §-lepata vira nu va scapa.
(De sapg i lopata nimenT nu va scat*.
Diir. 449. IL 249 : Dem Tod ist niemand zu stark.
1968. Sapa s-lupata I

(Sapa si lopata).
Adica : pina la moarte, o data cu moartea.
1963. Sapa -1upata va lu ndripteald.
Se zice de un naravit, care numai rnurind se va scgpa de
relele naravurf.
1970. Ca sar&I cu piperlu.
(Ca sarea cu piperul).
Arata o inasprire.
1971. Sari pisti piper.
(Sare peste piper).
Diir 463. I. 235 : 61 in's Feuer giessen.
1972. Sarea-i buna tu h'irtura.
(Sarea este bung tn fferturg).
1973. Cindu ari sari, nO-ari piper ; s-cinda ari piper, nO-ari sari.
(Cind are sare, n-are piper si ctnd are piper, n-are sare).
Se zice de cei saracI.

www.digibuc.ro
622 PROVERBELE AROMINILOR

1974. Sari ntr-ocri.

(Sare in ochi).
Se spune cul afirmil pe nedrept, eh a v5zut ceva.
1975. Om lira sari.
(Om fgrg, sare).
Care ne Ieste anost.
1976. Micari firä sari, yustu no-ari.
(MIncare Mrg sare, gust n-are).
4977. Ca olli dupä sari alagA.
(Ca oile dup g. sare aleargg).
1978. Cu nä minat' di sari, nu sè-ansarà arialu.
(Cu o mtng de sare, nu se Insara Hui).
1979. Nu z-bagrt sari tu iti micari.
(Nu se pune sare In ori-ce mtncare).
Corn de d. Tacit.
1980. Si Orli scalrii.
(Se line ca scaTul).
cfr. Z. 1135.
1931. Ca scallu di lina altei s-tini.
(Ca sceul de ltna oil se line).
A se tine dirz de ceva.
1982. 0a6a z-duti la scarii, nu scal'l a la öae.
(Oaea se duce la scal'ii, nu scaTul la oae).
Adica omul singur 10 cauta beleaua.
1933. Ca pi sch'ile calcd.
(Cala, ca pe märäcinT).
Z. II. 5007.

1984. Wein lit ti nträ va scut6ari, ca -un sch'in ti mtiari.

(Ghim pole (dacti) 1I-a intrat, trebuTe scos, cad §i un ghimpe
te omoarg).
1985. Ganda ari sclein, la c.....
(Parca are spinT la cur).
Pentru cine e neastimp5rat.

www.digibuc.ro
 PROVERMILE AROMINILOR 62 3

1986. 12-intr5.' schYinlu.

(I-a intrat spinul).
A nu fi ldsat in lini$te; a i se face o greutate, un necaz.
1987 Livade fail sch'in1 nu s-fare.
(Livede fAra spini nu se face).
Z. 825. Dan.

1988. Ca pri scleinT §adi.

(StA ca §i cum ar sta pe mArAcinT).
A fi grail.
1989. Di sch'in trandafila easi.
(De spin trandafir Tese).
Z. 1261. Dan.

1990. Il lipse'ati na scrnauret.

(II lipsete o sctndurA).
Isp. 3. II lipse,$te o doagli.
1991. (Om) cu trei scinduri 6asti.
(E cu treT schidurt).
Diir 376. II 208: Er hat einen Sparren zu viel, fz. il lui
manque un clou.
1992. Sandurd s-fdati.
(S-a facut ca o scIndurg).
Adica : mort, tare, ma ca o scindurd.
1993. Te t-asti scriatd, tu frimti t-u bigaP.
(Ce cf-eIscris, tn frunte y-e pus).
1994.. Cum si-P 111135. scriatet.
(Cum sLt-T fie scris).

1995. An'urzènti scrum.

(Miroase a scrum).
Adicti : miroase a fuga.
1996. Seacd pr-iu tr6ati.
(Pe uncle trece el, seacAusucil tot).
A fi om I'M; hot.

www.digibuc.ro
624 MOVERBELE AROMINILOA.

1997. In nu-1 seantinr ado fitrusé4i. (cre.5te).

(Unde nu-1 sameni, acolo rasare).
Z. 109). A. St.

1998. Liicrulu di s&tra, s-nu 16-a1ási tril mini.

(Lucrul de seara, nu-1 'Asa pentru mtne).
Nu-lgsh lucrul de seara pentru dimineata.
1999. Di om cu seinnu largu.
(De om cu semn departe).
2000. Caei eelnic $-ari sentnul (di ol, di car).
(Fie-care «celnic» tt,T are semnul (de ol, de cal etc).)
_NOM. Sonnu la not se numesc tonic oile acelulas slripin. Vine de acolo,
cid fie-care stApin i inseamna oile la ureche, cu un semn, care nu se
gaseste la ref lalfi. Aa unif le inseamna la urechea dreapti, allii la cea
stingA, unit' le fac furca, ecbS, ciiacei, etc. Tot asa se face qi la catirt

2001. Nu-1' se ast i nded, tiã semnu !

(Nu i se stingea focul, necazulpentru semn !)
2002. Semnu!
(Minune, ceva neobicinuit).
Ex. Da WI' ploae, trä semnu.
(Ploua na de mult, pared de minune, de sflrit al lumil).
Vnin turY, semnu!
(Vin tura( cu miile, foarte mulli, ceva de neobicinuit).
2003. Semnu bun ;
(Semn bun).
2004. Semnu arb."6.
(Semn rag).
2005. 11`-u semnu 9-mi döari, ca omlu a meg nr-u feati.
(MI- e. cIuda 5i ma doare, CACI omul meg mi-a facut-o).

2006. Ari sea; i gras.

(Are säu, e gras).
Pentru om bogat.
2007. L'-intrA' sfina.

www.digibuc.ro
 PhatrERBELE AROMNILOtt 64t

(Fara sa vorbeOI tu, nu se poate).

Chid cine-va se baga la orl-ce.
2156. Cindu ti VaT tint, To mi turnám.
(Clnd tu te ducealsa tnveyeil ma lntorceam).
2157. La tini m'cari-beari Oa mini cintari.
(La tine cntncaremasai bautura, iar la mine cIntare).
2158. Te tati tra tint fati, te dal tat tini dal%

(Ce facT pentru tine facT, ce daT, pentru tine daT).

2159. Tin icleé 6asti.
(Tenechea este).
A 11 fára nici un ban.
Iv. 2095. Este iuiffl, Lefter de parale.
2160. LI spindurara Maclean.
(II atArnara tenecheaoa).
A goni pe cine-va cu rusine 41 de toata lumea.
Notti. Pentru a face haz uneori se leagd de coada cilnilor cite o te-
nechea care face ca bietul eine sit o tuleascd la fugd, pe cind cei 1-allt
clint se tin dupd dinsul qi-1 latra. Probabil cd zicatoarea de mai sus q-a
luat na;tere din acest obiceid.

2161. Tinireatet ilzurlëata.

(Tinerele este nebunie).
2162. Tinir&O, muOteata.
(Tinerele este frumusele).
2163. Tidia, tithe no-are §-calótill di cari u are.
(Cinstea, cinste n-are §i ferice de cine o are).
216't. Ma gli'ine Onfin Medal, dicit aviit pizuit.
(Mai bine sarac cinstit. de ctt bogat batjocorit).
Weis. Arom. II, p. 279.

2165. Tibtic nu-11 daft.

(Tabac nu-IT del).
Adica : nimic.
45

www.digibuc.ro
641 PROVIII0111.11 ARomftiit-Sh

2166. U spinclurh' timparM.

(A attrnat-o mantaua).
Adich : S-a pus pe sedere.
Nota. Se obicinnieste a se purta mantale earna, cind p1ou5. sari
ninge. E obicelul cind vine cine-va in casil, s5. i se tea timparea i szl
se atirne in cutil cit timp s15. in casil. A atirna rnantaua dcci, insenmeazii
a se pune pe sedcre.
2167. Tracli la timpart.
(Trage la manta).
Poveste : Se zice ch.' Nastradin-Hogea, a vrut sh vinzh o
cash a sa, cu conditiunea ca un cuifl, ce se ghsea tocmai in
camera din fund, unde nu puteal ajunge de cit trecind prin
cele-lalte. Cumphrätorul väzind ch casa Ie ieffind, a Gump-
rat-o cu conditiunea propush.
Abla a cumparat-o si Nastradin-Hogea, ca sa-1 fach sh se
plictiseasch si sh fugh din cash, ce tkea ?
Il atirna mantaua de culg si fa:mai cind dormea noul
proprietar, incepea st sune tare de tot, ca sh-1 deschiza, fiind-
ch vrea sh-si lea rnantaoa. Une-orl, hind earna, venea plin
de norolg pinh la genucht de-1 murdhrea toate mobilele, tre-
buind sã treach, ca sh meargh saii 'tea timparea.
Asa a mers pinh dnd noul cumparhtor 1-a inapoiat casa
pe un pret foarte redus, neputind träi chinuit de gusturile
lul Nastradin-Hogea.
2167.bis.Silgh'i timparea sag : trali timparea azvarna.
(A Intins pe jos mantaoa, sag: tragettrestepe jos mantaua).
A da motiv la cearta A ti om ra'a, care cauta cearta cu
luminarea.
2168. Ni-1 ficá caplu Wmpinet.
(Ni 1-a fAcut capul ca o tobA).
2169. Ganda 1'-adun5.'m cu ti/mpina.
(Parc1 T am strIns cu toba).
2170. Da tbnpirdla.
(Cfnta din tampara).
Ven : guvojdi, dinttlf .
2171. 12-u ti1'6 en tiporta pata).
(I-a taTat-o cu securea).
A zice ceva din topor, in mod brusc; a spune verde.
2172. Tir-tIr IP si duti.
(Tir-tir IT merge).
De frica.

www.digibuc.ro
 PROVERI3ELE AtIOMNILOtt 643

21'73. Scumbu la tirtet -eftin la farina.

(Scump la tartie i eftin la filing).
2174. Titearga i ca nTarëa.
(Tacerea e ca mierea).
2175. Tiled, ch`atra dipri murminti.
(Tacea ca peatra de pe mormtnt).
2176. Tiled ca nt citusi.
(Tgcea ca o pisicg).
21.77. TitM cclitusv.
(Tacea citus.
Nola. Odds este semnul Vicerii. Se obicinuieste mai mult ciml so
vorbeVe copiilor. Tot asa cmutus cu acelas senz.

2178. Toc lu mica caplu.

(DolAnda manInca i capitalul).
Se zice despre acei, earl dorind sri cistige mult, impru-
muta capitalul cu dobinda mare si apol in schimb pierd
capital ul.
2179. Arch' topa.
(A aruncat tunul).
A muri.
2180. Albanezeste Toscet pa besa, Gh'ega pa manta.
(Tosca nu are credintd, ear Ghega nu are minte).
Vezi : Arbines.

Hula. Albanejil se impart in Toscii, pl. Toscl, Carl locuiesc in sudul

Albaniei i in Gltega pl. Ghegla sau Gltegan pl. Ghegani; alhanejii din N.
Albaniei. Vezi : No. 820,

2181. N'itli nu:li vi èai, main li ciflái, tragt Hira.

(Lucrurile midi nu le doreaT, pe cele marT le cantai, trage,
sufer i tu).
Isp. 246. Cele mid le-al lepadat, cele marl al cautat, acuma
Inoatä ca un ciine, ca sa poti scapa mai bine.
ngr. Ti tpvi U.9 Go5 ;:ptCx9, th p.s.01,2 1Eptf,s; zpirda iapol2tioo)sa.
(Cele mari nu-t1 p1acea, cele mici doreal, sufera dracule).
2182. Apa di trandqfir.

www.digibuc.ro
644 PROVERDELB AROMNILOR,

(AO de trandaar).
Adidt: curat.
Veal : liturtnie.

2183. Di sch'in trandafir j-di trandaffr sch'in.

(De spin trandafir §i de trandafir spin.
ctr. Z. 1205.
2184. Nu-1 trandefir firä sch'in.
(Nu-T trandafir Mt spin).
Z. 1197. Milescu.
2185. Piná z dip: trei.
(Pint sg. zici :
Se IntrebuinfeazA pentru a exprima adverbialul de timp :
Intr-o clipd.

2186. Iu slut dol *-nis trei.

(Unde stnt doT cu el treT I).
Pentru cine e nelipsit de la ceva ; pentru cine e indiscret.
k2187. Va 1.1-1 addr truplu ma móali dicit prntica.
cri-1 voiti face corpul maT moale de ctt ptntecele (burta).
2188. AnvIlt tudinilf.
(A invent täciunele).
A fugil a plecd.
2189. Tudini anvillt.
(TtIciune Invelit).
Om veclean.
Veal : jar.

2190. Calu, mul'arta § tufech`a altAT s-nu 4i dal%

(Calul muTerea i pu§ca altuTa sA nu le IncredinlezI.
cfr. Z. 1408. Veal : Basmul referitor la acestea in : basmele aromine.

2191. Nu të-ag'öac`a cu tufeclea.

(Nu te juca cu pura).
Nu te lincrede pWef.
2192. 0-arca' tufeclea.
(A inapu§cat din pu§c4).
S-a logodit.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 645

2193. S-tunisi cd s-fdati.

(S-a call, cii s-a nascut).
A fi trindav.
2194. Turcu ara'a.
(Turc rail).
2195. Da -fiicli di Turcu.
(DA §i fugi de Turc).
2196. Canda bigara turtil' cuttit.
(Parca TurciT ati bagat culit).
Arata spaima.
Hata. A MO ccuttit» insearnnd a tala fard deosibire de tindr sad
bdtrin, barbat sad fernee; a face mdcel.

2197. Turcul 16-acata lépurli cu arlbtilu.

(Turcul 11 prinde Tepurele cu carul).
2198. Turcul 16-acatà lépurli cu carlu.
(Turcul 11 prinde Tepurele cu carul).
Adica cu mare diplomatie 1).
Turcul nu se sinchisete ci e rdbdator, asteptind incetul
Cu Incetul sh se indeplineasch ceea ce urmtirete. Arata ca
el tie sa se poarte ca un diplomat incercat.

2199. -nis turcu, ma -Yo un suflit (cap) hursescu al Dumniclr.

(i el e turc, dar i cii un suflet un cap datoresc luT
Dumnezeil).
A§a spun muntenci arominl.

2200. Dd-1' rndsina Türcului, s-P,aI vitillahlu.

(Da-T maslina TurculuT, ca sa Tel burduful plin cu unt-de-lemn).
Corn. de d-1 Mit. Maracine.

2201. Ti ncrinki la Turcu, ma la va ti calca.

(Te-aT Inchinat Turcului, mai rail te va apasa).
2202. Turcul u caftd ngic'ar6a cu luminar6a.
(Turcul cauta cearta cu luminarea).
Supt ori-ce pret.
1). In Zweiter Iahresbericht, p. 177, No. 33 5 traducerea e falpa.

www.digibuc.ro
646 PROVERBELE AROMINILOR

'2203. Turcul la sirgra,ti brinlu si-P lu calti.

(Turcul 11 lasd briul pe jos, ca sä i-1 calci).
Adicd : dä motiv de ceartd.
2204. Turma n'ardi dupd birbéc.
(Turma merge dupd berbece).
2905. Turnza fird dui, u mica luplu.
(Turma fdrd cline o mäntncd lupul).
2206. II-turnaret apd.
(I-ail turnatl-ati stropitcu apd).
A fi in pericol de moarte.
Credintd. Cind cine-va trage de moarte, cadi grea, ii vine
greti, rudele, ca sti-1 readuca la viatA, il stropesc cu apd.
Tot asa se stropesc cu apd §i cel call se sperie. Acetia pe
lingd stropire, bea ,i putind apd.
2207. Fird di firind, nu s-fati turta.
(Fara de Mind, nu se face turta).
2208. Turta s-feati.
(Turtä s-a Wu°.
Chid cine-va bea pind se imbatd, in cit nu .$tie unde W-
are capul.
Cfr. Z. 1770. A fi cuc.
2209. Ca tgrturit P-si duti gura.
(IT merge gura ca la o turturicd).
A vorbi merefi a se tingui, in cit sd-ti facd mild.
2210. Di-P vrei ard'il alintal, tu min' turteftt s-lu vecli.
(Dacd-r dorWi rad cuiva, tn mtrisf turce§tT sd-1 vezi).
2211. Lucri turtefti.
(Lucruri turce0.1).
Necurate ; neregulate ; zdbovitoare.
2212. Ca turtle cu buiram6a.
(Ca turciT cu baearamul).
A nu fi sigur de ceva.
Turcii, conducindu-se dupd lung, nu pot sà fie siguri chid

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 647

vine baiaramul. Ast- fel, acei cari ail v5zut luna nouä, incep
bathramul, pe chid alth cari e aflã intr-un loc untie cerul
leste acoperit cu nori, asteapta sa li se aducä vestea ca s-a
vazut luna noua, saü sa se insenineze, ca i ei sa inceap4
baiaramul.
'2213.Si ngac`i cristinn, Turt0 s-hirisescu.
(Daca se cearta crestiniT, TurciT se bucura).
2214. Ascip41 di min' furesti, s-cactl tu min' turteett.
(Scapasi din mtinT hotetT, sa cadi in mtini turce§t1).
Din rail in mai rail.
2215. Tu mint furesti i turtegi call, un dark 6asti.
(In mInile hotilor orT In ale turcilor cazi, acelasi lucru este).
Diir 763 I. 400 fr. 11 vaut autant ètre mordu d'un chien
ou d'une chienne.
Notd. Supt Turfe4ti sa se inteleag 5. tot dauna autoritatile turcesti,
§i sa" nu se confundil cu poporul turcesc, care, In genere, este bun §i
cu totul neresponsabil de cele ce fac autoritatile.

2216. Canda v'in turtit.

(Parc yin turciT).
.

Arata spaima ; Cind se grtthe.ste cine-va sä ispräveasca vre

o treaba, i se zice : ce te grabesti asa sa ispravesti, parca
aü dat turcil ?
2217. Tutiputa bunä z-vindi dit munti.
(Vitele bune se vInd din munte, fara sa fie trebuinta ca
sä fie aratate cumparatorilor).
'4218. Canda chirS tutiputa
(Parcä pierdu averea tataluT sau).
A fl trist.
2219. Tuti s-Pi ntrégh' j-di mint6a ta s-nu Teti.
(Pe toff sa-T tntrebT, sa le cell parerea, dar din mintea
parereata sa nu esT).
Sa procedezi cum mintea ta te sfatueste.
'2220. S-6ard ttq avñi, cari vr6a sapa dgrili ?
(Daca ar fi fost toll bogatT, cine al; fi säpat ogoarele?)

Thar 31. 1. 14. Tu mare, eü mare, cine sa traga cibotele ?

www.digibuc.ro
 648 PROVERBELB AROMINILOR

2221. rani cu Gani.

(cane cu Game).
AdicA mofturi, nimicuri.
cfr.. aTanda cu MandaD de la Ron lint
Mal aratä o leg&tura sufleteascti.
22-22. Acat.5, mulch taptu.
(Prinde §i mulge pe lap).
Ab asino lanam petis.
Araat imposibilul.
2223. Di !caret h'im, tara va n1 midi.
(De tArinA sintem, tArIna ne va mined).
2224. IP bigä' Papi.
(1-a b5gat cepe).
A bate pe cine-va strapic.
Hotel. Dupá b5.tae se obiclnueqte a se pune pe locul biltut cepe
1ncalzite *i pe deasupra unse cu unt-de-lemn.

2225. Va-t1 aprindu Mara.

(0 s1-11 aprind luminarea).
A muri.
Notd. Se obicfnuiete la moartea cuiva a se aprinde All, luminAri.
L'-aprtasi feara, 1-a aprins luminarea, inseamn5., 1-a omorit.

2226. Carl reari, nu ch`ari, ma necri-I tr-alivdari.

(Cine cer§e§te, nu pTere, dar nicT de Riudat Teste).
2227. re dal, at66. Pal.
(Ce daT acea Tel).
Dar 664 II 364: Wie die Arbeit, so der Lohn.
2228. re-ti, citt41 WA t-afh10.
(Ce IT-aT cAutat, aceea IT-aT allat).
Isp. 1166

2229. re aviii §i te ch'irdilil

(Ce am avut §i ce-am pierdut).
Ips. 890.

2230. reapi ntr-ocPi.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 649

(Cepe in ochT).
Ra'spuns la cel indiscreti.
2231. Ter lu atél sirinlu nu se aspare di furtunii.
(Cerul cel senin nu se teme de furtund).
2232. Ter skin furtund nö-aduti.
(Cer senin fortunä nu aduce).
Z. 68. Cerul curat de trlznet nu se teme ngr. 06 xxOccpric
apcc;, cstpotruci 86v cpoo.6(a2t.
(Aerul cel senin nu se teme de trtznet).
2233. Canda 6'4 din ter.
(Parc . a cazut din cer).
Z. 76. Milescu.

2234. U timsi cOarda.

(A. Incins sabia)
A deveni haiduc, a se revolta.
2235. Li timsi.
.(Le a tncinsarmele).
A se reveltà, a deveni haiduc.
Notd. Cind cine-va se revolta, prirnul lucru ce fricea, era st i1icing5.
o spadd §i sit se inarrneze cu o puqczl. Apol e.,ind la munte it schimba
costumul, imbrZicInd pe cel haiducesc.

2236. Tinti scöati, 4* mica.

(Cind scoate, zece maninca).
A fi risipitor.
2237. Tricia prit tir -prit sild.
(Trecut prin ciur §i prin sag).
A fi umblat mult.
2238. Aph cu tirli val portu la numta ta.
(Voiti purtd apa cu ciurul la nunta ta).
Nora. In basmele arornineVI, intro alte incerctifi grele, la cart le su
pus eroul saü eroina basmului, le i aceasta, sti care ap 5. cu ciurul.
cfr. Wölfflin. III, 224: Kocntivy ii6cop av.r),slc (Plutarch. Paroe-
miogr. I, 344).

www.digibuc.ro
650 PROvERBELE AROMINILOR

2239. Ninga suli tit&

(Inca suge la pia)
Pentru cel prost; pentru unul cu mintea inch necoapth.
2240. Canda len ti curmdsi di firet.
(Para. Teri te aT intärcat).
Se apnea celor, call se poarth ca ni.Ve copii inici.
cfr. a lacte nutricis; a lacte intantiae.
Wolfilin. 357, V.

2241. Udatlu (amoPlu) di pltiai nu se aspari.

(Cel udat nu se teme de ploae).
cfr. Inecatul nu se teme de awl.
2242. Na tuti ugYteurli, té-afania aü nicuchTirata.
(Nu toate coprile earl fuma au casnicie).
Dun 18 I. 9: Al le sind nicht Jager, die das Kqrn blasen.
2243. Ulla dit bdirli dit
(Ofta din adlncul inimeT).
2241. Umtuleninu pisti foc.
Unt-de-lemn peste foc.
A aMa pe cine-va.
Z. 705.

2245. Umtuiemnu pristi apd.

(Unt-delemn peste apa).
Om drept; ironic intrebuintat pentru ()in nedrept.
2246. IJ-si bill umtulemnul.
(I s-a isprävit unt-de-lemnul).
Vezi cindila.
A murit.
2247. NO-ari umtutemnu pri nis.
(N are unt-de-lemn asupra-T).
_Nom. Se aplicil celor rl, cari n-ail do loc mila i se poartil ea
niste pagini, nebotezati i prin urrnare neunsi cu unt-de-lernn. In genere
se Intelege : turcul. Tot aa : om ninriruit, orn neuns cu mir.

2248. Pinh z-41t1 unet.

www.digibuc.ro
 PRO UMBELS AROMINILOR 651

(Plnä s5. zicT una).

Adica: indatä.
'2249. Nu sta pri und.
(Nu sta, pe «una»).
Cll.. A vorbi in doi perl.
2250. Neca und, necä döaila.
(NicT una, nicT dou4).
A nu sta la chibzuialrt, a se hotart dintr-o data.
2251. Va-nT lip : und ; va-ti otc: dóadä.
(Ina vei spune : una, 111' void spune : douN).
Ant einen groben Klotz, gehört ein grober Keil. Diir (150
H: Wie du mir, so ich dir.
2252. Ungl'i s-carni.
(A fi: unghe i came).
A fi prietini intimi. Albanezul:zice: Misti nga Ooi s-ndaheti.
(Carnea de unghe nu se desparte).
2253. Ungre.
(Niel ctt.unglia).
De loc, de fel.
2254. J-biga; lingt_ili.
(5-a bägat unghile).
S-a napustit asupra cuiva.
2255. S-mica di su ungle.
(4T manIndL de supt unglue).
Z. 4741 II, Milescu.
Se aplical celor zgircip.

2256. Carl s-nu ung:Msed, va s-an1urz6ascg.

(Dadt nu va semana, va mirosi.
Z. II, 4857. Milescu.
Se aplicti la fib si nepoti fath de OHO ,si unchi.
2257. Carl sqtpir&oti, tu lapti, sufld s-tu mird.t.
(Cine se upareste tn lapte, sufla §i-n iaurt).

www.digibuc.ro
652 PROVERBELE AROMINILOR

Cine Ie mu§cat de arpe, se teme §i de optrlä.

Gr. Gebranntes Kind scheut's Feuer.
2258. Di usciduni mare, bund-T j-grindinea.
(De secetä mari, bund-1 §i grindina).
2259. Cindu va-n1 ved urettect.
(CInd tmT void vedea urechia).
Adicd, nicIodatd.
2260. Pi ureacra tea ndreapta culcd-ti.
(Culcd-te pe urechea cea dreaptd).
Rdmit lini§tit, fárd grije I
2261. Nd-avdi di nd ureacn.
(Nu aude de o ureche).
Se zice'pentru cine face pe surd ; pentru eine se face cd
nu intelege.

2262. Pe atea urecre s-ti badi.

(Culcd-te pe urechea aea).
Ironic: R5mil sigur, 1ini,tit I

2263. Pi tu und urèacl'i n'-intrd, pit alantd nT-easi.

(Printr-o ureche tmi inträ, prin cea laltd Imi Tese).
Z. II, 4755.

2264. S-t-u (lied dupd urgaeri.

citeascd, sg.-1T-o zicd dupd ureche).
Obicelul preotului de a citi la capul cui-va, dupd ce moare.
S t-u oica la cap preftul.
(S5. 11-o zicd popa la cap).
Veal: No. 1)25.

2265. Atél te-are urecri de-avlire, s-avdd.

(Gine are urechi de auzit, sd auza).
Bagav, p. 181. Z. 47E2. H.

2266. Fudul di urécitt.

(A fi fudul de urechT).
Cfr. A fi tare de urechi.

www.digibuc.ro
 NICIVERttELE AROMb111-631 655

2267. NI-luta urécl 'Hi.

(MT-a mtncat urechile).
A nu fi läsat in pace.
2268. 1\1'-aru psi nrecrili.
(MT-a rupt urechile).
dlr. Z. II, 4792. A-I roade urechile.
2269. Pina di urea I.
(Ping In urechT).
Aproape intreg.
2270. S-acitä. uréclili.
(S-a prins urechile).
De mirare cind aude ceva inpsaImintätor, cind i se In-
timplä vre-o grozdvenie.
2271. Cul65., gh9ni urecrili.
(CATule§te bine).

2'272. Distri-ti uréct ill,.

(Desf5.-IT urechile).
Observa bine, baga bine de searnd.
cfr. W. 314, VI, Arrige aurisl (Ter. Andr. 933) ; (Virg,
Propert).
2273. Pin di ureeri-I di borg'i.
(A fi dator pin g. la urechT).
2274. 146-ari urécrili astupati cu bumbdc.
(IT stnt urechile astupate cu bumbac).
2275. NO-ari ma gitaild lingOari ca urfada.
(Nu Ye maT grea boalit ca saracia).
2276. Ursa nu s6-aspare di tir.
(Ursul nu se teme de cTur).
Z. 2573. Dan.

2277. Ursa di (cu) furnizi nu si sáturd.

(Ursul cu furnicT nu se saturä).
Z. 2574. Milescu

www.digibuc.ro
654 PROVERBBLE AROMINILOR.

2278. Ca ursa la dad.

(Ca ursa la mTere).
Se zice pentru cine tine la ceva foarte mult.
2279. G'öach ursa di bin'.
(Joacg ursul de belea).
2280. Vru sä sirmá lépurli, i scöasi ursa.
(A vrut sg scoatg Tepure §i a dat peste urs).
2281. S6-adunara ca pri urslt.
(S-ag strtnssg se ulieca la urs).
Adicg, ca la ceva rar, neobicinuit.
cfr. Z. 2592. A se uita ca la urs.
2282. Azi gZacd la mine ursa, mini la tini.
(Azi joacg ursul la mine, entitle la tine).
Adica : nu trebue sä te bucuri, cind mi se inUmplü un
115, cad §i tie are srt.Vi ie : Azi mie, mine fie.
2283. Vindi Wales ursiirei, §-ursa tu pidure.
(Vinde pielea ursuldf §i ursul In pgdure).
cfr. Z. 2585.

2284. Ca havrä Uvreascet.

(Ca havrg jidoveascA).
Adica : neregulä, zgomot mare, gill5gie.
2285. Sinitatea nöasträ, h1avra Uvrellor.
(Stntitateasg fiela nol, §i frigurilesg fiela Ovrei).
2286. S tin ea Uvrellri.
(Se tin ca Evreii).
A fi uniti, a se ajula in cazuri grele de mare nevo'le. Tot aa :
2287. Së-ag1utä ca Uvreili.
(Se ajutg ea Evreil).

2288. Fucli ca Uvreula di ciriviaii.

(Fuge ca Evreul de rac).
Nola. Se crede, c Evreit ail groaza mare de met ci nici nu-I
1flafliflC i nici nu vor srt-1 vazii.

www.digibuc.ro
 PROVERSIELE AROMINILOR 6ss

289. Fricós ca Uvreti.

(Fricos ca Evreil).
2290. Aurld ca Ucri Ut.
(Striga ca puiii de jidan).
2291. Nu-n' vi4111, n9-avc1C ca T'Vrgii.
(N-am vazut, n-am auzit ca Evre0).
A nega, a nu spune adevärul ca Evreul.
Nota. Evreii sint recunoscuti, ca oameni cart se ajtitii fntre sine.i
cfnd e vorba sa marturiseascA ceva in contra compatriotilor lor, nu 0 lac
In ruptul capului.

2292. Arldi ca Uvrért.

(Insalä ca Evreu).
2291 Thypeillu §i da i strigrt.
(Evreul si (15, §i strig5).
A Ii vinovat si cu toate acestea a se plinge ca un nevinovat.
2294. G'ura' ca nvert.
(Jur.5. ca Evreu).
A jura fals.
2295. S-16agit ea Uvrealu.
(Se leagde omca Evreul).
A se tine de capul nostru. Aratri spiritul comercial al Evreu-
lui, impins la extrem.
2296. Murddri el Uvrelti.
(Murdari ca Evreii).
In mahaiale evreesti de prin Salonic, Bitolia, Evreil, fie crt !M-
esc mai multe familii evreesti la un loc, fie cd serviciul muni-
cipal nu leste asa de riguros, domneste o mare necurrttenie,
care a trebutt sã dea na§tere zicatoarel de mai sus, care se
aude si in turceste.
2297. Te u vrel, cä vaca t-umpli cildar6a cu lapti, s-tu soni-P da
cu clota.
(Ce 11-e ca vaca IT-umple ctildarea de lapte §i In urmA cf-o
varsä cu piciorul).
2298. Buna.-1 vaca, ma-i vitAarca.
(Bund Testa vaca, dara ie vitioasä).

www.digibuc.ro
656 PrtOVEIMELB AROMINILOR

Fiind-ca dupti ce o mulgi, Ii varsä laptele.

2299. Di la vaca.
(De la vaca).
AdicA: din Grecia.
Cauza pentru care in limbagiul figurat Arominii numesc Gre-
cia :Vaal, leste, cI pe grecqte se nurnqte : 017.3a,. ear Arominii de
prin Macedonia i Albania, neptitind pronunta bine EXXxx, pronuntii
yekcx=vaca.

2300. 1.41-fitä' vaca (pearca).

(I-a Mat vaca).
A li vesel.
Vezf: cet pirli.

2301. Atél din vale.

(Acela din vale).
Adica Dracul.
Nola. Se crede, cà locuintele dracilor sint vaile celc prrtpastioase.

2302. TO calëa, nis val&t.

(Tolirniergcalea, dInsulmiergevalea).
Pentru cine nu se poarta ap. cum Until lumea se poarta.
2303. Vatra (casa) xeana nu ncildasti.
(Ctiminul strain nu Incalzqte).
Dar 334. I. 169: Eigen Feuer und Herd kocht wohl.
2304. Tu vatra ta §-c'inusa ardi.
(In vatra ta §i cenup arde).
Ltnga cdminul tda toate I1 fac cald.
2305. Alimtu di ve.
(Lins de vaci).
Se zice in batjocura acelor spini ; femeilor cari se sulemenesc.
2306. IP bate-a vgard.
(II clnta a vara).
Dr. II cinta cucul.
Germ. Sein Weizen bliiht.
Cind 11 mierge bine de tot.

www.digibuc.ro
 tittOvErtilELE AROANIL511. 657

2307. Tuta vectra ccir cir cfr, tuta ëarna tngir i cmtr».
(Toata vara «ctr cur ctr,In rtsete, adic5,§i toatä earna
«ngtr §i mtr),tn certurT).
Se aplica acelor, cad, eit le vara petrec $i nu muncese,
pe cind earna apol, simtind nevole $i lipsi de brand, se cearta
intre el in familie. Tot a$a :
2308. Veara tuta tu cintare, $-6arna tutã tu uhtare.
(Vara toatä numaT in ctntare, i earna toata tn suspine).
2309. 84ini s-crech,, birbate, lo védutt nu armi'n.
(Si tu daca aT crap., bArbate, eü nu MmHg vaduva).

2310. «Cum mi vegi $i cum ti vedo.

(«Cum ma vezT i curn te väd»).
Isp. 57. Adevarul este cum te vaz $i cum ma vezi.
2311. Albaneze$te: Ve/a me vla ita vla.
(AromInul cu frate stnt frate),
Notd. In localit54ile, unde Arominii traese in contact cu Albanejil,
se impaca foarte bine, ducind o viala frateasca.

2312. Ilivrc eXixoL iva =Opt,

Sêxce ypixot Eva, youphpt.
(CincT Aromtni, un ttrg, zece grecT, un mggar).
Nota. Grecii, ca so. arate firea vioae, energica a Arominului, zic
despre din§ii, ca e destul Ca cinci Arornini sa faca un tirg intreg.
Arominul cxplic5. precum urineaza zicatoarea aceasta.
(Cincl Aromini, zice el, sint in stare sa faca un tirg intreg, pentru ca
fie-care din ei poate sa vie in tirg cu cel putin cinci catiri incarcati en-
marfa. Pe cind zece greci nu sint capabili nicl un magar so. incarce, fie-
cind se due in tirg, fie-cind se intorc, de oare-ce fiqte-cine dintre diniii
se duce sa tirguiasc5. 5.1 mult mai cit incape intr-o traista, ceva orez,
unt de lemn, fiscal fasole, etc.

2313. Virldi g-p1117.

(VazuT $i 00).
cfr. Cu eta cu val.
Adica cu mare greutate, i dupa multe necazurl.
2314. Vimtu sëamin', furtuna adimf.
(Vint semenT, furtuna adunT).
Isp. 1216.

2315, LOat di vimtu.

42

www.digibuc.ro
658 PROVERBELE AROMINILO

(Luat de vint).
Germ. Der ist vom Wind genommen.
A fi grit in minte.
2316. Vtintul bati si mintili aurla.
(VIntul batesufläsi muntele urla).
Pentru cine se laudã cu munca altuia.
2317. Te vimtu td-adute pe la not ?
(Ce Ant te educe pe la not).
Z. 334. Milescu.

2318. Bati vimtu tu hivani.

(Bate vint).
cfr. gr. 'Avo.ov Tecopysic. Zenob. I, 99 ;
Dar. II, 379.
2319. Nu sun vinztu curet.
(Nu sun. \Tint curat).
A nu mirosi bine.
2320. Bati vimtu.
(Bate vint).
A aiuri.
cfr. Bate apa-n pittä. Germ. Seil aus Sand, wie ballt das
Band.
'E.; allot) szow(ov 70,6xstc. Greg. Cypr. III, 46.
W. p, 27, 4.

2321. Lucrul dit ritind totna-t cama bun.

(Lucrul din vecinatate, totdauna ieste mai bun).
2322. S-niiri ricarlu (clprarlu) pri litSara.
(S-a suparat vacarul (caprarul) pe sat).
Povestea vorbil despre supararea vacarului pe sat, data
de A. Pann in Povestea vorbei, Buc. 1883, p. 101, se aude si
la Aromint.

2323. Baga-1' Witt.

(Baga-T vopseala).
A parasi pe cine-ca.
Vez1 : baga-lt crulea.

www.digibuc.ro
 PROVEAtELE Aa0MiNIL01t 650

2324. FA te 44i vingleertu ma nu §-to nu Ito.

(FA, ce zice Evangelia, dar nu si ce nu zice).
Povestea vorbei : Un cAlugär citise in evangeliecd, dacA WI dA
unul o palma, sA-I intorci si pe cea-laltá. Intilnit de un Albanez,
a cAphtat o palmA si apol a intors si pe cea-laltA. VAzind
Albanezul cA cAlug;Arul le moale, il constringe sa.4 duca in
circa pe un suis. Calugarul conformindu-se preceptulul e-
vangelic s-a supus. Abia a fAcut citi-va pasi cu Albanezul in spi-
nare, cind acesta a inceput sä loveasch cu picloarele pe CA-
lugAr, ca sA mearga mai lute. DacA a vAzut asa calugArul,
«a I zice, asta nu o spune evangelia I» si trintind jos pe Al-
banez 1-a junghiat cu feresträul.
2325. Va li von' tuti.
(0 sa le borgsti pe toate).
A. lesi prin nas cul'-va toate.
2326. Cri§tin di V rgOttna.
(Crestin de Vreastina).
Vreastina este un sat in Epir, unde toti sateniI sint de re-
ligiune musulmanA. Se zice in batjocurA pentru cine nu e
crestin cum se cade, care mAnincA de dulce in zi de post,
care e rag.
Vezi : Turcu.

2327. Ca Mihail' di 17 redottna .

(Ca Mihail din Vr6astina).
Pentru cine vorbeste alandala.
2328. Ca vulpga cu cödl'ili a laplui.
(Ca vulpea cu coaele lapuluT).
Adica : A astepta ceva in zadar.
Roil. Vulpea vilzind, cA se clatina c.... 1apului, a crezut eil vor
cddea s5. le manince.

2329. S6-acita' di pdtruli (cTic'öare) valpga.

(S-a prins de altes1 patru picioarele).
Z. 2677. A intrat vulpea in sac.
2330. Vulpea eft este de sirëatA, cadi tu stipit5).
(V u lpea cit este de vicleanä cade in curs5).
Z. 2671. Milescu.

2331. Cit este siröatá vulpil,a, multe orl mas cade n-princa.
Andr. Bagav. p. 99.

www.digibuc.ro
660 PR0VERJ3ELE AROMNIL011

(Cit e vulpea de vicleang., de multe oil cade in cursä).

Z. 2671.

2332. Vulpe v6a06.

(Z. 2685. Vulpe bätrtn.q).
2333. Te culpe tacuta-I 1
(Ce vulpe täcutä Teste).
A fi prefacut.
2334. Si vulpea se'-acald di pdtruli ctiaari.
(i vulpea se prinde de cite§T patru picioarele).
Diir 120. 1. 58 : Man ffingt auch wohl den geschickten Fuchs.
2335. Se-acitIC vulpea di pdtruli cletiari 1
(S-a prins vulpea tn cite patru picioarele).
Borchar 873 s. 350. Da stehen die Ochsen am Berge. Syll
137. Nunc meae in arctum coguntur copiae.
2336. Vulpea earl nu ag'unle'd aülli, lited ca-s acri.
(Vulpea daca nu ajungea struguriT, zicea cg stnt acri).
2337. Vulpea cind z-vidd fir dada, vru s-li facd tuti cóluvi.
(Vulpea, ctnd s-a pomenit fAra coada, a vrut sa le faca pe
toate bercT) .
Z. 2675.

2338. Cap de Vurgar. (sail : vurgtrescu).

(Cap de bulgar).
Cap prost.
Notd. Bulgarii slat consider4 de capite gröase.
Vezi Ocan, Zdcingan.

2339. Unä minti -atë'd vurgarMsed.

(0 rninte §i acea bulgareasca).
AdicA : proastä, mitocaneascä.

2340. Nisti ari rani tu tastru.

(Ni§te (ceva) are lanT in traistä).
Pohl lani a prins pe nevasta luT vinovatti §i o bátea cu traista. Ne-
vasta plingea §i lumea se mira, de ce plinge, cad o bätea cu traista,
care nu doare. Bine dar Iani avea ceva In traist5. : o peatra.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 661

2341. Canda v`in v'anitarli!

(Para, vin jeniceriT I).
Exprimd spaima.
cfr. Pared at dat Turcil.
234'2. Ca Vanitar face.
(Ca ieciner face).
A se purta rah, furios cu lumea, a nu se impdca cu nimic.
2342. raspe ëaste.
(Z. 2628. A fi ca o viespe).
Adica : intepdtor.
2343. Arsir1 ca ntapdt di easpi.
(A sarit ca tniepat de viespe).
2344. D-Tu si-1` del la v'atru, il' del la hisdp.
(De unde sg dad la doctor, dail (maT bine) la mgcelar).
2345. Di cindu iird v'Mriti, mor lum6a cama multu.
(De cind ail eit, ati apgrut, doctoriT, moare lumea maT mult).
2346. Ca earv'ir,
(Ca mercuriti).
Adicd, care-ti fuge din mind. Banil sint ca mercurifi, adica
care nu stä la un loc.
Z. 429.
2347. Ari eermu la cur.
(Are vIerme la c..).
A. fi neastimpirat.
Z. II, 2830: II joacg. *oarecil 'n calcie.
2348. Ca v'ermul s-minfeaste.
(Se zvIrcole§te ca un vierme).
Pentru eine nu se astimpärd.
2349. Ari Vermu la inimä.
(Are vTerme la inimg).

2350. rermul atél n'iclu, pescul atél mare acafd.

(VTerrnele cel mic, prinde pe pe§tele cel mare).

www.digibuc.ro
662 PROVERBELE A ROMINILOR

2351. L-mitc6 Verntill.

(II mitnIndt vIerrnii).
De necurätenie ; de sdräcie mare.
2352. Va vTing Vida -mbirvlea.
(Va veni v1icea -mbIrv'icea).
Se obidnue$te la nunt5, ca rudele miresel sa fie invitate
la mire $i ospatate: Apol sint invitate rudele mireluI la mama
miresel. Faptul acesta din urma se nume$te : rnbirvnicea. Se
Intrebuinteaza ca sa arätäm, ca va veni i rindul nostru.
2353. Murt vnifta te th-alivdd.
(A murit liganca care te läuda).
Se zice pentru cine se laudä singur.
2354. Afirdd-mi, ddamne, di cttigurii iiifteasett, $i di uspitiPe tur-
tdasca.
(1352e§te-m6., doamne, de calomnie ligäneascä, §i de prie-
tenie turceascä.referitor la funclionariT turci).
2355. riftul §-amirh' s-ag1ungti, tot vtiftu v-armlnä.
(Tiganul §i impärat sä ajung5, tot ligan o sA rämle).
2356. riftul clnd amirA' intra', tata-su ninth spInclura'.
(Tiganul clnd a intrat s-a fäcut tmparat, pe tatAl säti
InttT a sptnzurat).
2357. riftul (ag'umtu) visiPé, tati-su ninte §-UN.
(Tiganul dacä a ajuns rege, pe tat5.1 säti Inainte a Mat).
2358. riftul -c'elnic, la ctrbiln' va-P h'ba mintda.
(Tiganul §i celnic devenind, la cArbuni o sl se gtndeasca).
ngr. CaPa pendi cárvuna, ch'i perv'a NiPa preivata.
Mal bine cinci carbuni, de cit o mie de oi.
2359. CA v1iftu tirlu $-alavdá.
(Fie-care ligan t§I laudg, ciurul).
Tot tiganul 1I laudä ciocanul.
Iedem Narre gefällt seine Kappe.
Diu 827. 1. 441. leder Kramer lobt seine Ware.
2360. 'VOW j-visil'é, amonda $-ciftd.
(Tiganul i impärat daa a ajuns, nicovala 1 0* cerea).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 663

Diir 426. I. 216. Der Esel ist ein Esel, und kam'er auch
nada Rom. It. Bos, bos dicetur, terris uticumque videtur (m10.
2361. Cindu vru z-g'öaca Viftul, s-arupsi ti'mpina.
(Ctnd a vrut sa joace tiganul, se rupse toba).
cfr. Undn-i ata maT suptire, acolo se rupe.
2362. Cindu vru §i v`iftut z-g'öaca, së-arupsi cöarda.
(Ctnd a vrut si tiganul sa joace, se rupse coarda de vioara).
2363. Ag`umitn s-nol Viftit, ma laid di gretri.
(Am ajuns si noT tiganiT maT IV' de ctt greciT).
ngr. Cli'-irnts i v'iftl catindisárni h'irotiri ap tus Grech'.
(Asa spun tiganii din Prevezza).
2361. PII5ai cu söari, Vinit 1m pizari.
(Ploae cu soare, tiganiT la ttrg).
cfr. Treanca, fleanca, mere acre.
2365. S-nu-1 vèada Vin lu tu min' x6ani.
(Sit nu-1 vaza vinul In mlinT sträine).
Pentru cine umbla mereil beat.
2366. ritria tinti pal dIT 6asti, ma net u sti?
(Doctoria cincT parale costa, dar, eine o cunoaste?)
2367. Tritria4 di-un para', ma call u sti.
(Leacul se face cu un ban, dar cine-1 cunoaste).
2368. Mart 6a s-tu Vi lii te-afla.
(Moartea si tn sticla te afla).
2369. rizmade!
(Ctnd cine-va e alungat dintr-o parte, pentru tot-dauna).

2370. Cisare'a al Zama.

(Sttna luT Zama).
Adica : Stina fall noroc, care nu aduce nicT un folos.
2371. Zb4ari multe, ftoh'e mari.
(Vorbe multe, saracie mare).
Z. II, 6363 Ghicu.

www.digibuc.ro
664 PROVERBELE AROMINILOR

2372. II-cicla, xborlu mpadi.

(I-a azut vorba jos).
A nu-1 fl ascultat cuvintul, rugtimintea.
2373. Din zbor-zbor, ëasi clvgälu.
(Din vorbl In vorbä Tese cearta).
2374. Zborlu WI uritlu ca cimbana s-avdi.
(Vorba rea se audedeparte,ca un clopot de biserica).
2375. Zborlu aräu-1 ca gugo0u.
(Vorba rfia Ye (lute) ca glontele).
2376. Zborlu arATI, ne cu cal, ne cu ziyár lO-acátl.
(Vorba rea nu o prinzT nicT cu calul nici cu ogarul).
Dar. Gered't gered't, man kann's mit keinem Schwamm
auswischen.
2377. Zborlu dulti, mult aduti.
(Vorba dulce mult aduce).
Dar,. 709. II. 403. Mit guten Worten fdngt man die Leute.
2778. Adusi zborlu.
(A aduce vorba).
2379. Omlu cu minti, z-bati cu 7-borlu.
(Ornul cu minte se bate cu vorba).
2380. Nu isi di zbor
(N-a Te§it de cuvfnt).
A se tine de cuvint.
2381. P-Tu Masi xborlu, li-easi -stiflitlu.
(Pe unde-T Tese vorba, II Tose §i sufletul).
Pentru eine este om de cuvint.
2382. Zborlu dulti Odspitri adaDg5.
(Vorba dulce prietinil adaoga).

2383. Zborlu aduti zbor.

(Vorba aduce vorb4).

www.digibuc.ro
 PROVERBBLE AROMINILOR 665

2384. Di zbor-zbor, ag'un4i la funk-.

(Din vorbA in vorbd ajungI la fuior).
Adica la cearta, la inhatare, la pus mlna in par (fuior).
2385. Si zlniri'm tra s-nu durn'im,
(SA vorbim ca sl nu dormim).
Z. II. 6479.

2386. Carl multi zburaftt, lucru nu bitöasti.

(Cine multe vorbe§te, lucru nu isprAve§te).
2387. Carl zburafti, vindi; call asculta, aciimpira.
(Cine vorbe§te, vinde; eine asculta cumptirA).
2388. Zburafti cu mortill.
(Vorbe§te cu mortil).
A aiuri, a vorbi alandala.
2389. Aöd li zburi'm, ed. s-16-alisa'm.
(Aci vorbim, aci sä le lAsAm).
Arata discretie.
2390. iDadim zburim, ahorvTa 'cich'isim.
(Impreuna vorbim, separat intAlegem).
Z. II, 5990. Amlndoi vorbim, dar ba§ca ne Intalegem.
2391. Ci te s-nu zburkm, cind va dam paratri.
(De ce sl nu vorbim, parcA o O. dAm parale).
2392. Carl zghilëafti, lucru nu bitaa§ti.
(Cine se jele§te, lucru nu isprave§te).
Z. 53806. Ghicu.

2393. Si zgrimd n-cap.

(Se zgirie la cap).
Se zice, cind cine-va ramine cu pofta in cuI.
Tot cu acela§ senz:
Si zgrimet lu nu-1 mica.
(Se zgirie, undo nu-I mantncA).
2394. Si zgrimit, iu-1 mica.
(Se scarpinA, unde-I mAnincA).

www.digibuc.ro
666 PROVERBELE AROMINILOR

2395. Zguria mica 0 Wen

(Rugina mantncaroadesi fierul).
2396. Zinatea4 biligTic de amalama.
(Mestesugul Teste bratara de aur).
2397. Zinatea nvOat-u s-las' nu lipséasch.
(Mestesugul tnva0-1 si las' sa nu trebulasca).
2398. Om lu cu zinatt nii-ag`unA.
(Omul cu mestesug nu flämlnzeste).
2399. No ari zmgand la c...
(N-are nicT izmene la c...)
A fi cu totul särac.
Vezi : cimeapi.

2100. 5-mm01 xmgcinili.

(S-a umplut izmenele).
De IricA.

2401. Znwlcul nu se-aspari di nOadh.

(Muntele Zmolcu nu se teme de apad6).
Nota. Muntele Zmole este asezat spre V. de Samariva, Epir.

2102. Lu zmiUsird.
(L-au zmult).
Se zice pentru cine este inselat i jupuit.
2403. Zorga scijati untu-lemnu.
(NevoTe scoateproduce--unt-de-lemn).
Diir 190. II, 105. Not bricht Eisen.
2404. Tu zort j-draclu (luplu) aca.0 di uredi.
(In nevoTe i pe dracul (lupul) II prinzT de urechT).

2105. Zorea h1ari frincli.

(NevoTa flere rupe).
2406. Cu zorga poll s-Pal, nu poti z-dai.
(Cu forla poi sa TeT, nu poll sti dal).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 667

2407. Cu zore s-adarä, liOr sè-asparli.

(A nevoTe se face, lesne se stria.).
'2408. Cu zurlu z-ball mint6a, zurlu hli.
(Cu nebunul tiT bagT mintea, nebun e§tT).
dr. Spune-mi cu eine te insuleVi, sä-ti spuiii cine esti.
2409. Zur lul, zurlu lu adult n-cali.
(Pe nebun, nebunul tl reguleaza).
Diir 358 II. 179 : Ein Keil treibt den andern. It. Cuneus
cuneum trudit. Cuiii pe cuia se scoate afard.
2410. Zurlul no-ari cöarni si-1 cuno,ti.
(Nebunul n-are coarne sA.-1 cuno;iti).
2411. Zurlu fu tInir, zurlu s-ails.
(Nebun a fost ca VIA'', nebun e §i WHO.
Ngr. Iais Vera palavó, teOch'os itan ail s-ta n'ata.
(AT vAzut batrin nebunatic, a§a a fost §i tn tinerele).
2412. Fati zuléti, ca fickir.
(Face nebuniT ca WO.
2413. S-lo zeerca.
(S-a lust gttul).
Z. 572. A se duce pe copc5.
A se präpädi.

www.digibuc.ro
 ADIOS LA PROVERBE, ZICATORI, IDIOTISME, ETC.

'2414. (r Acló si-1' IfibAD.

(Acolo sA-I fie).
Hold. Se zice, cind vrem sl abatem räuc. SI-I fie raul de cap acolo,
nu aci la vre-unul din cel prezenci.

2415. 0 agudi !
(A lovit-o!)
A sters-o.
2410. cAlcli-aidip easti.
(A fi cine-va : «A ide-cade7,), ieste a fi prost.
0 persoand care judecA nu consimte imediat stt facA ce-I
spul, fora' sä judece intil si fard sA vazA prin urmare, ce-I,
ce nu-I.
Vezt No. 1733.

2417. Nu 16- aleapsi di tivd.

(Nu 1-a ales de nimic).
A ocAr1 pe cine-va.
2418. Me-algh'i.
(M-a InAlbit).
A ne cAzni prea mult.
(Ca albina e plin).
2419. C-algleina4 plin.
Bogat, cA nu-I lipseste nimic.
2420. Ca algh'ina-I avid.
(Ieste bogat ca albina).
2421. Ca Alipifé ti porti,

www.digibuc.ro
 ADAOS LA PROVERBE, ZICATOR1, ID1OTISME, ETC.

2M4. c ActO si-11 h'ibdp.

(Aeolo s5.-T fie).
Notd. Se zice, cind vrem sit abatem raul. sa i fie raul de cap acolo,
nu aci la vre-unul din cei prezenli.

2415. 0 agudi I
(A lovit-o l)
A ters-o.
2/11.6. (Aidi-aidip easti.
(A fi eine-va: «Aide aide ), Yeste a fi prost.
0 persoand care judecd nu consimte imediat sd facd ce-1
spill, ford s5 judece intli i frird sa vazd prin urmare, ce-1,
ce nu-1.
Vez No. 1733.

24'17. Nu 16 al6apsi di Ova.

(Nu 1-a ales de nimie).
A ocdr1 pe cine-va.

2418. Me-ctlylei.
(M-a Inglbit).
A ne cdzni prea mult.
(Ca albina e plin).
2419. C-algleina-i plin.
Bogat, cd nuI 1ipse0.e nimic.
2420. Ca a1gh'ind.-1 avat.
(leste bogat ea albina).
2121. Ca Alip4e, ti, portf,

www.digibuc.ro
670 PROVERBELE AROMNILOrt

(Ca Ali-pa§a te porti).

A se purta ca un tiran.
2422. Bineald c16-amineitnilea.
(Trde§te cu mincTuni).
Se zice de cel, care este shrac prdpddit, care o duce greil.
'2423. Loclu ainirdrescu toti ti ursescu.
(Loc impdrätesc publictog 11 stdpinesc).
cfr. Lt. Nemo quemquam ire prohibet publica via.
2424. Dë-afóar amireg, s-tu pungh no-ari para.
h1iVii cid
(De pe din afard fiti de Imparat t;i tn pungd. n-are ban).
Comunicat de d. I. Marcu, Nijopule, Macedonia.

24241AsVa ligari l-avtu Andóni.

(TrebuTe legat la S-tul Anton).
A fi nebun.
In Peninsula balcanied, s-tul Anton ieste sfintul prin ex-
celentd, care persecutä pe draci, si-I alungd din corpul oa-
menilor. La bisericele sag monastirile acestui sfint se aduc
alienatil ca sa se vindece.
2425. Ca CO andirsia tOa mar6a.
(Ca in revolutiunea cea mare).
Notti. Prin revolutiune mare inteleg. Arominii de la Pind revolutiunea
de la 1854 cind comunele Sarnarina i Avela ad incercat a se Scapa de
suprematia turceascd, impinse de spiritul de crestineitate 0 de agentil
greci. Se intrelminteati ca sa ardtim zapaceald i spaimd.

2426. L'-anginet und !

(L-a ctrpit una !).
Nola. Angdn, proprid mseamna : clnem (cinele, oile, etc.).

2427. Va ansirari.
(IT trebue sd fie sarat.
A avea poftä de Wm.
2428. Citr aá fe'dtith alanti.
(Pe aci aü apucat ceT laltY)
Ngr. aoi & gxxv.av oi FaXot.
Idem.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 671

2429. L'-da apet.

(II dd ap1).
A insela pe cine-va.
2430. IV curm5; apa di la mtiarh.
(I-a curmatI-a tdiatapa de la moard).
2431. Tu nh apal4 z-duti.
(S-a dus tntr-o fuga).
.71To1d. Apala inseamnrt : spada, fulg, lina alba ;i bine scarmanata.

2432. L-biga pri api-V.

(L-a bdgat in apele sale).
A-1 induplech.
2433. Nu da araUt.
(Nu dd. rindla vorbd).
A vorbi Mt% nicl un sir.
2434. L-bisarh arati.
(L-ail sdrutat rece).
Adich : mort.
2435. T-fati arteit.
(III face rail).
Adich : sterge-te pe buze.

2436. Unh minti s-a0a' arbinfasca.

(0 minte si acea albanezeascd).
Adich : nebunatich, zburhtoare, nechibzuith.
Vezi No. 95 p. 427.

2437. Pinh s-intrà ariela tu casa brödticluI s-a pola lu sctiati dip.
(Pinä ce sd. intre ariciul In casa broastei si apoI il scoate
ell totul).
D-1 Tacit Nic.
Arath ingratitudine. Ariciul s-a rugat de broascd, sh.-I fach
un loc in casa tut, achci), zicea el, dupã ce se adunase cu
totul si se facuse mititel, a ulte, mie nu-mi trebuie decit foarte
putin loc».
Broasca, vázindu-1, ca este asa de mititel si asa de zmerit,
1-a poftit, sa. intre.

www.digibuc.ro
672 PROVERBELE AROMNILOit

Ab 'fa introdus ariclul si incepu putin cite putin sa se umfle

$i pe cit el se umfla pe atit broasca se da mal la o parte.
«Dar ce facT, frate, il spune broasca, nu vezT, ca ma scotl
cu totul afara.
Dar $iretul ariciii rizind in barba zise :
«De ! draga, asa ma apnea pe mine cite o data.
Umfla-te $i mereil umlla-te, biata broasca s-a vazut silita
sa easa cu totul din casa-I.
2438. CH tracii arina.
(Cit e arina).
Arata .. multimea.
Vezi : Frinfla, spruna, nietura, sterilile.

2439. Nu va té-ariseascit.
(N-o sa-cf ping.).
A rabda, all pune pofta in cuia.
2440. Llo ariallu.
(L-a luattirltriul).
Cind opinia publica, cind multimea nenoroce$te pe cine-va.
2441. Aronduarond a.
2442. Armineaote I
(Romine$te).
Adica : verde.
A spune ceva pe $leau.

2413. Selmina aróc (urdv).

(Samana ovaz).
A avea frica.

2441. Carl no-ari aroini di Oamin', nO-ari $i di Dumnilall.

(Cine n-are ru$ine de oamenT, n-are nicl de D-zeii).

2445. CO-arusfetea ascách! $i di cap di om.

(Cu mita scapT $i de cap de om).
Adica, chiar cind omori om.

2146. Pina s-ascachi.

(PIna sa scuipi).

www.digibuc.ro
 :PROVER13ELE AROMINILOR 67

Indatk in timp cit se poate de scurt.

Vezr p. 21, rindul 1-12.

2447. Ne te mica' asearit nu $-adut6 aminte.

(Niel ce a mtncat asara, nu-pI aduce aminte).
A fi ultuc.
2448. Canda Il çILëá vira : «aspuni 1D
(Parca-1 zicea vre-unul : spune l»).
A nu putea pästra secretul.
2449. Nu cuns5a$ti cit IP tini aumbra.
(Nu cunoWe ctt IT line umbra).
A null cunoa$te virful nasulul.
2450. Cit atif s-hTha omlu, bana-I dulti.
(CH de batrin sa fie omul, viala este dulce).

2451. Tora tu auvami (auptic), scöti, cal, g'unami (g'unatic).

(Acuma la batrinete, aratä, calule, voinicie).
ngr. Tora s-ta v9rannata, ma0e vteru irdmata.
Acum la batrinete invata batrinule carte.
2452. Me awl.
(M-a tmbatrtnit).
De necazuri marl.
453 Nu z-dute la avinare cu tufech'a goala.
(Nu se mierge la vInatoare cu pu§ca goala).
2454. 5-u biga' apa th-acicidert.
(S-a bagat-o a adus-o apa tn caenzail).
Vie No. 1344. P. 555.
cfr. Er hat sein Schafchen in's Trockne gebracht.
2455. Lö acr(t.
(L-a racorit).
A-1 frech.

2456. Alti lucrèaqa avnheili p-ahl stricoara busli.

(Alp lucreaza viile i altii strecoara butoaele pline cu yin).
43

www.digibuc.ro
674 PROVERBELE AROMINILOR.

2457. Ba I
Bada Nthori.
(«Ba I» «Baea Teste la Nihori*.
Cind cine. va raspunde «ba I» ceea ce arata un Mspuns o-
braznic, a$a cum nu se cade sa se raspunza, atunci i se ras-
punde prin : Baea Nihori.
.i.Votii. Nihori este un sat m Tesalia.
2458. Billigd I (Bafigo).
(Se zice unuT nemernic, om moale).
2459. Ctqa tu baltd.
(A. cgzut in lac).
Adica : s-a pierdut.
2460. Ca cal bard.
(Ca cal breaz).
Se cunoate ca cal boric, ca cal breaz.
2461. Band ocitata cu h'irlu.
(Vialg prinsä cu mg).
cfr. Viala cirpita cu ata.
2462. Nu-P da band.
(Nu-T dg. vista).
A. nu lash linitit, a nu da pace cuiva.
2463. Omlu ari §i band -mb'arti.
(Omul are §i viali i moarte).
Pentru aceasta trebuie srt lucreze mereil, ca srt trätascrt
bine, daca trae*te, §i sa nu lase pe drumun pe copii, In
caz de moarte.
Hota. Nihori este un sit in Tesalia.

2461. Cip.rea al Barba-rani.

(Sttna lul Barba Tani).
Adica : fara nici o regula, Fara nict un folos norocos.

2465. Bargul I
La intrebari cari nu sint la locul säti, cind cine-va ne plic-
tiseste cut o stOruitoare intreb-tre despre un lucru oare-care, i
se laspunde prin : barclul (cel breaz), ca sa inceteze de a ne
mat Intreba.
2466. T6-ocli ki Bavlaghráni.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 67

(Te aü fheut BazdaghianT).

Adich : A deveni Ocala.
Notd. Anecdotele referitoare la Bazdaghlant sint numeroase ki se
vor vedea la : Anecdotc, Arominoll.

2467. Uhl blirbatti cumu-1 b6a.

(Uh, bArbatii cum 11 beat").
Vezi anecdota referitoare la aceasta in oGlzeta Macedoniein,
No. 17, p. 3., datorith d-lui D. Vulcan.
cfr. No. 2144.
2468. Ca btrbée 6asti.
(Este ca berbecele).
A fi gras, bine fäcut.
2469. S-ti -aspusi bicirea,
(s-a arAtat arama).
Z. 423. Ali aräta arama.
2170. Birbit&tot t.
(Fiedire§te).
2471. Cash di btrdenni.
(Casl de birdenni).
Adich proastä, nedurabild pentru mull timp; cash stirachcioash.
Hold. BirclnTili sint niste plante, earl cresc ia Tesalia.

2472. Atla 1-adara brnla, s-an'ia nt- h'erbu gri'n1u.

(Tie rly dreg brtul §i mie imi fierb grlul).
Aa e lumea : unul ride, altul plinge.
Nora. Dup,11 ce mirele ie gait cu toate hainele de mire la sfirkit
se &á i briul, Ca S. se incingl Aceasta se ziPe : a drege (impodobi) briul.
Griul se fierbe, indata ce cine-va a murit, aa ca la ingropare, se da
color earl insotese pe mort, ca sa-1 ierte.
2473. M-Brusa t
(In Brusa).
Asa se rhspunde celor earl nu slut mu4umitT cu locul carl
ocu pa.
Notii. In credinta poporului 13) usa ar fi un ora foarte departat §i
nu tocmai favorabil. A tratnite pe cine-va in Brusa, echivaleaza Cu a-I
tram ite in depArtilri, in exiliu, de tmde nu se tie, daca se mtoarce sau nu.
Probabil ieste orry-zul Brusa din Asia mica, unde aIti data se trami
tear, delinutir, de cart acorn se tramit in Iemen.

www.digibuc.ro
676 PROVERBELE AROANII-611

2474. Ari bubuliti in cap.

(Are cilrabu§i in cap).
A avea gärgäuni.
2475. Tot-na P-aridi bufla.
(Mere's' II ride buza).
A li fericit.
2476. Nu-P arisi bufla.
(Nu-I rise buza).
A fi nefericit.
2477. Alindi-ti biglili.
(Linge-te pe buze; terge-te pe buze).
2478. Strimba" bzirlili.
(A strtmbat din buze).
Omul strirnbä din buze, ca et-0 arate : neincrederea, ne-
päsarea, putinta.
2479. Tri bun t-u WI?
(Pentru bine II-o fad?)
Cind cine-va face ceva extraordinar.
2480. Buneata te u 1'41, totna s-u tati.
(Binele pe care.1 fad, In totdauria stt-1 taxi).
2481. L-misca buriclu.
(11 musca buricul).
A lubi, a sine cu lubire la cine-va.
2482. Tr you s-tini, ma trà mini, buriclu n1-si baga m-padi.
(Te Tubese si pe tine, dar pentru mine mi se topWe ini
ma --= lit. mi se lasA buricul In jos).

2483. N'fucji buriclu.

(Mi-a fugit buricul).
A se speria.
Notii. Se crede, c'd buricul se rnicert din loc si ea sii lie readus la
loc, se recurge la blbe. (Vezi p. 256 No. 62).

www.digibuc.ro
 PROVERBELB AROMINILOR 677

2181. Citi brini ma multi lt-bacli a bittiVeI, ahintu ma sinitöasa

s-fati.
(Cite cercuri mai multe II pui butolului, cu atit mai tare
11 fad).
Cu cit 11 stringi, 11 pregone;ti pe cine-va, cu atit mai mult
11 intare§ti.

248/0.8. Nu calcit mpadi.

(Nu dtica pe jos).
De veselie mare, de mindrie.
Corn. de d-1 T. Marcu, Nijopule, Macedonia.
2485. Di mprostu d6armi ca parti-calu.
(Doarme de a-n picerele ca un cal batrIn, prost).
cfr. Haec cantherino ritu mulier astans sominat, träumt
stehend wie ein Gaul. Plaut. Men. 395.
2/186. Lö-adusi n-call.
(L-a adus In cale).
A induplecd pe cine-va.
2487. Ara nä cale.
(Arunca o cale).
Nom. Drumul ce-1 fac carvanaril, de unde mearc 5. ceva, pula unde
suit mloemi[L, ea sa descarce ce au mciircat, se numeste cak .
Arcii ni cale, deci msemneaza, a facut o data drumul pia unde s au
Intocmit sa aduca marfa incarcata.

2488. Lo cali.
(Lug cale).
Isp. 160. A lua cale multd.
A inainta.
2489. S-nu 1.1-1 astár In cali.
(Sa, nu-1 Intimpini In drumul täti).
Pentru eine este rail, cum n-a mai facut firea.
2490. Cap friptu.
(Cap fript).
AdicA: grec.
Vez1 : No. 875 i sqq ; 1078.

2491. Cap di grija.

www.digibuc.ro
678 PROVERBELE AROM1NILOR

(Cap de griju).
A fi incapiitinat.
.Notei. Grijü ieste un arbore foarte tare.

2492. U scoasi n-cap.

(A dus-o, scos-o la capat).
A izbuti.
219-2. S-P ankh' caplu i s-fuql.
(SA-T rApe§tT capul i st fugi).
Ap se zice, cind cine-va este frumos de tot.
2194. S-mica caplu.
(5I-a mtncat capul).
A muri.
2194b1s.Nu mi doari caplu.
(Nu ma doare capul).
Adich : alta grije n-am I

2495. S-acita' caplu.

(5-a prins cu mtinele capul.
Din cauza minie1 sail a unei neplacerl oare-rare, ori a mi-
rani], cine-va I.i prinde capul.
cfr. Wolff. 6,319- Ut frontem ferias. (Cic. ad. Att. I, 11),
Vor Zorn und Umwillen schlagt man sich wohl vor die Stirn.
2596. Ca carcanflal si nh'ili.
(Se Inflge ca un carcancIal).
Pentru eine se Introduce in toate parOle, prin toate as-
cunzatorile.

2197. Tall tu carni, v9e.

(Tafe In carne vie).
Wolff. VI. 338 : It. ad vivurn resecare = bis zum Fleisch.

2498. Bati cdTurli.

(Bate drumurile).
A umbla färä capatiltl.
2499. Cleatra grOaila tu loclu a Pei §ede.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 679

(Piatra grea In locul eT stg).

Minoan Mill
Omul bogat nu merge in strriinillate.
2499. hs. Cliii cli'atra .-n1-acita' die 'darn.
(A cgzut peatra i mi-a prins picioarele).
_Cind cine va ne cade pe spinarea noastra i trebue, de vole
de nevoie, sa-1 nutrim.
Corn. de d-1 T. Marcu.

2500. *-ul Radi caplu di elecctrit.

(si-a bgtut capul de piatra).
Dimoane
A-I pärea rail; a se ctii de ceva.
2501. Arch' deatra nipói.
(Aruncg. peatra la spate).
A nu se mai intoarce.
Nobi. Se obicinumte a se lirt 0 peltra a se ru ea din fah in
i ,

spate peste moat. Si apoI acela care o arunca ill c mu n toarce 111d-
r:it, ca sa se uite.
Acegsta se explica, Ca acela nu se va mat mtoarce pe acolo.

2502. -1.1 d6adi n-chTeptu.

(t5T-a dat-o, s-a lovit tn piept).
A jura razbunare, a-st propune srt poarte Simbetele cui-va.
1sTotii. Aceisti amenintut se e\primh, Imindu se m Ice] St tiny
cu pumnul in piept.

2503. Cu deirolu trtati dorlu.

(Trece cu timpul durerea).
9501s. S-al eleirO s-16-asculti.
(Sd ai timp sg.-1 ascul)l).
Cind vorbeVe cine-va tleacuri, cind flecareVe.
2505. Cleirutlu zbura§ti §i nu mindu6a*ti.
(Nerodul vorbe§te *i nu gIndete).
2506. «Cih-mihv.
Se intrebuinteazti, cind cine-va ne-avind incotro, cauta cu
mofturi sä se scuzeze, cu cih-niih.
2507. Li eili
(A §ters-o),

www.digibuc.ro
 68o PROVERBBLE AROPIINILOR

2508. Pr-lu u Scott cimeava ?.

(Pe unde o scotT ciima$a
Adicii, cum scapi din Incurcdturd
2509. S-easti cu cimMva dila nuna.
(E cu c6ma$a de la nap).
A Ii nepriceput, a fi sarac.
2510. Cum 11 Oati misa $-6asti.
(Este cum 1-a Wilt mäsa).
Adicd : A fi sdrac de tot ; a fi prost copila$.
2511. L-triciiprit cimectoi.
(L-a trecut prin cama$e).
A adopta de fid pe cine-va.
Nota. Vine de acolo, c. adoptarea de fiu a cut va se face, trecind
copilul prin cilmasil de citre fcmcea care 1 adopteaza. Femeca imbracata
numal in camp:, ii trece de trei ort prin gura cinieii. Aceasta echiva
leath ca 11 cum 1-ar ft n'ascut.

2512. Nu fati niti cit un cmi arhAs.

(Nu face nicT eft un clue rtios).
cfr. Nu face nici cit o ceapd degeratil.
2513. Ca cinili htii, masi cindu ti strincli &Lima gttaild, Mum tea
ti-adatl aminti di citindie.
(Ca cinele e$tT, numaT chid t strInge earna grea, atuncT
cf-aduci aminte de cAsnicie).
Ci'nili, vOara, ell (Atli ch9rolu bun, (Clinele, vara, cIt dureaz4 timpul
need s-mintuèasti si s-adard vird cel frutnos, nici nu gInde$te sd-$I
citindie, iu si se-acilmtind tu ch9ró facd vre o casnicie (vre-un rost),
greii ; cindu acattl 6arna cu friglu unde sa se adaposteasca In timp
5
cu aurli ateali gredlili së-adund greti; chid Incepe earna cu frigul
cap cu eiclöari una, cit un gumó- pi cu zapezile cele grele (nApras-
Hi si trimurinda cliti : nice), se aduna cap cu picioare
eTe ch9rfit ful -Io vëara tricuth Impreunä, cIt un cocoIo i tre-
si nu-n' adrdi nä cilivd ? Na ! cit murInd zice :
Will 10 ? Na palmd lungu-largu I pa- «Ce prost am fost $i eü vara
tru parT cit aarli a meali, und an- trecutä, de nu mi-am facut o do-
viliturd si cilivuea era adrattit.... nt:a ? Na ! cIt sInt ? 0 palrntl.
Minti tilt.' di vèarti». lung -larg patru part cIt picioarele
I

Ma v'ini v'eara, cu sOarle atél mu- mele, o Invelitoare i colivioara

.$dt si dugur6s, te-ti dizgrata töati era ca i facuta I.... Minte pentru
öásili amurtiti di èarnd, na-1 .,$-ci'- vara viitoaren.
nili tes la stlari cu zgrofitili «una Indatg, ce sose$te vara, cu soa-
grëa$ti $-alantd nö-avdi». rele cel frumos i dogoritor, care

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 681

eCiliv4? clifi el, aiu ti ncapi ci- ItT dezglnaja toate oasele amorlite
Ilya, mardt cini I cit lungu MI s-cit de earna, eata-1 si clinele tntins
fat gu ; va grencji, nu pan. ATI va la soare cu labele tuna vorbeste
casa se-addri, nu va ciliva s-cili- si alta nu aude» (adica foarte In-
vuei !D departate una de alta):
i dupa te mina caplu doatiti trei aColiba ? zice el ; unde te tn-
oil, mintueasti : cape coliba, bTet cline I ctt de lung
aNu-s fali cifindii I i acsi ci'nili sint eu si clt de larg ; trebuesc
cu g'udicata lui armini totna fira gripe, nu parT. Aci trebute casa
citindii. sa facT nu trebuTe coliba i coli-
Moara I».
i dup ce mica capul doua-
trel oil, glndeste :
«Nu se face casnicie ! 5i asa cli-
nele cu judecata lui ramtne mereu
fara disnicie (fara adapost).
2514. Di la masla di eini, sirma di pini.
(De la malul de eine, (cell) farimatura de pine ?)
2514b18.Te stai ca einili pi cöadd.
(Ce stai ca ctnele pe coada).
Corn. de d. T. Mareu.
Cind nu strt bine cine-va. Cinele cind sta intins, std. bine.
2515. Ci'nticlic alai marli !
(Ctntecul cel mare).
Adica, fail sfirsit.
cfr. Z. 863. insira te margarite.
Poveste. Dracut a facut prinsoare, cu o femee, ca reel-
proc Foa se poarte in circa, tie-care sa poarte pe cel lalt, ma
va isprdvi un cintec. Dracut a incalecat pc femee si dupa
oare-care distanta a sfirsit cintecul venind rindul femeil, a-
ceasta a inreput sa cinte trilala trilala, cintec, care n-are
sfirsit, pticalind prin modal acesta pe drac sa o poarte in
circa rnerett
Corn de d. Tacit Nicola.

2516. Ca anli, ti mbititneasti di leani.

(Ca clinele ce Imbiltrtneste de lene).
Corn. di. d. Marcu
Pentru cine este folrte lenes.
2517. Cintet-1 nä h`amrt.
(Ctnt1-1 pulin).
cfr. A descinta pe cine-va ; a sfatur Pe cine-va.

2518. s-cu cirliglu-ri, s-ti ntreght.

www.digibuc.ro
682 PROVERBELE AROMINILOR

($i cu ctrligul taa sa, te intrebT).

Orl-ce sfat Ye bun in tot dauna.
_Nola. Printre anectlotele noastre se va vede t ce,t 1 efu itom e la
ciobanul cire se sfatutqte cu c trh, nl s tu,

2519. Cismetea (tika) vir a. nu u *ti.

(Norocul nimenT nu-1 t;tie).

2520. Nöaddri cirtritini.

(Nd facT sttna tu).
A nu face ca'snicie;
A nu fi cm de treabii.
2521. Cituva cu chtipru nu acatä Oariti.
(Pisica cu clopot nu prinde .5oarecT).
Z. 2134. Mita cu clopotef nu prinde pared.
9522. Fm41 creili, di la bisearcti.
(AT furat cheile de la biserica).
Ap se zice pentru cine ieste negru la fatil, de cerneald gel
de alt-ceva.
2523, akula cap 6aste la nol -luplu picurar la oi.
(Coada cap Teste la noT .1 lupul pastor la ol).
Aceasta e varianta la No. 444, p. 462.
2524. 0 aduna' ceiada.
(A adunato coada).
cfr. A. Ye§i cu coada intre picere.
2525. L-talli cOardi, cdardi. sail :
C6ardi-aardi, Pi si dut.i.
(I1 taTe sabii, sabiT, sail : stihiT-sabisi i se duce).
De lubire saii de tricä.
2526. Va scot! cornul?
(Parca veT scoate cornul ?)
Adicä : tot acela lucru le ; tot nu o sh devil ceva mai mult
de cit Ieti.
2527. Crisrinlu l
(Cre§tinul).

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 683

Om bun, blind, drept.

2528. Zburd crivtineagi.
(Vorbe§te creOine...5te).
Adicd : de priceput, blind, drept, aa cum se cade, arommeste.
2529. Iu si-1 vei, crutea s-ti fati.
(Unde sä-1 vezT, crucea sa.-11 fad).
A fi om rau ; a fi asernenea duhurilor rele.
2530. Un cic nO-aduti priumuvèara.
(Un cue nu educe primal/am).
Dar 371. 1. 188 : Eine Schwalbe macht keinen Sommer.
Vezi No. 1072.

2531. S6-acitara ca cucogi.

(S-att tnhAtat ca cocosii).
A se lua la batae strapica, incapitanata.
2532. S-feati cucutd.
(S-a fácut cucutg.).
A .se imbata. tun.

2533. S e'ast i «cum 1P diti,.

(Este cum ((IT zici ).
Adicd: simplu, naiv, prost.
Vezf cOsa,. No. 1733.

2534. Va t-u aft cantata.

(Tr o voiii mtnca bucata).
Nota Covrigul p1 eparat anume pentru molt se numete : cunuda.
Vezi, grinlu No. 886.

25'35. In sun döaurt cumnati, armi'n vásili nilati.

(Unde stnt dota eumnate, rämtn vasele nespAlate).
Diir 543 II 301. Viele Köche verderben den Brei.
2536. Ti cunoscu dinauntru i dinafoara.
(Te cunose pe din nAuntru i pe din afara.).
A pretui bine pe cine-va.
Wölfflin : 334 (Pers. 3,30): Ego te intus et in cute novi.»

www.digibuc.ro
684 PROVERBELE AROMINILOR

2536 'IN aök pina ncuprie nu alli ca el.

(Niel de-aci pink In gunoiu nu ggseti ea dInsul).
Adica : ciIi s pofte0i, cind e voi bd de persoane ordinare.
2537. V-aduntt curdili.
(II adung. curelele).
A face observatil severe cui va, spre a II luate in sernii.
2538. Curcubett!
(Dovleac I)
Fleacuri I

'2539. Curcubetii 16 ari caplu.

(Dovleac IT Teste capul).
Adich : Chele§; prost.
cfr. It. a curcubita calviorD.
2540. Cap di curcubetet.
(Cap de dovleac).
Adich : cap gol, sec.
cfr. Wölfflin : IV, 191 : Apul. Metam. I, '15 Nempe etsi tu
alicuius facinoris consci us scilicet mori cupi4, non cucurbitae
caput non hahet mus, ut pro te moi iamur. Wir sind keine
solchen Strohköpfe (der Kiirbis hat Ahnlichkeit mit einem
Kopte, ist aber im Innern hohl).
2541. Curcufeli, I
(Mofturi

2542. Curcufixalt!
(MolturY

2543. Nu-11 tini cur8i5a4a

(Nu-i tine curdeauk).
A fi fricos.
2544. Nu §I mink' curlu ma nclo.
(Nu 'f-a rniNat c... mai Incolo).
Pentru unul care inch nu ,t-a partisit patria si chläto-
Teasch in alte täri.
2545. 13 c'unit 1

www.digibuc.ro
 PROVERI3ELE AROMINILOR 685

(A §ters-o !)
1516. Ca daraclu si-1 mica.
(Ca dracul sa-I mantnce).
A face un lucru cit se poate de rail: bun, sa fie mincat
de draci.
2547. Tini-P c`Oarli a boillui, cind doninu-tu va si-1 tall.
((Tine-I picioarele boului, ctnd staptnul taii vrea sa-1 taTe).
2548. Cum va-li a§terni, ac§i vai dordi.
(cum tp vei a§terne, a§a vei dorm!).
2549. S-creapa draclu L.
(Sa crepe dracul).
Cind cine-va convine, sa zich cuvintele de mai sus, in-
seamnä, ca nu se mai' incapatineaza, a§a cum il indeamna
dracul, ci cedeaza in contra vointei acestuia.
Notd. Exista credinta, ca un drac 1)1ezne0,e, emd o afacere incur-
cart se limpeze:?te prin consimtimintul reciproe al neintelesilor.

2550. La drag $i cama ncló.

(La draci §i mai departe).
Adica : foarte departe.

2551. Ti döari caplu, du-ti la drigiWit.

(Te doare capul, du-te la Altoare).
Pentru eel cari nu §tiil sa se poarte a§a cum inteiesul lor
o cere.
Notti. Se tie ea la »warii, la thrslealii, lnkac, xThne, se face zgo
mot asurzitor, care tnaprqte i mat mult durerea (1e cap.

2552. S-löara dithurli.

$ ail luat respiratiile).
A se potrivi la caracter, a ti ai prietene§te.
2553. _pada s-adra'.
(Zada s-a facut).
A se Imbata tun.
2554. Ti flinert cinta $-gillina.
(Pentru ginere ctnta §i gaina).

www.digibuc.ro
686 PROVERBELE AROMIN1LOR

2555, Ding li nUniie creati.

(Dintele In gingie cre§te).
Copil numai sustinuti de p5rinth lor, se intaresc i devin
man i puternici.
2356. 12-u scirch I t/arc&
(I-a sftr§it-o 8vcara).
A distitui pe cine-va.
.Not4. yrara leste o moneda de doua parale.

2357. Nu-§ da bunh gua.

(Nu-§I da bung ziva).
A fi certati ráti,
2558. Errict 1-rnusuWi omlu.
(Cinstea ti tmpodobe§te pe om).
2559. Ergra la om, i ca hluaa la porn.
(Cinstea la orn, e ca floarea la porn).
2560. Tu fata una-ti zburasti i dindpól alta-ti c(u)ru6nti.
(In fatg una 1T vorbWe i dinapol alta IT croIe0e)
2461. JO cu fatu alb5.
(E0 cu. obrazul alb).
A esi cu fata curath.
2362. Petri, fatI scutèd.
(A schimba fele-fete).
2563. Cari nu mirit5 Pahl, nu stii te-I tala.
(Cine n-a märitat fat5, nu tie ce ieste tatd).
Vlaho-Clisura.
Aratà greutatea ce simte tattil pin5 sa mdrite fata.
2564. Di cit Patti, ma gli'ine clfatra.
(De ctt fatg, mai bine peatrg).
Z. 3251 Dan.
2565. Di fete multe casa nu se asparze.
(De fete multe casa nu se stria).
Z. 3252 Wesel).

www.digibuc.ro
 PROVERIIIIL E AROMNILOR 687

2560. i fleorlq nu s-fac cu punga di guse.

(i bdelii nu se nasc cu punga de git).
1. Nenitescu. Rom. Maced. 283.
Adica mci fetele nu sint fard noroc, did *i 1). letil nu se
nasc cu bani.
2567. Eieóri actildVi Simbata.
(Copii concepuff Slmbata).
Neni4escu . Rom. Mac. 164

2568. Omlu pina-I fidór, itido nvèata Win

(Omul ping-I baet, ori-ce inval6 cu u§urinig).
2569. Cu fleorti s-nu mitt lapte, ca te pruscuch'escu.
(Cu copiii nu mined lapte, cael te stropesc).
Z. 3311 Dan.

2570. Eidóri s-li'iba, rne'a fete cite z-vrei.

(13aelT sit fie, dar fete cite vrel).
Z. 3309. Milescu.

2571. S-nu ni fitém t irtáti !

(Sg nu ne facem fartliji).
Adica : 0 sa te bat.
2572. Di na 6ari l'a pc.
(DIntr-o data Yea foc).
Pentru unul, care se nec5je,te la cel mai mic motiv; pen-
till un nervos.
2573. Ili s'e-acitari aldtili di c ic'oiri di fricd.
(De fridi. i s-ail prins latele de la picioare).
2574. Pind si-IT v'ina ch'efea avutlui, intiani fucardlu.
(Pinit sa-i vie placul bogatului, moare cel same).
2575. Eufliq di loclu mica.
(Fugea, ea minca p6mtntul).
2576. Il' lo funatt.
(I-a luat fumul).
A nu putea prinde pe cine-va.
.Nola. Fum se Intl elminle.I/. I 116n1 at p(.1111(1 1)

www.digibuc.ro
688 PROVERBELE AROMNILOR

2577. Scöasi furniga pëani I

(A scos furnica aripi).
cfr. Bre ! a prins mamaliga coaje !
2578 M6 aligh'41 ca ocPul ali gale.
fericit ca ochTul cioarel).
(I\ 4-al
Adica : tb-ai procopsit.
Com. de D. T. Maru, Nijopule, Macedonia

2579. Va-11 cada gal4dnili?

(IT vor cadea galoanele ?)
In senz ironic intrebuintat, pentru unul, care n-are ce sa
piarza.
2580. Girina earl cluc'ati, virna6ara nu si ngr*.
(Mina care c1oce§te, niciodata nu se tngrae).
2581. Ghreslu!
(Vezi: Bartjul).
2582. Ma gh'ine sa aru§asca di cit sa ngilbindasca fata.
(Mai bine sä ro§asca de clt sä Ing:Ilbeneasca rap).
Z. 3294. Mileseu.

2583. Grdmatli no-au mdt4ini.

(Car teat nvA Oturan-are sfti*t).
2584. Greclu o-ari stricat6arda arupta.
(Grecul are strecatoarea rupt4
A 11 fricos.
Vezr: No. 875 pi 599

2585. Gribinfián' gil

(Locoitorisi din Grebene sunt ga1b1gio0.
Notu. OCipelul Grebine are o elima foarte pacatoasa In timpul ye
I'd, din care cauzri moare multa ionic. Toti oarnenii suit palizi la fart.

2586. Sa s-al6agà grinlu di chq'nita.

(Sa se aleaga grtul de neghina).
2587. Una minti *-atëd griteascit.
(0 minte i acea greceasca).
Adica : proasta.
Vezi: 875 urm.

www.digibuc.ro
 P1tOVERI3ELE AROMIIIILOR 689

2588. Umplii gróapa.

(A umplut groapa).
A muri I
2589. Gumarlu, (mggarul) figurat Ye numit : dinglird', zinglira',
uricl'dt,plahurcu, ctic'u.
Apol apelativele : zuru, zdri, cic`u.
2590. Gura P cjiti, narea P-avdi.
(Gura IT zice, nasul ii aude).
Pentru cine vorbeste incet.
Corn. de d-1 T. Marco

2591. Te-P vlini n-gura.

(Ce-Y vine la gura)
A spune ori-ce Lira srt se gindeasca.
cfr. Wolfflin III, 315 : Quid-quid in bucam venit. etc.
Idem. VI, 316 : 01 ipoav.sy art vrn -7/Xff ie ar61.1.x.

2592. T-una guru.

(Intr-o gurg).
A afirma ceva mai multi dintr-o data.
2592bis. Canda aved jarlu n-gurei.
(Parca avea carbunele In gura).
A nu putea pgstra secretul.
Corn. de d. Tacit Nii.olae.
2593. Ti-alasa gura lapte.
(IV lasä gura lapte).
A iubi, a dori ceva.
Din vuloaga sti'niPeI,
Vecii fintina di'nirei,
La umbrata fklilor,
Páltinlor s-a buldilor,
Priste clfetre s.clfitriteali,
Proscotele-arsár ca steale ;
Apa Varv'ir limpid cure,
Limba lapte-li lasd n gard.
C T. Balarnace.
259fk. Tu guna lea veacl'a va s-agudesti.
(In gaura cea vechTe vet' nimeri).
Se zice cuiva, care se serveste de o pusca proastrt, sail care
nu so pricepe de Ice in manuirea pustii.
44

www.digibuc.ro
 696 PROVERfiELE AROMNILOR

2595. ifveatti tu gTunatie s-ti tincli to_ auptic.

(Cine tnvala In tinerele, se odihne§te in batrtnete).
2596. Carl (turd, ang'ura.
(Cine jut% tnjura).
2697. Dumrarta itarlu, te lo parlu.
(Fie Iertata moartea, care a radicat parul).
Cind altul pate0e in locul nostru o nenorocire nepreviinta
§1 pregatittt pentru noT.
Corn. de d-1 Marcu T. Nijopule, Macedonia.

2698. Li ngru§é hibarli.

(Le-a ingra§at *tirile).
A se fuduli.
2699. L'-adfisira hiblirli.
(I-ail adus §tirile).
Pentru cine a murit.
2600. ,Te hibttre?
(Mineca di tirnpare.
(aCe tire ?» Mtnecd de mantav).
«Mineed de limparen=nimic.
Se dà acest rlispuns, cind n-avem ce raspunde cuT-va, sari
cind vrem sgt ne scapam scurt.

2601. L'i si fita' Hristolu n-casä.

(I s-a nascut Hristos in casa).
A. fi foarte bucuros.

2602. Acat Verlu cu dintiP.

(Prind fierul cu dintiI).
Adica : ma prind pe orl-ce; jur solemn.
Corn. de d-1 T. Marcu.

2603. Null tini Witi dé-ari's.

(Nu-0 tine §oldurile de rts).
Cind cine-va ride, de se prapadete.
cfr. Petron. '24, et risu disselvebat ilia sna.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINIL011. 69 t

2604. Inimet di ch1atra.

(Inima do peatra).
Om nesimtitor.
dr. Ovid. Metani. XIV, 712 Durior et saxo.
2605. Ca Lama cu arizlu.
(Ca Lama cu orezul).
G. Diamandi ; Samarina, Epir.
Se aplica ferneilor cari nu still sa fie gospodare.
Se spune Ca o femee anume Lama, cumpirindu-1 mai mu lte
chile de orez barbatul saü, dinsa, 1-a pus dintr-o data in
tingire, ca sa faca mincare cu tot orezul.
2606. Inima di lépuri.
(Inima de lepure).
Adica : om fricos.
2007. 12-biga' ligirM4a.
(I-a bagat ligdreaua).
A pune calusul cul-va.
A-1 lega gura.
Nota. Se obicinuqte ca livIidarii cind prind un cal, catir, rave.
strAin in livede, II leag 5. limba de falca de jos cu o rtchitd liytrtaiWt, In
cit bietul cal nu mai poate minca de loc si le condamnat sä moara de
foame, dadi nu vine cine-va s5.-1 scoata ligareatia. Pentru viUi, chinul ieste
cu atit mai mare, cu cit le lhsatit in livede sii. vaza earba cea frageta si
szl nu o poatil gusta..

2608. Omlu limba-Z fare, limba lö-asparde.

(Pe om limba 11 face, limba 11 stria.).
Z. 3(88. Ghicu. Vezi No. 1083.

2609. Pri limbd n'-u s-nu pot s-u dic.

(Pe limba mT-e §i nu pot sä o zic).
Cind nu ne reamintim ceva bine stint de mai nainte.
2610. T-usca' lingra.
(TI-a uscat lingura).
Samarina, Epir.
Cind pina la un timp maninci pe socoteala unula si altula
si apoi ti se tale aceasta pomana.

2611. Vindi linti I

(Vinde linte).

www.digibuc.ro
692 PROVERttELE AROMINILOR

Se zice ironic pentru cine le mindru, eine se aratii bogat.

2612. Nu 6-ari tu loc.
(Nu o are In locmintea).
A fi intr-o parte.
2613. Canda inta tu loc.
(Pared o intrat tn pämtnt).
2614. Canda-1 mica' loclu.
(Pared 1-a mtncat pämtntul).
A fi disparut.
2615. Loclu a meg,
Ibclu a meg.
(Locul miedtara mea,focul
2616. Loclu tut s-16aIddi i dit loc-ti s-nu ti bati.
(Pdmintul tot s5.-1 alergi §i din lara ta sil nu te
Cfr. Fie pima cit de rea, tot mai bine in tura mea.
2617. II' 41si citi nó-aravdd loclu.
(I-a zis ctte nu suferd pamtntul).
A ocdri stramic pe cine-va.
Nola. Poporul crede, cit pilmintul este cel mai rilbdaor dintre tot ce
exista. El sufera' totul i ce e bun si ce e rAii. A spune cui-va ce prt-
mintul nu poate suferi, inseamna a spune prea mult.

2618. Ca loclu s-fati.

(S-a fdeut ca pämtntul).
De fried, de spaimä, cind cine-va ingalbineVe.
2619. It bigard cu caplu tu loc.
(L-ati bagat cu capul tn loc=1-ag dat de r4ne).
2620. Om lu te lucrMilli, nu agiundadd.
(Omul care lucreaza, nu f1ämtnze0e).
2621. Lucreacla discufut.
(Lucreazä cu capul gol).
A lucrá cu ardoare mare.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMNILOR 693

2622. Afir 6a s-nu 18-apucd lingdarea, s-cind tè-apucd, apuc-u s-tini.

(Pazeste sa nu te apuce boala si ctnd te apucä, pretntimpin-o).
Com. de d. Tacit Niculae.
2623. Lumea-1 scard : altu s-alina, altu dipuni.
(Lumea-T ca o scara, altul (unul) se urea, altul coboara).
2624. Lam& acsi-i : Altu aridi, s-altu plincli.
(Lumea asa este : unul rlde, altul plInge).
2625. Cindu va s-tharna lumea de"-anantd. parti.
(Chid se va rasturna lumea de cea laltä parte).
Adica : nicIodatd.

2626. Trapsi tu lumea alantd.

(A pornit In lumea cea laltä).
A dormi.
'2627. Lup fill dinti.
(Lup WA diniT).
Om rail, dar in neputinta de a face rail.
2628. Luplu nu sé-aspari di cinf fird dinti.
(Lupul nu se teme de dint fara ding).
Vezi No. 1153.

2629. Acildi un lup : Lö-alds, nu ra-alasd.

(Am prins un lup, 11 las, dar nu ma lasti).
Veal ; fur, drac.

2630. IiutM Ili musuNata di-0 145a ocriP.

(Stralucea de frumusele, c6.-/T rAp'ea vederea=ochiT).
2631. Te mama, te tata, te sirindár nu-P disi ?
(Ce mama, ce tatä, ce sarindar nu-T zise 7)
2632. Tu marea tea laea.
(In marea neagra).
Aratä : depärtarea.
2633. Tu marginea locluI.
r (La marginea pamtntuluT).
L

oft'. Peste noult ulttri §i nouä Viri.

www.digibuc.ro
694 PROVERBELE AROMINILOR

2631. Nu s-u frincli mesea.

(Nu si-1 ludo Yeste mijlocul).
Corn. de d. Tacit.
Se zice pentru unul, care Ieste lenes, cdruia il este lene sä
se piece macar.
2635. L'-caftä mintea.
(A-I am% mintea).
A-I cerceta pärerea.
Com. de d. Tacit.

2636. illinti fieurèasca.

(Minte de baet).
Adica, nesdnatoasä.
2637. Ni-armasi mint& pri musutdatd-P.
(MI-a ramas mintea pre frumuselea sa).
2638. Om cu dOaild minti.
(Om cu doua gtriduri).
A fi echivoc, a nu fi hotorit ; a fi fdtarnic.
2639. Töati misurli nu fac tra eurba'.
(Toate farfuriile nu fac pentru c'forba).
Com. de d. T. Marcu.

2640. La micari protlu, la lucru nip cöadd.

(La mIncare Inttnil, la lucru nicI cel din urm4).

201. Cindu li mica, cintd, s-cd va li vöamd, nu s-minduèd.

(Ctnd le mtnc6lucrurile str5inectnta, si a le va bort,
nu se &des).
2642. Hibo.'rI di la 3I1licagi.
(tirT de la Milacasi).
A vorbi nimicuri.
cfr. Brasoave.

2613. Acata, foclu cu mina.

(Prinde focul cu mtna).
A se expune la pericol.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 695

2644. Mi scöasi na mind (doua, trei etc).

(M-a scos odatAdouA, treT. etc.afarA).
2645. Nu strix64ti mind.
(Nu sufera mina).
Pentru eine este foarte suparacios, nervos.
Se aplica mai ales animalelor : Cal le nu strixea?li mind.
Cal care este rail, salbatic oare-cum, care nu sutera ca ci-
ne-va sa pule macar mina pe dinsul.
2646. I2-baga mind.
(ii baga mina).
A fi mai puternic de cit cine-va.
'2647. Sta cu mina diniinti.
(Sta cu mina pe din nainte).
A sta supus, respectuos, fala de cine-va.
2648. Cu mina plina.
(Cu mina plina).
Cu imbelsug.
cfr. Wölfflin. Wer mit vollen Minden giebt, gkbt reich-
lich : Cic. ad Att. 11, 85, I quam plena manu ingenue....
nostras laudes in aura sustulit.
'2649. Cu dödilli min' da.
(DA cu ambele mini).
Adica, in abundentä, cu imbelsug.
2650. Aline!
(Mine I)
Adica : niciodata.
2651. Cum il MO mi-sa.
(Cum 1-a facut mama-sa).
Sarac de tot.
Apos. 5, 72. Top.vo; 6)4 ix p.i7triac i7ri my turópo.

'2652. S-fatl, s-miti.

(SA fad, sa manilla.
Se zice cul nu face o treaba cum trebule, ci pe dos, sau
de loc, §i cauta apoi sa se scuzeze, ca ce era sa faca.

www.digibuc.ro
696 PROVERBELE AROMINILOR

2653. Fita' miarM ?-1Fitá'.

(A. fdtat cattrul 7A Mat).
cfr. ay6vast ro6 668t?» aygvast!, A fatat bout ? A fatal.
Se adreseazd celor prNti.
2654. 11.1u la viVearcd tradi furtie gr'eatla.
(Cattrul ndrävit duce sareina. grea).
2655. Da-li sli inulflem.
Dgr. Var-ta na t-arméxumi.
(Bateoilesd le mulgem). .

Se intrebuinteazd la adresa celor simpli.

Notti.Un grec, azistind la mulsul oilor, dup 5. ce toate au fost rnulsc,
s-a minunat de atita lapte cc a5 produs, i a gindit ca oile trebute s'd pro-
ducii lapte, off de cite off le at mulge, de accca zice pastorilor, id s'd le
mulgil ear4f.

2656. Da-P munilir -a1ash-1.

(Dd-I cu Ulla §i 1asd-1).
cfr. Dri-1 dracului.
2657. .111ineuna sö-ale'acli ca untu-lemnul pisti apd.
(Minciuna se alege, ca untdelemnul pe apd).
Corn. de d. T. Marcu.
2658. .111urlu ari uredi.
(Zidul are urechT).

2659. 111upat4: le si-P Pal (ardcht) caplu §i s-fud.I.

(Era a5a frumoasd, ca-II venea s5.-1' Ye, ripe.gf, ca-
pul §i sa fugT).
2660. .211-uputeata hödrlPel, url la m6a casdPel.
(Frumuselea satuluT, urdienia caseT).
2661. S-u heal tu cupa di muotteatet.
(S-o beT tn cupd, de frumoasd ce-T).
2662. .7lEut4' loclu.
(A rasturnat pamintul), de strigat, de minie, de cercetare
cauttnd ceva etc.
2663. Ninga MT cu mutri la nari.
(Inca WI cu muciT la nas).
Adicb. ; copil, neexperimentat.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR 697

2664. Ti cunoscu -si di nauntru i dinaföard.

(Te cunosc §i pe din nAuntru §i pe din afarA).
A eunoaste perfect pe cine-va.
cfr. Pers. 3,30 Ego te «intus et in cute novi».
2665. Vie'ari di nMred !
(Iubire de vitrigl I)
Iubire nesincer6, fa1s5.
2666. Deadi Itgailit, s-acupiri torlu.
(A nins, s-a invelit urma).
Corn. de d. Teodor Marcu, Nijopule. Maced.

2667. Ca tel en nelu, «d6-achi tall I,

(Cu cel cu inelul : de acolO taTe I).
Se apnea maT mult Albanejilor.
Nota. Un albanez dipatind un inel de aur, s-a dus la macelar sa
cumpere came. Aci ca sa faca sa i se vaza inelul, arida cu degetul de
unde sa-I dea carnea. Macelarul neobservind la prima aratare, Alhanezul NI
schimba gustul si cere came din cutare parte a vitei, phth (And mace
larul In sfirsit a priceput si I-a zis Albanezultif :
oCu sanatate, cu sanatate sa-1 porp.
Atunci Albanezul satisfacut a raspuns :
a Tale acus de unde-ti place.,

2668. Armasi adratä, $-Tii,b4at4.

(A Minas gum §i nesärutatg).
Corn. de d. Marcu T.
A rämine en rusinea.
Nola. E cea mal mare rusine pentru o filth a se gati si a ramine
nernaritata.
Vezi': Stilta No. 21o6.

2669. Nicuchrir t-esti, pitd-ti miti.

(Stäpin 11T esti, placintä mantncT).
Auz. de la d. Chita I., Neveasta.
Adicii, fad ce poftesti in casa ta.
'2670. -ascipitä' nodla s-ticii.
(S-a Inghilit nodul i tacu).
A inghiti o suferintä in tdeere, färd sd zied nimic.
2671. Dupd nor *i sbare.
(Dupa norT i soare).
Z. 208 Milescu,

www.digibuc.ro
698 PROVERBELB AROMNILOR

2672 N'-o am ca nuca n-stritór (sinitór).

(MT-o am ca nuca in ghTozdan).
Cind nI-e drag cine-va. A Tubi. De pildä mama pe fiul
shil unic.
Hotel. Sinitth. &in siritOr se uurnea traista, in care altil data eopiii
41 puneail cartile, ea si rneargá la vcoalá.

2673. Va ti fac nun I

(0 sä te fac doar nas!)
Adica : oare o sa te consider ca pe un nas ?
2674. Ca nunlu la numtä.
(Ca nasul la nuntg.).
A fi 1nconsiderat.
2675. Nunlu are numg. mare.
(Nasul are nume mare).
2676. Easti cu ciraasa di la nund-sa.
(E cu cgmasa de la nasa).
A fi Inca copil, simplu, prostut.
2677. Nveasta 6asti bunä, ma nu 6asti Armina.
(Nevasta-T bung,frumoasg.dar nu-T Aromtng).
Arominul nid-o-datä nu se cdsätoreste cu fete de alt neam.
2678. Nveasta ta, ca araaa ta.
(Nevasta ta, dupa rindul tgil).
2679. Nveasta tëa buna: nibimili, 16-adard buni.
(Nevasta cea bung. (cuminte): lucrurile nepotrivite, le con-
siderä de bune).
Cad numai ast-fel se poate trai cu soacra.
2680. Tutu nv&44 omlu, s-ninvitat moari.
(Tot tnvalA omul §i neinv51at moare).

2681. Niti tri tu nvesti, nill tri tu feti.

(Niel' intro neveste, nici Intre fete).
Z. 3246. Milescu.

2682. Niel 6asti.

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMtNILOR 699

(Wel Yeste).
Blind.
2683. Vrei s-treti cu alantu ? Fa-ti ma Wiz totna.
(Daca vrei sa trae§ti cu altul, sa te fact mai mic).
Adica : sä nu-I vorbesti in contra.
2684. IP lo n'irlu.
(I-a luat miru).
A umili pe cine-va.
2685. IF cura leirlu dupa...
(IT curge mirul dupl..).
A dori ceva.
Notd In aceste doua proverbe prin mir se inteleg rnuciI nasulul.

2686. Cla'atra cr6apa, s-omlu nu cedapa.

(Peatra crapl omul nu crap).
Com. de d. T. Marcu.

2687. Om marl s-fira hari.

(Om mare i fara gratie).
Te ca-i mare §-minte no-are.
(Ce e ca Teste mare si minte n-are).
2688. Oti/u nu s Pa cu curia.
(Oul nu se Tea cu c...).
Adica: De a gata, de la sine nu se cistiga paralele.
Corn. de d-1 T. Marcu, Nijopule.

2689. Di un patu nu fati maPd.

We un paid, nu se face maid).
2690. Plingi nibitia.
(Plinge nebatut).

2691. Va t6-acat p6artet ?

(0 sa te fac, consider, poarta 7).
Adica : Te void tine de lucru mare, de lucru important ?
.Notd. Prin poarta se tnielege familie de insemnatate: Cine are poarta
mare la casa, trebuie sit AA qi ma mare §i sit fie decl Insemnat.

www.digibuc.ro
700 PROVERBBLE AROMINILOR

2692. SU-acild' di pdartet mari.

(S-a prins de poarta mare).
Se zice pentru cine capMa onorurl, pantru eine are sustii-
torI buni.
2693. Nu-I htlara fira preftu.
(Nu Ye sat fdrä pop.
2691. Pruitt dupa Hristó, Turn Or 6asli.
(Profet dup. Christ e magar).
Gr. Ir k Ispopiirtr.; p.ni Xptoz6v, iitkpo5 iTri.
(OrT ce profet dupa Crist e magar).
2695. _Purlu atél bunlu, s-cun6a*ti dipi cre'asla.
(Pulul cel bun se cunonte dupti creastd).
Corn. de d. T. Marcu.

2696. Cal sum purnu, mica purni.

(Gine e supt prun, mänincd prune).
Com. de d-1 T. Marcu, Nijopule, Macedonia.

2697. Niti putriflin'a porn, niti furlu om.

(Nici---lemnulputred porn, nici hotul om).
2698. Duch'd-ti sac di dupa u§i.
(Pricepe, sacule, de dup. up).
Com. de d. T. Marcu.
cfr. Bate pualsa priceapa eapa.
2699. 12--s6 astil'O si'nfIlll.
(I s-a stricat singele).
De lubire, de frica.
2700. Di om slab, largu 1
(De om rdu, departe).
2701. L-baga pi somnu.
(11 baga pe somn).
A irwla,
2702. Ca suba0 s-pöartii.
(Se poarta ca un spba).
www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMiNILOR t 781

Adica, räil, in mod tiranic.

Notd. Suba pl. subti§dg, erau in trecut conduchtorif poterelor, o-
rinduite in contra haiducilor.
Purtarea lor era foarte asprit fatt de siiteni, in cit ace§tia se multu-
mean mai mult de hog, de eft de ap.i.ratoriI de hoti.

2703. Suftit bun (aräil, lain, antihristu, fdrä nutS Mc, mari).
(Suflet bunräti, negru, antechrist, färä mil5.mic, mare).

2704. Tu guild di farpil

(In gaura de sarpe 1)
Adica : dispari, nevAzut sa te faci din ochii mei !
2705. Di faineamga tátàlui, armine h91`lu orbu.
(De zgircenia tatalui, rämtne fiul orb, neinvatat).
2706. tlTi ntr-oc19.
(Praf In ochi).

2707. Cari stii s-taed, 6asti totna amintát.

(Cine stie sä tack este totdeauna folosil).
Zane, II, 6074 b.

2708. Ta-o to.

(A fi cine-va «ta-o to», inseamml a II prost).
Notii.Ta-o to lese modul da aIt data de a silahizh alfabehil greeose.
Vezi : No. 1733.

2709. Ti clèadi ttistrula.

(IVdete traista).
A da drum cui-va din serviciii, etc.
2710. Ilido di tehni s h'ibi, nu-i arn'il omlu s-u stibri.
(Ori-ce mestesug sf1 fie, nu le rail omul .95,1 stie).

2711. Tilea -u fati omlu.

(Norocul si-1 face omul).
Daca lucreazä, dach se aratil vrednic, omul 11 face singur
viitorul.

2712. Timbela ast6aptä n-gurä.

(Trintorul asteaptä in gurad-a gata).
dr. Z. 2563. Trintorul d-a gata manincii.

www.digibuc.ro
702 PROVERBELE AROMINILOR

2713. Cari s-nich timparea, u (Wadi trä saflitlu a tatd-sul.

(Daca s-a Inecat mantaua, a dat-o de pomara, pentru su-
fletul tatAluT sad).
Corn. de d. T. Marcu.

2714. Tipór firä tipirt§ti.

(Topor fära, coada).
Asa se zice celor call sint capabili, dar n-ad sprijin, ca
sà-si arate capacitatea lor.
1715. Cari tiocgage, z-birb1t6aste.
(Cine injura, se insult5. pe sine).
Notd. Tixescu, se Intrebuin[eazii pentru a Injura pe cine-va de pa
riniT, mortI, nearn.

2716. Cari s-upireafti tu lapti, suflä s-tu mircdt.

(Cine se opgreste In lapte sun. §i tn Taurt).
2717. I1-ded firuleti tu mind.
(I-am dat opincele in Intl*.
A goni pe cine-va din servicid.
2718. Va udare. (Trebuie udat).
(Obiceiul de a stropi cu apa pe cine-va, cind so logodete,
cind linbraca o haina noua, etc).
2719. Carl s-upreagi, tu cu1eá, suild si tu mtircdt.
(Cine se opare§te In cTulama, suflI §i In Mud).
VezI : No. 2257. cfr. Z. 5623.

2720. Urbarea s-t-u da.

(sa ft-o deasa te. izbeasca,orbirea).
2721. Criscurd urZitU, s-acupiri cupriëa.
(Ad crescut urzicele, ad acoperit gunoTul).
Cind o fapt6 uritá se acoperd, prin al tele mai trumoase.
Ex. Cind copil crescind si tiind oarneni de treabA, spald gre-
selile parinillor necinstiti.
2722. Vrtlica ti urclicä.
(Urzica te urzica).
2723. Va si stibd ursa di UMW?
(IT pasä urseT de alice ?)

www.digibuc.ro
 PROVERBELE AROMINILOR. 703

2724. Veardi vëntid s-fëati tu fatä.

(Verde ve0ajit se facu la fa.15.).
A se minia.
2725. Cu vimtu bine'adä.
(Cu Ant trAe§te).
Se zice despre o persoanri, care ieste foarte delicatrt lit corp,
slabA de tot.
2726. Ti vindi s-t6-admpid.
(Te vinde i te cumpärä).
A fi priceput.
2727. L'i s6-acitarä vinili.
(I s-ai-i prins vinele).
De fricä. Se aplich celor frico0.
2728. Mustatli ngh`os, Armine,
ngr. V/ahri, cat ta mustaclea.
(Aromtnule, mustätiledale In jos).
Ap se zice, cind cui-va i se reduce din putere.
Notei. AutoritAtile turcesti, ca sä ma ciopleascé pe supusil lor, in-
troduseseril obiceiul de a nu permite nici unnia sa vie cu cdcuila Indoi
tit si CU mustiitile ritsucite, In oras, ceea-ce ar5.ta ceva haiducese.
Pe cine-1 prindeail cu musthtile rAsucite si cu caciula indoitct dupi't mo-
diii haiducesc, ii arestail si-1 puneati in inchisoare zina toata, cit tinea
tirgul.

2729. Ca suptu di vOmbiri.

(Ca supt de vombirY).
Nota. Vornbirii stilt fiinte supranaturale rele ; se credo ca numai
copii cart mor nebotezati devin vombia Acestia une-ori Ii e foame si a-
tuna sug pe mamele, can alapteazii copii.
De aci, se intrebuinteath pentru eine ii este foame. Tot cu acelasi
senz :
Canda U sitpsird cUdili. (Para. le-au supt pisicile).

2730. VrearM di la ocPi acatä.

(Dragostea de la ocht tncepe).
2731. L-lo di vraelt.
(L-a apucat de umtir).
A Inhtita pe cine-va, a lua la btitae.

www.digibuc.ro
 04 PROVEREIBLE AROMNILOR

2732. (Mud tlifta le tè-alivdd).

(A murit tiganca care te Ittuda).
Asa se zice cui se lauda, cä a fficut eine stie ce.
2733. riftul ar.A trAgdeica s-caftä.
(Tiganul earäsT traista de pIele tsT cere).
cfr. No. 2358. Corn. de d. Marcu- Teodor.

2734. 12-big4' v'ilille.

(I-a bägat ochelariT).
A Insela pe cine-va.
2735. rinatea lu urgh'asti omlu.
(Mtnia tl orbeste pe om).
2736. Tu gegani nöaild an', s-a cash' cu doi aslan'.
(In straingtate noul ani si a casA cu doi lep.
Corn. de d. Marcu T.

2737. Zbeiari fill n'ecj.

(Vorbe WI mIez).
2738. Niscós zborlu din gull.
(Nescos cuvintul din guru).
Adicd : indatà, la moment.
2739. Nu t-u mic (cuvenda) sau: zborlu.
(Nu p-o mäntnc vorba).
A nu putea suferi auzind pe cine-va vorbind.
'2740. Zdargare.
Adiel : vitil, dobitoc, greoiii la minte.
Asa se numesc bulgaril la Hrupiste, Gramoste, Bitolia, etc.
Noll Zddngan "'este apelativ pentru magar.
Vezi: Vurgar, 0 'on.

2741. Zindflt tuti-s buni, mas tiaminTi-s ard'i.

(Toate mestesugurile stnt bune, numaT oameniT stnt MT).
2742. Di xori i btrtirli z-disicti.
(De zor si bolovaniT se despic5).

www.digibuc.ro
 PROVERPELE AROMINTIL011 705

2743. Pi zvercet s-m6-ai.

(Pe git sa ma al).
Adich Tu si fil acela, care srt suferl pricatul celor ce fac
Aceasta, cind facem ceva dupa sfatul siü indemnul &Rua.
27M. Di sum cash,
na-1 pri m6ash,
di pri mèash
vru $-ta c' erga,
pinh $-adunh' pri xvercd.
(De supt casa, eata-1 la masa, de pe masa, a vrut $i tn pla-
poma pina ce a capatat $i pe git batae).
Se poveste$te, cà unul, apucindu-I ploaea, s-a rugat de stri-
pinul unel case, sh-1 lase un moment, ca sh se adaposteasch
supt stra$ina easel.
Acesta 1-a lAsat.
Dacà a vhzut a$a apucatul de ploae, s-a rugat sti-I lase sh
intre nitel $i in cash, ceea ce i s-a permis.
In catul de sus se auziail lingurile $i farfuriile cum sunail,
ceea ce aräta, ch se ghtea de mash. S-a maI rugat apucatul
de ploae, ca sh fie a$a de buni sh-1 primeasch $i la mash,
did de, la ora astaera noapteunde s meargh st mhnince.
L-ad läsat sh vie $i la mash.
Dach a vhzut cel plouat, ca mierge asa de u$or, ce $1-a
zis? Se vede, eh aci mierge mai wor de cum te gindesti.
Sta.! O. mai cer ceva. Si a cerut sh i se permith sa doarma
odath cu nevasta cea frurnoash, a$ezath la mash linga din-
sul. Atunci au sarit cu totii asupra 1W, care cu lingura,
care cu furculita, care cu ce a putut, $i I-ad bätut i gonit
din cash.
Se aplich celor, carl nu se rnultumesc cu putin.
Prin W-ollflin am abreviat : Archiv fur Lateinische Le-
ailcographie und Grarn.matik mit Einschluss des Aelteren
Mittellateins als verarbeit zu einpm Thesaurus Linguae La
tinae, herausgegeben von Eduird Wöl fain. (vol. IV1) Leipzig.

45
www.digibuc.ro
COLINDELE LA AROMINI

www.digibuc.ro
 COLINDELE LA AROMiNI
Obicelul ce exista in Rominia, ca copiiI sa umble noaptea din
24 spre 25 Decembre din casa in casä, ca sa anunte nasterea !ill Iims
Christos $i cunoscut supt numele de aMo$ AjunD, se nume,te la Aro-
mini : cdlindi sail coltnde.
Cintecele cunoscute in Rominia supt numele de colinde, se nu-
mese la Arominl antiii di anlu nal, cintece de anul noil, sail cfntili
de atiu Vastli, cintece din S-tul Vasile $i se cinta numal pe greceste,
dupa cite $tim noi, si numal de citre Arominii din Tesalia, de eel
cari se coboara earna prin partea aceea, precum $i de Garagunl.
Copiii Arominil cu o zi inainte, cite o data cu mai multe zile,
se intovara$esc, s6-accild soli, sa umble colinde impreunk s-irnnei co-
linde, s-alaga colinde, s-culindgaila d-adun.
Pentru aceasta, in clasele pastorale, se duc copiii still prepare
clumege, pe carl le tale din padure.
Cel de prin satele, unde locuitoril sint stabili, sail 1$1 pregitesc
dumege singurI, sail cumpara de-a gata.
Clumegele se numesc: crumaga pl. dumdcli; micrucd, pl. micruti;
collnda pl. cohncli1).
Ciomagul copilasilor, vopsit pe din afar& cu rop-alb, se nume$te
buzduyin sail stvpagand.
In ajunul cohndilor, totl cei intovarasiti sä umble impreunk se
string sa doarma la un loc, ca sä se scoale cu top impreuna pe dupa
miezul noptil, dupa cintatorl, cind dupa credinta poporank spiritele
rele ail dispärut.
Apol, dupa ce fie-care culinddr, colindMor, i.$1 pregate$te pe lingil
clomag, si o traista, pe care o trece de git, cinta cu totii in casa unde
ail dormit pe «co/inde, melinde», si capata fle$te-cine cite un colac,
ceva fructe etc., dupa cum se obicInuie$te in partea locului.
In fata fie-carel case se opresc $i Incep sa sune in poarta, ca sh
le deschiza. Intrind culindarli intr-o cask primul lucru ce trebule
sa-1 fack Ie sa ureze :
«Buna dimineatan; «Hristolu s-Matia.
(Bun& dimineall; Hristos s-a näscut).
3) La Elbasan, Albania,

www.digibuc.ro
 710 COLINDELE LA AROMINI

Li se rAspunde :
«Z-v- a IghTasca fata»
(SA vl tnAlbeasca fala).
Si-121 crifteli (sa-mi cresteti) ; z-bindp mugill culinddri (sä träiti
frumosi colindatori) si alte urari de natura aceasta.
Colindatorii cintd, dupa dorinta celor din casa in care se gasesc,
o data sail de mai multe ori pe : «colinde-melinde» i capata colacul
traditional $i fructele obicinuite, cite o data si ceva parale.
Arominil pastori, la carl acest obiceiii se serbeaza cu mare ar-
doare, fiind-ca exista credinta, cd Christ le protege turmele in a-
cest timp si face, ca vitele sä fete cu mare inlesnire, dupa ce dail
fie-carui colinda tor cite un covrig, fructele si anume netutul fiert, bil-
bic'ili sail nibilbia, se arunca pe pardoseala casei $i colindatoril tre-
buie sa le culeaga, imitind behaitul oilor : «beea, beeaD.
Pastorii cred, ca Christ, auzind behaitul de oae, isi reaminteste curn
oaea 1-a scapat de Evrei, ascunzindu-1 cu lina ei, $i bine-cuvintind-o,
zice, sa se inmulteasch oile in casa celui care se ocupa cu cresterea
lor, ca sprua focului, ca stelele cerului si ca frunza pomilor.
D-1 Weigand greseste, cind spune 1) ca obiceiul colindelor este pu-
tin serbat printre clasele pastorale «bei der Hirtenbevolkerung ver-
den die Kolinde weniger gefeiert.)
Cind se retrag culindarri, ureaza la ani multi si la anul, adi
vird eictrei», cum se zice pe aromineste.
Colindeaza numai baeti ping la virsta de 15 aril.
Copilasii colindeaza numal zina si sint condusi pe la rude de ci-
tre fratil sail sorioarele lor mai mail. Fete nu colindeaza de loc.
Barbatil si fläciiii se due numal pe la cunoscuti, rude, ca sa-$1
ureze fericire unul altuia, sa mai bea cite un pdharel de tuica, sa
mänince ceva castane, nuci, mere etc.
In unele sate, pe linga traista se servesc bdetil si de o sfoara le-
gat& de brill cu unul de capete, ear de cel-lalt se leap un mic te-
pus ((suld), facuta anume pentru colinde si toti colacii capätati
se pun in stoara.
La Elbasan, bAetii de aromini, inainte de a incepe sa colindeze,
se duc la biserica din mahala $i numai du pa ce vin de trel oil in ju-
rul bisericei, incep sa colindeze prin case.
A nu priimi pe colindatori in aceasta zi, se considera de cel mai
mare pacat $i numai un nelegiuit ar fi in stare sa faca asa ceva.
De vre-o zece ani de zile s-a introdus obiceiul, ca WO sa umble
cu steaua in ziva de 24 Decembrie si mai multi la un loc.
Acest obiceia adus din Rominia, a fost pus in executare intiiii
de elevil liceului romin din Bitolia, Macedonia, apoi incetul cu ince-
tul s-a introdus si prin sate.
Thletii fac din hirtil o stea mare si frumoasä, pe care o poarta
pe un bat si pe de o parte si de alta e zugravita nasterea lui lsus
Christos. Daca nu stie nimeni sa _faca chipul lui Christos, se introduce
o icoana cu imagina lui Christ.
Colindarii sint priimiti cu bucurie in case si parintii pun pe
copil sa särute steaua, care vine sa anunte nasterea lui Christos.
1) Weigand, Arom. II, p. 127,

www.digibuc.ro
 COLINDELE LA AROMINI 71 I

Ciumegele colindarilor
Ciumegele colindarilor aü formele urmatoare:

r, 1

F[4:2

Fic a

si pe lie-care dintre ele obicinuiesc baetiZa face cite o cruce, ceea ce

face, ca-ele sa fie considerate oare-cum ea sacre. Din areasta catra
Mail nu se servesc de ele de cit penfru sara de colinde, adira in
noaptea de 24 spre 25 Dacembrie. Nu le intrebuinteaza la joc, fiind-ca
le cade (le sara) mina.
Forma (fig. III) se obicinuege ma; millt de baeta$Isi se cumpara
de pe la pravalii.
Col a cil
Colacii ce se obicinuesc a se da in aceasta zi colindatorilor se
ghtesc cu ap neinceputa, casi liturghiile, prescurele, fiind destinati a
se hnparti in arnintirea celui mai curat prune, din citi ad axistat.
Se fac la Aromini numai de Minh de griii si sint framintall de
o femee batrina, de o fecioara sail de ori-ce alta femee. care insh n-a
venit in contact cu bArbatul sâü cel putin in cele 3 zile:din urma. ')
Au diferite forme din earl dam cele mai obicinuite :

1) VezI : G. Dem. Teodorescu: Poesii populare, _Bucureptl, 1883, p. 36 : la

griet curat credinta aceasta la cel vechl.

www.digibuc.ro
 712 COLINDELE LA AROMtN1

Apoi sint in forma de coco*ei (cucutal), serpi, in forma patrath *i

avind pe o fata imaginea lasath de simnitór, tin mic instrument de lemn,
care pe lingà alte semne, are *i urmätoarele litere :

I H

NI KA

Formele 1, 2, 3, 4, se impartesc la oameni; ear formele de colaci,

5, 6. 7, obicinuite la Ai ominir pastori se da la vite, dupa ce se fac
farimhturi *i se amesteca in sare.
Aceasta se nume*te aipsuma celor *i se face in ziva de 7 Ia-
nuarie, cind cs-leaga crureaD i cu care ocaziune, toate oile sint fujite,
stropite cu aph sfinth, de un preot.
La Molovi.ste, Macedonia, se obicinue*te, ca in ziva Sf. George,
sh se dea la vite cite o anaford din colacii facuti la Mo*-Ajun inadins
pentru acest scop, care mulak in apa Bobotezei, se pästreaza pentru
aceasta zi.
Pe ling colacii pentru oameni i vite, se face unul, destinat pen-
tru icoana casei, care se tine une-ori pina la anul viitor.
Colacii se numesc:
Culdc pl. MO ;
Cólinde saü colinde pl. cólinVi sail colinVi.
Fructele cele mal la ordinea zilei sint : naut fiert, nibilbie saü
bilbidi, castane, nuci, mere. Bani se da mal rar. Daca insa in trupa
de culinddri SP gasete un baet pastor, acestuia neaparat pe linga co-
lac *i fructe, i se chi i parale, fiind-ca el a anuntat intitul, ca s-a
nascut Christos.
La Rorninii megleniti obiceiul colindelor se petrece ast-fel 2):

La cOlida aciét
La Megleniti, copiii, in ajunul lui Mo*-Ajun, se string in cete
cete i dupa ce fura lemne de prin case, fac un foc mare, *i acolo, In
jurul caldurei, a*teapta cu nerabdaresa cinte coco*ii, anuntind rniezul
noptil, ca sà se porneasch dupa colindat.
Toti sint inarmati cu cite un ciomag, cu care se pazesc de Ciel
§i CU care se anunta la ceI cu port,ile inchise. Ciomagul se nume*te :
colidd.
Pe drum el tiph (topa) : colida I
Int rind in casa cuiva, prima lor ingrijire e sh le anunte, ch s-a
niscut Christ, le ureaza lit multi aril i iascolesc ou colidele lor spruna
din foc, care trebue sa arza in aceasta noapte pinii la zina. Apoi zic
sa traeasca copiii, purceil *i tot ce o fi mai avind. Dupa aceasta cintã :
Respectiv ipsuma oilor, a caprilort.
2) Corn. de d. Const. Belimace.
3) Descris de un baet din Lunzilf, elev in cl. I a liceului romin din Bitolig,

www.digibuc.ro
 COLINDELE LA AROMNI 713

No. 1.
Cólida
colidita,
colidita,
varvarita,
paste pöarca
prin bornita,
tupe-tupe
ticfinita,
douti culati
di bornitA,
li se da cite un colac la fle-care si urind la multi nni, se retrag 1);
Cules de Nae Dumitru, ele in cl. I la liceul romin din Bitolia.

2. Cintece de colinde
lAsAm s urmeze diferite cintece de colinde, culese de Doi, cart
in fond nu se deosibesc muit.
I Minde,
mélinde,
zdvala
cundilala ;
5 dA-n' tetä, culaclu,
Ca va41* Paü cucotlu,
di va-1 fac fat, 11111,
si va-1 bag tu nà tipsie,
tra si-1 mic trA. Stirnirie.
Perivole, Epir.
Traducere. Colinde,rnelinde,zavala, cundilala,dg-mI, ma-
tue colacul,acT tT voiti lua cocosu1,de-1 void
face felii, void pune In tipsie,--ca sä-1
mantnc la S-ta Marie.
Notic Zarala, cundilula nu se sfie ce insemneaza. Teta, insemneaza propropriu
matu§e. Dar se adreseaza acest cuvint In ori-ce femee necunoscuta si in virsta, de
eitre cei mai putin virstnici.

3. Variantä
Colinde
inellnde,
00, caca,
drt-it' male eulaca,
5 ea va ti acdt vaca,
vaca cu viitalu,
eh s-Mati Hristolu.
1) Vezl in poe6ii populare, Bucure§ti 1885, de Gh. Dem. Teodorescu, p. 10, Obi-
COW 1111 (Moq Ajun. la chferite popoare.

www.digibuc.ro
 714 COLINDELE LA AROMINI

tu pihnia boilor
tat v1nat6a Uvreilor,
10 tra-an1 multi
j-di vira Oara.
Traducere. Colinde, rnelinde, caca, dt-nli, bunico, rO-
Iac,cacl tcf voiü prinde vaca,vaca cu vitelul,ti-
ind-ca, se nascu Christos,In Teslea boilor,pen-
tru necazul Evreilor,la anT mulcisi la anul!

4. Variantä
Colinde,
melinde,
da-n' culaclu, telt,
v'a, harà, cal-mera,
5 brimm dupu use.
Aminciu, (Metovo) Epir.

Traducere. Colinde,melinde,da micolacul, matuse,Viatil,

bucurie, buna-ziva,brum dupa use.
Nola. (uvintele din 'vier:til 4 sint grecesti: neintrebuintate in vorbirca A-
rominilor : yeti (sinitate), xapi bueurie '), xxX' ttepa ibund 1.01).

Acest cintec de colinde a lost orinduit pe note de chtre d. Chi-

riazi G., profesor de muzica la liceol rornin din Bito!ia, Mac. (Ionia :

6- 1
4
e --.
Co lin de me lin de
, a-- "-I-

da-n1cu la clu
_-_-;
.
c
te ta

-:--2--' 4
4 4 a--1-1
--1 , 41
4_e
/ pr, I
a.,
a I c
11h
\rya ha ra cal me ra brum du pa se.

5, Varianta
COlinde,
mdlinde,
Saravagudina,
da-nt culaclu, teta,
5 brum dupa use.
Magarova,

I) Arom. harauct.

www.digibuc.ro
 COLINDELE LA AROMINI 715

Traducere. - Colinde,melinde,cu plin,da-mT, matu§e, co-

lacul,brum! dupa use.
Notii. Saram-godina sint cuvinte bu1g5resti sarara (plin) godina (an). Aro-
minul din Magarova, ca si eel' din Macedonia. de si stie bulzAreste, nu pricepe sell
zul en vintulul : Saravagudina.

Lasam sä urmeze melodia acestui cintec de Ieagan, dupa d-I

Chit ii zi.

6I;_E".--; gre.11-1--, .. '

r.'

. i ;
Co lin de me lin de sa ra va gu di na

,1--0 . 4 /: s
,a s7 -/ / ,
et---'I lii
da-ny cu la clu te ta brum du pa U

6. Variantä
CUoolinde, colindéee I
ci s-Mate Hristolu,
tu pihnia boilor,
di frica Uvreilor,
5 mula 1-dizvi1ëd,
boülu 16-anvi!ed.
Vlaho-Clisura, Macedonia.

Traducer e. Colinde,melinde,cacT s-a nascut Christos, In

Teslea boilor,de frica Evreilor,cattrul II dezve-
lea,boul 11 tnvelea.

Hotel. Christ nascindu-se N i aflind Evreif despre aceasta, s-an pornit, dupa
eredinta popularl, ca s5. cerceteze prin toate aseunzatorile sa'-1 &eased i sa-1 mCt-
celiireasca
Din cauza aceasta el a fost nevoit sa se ascunza, cind Evreil cercetau in graj-
dul unde s-a miscut mintuitorul, rind pe rind, supt coada catirului, a caprel, houliii,
a oil. Capra n-a vrut sa 1 ascunza, ci imediat s-a radicat coada in sus, din care cauza
a fost hlestematä sCi o poarte totdeauna in sus ; Tot aqa a facut si catirul, din care
cauzl Christ 1-a blasternat sit nu wised niciodata.
Boul insa 1-a ascuns. Tot asa i oaea, care a fost bine-cuvintata de Christ 1).

') Vezr deceul referitor la one i la cc-1pr4 publicat de nol: in Revista IVoua,
put VI p. 462.

www.digibuc.ro
 716 COLINDELE LA AROMINI

7. Variant`a
Cólindä,
mélindä,
tdreva godinal
tinti vake (I)
5 da-nt, babo, nä culacä,
sä binda4ä vacä,
vac& cu vitél
Weig. Arom. II, 132, No. 75. Monastir.

Traducere. Colinde, melinde, an maret ; Cincl vacT,

da-mT, babo, un colac, sk traTasca vaca, vaca
cu vieIull

8. Variantä
Colinde,
melinde,
dap vd din alage,
cã s-Mate FIristolu
5 tu pàhnia boilor
di trice (a) Uvrellor.
Weig. Arom. II. p. 134 No. 76. Hrupi§te.
Traducere. Colinde, melinde, dati-vä alergare (adicA gra-
big), - ate s-a nascut Christos, in Teslea boi-
lor, de frica Evreilor.

9. Varia nth.
Col inda,
melinda,
da-n' culaclu, tete' !
puPt cu catel, (!)
5 di virnHard ma gh'ine.
Arom. II, p. 1341 77. Vendita.
Traducere. Colinda, melinda, da,-mT colacul mAtu§e I
pUTÜ cu cáel la anul maT bine.
Nola. Aceastil variantA n-a fost bine culeasil de d. Weigand. Trebuie spus
nu: pulii cu cfri, ceea ce n are nici un sens, ci : pul'ii cucuid (puiti cocopl), un
fel de colac, ce se obicmuiete a se face in forma unui coco.
D. Weigand traduce pe : di cirnCarä prin : nicioduta, ceea ce ieste gre0.
Trebuie tradus : la ((nul.
Cu senzul de niciodatil, nu se Intrebuinteaza cu prepositiunea di, ci simplu :
virnailard.
Se vede dar clar, c5. cintecul are sens deplin i nu ieste «cu totul lipsit de
senz», dupti curn spune d. Weigand : Wie man siebt, sind die Lieder arg versttimmelt,
das aus Vendista ist fast sinlos 1).D
1) Weig. Arom. 11, p. 127.

www.digibuc.ro
 COLINDELlt LA AROMtNi 1 II

10. Variantä
Colinde,
melinde,
sare aelb didinde,
didinde eulaeä.
5 gpXSTaL
'lams=
da-vg-ti en de-alagg,
HrWolu s-faed,
Dumnicla'a z-v-adavgä.
Ohrida, Albania.

Traducere. Colinde, melinde, sari acolo dincolo, din-

colo colacul, vine, se duce, dati-vd cu
grabd, Christos sä facd, Dumnezeti sd adaugd.
No1ii.-13ileiii cred, ca cuvintele grecqii gpvtat 'ItgpZszat,ar, ft nume de fructe.

11. Variantä
Cdlinde,
mélinde,
al amiräreseu,
gpxeroct
5 'peXtat,
nristoillu s-Mate ;
till nä seafi räc'ii
trä multi an1.
Prizdrena. M. MAracine.

Traducere. Colinde,melinde,al ImOratescului, vine, se

duce,Hristos se nascii.Pentru un pahar cu Int-
cd,la multi anY.

12. Variantà
Satiric

Colinde,
melinde,
da-rf, maie, elura,
et vii fring misura,
5 di va-ti Werb plistura, sail : (pristura).
Avela, Epir.

Traducere. Colinde,melinde, da-mi, bunico, colacul, cacr

tff voiti sparge farfuria,de-cf voiti flerbe pintecele.

www.digibuc.ro
718 COLINWILE LA AROMINT

13. Variantä
Colinde,
melinde,
le va m'cam astard,
pini di sicard,
5 curcubeta Warta',
Dumnidd'a s-ni Partd.
Ave la, Epir.

Traducere. Colinde,melinde,ce vorn mtnca de sar5.,ptne

de secara,dovleac fiert,D-zeil sa. ne Terte.

14. Variantä
Colinda
melinda,
dd-nf, male, culaclu,
cd së-afra' Hristolu,
5 Hristolu si pitild',
la Dumniddli s6-alinti:
cristn'Pi s- hirisescu,
dratri plisJinescu.
(Cutufleanf, Epir).

Traducere. Colinde,melinde, da-mi bunico, colacul, cdct

se ntiscu Christos,Christos se hotez6,-1a cer se
urca.,creOinil se bucur5draciT pleznesc.

Cintece de colinde albanizqti

15.
Colendrd
melendrd
sarava godina
Oil tia, vac, vac
n'd-m moI babo n'e kuldc;
ap derän é zoterisri,
ndir culdc e sen Marish
dil moi dale e barad
gifer mot me IA 8v16ale
dil moi dale e cuclfe
gh'er mot me n'e nuse.
Corcea. Toma Avrami.

Traducere. Colinde, melinde,an plin,Iiii, Oil, vac, vac,

c1:1.-mT, babo, un colac ; deschide up. DoamrA.,
scoate colacul S-tel MariT ; e§T fa nevastä albg.,
la anul cu un copil ;W fd nevastl rose,la a-
nul cu 0 mireasä.

www.digibuc.ro
 COLINDELE LA AROMNI 7x9

16. Variantl
Coléndra
meléndra
sdravdra gOdina
iü thi, vac, vac
na-mi, mol babo, n'e coldc
se tã bie me c'orndg
ta bei cocAn me gh6ac
se ta bie me duféc
pa tä eenä mund ndec.
Corcea, Toma Avram.

Traducere. Colinde, melinde, an plin, iü, ill, vac, vac,

da-mT, fa baba, un colac, cad te bat cu un
cTomag, de-cf fac capul cu stnge, cacT te lo-
vesc cu pu§ca, de te arunc In §ani.

17. Variantä
0 colendra, coloidc, Trad .Colinde colinde, da-mi,
n'd-m, mot babo, n'e curéc. fá babo, un colac, cad
se LI bie me dufee, , te lovesc cu pu§ca, de
pa ta eOna mu nä ndec ; te arunc in §ant ; etci
dil zon'e e zoteruar, doamna, §i domn, de la
ngai zoti ch'ofch i gh'eruar (!). D-zeil bucurie §i (!).

Cintec de colinde grecete

18.
K6XXuvta,
p.iXuvta
8o-1j? 11.7Criptot) xXoopcc,
vi Icivou xl. sapixtx,
vi xiTclou v&tio6 cpioo
Tesalia.

Traducere. Colinde, melinde, da-mT, babo, colac, sä ma

due maT tncolo, sa §ez sa-I mantnc.

19. Variantä
xptcrcotiv.vva, XpLcrco61t,vva,
Tofu xptsr64 ytvv6tt,
^mitt x: 6xicriCixt,
o' Tolsiv o6pctvav wtaxivet.,
O'Xot &Tract ripoovv.
xl. T8t atildvot cretiCOIP.
Cules din Grebene de d-1 Diamandi G.

www.digibuc.ro
 26 dOLINDELE LA AROM114I

Traducere. CracTun, crAciun,acum Christ se na5te,se na5te

5i se boteaza, 5i In cer se duce ; Ingerii se bu-
curd, 5i dracii pleznesc.

BulgAret e
20.
Cófida, neda,
Patni greda,
Dede se caee,
maica se plaee,
Oasne, oasne,
cólida baba.
Cules din Ohrida.

Traducere. Colinda, neda,cAzu grinda,rno5u1 se supärä,

mama plinge,oasne,oasne,Colinde babo.
Notti. Cuvintele subliniate n-art nic un senz.

21. Variant6
Coleda,
meleda,
sili baba,
silina
Fh'endi, Fh'endi,
mialfa.
Nola. Mai toate cuvintele din acest colind nu inseamnä nimie, afaril de
Coleda (colinde), meleda (melinde).

22. Variantä
Cólede, leda,
padnalo greda,
otépalo deda,
deda se bleei,
maica go plaei,
olele starc9,
cusotu magarei,
za mnógodini.
Cules din Bitolia.

Traducere. Colinde, melinde,cAzu grinda,omort pe mo5u1,

mo§u1 se jelui,marna tl pitnge;auleil b5trInule,
pIele rnägareasca ;la rnulft anT 1

www.digibuc.ro
 GOLISMELE LA AROMf14I 72 i

Variantä
Ueda leda,
pacni greda,
uVi-mi deda,
deda mi cacq,
maica mi placti,
ótfori baba-ch'incu.
Cules d n Nijopule de d-1 T. Marcu.

Traducere. Colinda, leda,crepa grinda,Inoa mosule,mo-

sul m6 cearta,mama ma plInge ; deschide ha-
hula mea.

www.digibuc.ro
PAPARUDELE LA AROMIN1

www.digibuc.ro
 PAPARUDELE LA AROMiNt
«Avem $i la nol Paparude, insh le numim Pirpirune.
Dupd Duminica Tomil, dach tree clouä, tret shptarnini farh sh
ploud, Rominii gäsese cã e de lipsh a pune sh joace Pirpirunele, Ca
sä aduch ploae.
0 fath din cele mai* shrace este acoperith peste tot corpul, $i mal
ales pinä la brin, cu $tevie sag cii fericd (planth numith la Carpati
ferugd, $i in limba francezd fougere). Pe tata asta o insotesc multe
alte fete de Romini, i mierg din cash in cash la vecini.
Pirpiruna joach ; altele cintä.
*i la noi este obiceiul sti se arunce aph pe neasteptate, pe ascunse,
asupra Pirpirunel. Satenii notri cred, Ca aceasta e necesar pentru
ca sh plouh.
Dupd ce a colindat peste tot satul, Pirpiruna $i amicele el, lac
placinth cu Mina $i cu untul obtinut ; o coc $i apol mierg de o ma-
ninch la fintinI. Insh ritul cere ca placinta sa fie mincatä, stind &-
tele cu pi6Ioarele in riuletul, unde trece apa de la tintinh 1).»
Dar nu numai cu $tevie $i ferigh se acoperh pirpirunele, ci cu
at numita .planth iboj, cu flori de mac, nurnite la Aromini Greci :
pirpirune cu tot felul de verdeturi.
Inainte de a li se da din ale minchrii, sag bani, se toarna pe un
Our purtat de pirpirund pe cap, aph.
Apoi nu numal dupA Duminica Tomil, ci ori de cite ori este se-
cetti, fac fetele obiceiul cu pirpiruna.
In satele unde sint tigance, pirpirund se face o fath de tigani,
pe cind fetele de Aromini mierg duph dinsa $i cinth $i din ce obtin
daft si tighncii, care pe lingh fructe mai capdth toate hainele vechi,
lina obtinuta, ce prisose$te din faina. $i unt, dupd facerea nelipsitei
pläcinte.
Melodia duph care se cinth viersurile referitoare la paparudd leste
deosebith de cea care se ande in Rominia, precum $i de cea greacä
si bulgard din Macedonia.
Vezi acela$I obiceiii la Rominil din Rominia in, Poesiipopulare, de
G. Dem. Teodorescu. Bucureti 1885, p. 208; Incercdricritice, I3ucure.$ti,
1874 p. 128 134 ; Acela§ obiceld existd la Grecil, Bulgarii $i Tiganii
din 'Turcia.
1) Iliescu Tacu (din Crupva), Albumul Macedo-roman, 188o, p. 102 : Pirpi-
runele. sai Paparudsle in Macedonia.

www.digibuc.ro
 726 PAPARUDELE LA AROMINI

Cintece despre paparude

1
Pirpirunh,
se rtadunä,
ala plaae, dä plöae,
ca sä crèascd agrile,
5 agrile i as'inale
avi'ngle si Iérghrile,
iégh1ile si curate,
curlile si verdé[ile.
T. Iliescu, Cruvova (Vezi Albumul Macedo-Roman p. ioz)
Traducere. PaparudA,se addna,,dä ploae, da ploae,ca sg.
creased recoltele din dm p, recoltele pi viile,
. viile §i Yerburile, ierburile si pddurile,--pädurile .
§i verdeturile.
Notd. Viersul (2) pe care d. T. Iliescu ii despartg, in toate variantele auzite
de noT, sunA : Sarandund, nu : readund. Ad decT pare a fi descompus in mod arbitrar
de cdtre d. Iliescu, din dorinta de a-i da un senz.

2. Varianta
Pirpirun5.,
sarandunä,
dà pinae, d.
s-cr6ascá ágarle,
ágArle
iérghille
Weig. Arom. II p. 136, Crupva, Ciunescu Sterie.
Traducere. Paparuda, Sararduniz, dLt ploae, da, sd creasca
oaoarele ogoarele i viile, ierburile si livezile.

3. Variantä
Pirpirci
Saragó,
a r avin6add igarle,
d.gArle i maga' rle,
chgcuta cit prattle,
gärnutlu cit 16atirèa
minucl'ul cit fortuma.
Baba Nicolae, elev, Vlaho-Clisura.
Traducere. Paparud4, Sarago (!), stropeste ogoarele,ogoa
rele i slAbitele, picatura (sä fie) et t paraua (de
mare), gräuntele cit mIutul,mänuchiul clt povara
(de cal, catlr).
woo. 2J1aicYr, macro saü hack Insearmaa neuras, slab, lipsit de 'laza.

www.digibuc.ro
 PAPARUDELE LA AROMNI 727

4. Variantä
Pirpirimd,
01 dodule,
oi bojule;
Saragára,
01 dodule,1)
01 bojule 1-)
da nil plöae, plöae mare,
s-facd turtä
cit Ha aröatä,
s-faca pita
cit n-argWie;
s-faca ch'icuta.
cit parilu.
Gopeql, Macedonia.

Traducere. Paparucla, ol dódule, ot bojule,Saragara (!) oi

dódule, oi bOjule, da o ploae, ploae mare, stt
factt turta eft o roata,stt facl pltizinta,ctt o a-
rie, stt fie (fad) picatura,ctt paraoa.

5. Variantä
Pirpiró
bre Salavó,
da-n1 aröaud, re zurle,
si-n' crëasca grindrile
grinarle, sicdeurle,
grindrurle, ovézele.
Com de D-I unda T. (Amincu, Epir.

Traducere. Paparudd,mAT Salave(!)da o rouA, maT nebunule

s6.--rnI creascl cereatele,grInele, secara,grtnut
i ovazul.

6. Varianta.
Pirpirunä,
Sarandun5,
dEt na plöae cu galèata,
s-aduna'm Viptut cu m'nata;
e'a bigáti-vEt clijmile,
s-adunaln av'in'ile ;
Oa bigati papiltile,
s6-adunam garmitile.
de la Farerotil din Nijopule.

I). Se repeta la fie-care vlers,

www.digibuc.ro
 728 PAPARUDELE LA AROMINI

lraducere. Paparudd,Saranduna (1) dd o ploae cu gäleata

(adica torentiald) ; sd aduntim viptul cu pum-
nul ;ean bägali-VA cizmele,sd adundm (culegem)
viile ;ean bdgaff papucii,sd culegem graunlele.
Ifota.GaThatti este un instrument de lemn In forum unel calciari, in care se
mulg oile.

7. Varianta
Pirpirunh
Sarandung,
dä plöae, dä,
tra si crOasch idrgh'ili,
16rghTi1i, virdéturli,
s-aibh s-pasch óili,
Oili si can ;
Pirpirunh,
Sdrandunh,
dh-nd plóae, dä,
tra si creasch av`ingli,
avItnili si Amin.
Chlicuta cit giMata,
Girnutlu cit tèátirea.
Neveasta, Macedonia.

Traducere.Paparuda,Sarandunti,dd ploae, dd,ca sd creased.

Terburile, Terburile §i verdeturile,sd aibd, sd pased
oile, oile i can'. Paparudd, Sarandund,dd
ploae, Aea sd creased viile,viile i ogoarele,
picatura eft gdleata, gräuntele ctt ndutul.

Paparuda la Rominil din Meglenia

La Rominil din Meglenia, Macedonia obicelul acesta se face precum
urmeazh :
Fetele se string i dezbrheind pe una din ele o irnbrach peste tot
corpul cu planta care se numepe la didil : buzen.
Aceastä fath se nurneae paparuda saü dudulélu.
Apol aleargh din cash in cash unde cinth viersurile urmhtoare :
8.
Paparudd, ruda, ')
s-na 4:16a p191e,
s-na ceeasch gr9nele ;
gr9nele, gr9ni59re1e,
s nu li bath grindin6a garduwa),
s-na d6a poine multä
s-an móncom en sandtate.
Corn. din Lunzil1 de citre elevul Nae Demetru.
1).In ce privqte fidelitatea transcrierei cuvintelor, fiind scrise de un eley se
poate sa se fi strecurat cite o mica greseala la sunete sari vocale,

www.digibuc.ro
 PAPARUDELE LA AROMNI 729

Tradueere. Paparudd, rudd,sd ne dea ploae,sd, ne creased,

grtnele,grtnele i porumbul,sd nu le batd grin-
dinea, sd ne dea pilne multd, s-o mtnam cu
sandtate.

9. Varianta
Paparuda, ruda,
vino de te udd,
paparuda, ruda,
vino d'a ploie multa,
sh creasch gr9nele,
sa creasch gr9nis9re1e,
cit grandinele,
idem.
Traducere. Paparudd, rudd, vino de te udd, paparudd,
rudd, vino dd ploae multd, ca sd creased,
grtnele, sä creased porumbul, cit grindinea (!)
Si se da din partea temeilor cite un ban vechid, nurnit para de
tiny cliznIt i alte lucruri.
Paparuda poarta in cap o crqtind, sita, pe care la urma o rosto-
golesc §i dacd sita stä pe dung5, nu va ploua. Daca cade insa, va
ploua cu siguranta.
Apol se due intr-o vale si acolo dezbraca pe fatii i buzelu ii arunca
in rid si apol se intorc acasa si impreuna maninca lucrurile adunate,
adunciturile.

www.digibuc.ro
LAZARELUL LA AROMINI

www.digibuc.ro
 LAZARELUL LA AROMINI
Shrbiltoarea cunoscuth in Rominia supt numele de Läzärel, se
numeste la Aromini aLazar».
Acest obicelil se face in ajunul Duminicei Floriilor etre"( Vaiu).
In aceasth zi, fetele pin& la etatea de 12 sail 15 ani, duph ce se
imbrach in haine de shrbatoare, leati cite un cosulet in mina $i o
pornesc de cu dimineata, colindind din cash in cash $i cintind cinte-
cele de mai jos.
Co$uletul ieste imbriicat in flori naturale, pe cari fetele le adunh
in ajun de prin vai si livezi, mergind mai multe impreunh si cintind
diferite cintece pe tot timpul culesului. A.ceste foil sint pastrate in
apii cu ingrijire 'Ana In ziva urmhtoare. Se cere, ca fetele, insä$1 sti-$1
impodobeasca coulet.ul.
La Färseroate, letele, duph ce se aduna mai multe la un loc. l'aii
un mara, lemn cu care se bat hainele de lind la spalat, $i-1 imbrach
in haine de voinic, sail de bdet. Ele cauth sh-I fach cit se poate de
frumos. Apoi una dintre ele il poarth in brate $i cu Tel mierg din
cash in cash', cintind pe Lazare-pazare, $i povestind in glumä,
alth data poate in serios cum frumosul Lazar a fost omorit, im-
puscat sail str5puns de vre-o flail salbatica, pe cind pä$tea turma in
padure, sail invocind diferite alte motive.
Fata, care il poarth in brate, cind intrà in casa cui-va, face pe
intristata, dach ieste vre-una mai glumeath $i care nu se ru$ineazti,
fiind-ca cel cari primesc pe Lazarine, a$a se numesce fetele cari
umbld cu Lazar,o tachineazh, zicindu-i ch «frumos mire s-a alesp, fa.-
cind aluziune la malrlu din brate-1. Apoi il mai spun : tora malqu g-niinti
cu un g'cini aleptu, acuma cu mal'ul $i la anul cu un fht-frumos, $i
altele de acestea.
Pentru aceasta fetele aleg o fath mai mica', care n-ar avea virsta
de maritat, ca sa poarte malqu, $i pe care prin urmare sh nu o a -
tingh a$a direct urdrile, ca $i impunsäturile glumetilor.
Arominil din Tesalia obicinuiesc a face o päpu,e, care reprezinth
un bäet $i pe care o poarta de minh cloud fete sail doi JAW, !End-
ed aci uniblä $i brietil cei mid cu Lazaru/. Apoi miergind din cash
in cash, cinta cintecul grecesc de mai jos, care a fost cules din Tir-

www.digibuc.ro
 734 LAZARELUL LA AROMiNt

nova, Tesalia. Fie-care lazarind saii lazarin poarta cite un co,ulet.

impodobit cu ion naturale 1).
La Vlaho-Clisura umbla sIngura fie-care fata.
Li se da celor carl umbla de a Lazar, oat, fructe i uneori bani.

Cintece de Lazar"
No. 1.
1. Lázare,
pazare,
cind va z-v'ina P4tile ?
Mine,
5. piirnine,
alanta duminica.
födtile s-cumfnica,
Atendul da Waca,
prift6asa s-inclind,
10. cu pescul tu firin
Astara vèarla Warte,
piimine oafia aro5i.
Prizdrena. Com: de d. MarAcine Mihail.

Traclucere. Lazare, nefericitule, cind vor veni Patile 7

Milne, poTmffne, cealalta Durninica,
fetele se imparta§esc,preotul toaed, preoteasa
se inchind, cu pestele tn Mind, de sara. veri
delurT fierte, ponntTne oul rosit
NoM.Se obicinueste in Duminica Floriilor sa se serveascii la masä peVe, la
prinz, ear sara din ajtmul Duminicei Floriilor, la ciml verdeturi gatite cu unt-de-lemn.

2. Variantá
Lázare,
pazare,
Cind va z-vtina PfOile?
Mine,
plimine,
Duminica alanta.
fétile va z-g'oaca,
masi ated ma nlica,
laöa va z-dinica.
De la farsiroata Nasta Nacea.

Traducere. Lazare, nefericitule, ctnd vor sosi Pastile 7

Mtine,poimlne,Duminica cealaltd ; Fetele vor
juca ;numai cea mica, beata se va dumica (ad.
se va rupe de plinset).
1) Corn. de d. Papleacu Nicolae, student in mediciná.

www.digibuc.ro
 LAZARELUL LA AROMINI 735

Observare.Am tradus in ambele aceste cintece pe pcizare prin

nefericit. ap cum 1-a explicat Vitrina fdr§iroath Nasta Nacea, de si
pare a fi mai mult o derivare dupd Lazare. Compara : colinde cu
Tnelinde ; atel: s-maidl; etc.
Britrina -far§iroath ne a istorisit, Ca cea mai mica fiind logodnica
Inchipuilli 1ui Lazar, ramine mireasa Otita i neincunonatd : adratä
?-niloatei ; adratet tincletirdisitd, &Rd i nenorocoasä.

3. Variantä
Lizare,
ptIzare,
Cind va vtinh Misfile ?
Mine
piimine;
ea-le, 6a-le, dupu u§e,
cu n'elu di gl1W.
Corn. de elevul lonescu Demetru, din Cdlivele Ticura.

Traducere. Lazare, nefericitule,cind vor sosi PWi1e ?

MITne,poTmtne,eata-le,eata-le, dupa u*e,--cu
mielul de glt.

4. Variantii greceasca'
KaXii 'p.if a,
xaXii aou ;
pOs AaCap-a,
iipOotv ,c& 6aaa..
1165a9 XiCap,
iro6aav ociuctivon ?
--era XaVraVa xivrztoty.ivoc;.
To5 Aacam,
To5 AULdOtii
ec6i6 &Tots) xouptviv.
Tot') xonvidat OaX' cti376
TCán-ti /Lou xotrx6.
Tirnova, corn. de d. Papleacu Nicolae.

Traducere. Bura ziva,buna-cf zina ; a sosit Lazarelul,

a sosit Duminica Florilor; unde eraT, Lazare ?
unde erai ascuns?In ariturT scufundat.
LuT Lazar,luT Lazar,oul In co§u1e1. Co-
§u1e1u1 vrea ongi buzunarul fruct.

5. Variantä
AccCapI9a,
xotntourEva

www.digibuc.ro
 /36 LAZARELUL LA AROMNI

6cik' airr6 &rjv %aXaeiva,

at Acepia(tex tiEcs'voi) TC67cL.
Grebeni, cules de d. Diamandi G.

Traducere. Lazarind, cocosoaied, pune oil in eoulet,si

nue in buzunar.
Obiceiul acesta este practicat in Peninsula balcanied, in toatJi
splendarea sa, de eitre tiganeele turcoalee. Acestea se imbraca cu flori
la cap, pe corp i apoi cite 3-4, umbla din cash' in easä. Una dintre
ele, cea mai batrind, cinta cu daiereaua i din gurd, pe cind cele 1-alte
doll& saü trei danseazd, avind pe piept i pe cingatoare diferite obiecte
sunatoare, asemenea celor atirnate de calusari de alungul piciorului.
Cele auzite de nol in Bitolia cinta in limba tigana, romind, turca
si mai des in cea bulgard pe la crestini.
De sigur, ca tiganii aii imprumutat obiceiul de la popoarele cres-
tine din Peninsula balcanied.
Ele se numesc La:arclei, saü Lazareti, Lazarini.
Li se dd. bani sail One i ori ce pofteste lie-care.
'l'ot asa de rdspindit leste obiceiul printre Bulgaril si Grecii din
Macedonia, Tesalia.
In unele orasele arominesti, acest obiceiii nu se practied de loc.
e Tema recitativului, dupa cum observd d. Teodorescu (G. Dem .1),
este moartea nefericitä, (hiar din preziva multi% a tinarului Lazar, a
cdrui mii easä e reprezintata printr'o copila, spre a induiosa mal mult
pe spectatori.»
Din deserierea pe care d. Teodorescu o face acestui obiceid si din
colindele referitoare la Lazarel, se vede o mare asemanare cu Lazdrul
areminesc asa cum se practica la Farseroti, cad si in colindele romi-
nesti despre Lazdr se povesteste, «ea Lazar, cerind mamel sale sti-i facà
azima si aceasta nevoind, el a plecat la padure cu oile, s-a suit p-o
craca, ca sa scuture frunze oilor, dar bätind vintul tare, craca s-a rupt
etc., : sad eca s-ar fi strdpuns cu fusul, pe care mama-sa ii sctipase
din mina 2).
Nu e oare o rerniniseentd a frumosului Adonis omorit de mistret,
plins de top i transformat de Venera, care il iubea, in Iloare ?

1) Teodorescu : Poesii topulare, lAucure;iti 1885 p. 202 -20A.

2) idern.

www.digibuc.ro
LEAGANUL LA AROMINI

www.digibuc.ro
 LEAGANUL
Printre diferite obiceiuri ce se practicA in ziva de sf. George, $i
despre cari la credinte si obiceiuri vom vorbi de ele, se cautä cu mare
scrupulozitate a se impodobi casele cu verdeatä. Ast-fel la usi $i fe-
restre se atirnä ramuri verzi de pomi, ierburi, feriga.
Dar tot In aceastä zi se tine si obicelul de a se da pe leagetn,
Iatkcum descrie d-1 Const. Belimace, aromin din Moloviste acest obiceiil :
«Imediat (in dimineata sf. George) se grábeste a se imbräca bine,
apoi a merge la biserick si pe urma a se indruma spre easele acelora,
cari posed pomi mai mari si mai bdtrini, cu cräcile mal intinse, pentru
ca sà lege funiile de cräcile lor si sä faca legendarul leagän.
«Leaganul, un fel de dulap primitiv, este o funie trecutä pe dupä
cradle until porn si legatä la ambele capete. De nod se leaga o altä
funie, curmu, care se serveste la minarea omului asezat in leagdn.
Cu ajutorul curmulut cel din leaggn e miscat cu putere din dreapta
in spre stinga si viceversa. Fata ori flächul, care voieste a se da pe
lgagtin, trebuie sti alba flori in minä, o mica petricicti pe cap, si un
oil most' in buzunar. Credinta poporului despre aceste trei lucruri suisA
ast-fel : florile reprezintä simbolul primAverii, pietricica sänAtatea, ca
sä fie omul ca piatra, ear ou 1 veselia (haraoa).
«Tot despre acest on, credinta Arominilor mai vrea sä zica si ur-
mätoarele : Acel oil trebuie sa fie incondelat in ziva de Joia mare,
tot in acea zi inro$it, mergind la inviere cu el, si tot cu el dindu-se
cine-va pe leagän in ziva de sfintul George. Asa cã cine posedd un
atare oil In casa lui, acea casä focul nu o arde, apa nu o ineack hotii
nu o atad. (calcd) si ieste ferità de ori-ce boala, etc.
«Cum am zis, avind aseste trei lucruri si asezindu-te pe leagan,
cei de prin prejur, asezati in douä grupuri, cintä urmatorul cintec :

Dacä este fatà

A cui le reata di pri lOagän ?
A mi-saT co-a tata-sui,
s-cama multu a g'ónilui.

www.digibuc.ro
 740 LEAGANUL LA AROMNI

Traducere. A cul le fata de pe leagan ?Mamei sale §i tatd-

JO saili mai mult fläcäului.
Alta- forma :
Narga Mate liganati-nr-u,
Ca i funea putriclita,
ca-i lumach'a Virminöasa,
Ca i loclu multu surpu.
Traducere. Incet leganati-mi -o fata, cAcT e funia putrezita,
aci e ramura viermtinoasa (scorboroas5.), caci e
locul prea prapastios.

Dacl e bäeat
A cul e g'onle di pri Megan ?
G'onle aestu nveastä no-are.
Care nO-are, va sh-11 dam,
va sa-P dam, si-1 härisfrn,
va s-11-u lom, s-lu nvirina'm.
Traducere. Al cui le flacaul de pe leagän ? Voinicul acesta
mireas1 n-are.» «Daca n-are, li vom da.» II
vom da, ca sa-1 Inveselim ; i-o yam lua, ca sg.-I
tntristam.
Asa dar, dupa ce se termina cintecul, fata ori flacaul se dtt jos,
cei azistenti il ureaza la multi ani, pe urma urmeaza un flacati ori o
alta fata.
Este foarte caracteristic cheful care se face de catre azistenti si
mai cu deosebire din partea celor cari cinta cintecul leaganului, pen-
tru ca pe linga cintece si uran, imediat trebuie sh lea parte satira si
comedia, si uite cum :
Cum am zis, dupa ce s-aa schimbat mai multi flacai, fete, ne-
veste etc., la urma urmelor vine si rindul babelor batrine a se da pe
leagan. Aci e totul. Indata ce se suie vre-o babà a se da pe leagan,
si intimplarea va face ca sa fie soacra a mai multor nurori, si stiind-o
anume ca." cu cutare nora nu prea trdeste bine, atunci curoana soacra
o pate cit de bunk' . Patania babel conga din urmätoarea farsa : Indata
ce s-a incocotat baba pe leagan, incepe cintecul si in zicerea de : cine
e baba de pe leagan,... este a fidor, a nepotilor, a surorilor si mai mult
a cutarei nora, adica tocmai aceleia cu care cucoana soacra traeste ca
pisica cu soarecele. Ast-fel ca toata lumea de prim prejur, care cu-
noaste viata intinsa a acelei familii, ride de se prapadeste de bobir-
nacul batrinel : iar soacra, en toata autoritatea el la Aromini, cam in-
rosita la fata, dupa ce se da jos, o tuleste fara pasaport, ceea-ce escita
si mai mult risul azistentilor .1).
Avem de observat ca, in VlahorClisura $i prin cele-l-alte sate aro-
minesti, oul rosu se pune ca cine-va sa fie la fata, in cursul anului.
pin& la Sf. Gheorghe, rosu ca oul.
9 Constantin Belimace : Credinta despre luna ha April la llfacedonenl, in aGaz.
Macedoniel,IsTo. 22, 3.

www.digibuc.ro
 LEAGANUL LA AROMINI 741

La o nevastä
A cure-1 tbata dipi Magin ?
Aesta fOata g`one s-are,
g1onle aPeI fugat tto-afdane ;
tora agon'a va si-11 Vina,
s-umpla casa di luntina.
va P-ul dam, si-u hirisim,
va 11-ul lom, si-u virina'm.
Cules din Gopee, Macedonia.
Tradacere. A cul Ye fata depe leagan? «Aceasta fata. barbat
1$1 are,barbatul el e plecat In strainatate ; a-
cuma curtnd va veni,sa umpla casa de lumina.
11 vom da ei, sa o veselim, 1-1 vorn lua, sa o In-
tristam.

La o bAtrinä
A cure-1 teta dipi leagan ?
Este a h'ilgor s-a nipotior.
Si-P banOacla si z-banëacp,
rose, rose ca un meru,
Crehta, crehta ca virdeata.
Gopee, Macedonia.

Traducere. A cui este matusa de pe leagan ?«Ebte a fiilor $i a

nepotilorp. «Sa-I traiasca (rif si nepotil), i sa
traiasca ($i dtnsa), rose, rose (1) ca un mar,
frageda, frageda ca verdeata».
Si tot asa se continua a se cinta fie-caruia, dupla vtrsta, sexul,
orupatiunea si alte circumstante cari sint la ordinea ziIei. 0 135trina
saraca din Gopesi, servitoare la liceul din Bitolia, a cintat until fiacrtil
desfrinat cam in glumii, cam in serios cintecul urmator de leagan :
LaI crumáru dipi 16agan,
nu vrei leagan ca vrei tuni,
funi lunga, funi mari,
ca ti MI to-a spinclurari.
Traducere. Mai magar de pe 1eagan,nu-11 trebuYe leagan, cad
111 trebuie funie, funie lunga, funie mare,cacI
etai de sptnzurat.

www.digibuc.ro
TAVTAVi LA AROMINI

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 T A IP A 1\1' I

Tatiannt este stirbdtorith de toti Aromil cu mare pomph si se poate

considera pur aromineasch in Peninsula balcanich, de oare-ce popoa-
rele conlocuitoare nu o shrbatoresc in felul arominilor.
lath cum se face la Vlaho-Clisura :
In ajunul sf. loan, adich in 23 Iunie, toate femeile, nevestele si
fetele, ies in grupuri, grupuri la marginea orhselului prin poiene si pti-
dui e, ca sh grtseasch burulana numith: cusitd.
Fie-care nevasth sail fath cum gäseste aceastä buruianh o seamnd,
o inseamnd., adich o leagh cu un fir rosu si apoi o acoperh cu frunze,
ca nu cum-va sh vie alth nevastd sail fan si sh i-o gdseasch. Apoi
se duce mai' incolo, chutind mereil dupa cusite. Fetele si nevestele din
acelas grup nu se prizesc unele de altele, ci, pe cind unele seamnd cu-
sitele cele lalte se ultã sh nu vie vre un alt grup.
In tot drumul acesta, find sail nu insotite de vre un brirbat, fac
sh fasune phdurea cea incintätoare ce se intinde ca o coroanh de-a-
supra ordselului, de cintece. Asa se plimbh prin padure, pina inse-
reazh de tot, cind tot in cintece se reintore in orhsel.
Fetele, pe lingrt semnarea cusitelor mai aleg tot felul de flori,
printre earl nelipsita sulh'inet sail sur find, cum se mai zice, numita
si galeatei, trebuind sh fach gileata la intoarcere in sat.
Pentru facerea giletei se string mai multe fete intr-o cash si duprt
ce Yea un ghium sail ibric, pe cind unele cinth cintecele obicinuite la
ghtirea miresel, cele lalte gitesc gileata, impodobind-o cu NO de tot
felul. Ele ail ambitiunea sh o giteasch cit se roate mai frumos si cu
flori cit mai felurite, asa ch in ziva urrndtoare, cind douh grupuri
deosebite se vor intimpind in drum sh nu ramie cu rusine, Ca gedëata
alalth a fost mai frumos adratei.
Apoi, märindu-se grupul cu neveste, fete mid, fernei si curiosi,
gdle'ata, purtath de cloud fecioare imbrricate in haine de shrbätoare, e
dusä, ca si mireasa, la trei copute sail cum se mai zice : la trei fintini.
De la fie-care fintinh se lea aph si cind se pune gileata la gura
sipotului, cele lalte cinth :
Umple, soro, vèarsh frate
si-P dam aph ali cripate etc.
(Umple soro, varsh frate, sh-1 dam aph intristatel etc.).
Cintec ce se cinth si miresei cu aceasi ocuziune. Se intelege, ch tot
oräselul e in .miscare si rasund de cintece.

www.digibuc.ro
 746 TAVIANI LA AROMIN1

Pe la miezul noptii fie-care se retrage a cask (WO ce mai intil

a fost condusa galgata la culcare.
In dimineata viitoare, In 24 Iunie, atit fetele eft $i nevestele, desi
ohosite din ajun, Ca s-ait culcat tirzia, se intrec a se scula des de di-
mineata $i tot grupurI grup int imbracate In haine de sarbatoare $i
In cintece se duc se culeaga cusitele i sa princla, daca vor putea si
din cusitile celor-l-alte grupuri.
Fe-care fata $i nevasta din grup 30 are cusita sa, pe care o zrnulge
cu milnele anapoda, intoarsa find en spatele spre cusita.
Nevestele se cere, sa-$1 lege mijlocul cu ele, ca sa fie sanatoase,
sa conceapd cu Inlesnire $i sä nu simta durerl In momentul na$teriY.
. Fetele 30 Maga capul cu ele, adica, le infa$oarä de a-lungul co-
sitelor, ca sa le creasca cusitele.
Intorcindu-se apol, umbla fetele cu gdlgata gatita din casa in
cask cintind in tot timpul acesta $i avInd pe linga dinsele, cite dol,
trel baetl cu sabiile de lemn, ca sa le pazeasca, fiind-ca alti btiell, tot
inarmatl ea sail de lemn, pe cari si le prepara de mult, le tale dru-
mul prin ulicloare, cercind O. le tale gd/gata.
Ace$lla sint g'onnli, voinicil.
Dacd dou'd grupuri se Intilnesc In drum, fetele dintr'un grup in-
conjoara gdlëata, ca cele din grupul cel-l-alt sa nu le o vaza, putin-
du-se intimpla ca galeata acestora sa fie mai frumoasä $i sa se dea de
ru$in e ast-fel.
Daca vad ins& cä gdleata grupulul advers nu leste bine impodo-
bita cu ion, n-o ascund de loc, ci o arata $i provoaca i pe celelalte
sa faca tot a$a, daca le da mina. Atund sa vezi epitetele ce capata
galeata rMi gatita.
G'on'l'i din cele dotiä grupurl cearca sä tale gdletile adverse, din
care cauza se Yea la ceartä, pe cind bietele fete tremurd de frica peri-
colului de a-0 vedea gäleata taeata.
Pentru ele stricarea galetel se explica a le merge rag in tot anul
aceld, ca $i cum galeata ar avea o influenta favorabila sail defavora-
bill asupra lor.
In casele unde se duc, da cite putina apa $i capata cite un ban
de argint i alta apa curata in schimb.
Cu apa din galeata 1I uelä parul, ca sa le creasca cusite mart
Dupa ce aü umblat In destul, se intorc la casa de unde aü por-
nit cu galeata, si din banil ce aii cistigat fac o pläcinta i alte de ale
mincaril, petrecind ziva toata cu cintece $i dans, apol se retrag im-
partind apa i florile $i dorindu-0 la anul mai bine.
A$a se practica acest obiceig la Vlaho-Clisura i maY acela$ lucru
se face In tie-care sat arorninesc cu mid deosebiri.
La Bitolia tetelor earl umbla cu galeata li se cla Mina, unt-de-
lemn $i bani. Florile obicinuite sint sulfina $i marandu. Petrecerea
ce se face la sfirsitul gdledtiliei se zice a-bgare, fac a 'Aare.
La Arominli din Nieria i jurul Veriel, Xirolivad, Selia, fetele, cind
fac galeata, aduc fie-care asimicale, obiecte in argint, cu carl, dupa
ce le in$ira Intr-un fir row, infa$oara galeata. Seara o gatesc i o
lasä sa doarma dupa ce se Intorc de la cele trel fintini, ear dimineata
umbla cu dinsa. Dna doua galeti se intilnesc In drum, fie care din
cele doua conducatoare de gäleata, i1 dä reciproc cite un ban de ar-
gint. Cind se strica galeata, apa se limparte Intre fete 0 se pastreaza,
fiind buna de spalat la cap, ca sa le creasca pärul i sa albeasca la fata.
Tot ap se face 0 la Nijopule, unde se crede? c asimicajelesp4-

www.digibuc.ro
 TAVIANI LA AROMINI 747

late cu aph aceasta nu mal inegresc 'lief o-datd. Se obicinueste in u-

nele OM, cind se scoate prima cusita (Nijopule : ferigd) ca fata sag
nevasta sä albä o migeiturd (bucatä de pine) in gurd, fiind-cti asa
Ye bine.
In unele WO se explicä in rall, dna asimicalele depuse in apa
de gäleata ail inegrit. In cazul acesta stäpinii obiectelor inegrite vor
avea sä suferä cine stie ce nenorociri, pe cind cel ale cgror obiecte
ail inälbit vor träi fericiti si le va merge bine in cursul anului.
La Avela si maI in toate satele arominesti din Pind se serbeazA
in mare splendoare ta2lant. Aci bArbatiY, adunati toti in misuhori,
fac, pe unul mai grumet, mireasa si duph ce il pun cAlare pe mägar,
strabat satul in lung si lat, cintind si impuscind in vint, de al crede,
cd nu Ye petrecere, ci lupta. Apol, trecind pe la cele trel trel fintini,
unde pun pe mireasä sà se inchinti, (sä si ncl'ind), dup6 cum este o-
bicelul, se string iarali in misuhori §i aci jucind Si cintind la lu-
mina cladei, petrec asa pina des de dimineatti, pe cind femeile sfirsesc
obiceiul cam pe la Miezul noptit
In Magarova, Tirnova, Crusova, barbatil les impreuna cu femeile
in ajunnl sf. Ioan si fiind-ca serbarea aci se face foarte frumos, multi
locuitori din Bitolia yin sa aziste.
In privinta numelul Tav'anvi, vine din gr. aytoc Ieuivv-I;. cfr Sim-ziene.
Totusi observäm, cã desi in 24 Iunie este nasterea stintului Ioan
BotezAtorul, poporul pe aceasta din urm5 o numeste av'u rani (sf.
Iani), pe cind prin TaVanni, sail: Tag'hani, sag : Staghland (Vezi p.
749, Notd), cum se mal aude, intelege obiceiul descris de poi' mal sus.

Cind se string fetele la «galeata»

Tav'ani, v'anismatdch'a,
CMciza s-ma n'icAza,
Yu n1-6arái, Yu n'-alig6.1,
Cu te g'one nLamintaI.
sunu meru,
sunu pent,
Sun aumbra di eiresu.
Vlaho-Clisura, Mia Adam.

Traducere. Simziene, ()chi de stmziene (1),(rosie ca) gheor-

ghina §i cea me mica, undo eraT, unde alergaT,
cu ce voinic (fläen') te ndragosteaT.
Supt mar, supt par, supt umbra de cire§.
Notil. Vanismatachf a este o etimologie populara. Am tradus-o dupa insem-
narea ce rezultit din descompunerea cuvintuluI in e anis §i matachea. Observ insil, cti
pe cill am Intrebat din popor nici unul n-a §tiut sl-I dea o explicatiune.
Cuvintul amintal Inseamn1 propriti ciftig (a ci§tigA). Numal la Vlaho-Clisura
1-am auzit i cu senzul de : m'a Indragostesc, fac amor.
Pomil: mtirul, parul, nucul, castanul, cirepl qi allt citi-va, sint consider4 de
ArominI, ca sfIntiti.

Cind se pornete egäle'ata».

Tav'ani, Vanizmata,
cgacAza §-ma n'icaz5. I

www.digibuc.ro
748 TAV1ANI LA. AROMt/il

hi nch's1$1 di-n' të adärd0

di z-bAgdfi g'uplu $-m6runa,
di-n' t-umpll* mälnle cu nëale,
di-n' t-umplit$1 g'ech'Ii cu mOare?
Inch1i0 la natill frati,
naöri frati tutl ninsur641,
ninsurátl, niisusitY,
ni la nun, ni la furtát
ni la nvOastä ma muO.t.
Weigand, Arom. II p. 134, '78, Magarova.
Traducere. Simziene, vianismata,gheorghinA §i cea mal midi!
unde ai pornit de mi te-al ggtit, de IT-al bggat
giupla §i máruna,de mi 11-ai umplut mrinele cu
inele,de mi t-ai um plut buzunarele cu mere ?
«Am. pornit la eel noud frati,noug. frati nein-
surall,netnsurati, nelogoditi,(nedul) nici la nun,
nici la fartat,nici la mireasg mai frumos».
Nola. ranismata d-1 Weigand o traduce prin burnieni din sr. Ioan ; gitcplu
maruna slut dolni feluri de halite ferneeVi.

Cind se pornqte gilleata"

Td-alialdi, t6-armitusiO,
guguPana-di 1
spune Yu ma ti nchlisiA
mor mupla n'i.
N'i tO adrá§t tufä dO-a<ime,
morl aleapta-n`i,
spune 1u-n t1 nch'isqf tine,
marl scriata-ni.
Ni nch'is I la tithall frati,
guguPana-n
nöaidi frati nimsurati,
mori ale"apta-n'i.
Calive Badralix"..
Traducei e. Te aT tmbräcat,te algAtit,rotunjioarea mealspune
unde aT pornit, fg, frumoasa mea. Te aT ggtit
toatg. In argint (cu obiecte de argint), 1t aleasa
mea 1Spune unde al pornit f1 pictata mea !
Am pornit la eel nount frati, rotuniioarea mea.
La ceI noul frail, necgsgtoritT, ftt aleasa mea 1
_Yalu. Se obicinueste a se einta gilletel ea i unel mirese. Cind fetele por
nese cu 6.A1ut1a, se face ca si cum ar porni cu-mireasa. Cot nota frail din eintec
sint legendatit nouö. felt frumost ni mamet s'arace din Basme, earl due la sfirit bun
ori ce lucru, tie care dintre dinsil Hind dotatt cu toate eele nou ri. calitati frumoase
(n6auli hdri), pe lmgä una care exceleazil asupra celor lalte.

Varianta
Tagli'ane, gli1anesmatagh'a,
stäglitana I

www.digibuc.ro
 tAVANI LA AROM(NI 149

da-nt iubricul') sa-n1 beau apa,

stagh'anal
s-ti bineaza fratele WI ma mare,
stagh'anal
atél ma mare s-carvdnarlu,
stagh'anal
Tagh`ane, gh'anesmatagh'a,
stagh'ana! 2)
da-n' Tubricul sa-nt bèaü apa,
s-t.1 bane'aza fratete noljican
Noljicanul cujuharlu.
Tagihne, gleanismatagh'a,
stagtfana I
da-n' lubricul sa-n1 Wad apa,
s-ti bane'aza fratele ma Wien,
alól ma n'ic i gramatio.
Gopegi, Macedonia. Corn. de d. C. Cosmescu, profosor.

Traducere. Sin-ziene, gli.raniniitagMa (!), Stclghiand !da-mT

ibricul sit bead apa, ; sa-11 traeasca fratele cel maT
mare,cel maT mare cárveinarul (chirigiu),Sin-
ziene, ghianisrnataglda (!), Stägltrand 1 traeascA
fratele cojocarul.Sin-ziene,
ghianizatataghia (I) Stag/ikon ! dd-mT ibricul sit
beau apa,sa-11 traeasca fratele maT mic,cel maT
mic §i cArturar.
Nola% Forum StOltianii Sf. Icanii, care se nude la Gopest, c formata ruin
armlogi dupa Slanuirie, Slaviner'1, (sinta Muie, sinta Vineri), femeninul hu su" m aii :
sun (sin°, care ne intimpini in Si »t Grorç/u, Sf. George, Sim-CMth u, Sf. Petru,
Sumedru sr. (De)metru.
In privinla femeniz urn sfmtului Ion in stil Gheani, compald studiul d mi Silea
asupra Smdienilor la Rommi i publicat in Gazeta Tranilvaniei anul 1698.

1) In toe de ibric se zice i : Oleatd.

2) Sc repetä la fie-care viers.

www.digibuc.ro
LUSA NOVA LA AROMINI

www.digibuc.ro
 LUNA NOUA
Se obicinue0.e, ca, in seara cind apare luna notta «luna ttelaud*,
cind. s-apr'easi luna sail : tó-aprMsa, cum se mai' zice, mama sä lea
pe unul din copiii sal, care 'Inca n-a vazut e/una nOaficifi i dupa ce
ii pune pe cap and cirve'aripo pine sail un colac, preparat intr-adins,
ear pe colac atitea linguri ciii membri sint in familie, VI spune sa
iasa la lunä, unde, dupa ce se intoarce de trei orl in jurul sail, sa a-
dreseze urmatoarele viersuri :
Luna lund ntiaila,
Wine citä aröaila,
cita arina n-vale,
punga ali tate,
cad spruna n-casa,
ahitI öamin' pri measa,
tine ca mine,
.,s-lo ca tine.
Cules din Muloviste, Macedonia.
Traduce, e. Luna, lunä nouil,binele (rericirile &I fie) ca roua,
clt nisip (e) In vale, (ap plina sa fie) punga
tatalui, cltd spuza. In casä, atti6a oament sä tie
la masa,
tu ca mine,
eti ca tine.

Variantä
Luna, lima nóaila,
cita mina n-vale,
punga ali tati,
tini ca mini
-.io ca tini.
Traducere. Luna, lunA nou5,cit nisi p in vale,(a.5a sä fie plina
cu parale) punga tatal tif,tu ca mine,iar ell ca tine.
48
www.digibuc.ro
754 LUNA NOUA LA AROMINI

Varianta
Luna, luna nöatia,
io ca tine,
tine ca mine ;
barba ta pina di cleeptu,
barba mëa plat di pade.
Vtabo-Clisura, Macedonia.

Tradarere. Luna, lun1 noua, ea ca tinetu ca mine,barba

ta 'Ana la piept,barba rnea ptna In jos.
Notti. Fiind fata cea care se adreseazit lunei, in toe de harbit zice :
perlu a tau pina di ch'eptu,
cusita mea pina di padi.

Varianta
Gifini viniA, luna,
luna a Pátiltii,
ndre41 n-aflási,
ndrecli s-n-alási
di vial. Oara,
ma ndrech s-n-alli.
Gopesi, Macedonia.

Traducere. Rine aT sosit, lung., luna Pastilor, IntregT (sana.-

tosT) ne aT aflat,IntregT (sanatosT) sä ne lasT,la
anu mit IntregT sa ne gasestT.

Varianta
Luna, lima nöaila,
da-n' pine cu batia,
sa-n' u bag tu mi'nicti,
sa-n'-u mic Duminick
Avela, Epir.

7'radacere. Luna, tuna noua,da-mT pane cu oua, sa mi-o

bag In mtneca,sa mi-o manInc Duminica.

Varianta
Luna, Irina nöauri,
da-n' cimèasi nbailil,
sa-ti daii patru oloa,
sall li bacli tu mi'nica,
sa li mitl Duminica ;
sa-ti li bacli tu frasi,
www.digibuc.ro
 LUNA NOUA LA AROMINI 75S

tra s-li mfli Ira Pe$ti ;

s-li bachi tu tripsie,
S-le-ai (sail : s-li miti) trrt Stimdrie.
Truducere. Lund, lunA- cdrnne noua,s5.-ti dad
patru oud, sit le bagl In mtnedi,sd le mdntncl
Duminicd,sg, le bagi In far, sd le mdnInef la
Past:I ;sd le bagi In tipsie,sd le al (sad : stt le
mdnincl) la S. Marie.
Une on, acela care spune viersurile de mai sus, tine in mind
cloud vase pline cu apti «muttoneinceputd,pe cari, miergind sh le
umple, nu prive$te la Luna al PaVi
In vase se mai pun bani de argint (aspri). La Vlaho-Clisura banii
de argint se pun in buzunar inainte de a se umple vasele cu apti ;
aceasta, ca luna noud sä nu-I nimereascd cum-va gol. Colacul sad piinea
(cirvealta) nu lipse$te Did odatd, act dup. credinta Arominilor pitnea
e simbolul cel mai bun pentru imbel$ugare.
Dupd ce copilul adreseazd de trel ori una din formele de mai sus,
merge in cash, uncle toti membril familiei gustd din colac.
Credinta populard pretinde, eh cine pdstreazd acest obiceid are srt
fie norocos in tot cursul anului : ebinele nu-i va lipsi din casrt $i luna,
la anti, ii va grisi tot a$a de bogat, dupd cum a läsat pe copil.»
In celalt timp al anului, cind nu vrei sti practici obiceiul acesta
la fie-care «lund noud», sti te phze$ti de a vorbi, cad itl va merge
foarte rad, de oare-ce toate dingorlid> toate bolile, se arunc5, de fe-
meile earl descintä, in luna noua, sail cum se mai zice : cind nviscd
luna cind mi$cd luna, sad cind se aprindi /una,--cind prinde luna,
$i dacd vorbe$ti, te apuca boala, ce in momentul acela se aruncl in
luna nourt.
Obiceiul acesta trebue s5 se fi practicat intocmai $i la Rominil
din Rominia, dup5 cum arata cintecele urmatoare din colectiunea de
Poesii populare, a d-lui Gh. Dem. Teodorescu 2).
Luna nouä
(Cu recitativul acesta o saluta copiit. Fie-care strofa coprinde cite 20 de grupe
silabice).
Lunrt, lunti nou5,
tale piinea 'n douri,
$i ne cid $i nourt :
tie
jumtitate
mie
srtntitate I

Lunti, lund nou5,

tale plinea 'n cloud.
$i ne dà i nourt:
tie umatate,
noua santitate !
1) La Gopes1, Macedonia, se zice : luna al Papti cflind-ca obiceiul se practica in
prima cluna noua. din naintea Paptelor.
Poesii populare romine, de G. Dem. Teodorescu, Bucurepti, 1885, p 190.

www.digibuc.ro
756 LUNA NOUA LA AROMtNi

Vaniantä
(Acest recitativ se rostepte, atingiodu-se de noua orl fruntes cu o moneda oare-ca re)

Luna nouã,
lunA nouà,
sAnatos1 ne a! gäsit,
sanato§i sä ne lasi.
Lunrt nouä,
lunii nouä,
tar! ca argintul neai grisit,
tar! ca argintul sä ne 14.
Luna noua,
lunh nouti,
cu ban! ne a! gasit,
cu ban)" sA ne Iasi.

www.digibuc.ro
DECEURI LA AROMiN1

www.digibuc.ro
 DECEURI
aDeceu este un basm menit a da solutiunea noel
prubleme. Pi in lui ma P a interogati% it el se apropie cia
ghicitoare; prm fond insa, prin mijloacele pe cari le
intrelmintea/a, prin elementul eel supranatural, deceul
lace pe deplin parte din baumun ')

I I
Di te ali'ndura fati cuibul De ce rindunica ki face cui-
prit casi bul prin case.
1. Un sarpi, aliginda n-sus in 1. Un $arpe, alergind in sus in
glfos, dupa vira, prasca, na ! jos, dupa vre un chilipir, eaca!
11-cadi un g'ung'undr in gura . ii cade un greere in gull.
2. «Arnan! III fati aestu »,la tini 2. aGratiel ii zice acesta, la
$-la Dumni4aIi, frati ti fac, tine $i la D-zeti (ma rog), trate
mas Irma s-n'-ahirze$6». te fac, numal viata sa-mi da-
ruiesti IL
3. «Madi t-u vrel bana, $-nu 3 aDaca-ti vrei (doresti) viata
vrei s-ti l'erti di nisä, g'urti cä 0 nu vrel sa te )841 de dinsa,
fati, te va-ti clic !, Jura ea faci, ce-ti voiü zice !»
«Te s- fac ?) «Ce sa fac '1»
4. aS6-alk1i $i si sucji di tuti 4. aSä alergi$i sa sugi din toate
v'dturli, tra s-n`-aspdn' a CO vietuitoarele, ca sa-mi spul al
sincli 8asti canna ditltili». cui singe este cel mai dulce».
«ie mari lucru, (Psi giun- eCe mare lucru, zise gre-
Wunarlu, g'ur, ca-1 fac ma erele, jur ca-I fac, ci da-mi
da-n' cali». drumui
5. S-acsi g'ung'unarlu, dupa 5. Si asa greerele, dupa ce a-
te-aliga- i supsi sin(ji di la lerga si supse singe de la toate
tuti vUitaili dipri fata loclui, vietuitoarele de pe suprafata
i slid', ca ma dull' di sUnclili a, pämintului, afla ca' mai dulce
omlui nu së-afla iuva$mvá decit singele ornului nu se
bre! si si-I iorn'i loclu de a- afla nicairi chiar cii dacrot IL
nanta 2) parti. intorci cie cea lalta 2) parte (ad.
chiar daca 1-ai cutreera tot).
6. Cindu s-turnä' s-11-aducil a 6. Cind s-a intors sa-i aduca
$arpilui dimindar8a te-I1 feati $arpelui porunca ce-i dete (lit-
clupa cum 11 fu zborlu, astird Mcu), du pa cum le-a fostvorba
n-cali nä alrndura. inthlni in drum o rindunica.
7. eBuna-ti ?Sara, una, ebu 7. (cBalla ziva (lit. buna-ti oara),
') Hasdeu: Magnum Etym. Rom. III, 2645. Vezf: aineanu. Basmele romeine p.435.
2) In credinta poporuluf, pamintul ar fi plan de tot pi n-ar avea decit doua fete :
ina pe care g vedem pi cealalta pe care nu o vedem de loc.

www.digibuc.ro
 760 DICEURI LA AROMNI
na-ti öarti, alantd : ciu Mat
banä», ntriba' ali"ndura pri
g'ung'undr ?
aPin la sarpi, cumbarà,
s-mi discarcu di DA shrtinh,
te-n1 Madi».
8. «Am ca te shrtina-1 ated,
nu 0-aspim s-an'ia, sor ?
(Te s-h'ibh, cumbarh, eh 6a
s-ëa, acsi s-acsi» si g1ung1u-
narlu N mbiirh.' tuti unh citi
unti, te-i .s-te nu-i.
9. «Cum, cum» ntribri' alin-
dura, 6a. c;11 -n ninga nöarà 1
10. Cindu vru g'ung'unarlu s-Pi
Ardinä a (Mara' tutil pirivulia,
ca virh ch'riit.si haha te 6asti,
«hap!» fati ali ndura cu eoclu
si-P curmä limba.
11. Plimsi g'ung'unarlu, z-dipi-
rd', ma call lo-avdd, ca' ali'n-
dura li cili (16-ach5.
Cindu ag`umsi g'ung'unarlu
la $arpi, P-da s-aduch'asch,
c-ali'ndura P-curmh" limba $i
nu poati si zburasch.
12. (Ha 1 astimta s-cursumatal,I)
disi shrpili, «z-veada nish te
vai path, earl s-nu o-astingu 1.
Ahi't shrpili si nch'isi s-o-a-
catä. AM s-ó-acatä, ado s-O-
acatä, t-afld$1 pul'il s6ach1i.
«Ai 1 2) s-u d6adi shrpili in
ch'eptu, tini n'-asciphsi di oara
aestä, ma s-ti ved cuibul te
va path».
13. Cindu avcli' aesth ali'ndura,
li umphl di MCA. Tuti ca tuti,
ma casa .s- furnëal'a z-dor.
Si scoalã $-nish di z duti
la om ,si-l' pricadi :
14. ((Oaspe, oaspe, la tine s-la
Dumniclh', aestä s-aesta patu
si ved di sarpi, c-arup$u limba
g'ung'unarlui. Stii, eh coblu
di g'ung'undr z-dutëa' s-Pa si-
hirich'ili la sarpi, eh ma dulti
di si'ndili dr om nu sè arlä
1). Acestea sint blasteme.
I). Interjectiune de amenintare.
www.digibuc.ro
una, a bunä ziud» cealalth :
«uncle drum bun», intrebh
rindunica pe greere.
«Pinh la sarpe, cumatro, sh
ma descarc de o sareinh, ce-mi
dete».
8. «Dar ce sarcind-i aceea,
nu-mi spui $i mie, soro ?»
«Ce sh fie, cumatro, eh, eath
si eath, asa si asa» si greerele
ii in$ird toate una cite una,
ce-i si ce nu-1.
9. «Cum, cum, intrebh rind u-
nica, ean zi-mi inch o data 1».
10. Cind a vrut greerele sh-i
insire pentru a doua oarã is-
toria, ca vre un prost si cased
gurä ce este,«ha p I» face rind u-
nica cu pliscul si-I tale limba.
11. Plinge greerele, Isi zmulge
phrul, dar cine 1-auzea, cad'
rindunica a sters-o de acolo.
Cind ajunse greerele la sarpe
ii dd sh inteleagä, eh rindu-
nica ii currnä limba si nu
poate sh vorbeasch.
12. «Ha 1 stinsa si lovita de
glonte» 1) zise sarpele, sh vazh
dinsa ce va päti, dna nu o
voig stinge !D.
Atit (a zis) sarpele .si porni
s-o prinzh. Aci s-o prinza,
acolo s-o prinzh, ti-al gasit
pasere sh prinzi !
«Ai 12) §.a dat-o $arpele in
piept, du ai scapat de aceasta
data, dar sh-ti vaz cuibul ce
va phti».
13. Cind auzi aceasta rindu-
nica, le umplu de frica (a se
speria peste masura). Toate
ea toate, darh casa $i familia
(copiii) se iubesc.
Se scoalä $i dinsa de se duce
la om si-1 roagh (flerbinte) :
14. «Prietine, prietine, la tine
$i la D-zeil, asta si asta sufer
si vä d suferide sarpe pen-
tru eh am rupt limba greeru-
la Stii, ca cobea de greere se
ducea sti dea de veste la $arpe,
ca mai dulce decit singele de
 DECEURI LA AROMINI
sum soari, tras sugd ma$i di
Mitch di oarnin'».
15. «Si creclf tr-ahintu lucru,
surath ? Na I casa m6a easti
$-a ta ; dua tutii va-ti h'ibd
diwPisd. IntrA $-e$i cindu te-
arisea$ti. AdarLi-ti casd $-ci-
tindii i bag-u strimb5, cd niti
peana di ocl'u s-nu i si bata !
16. Pind atumtea ali'ndura $ fi-
tea cuibul, ea toti puUi, prit
curii, prit IiIüiji, prit vul6(11
$i pri iu loclu eat cama muOt.
17. Cari u vidñ sti easà, s-muta'
tu casa oamin'Ior si cama
multu prit a picurarlor cu
cari sun oaspii dm i ni-
displr)111.
18. De-aestd cindu dirim picu-
rarl'i n-gh'os 1) (tu arnie), fug
si eali tut citrà ado Si cindu
s-toarnA, s-toarriá s-dali cu
picurarPi, canda sun oili a
lor.
Cit tiä g'ung'undr, Wring'u-
Dar $ mut armasi di dicji6a$1i
lua tutd.
(Auzit de la d-I Tupu Badralexi, Veria, Macedunia).
II
Put lu picunir.
1. PuPlu «picuretr», Calá ma
nainlea Un tinir .5-aleptu pi-
curdr. Asculláti se-aflati cum
2.
s-feati el pea.
Cindu ariltrs-P-asudd mus-
tata i inirna s-l'i bald, cum
bati fit-16ra priumuveara,cindu
nvircl5scu vu1oIi, tii, tri$
cindu cupiili Aruminlor, pis-
cinda, se-alind agalea, $-mu-
1). Prin expresiunea ughlos Arominif aratä cAmpiile Tesalief, ear prin : nsus:
in sus, aratä locuintele lor de vara. tip : Aromintlq se-alinara nsus: Rominif se suirã
in muntif lor, in locuintele lor de varA.
www.digibuc.ro
761
om nu se gdse$te supt seare,
ca sa sugd numai din singele
eamenilor.
45. i te nectijesti pentru atila
lucru, sorato ? Na ! casa mea
este si a ta ; ziva toatd iti va
fi deschisd. lntra $i e.$1 cind
iti place. F5-ti cas5. hi cds-
nicie $i bag-o strimbh (ad. sa
nu40 pese), de loc (lit, in cit
nici arioa ochiului sd nu ti se
miscd !).
16. PIO atunci rindunica ii
fäcea cuibul ca toate päserile,
prin päduri, prin flori, prin
poiene $i pe unde locul era
mai frumes.
17. Daca a v5zut cd n-are In
cotro (lit, a v5zut-o strins5),
se mut& In casa oamenilor $i
mai mult prin a pAstorilor cu
cari sint prieteni dorit.1 i ne-
despirtiti.
18. Pentru aceasta, cind se co-
board pAstorii In os (in ar-
nifi), fug $i ele tot in spre a-
colo. Si cind se intore, se in-
tore i ele cu p5storil, pared
ar ti oile lor.
Cit despre greere, greere $i
mut a rämas de zlzie$te me-
i eti (lit. ziva toat5).
II
PasArea ciocirlie.
1. Pastirea «cioc5rlie» a fost
mai Intii un tin5r $i ales !As-
tor. Ascultati s aflati cum
se flicu el pas5re.
2. Cind incepu sä--1 mijeascd
mustata i inima s5.-1" bata,
cum bate fluerul primal/am,
cind inverzesc poienele, $tii,
tocmai cand turmele Atomi-
nilor, pdscind, se suie incet
762 DECEURY LA AROMNI
$5.t tu munti, s-feati $-nis pi-
curdr.
3. S-feati picurar, ma turma
P-u pktea cama multu Vi-
i Cana, citaöa lui, di cit
nis, te qua tuta aliga dupa
culbari $i dupa ocl'i di mu-
sati. APumtrea 'data bun citu
z-difl: per nu mica alinl
Cu un zbor 6ara omlu a ca-
!Wei.
4. Cum $ide'á na qua sun aum-
brata,. si bittia cu flueara, na
böiti duli, dulti te si stai
s-ö-asculti i s-nu ti saturi di
nisa, arupsi dit tufa pidfiriPei.
5. A. picurarlui P-armasi min-
tea pri cintare'a tea $i-11 cichl
ahintu dor trä puPlu ate!, Ca
$-u bigres-lo-acata.
6. Cu vulia §i mint6a aesta
lic'urCasca, $-alisa' nis turma
$i z-deadi tu piduri dupa
pura.
Aöa s-ló-acata, ado s-lö-a-
acatá t-afla$1 pul'asa sta I Ma
cit picurarlu ag'unqed la tru-
plu a cupaelui iu bited puPlu,
ca nu se-alisa di bitëari,
aestu azbuird ma nclo pri al tu
Arburi §i apirn'a z-bata si
s-P-u qica dipriuna.
7. Picurarlu armine'd cu gura
biscata di mutrea hi va z-baga
puPlu si cum se-apun'ed, s-u
dictèá alaga-fuga citr-acIO.
8. Trei ijili i trei nopti
cu limba scbash a1eptu1.5i mi-
ratlu picurar dupa hrisusitlu
atd1 puPS. Si cindu ag'umsi
tu soni sum truplu a cupacl-
lui,iu bited purlu,se-andrupa'
putPn di nis $i curmat mortu
cum eard, baga 5-mupta bi-
teari a palm, re-ti aunqed
inima canda cu n'ari, 11 culca'
tu un somnu lung $i dulti,
firà si bath a slit, di (WM,
ca-P bigara tara di mortu.
www.digibuc.ro
si frumps In munti, deveni $i
dinsul pastor.
3. Se facu pastor, day turma
i-o pa$tea mai mult Veroana
cateaoa luide cit dinsul,
care ziva intreaga alerga dup.
cuiburi $i dupa ochi de fru-
moase. Altmintrelea era bun
cit si zici : nici per nu rninca
de la altul. Cu un cuvint era
om ,just (lit. omul drumului).
4. Pe cind $edea intr-o zi supt
umbra, si cinta din fluer, o
voce dulce, dulce ca sa stal
sa o asculisisanu te saturi
de dinsa, rupse din tufi$ul
padurel.
5. Pastorul a ramas uimit (lit.
ciobanulut Ii ramase gindul)
de cintarea cea si-i cazu (l-a-
puca) atita dor pentru acea
pasare, In cit ii propuse sa o
prinza.
6. Cu pro punerea i cu gindul
acesta copilaresc Li lasa din-
sul turma $i se dede (urmari)
(lima pasire.
Aci sa o prinza, acolo sa o
prinza, ti-ai gasit pasare sa
stea !Indata ce clobanul a-
jungea la corpul copacului,
unde cinta pasarea,caci nu
continea din cintare,aceasta
zbura mai incolo pe al t arbore
si incepea sa cinte $i sa-1 o
zica mered.
7. Pästorul raminea cu gura
cascata de privea unde se va
aseza pasarea si indata ce se
a$eza, lute alerga in fuga th
partea aceea.
8. 'Frei zile $i trei nopti alerga
cu limba scoasti alesul $i sar-
manul cioban dupa aurita a-
cea pasare. S cind ajunse in
sfir$it supt trunchiul copa-
cului, unde cinta pasarea, se
razema putin de dinsul $i o-
bosit mort cum era, mai ada-
oge $i frumoasa cintare a pa-
sarei, care-ti ungea inima
parca cu miere, ii adormi in-
tr-un somn lung $i dulce, fara
sa bata a viü, de ziceai ca-1
bagara Wind de mort,
 DECEUR1 LA AROMINI
9. TO-agir$irëa te fëati, durn'f,
durn'i trei an' di dili si poati
ca need vrëa z-di$teapta ninga,
cart s-nu s-frinded cupadu
putricli't dè-angricarea luY.
10. Tu scularëa te s-feati,
fried ocPiP $i brui z-vëada ci-
trd Yu azbuird' puPlu WI hri-
susitlu. El $-6-avOil, cd ma$
cit-cit il furd un ocl'u di
somnu.
11. Dupd te mutri tu tuti pa'r-
tili, $i nu putñ s-16-andi-
re'asch, il' v'ined s-creapii di
foc $i de" ard'il, cum si dour-
ma, si-P ascapd puPlu.
12. Ca bitilt di gri'ndini.s-turnh'
nipóI citrà la turrnd-P $i calea
tuta nu-P sè-astindetl, (cum
si-P ascapd puPlu a hit.»
13. Cindu ag'umsi la turma,
multu s-c'udui nis, di vida,
cd nftmirlu a oilor e'at á di
trei ori ma mari di cum le-
alish'. Cindu angina' cita6a
$i l'-aspuni aestd, cd el lip-
sëa$ti di trel an', s-mirmurisi
di mprostu.El $-6-aved, ca mas
cit-cit agir,i, $ -aöd ntiparti
trei an' di dili somnu ! S-ti
ncrute$ti $-altä nu !
14. E, neisi I haraild pri nis eitä
z-ditY, loclu nu lu ncipeli $i
sinitati !
AcIO iu $-hirse'il cinTi s-ui-
tali, na $i masturu-Nicóla
(luplu), lu-P pricadi trd nä
Oae, cd nu-P adusi vitt slab
di cindu lipsi. Bun cum eard
picurarlu si hiriós, ca $-afla'
tutiputa gh'ini : (tini !) P-disi
a luplul, (tini $-tini hararnu
fa') un birbéc 0 dupd söari
du-ti I»
15. Ali Viröani 11' ch'ich' ahintu
multu tr-aestd, cA s-6-agu-
&di cu cur$umOa, sindi nu-P
ch'icd. Te ditM nisA 1 Luplu
n6-adrd' ard'il tu cupii, cd fat
Yo $1 cd nu putd $i domnu
'). Din haram §i fan (cfr. gr. Tail), a minca), care Weapta de-a gata, ye nemeritate.
763
9. In adormirea ce fAcu, dormi,
dormi trei ani de zile $i poate
eh nici nu s-o ti de$teptat Inca,
(Ind nu s-o li hint (rupt) co-
pacul putrezit de greu tatea 10.
i$ 10. Sculindu-se, i$1 freed ochii
0 privi sa vazd in cotro zburd
pasdrea cea aurita. El credea
ca, numai cit-cit (nitel cit) il
aromi 1111 ochiu de somn.
11. Dap& ce privi in toate par-
tile 0 nu putu sd o ztireascd,
if venea sä plezneasch de foe
si de necaz (WO, de ce sa
doarma, ca sä-I scape pasarea.
12. Ca batut de grindine (ad.
foarte mihnit), se intoarse in-
ddrät in spre turind 0 in tot
drumul nu i se stingea (focul),
(de ce sa-1 scape 1'11 pasarea.,
13. Cind ajunse la turmä, mult
se mird dinsul, fiind-ca vdzu,
6'1 numarul oilor era de trel
oil mai mare de cum le Visa*.
Cind chemd, cateaua si-Y spune
aceasta, ca el lipse$te de trel
ant', se inmdrmuri de a-n pi-
cioarele. El credea, ca numai
cit-cit (ad. putintel cit) ador-
mi, pe cind colo,: trel ani de
zile somn I sd te incruce01
$i alta nu !
11. Dar, fie 1 bucurie pe dinsul
cita sd pofte$ti, pamintul nu-1
incapea 0 sdnatate bund I
Pe cind i$i mingiea ciinil
$i oitile, eatd .7i jupinu-Ni.
cola (ad. lupul), care-1 maga
pentru o oae, flind-ca nu-i
fácu nici un rdu de cind a
lipsit. Bun cum era pästorul
0 vesel, cd-$1 gisi averea bine ;
(tine !» ii zise lupului, «tine
si tu haramufai ')un berbece
..
0 du-te dupla scare !»
'15. Veronei ii pica (de necaz)
a$a de mult pentru acest lu-
cru, in cit s-o fi lovit cu glon-
tele, singe nucurgea (nu pica).
Ce zicea dinsa ? (Lupul nu
fdcu rail in turmd, fiind-cd
www.digibuc.ro
 764 DECRURI LA AROMtNI
rfu s-Pi da ninga protlu bir-
bee?" Nu Pi ke astincleá ali
Viroani iuvasiuvd !
16. Ahi't nish, s-lo cluä bunii di
la cupii si nividuta s-reati.
Dimineata, cindu si sculte pi-
curarl u de andari si angina'
VirOana, s-P aruch s-micti,
nO-ari Virtianh ! 0 - angana
ncija, 0 angana nclo, no-ari
VirOana ; VirOana dusi si
z-dusi. S-cirti ahintu multu,
ch si-I vidéhi, diteál ch-P si
nicard ciravli. S-aligh', aligh',
in nO-aligh' ? Loclu de ananth
parti-1 turnh', ma Virtianti a-
dOarh nO-afla'.
17. Dipits s-cri pát, eh nu-P si
zburd, nu st6a te s-fach. Ca
g'umitAt' di omu s-fea ti. Alum-
tea s-adusi aminti di glirim6a
te-adra', si-P da a luplui prod u
birbCc ; ill vin'i cic'ua divar-
liga, ma te u vrel, aminat.
S-ac,i s-turnh' citra Dumni-
gh'il si-P prichclit :
18. E, doamne, Dumnidale,
da-n'i peani trä timpare,
nä eueulti,
trh zirculä,
un pril'il corbu si-ri mi fac
tra VirOana sin' alág,
un pill% lailu-n' si-n'armtn,
cu Viroana pin s-rnO-adim.
19. Si 16-avdt Du mnidhl u I L'-o-
asculth' piricilia si-1 Mati pu-
1 0 ; di timpani, P-feati p6ani ;
di zirculti, nh c'uc'uld, ch As-s-
Unda tr-Astincla së-acramh , pi-
cm Art).
20. Tuta dimnhata poti s-lo-a-
vdi cum de-andare'a ndáriPei
bati si-s anganã cltatia, ali-
andalul-si cltra bunlu Dum-
nic1a'0.
21. S-nu o-aflh' miratlu picu-
rár, ch ninca 6asti puPO.
www.digibuc.ro
fuT eu si eh nu putu si sthpi-
nul sh-i dea chiar pe berbe-
cele cel mai bun (ad.intiiul)?»
Nu i se stingea Viroanei cu
nici un chip.
16. Atita (a gindit) dinsa, isi
10.. ziva bund de la turmh si
nevazuta se facu. Dimineata
(viitoare), cind se sculä do-
banul In zori si chemh pe Vi-
roana, sh-1 dea de mincat, nu
e Viroana. 0 chiamh aci, o
chiamh acolo (in dreapta, in
stinga), s-adus .si s-adus Vi-
roana. Se intristh asa de mult,
did dach.-1 vedeal ziceal, eh
parch i se inecard corObiile.
Si alergh, alergh, unde nu a-
lergh ? Phmintul de cea-lalth
parte 1-a intors,dar pe Viroana
n-a mai aflat-o.
17. Nechjit si hitristat, in cit
nu-1 venea sh. vorbeasch, nici
nu stia ce sh &ch. Atunci isi
aduse aminte de nerozia ce
fOcu, dind lupului pe cel mai
bun berbece ; II veni cticiula
jur irnprejur (ad. se chi), dar
ce vrei, thrziO. Si asa s-a In-
tors citre D-zeil si i se rugh
fierbinte :
18. 0 Doamne Dumnezeule,
da-mi aripi in locul man-
[talei
un mot
in loc de gluga,
o biath pashre sh ma fac,
pentru Viroana sh alerg ;
o biath pashre sh rämiiil,
cu Viroana OA sh mh adun
[(intOlnesc).
19. Si Dumnezeüil-a ascultat 1
Ii asculth rugdmintea si-1 fOcu
pashre ; din manta, II fOcu a-
ripl, din ging, un mot; In cit
si
, astrt-zi se chiamd pashrea
(cioban).
20. In fie-care dimineata pop
sh-1 auzi cum din zorii-zorilor
cinth si isi chiamh chteaua,
suindu-se cItre bunul Dam-
nezeil.
21. Si n-a gOsit-o bietul cioban,
de oare-ce pashre este Inca.
 bECEURI LA AROMINI

Armin lu a1ëai tu bitearea Arominul distinge in cin-

lui $uirarea $-anginarea aesta :
turlid, turliü,, ml, lui
cut-cut, cut-cut 1
Vir, Vireana mea,
Vir, Viresana mea I
22. Tut a41 angana $-picurarPi
cin'li, cindu-11 ch'er, i cindu
vor s-l-aruca tra micari.
23. Ca fu picurdr 6aspuni $1
zircula te u poarta ninga
n-cap. Va ntregh1 peati cum
di s-afla picurarlu cu zircula
n-cap tu eara te s-feati puPfl ?
E, gh1ni, and, Ca el ahintu
multu aliga' ca le-acita' team-
na cu plóiurli, di vrea nu vrea
miratlu, nu puted s-imnä fira
zircula. Ma nclo, ac$1 avdtt,
ac$1 t-aspd$.
Ahiti $-tuti cu miratlu pi-
curdr I
(Auzit de la d. Ghiti Papahagi, Avela, Epir)
tarea lui $ueratul i chiema-
rea aceasta :
Turlid, turlid, lot, lui,
cut-cut ; cut-cut I
Vir-Viroana mea,
Vir-VirOana mea.
22. Tot a$a chiama i pastorii
pe anti lor, clad ii pierd
saü cind doresc sa le dea de
mincare.
23. Ca a fost cioban o arata çi
gluga ce o poarta inca in cap.
Vel intreba doar, cum (pen-
tru-ce) de s-a gasit pastorul
cu gluga in cap in momentul
cind se facu pasare ? Ei bine,
afla, ca el a$a de mult alerga,
in cit 1-au apucat toamna cu
ploile, de vrea nu vrea bietul
flu putea sa umble Tara gluga.
Mai departe, na am auzit,
a$a spun.
Atitea $i toate (astea-s) cu
bietul cioban I

III Ill
Ci-te öae'a ari cöada gröasä- De ce oaea are coada
linöasá ? groasä-linoasA ?
1. Cindu Uvrell'i aviná Hristolu 1.. Traducere.Cind Evreil pri-
s-lö acata, tra s-lu vatima, in- goneail pe Hristos sal prinza, ca
tri'ndalui hi na ahuri in eard omoare, intrind intr-un grajd,
sa -1
$-OaeaT s-inh'ipsi sun coada-P, $i ea unde era §i oaea, s-a ascuns supt
si-1 ascapà, u timsi h'ima-ngh`os coada el, i dinsa ca sa--1 scape, a
si tu tiara N si ngri$6 $i tufusi. intins-o in jos $i in momentul a-
Dupa te UvreIN aligara n-sus in- cela i s-a ingra'$at $i a devenit stu-
gh'os $1 nu putura si 16-016 luva- foasa. Dupa ce Evreii alergara in
Ouvd, isindaIui de-acló, i$1$i Ilris- sus $i in jos (ad. in toate partite)
tolu di sum ceada edifel $i-l' deadi $i n-au putut sa-1 gaseasca nicairI
urac'unea s-hiba pravda al Dam- e$ind de acolo, e$1 $i Ilristos de
nicja'a $i se-alba ctiada groasä tot- supt coada oil si a binecuvintat-o
na. De-atea óili di dimara aii codli sa fie groasä, linoasa tot-da-una.
gröasi $-lineasi. De aceea oile de rasa buna ail co-
zile groase $i linoase.
(Cules din Avela, Epir).

www.digibuc.ro
 766 DECEURI LA AROMNI

IV IV

Tri te capra pati singurä Pentru ce capra pate sin-

§i u tini cöada n-sus ?
4. Ctndu IIristolu e'ard avindt di
UvrIci, s-lu acatd tra s-lu vátim5,
niinti se ag'ungti la öae, vru si se-
ascundd sum cöada cdpriPei, ma
eit si nh'ipsi, eapra s-muth' cöada
si arsiri ndparti. Atumt6a IIristolu
u blistima si-P disi : Totna acsi
s-te-astiddi dit cupie si cOada cit
un oCadit, mutatä citrd n-sus, si
n u-ti anvileasch OAHU.
Di aM Vini s-cuvendi tilt' M-
min1Pi te nu s-aduna s-facti Mara :
aritescu ca cd'pirli.
guril i tine coada in sus ?
1. Traducere.Cind IIristos era
prigonit de Evrei, cari voiaii sh-1
prinzTi si sri-1 omoare, inainte de
a ajunge la oae, vroi sd se ascunzd
supt coada caprei, dar indatd ce
s-a ascuns, capra isi rädied coada
si sari dincolo. Atunci IIristos o
blestemä si-i zise : Tot-da-una asa
sri tresari afarai din turmd, si coada
cit un deget, radicath in sus, sa
nu-ti inveleascd poalele (rusinea).
2. De aci vine si zicatoarea pen-
tru oamenii ce nu se string sh furl
sat (ad. ce nu se inteleg intre dinsii):
se rtispindesc ca caprele.
(Cules din Avela, Epir).

V V
Tril te cin'l'i aród öasili .i Pentru ce cinii rod öasele i
tri te se' an'urzescu la cöadii? pentru ce se miros la coadà?
1. CinTj, d6-ated-ch picurarl'i li a- 1. Traducere. Cinii, fiind-cd
rued s-mica Oasi si ninga 16-a- ptistoril le aruncti sii mtinince oase
gh1inealui aröasi, se-adunard si si Inca de-a binele roase, s-ad a-
dunat si ail trhmis pe fruntasil
pitricurti la Dumnidd' cipiili a lor
si l'i si plingd di mar6a nidriptati
lor la Dumnezeil, sd se plingd de
te li fac picurarPi, a lor, a cama marea nedreptate ce le fac pds-
pistatlor sotT te avurti si te ail toril, lor, celor mai credinciosi to-
ninga pinh n-dua di dstindi. vartisi ce ail avut si ail inch pind
in ziva de astä-zi.
2. Ducinda acloti, dupa te Dum- 2. Sosind aci, dupd ce Dumnezeil
nidd it li asculta plingul, vidil cd ascultä jeluirea lor, vdzu cd ail
au-ndreptu $i tu öarti. Pa peana cu dreptate si la moment 'lea condelul
ntl acöald $i baga di adan5 nti fir- si o coalti si se apuca de face un
mani (Oirmani), iudi mind 5. a pi- firman, in care ordonä phstorilor
curarlor s-li arucd si carni a ma- sa arunce si carne sdrmanilor de
ratlor di cif-f, te l-aveagl'i tutiputa. cini, cari le pdzesc averea (in vac).
3. Cin'll haraild mari I U Pa fir-3. Cilnii, bucurosi (lit. bucurie
manCa, P-basi mina Dumnidhlui mare), lead firmanul, saruth mina
$i fuga. Ma, ca cum nu avM su- lui Dumnezeil si o rup la fuga.
pani, n-g'epi trd firmani, in s-u Dar, de oare-ce nu aveail supane
bagd '1 sum cöadd. (buzunar de chmase) sail buzunar
pentru firman, (ordin), uncle sti-1
pule ? supt coadti.
4. Cilèa cum vined,vrinda s-ti &I- 4. Pe drum, unde veneail, vroind
ca prit un arl'il, nu stiil cum fetitira, sa treach printr-un rift, nu stiu

www.digibuc.ro
 bECEURI LA AROMINI 767

nu $titi cum adrarg, i 11 u lo art- cum fácurd, nu $tiil cum (ce) dre-
ülu h'ima nglPos, fird si s-adu- sera $1 riul le Yea firmanul in jos,
cfPascd ni$Y. Cinda les pri buda fard sh simteasch din$ii. Cind Yes
rlülui si caftä firmani, no-ari fir pe malul riului si cauta firman,
mani I Da n-sus, da n-gh`os,tivd nu e firman ! Dä in sus, dd in
S-mutrescu sum cOadii. s-mutrescu jos (ad. math' in sus, in jos) ni-
pri cOadd, ch'irutd o-ad I luva- mic ! Cantä supt coada, cauth pe
siuvd I coadd, in zadar 1 nicdert nu se ga-
se$te.
5. Cin'l'i alanti tA3 Pi astipld cu 5. Cinil eel lalfl, earl a.steptail cu
nd'arivdari, earl vidurd, cd neräbdare, dacd au vdzut ca n-ad
anacrd z-Vind nk dard manaint6a. sii maY vie o data mai* curind (ad.
sé-alash amptiturlea (am pdtrulea) eh nu vin o data mai curind),
dupd nisi $1-1.' agiungu, trii cindu alearga in fugd mare la din$ii
s-ciftd sum ctiadd. nimeresc tocinal, cind se cauta
supt coadd.
6. Cipilli cit viurä c'ótili di cinI 6. $etil, indati ce vazurd lyindele
cum Vinedcitrd niT si atri fddtira de cini cum veneail spre dinsii,
alanti. CaOnln apuch' citid lu -I' pe aci 1-le drumul (lit. p-aci au
vidurd ()ail% ch can s-l' acitá, ca apucat cel 1-a41). Fie-care apucrt
cum ch'irdurd Ii, manea, vrda-l' in cotro I-ail vizut ochil (ad. pe
din'idi di v'ii. unde a putut), cficl de Y-ar fi pins
acolo, pentru cd aü pierdut fir-
manul, era sa-i sfisie de vil.
7. Di atumfka cin' armásirrt 7. De atund Meta' cini au rimas
s-aröadd Oásili $i oil di citi oil se- sd roadd oasele, si ori de cite ori
adund dol cin' nicunuscinf, protla se intillnes; doi clini necunoscutl,
lucru e val facd, i si s-an'urzdasch intiful lucru ce aü sd Lied, e sd
la coadd nach afld firrnan6a si se- se miroasi la coadd, nu cum-va
ascaph di atMdirea odsilor. afFi firmanul, ca si scape de ro-
sul oaselor.
.(Auzit de ii d. Ghiti Paplhagi i Itheu Dalamitra, Avela, Epir).

VI
Di te ursa mi ari cilchri la De ce ursa n-arc cillcie la
chiclijari?
1. Ursa, niinti te s-h ibd iii sh,
'eard ud nv6a,ta mu$aid, mu-
$atd, te si-P l'ai caplu si s- fall
ndparti. Bund lad t era, cilu
z-diti: trd bigari pre arana.
Zbor nu ste'a s-lilarna puns,
Ci $i n-foc si-P cliteat si se-
aruch, n-foc se- trcd.
2. Lada tih'e a Pei 'darbi f6ati
s cada in nd sti teat arab' I,
n6af oadusd si turcd, te birth
nu-P didea' i e mulled cum
VI
picioare?
1. Uisa, inainte de a fi ursi,
era nevasti frumoasa, fru-
moasit, in cat su-i lei capul
si sh zbori cu dinsul (lit. $i
si faci in cea parte). Buna
sirmana era, cit srt ziel : de
pus pe rani. Nu $tia sh ri-
posteze cuvint nicI odati, in
cit $i n-foc sh-1' fi spus sh se a-
runce, in foe se arunca.
2. Nenorocoasa soarth a el,
oarbh lieu si cada (sd nime-
reasch) o soacri rea, lard pur-
tare $i turcoaici, care nu-I

www.digibuc.ro
/68 DECEURI LA AROIONI
di cum s-P afla 05-pal% tra
s-nu u scoatã di ngrin'e $i dë
a urlari.
3. Cu tutaestä, Iada nv6astä
s-fited, eh' nu avdi; tuti fi-
led buni si mutrë cum di cum
s-nu s-avdd tu vitini. Co-alti
zbtiari, êai d n-v6astate s-cafti
cu luminarëa, ahintd ascul-
tari di fdata $i ahinta buná-
Lati.
4. Ma ndezmd laiel Citi adrd,
n-cot le-adrd mirata$1. Cindu
o-acitA dratli di urecPi pi dri-
teasca di söacrd, muld höara
db. virgh9ri, $i te nu-P ipd,
val ? ceartd, i ce nu-I zicea ?
aBa, ed h'it ninga cu et-
mea$a di la nunrt-ta; ba, ca
le nu lo-adrra41 atél lucru ;
ba eh nco'a, ba cã nelO,
$i di citi nu le a-
ravdd loclu.
5. Mirata$1 di nvèastd ? -1a6"a
pini te u mtcá, faxmde $i
noduri N si duted.
6. Nu-P si ndri4ed vird lucru a
mbogrirei di sOacrd, Ma!
pri nvèastd ; bigd nvëasta sé-
arapd virä odu di somnu
«hill I nu ti situi d$I di dur-
durn'iri I timbeld ! ca a gnu-
cu mbanl u a$tepti pinea n-gura
si citi alti, ea virPi feata di
s- feati slaba-slibu$cd, di di-
teal, cà poartd apà a mór-
tilor.
7. NA chid, cart advdd' te"-a-
rivdd' tuti Mini a zgrödbil'ei
di söaerd, ii si ddadi di os
si-P ascapa un:«6a tati,zgroabd
c5 nu vai aravdu clua tutä ha-
lile atali lp
8. Ahi't lipsi, i söacra nvi-
pirata aripñ sitira s-u dirVich.
Nveasta ngPitata di fried, s6"-
astrapsi naftSard si-$ I.a ocl'iP
$i s-fugd. Ghiini ma cit los-a-
ntrisarh praglu, sOacrd-sa CO-
www.digibuc.ro
dddea pace $i care canta sh
gäseasch cu orl-ce pret (lit.
cum di cum) pretext (lit.
praf-paie), ca sä n-o mai std.-
beased din ciinire $i strigare,
3. Cu toate acestea särmana,
nevastä se fdcea ca nu aude ;
pe toate le f5cea bune, $i cd-
uta in tot chipul (lit. cum
de cum) sä nu se auzd in
vecini. Cu alte cuvinte, era
nevastd ce s-o cautl cu lumi-
narea, a$a de mult asculta si
a$a de band era. (lit. atita as-
cultare de Nth' i atita bunä-
tate).
4. Dar belea grea. Cite fdcea, in
zadar le fdcea, biata. Cind o
prindea dracil de urechi pe
soacra cea indräcith (ad. cind
se supdra), radica satul cu
(Ba, ca e$ti Inca cu cä-
maa de la nasa ta (proastd) ;
ba, ca de ce nu-1 facu$i acel
lucru ; ba ca incoace, ba ca
incolo, Tilt proastd...0 $i cite
nu le suferd pdmintul.
5. Biata de nevasta I i pinea
pe care o minca, otrava si
noduri i se ducea pe git.
6. Nu i se fdcea vre o treaba
a girbovitel de soaerd, haa I
pe nevastd : b5ga nevasta sd
fure vreun ochiti de somn :
.hiii..! nu te-al saturat de
dormit trindavo ! ca un trin-
I
tor a$tepti pinea in gurh (ad.
de a gata). $i cdte altele, in
cit nevasta se facu slabd, sla-
but.5, de ziceai, ca card apt
mortilor (ad. ea trage de
moarte).
7. Intr-o zi, dupd ce rabid
si rabdt foate balele a gin-
bovitel de soacra, II *rise
cutitul la os si-1 setpd. un :
«taei, girbovito, caci n-am
sit auz ziva toatd balele tale lb
8. Atita trebui, si soacra cea
ea o vipera, apuca salirul s-o
fact bucdtele. Nevasta, in-
ghietata de fried, se repezi a-
fart sa-$1 lea lumea in cap
(lit. sail lea ochil) $i sit WO.
 bECEURI LA AROMINI
astric16area tP-11 f6ati ali si-
tira, 11' tilié cilci n'ili di di-
c'eiari.
9. Isinda nafbarti nvèasta, ni-
cata n-lacrin', s-turna' ocl'ilf
card la Dumniclaii si-li pli-
cicIti .
10. «E 1 damne Dumniciale l
nu-n mi fati nal zlape s-n'i
scot ahtëa pri turca din cash' ?*
11. Dumnickalu, O. masi nis $te'a
citi trapst boi nve'asta, &-as-
culta', si-li diminda' di-$ an-
drisiri ch'iptlu $i s-feati ursa
di na öara.
12. Ahintu ursa $i si nh'ipsi
n-casa di u sroasi Foacra-sa
fa0-fa.$1. Dapoea, cara $-Io
perlu nipOi in sus citra tu
paduri, $-afla' arihatöa tra
totna.
-ac$I armasi nveasta ursa
$i. lira cilcinYi la c1ic1oari.
VII
Tra-te nu putricIati
bröasca ?
1. No, qua Stimiria 'eard multu
cirtita, nu still di te dor, $i
ca cum $ic16á ninga usa scu-
Polui, irt nvitil $i lutitla a
1 et Ilristó, treati na bi ouca
,st u v6adt. Stimiria tined n-
mina un cultic, te-1 a yea, a-
dusa tra hTiru-su. Cit anclirt,
ca vtini broasca, te mintui
nisa ?
2. «la, z-vi lém, stie vTata tuta,
ca hcil'u-n u IIristolu 6 isti
cama bunlu fic'ór dipri lumi?
Ahi t nisa, $i-1 di culaclu
a brotiscil'el $v-1' Otti, s-intra
tu sculló si si 1 cla a cama
musatlut fic or t.e va z-verld 1.
Ado nvit.o. $i h'I'lii a brods-
ciret.
3. Cum intra' nisa nauntru,
769
Bine, dar indata ce a incer-
cat sa sara deasupra pragu-
lut, soacra, azvirlind satirul,
it tate Weide de picioare.
9. E$ind afara nevasta, inecata
in laci imi, ist intoarse ochit
citre D-zeu $i-1 ruga :
10. a 0, Doamne-Dumnezeule 1
nu ma fact o fiat a sa-rm scot
necazul (sa ma razbun) pe
turca din casa ch)
H. Dumnezeti, care numai d in-
sul $tia cite a suferit neferi-
cita nevata, o ascultä $i--1
ordona sa-$1 sara pi$atul $i
se facu ursa dintr-o data
12. Atunci ursa intra in casa
si o facu pe soacra-sa fasit-
fa$ii. Apoi, s-a luat lumea
in cap in munta (lit. inapoi
in sus) in spre padure, unde
s-a gasit lini$te pentru tot-
dauna.
i asa a ramas nevasta ursa
$i fara calcie la picioare.
VII
Be ce nu putrezete broasca
testoasa ?
1. Intr'o zi S-ta Marie era
foarte intristata, nu $tiii de
ce durere, $i cum $edea linga
u$a $coalel, uncle invata $i
stralucitul sau IIiistos, trece
o broasca 5i o vede S-ta Maria
tinea in mina un colac, pe
care-1 adusese pentru fiul sau.
Indata ce zari, ca vine broasca
ce gindi dinsa ?
2. c Ean, sa vedem, stip toata
llinta, ca liul meu Ilristos este
cel mat bun copil din lurne 7
Atit se ginde$te dinsa $i da
colacul brott$tet, $i i zice sa
intre in scoala $i sa-1 dea celut
mat frumos copil, ce va vedea.
Acolo invata $i fiul broastet
testoase.
3. Indata ce intra dinsa ina-
49
www.digibuc.ro
770 DECELIIII LA ARNMINI
dupa te mutri na öara divar-
ligalui la tuti ficlorl'i, P-am-
Writ, 6' nu I vira ma musCit
di bruscongu a Pei $i trigi'n-
dalui-si, triginda, ag'umsi
pina la ni6 $1-1' la deadi.
4. Stimiria cum vi4ii aestii
fapta, $-agirsi dorlu si cur a-
rislu pri buda (Psi : «Nu ma$i
ca nu-ni am pan ara'il, ca nu-1
deadi a h'il'-n'ui, ma n'-am-
pari gh'ini di te ved..., Ca,
cit uri't s-h'iba un flair, tra
misa te $-lo ari easti söarip,
5. Atumt6a Stimiria s-turna'
di u vluisi $i-l' cl si : Earba
tea cama musata $-ma curata
s-h9ba pi$unCa ta $i oslu putd
s-nu-ti putrilasca, ca feati$1
Stimiria s&aricla $i dorlu si-$
agir$asca ').
(Auzit de la mama mea, Avela, Epir)
VIII
Verinul di mitasi
1. Slarnaria, mari $-lutita cit
6asti,-- s- nu-1' litiba cu cir-
reari,P-fu ca leani na qua,
s-n'arga, si-mparta tra h'il'il
la fir'orl'i din lioaril.
2. Ac$1, i$indalui de"-acasti cu
pinea di mpartiri sum söara,
da di broisca : cBuna-ti oara)
una, «gleini vini$1, bilie I)
alanta, «nu ti piliciNescu,
teta D, clip Stamaria, «fati zab-
melea si mparti Ira suflit la
fic'óri pinea aesta ?):.
erre marl lucru, hil'e», qi:-,i
broisca ; $i cu pine" i sum
so liii, tiöara tupu-tupu, a-
g'umsi la lieóri.
3. Nu z-dipirta' multu brOasca,
1). Vezl asemenea : Revista Nou4, anul V, No. II pi 12, p. 461.
www.digibuc.ro
untru, dupâ ce se uith o data
Imprejur la toP copiii, i se
paru, ca nu este nici unlit
mai frumos de cit broscolul
sail, $i tarindu-se, tarindu-se,
ajunse pina la dinsul $i i-1
dede.
4 S-ta Marie, curn (indata ce)
vazu acest fapt, $1a nitat du-
rerea, $i cu risul pe buza
zise: Nu numal ca nu-mi pare
rail, de ce nu 1-ai dat fiului
meg, dara imi pare bine de
ce vad, cad, ori-cit de unit
sa fie un copil, pentru mama
care il are, este soare.
5. Atunci S-ta Marie se in-
toarse de o bine-cuvinta $i ii
zise : larba cea mai frurnoasa
$i mai curata, sa fie pasunea
ta $i osul tail sa nu-ti pu-
trezeasca nici odata, fiind-ca
facusi pe S-ta Marie sh riza
$i durerea sa-$I uite 1)
VIII
Viermele de mätase
I. SI. Marie, mare $i stralucitä
cit leste,sh nu I fie cu su-
pdrare, ii fu cam lene intr-o
zi, sa mearga, sa imparteasca
pentru fiul sail (Ad. sa faca
pornana pentru flulsail) la Vie-
th din sat.
2. A$a, i$ind din cash cu pii-
nea de impartAt (ad. de po-
mana) supt suptioara, intal-
ne$te broasca testoasa : (Bu-
na-ti viva (lit. oara), una,
«bine veni;1, fata mea !», cea-
la lta, ate-n.5 ruga, -rninu$e»,
zice Si. Marie, eiti dal oste-
neala, sa imparte$ti pentru su-
llot la baep plinea aceastrda
«CP mare treaba, iiica,,
zise broasca testoasa ; $i cu
plinea supt subtioaril, /upu,
lupu, ajunse la baell.
3. Nu s-a departat mult broa-
 tIECISURI LA AROMINI
cari sti cumu-1' vin'i ali Std-
marie, ca-l' paril tra te
s-nu mparth cu mina a Pei, si
nii unh, nii doahh, o-aduna
z-duti s-nish la sculie.
4. Ãöà te z-ve"adh? Teta bróasch
si mutrel lacrulu. Tritn di
Lieór-fieór $i-P dride'd cumata
si tris tu soni, cindu ag`umsi
la bruscon'Iu a NI, scoati si-1'
da culaclu atél cama musatlu'
5. c1\111 ti ntrebb, l'-fati Stämtiria,
(cum di.1 1inül culaclu tris-
trä tu soni ?»
«Am te s-hPba, Wire? clitehm,
sh-1 del a cama musatlui h-
aw, ma di citi viIüi, virnh
nu-n' si phril ma musát di a
mel. Vec11-1 te primtu i e
livend u-1,.
(3. Multi avèd avcjith Strimäria
pind atumt6a, ma cindu avcti'
si aesth nu putir sh-si Una
arislu. Arisi ac;i di cara si
trä niscindh oarä Ili trial a-
rislu i s.mitun'usi, eh te s-
arida' acsi O. in cot si fill min
duiri. i ntriba inima-P di
mama si afla', cä nu-i trá
mumä ma musk di cit fu-
méal'a-P. Si nvirinh' atumtea
lutita-P fath si tra s-nu se" -a-
eath arislu-11, ascuch'ési ascu-
ch'atlu-l' fu viermu di mitasi.
7. Stiimilria 1-vluisi si1' disi:
«Frinqi s-mi rf, sirmä si scoti,.
Tr-aestä nu-I gh'ini sh scoti
zbor uri t ira v,ermul di mi-
tasi, need z-dai di nis s-cindu
el fati mitasi, nu prindi si
zburästi, cä mOari troarii.
www.digibuc.ro
771
sca, eine stie cum 11 veni Sfm-
tel Maril, chci i-a pgrut rhu,
de ce sh nu impärteasca cu
mina sa, si nici una, nici douà
(ad. fdrd sä stea la Indoialä),
a pornit si s-a dus i dinsa
la scoald.
4. Aci ce sä vazh? Tata broasch
isl cauta de treaba. Trecea de
la bheat la Meat si-1 dedea
bucata $i tocmal la stirsit,
cind a ajuns la broscoiul ei,
scoate si-i (la colacul cel mai
frumos.
5. cTe-a$ intreba,, II zice Sf.
Marie, «cum se face de 1-al
tinut culacul tocmal pinä la
sfirsit ?»
'Dace sa fie, flied (ad. draga,
maicti) ? gindeam (lit. ziceam),
sh-1 daa la cel mai frumos
bheat, dar din citi am vhzut,
nici unul nu mi s-a pärut mai
frurnos de cit al meh. Vezi-1
cit de mindru (lit. prins, cfr.
a-1 prinde bine hainele etc.)
$i cit de levent este».
6. Multe auzise Sf. Marie pinh
atunci, day cind auzi si pe
aceasta n-a putut sa-$1 tie ri-
sul. Rise deci i dup. cit-va
timp i-a trecut risul i s-a
chit, de ce sh riza asa In za-
dar si farä cuvint (lit. farä
gindire). $-a intrebat inima
ei de mama s-a aflat, ch pe
drept a grhit beata broasch,
cad nu este pentru mama mal
trumos (alta) de cit familia
(ad. copiii). S-a intristat a-
tunci strälucita ei fath si ca
sh nu se prinza risul ei, a
scuipat i scuipatul 1-a fost
viermele de mhtase.
7. Sf. Marie il binecuvinth $i-1
zise: .Frunzd sh märtinci, ma-
tase sh scotb. Pentru aceasta
nu Ye bine sh, pronunti (lit. sä
scoti) cuvint urit (ad. prost)
pentru viermele de matase,
nici sh dal' (ad. sh-1 atingi)
de dinsul $i cind el face rnh-
tase, nu trebule sh vorbesti,
cad moare la moment.
 77/ DECEURI LA AROMINI

IX.

Variantä
(Versiunea urmatoare a fost publicata frantuzepte de D 1 Lazar Duma, aromin din
satul Pisuderi, Macedonia, in : Milne des Traditions populaires, Paris. 1893, vol.
VIII, p. 284. Nol o redam in Arominepte pi Rominepte).
1. Cindu btls Hristolu 6ara a- 1. Pe cind Iisus Christos era
adüs la Golgota (si-I baga pri condus la Golgota, Fecloara
cruti), Stamaria, murna-sa, Marie, mama-sa, miergea in
n'ircleá dunk' nis, plinginda si urma lui, plingind $i gemind.
diminda. Carea, vichi, ca $i na In drum velu, ca si o broasca
broasch niircleà dupa lumi, a- testoasa miergea dupa con-
tea te o feati s-arida. voiii, ceea-ce o fäcu sa riza.
2. Ghini-ma tr-Oara li-ampitir 2 Indata insä II paru rail, de
arat,di te s-arida ; si blästima' ce sti riza, se blastema pe sina
$: clisi : Gull bunä tra aru- si zise : Gull buna pentru
cari la v'ern'ix.. Puti'n dupi viermi (fr. que ma bouche soit
aesta ascuchié $i te z-vecii. livrée aux vers I) Putin dupe
Vern91 avëá isita din gura-11. aceasta a scuipat si ce sa vezi ?
Aé$ti vIern'i tura v1erniP de Viermil e$isera din gull.
matase, carl sun si pina as- Acestiviermi ail fost viermiT
tingli. de matase, carl sint $i pina
astazi.

X X
Di te no-ari pangul hiiri
-algliTina ari?
.4. Pangul co-algh'ina 6ara Br
di-una muma. Na lua", aclo
iu tisk': pangul tb-arizbiiiil, vi-
n9ra di-1' adiliira urita stiri,
ca mi-sa tracli tra mölrti si
ca cafta si-s veada fum'eal'a
ninca nä oAra. Pangal, n-loc
si se-astraga tu oara, s- 6-ag'u-
nga cu grallu n-gura,ni z-bilir
dit arizbóiii, ma li u turna'
atilór te P--adilsira .stirëa tea
urita : d Am cum, moari mu-
méa di caristi 1 s-n'-alai io
arizbólula si tisitura tit' nisa.
Nu pot s-mi duc.D
2. Tut atumt6 1 19 vinni urita
aestä hiblri s-a algh'inirei, te
cit (Wadi de-avrjr, ri si muta'
De cc n-are päianjenul no-
roc §i albina are?
1. Paianienu1 cu albina erail
fiice de o mama. Intr-o zi, a-
colo unde tesea (ad. pe cind
tesea) paIanjenul in razboiil,
ail venit (soli) si 1-ail adus u-
rita stire, ca muma-sa trage
de moarte si ca cere sa-$1 vaza
fatnilia inca odata. Paianjenul
in loc sa. se repezeasca la mo-
ment, ca s-o ajunga, traind
(lit. cu vorba in gura) nicl nu
s-a mivat din razboiii, ci its-
punse acelora, call adusera
stirea cea urita. D-apoi cum
sti nu 1 moare mama de mare
paguba (lit. de cine *tie) 1
sa-mi las eii razboiul $i tasa-
tura pentru dinsa.
Nu pot sa ma due !»
2. Tot atuncI a sosit aceasta
mita stire si albinel", care in-
data ce auzi, i se..radica pa-

www.digibuc.ro
 DECEURI LA AROMNI
perlu din cap ; NIGH li
baltä si zgh'ilinda, dipirinda,
$-u deadi alaga lu un suflit
tra agiungh mh-sa cu gurh.
Cit:u viqir mh-sa, s-turnh' di
u bi*e pri frimti si-P urh.' cu
graiii di möarti :
3. «Cit traqi arina s-amai ea,
abinth se ag'ungh fara ta ; cit
va s-e*1 din cash, acirmtinlu
a tali s-h'ibr1iiic'a tea mu-
*ath. a Mallui $-a primuvehrh
rel $i pule s nu ti torn'i a
cash-ti nimincatd, nisiturath
si nincircath. nari si sco0, $i
dult6arnea Pei Ova si nu 6-an-
t reach,si lumel cindu si gustd
di ntih, sh s-andulteascA;$i tea-
m te s-ardh lumea la Iiristolu
$i n-grailu man. Dumnidhlu
cu dOduli min' s-ti vluiseasch.
Cit trä pangu : Cob se-ar-
minh ; clua tuth s-anlu tut si
lash $i hiiri pile si nu veadLiv.
Dë-at i Astiniji ninca ar-
masi cuvenda :
IIIrea pcingului s-al
Ira un om te-1' ori si n-alha
gh'ini, $i :
Iliirëa alghtinalvei s-ii grungei
tra omlu a cui ori,
tuti biinili a locului.
(Auzit de la d. Dimone Mihail, Ohrida, Albania).
XI
Di te meslu curtu 6asti ma
§curtu di alanti rne§i?
1. Se-aspuni, eh eard nä möasi
le pisted i4i i ma vicItI, ch
easi Martul, bäraiä mari ;
www.digibuc.ro
773
rul de pe cap ; 1$i )hsä trebu-
rile bait:a $i vaitindu se $i
zmulgindu-$i phrul, a alergat
intr-o singurä resuflare spi e
a-si ajunge pe mamh-sa
mud. Cum o vhzu mamh-sa,
o shruth pe frunte $i-1 urä
cu graiii de moarte :
Cita este trunza, cit trage
nisipul i marea, atita O. a-
jungh neamul tü : iridath ce
vei e$i din cash, rhzimul täü
sh fie floarea cea frumoash
din luna lui Maiü si din pri-
mtivarh. $i nici-odatä sh nu te
intorci la casa ta neminca-
th, nesäturath $i neinchrcath.
Miere sh produci $i dulceata
ei sh nu o intreach nirnic pi
lumea cind sa guste de dinsa
sh se indulceasch, $i cearä pe
care sd 0 arzä lumea la IIris-
los la a doua inviere. Dumne-
zeir cu cele douti mini sa te
bine-cuvinteze". In ce i-
ve$te pe phianjen : «Cue sh
ramie; ziva toath $i anul tot
sa leash $i noroc nici-odath
sh nu vazh.
De aceea $i astd-zi Inca a
rhmas vorba :
Norocul ptilanjenului set ai,
pentru un om chruia II urezi
sa nu alba fericire, $i :
Norocul albine set te ajungcl,
rentru omul chruia ii urezi
sh nu alba toate tericirile de
pe phmint.
XI
De ce luna lui Februarie
ieste mai scurtä de cit
cele-l-alte luni?
1. Se spune eh era o data o
batrinn, care ph,tea iedi $i
care, cum vhzu cä Martie a
 774 DECEURI LA AROMINI

eh ascip5. di 6arn5,s6arisi trecut, plinä de bucurie, ca

si_ disi : scapa de iarnä, s-a inselat si
a zis :
Pirfi-Mar ! Piri-Marfü
Cu alti zböari : nu n'-u zor6a adica : nu-mi pasa de Martie
di aräillu Martu, cä intrdi cel rail, de oare-ce am intrat
cu ieclli tu April. cu iezil in Aprilie.
2. Atumt6a Martul s-töarnä si 2. Atuncea Martie se intoarce
si-mprumutä döaüà dili di si se imprumutá cu dou'a zile
la Flivár (curtu) si u ngl'ata dP la Februarie i ingheata
möasa tea cu ledi cu tut. pe bdtrIna aceea cu lezi cu tot.
Ea zbodrili e disi möasa a Eata vorbele pe care ha-
Mártului i Martul a car- trina le zise lui Martie si Mar-
tului. tie lui Februarie : -
Möasa : ifatrina :
Marlu Martie
Cartu, Caryl,
iedPi ri scosu pe iezi 1-am scos (i-am
[scapat
cu perlu arosu, cu pgrul rosu,
Pirfl-Martil !
Martul : Martie :
curtu, curtti cad la tini, Februarie, Februarie te
[rog
trä döafitt virviröasi dili pentru douh zile vito-
[roase.
Pupa te si mprumutà cu Pupa ce se imprumuta cu
döaiiä dili, s-tharnA si-lt clili cloud zile, se intoarce si-I zice
ali möasi : batrinel :
Möase, möase astèapth tini, Britrino, bätrino, asteaptä
[tu,
Stumbu,stumbu Stumbu, stumbu valahea
[mea ")
tu cunach'i-n1e. in conocal meu.
(Cules de la Mitri Farperotul, din Calivele-de-Gramaticova, Macedonia).

Variantä
L asam sa urmeze o varianta vrersificata de catre d. Cons. T. Belimace

XII XII
1116aa CudrughTOnului Baba Codrughionulul
Asciph'm di ëarnagrèailä, Scdparam de earna grea,
Dèadi bunlu Durnni15.1.1 A dat bunul
Stumbu-Stumbu pe linga pisalog, maf inseamna i actiunea de a pisa. Ex. A
prins cutare pe cine-va pi 1-a batut : Stumbu-stumbupina 1-a pisat de batafe.
Valahlz-me este femeninul cuvintului grecesc VlalzosAromin, devenit aci Va-
lahriarominik in loc de Paha, cum spun grecif asta-zi.

www.digibuc.ro
 DECEURI LA AROMINI
Di furtia amár di neaga
i di Seurtul at61 ara'u.
Cisi, ciO, ION a n'el !..
Vine Martul, no avern fried,
pise miftasa eitra ieqi
Ca putearëa P-easte n'ica,
Cit di laiii s-ai Wit sa-1 vedi,
Cis-cis, TON antéi !...
Avcli' Martul di s-nih i,
Si pri Scut tul el elima' :
«0, lai trate, avdi'si te-n1 gri,
Moasa cum mi blistima' ?t,
ti g1ur 0 ti sprigar,
e Ah ,
Maria dili s-n'i mprumirti,
Z-dah n5 Wean cit un mur,
Ca s-u Wet cn iecll'i tutb.
Niurara munti s-v51,uri,
Lai Cudruglitonlu tot !...
Di turt una pri In caliuri,
Sindilille bradVi scot.
Si turbatlu trapsi vimtu
Di ngliita' mOasa cu iedi,
Ca pin.;--astali La Murmintu
Ch'atra n-Cudrugh'On u ve411
Aceasta varianta a fost vfersificata dupa relatiunea unuf farsirot din Langa, orasel
aproape de Elsaban, Albania. Vezi : Revista Macedonia No. 1, p. 8.
XIII
nata cu cir64i1i tu Martu.
1. Et á unijara una murare
multu bitarna, ti nti av6A, altu
pi lume pi varnu, di cit masi
pi una feata si asi', ea ated
bitarna (.60 unOara li'ndita
tra moarte. Era tru meslu al
Martu 5i greil lrnlita cum
www.digibuc.ro
775
De furtuni, amar de nea
si de Faurar cel raii.
Cisi-ci.5'1, iezit mei !...
Vine Martie nu avem frica,
Zise baba citra lezi,
Crici puterea ii este mica,
Ori cit de negru si rail sa-1 vezi,
Cisi, cisi, iezii mei !
Auzi Martie de se necaji,
Si pe Faurar cinema ;
«Ei, mai Irate, auzi0 ce-mi
[grai,
Baba cum ma blastema 'LI)
ttAh te jur si te conjur,
Dourt zile sa-rni impromuti,
Sa daii o nea (sa ning) cit un
[zid
Ca s-o inghiet cu lezil totip.
Inorarrt mun IA si vai,
Inegri (se intuneca) Codru-
[ghionul tot !...
De furtuni deprin cai (dru-
muri),
Sindirile (un fel de vint stras-
nic) brazi scot.
Si turbatul vint sun,
De inghieta baba cut Yee.
Ca 5i [Ana astilui La Mu).-
[mint
Peatra in Codrughion o vezi.
C. Belimace.
XIII
Fata cu Cireele in luna
lui Martie.
1. A lost o data o femee foarte
batrina, care nu avea pe altul
nimeni in lume, de cit pe o
singura fetita. 1u:ea batrina
se pomeneste in tr-o zi, ca cade
bolnava de moarte. Era in
luna lui Martie si grea bol-
776 DECEURT LA AROMNI
ei á, AP tihni tra eh 6a5e. Ma
cum ? Yu ? tru Marti], care
ptiate s-afla eirea$e ? $i pi care
put6á s-piti each nisa, dud
no-avn altu di barbáti di cit
rna$1 pe atsed fëata / $i cu tute
aiste, moa$a tot c'irëae cAftd.
2 Aturniéa tinira featA, acAth'
s-intrëaba 13i tuti au$Pi si pi
citi astAPA. n-calea Pei, CA
poates-afla tru Martu eir6a$e?
Di tini, di mine, avgla', CA
mast la atéll 12 me$i z-ducA,
s-P-aflä, $i s-Pi ntreabd, ca
nA$i s l'i spund.
3. feata, nu stAtil
MArata
multu pri minduire, $i ncAlta.'
tiruh'li di $-Io calea di munte,
munte, ca s-afla pi atér 12
me$1. Cand dede Dumnida il
d6-ag'umse tru un munte laiii
$i cama naltu, ado P-afra pi
atér 12 me$1.
4. Cumu P-vidd feata pi tuti
dosprAdatli, la deade «bunk'
dila, $i-P intriba' cu la'cri-
n`li ntr-ocPi,ciftinda-la eireaw.
Mai tul, care era n-caplu a lor,
cum avcia aiste, AP feate unA
nti ibare :
5. «I-PiPa m6a, va s-poti tine
s-na spun', di imp' noi citi
h im aoate, care eAste atel
eama mu$atlu.
Cu tute, cA Martul era
cama uri't $-atél cama frico-
slu di tuti alanti, cu unA
hal IA mai e, di ti loa frica di
nas, cAndu-1 mutredi, cu tute
aiste clic, mintimena feata
P-gri a$1 :
6. «Doamne, tuti h'iti muOtT,
ma cama mu$dt ca tine nu
6aste niti unu.,
Atumtea Martul hiriós di
spusa a feAtillei, P-dise :
7. aZ banédi, hliPa mea, ie$ti
unA feat& multu cu minte ;
www.digibuc.ro
nava cum era, i-a venit mare
pofta sa manince cirese. Cum?
unde ? in luna lui Martie,
eine poate gasi cirese ? $i pe
eine putea sa trimitä (sA in-
sArcineze), de oare-ce n-avea
pe nimeni din sexul barba-
tesc, de cit numal pe acea
fata ? Si cu toate acestea, M-
t ina inzista sä i se adud.
cire$e.
2. Atuncl tinAra Nth', incepu
sä intrebe pe toti batrinii $i
pe citi intilnea in drum, dacä
poate gasi cire$e in luna lui
Martie? De tine, de mine (ad.
intrebind pe unul, pe altul) a-
flA,cA numal la acei 12 ame0»
(luni) sä meargri,sd-i gaseascä
si sa-i intrebe, ca din$ii sä-I
spine.
3. Sarmana WA, nu stete mult
pe ginduri, s-a incaltat opin-
cele, $-a luat drumul, din
munte in munte,ca sä gAsésed
pe acei12 «me$I» (buni). Cind
a dat D-zeii de ajunse (ad.
cind in stir$it ajunse) intr-un
munte negru, $i cel mai inalt,
acolo ia gasilpe cel 12 «me$1D.
4. Cum i-a vAzut fata pe toti
12, le-a dat : «bund ziuct, $i
i-a intrebat cu lacrAmile in
ochi, cerindu-le cire$e. Mar-
tie, care era in fruntea lor,
indath ce auzi acestea, il facu
o intrebare :
5. cnica mea, vei putea tu sA-mi
spui, dintre toti nol citi sin-
tem aci, cine este cel mai
frumos ?,
Cu toate ca Martie era cel
mai urit $i cel mal infrico$at
de cit toti cel 1-alti (me$1), cu
o barba mare, de te inspal-
mintai de dinsul, cind il pri-
veal, cu toate acestea, zic,
inteleapta fatA h grai a$a :
6. cDoamne, tot" sinteti fru-
mo$I, dar mai frumos de cit
tine nu leste nici unulD.
Atunci Martie, voios de cele
spuse de lath', li zise :
7. «Sq trae$ti, Iiica mea, e$ti
o fath foarte mult cu minte ;
 DECEURI LA AROMINT
da-ti napol la muma-ta si
papa s-ag'undi acasä, va s-afli
cilrea$ile coapte pri porno.)
8. Di-unoara, dupu plicarea
fedtiPei, Martul clëade una
ahtare cäldura, ca pbnal s-a-
g'unga feata a casa, eirèasile
s-coapsIra. A$i' feata atunite'a
aduna' di pi porn eirene
$i-11 aduse a ma-sal, di-P de-
ade s-manca, care, cum gusta',
di-unoara s-fëate sanatoasa.
(Din Revista eMacedonieTI No. 4, p. 85-86, cults de d. Vasiliu C. A. din gura
uner Gramustene.
XIV
Di te tannin 16-av6ag1'i
cin'l'i?
1. Tu chfirolu cindu tata A-
dam sitird, agiutat di dol'i
h'iP a lui, Cain $i Abel, nis
scrupsi ndreapta si-n stinga
niscindu grin. Abel, hliPlu
atél n'iclu, vidinda ca fati
aesta, lu ntriba' itia.
Adam lr-apindisi, ca-1 na
Mara citra Dumnidd'il trã hra-
na pra'vdilor, ch'cr pri loc.
2. Atumtëa Abel disi a tatà-sui:
«Nu-1 gh'ini s-pisch'isescu $-10
atiari citra Durnnicja'n ?, Cu
strixirea tata-sui, el adusi a
Dumnidalui atOd cama mu-
$ata Oae, 1.6-av6a tu cupii.
3. Cain, frati-su, plin di pizma,
ii vitima', cindu pi$teet
Cindu s-turna.' a poe'a singur
la casa pirinteasca, Adam 1 u
ntriba' :
4 clu -u frati-tu Abel ?»
Cain l'-u turna', ea nu stii,
te s-f6ati. Dup.' puti'n Adam,
cindu vidg, ca oil! $i .bir-
betl'i al Adam s-toarna lãrä
domnu-su a lor, 16-acita' frica
si plica' s-lu caftä te s-feati.
5. Dupd trel dili di aligari n-cot
www.digibuc.ro
777
du-te indarat la mama-ta $i
pina sa ajungi acasa, vei afla
cire$ele coapte pe porn.»
8. Dintr-o data, dupa plecarea
fete!, Martie dete (ad. facu)
o ast-fel de caldura, ca pina
siiajunga fata a casa, cire-
$ele s-ag copt. A$a fata atunci
a strirA de pe porn cire$e
aduse mama-se!, de-1 dede sa
manince, care cum gusta,
dintr-o data se facu sanatoasa.
XIV
De ce turmele sint p5zite
de cini?
I. In vremea, cind mo$-Adam
secera, ajutat de cei dol fil aI
sal', Cain $i Abel, el impra$tia
in dreapta qi in stinga oare-
care eantitate de griu. Abel,
flul cel mic, vazind, ca face
aceasta, I-a intrebat despre
moti v.
Adam ill raspunse, ca-i o-
franda', destinata sa serveasca
de nutriment la animalele,
carl rätacesc pe pämint.
2. Atunci Abel zise tatalui sag:
aN-ar fi bine, sa ofer $i ei
Domnulin ?» Cu consimti-
.mintul tatilul sag, el oferi
Domnulul cea mat frumoasa
oae din turmä.
3. Cain, fratele sad, plin de ge-
lozie, 11 ucise, pe cind pa$tea
berbecii. Intorcindu-se ape!
singur la casa parinteasca,
Adam 1-a intrebat :
4. «Uncle ti-e fratele trig, A-
bel?,
Cain Ii raspunse, ca. nu $tie
ce s-a facut. Dar in curind,
Adam, vazind, ca oile si ber-
beciI se' intorc farä stapinul
lor, avu frica $i pleca dupa
cautarea flului sag.
5. Dupä trel zile de alergari za-
 778 DECEURI LA AROMINI

P-afla t-un hindde mirsa te darnice,ii afla intr-un $ant Ca-

v'ern1l1 öaveá apirnlita s-u davrul, deja (Eliud) prada vier-
mica. milor.
6. Aturntea Adam vlui.1 vTer- 6. Atunci Adam binecuvinta
n'iP si-1` sprig'ura sri s-faca emu' viermil $i-i conjurd sa se fad.
tra s-avèagl'i dd-aod. $i nclo clini, ca sa ptizeasca in viitor
turma mórtului $i tru öird turma celui mort $i la mo-
Oama (e'udia) s-fèrtti. ment minunea s-a fdcut.
7. D6-atumtea armasi adet0, 7. De atunci s-a perpetuat o-
ca ma multi cin' s-aveagl'i biceiul, ca intr-o turma sa fie
bit betli la caOi cupii. mai multi cini pentru pan
berbecilor.
(Acest deceil este reprodus dupa D-1 L. Duma, aromin din Pisuder. MacedoLia,
sipublicat frantuzeste in cRénte des Traditions populaires, 1893, vol. VIII p. 411).
I) Tot aci este publicat deceul lunel Februarie, legenda Poristerel, cum se face
cucuvaea, dupa variantele publicate in (Macedonia, No. i.

L'origine des Chiens

Du temps que le Ore Adam paisait la moisson, assisté de ses deux
fils Cain et Abel, il dispersa d droite et a gauche une certaine quan-
tité de bid. Abel, son fits cadet, le voyant etiectuer cette opperation,
lui en démanda le motif. Adam lui rdpondit que c'dtait une otfrande
destinde t servir de nourriture aux animaux errant sur la terre. Alors
Abel dit ft son I- ère ; al\le serait il pas bon que j' offrisse, rnoi aussi,
des présentes au Seigneur ?) Et, avec l'assentiment de son [ère, 11 ot
frit la plus belle brebis qu'il avait dans son troupeau. Cain, son frère
ainé, rempli de jalousie, le tua, comma 11 faisait paitre ses moutons.
Etant ensuite retourné seul ft la maison paternelle, Adam lui ddmanda :
oa done est ton frOre Abel ? Cain mdpondit, qu' lL ne sivait ce qu'il
est dévenu. Mais bientOt Adam, ayant vu les rnoutons et les brebis
d'Abel rentrer sans leur maitre, prit peur et partit ft la techerche de
son fits. Après trois jours de courses vaines, 11 retrouva en tin dans un
fossd, le cadavre, déja en pr9ie aux vers. Alors Adam bénit les vers,
et les conjura de se transtormer en chiens pour garder, dordnavant le
troupeau du mort et a l' instant le miracle se produisit. C'est dépuis
ce temps que le coutume s'est perpétude dans chaque troupeau d'avoir
plusieurs chiens pour la garde des moutons.

XV
Cum s-f6ati zmeleul ?
1. Eard nöara na vódud te clt
ag'itmsird piréási&li marl,
can nu av6a ea te si.$ aungd
gura, si sctiala $-arondu, a-
rondu, si s-pliaga la Ihistolu.
2. aDóamne, döamne I bun
$-lutit ITii $i tuti buni $i n-
cali Ii fdati$1, di cit cu pi-
rel sin1li marl nu o-agudi$I,
XV
Cum s-a flicut rnielcul?
I. Era odata o vaduvd, care, in-
data ce aü sosit postul Pastilor,
fiind-ca nu avea cu ce sd-$1
unga gura, se scoald $i a-
rondu-arondu, sri (mearga)
sa se plingd lui Christos.
2. «Doamne, Doamne I bun $i
stralucit esti si pe toate bune pi
cu dreptate teal facut,totusicu
postul PaVelui n-ai nimerit-o

www.digibuc.ro
 DECEUR1 LA AROMINI
cal li fgatisi mgrI, marl', pind
li prife'atisi. Noi urfan'a nu
avém cu le s-ni ucld'm gura
trd semnu ! Ca de 1 Dgamne;
II *-tini : cum s-u scutém in
cap cu un jar di fum6aPi nol
véduili ? Tra avitti,nu va zbor,
cd-I lisgr, di nisi il' baga mind
cu punga, di pot s-afla di iti
li doart sUflitlu, ma tat not
fuciramga, la tini s-la Durn-
niddll, i pireAsin1li s-li ma
scurtédi, i vitt altu caré s-nd
fati, s-nu nä mgard fumeal'a,
to, semnu 1 di foami.
3. IIristolu aturntea arisi pu-
ti'n pri sum nail si turni'n-
dalui caplu, ascuch'é m-padi
si aclo Yu ascuch'é, arsiri un
zmelclu :
4. and védui si trà citI nu
li da mina s6-aciimp5rd alti
lucri mársini ma scumbi, disi
Hristolu,zmelciul aestu s-htibd
micar6a lor tu pireasingi marl.
S-tu caOi artivinari a loclui
cle'-ai gaga si plgaea al Dum-
nida', si s-amultascd cu bi-
rich,etiv.
5. Si cum disi IIristolu, acsi
armasi si carI s-o-ari, ca nu-1
acsiti, tra st s-umplä, no-ari
di cit s-mutrOascd zmelclul si
vat' veadd, eh s-azi tr-azi nin-
ga ari pri suprd-P «ascuch1atlu
a Hrist ol ul D.
6. De aestd nu-I ghlini si cliti
zbor urrt trd nis, a ti ncarti
sit flitlu.
7. De-atumtea z-v6adi, cd ar-
masi cuvenda (Oa : carsari ca
zmelc'ul dup. plgai» trd vira
om te arsari la iti lucru *i
va si-s da mintea, ctl-i', tal'i,
ca nu-1, tahi cid feta.
www.digibuc.ro
779
aid 1-0 fAcut mare, mare,
pina 1-0 prea (de tot) facut
(ad. a-1 face prea mare).
Vol sdidcimea nu avem cu
ce sa ne ud5m gura, lucru
de mirat 1 cad de 1 Doarnne,
zi (judeca) si tu : cum sä o
scoatem la capat cu o gat-
mada (lit. tliciune) de copii
noI vkluvele ? Pentru bogati,
nici vorba, cd Ye usor, de
oare-ce ei it baga mina (reu-
sesc) cu punga, in cit pot sa
afle oil-ce le doreste sufletul,
dar pentru nol s5r1cimea, la
tine si la D-zeg (ne rugdm),
sag postul sd-1 mai prescur-
tezi sag vre un alt leac sd ne
gasesti, ca sä nu ne moard
familia de foame, de minune !
3. Christos atuncl a ris putin
pe supt nas (ad. a suris) si
intorcindu-si capul, a scuipat
jos, si acolo, unde a scuipat
a rAsarit un mielc. -.
4. «Pentru v5cluve si pentru
acel chrora nu le vine la so-
coteald (lit, nu le dd mina)
sä cumpere alte lucruri de
dulce mai scumpe, zise Chris-
tos, mielcul acesta sa fie min-
carea lor in postul Pastelor.
Si in fie-care stropire a pa-
mintului de roua si ploaea
lui Dumnezeil, sa se inmul-
teasca cu imbelsugare».
5. Si cum a zis Christos, asa
a ramas si eine crede, cd nu
ieste asa, ca sa se convingd,
n-are de cit sd caute mielcul
qi va vedea, O. pind in ziva
de astäzi Inca are de asupra
IA ascuipatul lui. Christos».
6. Pentru aceasta, nu-i bine sa
zici vorbd proastà pentru din-
sul, c5c1 päcätuesti.
7. De atunci se pare, eh a I'd-
mas vorba ceea : cliasare ca
mielcul dupd ploaeD pentru
vre unul care rdsare la or1-
ce lucru *i vrea sh-s1 dea pa-
rerea, fie ea se pricepe fie di
nu (lit. fie ca-1 tale sag nu-1
tale bostanul capul).
Cules din Avela, Epir.
 780 DECEURI LA AROMINi
XVI
Di te birbillu cinta ahi t De ce privighietoarea
muOt i di te pilicanlu mica cinta ap de frumos i de ce
bröatiti barza maninca braote ?
1. Un amir6', tu IA eth, ave'á
un pilicán $i un bfibijil, 1,e
nidispirtill imná. NA Oarä n-
cluti amirAlu ill pitrite'd la
priinmari, ma cu diminda-
ita, srt s-tharra tu murclitä.
2. Ng 05, cum ftAirg, cuin
adrarà, cg, niirindu-si pri und,
pit anantä, ill lo nóapt6a $i
vir)urrt te nu viclurrt, armit-
sira s6-Apirä acIO.
3. eA. lal frateD,11 fati pilicanlu
a birbililui, «nol armasim,
c-armasim astb" s6ard tu piduri,
nO-adrä'm un lucru ?»
4. eCa te lucru s6-adrä'm ?»
eS-ni bigä'm mintha $i di
citi crntiti val avcli'm, s-li
nvi ta'm to ti ».
«Buna» 4 isi birbi lilu,en veata
tini tora di cu s6ard, ca lo
cad di somnu si cindu va-t1
viinä somnu, grta-n' nacd nvet
$-Io virti cinticD.
5. Se'ara lui6á naMarà, di z-vi-
d6a,ca" paralu s ti cidOd mpadi
lö-aflar.
Cit P ndisi ocl'iP birbi Flu,
$i earl bigara brödtitPi : abda-
caca, 136a caca I» sa-tI Pa u-
récPili di vizurrt $i di stri-
gari.
6. Da lailu pilicán s-avdà $-altu
vird boi-lalti cintic, no-ari si
carl si cintá vira altu pura,
bOat6a lui s-nicd tO-aurlarea
$i tu vizura bi tidtitlor, te di-
pri und z-dutëá.
7. Aqi, citu avigPé pilicanlu
www.digibuc.ro
XVI
1. Un impärat, intr-o vreme,
avea o bare' $i o privighle-
toare, cad nedespartitl urn-
blail. Odatä pe zi, imparatul
le tiiimitea la preumblare,
dar cu ordinul, sa se intoarca
in amurg.
2. Intr-o zi, ce fa' curd, ce dre-
sell, cad, mirindu-se dupa
una, dupd alta, ii arnica noap-
tea $i väzurrt ce nu vazurg,
ramaserä sa petreacrt noaptea
pinã in dimineat.g.
3. «El, frtitioare, se adreseaza
barza care privighietoare,
«noi rrimaseram ce amase-
ram astri sail in padure, nu
facem un lucru ?».
4. «Ce lucru sa facem ?D.
«Sä ne ba'grun mintea (ad.
sä fim ater41) $i de cite chi-
tece vom auzi, sà le invatrtm
pe toate».
«Bine, a zis privighletoarea,
einvatà tu acuma sara, cacl
di mor (lit, cad) de somn $i
cind ill va veni somnul, chia-
mä-mä, nu cum-va invat $i
ell vre un cintecD.
5. Sara strälucea afarä (ad.
pretutindeni), in cit se vedea,
ca $i paraluta srt-ti fi cazut
jos, o gäseaI.
Indatä ce inchise ochil pri-
vighietoarea, cind incepurd
odata broa$tele : «bea caca,
bea &Ica...) 41 asurzeag ure-
chile de vijire (!) $i de strigät.
6. Drt (incearcA) beata barza
srt auz4 vre un alt cintec,
peste putintd I $i chiar dacä
cinta vre o alta pasere, vocea
ei se ineca in urletul $i stri-
gatul asurzitor al broa$telor,
ce neincetat se ducea (ad. care
nu continea citu$I de pulin).
7. i a$a cit päzi barza, n-auzi
 DECEURI LA ArtomtNT
nu avqr altu di «bea caca,
bea caca» i cari nu-r triqed
inima, neck u nvita' s-u clicd
gh'ini. Pilicanlu, p1ictiit, ci-
trä dupd n'aqd nopti, acita'
s-16-aducd somnul divarliga.
«ScOald, trate», ir tati a
birbirlui, cd bruticamea aestti
n'-lo urecrili. AighIl nöap-
tea $.-nu nviái tivd. dip. Nati
tini s-h'ii cu cama multa cis-
meti.» 8.
8. 1N6-apucd s-agir$asch pili-
canlu $i cit si sculk' birbirlu,
brodtit.ri amutird. De anantä
parti, puri acitá un citi un
si z-disteaptä $i s-u bagd tu
cintari. $i tecintari vai ?
S-tarmind mintea pri ni$1.
i di l'-u Ufl puPü de-a6d,
i-r-u alantu de-ac16, ha I
$-pri bOatea tea minuta, ha 1
s-pre-ated analta, aestu s-u
mutd, aéE ado s-u tare, eh
nvitã' nvita' birbilllu, di nu
aved in s-li bagd ahinti ci'n
9.
9. Cit apiri gh'ini-mKdt, hi-
riOs birbirlu ca qua tea alba :
scijari» l'-grea$ti a sotu-sul,
ach sleati qua prinqa. ,
Cit ag'amsird la pilati ; pi-
licanlu apirn'l s-r-u qica :
crea-ca, bea-ca», ca need-0
Vinea sh-11 torn'i capl s-as-
culti.
10.
10. Cindu 6 astirml si birbirlu
hrisusita-r 136ati, Oitedi : Te
s fati I dh-n', döamne ninga
(Mafia urecri s-ascnitu 1» Si
qt-i'- i qt-r-u birbirlu pri
soi-soi di bo'ati, pilatea tufa
se-adund' ado se-ascultd, di
(Med: ma pri beriti-r !
H.
H. A pilicanlui ir v'ined foc
de-ai$ini si cama multu di
boi-r: birbilgu neck' nd ungri
dC-ahti si s-cintd ahi't mu$dt
$i pis cit ornuI, s-mi ! tur, sk nu! (cinte de loc ?)
1). A se jura cine-va pe capul, pe sufletul, vocea ete., cuiva, inseamna, a tinea
mult la aceasta.
www.digibuc.ro
781
alt cintec afar& de «bea caca,
bea cacab $i de oare-ce nu-o
atrdgea, nicl nu-1 invdtd bine.
Barza plictisità, in spre mie -
zul noptil, incepu somnul sa-1
vie in jurul sãü (a-I fi somn).
«Scoald, Irate), ii zice privi-
ghletoarel, cad neamul broas-
telor m-asurzi. Albil noaptea
si nu invdtai nimir. Poate,
ca tu sà fii mal norocoasd».
N-apucd sd adoarmä barza
si indatd ce se scula privi-
ghletoarea, broa$tele amutird.
Pe de cealalta parte, pdserile
incepeail una cite una sd des-
tepte i sd inceapd sa cinte.
Si cam ce fel de cintare vel
zice? Sà41 ramie mintea pe
dinsele. Si zi-l-o o pasere de
aci, zi-l-o cea 1-altd de acolo,
ha! $i pe vocea cea suptire,
ha! si pe cea mal racticath ;
aceasta s-o inalte, aceea s-o
tale, in cit invdtd, invdtä pri-
vighletoarea, de nu mal avea
unde sd le bage atitea cintece.
Indatä ce se fActi de zi pe
pe deplin, voioasd privighle-
toarea ca ziva cea alba: «scoa-
là» if grdeste tovard$uluI sae)
«chel s-a fault zina prinz I
(ad. e prinz).
Cind ajunserd la palat,barza
incepu sh-1 o zicd : eteaca,
beaca,, in cit nu-tl venea sa-ti
intorel mdear capul s-ascult1
Cind a inceput $i privighic-
toarea en aurita el voce, zi-
ceal : «ce se fare ? dd-mi d-ne
Inca cloud urechi sä ascult 1»
Si zi-l-o $i zi-i-o privighle-
toarea in fel de fel de me-.
lodil, palatul tot (ad. totl
oamenii din palat), se strinse
acolo sä asculte de zicea :
Ce mai voce ! (lit. pe vocea el 1).
I3erzei ;I venea foc de ru-
sine $i maI mult de talia el:
privighietoarea nici cit un-
ghea sa, si sh cinte a$a de
frumos, ear dinsa cit un vul-
 92 bECEtIRI LA ARO/4,4N/
12. Di dua Oa pilicanlu s-pri-
&O.', ca Yu z-ve'ada bröatic,
Via si n a-1 alasa. D6-aesta
el Pavind ahintu multu.
i tr-aesta birbiPlu pöati
s-u $utd boat6a cum si-1 vrei,
di 441 : ((cinta ca birbil'd !)
Auzit de la d-1 Tuliu Hagigoga, Veria.
XVII
Curn si féati cucuva6a 1)
I. Era ti nuli Oara.
Eard nä öara trei Mati, ödr-
fini di pirinti. Eali s-hrinea
cu lficrulu te fipa cu mina
bor. Döduli di nisi eara uriti,
di ti lóa frica s-li nutre§ti ;
ma$1 atea n'ica eard ahintu
mupta, Ca nu s6 afla alta tu
lum6a tuta. Fédtili ag'iunsira
tu ilich'ie $i multi Won' avAt.1
5-cu numa mari v'in'ed s-li
veada, na ea 16-arisescu, tra
s-li faca nv6asti. Fedtili atèali
marli, ma cit vided, ca v'ine
virnu la nisi, 6-acitd atéa ca
ma n'ica $i-ly unde'd fata cu
carbiln1, tra s-nu-P si vèada
mu$iteata $i gEon'Iii s-nu liari-
sëasca si sa-si a ruca ocriP pri
virna di nisi ; ma tuti full
n-cot ; g'on'Pi tu ti. $-aruca o-
cl'ir prë-ated n'ica $i pri nisa
u vr6a cama multu.
2. Alti or)", cindu vided, ca vTin
gTonTi sidiminda z-veada Nata
ated cama n'ica, una d6-ate'ali
cama marli, si spun'ea canda
nisa 6asti ated ma mu$ata $i
allvdata di ntr6aga lume, $i
pi Franga, ca ac$i o-acl`mil
sora atea cama n'ica, 15-as-
cundëá cindu tu War, cindu
tu cu$are, cindu u pitrilea
la mtiara, la dri$Cdala. Ica a-
Pinta Iuva.
1) Cucuvaea se ma/ numepte: cucuvOgia.
www.digibuc.ro
12. Din ziva aceea barza se juril,
ori unde sa vaza broasca, vie
sa nu o lase. De asta ea le
prigone$te a$a de mult.
$i de asta privighietoarea
poate s-o mladieze vocea cum
sa pofte$U, de zici : «Cinta ca
pri vighietoare ! v.
XVII
Cum se Glicu cucuvaea ?
I. Era (a fost) ce nu era.
Era o data treY fete, orfane
de parinti. Ele se nutreati cu
lucrul ce faceaiI cu mina lor.
Doua dintre ele erail urite,
de te sperieai sa te uiti la ele ;
numai cea mica era a$a de
frumoasa, in cit nu se gasea
alta in lumea toata. Fetele a-
junsera in virsta (de maritat)
si
.. multi flacal Jpogati $i CU
nume mare, veneail sa le vaza
nu cum-va le plac, ca sä le
lea in casatorie. Fetele cele
marl, cum vedeail ca vine
vre-unul la dinsele, o prin-
deail pe cea mai mica 5i-1
ungeail fata cu carbuni, ca
sh nu-Y se vaza trumusetea $i
voinicil sa nu o placa $i sd-51
arunce ochii pe vre-una din-
tr-insele ; dar toate in zadar ;
voinicil toll isl aruncail pri-
virile pe cea mai mica $1 pe
dinsa o vrea (iubeail) mai mult.
2. Alta data, cind vedeail, ca
yin voinicI $1 cer sa vazd pe
fata cea mai mica, una din
acele mai marl, se arata parch'
dinsa este acea maLfrumeasa
$i laudata de toatä lumea, ear
peFranga,caci a$a o chlema
pe sora cea mai micko as-
cundeaii, cind in celar, cind
in co$ar, cind o trimeteaii la
moara, la viltoare sail oil-
unde in alta parte.
 DECEURt LA AROMtNt
3. Ma $i aesti tuti in cot.
Tu mardini, vidi'ndalui, ea
ahintu cit lumea va si
ca nisi ail na soil ma nlica
$i ma mu$ata di cit nisi,
virnu Woni nu va s-li cattä,
j-blgara ta s-u ch'ara.
4. T-una quil cum, $idea di si
nsurind, Rauh sura'ri ma
mrI zburira, s-u Pa i s-u
ch'ara tu virna paduri greaua.
81tr-aestu scop Mil di fri-
mintara na pini tu tripsie $i
h`arsira una tiald di grin $-a-
poea 11-di'sira ali Franga, sa
z-duca cu nisi, tra z-dizgröapa
mama lor. Franga cart nu $i
$t6a Ova di te av8á zburita
surtirli a Pei, z-dusi $ e'a cu
nisi. Imnrndalui, imni'ndalui
ag'irmsira apröap6a di una
piduri multu ndisatii si in-
trara nauntru. Cindu ag'inn-
sira nolg'ica a Pei, feata aá
cama marëa ii isi anintór
sura'ri :
5. aAlea f8ati, lu ni d utém ac,i
firá sapa ? Cu te va
u divgrupa'n-i noi mama no-
astra 7,
Eali nO-av8a lOata sapa $-1u-
pe:ft maxits, tra s-afla zbor,
s-u ch'ara sora at8á plea
m pid uri.
6. «Am cari si z-duca, s-li Pa
tora ? isi atea nulg'irana.
«Las si z-duca FrangaD, lisi
ma mar8a.
Cindu avcit' tnirata Franga
aesti zboart, apirn i pri un
plingu, ca Ii si fit.ea With s-u
veqt.
7. Atumtea alanti sura'ri a-
Mara s-u ngari i cama tru
matclini P-dt'Arã, ca s-furi,
ca nu va nisa si z-duca acasa
dupa sapa s-lupiVti, aturntea
s-armina ac16 si s-ast6aptil
pina va si z &Ica i va sa
s-to irna nisi.
8. Vru nu vru, cot ba di Ft an-
ga $411 s-le-a$Ceapta. Trial
una Oara, tricura doaurt or],
www.digibuc.ro
73
3. Dar *i acestea toate In zadar.
In sfir*it, vazind, ca atit
timp cit lumea va $ti, ca din-
sele aü o soil mai mica $i
mai frumoasa de cit dinsele,
nici un voinic nu le va cere
in casatorie, proptis, ca
sa o piarzt
4. lntr-o zi, pe cind $edeaii si
se incalzeaii la soare, cele
doua surori marl, vorbira, sa
o Yea $i s-o piarza in vre-o
padure srea (intunecoasa).
pentru abest scop se apucara
de framintara o pine in tipsie,
si fiersera o oala de griii $i
apol ii zisera Franget, sa
mearga cu dinsele, ca sa des-
groape pe mama lor. Franga,
care nu stia nimic din cite
vorbisera surorile ci, merse ,si
dinsa cu dinsele. Umblind,
umblind, sosira aproape de o
padure deasa 51 intrara ina-
untru. Cind sosira in mijlocul
ei, fata acea mai mare le zise
celor lalte surori :
5. aFetelor, unde mergem a$a
lana sapa *i lopefl ? Cu ce o
vom desgropa nol pe mama
noastra ?D
Ele nu luasera sapa i lopeti
intr-adins, ca sa alba cuvint,
s o piarza pe sora cea mica in
pad u re.
6. «Da cine sa se duca, sa le
lea acuma?« zise mijlocia.
«Las'sa se duca Franga»,zise
cea mai mare.
Cind auzi biata Franga a-
ceste vorbe, incepu sa plinga,
de ti se facea milti, uttindu-te
la ea.
7. Atunci celelalle sorori in-
cepura sa o certe $i in sfir$it
ii zisera, ca darà, nu vrea
dinsa sti se duel a casa dupa
sapa $i lopeti, atunci sa ra-
mie acolo $i sa' a$tepte pinti
re vor merge $i se vor in-
toarce dinsele.
8. A vrut, n-a vrut, nenorocita
de Franga, sezu sa le a$tepte.
Trecu un ceas, trecura doua
 784 DECEURY LA AROMINY
surarli nö-avki z-v'ina. Söarli
z-dipunëa, citr-ascipitat si pi-
durea, na Ifamaciti na h`anaa,
si ntunicd.
9. Franga, arrnli i .dalui sin-
gura, o acita' i. a $i apirn1
si striga $i sa i ileasca en
ahinta put6or a z-disicd
di zgh'ic. Aturr duchq mi-
rata fitica, ca "Ii a Pei ö-
avM alisata au .a s-u ell'a-
ra. Ma Dumnid vru arum-
trea. -r
10. Sicld nisa eh, il m-pidu-
ri, di pri apc apuca' pri
una clliOara $ csi ndreptu
niinti, in s-u s 1-a, s-u scoa-
ta. Imnri' cit it' $i ag'umsi
trt márclinëa pi i il'ei, in a-
115,' na ch'ali d aprä ; u lo
$i $-u biga' pri rasa.
11. D6-acki, calëa ilea, ag'um-
si la un $oput, te s-aflá sum
tin plátan. Ea salind- analtu
si Old ado. Nu trial multu
$i vin'i $i huz iich'arla a a-
miralui, tra s-P-- dapa calu a
liliP-sui. Calu, ita. lo z-b6a a-
pa, s-trapsi di na oara aspi-
I'M, ea avéd viclutä n-fintind
fata fe'dtiPei, te z-videá tu apa
56putluti.
12. U Pa huzmich'arlu cu bun-
lu, u Pa cu zorea, ma tivd I Ca-
lu nu vre'a z-béa apa. Atum-
Oa z-dusi di-P aspusi a Wil1--
lul de amira', te, cindu avcli'
ca calu nu va z-b6a apa, z-du-
si singui s-lo-adapa.
13. Calu ëara, ma cit ,s-apru-
ch'd caplu tra z-b6a, di una
öara s6-aspii a $i 51-1 tr OA
nipól. IIiPlu amiralul cripd
di c'udie. Tu márclini $-apli-
ca.' $i nis caplu, tra z-vhda
s-nu po s-hciba tivd nfintina,
cindu te z-v6ada? Mu,utillata
featilrei nv`iliclá ca un lutea-
fir tu apa $6put1ui. Di una
will $i scöala caplu $i cindu
vëadi n-sus pi platan feata
nviscuta cu cli'alëa di caprä,
Pi si pligui inima di mu$11-
www.digibuc.ro
ceasuri, (4orori1e nu mai ye-
neat"' ? Soarele se cobora citre
apus $i padurea, putin cite
putin, se intuneca.
9. Franga, rarnaind singura,
ii fu frica $i incepu sa strige
$i sa plinga cu a$a putere, ea
se despica (parca) de Onset.
Atunci inteles- biata fetita,
ca sororile sale o lasmera a-
colo, ca sa o plarza. liar Dum-
nezeil a vrut alt-fel.
10. Sezu dinsa, cit $ezu in pa-
dure, apoi apuca pe o poteca
si rnierse drept inainte, unde
o e$i sa easa. Mierse (lit. um -
bla) cit mierse $i ajunse la
marginea padurei, unde gasi
o piele de capra ; a luat-o $i
a imbracot-o.
11. De acolo, calea-calea, (ad.
continuindu-$1 drumul), a-
junse la un $ipot, care se afla
supt un p/atan. Ea se urca
sus (pe dinsul) si sezu acolo.
Nu trecu inult (timp) $i veni
servitorul imparatulul, ca sa
adape calul fiulut de imparat.
Calul, cind vrti sa bea, se re-
trase dintr-o data speriat, cad
vazuse in fintina fata feteI,
care se vedea in apa $ipotului.
t2. Incearca servitorul cu bi-
nele, Incearca cu zorul, dar
nimic 1 Cdlul nu vrea sa bea
apa. Atunci se duse $i zise
fiului de imparat, care, cind
auzi, ca, calul nu vrea sa bea
apa, se duse singur s6-I adape.
13. Cain! eara$1, indata ce-$1 a-
propie capul ca sa bea, din-
tr-o data se speria 5i si-1 tragea
inapoi. Fiul de imparat crapa
de rnirare. In shrsit i$1 apie-
ca 5i dinsul capul, ca sa va-
za, nu cum-va IP ceva in fin-
tina, cind colo ce sa vaza ?
Frumusetea fetei stralucea ca
un luceafar in apa $ipotului.
Dintr-o data 1$1* i adica capur
si cind vede sus pe platan, pe
fata, imbracata cu piele de
capra, ii se,.rani inima de fru-
 PECEURI LA ARMANI
t6ata a l'ei n6aspusa si-$ bi-
ga' tu minti s-u I a nvëasta.
14. Ma cum s-u dipund di pri
platan ?... Zburi' cu nd moasi
si-P Osi, ca va-P da tut le
si-11 calla, masi s-u facd sr
z-dipund dipri platan.
15. Moasa lo na cipistëari, fir--
nä, sutala si und sità, z-dusi
sum platan si sè-acip" si n-
tearnd cu cipistear6a pri dint!
si cusita andpu8a. Rata cin-
du vicig ca möasa nu stii s-
friminta acata' si-P lica:
16. Nu acsi, le moase, nu s-
friminta acsi !»
«Am cum, alea hTille, P-tur-
rid zborlu möasa, lo nu stiti;
ea dipuni-ti nä h'ama s-mi
nveti, acsi z-binécli).
17. Feata zdipuned na h'am5,
citi nä h'ama. Mga.a acitá s-
friminta tut contra di cum
il' clipd feata, pin5 te u di-
pusi de acutótalui.
18. Atumtea P-gri a h'irlui de-
amill', cad u lo si u ncruna.',
cu tut cä nu vrea m6-sa si
tatd-su tra s-Pa z-baga n-casd
nd capr5, acsi clited nisi.
19. Franga nu si scgasi virna
oard ch`alea, tra s-u veadd
virnu ; ditr-aesta stiacrd-sa
era mult nvirinata. Una tiara
si düsird la numtd tuti din
casa, mast Franga nu u
loarà, tra s-nu Pi facd de-
arideari. Dupa te fuclii 5. tuti,
nisä $i scgasi ch`alea, il biga'
sun boncla (ponqa), diprèa-
poea si nviscii cu ateali cama
mu.;Atili stranl, td-aved, si
dusi la numta si se-acitä n-cor
ningd niveasta.
20. Soacra-sa, ma cit u vidg,
Pi si c9htisi mintaa de-ahinta
musuteatd si-P disi a h'ir-sui
cu nvirinare.
«Vecli tora, h91'lu a meg,
te niveasta eard si-ti dam,
1) Un vas in care se coace placinta de malaiu.
7g
rnusetea ei riespusa si-si pro-
puse in minte s-o lea de ne-
vastä.
14. Dar cum s-o coboare de pe
platan ? Vorbi cu o batrina
si-i zise, ca-i va da tot ce-I
va cere, numai s-o facd sd se
coboare de pe platan.
15. Batrina lud o capistere, M-
ina facdlet si o sit5, mierse supt
platan si incepu sa cerne cu
capisterea pe dos si cu sita
anapoda. Fata, cirid vdzu, ca
batrina nu stie sa frdminte,
incepu sd-I zicd :
16. (Nu asa, fa bdtrino, nu se
frdmintä asa !,
«Dar cum, fa. flick II in-
toarse vorba batrina, eu nu
$tla ; ean coboard putin sa
ma inveti, asa sa traesti!»
17. Fata se cobori putin cite
putin. Batrina incepu sd frd-
minte tot pe dos de cum il
zicea fata, pind ce o cobori
de tot.
18. Atunci chiemä pe fiul de
imphrat, care o lud, o inco-
nund (se cdsatori cu dinsa),
cu toate cd nu dorea mama
sa si tatal sag, ca sd lea sä
bage in casd o caprä, asa zi-
ceati el.
19. Franga nu-si scoase pielea
niciodatä, ca sä o vazd vre-
unul, din aceastä cauzà, soa-
cra-sa era foarte rnihnit5. 0-
data se duserd la nunta tot!
din cash', numal pe Franga nu
o luard, ca s'a nu-i Ind (dea)
de rusine. Duna ce fugird (se
duser5) toti, dinsa isi scoase
pielea, o bap supt boncie 0)
apol se imbracA cu cele mai
fru moase haine, pe Carl le avea,
se duse la nunta $i se prinse
in hord linga mireasä.
20. Soacra-sa, de atita frumu-
sete i se pierdu mintea si-1
zise fiulul sau cu intristare :
aVezi acum, fiul meu, ce
nevastä era sa-ti dam, dacil.
50
www.digibuc.ro
 786 DECRURI LA AROMtNI
ma s-nu ti nsuiá cu capra ?
«Am nu yell, mama, 11-liti
atumtea h'il'Iu, ca nish easti
nveasta-mea? Cafta sun boncla,
can vrel s-P-afli ch1alea.
Duph te P-O aflara ch'alea,
O-drsira. i Franga fèati trel
fieóri.
21. Surarli a Pei, dupri t.e Ofraveh
alasata m-piduri, tricrndalui
multi an', z-dit-ira, s-Pafli oá-
sili, ma nu aflard tivd. Atom-
tea lOarh $- nisi ciIi$Oara, te,
o-aved lOata i sora Ion, $i
aglimsira pina tu hOara, hi
se-afla. Franga en birbatlu a
l el. Di zbor-zbor, avcir, ca
unh Franga se-aved miritath
cu h'il'Iu amiralui s multu
firmdc 11 intra' tu inima. Tra
salt s( oata foclu, s-pt ifedtira
tiripini pi z-dlisirà s-la sora
lor, tra s-14 da tivd.
22 ViOndalui, Ca Franga nu li
cunuscit,P-ciftai a si $ada huz-
mich'ari nà qua si nish Ii vru.
Seara Ii high' s-u cafta
n-cap $i nisi, de aclo di Yu u
ci(ta, P-h'ipsira chi un acu n-
cap $i &Güà tu mini $i di unti
Oara nisa s-feati cucuveaila
(cucuvale).
23. Di pie apoea ntipara $- fi-
cTorlii a Pei, earl s-ni$1 s-fed-
Ora puP di cucuvale si az-
buirara pri un drburi ninga
mama lor, si acitard s-cinta
multu mu$dt.
24- SOacra-sa, duph te $-ciftä%
s- citta' nora si fidorti,si dusi n-
gridinasi z-discurrna nall'arnh.
Aöati avdi ndalui musata 136-
ati a pul'Ior, diminda' si P-a-
rata. OdminTi acitara un pu-
n $i cum II pusputed, deddirh
di un ac si-P lu scOdcira. Pu-
Plu s-feati di na o Ira fic'Or.
Tut ac$i fedtira i cu alantl
25.
doiPi.
Cindu vrura s-8-acata snish,
ea azbuira' i fudi diparti di
drburi-drburi, di pina dsthncl-
www.digibuc.ro
nu te insorai cu capra ?»
«Dar nu vezi, mama, ii zise
atund fiul, eh dinsa este ne-
vasta mea 2 Ca uta supt boncld,
dach vrel sa-I afli pIelea.
Dupa ce-Y o gasira, pielea,
o arsera $i Franga a nascut
trei baell
21. Sororile sale, dupa ce o
läsasera in pádure, trecind
multi' am, se dusera, sa-1
gaseasca oaselP, dar nu ga-
sirh nirnic. Atuncl apucara
dinsele drumul ce apucase
sol a lor i ajunsera tocmai irr
ora$ul, uncle se gasea Franga
cu bar batni ei. Din vorba in
vorba, auzira, ch. o Franga se
mai-Rase cu fiul imparatuluI
$i mult venin le intl.& in inima.
Ca sa-$iscoata necazu I, se pre-
facura in cer$etoare $i se du-
sera $i la sora lor, ca sa le
dea ceva.
22. Vazind, cà Franga, nu le
cunoscu, Ii cerurh sh 5azd
ca servitoare o zi i dinsa le
priimi.
Spre sarh, le puse s-o caute
in cap $i dinsele, pe cind o
cautaii, Ii infipsera cite un ac
in cap, si douà in mini $i
dintr-o data ea se facu cu.
ell vae.
23. Apol intepara $i in baetii
el, cart, $i din$ii se facura pa-
seri de cucuvae çi zborarh pe
un arbore Hugh mama lor
si incepurh sà cinte foarte
frumos.
24. Soacra-sa, dupa ce cautä,
chuta dupa nova si WV, se
duse in gradina sa se odih-
neasch nit.el. Aci, auzind fru-
moasa voce a Wei ilor, or-
dona sh le prinza. Oamenii
prinsera o paser 5i pe cind
o mingieaii, dedera de un ac
si scoasera.Paserea se facu
baeat dintr-o data. Tot a$a
facura si cii celIalti dol.
25. Cind aü incercat (lit. vrurh)
sa prinza $i pe dinsa, ea zbura,
si fugi departe de pe arbore
 11ACEURI LA AitOMINI
ninga pl1ni ca-11 acitara fi-
ciorPi, cu una böaii amirita
te parca easi dit murminti.
XVIII
Di te ci'nili aving luplu?
1. Manaint8a lu sin-
gurus is pisted cupia. Avig-
Pitór s-ave'd luplu. Te P-u fai.
ca aestu &al c9cinft. Ma vi-
(led, ca nd we nu imna dupd
turmä, ma armini, i s8-aris-
pinclasti ncöa i nclo, s6-arcd
pri nisa i fa'si-fasi u discd.
2. Din9ca azi una, dinica mini
a1tä,viüDumniJalu,ca nu si
scöati n-cap. Te s-taca s-nis?
Adara ci'nili $i «sill» 1-sirg-
Pa0i pri lup.
3. D8-atumtëa luplu perlu s-lo
di la cupii si di pica te ii
pöaita a ollor, cd di itia lor
u pii aestri, cindu lö-agude-
asti fird cin', pind nu zgru-
ma nöauclali i noaild di IA
mina nu tracli.
4. $i tut d6-atumt6a ci'nili lo-
avina luplu, di cirinti nu-1' da.
XIX
Di te furä picurarri
1. Cindu 16-adfisira Hristolu
s-lu ncirfusëasca pri cruti,
dimiudard s-aduch nisti pé-
nuri marl ; si cit 18-adasira,
un picurdr, te-1 curma. n'ila,
cindu vidM pi m1ratlu-0 di
Hristó cumu z-dirind, s-suta,
së-anvirtea$ti i li cilëasti pé-
nurli d8-acló, una citi una.
787
pe arbore, in eft pina azi Inca
plinge, fiind-ca ii prinsera
baetil, cu o voce amarita ce
pared lese din mormint.
XVIII
De ce ciinele gonete pe lup ?
I. Inainte Dumnezeii 1nsu0 10
pastea turma. Pazitor 10 avea
pe lup. Ce sa-i fad, ca acesta
era cam nebun (ciocnit). Daca
vedea, cd o oae nu umbld
dupa turma, ci ramine (mudd-
rat) afi se abate in coace si in
colo, se arunca pe dinsa si fa-
$11, fäil o despica (ad. e sfasia).
2. Dumica (sfisie) azi una, sfi-
ie miine pe alta, vazu Dum-
nezeil, ca nu se scoate la capät.
Ce sä faca si dinsul ? Face
(creeaza) pe cfne i .siii I. il
azmute dupà lup.
3. De atunci lupul a disparut
(lit. s-a luat parul) de la tur-
ma si de necazul, pe care-1
poarta oilor, fiind-ca din cau-
za lor a patit-o aceasta, cind
le nimereste fail de cini, pi-
na ce nu sugruma noua-zeci
si notiä de oi, nu se retrage
(lit. mina nu trage).
4. §i tot de atunci cinele It
prigoneste pe lup, ca nu-i da
pace. (lit. ca nu-I da carinte).
XIX
De ce furä ciobaniI?
1. Cind ii dusera pe Christ sa.-I
bata cule pe cruce, coman-
dara sä aduca niste cuTe marl;
indata ce le adusera (s-aii a-
dus), un pastor, caruia i se
lacea milä, cind vedea pe
bietul Christ cum se muncea,
se suceste, se invirteste 0 le
sterge cuiele de p-acolo, una
cite una.
www.digibuc.ro
 bECEURI LA AROMINI
2 Uvrell9, cindu vidurd, eh
nu-s penurli, acatara s-facd
ca turb641. Mutrescu netia,
mutrescu nclo, ciipi g-teatird.
dintrd ni$1.
«More, carl li lo ? more,
cart fi lo ?. filed tuti ca sis-
tisiti si virä nu putfed. z-dicd
«atare to
3. To-at66. Idard na $-un Noiftu
treati prd-acló. Di un, dë-a-
lantu afld, cd Uvreiri alaga
trä pkuri.
aPkuri cifláti ? intreabd
ills, «macd-I zborlu trd pénuri,
nu vi u micali inima, cd
v-adfic In ma buni.v
4. S-ac$1 Viftul dusi de"-adrä
nkti pénuri v'tftesti, te, cindu
acitarli si-l' li bath' tu truplu
a Hristolul, Isi vidti miratlu
nivichitili.
Atumtea s-turnd' Hristolu
si disi :
5. a Picurare, tini te mi vrusi,
s-nLai urdeunèa. Totna nvi
salt si totna aviit s-ti ved.
Di furtu mind s-nu tradi $i
necd z-veqli $i s-pati di furtu.D
Apöea s-turnh' citrd vtiftu
si-r disi :
«Viftu s- lair s-ti vedu
totna. Htiri s-no-al puté si cu
pi ntica na tom*" s-imng totna.
Dispullt $i cacurizic.
De-aturnlea v9ftamea, te-l`
dic $i : «Lira Hristolui» tradi
nihdptili, $i picurarlu citu
bun $-curatu s-h9b5, va da
tu tehnea te li diminda ' I kis-
tolu.
www.digibuc.ro
2. Evreii, cind väzurd, cà nil
sint cuie (ad. cd lipsesc cu-
iele), incepurd sa faca ca niste
turbati.Cautd in coace, cautä
in colo, au dispdrut (cuiele)
de ling din$ii.
«Cine le lua ? cine le lua.,
intrebail toti ca (nkte) zdpa-
citi $i nimenea. nut putea sa
zica : acutare !»
3. In acel moment, eacd $i:un
tigan trece p-acolo. De la u-
nul, de la altul fad. intrebind
pe unul, pe altul), afid cd E-
vreii alearga dupd(cauta) cule.
«Cuie cereti ?» intreabd din-
sal, adacã e vorba de cuie,
nu va sinchisiti (lit. nu NI o
mincati inima), cad vä aduc
di mai bune..
4. Si asa tiganul merse $i fácu
ni§te cuie tigane$ti, cart, cind
incepurd sh le batä in corpul
lui Christ, isi väzu bietul cele
nevAzute (ad. a suferit ceva
de neinchipuit).
Atuncl Christos zise :
5. «Ciobanule, tu care ma lu-
bki, sd tii binecuvintat (lit.
sa al bine-cuvintarea mea).
In totdauna imbrdcat $i me-
reil bogat sa te vdd. De
furat sd nu te NO (lit. sd nu
tragi mina) $i nicl sa suferi
pentru furat..
Apot se tut& necdjit la ti-
gan si I zise :
«Tigane $i nenorocit (ne-
gru) sd te vad in totdauna.
Noroc sa nu al nic.lodatd. $i
in totdauna cu pin tecele
afard sd umbli. Despoiat $i
prapadit !»
De atunci tigdnimea ce-1
zice si : «neamul WI Hristos,
sufera ce nimenl n-a suferit,
iar ciobanul, cit de bun $i cu-
rat (cinstit) sd fie, va uza d-
me,te$ugul, lasa t (lit. ce le
porunci) Christ.
Avela, Epir.
 DECEURI LA AROMINI
XX
Di te nisch4i öamin' sun
Tumari ?
1. Cindu Mati lum6a Dumni-
drdu, dupä te lè-adrr tuti
cum il til'é caplu, biga' se-a-
dará iumári $i tu soni, 6a-
min'.
2. Dupa te P-adarg, s-töarnä
sa-P mutrèasa, tra z-veadä
cum sta ? ma te z-v6adii ?
Tuti gh'ini le-avel. fapta, ma$1
urecl'i sfiaginyi s-li bagg.
3. Niriit cum 6ard, acatd s-nis
s-li crue'asc'd a tutlor citi na
pirèaai di urecPi i tra s-nu
s-mintèasch at6ali di om cu
ateali di iumdr, TumAre$tili
l6-adra' cama mart.
4. Gh'ini ma, adard tut adarä,
niriit s-h'ii i vrei s &at min-
tea tu loc ? Ac$t, c-al Durnni-
0'6, cad Sti tu P-aliga tu oara
ate6., ea adra' cama multi tire-
cPi di Oamin' $i ma ndOatiä
di Tumári.
5. 1/6-aestä, dupa te la biga'
a iumarlor citi urecPi yumã-
re$ti aveá, alint or te-armásirà,
la ch'icA urecri di om.
D6-aestà, nträ oamin' sè-afiã
iumári cu tut ca aU urecl'i
di om i nu s-cunoscu lipór.
XXI
Di te nu §ti omlu cindu vai De ce nu tie omul cind va
möath ? muri ?
1. Cindu Dumniclálu feati
P-deadi tuti bunetli
si tuti mu,$utetli di pri loc,
tra s-nu-P si plinga inima di
OvaI Bre $i möartëa $-ateá
ninga, feati s-u $11134, cindu
va-P v1ind, di, di cum s-fit64
789
XX
De ce unii oameni sint
mägari ?
1. Cind Dumnezeii cree lu-
mea, dupd ce le fiicu pe toate,.
cum II tale capul, baga srt
fac5. màgari $i in sfir,it oa-
meni.
2. Dui:a ce-i creeazti, se intoar-
ce sä-I priveascä, ca sä vaza
cum par ? (lit. staii) Dar ce sa
vazd ? Toate bine le facuse,
numal urechi uttä sä le fica.
3. Nec5jit cum era, incepu $i
dinsul sä le croeascä tutulor
cite o pereche de urechi $i ca
sã nu se amestece acele de
om cu cele de magar, pe cele
mA'ggrestl le fAcu mat marl.
4. Bine dar, fa mereil fa, ne-
cajit srt fit $i vrei sä at mintea
la loc ? Asa, ca lui Dumne-
zea, cine $tie unde-I umbla
(gindul) in momentul acela,
ca, facu mat multe urechi de
oamenl i mat putine de ma-
gari.
5. Pentru aceasta, dupa ce le
bga magarilor cite urechi
gäre$ti avea, celor-lal cart
ail (mai) ilmas, le trinti ure-
chi de om.
De asta, intre oameni se all&
$i mAgari, cu toate cä aü ure-
chi de om $i nu se cunosc cu
u$urinta.
XXI
1. Cind Dumnezeii facu (cree)
lumea, Ii dete toate fericirile
pi frumusetile de pe primint,
ca sä nu-i plinga inima (ad.
ca sä nu duca lipsä) de ni-
mid I Chiar i moartea $i a-
ceea Inca, facu sä o cunoasca,
www.digibuc.ro
790 DECEURI LA A ROMINI
caOifin, $i *tea cit vai bineacta
0 cindu vrea li tindä.
2. Bund ma, omlu ca om te
easti, lucra te lucra $i maca
vided, di l'i se-apreachti oara
si-11 da doN a preftului, u
biga tu zefch'i $i tu band, di
nu s-mintued trä mini $i trd
furneaPi. Lumea s-ardea na-
Mall, a WI smutrea nis !
Durn'a pind s-fited Oa n'add-
princlu $i ma si scula, cu
vlifti 0 cu avv'ullf, di clitedi,
ca an-casa luI s-feati FIris-
tolup.
3. De-altä parti, fumeara-11 las
si zgh9lea si s-c9r$a tra na
mi$cdturd di pini 0 las z-qi-
clirá de-arceari 0 di frig, dis-
sculti, dispul'atf, ca s-te-apira
Dumnirld'6. EP niti $-u mica
inima trä ni0, ca te qilm?
«Ea mor aöd. naparti $i va mu -
trescu fumeal'i $-nu $tia te ?))
4. Ma vichl ac0 Dumnildlu,
ahaca,, lisi, «nu n'arcli aestä
te fec'il lo, ea' z-di$utird di
cu tot eaminTi,.
A$teapth sä-$ v'ind odmin'Pi
tu calea tea buna, nu ari 1
Pitreati un angh'il, pitreati
dol s-li qicä, ea nu-1 bund
ated te fac,carl se-ascultd ?
Oamin`l'i IP Mara niinti cu
chtétrili. «Avéti lucru ?» li
flea., ei ne-avet1 ? Di-si nu
avétl, dutéti-vd s-aflati, cd
noi nvitari di vol nu vrernD.
5. Ac0, $-11 didea cali.
Al Dumnild'il artrc, tu
nail ir vin'i neascultarea $i
di$utirea linnirei. MIN nis $i
tra s-l-adund curdili, dimin-
da, cd, de-aed $i nclo, vird
s-nu $libd eara meartiPel.
6. Din dm atea edmin'N $-a-
plicara ndrli $i mutrird cum
www.digibuc.ro
cind i va veni, in cit de in-
data ce se ndstea fie-care, $tiea
cit va trM $i cind va da or-
tul popei (lit. 0 cind le va
intinde).
2. Bine ins5, omul ca om ce
este, lucra ce lucra, 0 dacd.
vedea, 6' i se aproprie ceasul
mortii (lit. sa-i dea cel doi
preotuluth se punea pe petre-
cere, *i pe traiti (bun), de nu
se gindea (ingrijia) pentru
ziva de mine 0 pentru fami-
lie. Lumea de ar fi ars afark
dinsul i$1 cduta de petrecere I
Dormea pind se facea ziva mea-
zdzi §i dacd se scula, cu ldutarI
$i cu vioare, (petrecea) de ziceai
a in casa 110 s-a nascut Christ»
(ad. aci e fericirea eterna).
3. Pe de altä parte, familia sa,
las sa fi plins $i cer$it pen-
tru o bucdtich de pine $i las
sä 6 degerat de frig 0 inghet,
desculti, despoiati, ca' sä te
pazeasca Dumnezeti. El nici
nu se sinchisea, deli ce zicea ?
Eti mor colea, $i o sh caut de
copiii si de mai $tiil ed ce ?»
4. Daca vazu a$a Dumnezeil
«nu !D zise, «nu mierge ceea
ce facul el, cad se desträ-
Ward cu totul oameniiD.
A$teapth sail vie oamenii
in calea cea bund (ad. sd se
indrepteze), imposibil. Trä-
mite pe un Inger, tram ite doi,
sa-i sfatueascd, ca nu-1 bine a-
ceea ce fac,cine sa-1 asculte?
Oamenii ii gonird cu pietrele :
«Aveti de lucru ?» le ziceat,
«sail nu aveti ?D Dacti nu a-
yeti, duceti-vd sh aflati, cad
noi scatuire (lit. invdtare) nu
vrem (ad. nu ne. trebule).
5. Ma, *i le da drumul.
Lui Dumnezeil in sfirsit, il
veni neascultarea si desträ-
balarea lumel la Das. Atita
dinsul $i ca sa-i pule la res-
pect (lit. sä le stringd cure-
lele), ordona, ca in viitor, ni-
meni sh nu *tie ora mortii.
6. Din ziva aceea oamenil 10
plecard nasul $i cautard in
 DECEURT LA AROMtNT
di cum si cistigh'add cit cama
multu trd fumeari si trä MO.
U viclurd atumtea urbarea di
s-u deddird tu unlu ocPu s-
1-ansard tu alantu, ma le u
vrei, cd fu amindt.
De aestd $-aesth nu $ti om
lu cindu vaT möard.
XXII
Di te omlu binéaciá multu.
1. Carl adra' Dumniqd" cit
tracli loclu $i de"-aöd pina la
Dumnicla', adra' $i omlu cu
tuti pra'vOili $i li bigh- te
iliciAe z-binëacia.
A omlui ill iladi trei ciäti
de ani di band, Mil cripari
$i lira cirtiri, ma tut tu gh'i-
néta s-6-aduci.
2. Aestu, lixur cum 6asti, cindu
avcli' ca ma$i ahi't puti'n vai
bin6add, multu si-nvirina',
ma nu avii te s-facd. :
tu nh marlini si-$ plingh mira.
it
Cum s-trapsi onilu, vin'i
boillu :
«Tini, 11-glisi Dumnicidlu,
vai lucréch multu, orrilu atél
dit coh'i va-ti hiibd domnu,
' z-binécli tut trei-clati di
an'.
eMari piricilie t-am, cli5am-
ne, s-lucru greti s-ani multi,
nu $tia cum va u scot na-
parti. Arig'ai mari ti-fac, fd
. cum vai fati, ma scurteacia-
11'4i la lath»
3. Omlu, de-ach5 hi $idel a-
clunk, arsdri ;
www.digibuc.ro
791
tot chipul sä munceasca cit
mai mult pentru familie si
pentru dinsii. 0 vdzurd pros-
tia (lit. oi birea), de s-o de-
ter% intr-un ochia, ca sä le
sail al-lalt (ad. se cdird), dar
ce folos (lit. dar ce o vrel)
cad a fo.st tarzia.
Pentru aceasta nu stie omul
cind va muri.
Cules din Avela, Epir.
XXII
De ce omul träqte mult ?
'1. Dupd ce Dumnezeu cree
tot ce cuprinde ptimintul si
(tot ce se afla) de aci (de pe
pdmint) pind in cer, facu $i
pe om, cu toate animalele $i
le hotari (lit. le WO) cit sä
tralasca (lit. ce virstd sa. trd-
eascd.
Omului ii dete trei zeci de
aril de traiu, fArd necaz si fArd
intristare, ci merea in feri-
cire sa o (ha..
2. Acesla, lacom cum este,
cind auzi, cti numal asa (a-
tita) putin va trai, malt se
intrista, darii n-avu in cotro
(lit. n-avu ce sti facd) : $ezu
intr-o parte (intr-un colt), ca
sh-si piing soarta.
Dupd ce se retrase omul,
veni boul :
eTu, ii zise Dumnezeii, vei
lucra mult, omul acela din
colt iti va fi stdpin si vei träi
tot trei-zeci de ant'
«Mult te rog (ID fac mare
rugaminte), doamne: si lucru
grefi si ani multi, nici nu
$tiu cum o voiu scoate la ca-
[Atha (lit. cum o voiti scoate
dincolo). Rugtiminte mare itl
fac, fa cum vel face, dar scur-
teazd-mi anii la zece (ad. fd
sä trãesc numai zece ani).
3. Omul de colo, unde ;edea
gheinuit, rasare ;
792 DECEURI LA ARNMtNI
«Da-W-Pi anda, doamne !D
«A tdi s-h'ibaD q.isi si Dum-
niOlu.
A poea vini arafia a ci'nilui :
«Avli atla, cine, cliti Dum-
niqälu, omlu va IAA dórnnu-
tu, va t6-aurla, va ti bath', circ
s-nu fati ; e s-ti da, ated si
miti i alta cistiga nu va s-al
dici't cum di cum s-lu ave-
gl'i cama gh'ini. An' vai bi-
néclI 30 si tini.
«E döamne, bithari-nt daY,
aurlari-n' dal, mi cari nu si
ninga tuti aesti n'-daY s-an'
multi? La tini s-la D-oa,
scadi-n` vira v'ingh'itY, ca
multi suntu.D
Omlu, dë-acló lu sid6d, ar-
sari :
aDa-nt 19 an'ia, döamne !
«A talt s-h'iba' !... P-Oisi du-
4. Dupa cini, vini araaa ii
maYmua.
s-aistéi D-45.1u : II zise i acestela Dumnezet :
aVa s-al domnu omlu. Te
val vei, atee. vaT addri. Su-
perlu a hamirel tini va hit
si an' va z-blnécll 30.
S-maIrnua, cinglu avdi' a-
esta, P-ciclir a DumnicAlui,
s-Pi scurteada vira v'ingh9t1.
Omlu d&acló Yu sid6a, ar-
sari 6ara 1.*
«Da-W-Pi an'ia, Döamne 1»
aA taP s-h'iba!, Dum-
5. Ditr-aesta omlu, pina tu
treilatri di an' bin6a4a." fira
cripa'rl, di 410 c-alül i bana.
Di la treiclati i nclo lucr6acla
ca himal s-ca boi, di-P arsár
ocl'iP pima tu tinclatl'i di an'.
AnTi a boillui.
Dit tindittri si nclo pita tu
70 sta s-av6agri ca un cini
amintaticlu te feati. AnTi a
ci'niluI.
Si dit 70 si nclo clutibana
www.digibuc.ro
Da-mr-i mie, doamne !D
«Ai tal sä fie !, zise si Dum-
nezeil .
Apoi veni rindul ciinelui.
Asculta aci, ciine, zice
Dumnezeil, omul va fi stapi-
nul ; va striga in contra
ta, te va bate, circ sa nu Mei' :
Ce-ti va da, aceea s manincI
si alta preocupare nu veI a-
vea de cit, silindu-te in tot
chipul ca sa-1 pazesti cit se
poate de bine. Aril vei tit
si tu trei-zecT.
Val, Doamne, bataie im
dai, strigari (I) imi dal, min-
care nu, si pe linga toate a-
cestea imi dal si anl multi ?
Te rog (lit. la tine si la D-zet)
scade-mi vre-o doua-zed, cacl
sint multi».
Omul de colo unde sedea,
rasare :
Da-mi-I mie, doamne !,
«Ai taI sa fie !» II zise Dum-
nezeti.
4. Dupa ciine, veni rindulmal-
mutet
«VeY avea de stapin pe om.
VeI face, ce veI vedea. Bat-
jocora lumel tu veY fi i anI
vei trai tre-zect,
Si mairnuta cind auzi a-
ceasta, se ruga de Dumnezeil
sa-1 scurteze vre-o douë-zed
de ani.
Omul de colo, unde sedea,
rasare iarasi :
«Da-mi-I mie, Doamne.
«Ai MY sa fie !, Ii zise Dum-
5. De asta, omul, pina la virsta
de trel-zeci de arff, traeste
fara necazuri, de =I ca lul II
apartine viata. De la treI-zed
si incolo, munceste ca un ha-
mal si ca un bou, de-I rasar
ochil pina la virsta de 50 de
anY. Acestea-s anii boului.
De la cinci-zed si incolo
pina la virsta de 70 sta si pa-
zeste ca un cine cistigul ce
facu. Acestea-s anil ciinelui.
 DECEUR1 LA AROMINI 793

di maimua, c-ausasti di nu .5i de la 70 i incolo duce

$ti te fati, ea lie er the, di
dIi ca de-alih'a omlu bineala
anTi di maimua.
traiu de mairnuta, de oare-ce
imliatrinete de nu $tie ce
face, ca un copil mic, in cit
zici, ca intr-adevar omul tra
este anii maimutei.
(Cules din Avehi, Epir).

XXIII
Söarli i Luna
1. Soarli $i luna eard ma na-
intea frati cu sor. arni.jdoPi
lun'ind cO-araaa : söarli lu-
Mina, dua, $-Iuna, nöaptea s-
cume Cindu s curmd söarli,
lun'ind luna, $-cindu s-curma
luna, lun'ind söarli.
2. Caristi di te, na uã, sliarli
se-anc'upa' cu sor-sa di peri.
El s-niiri ahintu multu, ea
o-aripil di cusita si u zdupuni
di padi, si-P creapa h`area.
3. De-atumtea se-aspire mu-
$ata hind ahintu multu, ca
si ngilbini tu fata di $-azi
tr-azi P-armasi gilbinarea.
De-atumtea ningasuntu cinlil
neadunati doPi de adiln.
(Cules de Tache Popleacu, Tirnova, Tesalia).
XXIII
Soarele §i luna
I. Soarele $i tuna erati alta-
data (lit. mai inainte) frate cu
sor. Arnbii luminau cu rin-
dui : soarele lumina ziva *i
luna, noaptea $i cum ?Cind
obosea soarele, lumina luna
si cind ostenea luna, lumina
soarele.
2 Cine $tie din ce (cauza), intr-o
zi soarele se Inhata Cu sora
sa de par.
El se necaji a$a de mult,
ca o apuca (lit.. rapi) de co-
sita $i o trinti jos, sh-i plez-
neasca fierea.
3. De atunci se sperie frumoasa
luna a$a de mult, ca se in-
galbeni la fala, in cit si ping
tn ziva de azi Ii ramase gal-
benarea.
De atunci Inca sint suph-
rati $i neadunati ambii im-
preuna.

XXIV
Variantä
(Aceasta varianta culeasa i de no1, fiind data in versuri de d-1 Murnu G. un
distins poet aronnn, din Calivele Badralexi2, Macedonia, i intr-o limba curat aro-
mineasca, o reproducem, transcriind-o cu ortografia adoptata de noi. E publicata in
Macedonia. No. 8, p. 152).
1. 1.

Va z- v-aspim parmiO neaspits : Va voiu spune basm nespus :

Ea ascultati-n'i zbOarle. Ean ascultati-mi vorbele (povestea).
Virtes musat cu perlu arils Foarte frumos cu parul blond
Era un g'one sbarle. Era un voinic (flaunt soarele.

www.digibuc.ro
 794
2.
Aleptu s cunusciit era
Tru tute adundrle ;
Di musuteald-P tuti s-n`ii d.
C-aved el tuti hdrle.
3.
Ma luna, vruta sora lui
Era mult ma musatd,
Cit musuteata södrilui,
E acli ma lun'inatä.
4.
Unlu cO-aldnt z-vr6a mult ca frall
Si
.) dol'i imnd ca döamin'
$-ahd't era nisi aldvddti
$i eudisiti di önmin'.
5.
Ma cind dèadtin cinti'ndalui,
Nd. qu'd s-priinmard,
S-curmard diiil'i imni'ndalui
$-Ia izvur z-discurmard.
6.
Ma cind s-plicard arid z-b6a
Mutrita la le-ascapd ;
Te nviiliclire trimurd,
0, DOamne nuntru tö-apd !
7.
Ma di zilfil söarli de-acló
Nipól di-arsine s-trale,
Di muzgd nä minatà lo
Pre-a sor-sai fata astrade.
8.
S-fuOi.... Deatumtèa damindói
Trd taund z-dispartä,
Cu tut c-alagh dindpól
i tora z-vor §i s-Ilartd.
www.digibuc.ro
DECEURI LA AROMINI
2.
Ales (distins) si cunoscut era
In toate adunarile ;
De frumusetea lui toti se miraii,
Fiind-ch adea el toate graliile.
3.
Dar Irina, iubita sord a lui
Era mult mai frumoasd,
Cit frumuselea soarelui,
E azi mai luminoasä.
4.
Unul cu altul se lubeail mult ca
[trap,
$i ambil umblati ca gemeni
$i atit (de-mult)erail el laudati
$1 admirati de oameni.
5.
Dar cind impreund cintind
Intr-o zi se preumblara,
Se ostenird ambil umblind
$i la izvor se odihnird.
6.
Dar cind se plecard aph sd bea
Privirea lor le scaph ;
Ce strähicire tremura,
0, Doamne nduntru in apd ?
7.
Dar de gelozie soarele de acolo
Inapol cu rusine se trage,
Noroiil un pumn lud
$1 pe a sororei sale fald o azvirle
8.
i fugi I De atuncea amindol
Pentru totdauna se despartd,
Cu toate cd aleargh inapoi (ad. cd
[se urrndresc)
$i acuma se iubesc si se lartd.
 DECEURI LA AROMINI 795

9. 9.
Tr-atea, cind ease nOaptea nsus Pentru aceea, cind lese noaptea in
Sta Luna nvirinata : [sus
Mutrita Pei di dor neaspits Sta Luna intristata :
I multu tulburata. Privirea el de dor nespus
E foarte turburatä.

XXV De ce catirul nu fatä ?

Di te nu aatä mula ?
I. Cindu Uvreill aviná, sé-acata
Hristolu, aestu intrinda tu
ahuri, vru si se-ascunda tu
pallli dit pihnia Yu mica mula.
Aesta, vitearca cum 6asti,
mutre c:orlu, s-Pi da dupla
0 cindu Hristolu sided as-
cumlu tu pall nisä il dizvi-
led cu gura.
2. Atm-46a Stimiria sta di u
blastima-0-1' liti :
eS hll blistimatä, mula,
puté s-nu ti fatI muma! ,
De atümtealui mula nu a-
minta fumeall.
XXIV
1. Cind Evreii urmäriail sa
prinza pe Christ, acesta, in-
trind in grajd, incerca (lit.
vroi) sa se ascunza In paiele
din leslea catirului.
Acesta, vitios 1) cum este,
rädica piciorul, sa -I loveasca;
ear cind Christos edea ascuns
in pale, el II desvelea cu gura.
2. Atuncl Sf. Marie sta de-1
blestema si-I zice :
(SA flu blastemat, catirule 2),
Ca niciodatä sa nu te facl
mama !D
De atuncea catirul nu na§te.
(Culeasa din Ayala Epir).

XXVI XXVI
Di te a pullui aröatä, ill De ce paserel aroata i se
clic -amirg'? zice i impArat ?
I Ca tufa lumea, ,5-pulfi vru- I. Ca toata lumea si paserile
ra s-aleaga s-elf un arnira'. vroirà sa aleaga 0 ele un
Tr-aesta se-anarti tuti tu un imparat. Pentru aceasta se
cimpu largu, z-veada cum va strinsera toateLintr-o cimpie
ti-afla cu cali. largd, O. se chibzueasca (lit.
sa vaza) cum o vor gäsi cu
Cale.
I. Ca totna tu ahta'rI lucri, 2. Ca in totdauna in aseme-
greil si si ndréaga tuti. Vi- nea IncrurI, greu sa se lute-
dal ban4i, banli di puP cu- leaga (lit. sa se dreaga) toate.
mu j dided mintea unalantu: Vedeal bande, bande de paserl
Galli cu giPinli di na par- cum 10 dail phrerea (lit. min-
ti ; deananta parti : alrnd urli tea) unul cu altul :
t Vi(earcu, este un epitet care se aplica catirilor, cailor, etc. earl nu sint as-
timparatf, ci lovesc cu picforul pe cef ce se aproprie, nu se lasa a fi incarcalf etc.
Prin extensiune se apnea pi oamenilor vitiopl.
s) Mula pe arominepte e femenin,

www.digibuc.ro
796 DECEURI LA AROMINI
cu n'ir ; ma nclo : ttirturi,
&on'. vultnri, cudubdturi, Ii-
purdri, sfrintedP, cum aurld
a ba,z-bigrin gh9rächina, ca-i
ma alba di tuti pill% di va-P
prinda tr-amirals. AlP : «ba
z-biga'm vulturlu, ca ma g'o-
ni pripiliti, ang'iti,
pitrunicl'i : dide'd mintea, ca-I
ma gh'ini s-aleaga ali ndura,
ca-1 ma mintiOasa $i cama
stiuta di tuP.
3. Cuclu cu $icatri a lui oi-
led, Ca nis i tra misirca.
Si caOu'in cu mint6a lul $i cu
hivälu-P, di nu si ndricjed
luva$itivd-
Atumtea si scOala l'irtatlu
di vultilr, fudfil $i fricós ei
Ii greasti :
Ved, cä dstincli va u déadi
urbar6a. De aesta va die : a-
miralu a puPlor va bla eii,
ca ma g'Onili di tutI puPi.
Val di earl va clica «11U 1))
4. Vrura niscinqi pul'i z-dice,
nu ti vrem» ma di na öara
si nh'umust vultürlu $i 1-a-
rupsi caplu, di Pi ngrupuré.
TuP pul'i rigPitara di frica
ntra fuviroslu vultfir. Ma$1 a-
röata, te-P ic i tripusdchi,
s-muta $i grea$ti :
«Te-n' tut birbite$ti 4 MN-
le$ti, chlirute ? Ea lo : nu
ti vol tr-amira' $i cari pop
ursèd di fa-nT tivd »
5. Vulturlu, d-iu sided ca
domnu, di na öara s6-arca' ca
nil siita pri aröata, ma t-a-
fld$T puPu s-acdti. Aestu tröa-
ra si nh'ipsi tu un sch'in $i
cindu vulturlu mutre'd s-16-a-
cata, nis Pi scutëd limba $i-$
bite11 peza cu nis.
6. Maca viclura ac$i purl a-
www.digibuc.ro
Mamie cu gainele pe de o
parte ; pe de cealalta parte :
rindunicele cu *Minn ; mai
i ncolo : turturele, vrabh,
vulturi, codubaturi, lepurari
(ulii), sfrintecinl), cum urli
«ba, sa bagam pe lebada, ca-I
mai alba de cit toate Vase-
rile, de-I va sta bine ca im-
prat». Altele-: «ba sa alegem
pe vultur, cad e mai volute)).
Berze, prepelite, vribii, po-
tirnichi : eraii de Were sa a-
leaga pe rindunica cad e mai
cu minte $i mai intaleapta de
cit toate.
3. Cucul cu gluinele lui zicea,
ca dinsul e pentru curcan (!)
$i fie-care cu mintea (pa-
rerea) $i cu gustul sail, de
nu se intelegeail cu nicl un
chip.
Atuncl se ridied repozatul
de vultur, fudul $i inspalmin-
tator $i le graeste :
Vad, ca asta-zi sinte0 orbi.
Pentru aceasta va zic : impa-
ratul paserilor voiil fi eü, ca
cel mai voinic de cit toate
paserile. Val de cine va zice :
anu !D
4. Vroira cite-va paseri sa zi-
ca : enu te vremp dar dintr-o
data se napusti vulturul $i le
rupse capul, de le reteza.
Toate paserile inghetara de
frica in fata irlsphimintatoru-
lui vultur. Numal roata, ce-i
zice $i tripusdchi, se radica
grie$te :
Ce-ml tot flecare$U $i vier$1
bale, prostule ? Eaca eta sic,
nu te priimesc de imparat ;
daca pop, poftim de fa-ml
ceva !D
5. Vulturul, de unde $edea ea
domnitor, dintr-o data se az-
virl i ca o sageata in contra im-
paratuplui, dar ti-ai gasit pa-
sere sa prinzi. Aceasta indata
se infipse intr-un spin $i cind
vulturul incerca sa o prinza,
dinsa II arata limba $i-$1 ba-
tea joc de dinsul.
6. Daca vazura paserfie cele-
 blICIth RI Lit. AROMiNI
nanti, li pini gh'ini si haide !
strigara nä oard cit putul a,
ca aröata s-h'ibh amirà si tirrr
azbuirara tut] (16-ach5, di-1 a-
lisara pri vulturlu cu arsinea.
D6-atea P-armasi ar ()Mittel,
te-P clic si tripuscicle, numa
di anzirei' s-amireirt4.
Cules de d-1 George C. Diamandi, Samarina, Epir.
XXVII
Di te cisarlu no-ari Mini si De ce bagiul nu are noroc
6asti totna laiii si nclernu. si este negru ?
I. Stih'olu di Zmoclu1) èai ii. 1.
fartat cu un picui dr di Vasi-
lita2). El s-av'ea mari vreari.
Firtitilla 6-ave'd ascurniisalui
si totna cindu z-dutëá picu-
rarlu s-P-aduca a firtata-sul
Ová lapti, tiva casuri, mu-
teed cum di cum s-nu-I l'a
vira pd. dinapói.
2. Na qua picurarlu acl'ima' 2.
la uspet firtata-su stih`olu si
adusi tra MOH un vitida
timpuria si gras, 1.e nu-I a-
cild cintai ea.
Ma-1 tiPara, acatara s'a .s
sinirseasca, carl si-lurnfla.
3. ,Ba umfla-1 tineD, qiiea. un, 3.
«ba umfla-I, tine,, Oited a-
lantu, tea al duhln ma cu-
ral» pint% te tu marclini In-
mplu stih'olu si ma mica' pi
curarlu, cara -P vin'i na pu-
lead, s trundueá loclu pri in
imna.
Cindu s-turna' la visai i si
biga's-mu IA cit lo i si stringa
ficlirëa, Irarminéd tu mina.
4. (Bre te-addri ado, P-aurla 4.
1) Virf de munte, apartinind orSe1u1ut Samarina, (Epir).
2) Munte, apartinind satuluf, Avela, Epir.
www.digibuc.ro
797
lalte asa, le paru bine si ai-
de I strigara odata cit putura,
ca imparatus sa fie imparat
si firrr 7burara toate de a-
colo, de-1 lasarä pe vultur cu
rusinea.
De atunci ii !lame impa-
ratusqlui ce-i zice si tripusd-
chi, numele de imparat si im-
paratus.
XXVII
Zmeul din Zrnolcu 1) era
fartat cu un pastor din Va-
silita 2) Et se iubeail foarte
mult. Fartatia si prietenia o a-
veaii pe ascuns si in totda-
una, cind pastorul se ducea
sa-1 aduca fartatalui sag ceva
lapte, niscal brinzeturi, cauta
in tot chipul sa nu-I urrna-
reasca cine-va.
Intr-o zi pastorul invita la
chef pe fartatal sail Zmeul si
aduse ca sk MO un' vatuiti
tirnpuria si gras, ca nu-I
prindea cantarul, (adica : asa
de gras, ca nu exista milsura
pentru a-1 cintari).
Dup.' ce-I taiara, incepura
sa nu se invoeasca, eine sa-1
urnfle.
aBa umfla-1, tu) zicea ti-
nul, (ba urnfla-1 tu», zicea
cel lalt, ecaci ai respiratia
mai curata,, pina ce la nrma
urmalor il umfla (lit. umplii)
zmeul ,i dara minca pastorul,
il veui o putere, de se clatina
pamintul p- uncle umbla.
Cind se intoarse la stina si
(incepu) sa rnulga, cit apuca
sa stringh ugerul, ii raminea
(acesta) in mina.
eMai, ce faci acolo, ii zire
79g bECEURI LA AROMiNt
c'elniclu, te-1 avëarea tata-
tui, s-li scoti Adir li 4 oilor ?n
Carl viclii acsiti picurarlu,
si scula' dipri scimniclii s-a-
fish' s-mulga altu.
Dupa niscindi lin a picu-
rarlui iP vin'i un dor tra sa
së-aruca tu lac, in bind fir-
tata-su stificolu, cä nu putli
sa s-tina.
5. Elu z-vrea si z-durëd masi
cu cisarlu si niinti te s-faca
lncrulu aestu, 16-acl'ama si-11
Iliti:
( Ea $ 'ea te OM ; nu pot si
stall ma nsus; in' Vini s-me-
arfic tu lac, ma n'-u jali, ch
va v-alas. Tr-ate'd, v'inu na
(5ara n-olud, cindu nii-al lucru,
s-ni vfdém si mutred s nO-as-
pith' a virniii, c-apo6a dusi
uspitil'a.*
S-ligara, ca semnul a vi-
clèdriPei s-hiba flueara. Ci-
sarlu, cindu vai va sä z-v6ada
s-ëasa n cléana si z-bata cu
flu'eara.
6. S-acsili, citi ori cisarlu bi--
tea. picurarlu faptu stifm5,
insá di s-adund si z-vidéd.
MuParea picurarlui ma
vidii, eh nu-P Vini birbatlu,
unh siptimina, (Mafia, trei...
acilh' s nu o afla loclu. Pi-
trèati dupa bifbat na Oara,
pitrdati dOailä, nO-ari z-v'ina
barbatu-su ! Ntrëabä un, n-
tr6abii alantu, c'elnic picu-
rani, te s-f6ati birbatlu, vira
nu stèa si-P da vira cali.
7. Masi cisarlu sicla. minduit.
Tu marclini P-bigara zori a
cisarlui. ca nis prindi si stiba
te s-fëati sotu-su.
Clsarlu, maca u vicIti sire
asä si cari P-6ard n'ila di mira
ta di mul'ari, 1-aspusi tu soni,
te-i s-te nu-i. Tra s-Iii umpla
www.digibuc.ro
celnicul, ce-I averea tatalui
tau, ca sa le scoti ugerele
oilor 90
Daca vazu asa pastorul, se
scula de pe scaunel si läsa
sa mulga altul.
Dupa cite-va zile ii veni
pastorului un dor, ca sa se
arunce in lac, unde traea si
iartata-su zrneul, cä nu se
putu tine.
5. El se iubea si se dorea nu-
mai cu bagiul si inainte ce
sa faca acest lucru, fi chiama
si-i zice :
0Eata si eata ce patil ; nu
pot sa stall mai mult ; imi
vine sä ma arunc in lac, dar
mi-e jale, ca va vol Visa. Pen-
tru aceasta, vino o data pe
zi, cind n-al de lucru, ca sa ne
vedem si cauta sa nu spul
nimanui, cad apoi s-a sfirsit
prietenia. D
Se legara (ad. convenira),
ca semnul vederei sa fie flu-
erul. Bagiul, cind va vroi sa
se vaza, sä easa pe colina si
sa cinte din fluer.
6. i asa, de cite ori bagiul
cinta, pastorul, devenit zmeii,
esea si se intilneag si se ve-
dead.
Muierea (nevasta) pastoru-
lui, clack vazu ch 111.1-I vine
barbatul, o saptamina, doua,
trel...incepu sa fie nelinistita
(lit. sä nu o afle locul). Tra-
mite dui:A bat bat o data, tra-
mite de doua oil, barbatul
nu mai vine! Intreaba pe unul,
intreaba pe eel lalt, pe celnic,
pe pastori, ce se facu bar-
batul, nimeni nu stia sa-1
dea vr-o informaliune (lit.
sa-1 spule un drum).
7. Numal bagiul sedea gindi-
tor. In sfirsit, il zorira pe
bagiii, (zicind), ca dinsul se
cade sa stie ce se facu sotul
sail.
Bagiul, daca vazu, ca n-are
in cotro si de oare-ce ii era
si mila de biata nevasta,
 DECEURI LA Anoidhil 799

di cu tot, ir lo $i 11-adusi le spune in sfir$it, ce-I $i ce

z-vead5.
8. Dupa te multarOa picurarlul
cu tuti anantl sê-aschmsira,
apirtri ci$arl a s-li n dica cu
flue'ara.
Na-1 atumt0a $i stih'olu Yu
easi dit balta i tradi ndreptu
la ci,dr.
Mul'ari-sa, citu-lvidh, nu
puth si s-tina, ma di IA
&Ira gri :
«Bit bate cum binedi tu
balta ? Bit bate, fumeaPa cui
o-a16.1 ? birbate, fumèal'a nu
ti döari ?»
Di nöarh stih'olu blistima'
pi ci$dr $-1' disi :
(aid $i gh'inOata puté s-
no-ai 1 totna ci,dr s-armi'n',
ci$dr laiu $i nodernu 11
9. Apuéa së-arca' tu lac $i nivi-
dutu s-feati.
De-ated ckarlu no-ari hiiri
cit multu s-Pa ; ac$1, 1-vedi
totunä cu tu mina,
cum alagh primuvOara tu a-
linaréa Arumin'lor th munti,
ca vira Sicun'ar dupa c'elniti.
Picurarlu faplu stiVoi $i
pinh n-lua di dstindi 6asti-1
tu balta dintra muntil Va-
silita, Zmolcu $i Gramoste.
Auzit de la unchiul meg Ghiti Papahagi.
nu-Y. Ca sh-1 convinga de:tot
11 lua $i-1 duse sa vaza.
8. Dupa ce nevasta pastoruluI
cu toti cei lalti se ascunsera,
incepu bagiul sä cinte (lit.
sa4 o zicb) din fluer.
Na-1 atunci *i zmeul unde
lese din lac $i trage drept la
bagiu.
Nevasta, indata ce-1 vazu,
nu putu sa se tie (ad. sa se
stkpineasck), ci dintr-o data
grbi :
(Bkrbate 1 cum trke*ti in
lac ? barbate, copiil (familia)
cul Ii Iasi ? barbate, nu te
daare (ad. nu-ti Yube*ti) fa-
milia?»
Dintr-o data zmeul blastema
pe bagih si-1 zise :
(Noroc $i fericire nici odata
sa n-al I tot-dauna bagiü sk,
rarnii, bagiü negru».
9. Apol se arunca in lac $i
nevazut se fact"
De ageea bagiul nu are no-
roc cit de malt sa Yea (sa ci*-
tige); ast-fel, 11 vezi in tot-
dauna cu sfarliciul ') in mina
alergind primhvara, cind se
sule Arominii in muntl, ca
un cer$etor du ph celnig.
Pastoral devenit zrneh si
pinà in ziva de azi este in
lacul dintre muntil Vasilita,
Zmolcu u Gramoste.

Leaenda Peristerel
(Legenda urmatoare, prezintind mari asemanari cu versiunea de mai sus, o re-
producem aci, omitind cuvintele introduse de repauzatul Bagav, pi carl nu se aud in
dialectul arominesc).

I. cpite-ca pri to aeste lo - I. Se zice, ch prin aceste lo-

curl, aOá, Peristera,ma éaste curl, aci la Petisteradar e
multu de atumtëaerd doi mult de atunci erau doi
picurati fartatl, cari pi*ted pastorY farfati, (frati de cruce)
oiIi deadim. Tritk'd bank ami cari p4teah oile 1mpreuna.
rareasca Rita (len% aistór Duceati traRi imparatesc prin
1). Este un instrument cu care bagil bat laptele, ca sa faca unt pi brinza.

www.digibuc.ro
 800 DRCEURY LA AROM1NT
munti mu;titi, ca und lumi
ntrea ga l'-zi I i psed.
'2. Una dua, cindu ideã tesi
sum aumbrata faglui atilüi
dë-acló, te s-la veada ? acolo, ce sä le vaza ochil ?
Doi zmei, Won' si musati, se-
aved acatata la g'or cu tópile
de ne'atia. Unlu bigá seü tru
tópili de neatia te-adard si
arucd cu nisele s- agud6asca
pre-alantu , care disePided
gura $i Ii ngllitd; alantu biga
sari tu tOpile a 1w si le arucd
si nis oiIñi d-inti'n'u, care si
nis Ii ngl'ita. Se-alumtara ast,
di cu dimineata pina citra
seara, cindu zmeulu t6-avea
ngritata tópili cu sari cripa
di una oara, ear alantu, te
aved inglitata atëali (2-1 seu,
nu päti Ova. Picurarri a nos-
tri ma s-mutred de-aclO iu
sided si a$tiptil z-v6.ida, ca te
va scura dup-aesta.
3. Zmeülu, care armase v'ig,
së-apruch'é de-atel mórtulu,
scoase din ch'eptu Inima
$i h9cdtile, ii nh'ipse tu na
sula si Ii biga', sa s-friga. Di
prë apoea acl'ima' un di far-
tati di-I' dise :Ea lipsdaste
s-mi duc na h'ama, cã am lu-
cru pink' tu tin loc ; tine si
stai aöat.e si s-nt-avegl'i frip-
tal'Iu,s nu-1 mica vira zulape;
ma, mutrëv gh'ine sä nu ti
pinga picatlu (amirtia) i bacti
in gura virna cumatice, ca
va s-armrn1 di una Oara mortu
tu loc.
4. Si Oiandalui aeste, dusi.
Picurarlu a nostru pulü di
aslan, te era, sida cit $io
de avigl'ó friptal'iu, ma tut
suti'ndalui sula, l'-vin'é una
an'Urizma ahintu gusfoasa,
ca nu putil s-aravda si-$ qtse
eva s-mic si eu na bucata
n'ica-n'ica di tot ; nu va s-mor
trà ahintu puti n lucru». Si
cum Oise, leate; baga' in gura
una cumatic'e di fnimà si alta
di li'icat si neamis-ticata u
www.digibuc.ro
colinele astor frumosi munti,
ca o lume intreaga rivnea de
dinsii.
2. Intr-o zi, cind stail intin$1
supt umbra fagului aceluia de
Doi zmei, voinici si frumo$1,
se apucasera la joc cu bul-
garii de zapada. Unul din-
tr-Insii punea sau in bulgarii
de zapada ce facea, si azvir-
lea cu ei, sa loveasca pe cel
lalt, care deschidea gura si-I
inghitea; cel lalt punea sare
in bulgarii lut $i-i azvilea in
cel dintii, care si dinsul II
inghitea. Se luptara asa de
cu dimineata pina citre seara,
cind zmeul, ce inghitise bul-
garil cu sane, crapa de o data,
ear cel ce inghitise, pe acei
cu sail, nu pati nimic. Pas-
torii nostri, se tot WW1 de
acolo, de unde stan i atep-
taü vaza, ce o sa se in-
timple dup., asta.
3. Zmeul, care ramasese viu,
se aproprie de cel mort, Ii
scoase din piept inima si 11-
catele, le Infipse intr-o friga-
rule si le puse sa se friga. Apoi
chierna pe unul din fartati si-I
zise : «Eii sint silit sa. ma due
putin, ea am treaba in cutare
loc; tu sä stab aci $i sa-mi
pazesti friptura, ca sa nu
mi-o manince vre-o fiara sal-
batica ; clan baga bine de
seama, sa nu te impinga pa-
catele sa pui vre o bucalica in
gura", caci o sa !knit de o
data mort pe loc.
4. Si, zicind acestea, porni.
Pastorul nostru, puiü de
leu, ce era, sezu cit $ezu de
pAzi friptura, dar tot mereu
Invirtind frigaruia, Ii veni un
winos atit de placut, ca nu
putu sa mal rabde si-$1 zise :
0 sa maninnc i eu o buca-
tica mica mica de tot ; nu o
sa mor pentru asa putin lu-
cru ). Si cum zise asa i tacu,
lua in gura o bucatich de
inima si alta de ficat $i pe
 DECEURI LA AROMINY
ngl'ita'. Cindu te s-aduch'ascal
Ganda Pi sè-aprëase ch'eptul
di foc, driclili P-aligá si clu-
cutel pritu vine, canda-P h9r-
bed una pira neastimta, bra-
tile ahintu multu ri si nvir-
tusara, ca zmulled din loc
mu$6.tile fidane, canda era
h'ire di prasi ; cu un zbor,
aduch'd ahinta mare virtute
n-truplu a lui, Ca pirM, Ca
6aste ma multu di cit om.
Atumt6a aduch'i, ca aesta clu-
die 6-av6á fapta masi fripta-
l'Iu ta-avM micata, $i ditr-
aesta ngPita' $i bucata te-av66.
armasa.
5. Du pa te ngPita'$-aesta bucata
ahinta multa virtute baga'
picurarlu a nostru, Ca nu lu
ncapM loclu; bizbil'ile $i scar-
pile N se parM, ca suntu
nt$te Ombure ; ch'inTi WI`
cama naltiP P-culcd mpadi,
canda s6-ag'uca cu surtMle,
$i, cindu imnd s-cutrimburd
$i s6-ahindusM loclu pri iu
chlcd cu eic`orlu 1...
6. Trä$1 s Mra, multu amindt, si
turna' $i zMeillu sa si cafta fri p-
ta P1 u ma, $-picurarlu a nos-
tru, care avM di dOaud oil
virtute, di om $i di zmeildi-
tr-ated c-av6á micata inima
$i h'icdtele a mórtului-16-a-
cita' $i prè-aestu 0-1 vitima'.
Di prë-apoëa lo calëa citra
stane. AM cindu ag'umse, a-
fla sotlu alantu cama n iclu,
ca mullel (Ale; 1-scula` dipri
scimnic il si-P lo loclu, ca
s-mulga nis oile. Ma, te z-verill?
Nö-apucd sa stringa Odclitle
nib'arna $-arminM cu Aclirle
a oilor tru mina. Cindu victa
aesta eudie fartata-su, cama
n'iclu, P-gise : «Alasa tine
firtate one asta sèara, cä va
s-li mulgu dm. i si biga'
nipól s-li mulga.
7. Tricura niscinte qile di la
aestä, cindu firtatlu atél mar-
le, acl'ima' prë-atél n'iclu $i-
P ciitse : aO lai firtate, duch1e-
www.digibuc.ro
8oI
neamestecate le inghiti, cind
ce sa simta ? Parc& i se a-
prinse pieptul de foc, singele
il alerga si clocotea prin vine,
parca-1 fierbea o nadir& ne-
stinsa, bratile atit de mult i
se invartoprä, in cit zrnulgea
din loc frumo$ii arbu$ti,parca
ar fi fost fire de praz, intr-un
cuvint, atit de mare putere
simtea in corpul sau, in cit
i se parea, Ca e mai mult de
cit un om. Atunci intalese ca
aceasta minune, o Meuse nu-
mai friptura ce mincase, $i
drept aceea, inghiti $i bucata
ce mai ramase.
5. Dupa ce inghiti $i aceastri
bucata atit de multa Were
capata pastorul nostru , ca
nu-1 mai incapea locul ; pe-
troaele $i stincele i se pareail,
ca sint ni$te petricele ; pinil
cel mai inalti ii culca la pa-
mint ca $i cum s-ar fi jucat
cu surcelele, $i cind umbla,
tremura $i se afunda parnintul
pe unde trecea cu piciorul.
6. Tocmai spre seal* intr-un
tirziil, se intoarse $i zmeul
sal' ceara friptura ; dar pas-
torul nostru care avea ludo -
ita putere de om $i de zmeil,
pentru cä mincase inima $i
fecatele mortului, il prinse
si-1 omori. Apoi lua calea ci-
tre stina. Cind ajunse aci,
gasi pe tovara$ul sail cel mai
mic, mulgind oile ; 11 scula
de pe scauna$ $i-1 Ilia locul,
ca sä zmulga dinsul oile. Dar
ce sa vezi ? N-apuca sa stringa
degetele putin si raminea in
mind cu ugerul oilor. Cind
vazu asta minune, fartatul
cel mai mic ii zise : «lag tu,
frate, oile asta sara, sa le
mulg dip $i se aseza earl$i
dinsul sa le mulga.
7. Trecura cite-va zile de la
aceasta, cind fartatul cel mare
chiemä pe cel mic 5i1 zise :
aEl, draga fartate, simt, ca.
51
802 DECEURI LA AROMINI
scu, ca nu va s-pot sä biné-
da cama multu cu tine. A-
tli, ca-n' v'ine niscinte on
cite un dor nimisurdt di mare,
s-me-arfic tu balta. Ditr-ated,
le fu scriata, sa s-faca ; eu va
s-me aritcu n-apa, s-tine, cara
sa ti se faca dor s-nai vedi si
sä zhuri'm, Pa flueara aesta
$i bate, $i atumtea eii va s-es
din apa, ca s-na vidém. Ma,
pri caplu a tail $i a tutulor
de-acasa, sa nu spun' a vir-
nni, ca sa tiY, ca' nu va s-mi
vedi alta öara,. vise $i se-a-
ruca- di una iSara m-baltä si
firtatlu atél rficlu armase sin-
gur.
8. Cindu s-turna' n-hOara, lu
ntribara tuti di tute päTtile,
te-11 piti' sotlu; ma a virniii
nu-P spuse. Cama tru mar-
line, nduplicdt di la'crinile a
mdmäl'el a firtatlui, u lo cu
nis la munte si -aduse ninga
Mita ; ntipü dipre apoea s-cin-
ta cu flueara. Di una öara si
mintira dpile si darn nolgic
isi firtatlu atel marle, care
cindu ma-sa, 11-dise a-
iIñi n'iclul : aNu ti tino.$1 di
zbor ; si $til ca de-aoa si nä-
inte nu va s-mi ve'. i se--
ahindusi n-apa.
9. Zmetilu, ca a$i va-I 11-
tern era isusit in Mara cu
una feata, sora di nöaart
frail Cindu avdira aesti, ca
g'ónile s-feate zmeü, u disu-
sira feata $i u isusira cu un
altu. Era qua di numta ;
träsi atumtea cindu agioca
feata n-caplu a corlui, di una
eara s-h'umuseaste din Penis-
tera zmefllu cavala pri un
niór, u ha feata si u dute la
pilatea lul din lac.
10. Fratl'i a fedtaliel, niputin-
dalul s-aravda una ahinta
mare ar$ine, se-alinara pri
Piristera si ntipura s-faca una
vie, ca-s seaca laclu. sa z-bata
cu zmeülu i sa-P Pa feata.
Ma n cot; cit lucra dua tuta
www.digibuc.ro
nu o sa pot hal mult timp
cu tine, afla, ca-mi vine une
on dorinta nebunä, sa ma
a'svirl in balta. De aceea dar,
ce a fost scris, sa se impli-
neasca ; EA o sa ma azvirl
in balta, ear tu, daca ti s-o
face dor sa ma vezi si sa vor-
bim, lea fluerul asta si cinta
si atunci eü osa les din baltà,
ca sa ne vedern. Dar te jur
pe capul tail i pe al Mot' tai
de acasa, sa nu spui asta ni
manui, caci sa tii, câ nu o
sa mai ma vezi alta data.»
Zise si se azvirli de odata
in balta, iar fartatul cel mic
ramase singur.
8. Cind se intoarse In sat, il
intrebara toti din toate par-
tile, ce-i patise tovarasul. Dar
nu-I spuse nimanui. In fine,
induplecat de lacramile ma-
mei fartatalui SäCi, o lua cu
dinsul la munte, si o duse
linga balta ; apol incepu sä
elute cu fluerul. De odata se
turburara apele $i din mijloc
esi fartatul cel mare, care,
cum vazu pe marna-sa, zise
celui mic : aNu te-ai tinut de
cavint, sa stii, cä de aci ina-
inte nu o sa ma mai vezl.»
8i se afunda in apa.
9. Zmeul,caci asa o sa-I zi-
cernera logodit in sat cu o
fata, soil de noua frati. Cind
auzira acestia ca logodnicul
se facu zmeil,stricara logodna
si logodira pe fata cu un al-
tul. Era zina de nunta ; toc-
mai and fata juca in capul
horei, de o data se repede
zmeul din Peristera, Ware pe
un nor, lea fata $i o duce la
palatele sale din lac.
10. F'ratii fetei, neputind sa su-
fere o atlt de mare ru$ine, se
suira in Peristera i incepura
sa sape un canal, ca sa sece
lacul, sa se bata cu zmeul si
sa-i lea inapoi pe fata. Dar
in zadar, cit lucra ziva in-
 bECEURI LA AROMtN1
nöauP frati, nöaptea zmeillu
umpl61 cu ulna mina. A$i azi,
a$i mine, pina cindu si nairi
una öara $i-P clise a leataPei :
11. eAvli, lea tine, ca val di
frathi a tal, car s-es nafoai a.
Virnu nu va s-arrnina viiii.»
Feata cu dulte zbor iii qiise :
(Ca te sa-P vatan1 ? astu-
pa-la Cama ghrine via cu vir-
na $carpa, $i sa z-duca una
Oara.»
Si a$i féate zmëulu : dis-
lich11 atea $carpa di tru 65-
asta milntilui $i ö-aruca' atia
in u vecli ; 6ara tratbi a fed-
tal,e1, vilindalui, ca cu zme-
ilii nu se alumta, si dipitsira
Mulovi$te.
XXVIII
Di te schhiclu nu aduti multu
grin ?
1. Tu eta tea, lum6a bind cu
cama puti'n tirdn'ii, et% D la
li Waveá data tuti bimili cu
dOduli min', s-nu s-plinga di
tivd.
2. Gh'ini ma, puti'n citi pun,
acila' lum6a s-faca Hai s-a-
mirth $i Oamin'19 s-aspaAra.
Ac$i si dumniclalu atuintea
ahiursi atia de-atia s.li aduna
curaili $i bimili te li dèadi
s-11 li-mputineacla. Ac$i una
öara, nä mul'dri tu agru Yu
lucid., P-si feati ticiorlu. Cu -
lupdnili ninga nisa le-aved
$-ru tut aesta nu mutri s-lu
a$tearga cu nisi, m-arupi una
tufa di sch'ic $i haidi cu tufa.
3. Dumniclala te tivd nu-P as-
capii, dipusi di na oara cha !,
clisi nis «cari o aflát un parã
ucalu pinea, a$tirdéti pina $i
8c)
treaga cei noud trati, noaptea
zmeul umplea cu o singura
mina.
Astazi a$a, miine a$a, 'Tina
cind zmeul incepu sa se su-
pere si-i zice fetei :
11. dan asculta-mä, vai de
fratii tai, daca void e$i afara.
Niel unul nu o sa ramie viu.»
Fata insa cu graih dulce
ii zise :
(De ce sh-i omori ? astu-
pa-le mai bine canalul cu vre
o stinca $i sa piece o data.»
$i asa facu zmeul : dezlipi
acea stinca din coasta m un-
telui $i o azvirli aci unde o
vezi ; iar fratil fetei, vazind
di nu se poate lupta cu zmeii,
se coborira in Molovi$te.
XXVIII
De ce spicul nu produce
mult griu ?
1. In vremea ceea lumea traia
cu mai putina caznri, caci
Dumnezeh le (lase toate (lu-
crud le) bune cu imbel$ugare
(lit. cu ambele mini), ca sa
nu se plinga de nimic.
2. Totqi, putin cite putin, In-
cepu lumea sa facä crime si
pacate $i oamenii se stricara.
Atunei si Dumnezeh incepu
din ce in ee sh le mai stringrt
curelele (ad. sa-1 tie de scurt)
$i bine-facerile pe earl le dede
lor, sa le imputineze. Ast-tel
odata, baetul unel femei care
lucra in ogor, se murdari. Scu-
tecele le avea ling& dinsa $i
cu toate acestea nu cauta sa-1
$tearga cu dinsele, ci rupse o
tufa de spice. $i aide (il $terse)
cu tufa.
8. Dumnezeil, cacti% nimic
nu-i scapa (ad. care vede toa-
te), se supara la moment.
«ha ID zise el, dacä gäsiratt
www.digibuc.ro
 804 DECEURI LA AROMNI
naturli. A$tiptatT voi 1, $i tu
oarti d-iu sch'iclu-1 fitel gir-
nutlu cit pilicarlu, cu dimin-
darea Dumnickalui, acita' s-lu
laca need ng'umitati.
Dit Oara tea u viclura N.-
minTi urbare'a siiii ved pini
mbadi u ba$i s-u muta, ca-1
amirtii s-u calca OdminPi.
(Cules din Samarina, de D-1 G. Diamand).
XXIX
Di te-1 draclu c-un c'ic'ór?
1. Dupa te Dumniflat fdati
loclu si cle-aöá pin la Dumni-
14'6, draclu z.bigh' $i nis si
nu arminacama ngh'os. Cum
adra', cum feati, aclo si-P h'i-
ba, ca na 1 scöasi clOaila pray-
ill : buvalu $i luplu.
2. Gh'ini ca lè-adra', li ndrd-
apsi, ma cum s-li da sufiit '1
Da di nä parti, da c16-alanta,
sung, li mina, Ova 1 li grea$ti
sa si sciiald, Ova] eali nee&
biteà a vliil. A draclui il' v1i-
IAA tic1 s-faca. Nu-P eara c16-
alta a lui, ma cum si-s duca
la Dumniclalt nis s-l'i cada,
tra s-li baga sufiit ?
3. Cari vicld, te nu viclii, ea
nu s-fati al'ilmtrea, si Koala
di Vini la Dumnicla", te ma-1
vicla ntra nis, il' lisi :
(Te-i, triscatárate din vale?
«Ea, te s-h'iba, cara-ti fe-
et' döaila pi-Avg% mari lu-
cru 1 va se-aspara tuti alanti
www.digibuc.ro
pinea o para ocaoa, $terMi
chiar si pe prunci cu dinsa.
A$teptatI voi !»... i la mo-
ment, de unde spicul facea
grauntele cit policarul de ma-
re, din porunca lui Dumne-
zeil, incepu sä-1 faca nici cit
jurnatate, (de cum il facea).
Din rnomentul acela oame-
nii vazura neghiobia $i unde
vad pine (aruncata) jos, o sä-
ruta $i o radica, de oare-ce
e pacat sai calce oamenil.
XXIX
De ce dracul e cu un picior?
1.. Duna ce Dumnezeil facu pa-
mintul $i de aci pina la cer,
dracul se baga (ad. 41 pro-
puse) $i dinsul sa nu ramie
mai pre jos. Cum drese, cum
facu, acolo sa-1 fie (ad. fire-1-
ar sa-i fie de cap), ca eata
scoase doua animate: pe bi-
vol $i pe lup.
2. Bine ca le facu (lit. dura),
ca le infrumusep, dar cum
sa le insufleteasca ? Da de o
parte, da de cealalta, sufla,
le mi$ca, nimic 1 le chiama
sa se scoale, in zadar 1 ele nici
nu clail semn de viata (lit.
nici nu bateaii a vii1). Dra-
culul 11 venea sa plezneasca
(lit. sa faca «tic)». Nut-i 'Area
rail de altceva de cit, cum
sa mearga sa se reage de
Dumnezeil (lit. sa-I cazain
genunchllui Dumnezeii), ca
sa le Insufleteasca.
3. Daca vazu, ce nu vazu (ad.
dna vazu, ca n-are in cotro),
ca nu se poate (lit. ca nu se
face) altmintrelea, se scoalä
$i vine la Dumnezeil, care,
cum 11 vazu In fata, ii zise :
(Ce este de trei orl cateri-
situle din vale ?
 DECIWRI LA AROMtNI
a tali, ca in va Ii vëada tu
auva va-s h iga.
4. Dumnicla u arisi si lisi :
«Ea ch-IA. sa s-muta, s-imna».
Grèasti draclu, la cadi, bati
coada di na parti, s-suta, se-
anvirt6asti, cu ama I cu da-
110, tivál s-minli ch'atra di
mpadi, sa s-mina si 6ali ?
Draclu 1'-v9n6a. cit s-cr6apa
tu ch'ali si Dumnicleu si-1
vidèát, pina i barba P-.ar1d6d.
5. Te s-mintui Dumni45: a-
tumlea ? 6a s-anv'ém pi bit-
vain aestu tra lisurar6a omlui.
c0I, zarzail1, greasti nis,
maca vrei s-angh'acla Viva-
lu-t1, mina-I cu c'orlu si 41-1'
acsiëa : scOala, budila' s-ai pu-
Mari mari, zverca sinatöasa
pi s-nu poti si zburasti».
Citu-P çlisi draclu acsi pi
bdvalu tOara si mbrusta'.
6. a Tora, ma vrel s-anv'écil
s-luplu, mina-1 cu c'orlu si
li-p: scöala, lupe, s-miti dom-
nu-tun.
Draclu, ca dardc din vale
te easti, aduch'i, ca aöd nu
cura bun lucru si niinti te
s-lu mina si z-dica dimlndá-
tili zböari, sipa' na groapa
cit lu nclpá ia1isa' masi na
guva tra c'ic'orlu cu cari
vrëai mina luplu. Tu Oara te-1
mina' $i-1 isi cscöala, lupe,
s- mitl domnu-tu), ansari Lu-
pin si hap I 11' fati a draclui
di c'or, ca-1 lu curma' pin
di dinucru. Vrëa-1 alba mi-
cata de-a gh'inëalui tut, ma
te si-1' fatl, ca ava intrata
tu guva.
7. D6-atumtea armasi di lu-
mëa liti az-tr-azi tra drac
aatél c-un c'ith5rn.
Tut tr-aesta s-g-ag öamin,-
805
Taca, ce sa fie, Medi cloud
animale lucru mare I se vor
speria toate celelalte animale
ale tale si (ca) orl-unde le vor
intilni, se vor Infige prin gaurl.
4. Dumnezeu rise si zise :
«Poftim de le zi sa se Mice
si sa umble !n
Chlama dracul, se roaga de
ele, da din coada, se intoarce
jur imprejur, cu vrajl, cu
draciI, nimic 1 se misca piatra
de jos, ca sa se miste si ele?
DraculuI 11 venea cit p-aci sa
plezneasca In piele, ear luT
Dumnezedsa-I fi vOut,-11
ridea chiar i barba.
5. Ce se gindi Dumnezeu a-
Lund ? hai sa inviem pe bi-
volul acesta pentru usui area
omului (de nevoi).
uMal drace, vol beste dinsul,
dna vrei sa invieze bivolul
tag, mi,sca-1 cu piciorul si zi-I
asa :
«Scoala, dobitocule, sti al
putere mare, git puternic si
sa nu pott vorbin.
Indata ce dracul zise asa,
bivolul se scula in picioare
imediat.
6. Acuma dach vrel sa Inviezi
pi pe lup, misca-1 din picior
zi-i: scoala, lupule, ca sa
manincl pe stapinul tau.
Dracul, ca drac din vale
(priceput) ce este, intalese, Ca
nu-I lucru curat la mijloc si
Inainte de a misca i zice cu-
vintele ce i s-au ordonat, sa-
pa o greapa cit II incapu si
lasa numaI o gaura pentru
piciorul cu care era sa miste
pe lup. Indata ce-1 misca 5i-I
zise uscoala, lupule, ca sa ma-
nind pe stapinul tads, sari
lupul si hap I 11 prinse picio-
rul dracului si i-1 curma (in-
ghiti) de la genunchig. L-ar
fi mincat cu totul, dar ce sa I
faci, ca intrase in gaura.
7. De atunci ramase (obicetul)
ca lumea sa zica despre drac
pina in ziva de asta-zi oacel
cu un piciorn.
www.digibuc.ro
8o6 .DECEURT LA AROMINI
Pi, c-a draclui masi di lup nu
P treati, ma iu-I veadi, acata
strematli. De-a6d si zborlu :
a fudi ca di per di lup, , ca iu
draclu andireasti i an' urzeasti
per di lup, peril' §-Pa.
8. De-aestä multi casi tin di'-
lili di Craeim per di lup in
casa, s-nu vinti daratli di car-
caudal', tut nä stile di dardti,
di pinginescu casa.
XXX
Di te harlu 6asti surdu ?
I. Harlu ma naintea nu eará
surdu, cum easti-1 tora, ma
nä due. 1-pitrica Dumnida'il,
s-Pa sifflitiu a unei nveasti,
musata, sa-I PM caplu.
2. La caplu a córbiltel di n-
veasta, u plindea na tetà, ca
nveasta nfise doi fleóri, si
birbatl a aPél, vini hibarea,
ca muri.
3. Cindu intra' harlu si vidil
n9la te s-fati, 1-tiPe' ahinta
n'ila, ca nu cuticla', si-P baga
cututlu si s-Pi Pa saitlu, ma
s-turne.' nip6i la Dumnidalu.
4. Aestu cum il vidii, IP disi :
«In i nveasta ?»
(Deamne, gri harlu, ea s-
ea te s-fati. Mirata nveasta,
tu duca si-P Pail salitlu, n-
fisé si feati dol fic'eirl; (Walla
parti, ill vinira hibarli, Ca
birbatu-su tu xeani, Yu eard,
li Wasi s-nis. A casa, urfan i,
le cu saclu s-cafti s-6-arfiti
nafeara si nu se-aruca. Soie
s-Oamitf, ne-ari vira, afeara
www.digibuc.ro
Tot din aceasta cauzn, cred
oamenii, Ca dracului ngrnai
de lup nu-I trece (ad. nu o
poate scoate la capät cu lu-
pul), ci, uncle il vede, tuge
del:di-tare de mai multe po-
goane. De aci vine si zica-
toarea efuge ca de par de
lup. de oare-ce, cind dracul
zareste sail miroseste per de
lup, isl Yea lumea in cap (lit.
parul 41 Yea).
8. Tot din acest motiv se o-
bicinueste, ca in zilele de Cra-.
ciun multe familil sa tie par
de lup in casa, ca nu cum-
va sh vie dracii de carcan-
clah un soli"' de draci si sa spur-
ce casa,
XXX
De ce moartea este surdä ?
1 Moartea (Charon), Inainte nu
era surda, cum este acuma,
dar, intr-o zi o tramise Du-
mnezeil. sa lea sufletul unei
neveste, frumoase de tot (lit.
frumoase, ca sa-i Tel capul).
2. La capul nenorocitel neveste
plingea o matush, cad ne-
vasta nascu doi baeti si bar-
batul ei, sosi stirea, ch. muri.
3. Cind infra moartea si vazu ne-
norocirea ce se face, I-a fost asa
de mult mila, ca nu cuteza,
sa-i bage cutitul si sa-I Yea
sufletul, ci se intoarse din
nog la Dumnezeil (in cer).
4. Acesta indata ce-1 \Thu, 11
zise :
aUnde-i nevasta ?» -
Doamne,grai moartea, eata
si eata ce se petrece (lit ce
se face). Beata de nevasta,
ducindu ma sa-i leail sufle-
tul, nascu (lit. fece) doi baeti ;
pe de alta parte, il sosi stirea,
at barbatul sail, in strainatate,
unde era, dete ortul popei
(lit. le intinse picioarele). In
 DECEURI LA AROMNI
di-und téld s-ated mOasi s-fu-
cirörml, c nO-ari trA nisa
s mica, nu z-da $i s-ag'utä
s-la altu. Cari si-V lOam
stiflitlu a Virtht6PeI di nveasta,
mintuit : earl valimutreascà
nAturli, to val arm1n5 dupa
nisA ?,
5. Dumnidalu dipusi ddni
nA ()ark niurA $1 lt diminda'
a harlui, si s-afundA tö-arnari
si s-1T-aducA de-acld na biz-
bare cit nä mit
6. Harlu azbuirA' di nä oara,
sO-a fu nda' cirtini biz-
biVa din aniunira si pina s-ti
fretIirodir, na-lu nträ Durn-
ni4d'O.
«Disic-u 1, ursi Dumniclalu
*i cindu s-u disicA, te s-aflA
nautru ? DOaü VeturI, dol
v'erni, Yu bitëa. v'it nauntru.
7. ((Carl' mutr6asti tra vyéturli
aestri 7 ntria: DumniclAlu.
«Tini IDoamne 1, gri harlu.
((Mac& Yo s-nu altu, lo Dum-
nidalu, te t-u Iticurlu a tail,
s-intrégh1 si z-vrel s-afli, te
nu-I data sA stibA altu di
mini?
«Cu cali, doamne ID gri harlu.
8. Atumt6a Dumnicialu 1- féati
surdu si-1 pitricti pi har si-P
Pa stiflitlu ali nve'asti si apo-
ea ursi z-blnéala pri loc, pi -
DA va-1' vninA mint6a.
Pri loc, harlu intrA' Ia un
ministir si fitel huzmeti acid
si s-pilicirsgA qluA s-mlapti la
Dumnidttlu, tra s-lu !luta si
s-lu mutA dipri loc si s-16-
alina niptAlin ter.
9. Carl tricuri trei-clAtl di an'
www.digibuc.ro
807
cas5, shräcie (asa de multA),
in cit5'cuvisacu1 sA cauti sA o
aruncl afarä si (tot) nu se a-
runcA.:Rude-.siThamenl,(de a-
proape) nu are pe nimenL a-
far& de o mAtuse si aceea ba-
trinä si saraca, in cit n-are
pentru dinsa ce mlnea,..nu sA
dea si sA ajute si pe altul. Daca
1.-as fl luat sufletul bietel (lit.
repozatel) neveste, gindil: cine
va Ingriji de prunciI, earl
vor rambne dupa dinsa ?»
5. Du mnezeil 1ncruntä din sprin-
cene odatl, se posomori (lit.
inora) si-1 ordonA mortil, srt
se afunde in mare $1 sA-4 a-
ducA de acolo o stincA cit_o
cash' (de:mare).
6. Moartea zburli dintr-o data,
se afundA in mare, trinti
stinca pe umer si pinA sA-II
&eel ochil, eath-1 in fata lui
Dumnezeil.
«Despic-o 1, ordonA Dum-
nezeti.
cind o despicA (in dottA),
ce sä gAseascA tad untru? Doul
fiinte, dol viermi, cari se mis-
call vil in5untru.
7. a Cine ingrijeste de flintele
acestea ? IntrebA Dumnezeil?
eTu, Doamne 1» grAi moar-
tea.
(DacA eü i nu altul, reluA
Dumnezeii, ce ti-e treaba ta
(ad. ce te a mesteci), ca *sA in-
trebI si sa vrel sA afli, ce nu-I
menit sA stie altul afar& de
mine ?7)
((Just (ad. cu cale) Doamne !»
grAi moartea.
8. AtuncI Dumnezeil o fäcu
surdA si-o tram ise (pe moarte)
sA Yea sufletul nevestel pi apol
o condamnli sA trdeascA pe
pà mint, pina i14va veni min-
tea. (ad. pIna va:inväta minte).
Pe pAmint, moartea se in-
tocmi la o monastire, si trAea
acolo si se ruga zi si noapte
la:Dumnezeil, ca sA-o Ierte 5i
sa-o suIe earAsIbin cer.
9. Dupti ce trecurA trel-zed de
 8o8 DECEURI LA AROMINI
di öara te harlu bind la ml-
nistir, ca nis te nu vr6a,
nA duA igirminlu, 1 - pad-
a' tu hisibA' s-aducti cari
$ti t.e Ado lu z-dut6A, te
2-v6acIA? m-pizari tutA lumëa
s-tridOA di WA parti, s-tre'acA.
bispOti si tuti sidOA, si ncl'ind
$i-l' 16a uric'un6a.
10. Di tini, di mini, harlu, te
vedëâ. $i nO.avda, alla", cd ate!
Bispóti, nu ëara altu di cit
un di ndturli a mirdtirei di
nvèastä, mijartA tu nfisari.
Arisi atum0a si lisi :
eMari t-a aoxa, Döamne I
Tu turnatA, cindu s-turnd
la ministir, te z-v6aclA ? lu-
mëa tuta ave'a i$ith s-pitedacA
cama -avditlu om dit loclu
ate!, la amirAlu si-h hiibA
mina ndrèapta.
11. Di tini, di mini, hartu a-
I'M', cA omlu atél nu-i altu
di cit fratili al SispOti.
Arisi 6ard si disi :
«Mari t u aoxa, Dtiamne !,
DumnidAlu 16actiimA' a-
tumtOa c1O-adöarA n-ter $i-l'
lisi :
12. E I te vidiisi cit sidif$i pri
loe? Nvitdsi minti?».
(DOamne 1 mari t-u soxan.
11-gri harlu.
Al Dumnidk'il II' fu MIA
di har atumt6a, 11 PHA' $i-1
biga' nipól tu pini, ma trA
minti, tra s-nu s-arldA s-altA
öard di fati te feati $-atid trel
(hp di an', 16-alisk' surdu.
13. De aestA ornlu nu prindi
si s-plingA virAiiarA di te-P
pitrèati DumnidAlu, cA te-1'
pitrëati trA bunlu a lui u fati.
Acsiti döauli naturi, dupa te
armdsirA Odrfini, call avdi'
un avilt om ninfumillt, li
lo, li Mati furn6ahi si li criscii
de.agiumsird Oamin' mad $1
www.digibuc.ro
ani din ceasul, ce moartea
trAea la monastire, a.sa cum
nu dorea (ad. rail, greii de tot),
intr-o zi staretul o trämise in o-
rassA ad uch eine stiece. Pe cind
se ducea (lit. acolo unde se du-
cea), ce sA vazA ? In tirg toga'
lurnea se da la o parte) ca
sh treacA arhiereul si toti se-
cleat'', se inchinad si cApAtail
binecuvintarea.
10. De tine, de mine (ad. Intre-
bind pe unul, pe altul) moar-
tea, care vedea si nu auzia,
OA, cA acel arhierea, nu este
altul de cit unul din pruncil
nenorocitei neveste, moartd
in nastere (ad. pe cind nA$tea).
Rise atunci $i zise :
(Mare ti-e gloria, Doamne ID
La intoarcere, cind se in-
torcea la monastire, ce sA
vazA ? lumea toatA isise sA tri-
mitA pe cel mai renumit om
din acel loc, la ImpAratul, ca
sA-I fie mink dreaptA.
11. De tine, de mine, moartea
af15., ch. omul acela nu-I altul
de cit fratele arhiereului.
Rise earAsi si zise :
'Mare ti-e gloria, Doamne I »
Dumnezeil o chiemA atunci
pentru a doua oarA 0-1 zise :
12. (El I ce vAzu$1 cit sezusi pe
ptimint ? Prinse$1 minte ?»
(Doamne mare ti-e gloria I D
ii grAi moartea.
Lill Dumnezeil ii fu mild
de moarte, o lertA $i o KO
earA$1 in post, dar spre pe-
deapsA (lit. pentru minte) ca
sd nu se in$ele si. altA datA
de face ce fAcu, acu trel-zeci
de ani inainte, o llisA surdA.
13. De asta omul nu trebuie sA
se plingA nici o-datA de ce-I
trAmite Dumnezeil, cA (tot)
ce-i trAmite, pentru binele lui
o trAmite. Ast-fel, eel dol
prunci, dupA ce rAmaserd or-
fani,auzind (de acestea) un bo-
gat om,dar fArA copii,ii lukii a-
doptA de copil si-i crescu pin&
 DECEUR1 LA AROMINF
avdilti tu loclu tut, ac$iti cum
nu vreat agiungrt putd, call
s-li bina pirintiP, te, $i z-vrea
s-li nveata $i s-li prucu pseasce,
nu putea.
S-aesti tuti.
Auzit de la tal pima pimulia, Samarina, Epic.
XXXI
Di te boiTi ve'ara l'-adunsa" De ce pe bol ii gone§te mus-
musca §i di te nu se a- ca in timpul verel §i de ce nu
rispincläscu oili ? se easpindesc oile ?
1. Era veara, nä qua dugu-
Masa $-calda, de-ardeá searli
nafeara ca tu c'iredp.
Dumnidalu tu eta tea imna
pri padi, adrat ca ails si vi-
&á te-I s-te nu-I. Cindu vi-
(ICI vira strimbitati, mutred
cum di cum si-ndreaga $i
earl s-nu putea, cavál di omlu
strimbu.
2. Ac$Iti nä qua 115-acita' cil-
dura tu cimpu, di-P cull a.
sudorli pri late, cä ditedi,
adusi auslu aestu, s-tuch'i di
cildura».
Sna seati, un foc te-I eard,
$i te-1' aved uscata grumazIu,
di oit6di, Ca atorea creapa tra
semnu $-ni$ani mari».
3. Aclo, Yu z-dirina miratlu
de-ails, si-1' plindi n'ila, na
Yu astari un vicar.
Aestu eard agun'isit, ca-1
fudi un boil si mutrea s-145-
ag'unga si s-le aduce, s-lu
baga tu vicireadd, In se-a-
umbra $-alanti boi $i vett
4. Dumnidhlu P- pririi gh'ini, ca
deadi .di nis si-P disi :
1) Väc4reacla este staulul boilor pi vacelor.
809
ajunsera marl $i renumiti
peste tot pamintul, ast-fel
cum n-ar li devenit nicI o-
data, daca le treea perinta,
carY, si sa fi vrut sa-i invete
(ad. sa-I instrueasce) $i sa-I
procopseasca, nu ar li putut.
Acestea toate.
XXXI
1. Era in timpul verel, o zi do-
goritoare si calda, de ardea
soarele afara ca in cuptor.
Dumnezefi in vremea aceea
umbla pe pamint, transfor-
mat In batrin $i vedea ce-I $i
ce nu-l. Cind vedea vre o
strimbätate, (nedreptate) (luta
in totchipul sa o dreaga $i daca
nu putea, vai de omul strlmb
(nedrept).
2. Ast-fel, intr-o zi il prinse
caldura in cimpie (Tesalia),
de-I curgeau sudorile pe tata
ca ziceaY, use sfir$i» (lit. du-
se) cu mosul acesta, se topi
de caldura.
Si o sete, un foc ce-i era s.
ce-I usucase gitlejul, de ziceaY,
ca aacu$1 plezneste, spre mi-
nune !)
3. Pe cind se chinuia sarma-
nul de betrin, ca sa-I plingi
de milk' (ad. in mod lamen-
tabil), eaca intimpina pe un
vecar.
Acesta era grabit, fiind ca.
II fugi un bod $i cauta sa-1
ajunga .si sa-1 aduce, ca sa-1
bage in veicdr&tcld1), unde $e-
deall la umbra $i cellaltl bol
$i vaci.
4. Lui Dumnezeil ii paru bine,
ca-1 intelni (lit. dete de el) si-I
zise :
www.digibuc.ro
810 DECEURI LA AROMNI
rAvcli ncöa re 1 Nu-n' dal
nä ch'ic de-apà, ca va crep
di seati ?»
«Crech' s-nu crech',» l'-u
turna' vicarlu, «nu v(cli, ca-n'
fulf boillu ? S-alds To boillu,
s-t-achic atiea apa ?».
Si nu vru, ne s-li da apa,
ne s-P-aspuna, Yu pOati s-aflä,
5. Dumnicltai *-cifta di cali.
N'arsi cit n'arsi *i da di un
picurdr, te"-aliga asuddt s-cur-
mat, 0 cu caplu discufut.
«Avcli ndia,, l'-cliti Dumni-
clalu, nu pop' si-n' dai na
ch9c' de-apa, ca cripdI di
seati ?».
c Si-ti del» il' Oiti picurarlu,
ma-n' fuclira olli, di nu *till
cum va le-acifin tuti d-adün,.
6. $i picurarlu dusi ma nclo
dupa nä migula, Yu *tea, ca
curd nä fintina', lo apa tu ci-
c'ulä *i-1' cleadi au*lui di bill
si di-0 astimsi seatea.
% batrinului de bail *i dell
Atumlea s-turna' Dumni-
dalu, li vluisi oIli *i li di-
mina', s-hlba pravda Dumni-
(PIA Tu cilöari vitt' öara
s-nu s-arispinlasca 0 s-nO-a-
rieasca.
7. Apoéa tadusi aminti di vi-
ear 0-1 b istimh' 0-1' lisi :
«Totna musca si-1' l'i aduna
boll1 veara, cindu val arda
sOarli *i cindu vai h'iba ci-
Mari *i dugOari mari, tra se-
alaga' vicarlucu limba scöasà,
ca acitdt di naftiara..
8. Di aesta olli imna tuti d a-
chin,una ninga alanta *i veara.
cindu-1 cildura q-foc, eali se-
duna sun aumbrata tO-ami-
riclil pina frincji circiarea.
Tut tr-ac*i a bollor li da
veara musca, di-0 Pa perlu
.$i fug, fug, canda sint aci-
9. Arniricla e locul uncle se odihnesc vitele pe la mhezul zileh.
www.digibuc.ro
61116Y asculta aci ! Pop' sa-mI
daY un pic de apa, cad (mi-e)
sa crep de sete ?»
aCrepi *i (sail) nu crepi» il
raspunse vacar ul, (nu vezi co-
lea, ca-mi fugi boul ? sä las
eii boul, sail aduc tie apa ?»
Si nu vroi, sal dea apa,
nici sa-I spuie (arate), unde
poate gasi.
5. Dumnezeil 10 calla de drum.
Mierse ce mierse *i Intal-
ne*te (lit. cia) pe un pastor,
care alerga asudat si obosit
0 cu capul descoperit.
«Ian asculta incoace», il
zice Dumnezeii, nu poti sa-mi
daY un pic de apa, cad pleznii
(ad. pleznesc) de sete ?D.
«Sa-ti dati», ii zice pasto-
rul, dar imi fugira oile, in
cit nu *tiii cum le voiti a-
duna pe toate la un loc (lit.
im pre u nä).
6. Si pastorul se duse maY
incolo dupla o magura, unde
$liea, Ca fzvora*te o fintina,
lua apa in caciula 0-1 date
stinse se tea.
Atunci se intoarse Dumne-
zeb, le binecuvinta oile *i le
ordona, sa fie vita lui Dumne-
zeil. In caroare nici o-data
sa nu se risipeasca $i sa nu
se raspindeasca.
1 Apoi 10 aduse aminte de
vacar *i-1 blestema 0-i zise :
«In tot-dauna musca (de
cal) sal adune (ad. goneasca)
boll vara, cind va arde soa-
rele *i cind va fi caroare *i
dogoare mare, ea sa alerge
vacarul cu limba scoasa, ea
un posedat.
8. De asta oile umbla toate
impreuna, una linga alta 0
vara, cind e cald si foe, ele
se string supt umbra in a-
mericlii ') pina se potole*te ca-
roarea .
Tot pentru asta, pe boi ii
gone*te musca in timpul ye-
 DECETJRI LA AROMINI
1'4 di Ova dratl i miratlu
di vicar alaga-alag5, ca laiu
s-corbu, s-P-aprëaduna tu Via
a cilódrirei si creapã di sëati,
ca el te nu va.
De aest& tu cimpu Dumni-
Oalu, nö-alisa" di cit mas1 in
doan fluff
XXXII
Di te turma-I piscutä di
cin'?
1. DumniVhi tu eta ated, cin-
du tuti Onili 6ard pri loc,
binh s-nis im padi.
Tu n& cluà chirü cal6a si
isi tu vulöaga undl piditrl
grOatia ; ado deadi di un pi-
curdr, te-s pist6d. turma.Al Du-
mniä P-eara s6ati si-11 cift&'
a picurarlul si-11 da nä chiic,
de-apà, si-si astinga seatea.
Picurarlu P-disi, ca nö-ari tu
buclä.
2. «Du-ti s-lia di la tintin5 !
lisi Dumnilalu.
«Fintina, at5, i diparti, cjisi
picurarlu.
«Las'- s-h9ba !
«Las' s-hrib5, ma Vini lu-
plu di-n' mica turrna toata,
cari s-ö-afla singurä.
«Nu t-u fried, 1tsi Dumni-
151u, ca t-ö-avegl'u lo.
aMacti-T acsiti, adapsi picu-
rarlu , mi due. Ma s-mutresti
un lucru : earl z-veina lupin,
si-11 dal masi un numaliu,-ma
nsus nu, ca acsi aOrn zborp.
«Gh'ini! clisi Dumnicla ü.
3. Picurarlu lo bucla din a
namira i calea, calëa, dusi
la fintina.
Buda, este un vas de lemn, in care se pune apa sari yin.
www.digibuc.ro
81 I
ITT, de-0 ieatil lumea in cap,
$i fug, fug, parr& sint pose-
dali de ceva draci si sarma-
nul de vacar alearga, alearga,
ca un nenorocit (lit. negru si
corb), sa-I adune in miezul
caroarel $i crap& (sufera) de
sete, asa cum nu doreste.
De asta in ses (in Tesalia)
Durnnezeil nu rasa de cit nu-
mai cite-va fintint
(Cules din Malacapf, Tesalia.)
XXX"
De ce turma le päscutá de
cini?
1. Dumnezeil in vremea aceea,
cind toate fericirile (lit.lu-
crurilebune)eraü pe ptimint,
tr&ea si el pe pamint (lit. jos).
Intr-o zi pierdu drumul si
esi in pajistea unel padurl
grozave ; acolo intilni pe un
pastor, care isl p5stea turma.
Lui Dumnezeil II era sete $i-1
ceru pastorulul, s5-1 dea un
pie de apa, ca s5-0 potoleascä
(lit. stingii) setea. Pästorul Ii
zise, c& nu are in bucld.
2. «Du-te si lea de la fintinh !
zise Dumnezeti.
«Fintina, mosule, este de-
parte, zise pAstorul.
aLas sa fie !
«Las' sh fie, dar vine lupul
si-rnI marline& turma toatä,
&eh' o gäseste singura.
«SA nu-ti fie fric5, zise Du-
mnezeil, c5cl ti-o pAzesc efi.
«Daca-1 asa, adaose pasto-
rul ma duc. Dar sä bagi de
seama un lucru : Dacä vine
lupul, sa-1 dal primal o vita,
mai mult (lit. mal sus) nu,
caci asa am convenit».
«Bine I zise Dumnezeil.
3. Pdstorul liiä bucla pe u-
mar i apucind pe drum,
mierse la fintind.
812 DECEURI LA AROM1NI
Cit fucli nis, na-1 si más-
turu-Cola.
tii tu chiirolu atél do'
nu 6ard, tufechTi nu 6ara, Ova
nu &Ira. Te 6ara ? masi ornlu
Oumaglu cu te putedi s-
t6-avegri di unk si de alanta.
Di asta picurarlii av6a HO-
tura cu luch'l'i dit sire'aoa lor,
s-li da n-duk citi un nurnálTil
si s-nu 11 fack arall tu turma.
4. Luplu, ma cupisi, li-cifta'
numalhlu zburr t a picurarlui.
Dumni4k1u t-thasi un met,
ma luplu cu caplu nsus, neck
vru tharnk ociTilt pri nis.
EA vr6a birb6c.
«Birbéc vrel, birbéc s-t1
dam», clisi Dumnic)aii.
5. Acsiti Dumnidalu acalk un
birbéc g'one si «sin ID I-sir-
gliasti pri lup. Birbeclu di
na. ()ark s-te'ati cini si ndreptu
pri lup si-I diniick. Cindu
vii luplu, ck n-loc nis s-
mica pri birbéc, aestu mu-
trëasti s-lu din'ick, aöd fed-
tirk alanti.
6. Di öara tea s-curma' ligk-
turd dintra luchi $-picurdri si
olli le-aveaghi cin'Pi.
Picurarlu, cindu s-turnk' cu
apa i vi1i, Ca auslu atel
le nu 6ara altu di cit Durnni-
o'S, P-deadi sot, harao mari.
XXXIII
Cal6a. ldptilut
1. Un Whin nii. Oark, ado 1
biga' zarzaviIi, si z-duck s-fu-
ra di la nun-su,s-fack aral
la omlu a lui, ca luplu tu
sireaila.
Te fati nis ? Nardi la ci-
sarta nun - sul $i si-P tura
www.digibuc.ro
Indata ce se duse dinsul,
eatk-1 i mesterul-Nicola (ad.
lupul).
*tit in timpul acela OM'
nu lereaa, pu$1 nu iereati,
nimic nu era. Ce era ? nu-
mal omu I si ciomagul cu care
puteal sh te pazesti de una
si de alta. De asta pastorii a-
veail legamint cu lupii din
domeniul lor, sk le dea pe zi
cite o vita si sk nu le tack
rail in turma.
4. Lupul, clack veni, Ii ceru
(mosului) vita convenitd cu
pastorul.
Dumnezeil ii intinse un ante],
dar lupul dirz (lit. cu capul
in sus), nici nu vroi s-$I in-
toarck ochiI asupra-I. El pof-
tea berbece.
aBerbece, poftesti, berbece
sa-11 daü, zise Dumnezea.
5. Asa Dumnezeil prinde un
berbece si «sill ! II azmute
asupra lupului. Berbecele din-
tr-o data se lacu chne si (sari)
drept In contra lupului, ca
sh-1sfisie. (lit. sa-1 dumice).
Cind vazu lupul, ca in loc ca
el sa manince pe berbece, a-
cesta cauta sh-1 sfiçie, p-aci
ti-e drumul.
6. Din acel moment se curmk
legamintul dintre lupl si !As-
ton si oile le pazesc cilnii.
Pastorul, cind se intoarse
cu apa si vazu, ca acel ba-
trin, care nii era altul de cit
Dumnezeil, ii dete tovarks,
s-a bucurat mult.
Avela, Epir.
XXXIII
Calea la ctee
1. Un fin o data, (acolo) il in-
demnd dracul, sk se duck, sa
fure de la nasul sati,sa lack
rail la omul lul, ca lupul in
domeniul shit.
Ce face dinsul ? Mierge la
stina nasuluI skü $i hal sk-I
 DECEUR1 LA AROMINI
laptili I $i te z-vech ? afla' tiara,
cindu tut! cinTi durn'd si a-
tél' te 16-aduch'ird, nfli lo-
alitrard,cd-1 cunu,ted ditot-na.
2. Dupd te-si umplu ch'ePli
denga, ii ncirch'
sat, .$-Io iumarlu di cipestru
$i aöd te-am I
Dumnidalu te nu $tii som-
nul dud s-nöapti $i te n&-a-
lasd Ova nivilutd, cum vidA
Weata aesta,cumbarlu s-fura
di la nun, tu Oard pitrica
un anglAil si-li vearsa Iáptili
dit civet!.
3. Angh'ilu, ma dricós di Du-
mnida', te-$ disi : d-iu si-I versu
acsi tut di na card, ma gh'ini
puti'n citi putin, si s-afla
$-torfu mini, cari-1 furd'.
4. Ac$i nis si-1' fati dtiatia gu-
vici meet cit s-cura laptili pu-
ti'n citi puti'n' ca pina z-duca
acasa cumbarlu, Idptili tut
si stricura' dit chiel'.
Dimineata, sculinda nunlu,
vèadi, ca gi1e1i -tdlarri sun
go11. Cafta ncOa, cafta nclo,
ntreabd un, ntreabh alantu,
picurdri, cin', tivd I Vird 111.1
stea te s-feati ldptili. Cindu
easi puti'n ma nclo, veadi
calea, c-algh'a$ti di lapti.
«LO acita'm furluD, ciisi el,
aOá 16-avém». AhVt $i nu
chlari ch'iró, ma s-ba calea-
calea dupu urma Iáptitui
virsdt $i ag'undi pind la casa
hfil'inlui. «Bre! si-I mica 1 upl u,
si-I mica el acló I ..»j-disi nis n'i-.
rat $i cludult, acumbarlu-n'
s-O-adra' mu$uteata aesta ?».
Nu-P vined si s-umpla, cum
cumbarlu s-fura di la nun,
iuva$iuvd !
5. «Bundli tiara, cumbare ?».
www.digibuc.ro
813
lure laptele ! $i ce sä vezi ?
nimeri (lit. afla) ceasul cind
toti ciinii dormiau, ear acei
cari Ii simtird (ad. cari prin-
sera de veste), nici (il) latrard,
cad ii cunosteati de totdauna.
2. Du pa ce umplu pleile (burdu-
furile) pe deplin, le incArca
frumos, 1$1 lua magarul de
capastru $i p'aci ti-e drumul.
Dumnezefl, care nu $tie ce-i
somnul ziva sail .noaptea ei
care nu lasa nimic nevazut,
indatä ce vdzu ticaloia a-
ceasta,ca finul sa lure de
la nasla moment tramise pe
un inger sa-i vierse laptele
din piei.
3. Ingerul, mai al dracului de
cit Dumnezeil, ce-$.1 zise (in
sine :) de unde (ad. in) loc sa-I
viers asa tot dintr-o data, mai
bine putin cite putin, ca sa
se afie mine $i urma celui,
care II furd.
4. Ast-fel el (zise) $1-1 face doua
gdurl numal cit sa curga lap-
tele putin cite putin, in cit,
pina sa mearga linul acasa,
laptele tot se strecura din
pie!.
Dimineata, sculindu-se na-
$ul, vede ca gdleile i puti-
nele sint goale. Cerceteaza in-
coace, cerceteaza in colo, in-
treaba pe unul, inlreaba pe
altul, pe pästori, ciini, nimic I
NimenT nu stiea ce se facu
laptele. Cind lese putin mai
incolo, vede, ca drumul al-
beste de lapte.
«Il prinseram pe hot', zise
el, mad ii avern,. Apoi nu
plerdu timp, cI apuca dru-
mul dupä urma laptelui var-
sat si ajunge pina la casa fi-
nulul. -Mai I sa-I manince
lupul, s. 1 mänince pe el acolol
(ad. fire-ar al draculul,sa fie)D,
ii zise dinsul mirat i nedu-
merit, cfinul sa-mi fi facut
isprava (lit. frumusetea) a-
' ceasta ?D. Nu-i venea sd creaza,
cum finul sa fure de la na$,
cu nici un chip I
5. «Build ziva, finule b
814 DECIIIIRI LA ANOMIN1
«Gli,ini vin1i$1», sè-astrapsi
cumbarlu una $-una mprostu,
ca tel cu musca pri nari, ate
hiba ri, nune ? te vimtu te a-
duti pri la nol ?» Cumbarlu
mutred s-u ch,ara calea.
(Cumbare, cumbare, lo nu
slot tra $id6ari, ma stil ca
va 6-aspirdém cumbiriha ?
«Aha l ca le, nune ?
aCa te ? ti fatI, ca nu stil,
ch. te ? c-adrási musut6ata la
omlu a WA, ca luplu tu si-
Matta, am Ca te I».
«A l nune, nunee ! nu sctiati
foc din gura, cinda lo nu
ni-am hibari di Ova. Ea spu-
ni-ni $-aniia, te easti ?D.
6. Atumt6a nunlu ii disi «te-I
$-cum», ma cumbarlu nu vr6a
s-avdaluvasluvdochasa,$-hasa!,
s6-acitá di stëali, canda 6ara
apa di liturvTie. Atumtea nun-
lu lu scöasi di-11 aspusi torlu
alisat di lapti, te ninga s-cu-
nuste'd si-li disi :
«E, cumbare,s-tora vrel s-nii
badi v1iIli la oclq ? luplu 1-vi-
ddm $i urma li-cifta:m, fat).
tini.
7. Ma vid.11 cumbarlu, ca sé-
acita.' tu prasi, Hai si-h clii
bai 86n si-I Parta : «io u feed),
tini s-nu u fall, nuneb h
disi el, ved s-io, cä ful tihii-
Jaii cu uriteata 1.6-adrai, ma
lucru te s-fëati, s feati».
8. Te NT: 6a h-adara s-nunlu,
ch lö-alisasi-$ 6-afta di la
Dumnida'il si tra semnu ar-
masi de-atumtëa Itiptili virsat
si niuscat, ca s-azi tr-azl IL
vedi, de-ated së-acl'ama : ca-
la letptilui.
XXXIV
Di te ursa no-ari cOadá ?
1. $irtata di vulpi, vidi'ndaliii
dipri nä dkana ca un piscar
www.digibuc.ro
«Bine veni$l (ad. bun sosit),
sari dintr-o data finul in pi-
cioare, ca rel cu musca pe
nas, ace veste, nasule ? ce
vint te aduce pe la nol ?» Fi-
nul cerca s-o incurce (lit. sã
peara, incurre drumul).
«Finule, finule, et' nu venii
sa .sez, ci stil, ca vom strica
cumetria ?
«El, da de ce, nasule ?
«De ce ? te facl, ca nu stii,
Fiind-ca facusl isprava (rea)
la omul täU, ca lupul In do-
meniul sail, de asta (lit. del
de ce alta I).
«Nasule, nasule, nu scoate
foc din gura, cind eti n-am
habar de nirnic. Ean spune-mi
si mie, ce este ?p.
6. Atunci nasul 11 zise tee-i si
cum», dar finul nu vrea sa
auza (de asa ceva) cu nicl un
chip, ci nega mere(' I par-ca
ar fi apa (curata, ca apa) de
prescure.Atuncl nauliI scoase
$i-1 al-5M urma lasata de lapte,
care Inca se cuno$tea si-I zise :
«El, finule, i acuma vrei
sa-mI pul ochelari la ochi ?
pe lup II vedem i urma H
cautam, fad tu.
7. Daca vazu finul, cà se prinse
in prasl, tacu si-I ceru par-
don, sa-1 lerte : eti o facul,
tu sa nu o fad', nasule» ii zise
el, «vhd i eft, ca ful tichlos
cu fapta urita ce facui, dar
lucru ce se facu, se facu».
8. Ce era sa-i faca si nasul, il
lasa sa-si o afle de la Du-
mnezeil (ad. in plata Dom-
nul WI) i drept minune ramase
de atunci laptele varsat $i
neuscat, in cit si azi II vezi,
de aceea se numeste : calga
laptilui: calea lactee.
XXXIV
De ce ursul n-are cOadd
I. Vicleana de vulpe, vazind
depe o colina, ca un pescar
 tolICEURI LA AROMIN1
vinëd n-caldr, cu calu near-
cat cu doArla cusóri di pesti,
al, IP UN cal6a, s-Veasi m-padi
si s-fëati psoah'i.
Piscarlu ma u yield, o lo
$-u biga pri sumac, s-15-aduca
acasa, s-u bileasca, tra s-P-a-
dara ch'al6a guild a mul'ari-sai.
2. Aestä, un citi un, acith' di-P
arch' pestiP dit cusori si cindu
vicla nish, ea P-ag'ungu, s-a-
ruca' pri la clpuPi mpadi si
cal6a-cal6a nipól, P-adu nil' pes-
lir tuti si P-adusi s-Pi mica
tu lujar.
Acsi nisà, ti A niscinti clili,
ngusta, princld, mirinda si
tind rnasi pesti si nu z-duted
dip avinari, ca nó-avëa. a-
nangh9.
3. NA cluà trhati baclara di ur-
sä prè-acló, s-u vhadi cum
s-alinclëa bülili.
«Nu ti ntreb, cumbaraz te
mill atia, P-4isi ursa ?
(Am te s-mic, nuna, 6a ac-
siti $ acsiti, nisti pesti, l'-u
turna' Sirèata di vulpi.
«Am d-iu P-aflási tini pes-
til', ca dupd citi stiti, ne ta-
td-tu, ne ma-ta nu era pis-
call ? tra s-hliI * tini ?
4. (Acsi-i, nunh, ma foaméa
te nu ti nvëata s-fati ? Cari
mi strèasi foamha si nis.avedm
te z-bag in gurA, si-ni Pan
snflitlu cu bunlu, ado in si-
(learn tu marlin6a d6-arin,
eu cc:Ma tu apa, ni iu s-a-
dunarA pestil's u mica si
cindu u trag na ()ark te z-
veli ? furtil di pesti seosil.»
5. Ursa av66, s-nisa aturn0a
na (Aida mari, s-musatä, ma
marl s-cama musata si dh a
villpirei.
«Am lo, ntribA' nisä, vai
815
venea calare, cu calul !near-
cat cu doud cosuri de pesti,
hal, ii tale drumul, se intinse
pe jos si se facu moarta.
Pescarul cum o vazu, o luA
si o WO pe samar, ca sa o
ducA acasa, sA o jupueascd
si sa faca din plele, blanA
pentru nevasta sa.
2. Aceasta, incepu sti arunce
pestil din cosuri, unul cite u-
nul .si cind vazu dinsa, ca-I
sint destui (lit. cA-i ajunge),
se arunch pe la coada calului
jos si mergind de alungul
drumul strabatut (lit. si ca-
lea-calea inapol), aduna top
pestil si-i duse sA-I maninee
in vizuina sa.
Asa ea, in timp de cite-va
zile, gusta dimineata, prinzea,
merinda si cena numal pesti
si nu se ducea de loc la vi-
nat, cad n-avea necesitate.
3. lntr-o zi, trece nespalatul
(badhranul) urs p-acolo, si o
vede cum 10 lingea buzele.
cTe as intreba, fino, cP mA-
ninci acolo, il zise ursul ?
«Da, ce sd marline, nasule
(arom. nase) eaca asa si asa,
nIste pe$ti, il rtispunse vic-
leana vulpe.
(Da, de uncle II aflasi tu
pestii, cael dupa cite still,
nici tatAl na, nici mama ta
nu erail pescari, ca sa fil si tu ?
4. aAsa-1 nasule (ar. nase), dar
foamea ce nu te invata sa
fad ? Daca ma apued foamea
si nu aveam ce sa !Dag In gura,
ea sa-mi lean sufletul cu bi-
nisorul (ad. ea sa-mi impac,
astimpar sufletul), pe cind
seddm la main! riului,cu coda
in apa, eacA se adunara pestii,
sa o manince si eind o trag
o (lath, ce sè vezi ? poveri de
pesti scosei».
5. Ursul avea si el p'atuncea
o coadA mare si frumoasa,
mai mare si mai frumoasa si
de cit cea a vulpel.
«Dar, en intrebd el, voln
www.digibuc.ro
816 DECEURI LA AROMINI
pot s-io së-acdt, cara s-mi
due ?
«Cum s-nu poti, sor ? Carl
vrei s-actiti cu ca ma li$ureata,
du-ti di cu seara $i nh'iclii-u
tu apa si astèapta pina dimi-
nèata $i si $tii, ca.' val acAti
fall de-altä,.
6. Ursa, ca ch'iruta, s-lo min-
tea la c'ic`6ari $i hal I 1-aril
s6-acata pe$ti cu c6ada I
Carl u big t6-ari'6, nu
s-mina' dip pina dimneata,
ac$i c.um u nvita' vulp6a tea
mineunöasa.
Era. ntacla 6arna, di fit6d
h-arcOari s-un frig, ca cripd
ch'étrili di (ler $i di virvér.
Acsi, ca c6ada a buddlOa-
n'il'el di ursa, nglita' to a-
rid $i cindu trapsi dimnèata
si sc6ata pesti11, to s-pata ?
COada-1 si curma' dab. ail-
datina.
$i tra aestä, d6-atumt6a ursa
amasi farä cOada, cä nO-avii.
minti $i ca lotra buni zbOdrili
a li $ii6ata di vulpe.
www.digibuc.ro
putea $i ed sä prind, dacd
ma voi duce ?
«Cum sa nu poll, sorioard ?
Daca vrel sa prinzi cu mai
mare u$urinta, da-te de cil
seara $i infige-o in apa $i as-
teapta pina dimineata $i sa $tii,
ca vel prinde fara don«.
6. Ursul, ca un prost, i$I I ua
min tea la picioare (ad. porni
Ara sa rationeze de loc), $i hai 1
la rid sd prinzd pe$ti cu coada!
Daca o baga in riil, nu se
mi$ca de fel pina dimineata,
a$a cum fl invata vulpea cea
mincinoasa.
Era pe la miezul lernii in
cit facea un frig, de cra-
pad pietrele de ger $i de vi-
for. Ast-fel in cit coada pros-
tului de urs, ingheta in rid
$i cind trase dimineata sa
scoata pe$ti, ce i se intimpla ?
coada 1 se curma din rada-
cina.
i pentru aceasta, de atun-
cea ursul rämase fart coadd,
cad n-avu minte $i ca con-
sider& de bune vorbele vic-
lenei de vulpe.
Cules din Veria, Macedonia.
POEZII POPULARE LA AROMINI

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROM1N1

Sie (die Poesie) lebte in Ohr des Volks, auf den Lippen und der Harfe lebendiger Sanger ; eie
sang Geschichte, Begebenheit, Geheimnisz, Wunder, und Zeichen : sie war die Blume der Eigenheit eines
Volks, Berner Sprache und seines Landes, seiner Geschafte und Verurtheile, seiner Leidel schatten und
Anmassungen, seiner Musik und Seele.* Herder, Allg. Werke, Zweiter Band, Volkelieder p. 61.

Poeziile populare se numesc la aromini :

cintie, pl. crntiti.
apol :
cintic di vrtare (ctntec de amor),
antic di xgane (ctntec de strginatate),
cintic di numfd (ctntec de nunta),
cintic veclru, (ctn tee batrtnesc)
mintuldavri sail) bocete
cinttc di mortu )
cintlii furefti sa cdpitetnefti (ctntece haiduce*t1)
cinticlu al x etc. etc.
Pentru a exprima cintarea, se zice :
Ind. cintu (ctnt).
Pentru a cinta cu instrumentul se intrebuinteazä verbul :
bat sail cintu.
d. ex. bat nu flugara (ctnt cu fluerul)
bat cu flauta (ctnt cu flautul) etc.
Tot acest verb se intrebuinteazd pentru a exprirna cintarea pa-
serilor, asa se zice : pull bat (p6serile cintà). Se zice Insã : puti, cintd,
dar mai rar.

www.digibuc.ro
820 POEZIT POPULARE LA. AROMNT

Indemnul de a cinta:
lra un cintic,
acald un cintic, cintA un cIntec
iii un cintic,
cintd, un cintic )

sail simplu : c/i-lr-u (zI-T-o 1)

A produce cintece se zice :
scdald cintic (scoall cintec, creeazd cintec).
Apol : ri sculard cintic (i se facu cintec, fie in
bine, fie In rdU.
scOate cintic (creeazd cIntec).
adard cintic (idem).
mutd cintic (idem).
Cind cine-va dna frurnos, se zice :
cintd, di dipuni puri di pri arburi.
(ctntä, In ctt ceboard päserile de pe arborl) ;
anghniri dipuni
(ingeril coboard) ;
ca birbirii, cintd,
(cIntd ca o privighetoare) ;
ma pri bdali-l' (pe vocea lul, adicd tg vine sd
jurT pe vocea lul, attt e de frumoasä, tntr-attta o
dore§t1). Tot a§a :
ma pri cinticu-r I (pe ctntecul lul I)
D-iu 14, sc6ati ahtari bdali ?
(de unde o scoate a§a voce frumoasa ?)
s-avcli bOalga-r 0 z-Vili leg aestd?
(sA awl vocea-T §i sa zicT ulmit : ce-T asta ?)
si stai s-lo-asculli §1 altä nu 1
(sä staT sä-1 asculll §i alta nu).
Z-bitti, hOara di cintare-l' (S-a zguduit satul de
cIntarea lul, a§a frumos, a§a ctritec a cintat).
S-nu ti saturi di ascultari.
(SA nu te saturl ascultind) ;
LO-adard crnticlu (11 drege, §tie sä producl efect
clntind).

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULAR!! LA AROMNY 821

hari di la Dumnicld'il gasti cintarga.

(Cantareaad.: a cinta frumoseste dar de la
Dumnezeil).
Lr-cintard clinili n-trela sgard.
(VI cintarg ztnele a treia sara) se zice pentru cine
are darul de a cinta frumos.
Notä.Se face aluziune la cele treT parce, earl dupä credinta populara, yin
In a treia sara, dupe: nmterea cul-va, §i-i menesc soarta vietei.

Il Wiwi cinticlu (11 moare cintecul) cind eine-

va cintg, liind vocea mult timp, farg, sä adie.
Cind cine-va nu cintä frumos, se zice :
cintd ca di la stgarpe.
(cInta, a§a cum se cintg la oile sterpe), adica
prost de tot.
Nota. Aceasa zicatoare s-a na'scut din observarea, c5. doar pastoril earl pa-
zesc §i pasc oile cele sterpe, ar fi cam pro0 §i nepriceputi la cintat.
S-t-asticht' uréclrili cinta.
(cintg, in cit to vine sa-fi astupt urechile) ;
s-lO-avc11 fi slap ndparte.
(A uzindu-I, sg, apucl incolo, in a parte), adicä,
til vine sa fugi, and el cintä.
Th-acald n'irlu, cindu cintd.
(III curge mirulad. mucil de la nasctnd dna).
Ti si tOarnd Inectili, cindu cintd nis.
(Ti se tntorc maiele adicg: te scirbe*ti, cind
el cinta).
.1)i cinticlu 40, te te agunird di la numtd. (Zi
cintecul cel din cauza cgruia te ail gonit de la
nuntg) se zice cui-va, care nu tie sa cinte, care
cintg din cale afarä prost.
anticlu at& marli.
(CIntecul cel mare), adicg a cinta un cintec WA
tnceput §i WA sfIr§it, a ctnta alandala, orl ce-Y
vine In gull.
anticlu at& di dup-alantu.
(Ctntecul cel de dupä cel-lalt), adica nici unul §i
ori-care.

www.digibuc.ro
822 POEZIT POPULARE LA AROMNY

Caei, un p-anticlu.
(Fie-care cu clntecul), adicä asurzeala mare,
mare zgpdceall, ctnd fie-care datä cu cel mai mare
dezacord.
11 treamurd (fi tremurg), se aratg, prin aceastä
expresiune modul particular de a cinta, modultnd
vocea in tot felul.
anticlu no-ari domnu.
(Ctntecul n-are stgptn), aa se zice, pentru a a-
rgta mobilitatea perpetug, la care este supus ctn-
tecul, menit sa, se schimbe In trecerea sa din guru
In gurg.
L-cintd.
(II child, adicg : tl tnctntg, Ii sfg.tuWe, tl ademe-
ne§te, IT bate capul.
S-1i cintd preftul dupd urgacri.
(Sa-ct ctnte preotul dupg ureche), adicg sg, morT.
Not Cind moare cine-va, Mainte de a fi mutat din casä, vine preotul §i
cite§te diferite rugáciuni. El citqte stind la capul reposatulut.

S-ti cintd preftul la cap i hog'a la eicrOare.

(Sg-cf ctnte popa la cap i hogea la picioare).
Nni si cintd.
(Mi se ctntg), adicg am poftg de ctntat. Tot na:
Nu-n si cintd (nu mi se ctntg).
Gintarea i gTucarga, j-va micarëa i War6a.
(Ca sg cinti i sä jocT, se cere (trebuTe) mtncare
§i bguturg).
Pind nu-t si cintd di nauntru nu z-duti enticlu.
(Ptng nu se ctntg din nguntruadicg : ping ctnd
nu e5ti dispus,nu merge cIntecul).
Gind cine-va aratti qurinta cu care Oie el sti
ispräveascd o afacere, zice :
ilr cintu un cintic pi s-fati (IT cint un ctntec, §i
se face, se sftr§e§te afacerea).
Ca sä aratäm cui-va, cfi sintem in stare sh-1 si-
lirn sa fadt chiar imposibilul, Ii zicem :
Va-1 fap i, vai flip pi un cintic vurgdrescu.
(AT sa. facTcutare hicru§i a/ sg zicT, sä ctnT
chiar un cIntec bulggresc).

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMNY 823

Cintat fi discintat.
(Cintat $i descIntat), se intrebuinteaza tn acela$
senz, ca i expresiunea romtneasca : trecut prin
ciur i prin dermon. De asemenea : om care a fost
luminat In tot felul asupra until fapt, unel afacerl
etc ; om priceput in suptilitgT.
bati a Ward.
(IT ctnta a v6arA), adica II merge bine de tot.
s-lta si vicarlu.
(s A Yea §i vAcarul), se zice, cind cine-va a ctntat
0 nu mai vrea sä sfirpscl cintecul.

Adunarea cintecelor populace la Aromini este tot ce poate fl mai

anevoios. Culegerea lor la petrecen, din experienta am constatat, eh
nu poate fi fructuoash. Tot folosul ce poate trage cine-va din asemenea
petreceri, e s noteze inceputul cintecului, si apoi sh se intereseze
cine-1 cunoaste cintecul intreg, ca a doua zi sh-1 transcrie corn-
plect. Cauza, pentru care culegerea cintecelor aromineal e ane-
voioas4, este ch la Arominl nu sint cintareti de profesiune, cari sh
inmagazineze in memoria lor aceasta comoarh. Sint numal anumite
persoane, mai cu seatna femel, recunoscute de bunl cintareti, carora
trebuie sä te adresezi in aceasta privinth ; data find timiditatea aces-
tor persoane, neincrederea ce le inspird eel earl se ocupd cu adunarea
acestul material-0 a ori-ce fel de material folkoristic,mal ales cind
colectorul nu face parte din tribul lor $i nu tr5e$te in felul lor de viata,
greutatea adundrir cintecilor populare, devine si mai anevoioash.
La adunarea cintecelor mi s-a intimplat urmätorul fapt, sh
ma adresez la neveste mai tinere, recunoscute de bune cinthrete, ca
sh-mi spuie ceva cintece. Se intelege, eh in urma staruintelor mele,
aü trebuit sh renunte la saala lor $i la obicinuitele preintimpingri de :
ef nu mai $tiii cintece, le am uitat, alth-dath am stint dara acurna nu
still, etc. $i sh vrea cu dinadinsul sA-ml dicteze unele cintece. Abia
spuneaii cite-va viersuri $i nu puteail dicta mai departe sari s'areau
peste viersuri. Cauza pentru care se producea aceastg incurchtura,
era, eh numal cintindu-le, $i le puteail reaminti. Dar era foarte grea..
sh le determinl ca sh cinte, du ph cell faceail favoarea sà i le spuie
necintate. Educatiunea lor restrinsä se opunea la distragerea unui ne-
cunoscnt, tie el 0 Aromin.
Nu acelas lucru insh se petrece cu rudele tale. Acestea sunt des-
chise fatà de vhrul, unchiul, cuscrul etc. $i pe lingh o rudà, mai
cinth on-ce necunoscuth.
Pentru aceasta se cade, ca ace! car! se indeletnicesc cu adunarea
cintecelor populare arominesti ca $1 cu cel lalt material popular
sh fie esiti din sinul poporului aromin, sh fie cunoschtori a! firer aro-
mine$ti, dach vor ca opera lor sh nu fie gresitä. Si chiar in cazul a-
cesta, trebue multh osteneald pentru aflarea lor, mai ales a cintecelor
vechi, find-ch ele devin din ce in ce mai rani, si de multe on se as-
cund pe virful muntilor, unde pastoril li fac colibele lor, $1 duph ce
le al aflat, trebue multh dibhcie pentru a nu speria pe cintareti $i a-i
face sh amuteasch $i sh te astepte cu vecinicul nu mal tii I

www.digibuc.ro
824 POEZIT POPULARE LA AROMINi

Arominii, pe 1ingti limba lor, cunosc $i vorbesc mai in totdauna

Inca o limba, cite o data dotia si mai multe. Cei de prin Albania vor-
besc ca limba straina pe cea albaneza, cei de prin Epir-Tesalia vor-
besc pe cea greceasca, ear cei de prin Macedonia, pe cea turceasca,
bulgareassa, etc.
Aceasta cu privire la bärbati, de oare-ce ferneile aromine, afara de
acele earl se coboara earna in Tesalia cu bqrbatii $i avutuhlor, nu
cunosc nici boaha din limbile straine.
Faptul, ca Arorninii vorbesc mai multe limbi este recunoscut atit
de dw.manil lor, can se silesc sa-i deznationalizeze cit si de pretin$il
lor prietini, carl pe fata se daii de filorominir ear pe ascuns sint cl$ti-
gati, ca sä serveaseä o cauza straina, cite o data dotia in acelas timp.
Toti acestia totusi nu vor sa reounoasea un lucru, ca daca po-
porul aromin este bilinguie, in pärtile unde existä aceasta, se impune
ca o parte din productiumle artistiee ale literaturel populace sã fie
opera geniului arominesc si eh vorbindu-se de geniul creator al po-
porului aromin va trebui sa fie studiat $i in creatiunile lor din lim-
bele popoarelor vecine, creatiuni usor de remarcat, de oare-ce se refera
la fapte indeplinite de poporul aromin, la obiceiuri, datine, practicate
numal de Aromini. Nu exagerArn, clack' afirmam, Ca mai toata poezia
haidureasca, cintata in muntil Epiro-Tesaliel, celebrind faptele si ero-
izmul capitanilor, in cea mai mare parte aromini, este produsul
geniului arominesc ; aceste cintece inii grecii le numesc aixotc( cpcc.
To6Sca, adicA, cinteee arominebti.
In peninsula balcanica dupa denumirea de 6Xixoc grecii inteleg
pe Aromini, si clack in jurul Atenel, el dad acea4a numire $i celor
lalti cari se ocupa cu pastoritul, este ca-I identifica cu Arominii, de la
earl au imprumutat si obiceiul acestel orupatiuni, dacã nu cumva
in trecut aü fost chiar aromini, grerizati mai
Ca sa nu fie nici o umbra de infloiala despre cele de mai sus, ca
multe, foarte multe din penele cu can strainii ail impodobit un corp
strain, apartin arorninilor, ne vom margini a reproduce cite-va pasage
din opera (Chants populaires de la Grèe moderne par Fauriel, Paris
1824, I.*, in care vorbind despre Greci, trebuie sa intelegem pe Aro-
mliii 1).
CXXXVII Chants popul. de la Grère moderne I Paris 1824.
11 n'y a pas un grec de l'interieur du continent qui ne se rappe-
Fat et ne pia citer, défaut de myriologues entiers, du moins des
traits de myriologue, pour éclaircir et appuyer ces diverses assertions.
Je rapporterai, dans cette intention, sinon les termes précis, du moins
le sens de quelques passages d'une pièce de ce genre qui fur enten-
due par le Grec méme de la bouche duquel je tiens ce que ,j'en puis
dire.
Une femme de Metzovou, sur le Pinde, agee de 25 ans, avait perdu
son mari, qui la laissait avec deux enfants en bas age. C'était une
pauvre paysanne, d'un caractère trés simple et qui ne s'dtait jamais
fait remarquer par son esprit. Menant ses deux enfants par la main,
elle arriva en pi 6,ence du corps de son mari, et cornmenga son my-
riologue par le récit d'un iéve qu'elle avait fait quelques jours aupa-
Pasagiile culese din autorii greci sat straini, cart' ail Boris dupa infiintarea
primelor §coa le aromine in peninsula balcanica, sint peste =aura de multe. Acest soiu
de senitori, din principifi, exclud cuvintul vlahos, ear, cind nu-1 pot exclude, il pomenesc
de albanez.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROANT 825

ravant, récit qu'elle adressait au defunt. ((Je vis, lui dit elle, Pautre
jour, a la porte de notre maison, un jcitine homme de haute taille,
«d'un air menagant, ayant a ses (Tau les des ailes blanches dOployOes : ii
«etait debout sur le seuil de la porte, une épée nue a la main. Femme
me demanda-t-il, ton mari est-il a la maison ? II y est, lui iépon-
gdis-je : il est la qui peigne notre petit Nicolas, le caressant pour l'em-
«Ocher de pleurer. Mais n'entre pas; tu ferais peur a notre enfant.
«Et le jeune homme aux ailes blanches persistait a vouloir entrer. Je
avoulus le repousser dehors ; mais je ne fus pas assez forte II s'élança
a dans la maison, it s'élanca sur toi, a mon bien-aimd, et te frappa de
(son épée ii te frappa, malheureux ; et voici son fits, notre petit Ni-
«colas, qu'il voulait tuer aussi...)
Observam, ca Melova saü Aminciu cum se numeste pe aromineste,
este orasel pur arominesc In Pind.
Vorbind despre cintecele referitoare la nunta zice :
XXIII: C'est assez d'indiquer celles aux quelles se rattachent plus
directement les chansons dont j'ai a parler, en prdvenant le lecleur
que c'est surtout ce qui se pratique dans certains disricts montueux
de l'Epire, et dans le Pinde, que j'ai eu en vue,.
Les 'chants pop. de la Grèce modernes Paris 1824 I, 1825 II.

Vorbind despre casatorie C. Fanriel zice : rudele oferk un cadoil

celor casktoriti in ajunul nunii : XXX1V «Ce present est a l'arbitre
de qui le fait : le plus souvent, c'est un Mier ou un agneau vivants,
pares de rubans et de grelots, ou simplement un quartier d'agneau
on de mouton destine a faire partie de la chère du banquet nuptial.)
Obiceiuri curat aromine, practicate-si azi In Epir si de Farserott
Pagina LV : uncle vorbeste de suplicinl pe care I-ail Indurat
unil hoti, carora Ii s-ari sfarämat picioarele Lira sä verse nicl o la .
crimao face aluziune la atrocele supliciü indurat de fratil Caciandoni,
cel maI bray capitan aromin de pe timpul lui All-pasa, tiranul din
lanina.
(I) LXVII : Pour ce qui est des subsistances, les Klephtes n'en
étaient pas aussi dépourvues que l'on pourrait se le figurer, faute de
connaitre les lieux. Les montagnes ou stationaient leurs bandes sont
frequentées par des pktres nomades, qui y montent chaque été, pour
en descendre chaque hiver, avec d'innombrables troupeaux, qui tor-
ment une des principales iiehsses de la Grèce. La nécessité, une
haine presque égale pour les Tuiks, leurs communs oppresseurs, ava-
ient donné lieu a des relations de fraternité et d'amitié entre ces pa-
tres et les klephtes. Ceux-ci respectaient scrupuleusement les trou-
peaux 'des autres, qui, de leur c'été, gardaient fidèlement aux klephtes
le secret sur ce qu'ils pouvaient savoir de leurs campements et de
leurs marches, et leur vendaient autant de chevreaux, d'agneaux et
de moutons qu'ils en pouvaient consomrner.
Exemplele de natura aceasta sint nenum'irate.

Arominil clntà in mod diferit. Cel mai raspindid mod de cintat

se arata prin numirea de: auquste i feirfirutgage.
Cind se cintä in modul far?erotesc, unul dintre cintäretl incepe
cintecul, ail lea,, 1l mutd»,cum se zice, apoi un altul Ii urmeazä, si
se zice, ca acesta «it talre cinliclui, adica, cind cel care a incepnt
cintecul radick vocea, cestalalt o coboard i viceversa. Tei cel lalt1

www.digibuc.ro
826 POEZIT POPULARE LA AROMINT

Ingrinrescu (mirie), talie b6alga, On bda(ea, tin islu, adica fac basul,
miriind pe o singura nota pe cind primul incepe cintecul OA sFir-
$e$te doua viersuri, ear toti ce$ti lalti sfIrpsc taraganind vocea in
mod duios.
AugtOe (batrine$te) se (Arita in mod jalnic $i plingator.
Modul de a cinta se mai arata prin numirea tribulut sail loran-
tatii, uncle se cinta intr'un mod particular. A$a, se cinta: picardreage
(pastore$tej, c1rvandr6Rte (ca carau$ii), grdmosteneage (ea Aromini
din Gramoste etc.
Autoril, earl ail mai publicat poezil populare aromine$ti :
Caragiani. D 1 I. D. Caragiani, a fost cel dintii, care a pu-
blicat in Convorbiri literare, un stndiil asupra
Aromintlor, intitulat: Rominii din Macedonia $i
Poesia lor populard. El vorbe$te pe scurt despre
trecutul Arominilor sail Rumeliotilor, cum it mai
nurne$te, despre dialectul lor, despre poezia lor po-
pulara $i publica zece poezil populare, insotite de
note explicative.
Sint scrise etimologiee$1e, ceea ce face ca valoa-
rea lor supt raportul fonetic sa tie oare-cum mie-
$orata ; sint toate eintece populare, nealterate de
autor. Not le reproducern in prezenta colectiuni
pe toate, transcriindu-le fonetice$te.
Petrescu. D-1 Vanghele Petreseu, este al doilea care a dat la
lumina o coleetiune de cintece populare, culese
d in Cru$ova : Mostre de dialectulmacedo-romdnu,
11 parte, basme $i poesii populare, culese $i tra-
duse de Vangheliu Petrescu (Cru$oveanu), Bucu-
re$ti, 1881.
Aceasta colectiune cuprinde 25 de poezil curat
populare, nealterate de autor $i cu traducere in
limba daco-romina. Totu$1 supt raportut fonetic
lasa de dorit.
Obedenaru. Texte Macedo-Romdne, basme si poesii poporale
de la Cru$ova, culese de Dr. M. G. Obedenaru,
publicate dupa manuscrisele originale cu un glo-
sar complet de prof I. Bianu, Bueure$ti, 1891.
Aceasta colectiune cuprinde cintece poporale,
dar alterate, culese, probabil, de D-1 Ta$cu Iliescu,
care i-a comunicat cea mai mare parte din cin-
tece, daca nu cum-va $i toate. Stofa tutulor insa
este poporalà. Aceasta opera este insotita de un
glosar, aromino-romino-francez, intocrnit de pro-
fesorul I. Bianu, $i care giosar cuprinde toate cu-
vintele cuprinse m eolectiune.
Weigand. Die Aromunen 11 B Ind (Volkslitteratur der Aro-
munen) von Gustav Weigand.
Leipzig 1894, opera aceasta confine 117 cintece
populare. Sint toate populare, dar mare parte din
ele necomplete. Sint scrise fonetice$te, ceea ce cu
privire la stiinta limbel, pot servi ori-cul. Poe-
ziile sint clasilicate in zece capitole, fie-care capi-

www.digibuc.ro
 POEM POPULARE LA AROMNI 827

tol precedat de observatiuni particulare $i toate

preeedate de o precuvintare, prin care autorul se
pronunta, ca poezia populard aromina este aproape
a se stinge $i greutatea cu care a cules crimpeele
din lit. popul. aromina.

CA va disparea o data poezia populara si de la Aromini, ca sä

he'd loc celel culte, nici o indoiala. Acest fapt se intimpla on unde
cultura se intinde. Pina atnnci insa credem Ca poezia populara va fi
dezvoltath de Aromini, $i dacd prin schimbarea imprejurarilor sociale
va dispare un gen de poezie, altul ii va locul, anume : cel indicat de
noile conditiuni de trent. Ast-fel, dud cintecele vechi nu se mai aud
printre aromini, ca unele earl nu le mai de$teapta nimic prin ultarea
evenimentelor earl le ail produs, in locul lor s-ail produs jalnicele cin-
tece de xeane (strainatate), cdntece izvorite din noile conditiuni de
traill ale unora din triburile aromine$ti.
Nob neuitind, ca din toate genurile literaturel nescrise, cel mal
putin deosebit este genul poezii populare, carl traqte, cit perzista o-
biectele $i amintirele de earl se leaga si se Verge, indata ce acele o-
biecte si amintiri se invechesc si dispar, vom spune, ea grabita a fost
sentinta data poeziel populare aromine de invatatul german, daca cumva
n-a fost intentionata, ca sa-1 serveasea de argument la o parere $i mal
eiudata, exprimalh in Enciclopedia Roraima, ca poporul aroma] este
destinat peirel, Were pe care invalatul tine sa o manifeste si sa o
raspindeascd orb de cite ori i se da prilej, dupa cum tot a$a tine sa
apere interesele slavilor in peninsula balcanied.
Burada Teodor. Poesil populare din Macedonia ; Ant peste 22 de
cintece populare, foarte bine cukse. Colectorul in-
trebufnleazd ortografia etimologica. Sint publicate
in Revista pentru Istorie, Archeologie i Filologie
a d-lui Gr. G. Tocilescu, Anul 111, volumul V, fasc.
I, Bucuresti, 1885.
S'au mai publicat apoi poezii populare prin di-
ferite lob periodice. Numärul lor insa este redus.

www.digibuc.ro
 I. POEZII POPULARE DE VRERE
(DRAGOSTE)

Lash-ti furca $-fus1u-t1, tini, Lasa-t1 furca i fusul,

vrutd, tu pilOiri
es-fii tu pileiri, vrutd,
cinticlu arn6l 1-ascultd,
si-ti aspim d-iu acata vréar6a
si-tI aspun d-iu acata vrear6a.
Di la ocli apirlia$ti
si la bucli nivilëasti
di la bucli-ti chicd-n sin
di-$1 acata arlditin1
ariditin1 se-acitari
vr`earëa nO-ari vindicari,
nO-ari vrëarOa vindicari
dicit ma$1 cind omlu mOari.
(Cu les de la Mia Adam, Vlaho-Clisur a).
si e$1, inbitä, la fereastra,
e$1 la fereastra, Iubitä,
cintecul mieii s asculti,
sä-ti spuiii de unde incepe iubirea.
De la ochi incepe, (porne$te)
si la buze nävaleste (se coboar5),
de la buze 1t1 pica in sin,
unde prinde raddcinl,
räddcinä de ar prinde,
iubirea nu are vindecare,
nu se mai vindeca lubirea,
decit numal cind omul moare.

II
Dao fete niculc'ane, Doud fete niculcene
ch'isira si z-aduca a bere, pornira sa mearga la petrecere :
$-aflara doi eon' In cale: ele intalnira (lit gdsird) doI voinici
in drum :
11. Enciclopedia romina vul. I, fascicola 3, Sibiu 1897, art : Ardmänif.
Vezt raspunsul dat acestef pared de d. Bogdan-Duica in revista cLiga Romana)
An. II, 12, Martie 23, 1897.

www.digibuc.ro
 POBZIr PUPULARB LA AROMINI 829

16at1-nä g'on`, Ca h'im musate. «Luati-nä voinicilor, cad sintem

frurnoase»,
Nu tora, Ca este n6apte, Nu acum, caci este noapte,
mine tah'ina dimn6ata. mine des de dimineata.
Ohrida Com. de d. Dirnoane M.
HE

Cite stele sun in ter Cite stele sint in cer,

trandafir trandafir,
lai caramfir, caramflr,
tuth-alune si si faca, toate alune sa se beg,
si lè-adim tu tiqtimele, sa le adun in naframa,
si lé-aduc a vratil'i : sa le aduc lubitei
Vruta 1u4 16-al Onili ? Iubita, unde ti-e voinicul (iu-
bitul) ?
Tu Vlalfie si Mag'arie. In Romania si in Ungaria.
IV
NT-av6am tu munte n-av'in'e, Aveam in munte o vie,
s-anamisa mer- dulti, si-n mijloc (un) mar duke t)
trial vruta di-s 16-arupsi trecu lubita si-1 rupse
s-io mi dedu cu de-alaga, si .eii alergai lute (dupa dinsa),
Oa s-6-acat, acolo s-6-acat, aci s-o prinz, acolo s-o prinz,
n'-6-aclidi si u bisal, o prinsel si o sarutai
di daill6 man' n'i 6 acitai. de cele cloud mhni o prinsel ;
Strincli-mi, 0)ne, cit poti, gstringe, lubite, cit poti,
de-a6a ninte ata-n"escu. in viitor a ta sint.
Ohrida Dimoane Mihail
V

Te stai fe'ata niriita, , De ce stai, drag, (lit. fata) ne-

Nu va dada s-mi mirita,
Tini feata g'on6-aviisi,
g'one aviisi, le 16-alistIO ?
Nu n'-ul vr6am io atél g'oni,
galbin ca una limon'i,
cu mustatli ca de-aric'il,.
10 va-n' Pan un ch'iparisil.
Esi Math tu misuhori,
tra s-t-alecli tini un g'oni.
V laho-Clisura.
VI
cajita ?
Nu vrea mama sa ma marite.
Tu fata bärba,t avusi,
barbat avusi, de ce-1 lasa0 ?
Nu-1 lubeam en pe cel barbat,
galben ca o ramie,
cu mustatile ca ale unui arida,
en voin lua un (barbat frumos ca)
chiparos.
Esi fata in mijlocul satului,
ca sa alegi tu un barbat.

Sus tu munti i na cruti, Sus in munte ie o cruce,

tris sum cruti nä lilic'i, tocmai supt cruce o floare,
nä Win, na nisani, o floare, o minune,
6asti 6arba de' agirsari ; este earba de uliare,
1) care face mere duld, ci nu salbatic, care se numevte agromin sau agromba
pin gr. c'rrporpsog.

www.digibuc.ro
83o POEZ1Y POPULARE LA AROMNI

cad Oae dtiti $- pa$ti, care oae se duce $i pa$te

n'elu a Pel $i 16- agirpsti. 1st* ulta de Mid.
Z-duc jiliti $- 6- an'urzescu, Se due nenorocite $i o mirosise
si di vrutI I$1 igar$escu ; $i de Iubiti ultg ;
6- an'urzil $i mini laea, o mirosil $i eii sermana,
$i tut nu-n' treati sivdaea ; $i tot nu-ml trece iubirea ;
nu-n' treati sivdaea te-am nu-mi trece iubirea pe care o am
tra un gione pieurdr. pentru un volnic pastor.
VII
Io pi munte $i s6arle diva munte, Ea pe munte $i soarele dupa munte,
dupa munte ni livade vearde, dupa munte, o livede verde,
tu livade ni fintinä arate, in livede o tinting rece,
de-aclo bea caiti-do $i treate. de acolo bea orl-cine trece.
Ado $-irá ni Matä mu$atä, Acolo era o fata frumoasa,
ná feata mu$ata cu fata scriata. o fan frumoaga cu fata zugravita,
Mea $iltui di-n' discilicdt, ezril $i descalecai,
calu mine apoea-I ligal, calul apol il legal
P-ded a calm minucPul di pal'e ii ded calulul manunchiul de pale,
a zigarlui terbu ch'indisit, a ogarului un cerb pestrit,
$-an'ia n'-armase feata tea scriata. $i mie-mi ramase fata cea zugravita
Fanca Cionescu. Cules de cl. Ta§cu unda.

Nota. Cuprinsul acestut cintec vorbqte despre un c5.15.tor-vânator, care grind o

frumoaso. la fintin5., a descalicat i ca s5. fie de tot singur cu dinsa, calul 1-a ocupat
cu mincarea, ogarul cu vinarea cerbului li el rámase singur cu frumoasa seriata, de
pinsä parcg cu penelul.

VIII
Ti-n' $01 car$1 cu mine, Tu care $ezl in fata mea,
n'-ar$u lailu ti tine, arseI bietul pentru tine,
ti clatile sufrimteale, pentru cele douã sprincene,
scriate sunt $- Wale zugravite sint $i ele.
Cara s-mi vrei, s-mi vrei, Daca ma lube$ti, sa ma Irtbe$t1,
cara si nu, s-nli spun', ear daca nu, sa-mI spul,
cindo s- n- andimusim, cind sa ne intalnim,
vruta, s-ni parghisim. lubita, sa ne parasim.
Va-n' fug lailu-n% va-n' tug Ma voiii duce bietul, ma voiti duce,
va-n' fug tu munte grea ; ma voia duce in munte grea,
va-n' fac una caliva (s. nä calöao) acolo imi void face o coliba,
la singur va n binécl unde singur voill trgi
$- acloti va-n' arnéci.. .$i acolo voill ierna.
Niorl'i s- fact carte, Nuoril sa se tack carte,
muntill s- facä e undiPe, muntiI sa se faca condele,
marea s- facg milane, marea sa se faca cernealà,
si scriii derturle-ameale. sa scria necazurile mete.
Cite steale are-n teru Cite stele sint in cer,
ahite orl s-ti miriti de atite orl sh te maritl
s-ear
.. mine si-n' te Pah. $i ear eft sa te leaii.
Crupova. unda Twu.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMINr
Cara s-mi vrei, n'ca, s-mi vrei,
earl nu, spune s-u $tiu,
si-n` Pail perlu lailu-n' si-n fug
tu munti si-n' mi ducu,
tu munti n-sus ,s-ninga ma ncló,
s-n' addr una ciliva. ;
s-plingu mirazle-amëali,
$i dorurili-n' grëali :
di munti s-fac cundirili,
di mare s-fac milani,
j-di nlorl na carte alba.
Citi stèali sun In ter
de-ahiti orl s-ti mirit.I
$i eara véduä s-armin'i
s-tu min'16-arnëali z-v'ini
cu mini s-ti ncurun'.
Priimna-n'-te, doamne, priimnä-
n1-te,
tu cimpul di Bitule.
Nauld an' mi priimnál,
$i muata nu-n' afldi,
ma$1 na h'iPe di Uvreatia
pri balconi audit sided,
perl'i arii$1 41 chiptind,
dlbili gledditi $-frinled,
mi mutred lailu-n' $-In6-ardèd.
Vlaho-Clisura
_
Hal Mata, s-n'irdém tu munte,
tu munti nol. dolP!
Nu v'in, gone, (a n'-u frica,
frica singuri doN!
r-bag, feata, muntiP ch'ifill :
cöai3a, ca u bag la cap,
tufech'a u las pi bra ta,
s-calu-1 legu la eic`Oale 1
11' leg cin'ri si nö-alaträ.
S-arisi feata si dusi,
tris tu mes6a nOaptirei,
muntill bigara s-aurla,
acita ctiaraa sa-$ tare,
tufech'a acita' s-amina,
$i calu tra s-arlijasca,
cinTi bigara s-alatra,
831
Ix
Daca rn-el lubi, draga, (lit. mica)
sa ma itibe$0,
daca nu, spune, ca sa $tia,
sa-mi lead lurnea in cap sa fug,
in munte sa ma due,
in munte sus $i inca maI incolo,
sa-mi fac o coliba
sa-mi piing durerde mete
si dorurile grele :
din munti sa fac condele,
de mare sa fac cerneala,
si de non o carte alba.
Cite stele sint in cer,
de atite oil sa te mariti
$i earao vaduva sa ramil
si
') in mimele mele sa viiI
cu mine sa te casatore$t).
X
Plimba-te, doamne, plimba-te,
in cimpia din Bitule.
Noua ant me plimbal,
$i draga (lit. frumoasa) nu-ml gasil,
numai o fata de Evreica
pe balcon nalt $edea,
pe balcon nalt $edea,
peril blonzi i$i pieptend,
albele degete i$1 munced (lit fringea)
ma privea pe bietul de mine $i
ma ardea.
Mia Brendu.
2CI
Vino fata (ad. draga), sa mer-
gem in munte, in munte nol dol 1
Nu viu, lubite, cad ml-e fi ica,
(mi-e) frica singurl doll
Draga, pun de chieza$ muntil,
ea voiu pune sabia la cap,
pu$ca o las in brate,
ear calul il leg la picioare,
clinil 11 leg, ca sa nu latre.
Se inpla fata $i mlerse:
tocmal pe la miezul noptii,
muntil incepura sa urle (vijie),
incepu sabia sa tale,
pusca incepu sa-mpu$te,
$i calul sa nechezeasca,
ciinii incepura sa latre
www.digibuc.ro
831 POEZ1Y POPULARE LA AROMINT
§-f6ata z-d6apira, z-zgh116asca.
Tati-n'i féata §i nu-n1 plincji,
nu-n' ti Mal tra una s6ara,
ca-n' ti lOal tra bana-n' tuta.
XII
Le le moi dado curbane,
Fa-n' tivA', ca mult n'-u jale.
Te s41 fac, h'il'e curb-ine,
baga-n'-te naca-n' ti treate.
Te s-mi bag, te s-mi liescu,
voi un gIone s-mi mirescu,
di pi oana si-1 mutrescu,
cu mularea di cipestru
§-To pripod6a si mplitescu.
XIII
0 lai Marcu fir§ir6ate,
lai§i feata tru hicate.
0 lele ! s-ara si §t6am,
pri la calivi nu tritèl'm
mirach'i mini nu-P biga'm.
0 lelel s-ara si §t6am
mini f6ata vrea u 16am;
Am na suta di oi bec'i,
§-ninga ahat-alti, cale§i
§i ma nelo ta rid rimana.
mi bagam §i bag% la stana.
XIV
Moi lilic'e gh'urgh'uvana,
moi lilic'e clisurèana,
ti-n' t-6-al ddana licrimata,
di n'i stai invirinatd?
Tati, lal goni, lal mu§ate 1
n'-am na Oared te-n' mi bate,
n' cl6ade un xen dit altu loc,
ni dOade un grec si §-16-arda un foc ;
c16-a166, n'escu licrimatà,
dë-ated n'-escu nvirinata.
XV
Mai gh'ine lindit nic'-erdm,
pri Gope§1 si nu-n' tritëám,
aclo-n' villa una mu§atd,
analtu pi balconi §id64,
alba tantela §i mpalted;
Una Oara n'-u villa,
www.digibuc.ro
§i fata sa se vaite, sa strige
Taci fata §i nu mai pltnge,
caci nu te lual pentru o sard,
ci mi te luai pentru viata toata.
FA mama sacrifical
(adica ; FA nepretuita mama),
fa-mi ceva, caci tare mi-e jele.
Ce sa-ti fac, flied nepretuita,
culca-te doar 10 trece (dorul).
Ce sa ma bag (adorm), ce sd
(ma nenorocesc,
doresc un voinic, ca sd ma mindresc
de pe colind sa-1 privesc,
(venind) cu catirul de frld,
ear eil la ciorapi impletind.
Mai Marcule, far§iroate,
1negrisi fata in firati.
Aoleill de a§ fl §tiut,
pe la cettun nu treceam,
dragoste eil nu-i inspiram.
Aoleül de-a§ fi §tiut,
eu a§ fi luat-o pe fata aceea ;
am o suta de 01 alese (albe),
§i Inca atite 01 caleqi,
dar pentru o arominca,
ma faceam chiar un bagiii la stina.
Fa floare ghiurghiuvand,
fa floare clisureand,
de ce o at sprinceana lacramata,
de ce e§ti intristatä?
Taci, lubite, frumosulel
am o vitrega care ma bate,
imi dede un strain din alt loc
(ad. ma maritd cu un strain),
imi dede un grec, arza-1 focul !
de asta sint lacrimata,
de asta sint Intristata.
Mal bine bolnav Inca eram,
prin Gope§1 sa nu fl trecut,
colo vAzul o (fata) frumoasa,
nalt pe balcon .sedea,
alba tantelA impletea;
0 data o vazul,
 P0EZ1f POPULARE LA. AROMINT 833

da.6 oil dipi cal &Alia; de douA ori de pe cal cAzui,

cliclorlu ndreptu n'-u1 mutai, piciorul drept mi-1 scrintii,
late lire ded, nu-1 vindicái. wee lire detei, nu-1 vindecai.
Trnova. Lazar Atanasescu.

XVI

Ti-n1 qiseril escu glarA, 'MI ziserA sint nebunA,

tih`a méa z-duti ti mbarA ;
la Gh'irgh`anca mi caftarA,
mi cAftarà j-va mi dac, .
tu udli iu j-bati un cuc ;
j-bati, ,j-bati s-nu pupsesti,
tOata höara s-ciudusesti,
Gh'irgh'anca nu s-pistipsesti
cu ocPul nu-n' fati,
cu gura nu-n' gresti, . cu gura nu-mi grdeste,
cu min% nu mi cirtesti.
GopeO.
norocul meil totusi merge strunA
(bine);
la (familia lui) GhirgheancA ma ce-
fturA,
-rnä cerur5 $i mA voiil duce,
in camera unde cintA un cuc,
cintA, cintä nu inceteazA,
tot satul se mirk
Ghirgheanca nu crede.
cu ochiul nu-mi face,
cu mitnele nu mA atinge.
Ioan N. Papahagi, institutor.

XVII

Una Math' s-un lai jone, 0 fatA si un voinic,

s-astal'arA doiri n-cale,
un sum cale, un stri cale,
s-achtard nA stih'imA :
lu va z-d6armã doil'i astarA ;
poeil impartA dao astirnute,
gardu mpartd da6 ub6are ;
ca'clii focul di analtu,
arsi dé-anamisa gardul,
cklu ch'atra di analtu
trAmsi dë-anamisa poc'ul,
s-misticara da6le uboare,
s-misticarä da6le-astirnute.
Gopepi.
se intimpinarä ambil in drum,
unul supt drum, altul deasupra
[drumului,
ail fricut prinsoare,
unde sti doarrnd ambil de searA ;
ulcior desparta douA asternute,
gard desparte douA curti ;
cAzu focul de sus,
arse gardul din mijloc,
cAzu peatra de sus,
sparse ulciorul din mijloc,
se amestecarA cele douA curtl,
se amestecarA cele douA asternute.
Ioan N. Papahagi.

XVIII
Mori frintèale amesticate, FA, cu sprincenele imbinate,
avcli cuclu te-n' ta bate ? auzi cucul cum iti cinta ?
Mori in' l6-avdu si-n' 16 ascultu, Il aud si-1 ascult,
sobA n6-am si-n'i-1 ascundu. soba n-am sA-1 ascund.
cuclu j-bate una z-dute, cucul cintà mereu,
dor di vreare nis n'-adute; dor de dragoste el mi-aduce,
cuclu bate s-nu pifsëaste, cucul cinta si nu inceteazA,
inima cit n'-u ch t6a$te. inima mi-o intristeazà,
cuclu bate pe-alumach'e, cucul bate pe rAmurea,
di n'-adute masi mirachte. si-mi aduce numal dor.
13
www.digibuc.ro
834 POEZIT POPULARE LA AROMINT
XIX
Muntred n -sus, muntred n-gh'os,
ea muntred tu campul vearde,
ti-s da un-arbao minuta ;
s-nu-diti ca-1 di la Dumnicl'aii,
ca-I di paraponl6 a n'éu ;
dirta gionl-a Weil
Vlaho-Clisura.
XX
S-n'i ntreb mama cu tot tata,
s-llail duseclu cu v'urianea,
ta s-n' asternu tu gardina
su-nu meru, su nu peru,
sum aumbra tea di nucu,
z-v'ina vruta z-durnim doilli.
Vruta-aseaiä Yu n'-iral,
vin'il a casa nu-n' te-afidI,
s-tuta nöaptea n'-alagai.
XXI
Ti-n' viclui s-un vis bun,
un v'is bun s-un g'one bun,
pi cal gh`ocu s-altigd,
perea vimtul 1'-6-azburd,
cu sirma l'-u aräsch'ird.
S-avedm tih'e si-n' lu löam,
mea cu furca s-lu hranedm,
$i cu fuslu s-lu nvistedm,
Ca n'-armasu singura
ca olle far picurdr,
ca muli far cirva'ndr.
Tirnova
XXII
Mine l' grescu j-vruta nö-avde :
vinu-n', vruta, v'inu-n' haide,
s-na istrn doil'i a primnare,
cand pi cale, cand stri cale.
Va-n' v'in nöaptea s-te-arach'escu,
eh tora tu an' in' escu ;
cand la tine minduescu,
de minte va-n' c'ictisescu ;
www.digibuc.ro
Priveste sus, priveste jos,
ean te nit& in campia verde,
unde cade o reua suptire ;
sa nu zici a provine de la D-zeil,
ci-i de necazul rifled,
din cauza voinicului mleil.
Nicolae Nace.
Sa intreb mama cu tot tata,
(sa-mi dea vole) sä lea salteaua cu
[plapoma,
Ca sa astern in gradina
supt un mar, supt un par,
supt umbra cea de nue,
ca sa vie draga sa dormim impre-
[ung.
Iubitä, asara, unde al fost,
venil acasä nu te gasil
si toga noaptea ratacil.
Imi vazui un vis bun.
un vis bun si un voinic bun,
pe cal carunt alerga,
coama vintul i-o filfia,
ca matasea 1-o resfira_
De as avea noroc sa-I Ieati,
de-ar fi cu furca sa-1 nutresc
(adica : cu produsul lucrului din
[furcA)
si cu fusul sa-1 imbrac,
cacl ramasel singura
ca oile far& pastor,
ea catiril fall alias.
Lazar Atanasescu.
DI o el:dem si lubita nu aude :
vino, lubito, vino,
sa esim amindol la plimbare,
cind pe drum, cind deasupra dru-
[mu lul.
Voiii veni noaptea sa te rapesc,
cad acuma in virsta sint ;
cind gindese la tine
sa inebunesc imi vine,
 POEZIT POPULARE LA AROMTNT
cándu (Mil di ti mutrescu,
ca fluria ngalbinescu
$i ca teara mi tutch'escu.
Tirnova
Rata te-n' te-aveam tu vreare,
birbiro, more, birbiro,
mi pims4i, cdclai 0-mare.
birbiro, more birbiro,
tindi-ti mina si-n' mi scoti,
tra s-ni fatim don soti.
Feata cu fata di meru,
s-n-ancilta'm piputi di h'eru,
s-ni ion] doll di sum söara,
s-n-aliga'm di höara-hOara ;
s-n-aliga'm di munti-munti,
si na fatim seati multi.
Calotihati tranddfila,
te-n' t-aflási na soacra builã ?
nu ti sceati earn-aldara,
s-traga vimtul tre s-te-azbOara,
di-n' ti sulati ma$i tu veara ;
lo laea-nl di dudusana,
n'-am nä sijacra, nu-n' da bana.
n'-indisii na söacra aratia,
ii-mi scOati earna tu neaua,
tragli vimtul di-n' me-azbearä,
neaud da lada-n' mi bati,
plöae da mine-agudea$ti.
Vlaho-Clisura.
Aseara nöaptea, n'ala-nbaptea,
mi sculdi $i n'erti la vruta,
$-Oarta ncrisa n'i ii-afldi,
me-aplicdi, craea-n' bi$61,
$i di lacrini n'i u mplui ;
n'-avdu vruta iö-ancinea,
le-ancined -1'u cin'ised.
Te-al, lea vruta, de ancinegi,
de-ancine$ti s-ti cirte$ti ?
Aseara nöaptea, n'acla nöaptea,
1) A fi nenorocit.
2) Lit. nu-mi da vialä.
835
cand mi te privesc
ca galbenul devin palid,
$i ca lumrtnarea ma topesc.
Lazar Atanasescu.
XXIII
Fata, care te lubeam,
privighetoare, fa privighetoare !
ma al impins (ad. ma respinse$1),
[ctizul in mare 1)
privighetoare, fa privighetoare 1
intinde mina ca sa ma scon,
sa ne facem ambil son.
Fata cu obrazul ca un mar,
sa incaltam ghete de fer,
sa ne apucam ambil de supsoara,
$i sa alergam din sat in sat,
sa alergam $i din munte in munte
ca sa ne facem soate multe.
XXIV
Fericit trandafir,
care af1a$1 (nimeri$T) osoacra buna,
nu te scoate earna afara,
sä traga (stifle) vintul sh zboare,
ci mi te scoate numal vara ;
eil sarmana de dudufanec I
Am o soacra nu-mi da pace, 2)
am dat peste o soacra rea
ma scoate earna in nea,
sufla (lit. trage) vintul ma zboara,
zapada ninge ma bate,
ploaea ploue ma love$te.
XXV
A seara noaptea, h) miezul noptiI,
ma sculai si mersel la lubita,
$i poarta o gasii inchisa.
Ma aplecal, chlea sarutal
$i cu lacriml o umplui ;
auz pe lubita a se vaita,
ca se vaita si se cainea.
Ce al, fa iubito, de te valti,
de te vain $i te intristezl?
Asara noaptea, pe la miezul
[noptil
www.digibuc.ro
836 POEZIT POPULARE LA AROMINT
le n'-afldI ch'eptul disfaptu
si fluriile mintite,
s- furi ca.I di vrutlii-améil,
halani si-1' bliba,
.s- furl ca-I di g'onli améii,
harami si-P h'iba.
Vlahoclisura.
XXVI
Te.nr adrd$I, lai dada tn6a,
di-n' mi märitd$1 mult n'ica,
multu n'ica s-nicriscuta,
nicriscuta s-ag'amita ;
mult diparti mi didési,
nöaua hOari $i trel munti;
Calótiha di vol lal munti,
te-astiptdti z-vav'ina v'eara,
vëara cu Mailu deadim
cind j-discl'id tranddtili,
trandafili s-lilic'ili. .
Calotiha di vol la munti,
nu $titi jali, nu stiti möarti ;
1a6a-n' io, laëa-n' di mini,
orl-ori-n` v'ini s- plingu,
orl-ori tra s6-aridu.
XXVII
Tinti lin ($) $asi noPti
fee% tu mihilaI4-avostru,
numa ta nu ptui s-6-anvetu
numa ta di Custandina
di la Dumnicrati sgi Vina ;
moil ocru di girich'ina,
te-n' dal ahinta cin'ina ;
esi tu usa di disupra
si-n' ti vedu, si-n' ti mescu,
$i di tine si-n' mi Vertu.
XX VIII
Di la tine pin la mine,
in' ch'irdili pöala cu cl'ine,
cu eaprach'ile d6-asime
si cu zunita di sirma.
Care s-n1-6-afla
s-n'-u pitreach
cu un g'one ninsurdt
$i pi-un cal neacildt
sr pi-un pul ii azburatór
tra sä-azbór tras tu ubór.
www.digibuc.ro
imi aflal pieptul desfacut
si galbenil neorinduiti
de o fi de lubitul mleil,
sa-I fie de bine ;
de o fi de barbatul mieil,
haram sa-I fie.
(Mia (Tacit ntscuta) Adam.
Ce-rril facusi, fa mama mea,
de ma maritasl prea mica,
prea mica si necrescuta
necrescuta si nevristnica (necoapta);
prea departe ma dede$1
(peste) noua sate si trel munti ;
fericitl voimuntilor,
call asteptati sa va soseasca vara,
vara impreuna cu Male,
cind infloresc trandatiril,
trandafiri $i florile.
Felice del vet muntilor,
carl nu cunoasteti jele, nu $titi
[moarte ;
beata de mine, sarmana de mine,
din cind in cind iml vine sa piing,
din cind in cind sa rid.
Cincl zile $i $ase nopti
facui in mahalaoa voastra,
numele taa nu putui sa-1 invat,
Numele tati de Constantina,
fi-ti-ar de la D-zeil sa-ti fie (lit.
[sail vie);
fa, cu ochiul de aquila,
de ce ma chinuesti asa ;
e$I in usa de sus
sa te vad, sa te cinstesc
$i de tine sa ma iert.
De la tine pina la mine,
iml perdul poala cu cline,
cu ceaprazurile de argint
$i cu briul de matase.
Cine mi-o va gasi
sä mi-o tramita
cu un voinic neinsurat,
pe un cal neincalecat (lit.nedeprins)
si pe o pasere zburatoare
ca sa-I zbor pina in curte.
 POEZIY POPULARE LA AROMINT 837

XXIX
Marie di Gabruva, Marie de Gabiova,
vinu ncga si tut ma ncoa, vino incoace si tot mai incoace,
va-n1 ti clic lailu-n1 tivd, 10 voit zice bietul ceva,
inima multu-n1 ti va. inima mult mi te doreste (tubeste).
Stag si mi mintuescu Stag si ma gindesc
döaga zbgari cum si-ti grescu, doua vorbe cum sa-ti graesc,
(Maga zboari, dgaga neimi, doua vorbe, doul glume,
cii mi tuch'escu s-mor tra tini. caci ma topesc si mor pentru tine.
döaga zbgari, (Maga sicae, Doua vorbe, cloud glume
multu-n1 te am io tu sivdae. cad mult mi-esti draga.
Notd. Gabruva a fost un ora§ foarte insemnat In secolul trecut, care a fost
devastat o data cu Muscopole. (Romine§te se nume§te §i azi Grava). Multe din fa-
miliile asestui ora§ ail emigrat, care in cotro a putut. Asa, primele familit fundatoare
ale oraplului rorninesc Crugova au fost din Grava. Apoi altii s-aa dus in Transilvania.
Familii insemnate din Grava din Pesta.

XXX
Alba m6a v'inu-n' la mine,
alba rn6a, mod n'ica mëa ;
vinu-n' pi ch'eptul améii,
pré-atél ch'eptu arudindt,
ca-i di biclfar ninsurdt.
Di puté mine pearl sg,
cum piti'l di-nT ine arisési,
di-n1 g'ucási mintea din cap.
Ti séara cando-n' mi bag
mea-n' mi sut ca sula n-foc,
ca nimaPlu sum citia.
Crutiova.
XXXI
Candida mea, vino la mine
candida mea, fa iubita mea 1
vino in pieptul mieti,
pe cel piept ruginit,
cad e de tlacdu neinsorat.
Ed de nici o-data neinselat,
cum patil (ad. ce fel), ma inselasi,
de-mi turburasi mintea din cap ;
In seat% cind ma culc,
ma invirtesc ca frigaruia in foc,
ca vita supt ctitit (cind e sa fie
[theata.
P. unda.

Puilu striga : aide feata ntrë-apa, Paserea striga : ai lath la apa,

ica ntr6-apa, ica tu livade, sag la apa sail in livede,
tu livade soput co-apa-arate, in livede, (e) sipot cu apa rece,
ninga soput mingal cu lilic'e, ling sipot mangal cu flori,
cu lilic'e s-cu visiledc albu, cu flori si cu busuioc alb,
pi visiledc s-una carte alba. pe busuioc o scrisoare alba,
Carte alba si cu grame lai, scrisoare alba si cu slove negre,
grame IAA, jirgase scriate : slove negre, jalnic scrise :
ccavai de-atél om ti base Mate, .Val de cine sarutä fete
(pin s-u base : eva-n' ti Pau Man. pina cind so shrute : te voiu lua
[fata l
di cara u base : ,seapta pin di dupa ce o sdruta : asteapta la
[Mama ; [toamna.
.thamna vine s-priumv6ara a- Toamna veni si primavara sosi. -
[g'unsi.
Crupova, T. unda.

www.digibuc.ro
838 POEZIT POPULARE LA AROMINT

XXXII
NA fAatA mupth 0 fatA frumoasA
nI-avedm tu mihilA', aveam in mahala,
dada véduA -avëd, mama vaduvä *-avea,
te 0c1M, di u ncic"6., care edea *i o certa.
aNu-n' mi ncacl dado, «Nu ma certa, mama,
(0 nu-n' mi virv'd. qi nicl nu mA ocAri,
asi-n' t-aspiin, le dado, cca sa41 spuiii, fa mama,
«care-n' mi bi$6 acine ma sArutA,
«ni dit x6ane $-6aste, «nici din strAinAtate este,
gni dit dipirtós, «nicl din departare,
«tin g'oni grimiti c, «e un voinic crtrturar,
cm ocPul ch'indrisit. «cu ochiul zugrAvit 1
aTu pörtA-n1 *idèdm, «In poarth $edeam
«la nis in' mutrèdrn, cla dinsul ma ultam,
ev'inu mt.iatä, vinu, a vino, frumoaso, vino,
cc& nu $-u tiniva. ; «cAcl nu le nimenea ;
a vinu musatA, v'inu, a vin , frumoask vino,
«CA nu-ti fac tivd, «cAci nu-ti fac nimic,
and öara bipri «o data sdrutare (ad. te ol sAruta
[o data)
q-a1.66. cu vitarëa ta. qi asta cu vrerea (consimtimin-
[tul) ta.
XXXIII
Al, lea n'icA, s-ni priImnAmu Ai, fa drag, sä ne plinabam,
dori-nA I amindol 1
Tu curii s-n-aligamu ; ln pädure sh alergAm ;
singuri 1 singuri !
Nu pot, g'one, nu pot bune, Nu pot, drag, nu pot bunule,
doPi-nA 1 amindol !
S-nu n'i scbald cintic in hairA, Ca sA nu-mi facA cintec in sat,
singuri 1 singurl !
5-naca-1 scOalA, -naed-1 cintA, Si dacA-1 scoald, $i daca-1 cintA,
vruta-n'i I draga mea!
Nol s-ni lomu, nol s-ni vremu, Not sä ne luAm, nol sA ne lubim,
scumpa-th ! scumpa mea !
S-furi ndreptu zborlu atAil De o fi drept (sincer) cuvinlul tAti,
gioni muO.t, voinic frumos!
Si n'i te-avdd DumniclAil SA te auzA Dumnezeii,
gloni scump I voinic scump 1
Dusi n'ica tu curie Merse micuta in padure,
mol singuri I singurl 1
Di si feati pirvulie Si se fäcu istorie (de ris, in gura
doPi ni0 I lumel), amindol !
XXXIV

Z'-deadi söarli dupa lunä, Se dede soarele dupa lunA :

stAl dicA, stkl bunk «stal micuta, stal frumoasA,
stäl, sä-n' ti qic Ova, stAl, sa-ti zic ceva,
trA tini ill ardi inima. pentru tine mi-arde inima.
Stat bra't di brat s-ti Pail, stai, brat de brat sa te eau (apuc),

www.digibuc.ro
 PORZIT POPULAR'S LA AROMM
si-n' ti-adfic tu casa meagA.
Sa-n' ti fac niveasta nata.
Nu-n'i stag, g'onili a n'eg
n'-a frica di ocliul atat
ca-n' mi sgarbi, n'-mi tuch'a$ti,
ca nica 'ndilicata $-easti.
XXXV
Tini goni, brat di ch'in,
rdea-n' ti ved $i mea-n` susch'ir ;
inea-n' susch'ir dun h'icate,
pre-atel ecru mirdilát,
tini g'one,-aumbra di fag
tindi-ti bratlu si-n1 mi bag ;
si-n1 mi bagu $i si-n1 adormu,
somnu lungu, dulti somnu.
)(XXVI
A moI feata, moi mu$ata,
mu$uteata d-lu-n` t-ö-ai aftatA ?
disi di Dumnida'-I data,
cu cundirg easte scriata ?
Nu-i data, ni-I scriata,
CA easte acumparata,
una n'iPe $-tinti sute
n91'a easte-a tati-sui,
suta easte-a frati-sul.
XXXVII
Mi lud somnul si-n' mi bagu
sumu dega tea di fagu ;
mi luã somnul si-n' mi ncl'inu
simu dega tea di chinu.
CI() $4 nã fintina arati
di-s u alavda cari-$ treati.
Mi aplicái si-n' bead apa
n' cadg $imia s-mi creapa ;
cari s-g-aflA sn'-u pitreacA
pri na feata nimartata,
pri nä pul'e niugata,
ca n'i fu di vruta data.
XXXVIII
PuPul $-azbgard, pi cali $-fuzi
$-cdlea tu axeani nisu $-si duti.
«Trel an', featä, zbor n'-azburdi,
ca tini alta ;
10 va-n' alagu i ninga trei
839
sA te duc in casa mea.
SA mi te fac mireasA no tia.
Nu stag, Iubitul mied,
mi-e frica de ochiul tail,
cad ma soarbe, ma tope$te,
$i micuta delicatA este.
Tu voinic, (Ca) brat de pin,
mi te vad i mereg suspin,
suspin din ficati,
dupa ochiul acela margelat ;
tu voinic, umbra de fag,
intinde-ti bratul sa ma culc ;
sa ma culc $i sa adorm,
somn lung (tndelungat), dulce
[somn.
FA fan, fä frumoasa,
frumusetea de unde o al aflat ?
oare de D-zeii ti-e data,
cu condelul (penelul) este zugra-
[vita ?
Nu le data, nu le zugravita,
cad ieste cumparata,
o mie i cincl sute,
miea este a tatalui sad,
suta este a fratelui sad.
Ma apuca somnul sa ma culc,
supt tufi$111 cel de fag ;
ma apuca somnul sa ma inchin,
supt tufl$ul cel de pin.
Acolo e o fintina rece,
pe care o lauda ori cine trece.
Ma aplecal sa beau apa,
imi cazu nä frama, ca sä ma in-
[tristeze ;
cine o va gasi sa mi-o tramita,
cu o fata nemaritatd,
CU o puicti care n-a (mat,
cad mi-a fost de lubita data.
Paserea zboara pe drum fuge,
si colea in strainatate se duce.
Trei ani, fan, in zbor zburai,
ca tine alta nu aftal ;
eg void alerga (umbla) $i Inca trei
www.digibuc.ro
840 PC/EMT POPULARE LA AROMNY
call si-n' elltI Math, ca nu-nt mi
[vrei ;
Te si-ti 4 ic joni, va-n' plisci-
[nescu,
ma n'-escu featä $i nu pilo z-grescu.
Gopesf.
XXXIX
Rata z-dute ta s-Pa apd,
g'ónile mu$át va s-creapd ;
astäi lea featd, nu t-o-ar$ine,
a v9n $-mine dupa tine,
staY s-ta portu vdsile,
s-t-ardpasä brátile.
Se-arise feata $-16 a$tipta',
g'onle vase nu-P purtd',
ma un odu 11' furd'
pri sum 46ane $-sufrimteale,
di se-aveli' $-pind tu xeane.
XXXX
Un om ti $-are sivdae,
ningä lids sell' $i-P zburd ;
lu zburd, 1-piriTursed,
cum il' va inima lui ;
a luI inima P-u lale
ma$1 tra vreare si sivdale.
Vlaho Clisura.
XXXXI
Naima ma-ta, mori fea Le,
morl ndoema-11 I
te-n' ti feati ahit minatä ;
di-n' arc6.1 ocPul pri tini,
di-n' mi eildisil di minti,
de-agdrsie di-n` durnli,
di-n' fuelird oili t6-agru,
di-n' curmard multä zn'ie ;
caee n'elu $i minath,
caee 6ae $i minucl'u,
$i birbeclu nä cipita.
www.digibuc.ro
dacd-mi Nei spune, ca, nu me vre;
([1ube$tY),
ce sh-tY spun, volnicule, imi vine
[sa pleznesc,
dar sint fed $i nu pot sa vorbesc.
Fata se duce sa Yea at:id,
tindrul frumos e tare suparat.
eStäl, fetito, nu-ti fie rusine,
caci yin $i eil dupa tine,
stdY sh-ti port vasele,
sd-ti odihneascd bratele.
Se in$eld fata $i-1 a$tepta,
tindrul vase nu-1 purtd,
ci un ochiti (ad. o sdrutare la ochiti,
[11 furd,
pe supt gene $i sprincene
de se auzi pind in sträindtate
(adica : in cit II merse vestea
pind in strdind (ate).
Un om care Yubeste (lit, are dra-
[goste),
linga dinsul $ez1 si vorbeste-1;
vorbeste-I $i consoald-1,
cum il doreste inima lui ;
inima lui (ii) este neagrä (arsd)
,numal pentru dor $i dragoste.
Tana V. Bibi.
Afurisitä (fie) mama, fd dragd,
afurisitá (tie) I
care te näscu asa frumoasd ;
ca-mi aruncal ochiul pe tine
(adica : in cit privindu-te),
ma zrnintil (lit. : ma scrintii in
[rninte),
in cit ultai $i adormil,
si-m1 fugira oile in ogor,
si-mi fAcurd (aduserd, lit : curznard)
[multd pagubd :
fie-care miel, o mind plind,
fie-care oae, un mdnuchiti,
g (fie-care) berbece 0 capita.
 POEZIT POPULARE LA AROMNI 841

Tati, lal g'one, tap nu creap6 Tad, lubite, tad nu te intrista,

moi g'oni vrnt, mai voinic lubit,
tutà chTárdirea ti featisi, toatä paguba ce suferi$1,
mpartu ndoaila parti tini, impart5-o in douâ part" tu,
Vumitate-alasa a n'ia, jumatate lasd-o mie.
g'umitati tini tini. jumatate tu sh o til.
Weig. Atom, II, 22, 17, comunicat de P. Papahagi.

Notii. Aria acestui cmtec e redata de mult regretatul Caireti Costica in re

vista Macedonia, p. 153.

Mi sculál tah'ina dimneat5, M. sculal in zorl de dimineata,

mol lili-lilic'a mea I
di-n' mi lal tu min' $--tu fath,
mol tranda-trandáfilä I
-me-alindl pri-un munte-analtu,
$i cintdi ca picuraru
di$tiptal cirvänarl'i,
cirvanarl'i $-picurarli,
di$tipt6.1 $-na musatä,
te-$ durn'd mol tu Vurlane ;
di-n' deadi döaiiä blisteame.
(Crima s-al a bre g'uneale,
ti sculdsi di dimineatit
di-n' mutd$1 g'onli di mbratä.
XXXXIII
C'udie, late eudie,
te $-feati tu rurnanie,
ti na featä, nä g'adie,
135gh g'onTi tu zAlie,
höara tuta tO-amdrtie.
LOati-o ta s-u spinclur5 m,
sola de-ar$ine s6-ascApa-m.
xxxxly
Ti e bun5, multu bunk
Fdata nic5, feata armind,
dimineata ea si scealä,
$-1'a vásile zdute ntre-apä,
la fintina din livade,
tu livadea atea. vearde,
$-crea$te na trandatilie,
pi trandatil grama scrie :
«earl basi Math' di $.6 alas5,
aDumnicla' P-O-astinqi a lul casa».
Comunicata de sora mea Anastasia, Bitolia, Macedonia.
fa floarea mea 1
ma spalai la miini si fatà,
fa trandafirul miea !
$i ma urcal pe un munt nalt,
$i cintal ca un pastor,
de$teptai pe c5rvAnari,
pe c5rvanari $i pe pástori,
desteptal $i pe o frumoasä,
care dormea in plapoma,
$i care-mi dAdu douà blesteme :
«Pant s'a al, mai tinere,
care te scula$1 de dimineata
$i-ml scula$1 pe Yuba din brate.
Minune, ce mai (lit. neagrii) minune,
ce se facu (petrecu) in romänime,
pentru o fat5, o stricat5,
care baga pe tineri in zeliii
(adic5; care a pus in dram pe tineri),
satul tot in p4cat.
Luati-o sa o spinzurhm
familia (lit. rudenia) de ru$ine sä
scapäm.
Cit e de bunk mult (toarte) bun5,
fata mica, fata arominã,
dimineata dinsa se scoala,
i$1 lea vasele se duce la ap5,
la fantina din livede,
in livedea cea verde,
41 cre$te un trandafir,
pe trandafir slove scrie :
«cine saruta fa tä $i o lasa,
«Dumnezeu i-o stinge a lul casä».

www.digibuc.ro
842 POEZIT POPULARE LA AROMINY
V ruta-n` $ade tu firida
vruta $-Iele I
lc ma-P grescu, vruta nii-avde.
vruta $-Iele !
«buna-ti Oara, vruta $-Iele !»
«Crh'ine vin90, bre gruneale !
«Ti nu-n' gre$ti, vruta $-Iele !
«A-na Wick' ta s-na lom,
a si nä lomu, si nä vremu,
«$i na fatim doPi sop.
«Nu lal gione, nu g'unèale !
curbane $ lele !
«nä Wim sole di nu-$1 cade,
curbane $-Iele!
«Meti, vruta, doN s-na lom,
vruta $-Iele ! sa ne luarn]
avr'ear'ea noi si nä ti-avém,
as-a varnui s-nu aspuném !
«Nu lai g'one, nu g'uniltale,
curbane $-lele !
((NA h9m sole di nu-0 cade.
Vlaho-Clisura.
XXXX VI
Na fëatä arumina,
g'onle s-lo cu vrdari,
söacra-sa vrta crëapa
di v`inati mari.
Na dug, un prindu,
micare-P adard,
mica' la6a fe'ata
di dor di vrëa-$ mOara :
Te $-fu la6a micare,
moil muma citaiia
midi s-mi nfirmicai,
sbacrä multu arata.
Pescul tiginsttu
pescu el nu s-fu,
$-fu uh'ePi dit arburicu
di-n mi nfirmica 1).
XXXXVII
Ea nu mutrëd, 5-nu-n' te ascundi,
nica tu pilieire I
pitrunicre scriatä,
ca eu va-nTau na döamna &Inca,
1) Var. Weig. Olymp. p. 115, XI.
www.digibuc.ro
Iubita-mi $ede la fereastra,
iubita $i draga !
ea il tot graesc (o tot chiem) lubita
T1U aude] lubita $i draga!
a barna-ti ziva (lit. ceas), iubitä
[$i drag l»
«bine veni$1 (ad. bun sosit), voi-
[nicule I
«de ce nu rdspunzi, iubita $i
[draga ?
Vino, micuto, sä ne Warn,
sa ne luarn, sä ne lubim,
sá ne facem ambil sop.
Nu voinicule, nu tinerelule 1
jertfd si drag& I
sintem rude $i nu se cade,
jertfa $i draga !
Cu toate acestea, MAU), ambil
Yuba& $i drag& I
dragostoa sa o avem (sä o pastrdm)
$i nimanui sa nu o spunem !
Nu voinicule, nu tinerelule !
jertfa si draga !
Sintem rude $i nu se cade.
0 fata (a)rominca,
barbatul il lua cu dragoste,
soacra-sa era sa crepe
de mare necaz.
Intr-o zi, intr-un prinz,
mincare le prepard,
minca biata fata,
de durere era sh moard .
Ce fu ticdloasa de mincare,
fa mama catea,
mincal si ma otravii,
soacrd foarte rea.
Pe$tele cel fript,
peste el nu fu,
ci fu tipar din arborel, ($arpe)
din care cauza ma otravii.
Ean, nu te mai ulta $i nu mi te
[ascunde,
mica in fereastra 1
potirniche zugravitä,
cad di imi voiii lua o doamnä
[franceza,
 POEZIT POPULARE LA AROMiNI 843

va-n' u ncl'id nuntru n-udae, mi-o voiu inchide nauntru in odae,

va-n' u ntreb tut tra sivdae 5i mi-o voiil intreba despra dra-

. . . . . . ......... . . .....
ca sivdaéa q-easte dulte,
.
cad dragostea este dulce.
.
[goste,

XXXX VIII

Pri la pliarta ta n'-tritedm, Pe le poarta ta treceam,

mol, lilic`a mea 1
mol, tranda-trandafila I
bOatea ta mini n'6-avclam,
mol, lific'a mea ! etc
cu ma-ta ma n'-ti ncac'di,
ti nchedi 5i u nvitdI :
s-faca numta cu simiti,
cu simiti tuti stah'iti,
s-treaca cuscri ai matuldti
tu tusta'n', tu haimaldti,
bati vimtul, s-girtieasca,
n'ica mea si-n` si mardaqca ;
cu ma-ta ma n'-ti ncac'di,
ti ncac'di 5i u nvitdi,
s-faca numta cu v'in dulti,
si-ndultdasca cfiscarPi,
si s-hirséasca Odspill'i.
fa floarea mea!
fa trandafirul mieti I
vocea ta eil auzeam,
fa floarea mea l etc.,
cu mama ta te certal,
te certal 51 o invatai :
sa faca nunta, (oferind) covrigi (in
[loc de pine),
covrigi numal (lit. toti) cu stafide,
sä treaca (vie) nuntasi armatoll,
in fugtanele, in zurgalal,
suflind vintul, sa rdsune,
micuta O. se mareasca ;
cu mama ta mi te certai,
te certai 5i o invdtai :
sa faca nunta cu yin dulce,
sa indulceasca pe nunta5l,
sa bucure pe oaspeti.
XXXXIX

S- ag'öaca fdata cu meru, Se joaca fata Cu marul,

mol s-ag'öaca 1 mai se joaca !
16-amina sus, le-a5teapta n-mana, II azvirle in sus, 1-a5teapta In mina,
mol s-ag'Oaca ! mai se joach !
alkali P-ul Van', feat' alel meru, «rill' il tini, fata, acel mar,
aciii P-ul tad! acul il tini
«A uniii g'one, umli pabesu, Until tinar, until necredincios,
«te-are trel aril, ti *ade m-Pole, care are (shit) trel ani, ce 5ade la
moi s- ag'öard l [Stambul,
mai se joaca l
«di nu-n' pitreate ni carte, ni zboru, 5i nu-mi tramite nici scrisoare,
a lui il tan ! [nici vorba (buna),
lui il titi I
«di van' crep laea di dorn ! 5i-mi vine sd crep de dor
laea-W! sarmana I
L
Tinireata Tinerete,
alba fata, alba fata,
no-are call s-O-acata, nu le eine sa o prinza (rasfata)
ah I ah I lea dada mea ! ah ! ah! fa mama mea !
ti nu ntregh' inima mea, de ce nu-ntrebl inima mea,
ca ti-d va. cä ce-mi dore5te (vrea).

www.digibuc.ro
844 POEZIT POPULARE LA AROMNY
Cu dulteata
s-mi Pa m-bratg,
s-mi base tru fatg,
ah I ah ! lea ed märata,
dado, n'i-ncrisisi n'ata,
tea musata.
Dado, vine
gionle vine,
ma nu e trg mine
ah 1 ah ! lea dado sor,
tihta it'-löai di dor,
si va-n` mor.
Cintat de d. Ta§cu Telescu 1).
LI
S-n'i ntreb mama cu, tot tata,
S-Paii duselu cu gh'urganea,
ta s-n`-asternu tu gräding,
sunu meru, sunu peru,
sum tufa di trandafiru,
z-ving vruta, z-durn'im doll:
«Vruta, asearg, lu-n' eardi,
vin'il acasä, nu-n' te-afidI,
nöaptea tutá mea n'-cripdi,
in' cripdi si n' pliscanii,
pin tö-apiritä nu-n` durn'il.
Vlaho-Clisura.
LII
Ma nu ear5.1 tini te-n' cliteli
tini te-n' op teal si itl Oitedrn,
si n'i cresti, si-n` ti Pail ;
ma-n' crisciisi s-ti isusisi
al crfscilsi s-ti mgritásl
$ mini lailu me-algsási.
Pri cángh'ili ma -11' te-alindl,
tu paliOiri n'i isal
si crt mini t-arideal.
S-aveám un meru si arlic,
se-arucu, si te-agudescu,
m-bratä s-n'i ti lgvuescu,
brátali-ti s-li hrisusescu.
Selia (Calive-Badralexi)
1) Vulpian : Poesia populark, pusa in muxica, culegere din toate tarile rom011C
Bucurepti, 1889, No. 341, p. 114.
www.digibuc.ro
Cu dulceatä (ad. cu blinddte)
sä ma lea in brate
sg ma sgrute in fatg,
ah 1 all! eu biata,
mama, iml inchisesi tinereatea
cea frumoasg. !
mama, vine,
lubitul vine,
dar 13u le pentru mii.
ah ! ah ! fa mama
ftizia lual de dor,
$i o sg mor.
Sg-ml intreb mama cu tot tata,
sä lag salteaoa cu plapoma,
sh-mI astern in grading,
supt un mar, supt un par,
supt tufisul de trandafir,
sh vie iubita, sä dormim impreung :
«lubitg, asarä unde mi-eral,
venil acasg, nu mi te afial,
toed noaptea ma necgj II (lit.cräpal ),
ma necgjii si pleznil,
ping la zi nu dormil.
Nu eral tu care-mi ziceal
tu, care-ml ziceal si itl ziceam,
sä crestl mare, ca sh mi te wail
[nevastg) ;
ci, crescusl si te logodisl,
ci, crescu$1 si te maritasT,
si pe mine nefericitul ma lgsasi.
Pe balcon mi te urcal,
la fereasträ esal,
si de mine rideal.
De as fi avut un mar sa arunc,
sa-1 arunc, sg te lovesc,
la brate sg te rgnesc,
bratele-ti sä le auresc.
Cionga George.
 POBZIT PUPULARB LA AROMINT
LIII
-- V'in Tanuse, z-dun'im doPi,
Tana, Tanuse,
alba s-arose I
Nu v'in, g'one, cd n'-u frica,
g'one, g'uneale,
ch'icdt din stëale 1
Va-nf v'in neaptea, si-n1 ti fur .
Tana, etc.
1\11-am un tan, te-n' me-aveagl'i .
gone, etc.
ncarn LA mumg, te-nT mi ddari,
tura neaptea sadi s-tdarti !
Piste-avlie va-n' me-arfic,
s-mini, vruta, va-n' ti fur 1
N'-am un cini tu avlie,
tuta neaptea aveagPi casa.
Tatd-tu la 01 va z-duca,
muma ta la a gripnie,
cinili va-1 vatim mini,
$-pali va-n' ti fur 1
LIV
Mult an dare-n' ti scu1ds1
moi lilic'e, moi tranclafla !
purungh'ir di-nr distipt4i,
di-n` intrara tu gradina
di-n' mintira vasileaclu,
vasileaclu si gareafli,
vasileaclu a g'On'ilor,
garOafili a nvedstilor.
LV
Mi lo somnul si nclinarea,
singur nu po-n1 dormu 1
N'-am musata tu vitina,
cu nisa va-n` dormu 1
s-ari tata, nu s-e-alasii,
di Dumnigla si-s 6 afla 1
$-ari mama di s-u ncacli,
s-P-O-aduca Hristolu!
«Ea chl'máti-u vruta nctia,
napa va si-si v'ina I
www.digibuc.ro
845
Vin Tanuse,sa dormim amindol,
Tana, Tanuse,
alba si rose 1
Nu yid, draga, cad mi-e Idea,
tinere, tinerelu le,
picat din stele I
0 sa vit.' noaptea, sa mi te fur,
Tana, etc.
Am un tata, care ma pazeste,
tinere, etc.
am o mama, care ma doreste,
toata noaptea sede si toarce !
Peste (zidul) cup] ma voiti a-
[runca,
si eil, Iubitä, te voiti tura !
Am un dine In curte,
toata noaptea pazeste casa.
Tata-1 tail la ol va merge,
mama ta la denii,
pe eine 11 void omori
si eara$1 mi te voiii fura 1
Prea in zorl mi te sculasI,
fa floare, fa trandaflrule !
porumbeil iml desteptasi,
si intrara In gradina,
si-mi amestecara busulocul,
busuiocul si garalele
busulocul voinicilor,
aarofilele nevestelor.
n
Ma apnea (lit. lila) somnul si in-
[chinarea ,
singur nu pot sa dorm!
Am frumoasa In vecinatate,
cu dinsa voiii dormi !
are tata, nu o lasa,
de la D-zeti sä si-o gaseascal!
(adica: fire-l-ar sa-1 fie de la
[D-zeii !)
are mama, care o cearta,
fire-1-ar sa-1 fie de la Ilristos 1
(lit. sa-1 o aducasa o pedep-
[seaschHristos 1)
Ean chlema-ti-o pe iubita Incoace,
doar o vrea sä vie 1
846 POEZ1I POPULARE LA AROMtNi

Vruta noi 6 acrimamu, Pe lubita noi o chiemaram,

ea nu va ta z-vlina I ea nu vrea sh vie 1
Ea tixiti-l'i bran curdtu, Ean promiteti-i brig lucrat In
[fir,
napa va ta z-v'ina 1 doar o vrea sa vie I
Bran curdt nol it' tixim, Brig curat (lucrat in fir) Pi pro-
[m iseram,
ea nu va ta z-vina. ea nu vrea sä vie 1
Ea taxiti-Pi fluril multi, Ean promiteti-i galbeni multi,
napa va ta z-vina 1 doar o vrea sa vie 1
Flurli multi IP tixim, Galbeni multi noi ii promiseram
vruta nu va ta z-v'ina lubita nu vrea sa vie,
(apol i se mai promite multe
alte lucruri framoase $i la
urma):
Ea tixIt1-11i mu$át g'oni, Ean promiteti-i tinar frumos,
napa va di $1 v1ini 1 doar o vrea sh vie I
Gioni mu$dt noi II tixim, Tinär frumos noi ii promiseram,
s-u
, deadi alaga vini. se grabi $i veni,
(lit. $1-o dede fuga $i veni).
Vlaho-Clisura.
LVI

Te Pi fecm mine a lui ? Ce-1 facul eft WI ?

lea dada mea I fa mama mea I
pri la p6arta lui triciff, pe la poarta lui trecui,
vru s-mi ba$i, nu-n1 $iditi, vroi sä ma sarate, nu $ezui (no
[consimtil),
el mi pimsi, ioni &lig, el ma impinse, ea cazui,
ini ci4111, in' me-agudii, cazal, ma lovii,
me-agudii tu daeli fati, ma lovil la cele doua fete
daOli fati mead aro$i; la cei dol obraji rosil,
el mi trapsi, ni-mi sculdi, el ma trase (ma ajuta), ea me
[sculal,
mi sculai, nrazburdi, ma sculai $i zburai,
tu viinate hi 6-adrái 1). in necazul lui o facul.
LVII
In' triciff pri la fintIna, Trecui pe la fintina,
di-n' vicliti nä feata armina ; vazui o fata aromina,
lash feata vásile, lash' fata vasele,
di si dusi a casä-l'i, $i fugi la casa el,
di-$1 incPisi pOrtile, $i,-$1 inchise portile,
s-nu 6-agiunga.g'Onile, sa nu o ajuoga tinarul,
di P-acata min'ile, de-1 prinde miinele,
di Pi flinch nedlile, de-I fringe inelele,
nedlile $-mardedlile, inelele $i margelele,
di-Pi sucli Mile, de-1 suge fetele (obrajii)
di nu u vor g'On'il'i. de nu o mai iubesc (lit. vor) tinerii.
(adica : de nu o mai Yea nimeni de
[nevasta).
-
1) Acelap cintec e reprodus in Arom. p. 28, No. 23, cules de d-1 Weigand de la
glumetul Cica Zabull, numit pi Dascalu ; sfirpitul cinteculul este apa cum il dam noi.

www.digibuc.ro
 POEZIt POPULARE LA AROMtNi 847

LVIII

Buzbuchleatia 5 -tr an daflia ilà, Bobocel $i trandafir,

t6-amind$1 si di$cl,ich ?
1\1'-amindi si va-n' ami'n,
tra criparëa a maica-wei,
tra criparea a tata-wui,
nu-n, da gionle te-w voi eu.
L1X
de ce amina$1 sk inflore$ti ?
aminai $i voiu amina,
in necazul mamei mele,
in necazul tatalui midi,
nu-mi eta pe voinicul , ceiubesc di.

AndOima di öara ti ni.e$u, Afurisit ceasul in care mersei,

la F;,(5put1u di la C'irep,
aclO era, un gione scumtu,
te$11 bucla tra s-u umplu,
te$u bucla s-umplu co apa,
in$i stimtun ta s-mi crëapa,
s-io mi dedu cu de-alaga,
Stimtül me'-acata di !Maid.
Stai lea feata, stai lea doni,
va si-nT ti 4lic unu lai zborn,
mine voi tra si-n' mi nsoru ;
stal lea fe'atä, da-ni n-Oara apa,
ca tra tine suflitlu-ni va s-creapa 2..
E4 niSapte $i fail luna,
ni-era frica stimtul s-nu spuna,
ca erárn far% curuna.
Crusova.
LX
la $ipotu de la Cire$u,
acolo era un voinic ascuns,
intinsel bucla, ca s-o um plu,
intinseT bucla s-o implu ru apa,
e$i blastematul (lit. stinsul) sä ma
[necajeasca,
si
., eil dada! (ad. plecal) in fuga,
[in graba),
bléstematul ma prinse de poala.
dStal fa lard, stai dorule,
IP void spune un cuvint,
eu doresc sa ma insor ;
stal, fa draga, da-mi apa o data,
cad pentru tine sufletu m1 o sä-mi
[crepe».
Era noapte $i fara lung,
mi-era teama blastematul sä nu
[spule,
caci eram fail coruna (neincoro-
[nap).
T. unda.

Mori Maru$e, mori curbane, Fa Maru$e, fa draga (lit. jertfa),

una veara mare, mare, o vara mare, mare
(ad. cit e vara de mare),
tuch11$1 Teja tra ni$ane, topi0 pe Teja spre minune,
cludie, laie ciudie, minune, mare minune ;
Ru$ca, fesëa cu flurie Maru$a, fesul cu galbeni,
s-nu o bacli tra Starnarie, sa nu-1 bag! (porti) la sf. Marie,
ca ti fall tuta arizile. cad te fad toata de ru,ine 2).
LXI
Arsu, lele arsu, Arsei, bietul arsel (de dor)
caplu a n'eg n'-aspar$u, capul imi stricai,
arsu $-mi tuch'ii, arsei $i ma topii,
tra tine io glani. pentru tine eu inebunil.
1) Spre dezmIerdare intrebuintat aci.
2) Fiind-ca fesul cu galbern I-a fost dat de catre amorezul el.

www.digibuc.ro
g48 POEZa POPIJLARE LA. AROMtNi
Asu, lele arsu,
caplu a n eu n'-aspar$u,
ca vruta n'-u diparte
Yo P-grescu, nasa no avde.
La soata mplatOaste
cu ocl i nu muntrea$te.
cu odi nu muntrëa$te
cu gura nu greaste ;
grea-n , lea vruta, grea-nhi,
grea-n $i nu-ill fa naji,
multu n.-te-am tu vreare,
di va-ni bad: mira'zi.
Tati, bre pone, tali
tatl, pri caplu a tau,
multu-n' të-am tu vreare,
un e Dumnicla'd.
dada asOara ah, gione,
multu mi Ocic'é,
ca un g'one ca tine,
ocPi nI.lii bi$6.
Cru§ova, Macedonia.
LXII
Esta seara nu-n' durndf,
di un zbor te n'i zburi:
CU na armina, nä vitina,
cu ocl ul di garachina,
cu frimteatia ca cundtPu,
truplu-P un curat sirvtPu.
Di la Dumnicla u s41 v'ina,
scuturata na vitina,
ti-n' da: ahinta can'ina.
LXIII
Cite frinqa azboara vimtul,
ahinte ori n'i te am basata
pi la leäni $- sufnmteale,
daule mOare fat.: a tale,
doPi odi ca doaua steale,
moI lilic'e di pi meru,
in' par: cicluta din ter.
E juramint.
www.digibuc.ro
Arse)", bietul arse,
capul imi strical,
cam lubita mt-e departe,
eu o chiem (if graesc), dinsa nu
[aude.
La soate(cu tovaräsele el)impleteste,
CU ochi: nu prive$te,
(adica nu-$: radica ochil de loc
de pe lucru).
cu ochi: nu priveste
cu gura nu graeste.
grae$te-mi (ad.vorbeste-m:), iubita,
[grae$te-mY,
graeste-nif si nu fa nazuri,
mult imi estl draga,
in cit o sa ma fad sa sufer.
Taci, tinere, taci,
tam, pe capul tail 1)
mult te iubesc,
un e Dumnezeil.
Mama, a sal* tinere,
mult ma certa,
ca un tiner ca tine,
oath imi saruta.
Asta sara nu dormii,
de o vorba ce vorbil,
cu o aromina, cu 0 vecina,
cu ochiul ca de aquila,
cu sprinceana ca condeiu (trasa),
trupul un chiparos curat.
De la D-zeu sa-Vi vie
(adica : fire-ar, sa-t: fie de la D-zeu),
zburdalnica noastra vecina,
care imi da: atita necaz.
(ad. care cainestl, ma turmen-
[tez: asa de mult).
Cite frunze zboara vintul,
Mite or: mi te am sarutat,
pe la gene si sprincene,
la ce: dol obraj: al tai,
la cel dol och: ca doua stele,
fa floare de pe mar
Imi pan cazuta din cer.
 PoaZiT POPULARE LA AROMNY g49

LXINT

La fintina s-la izvo5r, La fintina $i la izvor,

treati un g oni dill& trece un tinar dilator,
la izvor I la izvor I
di ntrëaba feata cu dor, intreaba fata cii dor,
Mata cu dor I fata cu dor I
--(di. lea Math', feata aleapta, «Fa fatä, aleasa feta,
feata scumpa $i mu$atd, fata scumpa $i frumoasA,
feata trea I fata mea I
te n'i staI aha't adratä, de ce stai a$a gatita (trum0,
scumpa mea !, scumpa mea I

,G'one bun, glone ca snare, Tinar bun, tinar ca soare,

ti t-u, g'one, a ta ntribare, ce mi ti-e, tinere, intrebarea ta,
g'one ca soare tinar ca soare I

di nu-41 vecli incló di cale, de nu-Vi vezi (nu-ti cauti) de drum,

g'one ca soare.i) tinar ca sore I»
«Fèata, mol purumba mea, aFata, fä porumbita mea,
da-n' gura $i tata ta, dá-ml (oferã-mi) gura $i fata ta,
purumba me'a porumbila mea
ca-n`-arsi$1 mol Inima, cad imi arse$1 inima,
purumba mea li porumbita mea I

GG'one mol, g'one curbane, cTinere, draga (lit. jertfa) tinere,

sa-n' ta dau dao dabloane, sa-ti daü doua dabloane1)
g'one cui bane, draga tinere I

si-tI muntré$U, g'one, di cale sa-ti cauff de drum,

g'one curbane 1, draga tinere I

«Fëata moY, featä mu$atä, «Fata, frumoasa fata,

lo dabloani nu n'-li voi, eü dabloanele nu le doresc,
mol feata mea I fa fata mea I
ca-n' voi dol'i oaf a tai, ci-mi iubesc cel dot ochl ai MY,
mol feata mèa!) fa fata mea I
«G'one laift $i g'one corbu, zPinär ràü, tin5r nenorocit (lit.-
[corb.)
mine a cask cum si-n' n'ergu, eft acasd cum sa ma duc,
lal g'onle a n'efi iubitule I

bi$are'a cum si O-a$tergu, sarutatul cum sà-1 $terg,

lai g'onle a n'ea! lubitule
Crupova.
LXV

PuPlu $-azboarti, pe cali $-fuzi, Paserea zboara, pe cale fuge (mi rge)
s-calea tu ax6ani nisu s-si Mitt, $i calea in strematate el se duce,
trei an'i, fèata zbor n'-azburái, treI anT, fata in zbor zbural,
ca tine alba alta no-a ; ea tine alba (eandida) alta n-aflal,
16 va-n' alagir i ninga trei, eü voiu alerga $i Inca trei,
Moneda de aur, in valoare de eincl. poll una.
54

www.digibuc.ro
A50 POEZA POPULARE LA. AROMNI
cart si-n1 zap, feata, ca nu-nt mi daca mi-ei spune, lath , ca nu ma
Lvrel.
Ti sga zac, jone, va s-pliscinescu,
ma n'-escu feata si nu pot z-grescu.
Gope§1
LXVI
Armin-Armina j-dipunea
inghtós citra tu vale,
s-arminlu gtoni se-alina
si 6-astiré in cale.
cArmina mea, lea Armina mea,
d-lu v9nt, d-Iu nt ti dipun9 ;
«musk iu calea, calea ta,
armina si-ne asputh
lo di la ol, Armine, Vin
acasa si-nt mi ducu,
s-Pail pini si With' s-alin,
s-la picui art s-le-aducu.
Armina, Mu' un odu lath.,
da-n' na lisari armina,
te s-nu u scot dit minti hal,
cö-arada TA stimina.
Ea tracli41 calea s-calea mea,
alasa-d-u armine,
mi ngröapa Weill §-Ora tea
cind mindu6sc te-arsine-I.
. .
Si dusi feata a casa-19
s-a muma sal P-aspusi
cum picurarlu ti-astiPé
si ocPilt ill Pi supsi,
(HT isusita, feata mea,
cu WU di c'elnic mari,
tall tini cart nu va-n1 ti Pa,
tut truplu atail nä hari.
Io c'élniclu, mama, nu-I voi
pri suflit si pH n'ati,
vol picurarlu di la ol,
. .
cu perei nitiPati
. . .
Armina-Armina se-alina
. . .....
insus citra tu munti,
$-Arminlu gtoni $-O-astipta
la nil pri ningh punti.
D6 arsini loclu n-o ngrupa
ma nvinita tu fata,
www.digibuc.ro
[wet (mbesti).
Ce sa-tt zic, draga, voiii plezni,
dar sint fata si nu pot vorbi.
Arominca, Arominca se cobora,
in jos citra la vale,
si Arominul voinic se suea,
si o-ntalni in cale.
cArominca mea, fa Arminca mea,
de unde vii, de unde te coboel ;
cfrumos in cotro calea, calea ta
(adica: frumos in cotro tl-edrumul),
Arminca sa-ml spui.
«Ea de la oi, Aromine, via,
acasa sa ma adur,
«sa Ieail pine si opinci sa suiu,
si la pastor! sa le aduc.
cArominca, da-ml un ochiti negru
ofera-mi (da-rni) o sarutare A-
[rominca,
(adica :lasa-ma sä te sarut odata),
«pe care sa nu o scot din minte
[ (ad. sa nu o uit),
rind o septamina,
fa.n
pe vezi-ti de drum, si dru-
[mai midi
lasa-mi-1 (liber), Aromine,
«ma ingroapa pamintul si tarMa
.....
[aceea
cind gindesc ce rusine-I.
. .
Se duse fata la casa el,
si mamei sale spuse,
cum ciobanul o intalni,
si ochii il supse.
«Esti logodita, fata mea,
cu fill de eelnic mare,
«ah ! pe tine eine nu mi te iea,
tot trupul tag o gratie.
«EU pe celnic, mama nu-I vreail,
pe suflet si pe tinerete !
aiubesc pe pästorul de la oi
Arominca, Arominca se urea
in sus citre la munte,
......
cu plete netaete.
si Arominul voinic o astepta
.)
la rift, pe linga punte.
De rusine pamintul nu o ingrupa,
ci se facea vinata la fata,
 PORZIT POPULAR'S LA AROMINT
s-cu caplu spinlurat imnd
ncircata de-amireata.
«Ea cli-n1, ArminA, iu& ti duti,
$ea cli-n' te ell tita, ei ean zi-mi, de ce esti trista,
Si-n' vindu oi j-bii besPi tuti «sa-mi vinz oile $i berbecii toti,
s-ti vindic di jilita.» sa te vindec de jelita.»
Graiti z-greasca ea nu ptea di dor Graiti sa graeascA ea nu putea
ma -$1 plini di cripari :
«Vor smi miritä, vrute, vor
cu h'il'a di ctelnic mari ID
Gioga Zisi
Naparti di Laea-mari
n'-alivdara $-nA musata ;
cum si fac lailu-n' s-u vedu ?
NcAlica-ti calu, g'uneale,
j-du-ti, da pin di 'mu$ata.
. . . . . . . . . .
Buna qua, moi mu$ata.
ghlini vine$1, lai g'uneale.
lu -t-u tath-tu, lea feata ?
tata--ntu i la na nurnta,
la nti numta amirdreasca,
amirareasca $-cristineasca.
iu-t-u mi-ta, moi rnuata ?
rnu-mea easti la DA numta,
la nA numtA amirdreasca,
arnirAreasca $- cristineasca.
aide feata si ni lomu,
si ni lomn, si ni vremu,
tra s-Midern tru loclu anostru,
clo lu-s bati pul`lu veara
$i birbil'lu primuveara.
Mac. p. (6)
Naparti di laea mare,
ncalavdarA $-na musata,
cum si tac s'-u vedu.
NcalicA-ti calu g'uneale,
du-ti (IA pin di musatä.
, .
BunA qua, mori musata,
vinesl, lai g'uneale,
iu-t-u tata-tu, lea feata ?
Tata-n'u la na numta,
la na muntA amirareascd,
amirAreascA i cristineasca.
A5f
si cu capul atirnat mei gea,
cople,ità de intristare.
«Ean zi-mi, Arominca, unde te
[duel
de dor,
nurnal plAnge de intristare :
«Vor sa mA marite, iubite, vor
cu fig de celnic mare.
LXVII
Dincolo (in a par te) de marea-nea gra ,
imi laudarA si o frumoasa ;
cum sa fac bietul, sa o vad ?
Incaleca41 calul, voinicule,
$i du-te, da pink la frumoasa.
. . . . . . . . . . . . .
Buna ziva, fa frumoasa.
Bine venisl, mai voinice.
Unde tatAl täti, fa fat& ?
TatA-mieti e la o nunta,
la o nuntA imparateasca,
imoarateasca si crestineasca.
Unde ti-e mama-ta, ta frumoasA?
MamA-mea este la o Runta,
la o nunta imparAteasca,
impArateasca $1 crestineasca.
Aide, fata sa ne luarn (casatorim),
sa ne luam, sa ne lubim,
ca sa mergem in tara noastra,
acolo unde cinta paserea vara,
$i privigbetoarea prima vara.
LXVIII (VARIANTA)
.
www.digibuc.ro
85/ POBZIT PUPULARE LA ARMIN!
Iu-t-u mita, mot mupta ?
mu-n-16a 6aste la na num%
la na numta amirarèasca,
amirts6asca $-cri$tinëasca.
aide Math' si nä lomu,
si nä lomu si na vremu,
si nä tern tu loclu a nostru
iu s-mur6arim i s-ch'ir6arim 1)
tu na grOapa si ni baga,
&Saila trupuri t-un murminti,
unu s-nasca mer aró$,
alantu s-nasca ch'iparó$,
s-trèaca gion'Pi si Pa meari,
Matili s-Pa ch'iparó$i
la nä pi$116asca,
pi$116asca $-arbinspsca.
LXIX
Can i$4l pi ohtu,
ti-ti cant la focu ?
la $ical cu gura
nu cart6d cu mana,
ca na vedu lurn6a,
tut cu not in gura.
Can tl vin6d1 la focu,
ti-ti caft6.1 la soti?
fa $ical cu gura etc.
Buna t-o-av66:1 framt6a,
ti t-u vr6A1 fluria ?
fa $ica't cu gura etc.
Bunä t-ö-ava.i gu$a,
ti t-u vre'ai glfurdan6a ?
fa $ica'l cu gura etc.
Bunu t-lo-ave6.1 ch'eptul,
ti t-u vreal ch'usteca ?
fa $ical cu gura etc.
Ticura
LXX
Mitrii$ calamarlu rrkbarnu,
ma si pare cal cu farnu ;
duse pan Tricol pazare,
se c'udi $i n'ic $i mare ;
www.digibuc.ro
unde de om muri oil pieri,
intr-o groapa sa ne bage,
do tia tru purl in tr-nn mormint,
unul sh devie mar ro$u,
altul sa devie chiparos,
sa treaca voinicii sa lea mere,
fetele sä lea chiparo$1,
la o nunta de paw
de paw $i albanezeasca.
Cind e$ai pe colina (!),
ce-ti cautal la foe?
fa glume (ad. glume$te) cu gura
nu te atinge cu mama,
caci ne vede lumea,
tot (mereii) cu not in ghrä.
(adica : mereil de not vorbe$te).
Cind (ad. Daca) veneai la foc,
ce cautai la tovara$1?
glume$te cu gura etc.
Buna ti-o aveal fruntea,
ce-ti trebuea galbenul ?
glume$te cu gura etc.
Bun. (frurnos) ti-1 aveat gitul,
ce-ti trebuea colanul 7
glume$te cu gura etc.
Bun (frumos) ti-1 aveal pieptul,
ce-ti trebuea chiostecal
glume$te cu gura etc.
Cola-Ban
Metru$, (en) calamarul in briii,
parca se pare cal cu friu ;
se duse pina la Tricala in tirg,
se mira $i mic $i mare
(adica : toti se mirara de frumu-
[setea lui).
 POEZIY POPULARE LA AROMINI
Mitrii$ c'earitl cu mAgór,
bAga fëdtile tru dor ;
ma li baga $-li mutrea$te,
vArA nu $i-I ariqente.
Din Tricol la MalAcd$1,
o, lal Mitre featA afld$1,
featA afld$1, featà no-afIdO,
dada-ta oft u cripd$T.
LXXI
Lele ! z-vA mi fac curbane,
ligate ca cApitane,
ma s-pareti, ca h'itI dall'ane,
lele l z-vä mi fac curbane.
Toate myeaste, tOate aldapte,
thate tu ndlile armate,
ca icOane trA nclinare,
lele 1 z-vA mi fac curbane.
Coe Adam
LXXII
Ti-n' porti sdrica pre-anumir,
lal &Ile mu$R, mu$dt ?
Di sivdaea ti-am pri tine,
o, dudi-dudia mea !
Ti-n' porti armatile timtu,
tat g'one mu,dt, musdt ?
Di mirach'a ti-n' bAgasi,
lea dudi-dudia mea 1
Ti-n' mutre$tI si tot susch'iri,
lal g'one musk, musk ?
Di mu$uteata ta, lea vrutA,
o, dudi-dudia mea 1
ea dipune pin la use,
lea dudi-dudia mea 1
si me-aritc, si-n' te aräch'escu,
lea dudi-dudia mea !
mine si-n' tench'irdAsescu,
lea dudi dudia mea I
LXXIII
Dol'i s-na lom, dol'i s-na vrem,
dol'i nA inimä s-avém ;
§-a mitmilor s-nu 1-aspunem,
cA milmili §tia zbOari multi,
9 paliani, a fost capitan aromin de frumusete pi vitejie superioara.
853
Metru$, (cu) cioared cu §nururt,
baga fetele In dor ;
ci le bag, §i le prive§te,
nici una nu-1 place ;
Din Tricala pinA la MAIAcasi,
mai Mitra, fata afla$1 (de nevasta);
Fata (de nevasta) afla$1, fatA nu
[afla$1,
pe mama -ta numaI cA necaji$1.
SA ma jertfesc you'd (asa frumoase
[sinteti l),
legate (la cap) ca cApitane (eff de
[haiduci),
pareti a fi ni$te daliane 1)
sä ma jertfesc, vat ! you'd.
Toate neveste, toate alese,
toate (imbracate) in not costume,
ca icoane de inchinat,
vat ! sa me jertfesc voud 1
Ce-mi port)" sareca pe umAr,
voinicule trumos, frumos ?
De dragostea ce am pentru tine,
fa, dudu-duduea mea 1
Ce-mi porti armele incinse,
voinicule frumos, frumos ?
De pasiunea ce-ml baga$1
fa dudue, duduea mea 1
Ce mi te uiti $i tot suspini,
voinicule frumos, frumos ?
De frumusetea ta, fa dragA,
fA dudue, duduea mea 1
ean coboara-te pina la u$e,
fa dudue, duduea mea I
sh ma arunc (reped), sA te rapesc,
fa dudue, duduea mea 1
ell sä mi te ci§tig
fa dudue, duduea mea 1
Amindol sA ne luAm, amindol O.
[ne Iubim
amindoi o inima sA avem ;
$i a mamelor sä nu le spunem,
cad mamele $tiu vorbe multe,
www.digibuc.ro
854 POEZIT POPULARE LA AROANT

j-dipiin frindili din munti, $i coboara frunzele din munte,

surph $i g'on'19 dip! i punti. surpa $i pe voinici de pe punte.
s-fudim diparti de-aesta lumi, Sh fugim peparte de aceasta lurne,
si s-agirsasch $-anolstra nurna. sa se uite de al nostru nume ;
val'uri s-aleadim ca-api curati, sa aleaern vaI cu ape curate,
i pichiri, cari sun nicilcati sail parduri, cari sint necalcate,
s-in liludli sun neadunati si unde florile sint neadunate,
$-ac1(5 ciliva s- nä filém $i acolo colibh sa ne facem
*i bana singuri s-na u ti item, $i viata singuri sh ne o trecem,
$i di virou aminti s-nu n-adutem, si
, de nimeni aminte sh nu ne a-
[ducem,
si cad s-clfirem, cad s-murim, $i daca e sh perim, saii sä murlim,
dol'i, doh si nä Ifirn. amindol, amindoi sh ne flm '
(adica : singuri-singurei sa flm).
NOTA. Satenit Arumini fac logodirile nu dupa alegerea tinerilor, ci dupa
Intelegerea parintilor ; de aceea In aceasta poezie, tinerif zic, ca e'l singuri O. se
fubeasca, ear nu dupa capricml parintilor. Se Indeamna s5. nu spule mumelor, pentru
ca titi multe vorbe qi le ar striea amorul. Cind tinerif se iubesc, mumele dad nu
corisimt, alearga la vrajitoare, care dup.' credintele populare, stilt In stare sa despoae
padurele de frunze In mijlocul inflorirei arborilor, s5. surpe pe voinici de pe punte
numai cu o ochire. Casatoriile facute fall consimtimintul parintilor dati caz la cintece
satirice i acestea se eh-1M In fata acestora la nunti i hore §i la alte reuniuni ; de
aceea In aceasta poezie se Indeamnä sa fuga de acea lume.
Caragiani
LXXIV
Námisa di doi lal munti, In mijlocul (intre) a doi munti
mplin' di arburi fira fruridi, plini de arbori fara frunze,
sun $i döaila fintineali sint si dotiä fintenele,
fill api sun $i eali ! fail ape sint si ele I
s-angineasti lin lal g'unéali geme un voinicel,
un g'uneali vitimht, un voinicel omorit,
vitimát $i agudit omorit *i lovit.
agudit $i livuit ; lovit *i ranit,
s-un lai pul II 16-ated varliga $i o pasere nea gra venea in jurul lui,
avarliga divarliga jur,. imprejur.
,Lal $ain, lal puPti mark I e Tu, pirnule, tu 'Deatä pasere,
«tutu truplu si-n` lu miff, a tot trupul sh mi-I rnäninci
«caplu *-inima s-n'-ald$1 «capul i inima sa-ml Iasi,
es-mina si-n`-ö-ald$1 ,x5i inch mina sa-mi MO ;
«inima s-ri'-ti-ala,i si bath einima sa mi-o IW sh bata,
oc-am si scriil la laea Math, «ca CI voiiiscrie la biata fata (iubitä),
«laea feata te me-a$teapta. «biata iubita care ma asteapta.
Caragiani

LXXV
Frinda vearde de sicara,
I1' an1urzea$16-a prirgaveara
tute leatele es nh Mara,
si lail i flc'6ri z-duc $i v9n,
$i furtunatlu a mai nu z-véade.
Aminciu (Metova) Epir.
Frunza verde de secara,
imi miroase a primavara,
toate fetele es afarh,
si bietii tinell se duc si yin,
$i nefericitul (lit. batutul de soarta)
[mei nu se vede.

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROMINI 855

LXXVI
Di dorlu a t5u, Meg, to mor,
esi di-n' grea un dulti zbor.
Ti s-15 grescu, nu-n' esti vrut,
nu-nv esti vrut, ni cunusalt,
s-mine nu nl-escu ti tuti,
crinusciiti, nicunuscial.
irrutã, s Wit tine ti mine,
sh-nr ti fac tutd de-asirne ;
di asirne, di flurie,
s-crëapd dusmanTi di zilie.
sä-nT ti nvescu s-tru mAtase,
sc'udueascä ntrèaga plase ;
tru mätase, tru hrisà119,
z-bacb tuti gTonTi tru miräch1i.
LXXVII
Vor si nvirc,lascä árburri,
si gPetlu nu-P alasä ;
voi s-te-agirsésc, armina rn6a,
si dorlu nu m6-alash ;
dipune, armin5, mintila ta,
si anvile'd-W-ti NO,
.1
si nu z-veadä bisar6a ta,
In mine te-am bisatä ;
c-acastt noi mine nä tern,
mine na tern in hoarä ;
z-videari lumea buda ta,
rn6a cintic va nh scóala.
Ayala
LXXVIII
Ling feata Jirgan'ata,
si-un g'oni MuscupuPanu,
doPi, &Ali isi zbura'scu,
s-mari lAcArdie s-facu,
la duch'anea dim pAzari :
«AWL le'atd, si nti lomu,
«si nä lomu, si na vremu,
a si nä fatim frati cu sorà,
esi na dutim tu loclu a meil,
«aclO iu s-cintti. puPlu NTara,
«5-pitrunida n'ala-vëara,
«di z-distëapta s-carvanarri;
4 dol9 s-na lorn, doPi s-na vrem,
«5-a muminllor s-nu aspuném,
(di nu n-alasa s-na ncurunã'mp.
Avela. (reprodus dupa no1 fi de D-1 Weigand, op. cit. p. II, No. 9.)
De dorul tau, mica, eu mor,
e§i si vorbestP un dulce cuvInt.
Ce sa-ti gräesc, nu-mi esti iubit
nu-mi esti iubit, nici cunoscut,
si eii nu sfnt pentru toti,
cunoscutt si necunoscuti.
Iubita. sä fil tu pentru mine,
sä mi te fac toata in argint ;
in argint, in galbeni,
sa plezneasca dusmanii de gelozie.
sã mi te imbrac si in matase,
sa se mire toatä lumea ;
in mätase, si in fir,
sa bagi pe toti vomicit in dragoste
(adica : sa faci pe tott voinicit sä
[se pasioneze dupà tine).
Doresc (vor) sh inverzeasca arboril,
si gheata nu-1 lasd ;
vreau sa te utt arominca mea,
si dorul nu ma lasrt ;
trage-ti, aromincã näframa,
si inveleste-ti buza,
sä nu se vazä sdrutatul,
unde mi te-am grutat ;
cad acasd noT mime ne ducem,
miine ne ducem in sat,
si de ar vedea lumea buza ta,
cintec ne vor scula.
0 fatä jirgantatä,
si un voinic muscupulean,
amindoT is] vorbesc,
si mare taifas (conversatie) isi fac,
la dughiana din tirg :
«Aide, fan', sa ne lugm
e sä ne tarn, sä ne lubim,
sa ne facem frate cu sorh,
«sa mergem in tara noastrã,
«acolo uncle cinta paserea vara,
esi potirnichea in miezul verei,
(si
., desteaptä pe cãräusi;
«amindoi sä ne luäm, amindot sh
[ne lubim,
asi a mamelor sa nu spunem,
«cad nu ne lasä O. ne incunungm
[ (ctisätorim).,

www.digibuc.ro
856 POEZII POPULARE LA AROMIN!
LX XIX
N'-am un an sf g'utnitate,
n'-intra anangh'a tu h'icate, (biq)
ai va-n' mica a meale n'ate.
Piturnicre dit curie,
v'in la mine pit avlie.
pua di Maid in$Ii a primnare
s-n`-avdu dultea ta cintare,
pi virdeata Yu $ideli,
di carsi lailu-n me-ardell.
Piturnicre ch'indisita
di tine mintea n'-u mintitä.
Piturnicl'e chindisità,
cu fustanea zugrapsitä,
la care n'-u t-o-al cuirita,
pi trup ahatu unclad.
Piturnicre di nimpade,
v'in la mine tu crivate, (bis)
s treatim vrearea cO-arihate
Piturnicre dipit case
v'in la mine tu cifase.
LXXX
0, da-n'-mi, dada, da-n'-mi, mama,
tri$ tu casa tea din deana,
si-n' mi facu tiligiand,
si-n'-mi baga pri pulita
s treaca puilu si-n' mi surpa,
si-n' mi fac buediti, bucali,
buedhi, bucaff i sirme-sirme,
si l'a metura s-me-arneasca,
s-l'a ftrasa, si-n' me-adun'a,
si-n' me-arunra pi cuprie,
si-n' mi facu trandafilä,
trandafila caranfilà,
s-treaca g'on'Pi si-n' me-arupa,
si me-aru pa, s-me-an'urcleasca
si-n' mi baga n sin mirata.
Cu les de tefan al Damce Machedon. Penin. bale. An. I, No. 8, 1893.
LXXXI
In rii-u lailu put% berbil'il,
si-n' da pondul calimar,
si-n' scriescu d6afia grame;
grama lale s-carte alba,
s-ni-u pitréc la laile nveaste,
vor s-mirita, $-nu s-miritä,
Calimch'ari vor si-$ pbarta 1)
Auzita de la Costa al Belimace Peninsula balcani9a, an, I, No. 9 1893.
1) In semn de doliu.
www.digibuc.ro
Am un an si jumatate,
imi intra ananghetz in ficati (bis),
$i mi va minca ale mele tinerete,
Potirnichie din radure,
yin la mine prin curte.
Ziva de Maiii e$il la plimbare
sa aud dulcea ta cintare,
pe verdega unde $edeal,
din fata bietul ma ardeaL
Potirniche zugravita,
de tine mintea mi-e zmintita.
Potirniche zugravita,
cu rochia brodata,
la cine mi t-o-al croit,
pe corp a$a (bine) adusa
Potirniche ne$ezuta (locului),
yin la mine in pat, (bis)
sa trecem lubirea in lini$te.
Potirniche de prin case,
vin la mine in colivie.
Da-m5, mama, da-mä mamb,
tocmal in casa cea de pe colinb,
sa ma fac o cea$ca,
sa ma bage pe politä,
sa treaca paserra sa ma surpe (sa
[ma rastoarne),
sh ma fac bucäU, bucati
bucati, bucati i farimituri, fari-
[mituri,
sä Yea matura sa ma mature,
sä Yea fara$a, sa ma adune,
sa ma arunce in gunoid,
sa ma fac un trandafir,
trandafir $i caranfir,
sä treaca tineril sa ma rupa,
O. ma rupa sa mt miroasa,
sa ma poarte la sin draguta (lit biata)
Unde mi-e beata pasere privighte-
[t oare,
sa-ml dea pustiul de calimar,
ca sa-ml scriil cloud stove ;
slova neagra $i carte alba,
sä mi-o trimit la bietele neveste,
vor se maritä, sail nu se mririta,
marama neagra de-or vrea sa -$1
[poarte.
 POEZII POPULARE LA AEOANT 857

LXXXII
Ea (Wu, lai mer aro$u, Ean zi-i-o, mar rosu,
$i li-11-u I si zi-i-o I

di pi alumach'a dightós de pe ramura de jos,

$i 41-P-o I $i zi-I-o !
Adara-P nasturi di flui ti, Fa-i nasturi auriti (iubitel)
ot-v-o! si zi-i-o !
si-$ Pi baga a lui nvëasta, ca sa-i bage nevasta lul,
si ! zi-i-o I
A lui nv6asta g`uvaire, Nevasta lui, un giuvaer,
$i $i zi-i-o I

Penins. balc. An. I, ii, 1893.

LXXXIII
T-una zamane, dado, Intr-o vreme, mama,
purl n'-eram ; pasere eram;
fagu di fagu, dado, din fag In fag, mama,
n'-alägdm ; alergam ;
s-m6-adim cu vruta, dado, sa ma impreun cu iubita, mama,
nu putëdm, nu puteam;
di jale mare, dado, de jale mare, mama,
ti n'-avëdm; ce aveam ;
ma multu mortu, dado, mai mult mort, mama,
di v1ü n'-eram ; de cit viü eram;
focuri marl In ch'eptu, dado, focuri mari in piept, mama,
io n'-avedm ; eü aveam ;
fintini di munti, dado, la fintini de munte, mama,
n'-alagam, ca umblam ;
una di una, dado, una cite una, mama,
lè-astracifdrn, le secam ;
$46cur1i s-le-astingu, dado, focurile sa le sting, mama,
nu-n' putedm; nu puteam ;
ca tut tura, dado, ca turturica, mama,
n'-mi dipirám, ma desperam;
ma gh'ine lailu, dado, mai bine nefericitul, mama,
si nu n' m6-aflárn. daca nu ma na$team.
LXXXIV
Lele-n' di Mpoli n' dipunedm, Val din Starnbul eü coboram,
lele-n' ti vrerea ta I val de dragostea ta 1
di meru, meru n'-alagdm, din mar, in mar alergam (umblam),
me"arë-aro$e ni-adundm, mere ro$ii adunam,
tu c'imberu n'-li bagám, In maramã mi le bagam,
cu castura Ii curdm cu briceagul le curatam,
tu zdhare in zahar le inmueam,
cu v'in dulte Ii mancdm, cu vin dulce le mincam,
tine nu n'i të agar$dm. pe tine nu mi te uitam,
la fete cand 16 ampartam. la fete, cind le imparteam.
Tirnova. Lazar Atanasescu,
II Frumos ca un mar rop,

www.digibuc.ro
858 POEZ1T POPULARE LA AROM1NY
LXXXV
Tuta noaptea fur n'-imndi,
tivd lailu nu-if furdi.
Una Vin'iri tu harv'ie
una feata ncarach'ii,
dintra dolii a Pei parinti
dintra doPi frati a Pei.
MI u du$ pinã tu munte,
me-aplicdi s-u ba$ tu frimti,
feata troara z-distipt'a,
apa z-bea nisa cifta:
aDa-n' na ch'ica de-apa, muma»
cfeata nu esti la muina ta,
ea ti esti la tih`a ta,
la till% ta, la g'onli a WI)
LXXXVI
Lou vAsile s-mi due s-umplu apa,
dus-me, dus-me pina n-vale,
n'-aflai musatile n-cale,
tute bune s tin'isite,
tea ma plea ma musata ;
va mi due si-1' daa pi poarta ;
tu ubor fintin-arate
tu bilicV lilic'e s-crescu,
cu ma n'ica me-anvilescu,
me-anvilescu pin si-n' crescu.
LXXXVII
Ted un zbor te-ti dimindai,
\Tin% a cash' s-nu te-afldi,
esi, lea vrutd, ca-n` cripdi.
Nu-ril es, g'one, Ca riT-u arsine,
ea di mama ne-am izine.
Dumnila'a s-t-e-aduca, vruta,
ca-n tarasi ticatea tuta.
Luni dimneata-nT mi sculdi,
carte cu lacrin' t-u serial
$i tu oda t.-6 arucái.
Dumni4rt'a pilicirsescu,
s-esi la 'Dearth' s-te-aracifescu
Vlaho- Clisura
LXXXVIII
0 birbillu musát aleptu,
scOati-n' foclu ditu ch'eptu,
ca-n' me-arsési di daale parti,
ca parmiolu ditru cart!.
www.digibuc.ro
Toata noaptea fur umblai,
nimic bietul nu furai,
intr-o Vineri in zori,
o fata rapii,
dintre cei doi parin1.1 al O.
dintre cer doi frati ai ei.
Mi-o adusei pina la munte,
ma aplecal sa o sarut in trunte,
tata indata se destepta,
apa sa bea dinsa ceru :
«da mi un pic de apa, mama!),
4Fata,\nu esti la mama ta,
ci-mi esti la norocul tea,
la norocul tea, la inbitul M. ,
Lual vasele sa ma duc la apa,
ma dusei, ma dusei pina in vale,
aflal frumoasele in cale,
toate frumoase si cinstite,
(dar) cea mai mica' , a mai frumoasä;
ma void duce sa-1 bat la poarta ;
in elute fintina rece,
in gradina flori cresc,
cu cea mai mica ma invelesc,
m-oib inveli pana sa cresc.
T. 5unda
Pentru un cuvint ce-ti trämisei,
venil acasa si nu te aflai,
esl, fa draga, cad crepal.
(Nu es, lubite, cad mi-e rusine,
ea de la mama n-am vole.
aDumnezea sa ti-o aduca, iubita,
(adica : Fir'ar sa-tY fie de la D-zea I)
cad imi tdiasi dispozitia toatd.
Luni dimineata ma sculai,
svrisoare cu lacrami iti scrisei
si in odae ti-o aruncal.
Pe Dumnezea il rugal,
sti esi la poarta sa te rapesc.
Privighietoare, frumoasa, distinsa
[ (aleasa),
scoate-mi focul din piept,
cad ma arsesi de ambele Warp,
ea povestea din carp.
 PCEZ1T POPULARE LA AROMINT 859

Mi vrute va 11i spun, Iubitei 11 voiu spune,

inima mëa ars4 scrum. inima mea arsd ca scrum.
P-diminddi nd dimindare, Ii trdinisei vorba despre ceva,
vrutd s-feate featd mare. ea se fdcu fatd. mare
(ad. ea nu vru sA asculte de loc).

LXXXIX

Ole le, dado, te-n' fité$1 ? Val, mama, ce-rni facusl ?

maratlu-n' d-io ! sArmanul de mine I
nvèasta Oarbd n'-u didé$1, nevastd oarba imi dhdu$1,
o dada mèa I vai, mama mea !
Meli, MM. si-n' binécli tine, Fie, fiule, tu sã trae$ti,
o, filiPlu a mIefi I o, fiul mleü !
cd-P bacli odu si dë-asime, cad ii bag! ochig de argint,
vrutlu a Weil ! itibitul mieil l
pri la Nartd, ca-n' tricUl, pe la poartd, cind trecui,
mArata-n' d4o I sarmana de mine 1
Ocl'ul SCOS nu-1' lu viüi ochiul scos nu i-1 vAzui,
mdrata-n' d-io ! sarmana de mine !
cA-li bigard zivón grog cad 11 bAgard vAl gros,
$-nu-P duch'ii ocl'ul SCOS. si nu-1 simpi ochiul scos,

LXXXX

Und Tand cdpitand, O Tana, cdpitand,

zurlf lunfea aesta Oarnd ; (adicd : distinsti ca o cdpitand),
UnA Tand mavromatd, inebuni lumea earna trecutd ;
nisidutd-1, niligatd. O Tana' cu ochii negri,
Pri la ol i pri la mAndri ne$ezutd este, nelegatd.
Biga' bóteanTi tu brandi. Pe la oI si pe la mdndri 1)
bdgd pe Coteani in lanturi.
Observare. E vorba de una nutnitä Sultana', care, iiindca nu se apza, ci4
placea s'a umble in dreapta §i in stinga, find i frumoas5., a facut pe fratil Coteata
s'a se poarte nu tocmai cavalerqte cu dinsa, din care cauza s5. fie inchii in inchi
soare.

LXXXXI
«0, mol Tasd, mol apidasà, «FA, Task fa aprinsa (arzatoare),
Nicd$1 Tancul tu bHasd. ineca$1 pe Tancul in balta».
0! lele s-ard si $tèam «Val, de-ar fi lost sa $tiO,
Mine Tancul nu-1 lAsam. eü pe Tancul nu-1 läsam».
«Tasa mea, Tasa ii dade «Tasa mea, Tasa mamei,
Nkirlutd nöard mpade ne$ezutd odatd locului,
frei ori n-nale tru stAmind trel ori in haine noI la septdmind,
Se lichil mal'ul di mind se lipi maiul de mind,
Ma tri sèara di la ch'atrd dar pentru sara de la Peatrd,
n'i 0-an cactula tAl'atd. mi se aflä caciula tdiatd.

1) Unde dorm turmele in timpul lerner.

www.digibuc.ro
86o POEZIY POPULARE LA AROMINI

LXXXXII
Tu trel sinti di ntiapte, La Ire! ceasuri din noapte,
g'one moi, di nöapte, tinere 1 de noapte,
trictli pir la pöarta-ti, trecui pe la poarta-ti,
g'one moi, la pöarta-ti, tinere I la poarta-ti,
ti viclin zaifca, te vazul indispusä,
Wife& .5-n i ptuta ; indispush si bolnavä ;
al s-n'arclim Tricolu, ai sit mergem in Tricala,
Tricolu la v'atru, in Tricala la donor,
si-ne tä da vitrie, sä-ti dea doftorie,
sti fati cama gh'ine. sa te fad mai bine.
Nu-n' Wig tr6 Vitrie, Nu sint pentru doftorie,
g'one, tre Vitrie, tinere, pentru doftorie I
n'-hcia de sivdälie. ci-mi sint de dragoste ;
Un g'one ca tine, un titian ca tine
piiate s-mi faca gh'ine. poate sa ma faca bine.
LXXXXIII
Halde, vruta-n', haide, dol'i s-na Haide, iubitä, haide, ambil sa
[priimna'm, [ne plimbam,
s-n'arclim tu livade, tra si n-ag'u- sa mergem in livede, ca sa ne ju-
[cam. [cam (distram).
E--Nu, le g'one, nu Vin, nu v'in tu Nu, draga, nu vin, nu yin in
[livade, [livede,
ca asëarti nöaptea in' mi ncac'è dade cad asara noaptea ma certa mama.
Haide, vruta-n', haide, v'inu nazi Haide, lubita, haide, vino, nu
[nu fa, [face nazuri,
mul tu-n' te-am tu vi 6"a re, s-multutu mult 'ml esti draga, mult mi te
[sivda'. [iubesc.
--Nu, la! g'one, nu v'in, si cri- Nu, lubite, nu, nu vin si neca-
[pari nu-li bag, [zuri nu-0 bag,
ma pritu livade io nu pot s-aldg, dar prin livede, eii nu pot sa alerg.
v'in astara, g'one, piiarta s-ti disfac. yin de seara, draga poarta sa-ti
[desfac.
Vin'a asèara-noaptha, ma te as- Venil asara noaptea, dar te as-
[cu msdsi, [cunsesi
si masi pitö-ag'ame, vruta-n' tè- si numai la geam, iubita te at-Masi,
[aspusési
ti strigal cu Mate, ma nu vrusi ta IV strigal ea voce (puternic), dar
[s-esi. [nu vrusi O. esi.
Nu eram, la! g'one, la firida mine, Nu leram, lubite, la fereastra eft,
ch-si era na feata, teata dit vitine; cad era o fata, o MO, din vecine;
nu erdm, lai g'one, nu cu Dumnicla', nu eram iuhite, nu, pe Dumnecleil !
ca era na featà ditru mihila, (bis) cad era o fata din mahala (bis)
daole mplatèam analtu, analtu tru ambele impleteam nalt, nalt in
[uda. [odae.

LXXXXIV
Trei ori n-nale tru stamina, Trel ori in (haine) not in s'epta-
[mina,
nu c'tëacla tru s-ta grtasca virna, nu cuteaza sa-ti vorMasca nimeni,
Si na ?Sara n-treil'i mesi, §i odata la. trel lunit

www.digibuc.ro
 POEZli POPULARE LA AROMNY 86t

n-cor s-te-aspiinT, fudula, esi. in hora sa te aratl, fudulo, est

$-pin te dorlu nu t-u deade,
nisiduta fusi impade,
ma cum dorlu te-agudi,
tru udae ni-te-alichii.
LXXXXV
Nu nh ti sceala alat tah'ina,
mol vilina, viling, 1)
vitina cii-ocPul laiii.
Di salgh'esti purunghhilli,
lea vitina c-ocPul laiti 2)
s-cu fata di trandatil.
di-n' intra tru a mea gradina
di-n' mintescu vasileaclu,
vasileaclu din gradina,
ti-1 poarta g'on'l'i tru mana,
si-n' asparde lilic`a di tru eta
ti s-u pearta nveastele la tuvleta.
LXXXXVI
Ti n'-u dor, lea dado, dor,
s-mi fac puPil azburtór,
ta s-ncazbór pin tru niór,
si s-n'i cad tre-alél ubór,
lu g'eaca g'unamea-n cor.
Io si staii, eP s-mi mutreaseg,
cari g'one s-me-ariseasca,
pre-alél dada s-m-isu-easa,
s-cit va s-cafta si-P tAxeasca,,
mas lucrulu si bitisleascg.
Ah, tra-un g'one fail mustata,
s-nu-n' mi sch'ina priste fatä,
di-n' Pa albeata s-arusata
si-n' si ch`arde musuteata I
LXXXX VII
Ti-i bate birbil'il pi salle
dil veade dao musate,
daille cusurine veare,
datile mardinea dé-amare,
daille cu fusta'n' arose
si-s primna pitu varose
i-bitura paturle ch'ose.
1) Fie-care rind se cinta de doua ori §i la prima data se repeta et refrem aceste
doua vfersurl, la a doua oara viersurile. 2)
si pina ce dorul (dragostea) nu t-o
[dede (adic& : nu te izbi),
nesezuta fusi la un loc,
dar cum dorul te izbi,
in camera mi te lipi.
Nu (mi) te scula atit de dimineata,
fa vecino, vecino 1)
vecino cu ochiul negru 1
de dal drurnul porumbeilor,
fa vecino, cu ochiul negru,
si cu fata ca roza 2)
si intra In a mea gradina
imi. amesteca busoiocul,
busolocul din gradina,
ce-1 poarta tineril in mina.
si-mi strica floarea din viala,
ce o poarta nevestele la mararna.
Ce-ml-e dor, fa mama, dor,
sa ma fac pasere zburatoare,
ca sa zbor pina In norl,
si sa cad in acea curte,
unde joaca tinerimea in holt.
Ea si stall, el sa ma priveasca,
care voinie ma va pläcea,
en acel mama sa ma logodeasca,
si cit va cere, sa-I promita,
numai lucru sa ispraveascä.
Ah, (sa ma logodeasca) cu in ti-
[nar fail mustat5,
&à nu ma intepe peste fata,
de-mi lea albeata si rosata (fetel)
$i mi se plerde frumuselea.
Ce isi cinta pri vighietoarea pe salcie.
de 10 vede doua frumoase,
ambele vere bune,
ambele pe marginea (malul) de
[mare,
ambele cu rochii rosil,
si se plirnba prin varw,
de s-aiI batut cele patru collur't
(ale orasului)

www.digibuc.ro
862 POEZII POPULARE LA AROMtNI

LXXXXVIII

Vruta lea, multu-n1 ti-avearn tu Iubita, mutt Mi-estl draga,

[vreare,
tu vreare $-tu sivdae;
vruta lea, de-anda-n' fuqii tu xeane
mintea la tine 6-aveam ;
neamintAmita s-n'i v'ineam.
vruta lea, tinti an cu rble-aslán1;
vruta lea, nch9sil tu z-inO-acasà,
ma tinti-asldn' s-mine-n' mincái,
alanti tinti in$ira cilpizani.
rni e$ti draga si iubita ;
lubita, de cind fugil (plecai) in
[strainatate,
mintea la tine o a veam ;
nu ci$tigam, ca s viü;
lubita, cinci ani cu zece pia5tri,
iubitä pornii sa viü acasà,
dar cei cincl pia$tri eü ii mincai,
eel lalti cincl e$isera calpi
(adica : ail fost calpI).
Arhiva. VI, 715.

LXXXXIX

erii, bre g'onle a n1eil, Unde eral, tu voinicul

iu' ei di, lal vrutlu an'en
pritu gridina mi priimnal",
; unde eral, lubitul mle0 ;
prin gradina ma plimbal,
mearë-aro§i n'-adunaI ; mere rosii adunaI ;
in sin la vruta-n' Ii bigAm in sin la vruta ca le bAgarn,
zboari dulti ni zburam. pi vorbe dulci ne vorbeam.
Mac. p. 130. Burada T.

treti, feata, prit-ubór SA nu treci, fata prin curte,

ca-- nr10-ar1zi h'il'ul a n'eu.
Nu-ti 10-arid io, tete. $-sor
ca t-lo-aridi trupul an'e0,
trupul an'eg ca sch'ie di garnu
$i nu-tI lo-aridi altu varnu.
nu-n1 heti teata prit ubór,
ca-n' le-arizi h9Pul an'etl...
nu-ti I0-arid TO, teta. $-sor,
ca-ll le-aride capul an'eg ;
musutëata mea nu-.1 lasã
un minAt ca s-§ada n-casa.
cad imi ademenesti pe flu! meu.
Nu ti-1 ademenese eli, matu$e pi
[sorA,
cad II ademene$te corpul mIeil,
corpul miea ca spic de griu,
ci nu ti-1 ademene$te nimeni altul.
se, nu treci, fala prin curte,
cad imi ademene$ti pe flul mieU
Nu ti-1 ademenesc eli matu,e pi
[Fora,
ci ti-1 ademene$te capul mieil ;
frumusetea mea nu-lasa,
un moment sa stea In casa.
Mac. 34. Cosmescu C.

CI

Tinti zili ($) sasi nopti Cinci zile si ease nopti,

cat imnai $-cat alagAI
pi tu munte s-pitu campu
iu-va vruta nu-n' afláT,
vruta j-clOarmi n-gradini&U,
sum mu$atlu trandafil.
cit umble i alergai
prin munte $i prin $es (eimpie)
nicairl draga nu aflal.
Iubita doarme in gradina,
supt frumosul trandafir,

www.digibuc.ro
 POE7II POPULARE LA AROMINI
$-atél dulti caramfil,
cu capul sum trandafil,
cu trupul tru earba verde
en minqi tru busurac
s-cu ciclOarli tru g'ung'ula.
Fee% cum feeu su distipt6.1.
Ca-ti-n vine$1 tora veara,
lora vëara $-primrtve'ara,
pri curnari s-asudnari
s-ti h'ivrèascri s-lavrasëasca,
nu t al* mama, s-ti muti 6asca,
niti tata, s-ti hirsëasca ;
nu t-ai, sor ca s-ti jil6asch,
niti frati, s-ti n iluëasca.
Mac. 35. Cosmescu C.
CH
Tra na Lena culunrata,
nu-re s6-astearni qua tOata ;
s-cindu v'ini seara z-dormu.
nu-n' me-acata lailu somnu.
A moil, Lena, moil armina,
si-n' cidëari tini tu mina,
si-n' cideari tini tu mina,
nu va si-n` ti scOata vim:A.
CIII
Lea roata, lea muptä,
cindu u'46-am bipta,
di cintic na sculara,
$i-1 cinta ntreaga höara ?
Aéri-sëarà, lai g'one,
aéri-seara, lal bune.
Aért-sëara $-erá noapte,
di no-avea cari s-na ve'ada,
Lai g'one tivich'ele,
Na vicln harvla,
harvia-aspusi a purlor,
$i pul'i, nä cintara,
di s-avOi' $i n-hoard.
Di 8-al* i n-hoara,
Ca n'ica $-ii bipra.
1) Provincie in Albania.
www.digibuc.ro
863
$i supt acel dulce garomfir
cu capul supt trandafir,
cu corpul in eatba verde,
cu milnele in busuioc,
$i cu picioarele in giungruld,
tacul cum tam $i o de$teptai.
De ce-mi veni$1 acum vara,
acum vara $i primävara,
in caroare $i asudoare,
ca sa te imbolnave$1.1 $i sa pa time$ta.
nu-ti al mama sa te ingrijeasca,
nici tata, sa te dezmearda,
nu al sora, ca sa te jeleascä,
nici frate, sä te milueasca.
Pentru o Lena coloneata (din Co-
[logna '),
nu mi se a$1erne ziva toata,
(adica : nu sint linistit ziva toata),
$i cind vine sara (cind se face sara,
[ca sa dorm,
nu mi-e a dormi (nu pot dormi);
F'd, Eleno, fa arominca,
de mi-al cadea tu in mina,
de mi-al cadea tu in mina,
nimenr nu mi te va scoate (scapa)
Fa tatd, fa frumoasa,
cind te am sarutat,
de ne ail sculat (facut) cintec,
si-I cinta tot satul ?
Er! sara, iubitule,
HI sara, draga (bunule).
Eri sail era noapte, (intuneric)
de nu era cine sa tie vaza.
Nebunule lubit,
na vazu aurora,
aurora spuse paserilor,
$i paserile ne cintara,
de se anzi si-n sat.
De se auzi 5i-n sat,
ca pe draga (mititica) o sarutara
[ (a fost sarutata).
Avela, Epir.
864 Po Ezu POPLILARE LA AROMINI
CIV
0 lea Ch'ita farsireata
c9htisisi Culon'a tOatA,
Ch'ita mea, Ch'ita li mame,
0 lai g'one cu ocl'ul laiii,
te-i atel di tini grahl,
ill. Culon'a To nu-n' MU
ma-n' h'iti tr.& un g'on armi'n
g'oni armi'n, g'oui ca vearà.
d-lu ausl'i anostri s-fitara.
Aidi Word s-ni tulimu
cã dot'i ni uiclisimu,
avém na limba, avém na n'ata
s-ni fil.dm doll sutata.
CV
Intru-(n) vulifiaga lungA $i veardi,
10, nana, ear nana,
di atlAl na apa arate,
io, nana, ear nana,
mi plicdi si-n' beati apa,
lo, nana, ear nana
ma-n' intr.& un sarpe Via,
lo, nana, ear nana
sarpe vlil, sarpe din sin,
sarpe din sin di la feata,
lo, nana, ear nana.
n'-amvirtit mina n-distimele
ca si-n' scot sarpele vial,
10, nana, ear nana.
Pen. Balc. An. I, i 1, 1893.
CVI
Lambre, seara di la chiaträ,
si-afla' timparea tal'ata
cum s-u pearta mpiticata ?
Tra na sear& di la stearpi,
s-armasi s-tara di eapi
nah'ima-li ma-sa li C'api.
o moi C'apA, moi al6apta.
pin di-un g'on'Pi n'-teati cA fla CA
Ma un g'oni de-asta earna.
n'i t-apreasi 'n-chleptu teara.
1) Provincie in Albania, locuita pi de Arornini farpirotr.
www.digibuc.ro
FA Chita farsiroata,
inebunisl toata Colonia 1)
Chita mea, Chita mamel.
Iubite cu ochiul negru,
ce-1 acea vorba de la tine ;
pentru Colonia eil nu sint,
ci sint pentru un liner aromin,
tinar aromin, tinAr ca vara,
din locul unde stramosii nostri se
[Oscura.
Aide, draga sa *cam,
caci amindol semanAm,
avem o limbä, avem o finer*,
ca sa ne facem tovartisi.
(Cules din Ticura, calivele eZica)
Intru iu pajiste lunga si verde,
lo, nana, ear nana,
si aflai o apa, rece,
1o, nana, ear nana,
ma aplecai sa beau NA,
10, nana, ear nana,
dar mi-intra un sarpe viii,
lo, nana, ear nana,
sarpe viiI, sarpe din sin,
sarpe din sin, sarpe de la fata,
lo, nana, ear nana,
irni invartii mina in naframa,
ea sa scot sarpele viti,
io, nana, ear nana.
Lambre, seara de la peatra (cind era)
isi afla mantaua Meath,
cum s-o poarte cirpit5 ?
Pentru o sara de la (oile) sterpe,
10 rämase si fara iepe,
a furisita fie mama Ciepei.
Fa Cepri, fa aleasa mea,
pin& la unul volnicii te cerurg,
(tar un v oinic din asta earnA,
ti-aprinse in piept o ceara
(adica : te izbi la inimioara).
 PORZI1 POPUCARE LA AROMINI
CVII
Ni-am na Isle earna
s-una laie veatä,
clua s-nöapte plangu,
mi dirin s-mi frangu
cu !derange pi MO,
ah I cum ni5-are un gione,
di man' si-ril me-acatä
la cor si-ni mi scOata,
ta si-n' g'oc tu SOata.
CVIII
Ma lal mirit ti-n' WO,
soslO-an'éii nu:1 lu didési,
ma-nt did0 un lal aii0,
un afisu $-IingutósCI
si-I sutri cade di gh'osii.
Teti ini voi ades e-ameale
a lui corbul 1-easte leane;
n' easte dor ti un lai sacii,
cu ti lal gione si-1 bagil;
n1 easte dor s-es a prinmare
nis corbul rf-armine n-cale,
stai, sta.!, eä I.i va-li WA:
va-nt Fat un duedr atidtii,
si-1 mic seara nda s-mi bag,
s-nr-apér dinmeata se-ascdp.
T. unda.
ClX
Di itora te-n1 ti vicjiii,
N'ica, tu patu-n1cacliti,
$-meti tutt ini clic e.,:ti laic,
nu-n1 ti scot to dit sivdaie,
5-meti toti clic : le$ti araila,
aniia part cà e$ti steatiI.
Las alatt.h, nu hilt bunk
nu ti daii neca pri luna.
CX
«0 lal COle, o lai frate,
Da-ti capotlu la nà parte,
si-n' ti vor featile tOate.
40 ni-ul ded, lailn-rii, n'-ul ded
865
Am o neagra (ticaloasâ) de earna,
si o ticaloasa de vara,
(in cart) ziva $i noaptea pling,
ma vait $i ma tring,
cu lacrimile pe fata,
ah, cum nu e un voinic,
de mitni sa ma prinza,
la cor sa ma scoata,
ca sa-mi joe la soate.
Ce mai maritare proastä Imi facusl,
tovara$1 potrivit nu-rni dadu$1,
ci-mi dadmA un 'wet batrin,
un batrin $i un bolnaviclos,
sh-1 sufli cade jos,
eft doresc obiceturile mele,
lm, corbul, 11 este lene.
Imi e dorinta pentru o blanä !
cu ce sot (lubit) sa o bag.
(adica: cu ce barbat sa es la brat,
[imbracata cu blana ?)
imi place sa es la plimbare,
el corbul imi ramine in cale ;
stai, stat ce-1 voiii face:
volti lua (cumpera) pen tru un duear
[5oricioalca,
sa manineseara dnd m-otü culca,
ca-n dimineata sa scap.
Din ora 'n-care te vazul,
draga, in pat cazui (rnd imbolnrivii)
$i desi tott imi zic e$ti neagra (rea),
nu mi te scot din dragoste
(ad. eil tot te iubesc),
de$i toti zic : esti rea,
mie imi part, ca esti stea.
las'sh latre: nu esti bung,
nu te ciail (schimb) nict pe tuna.
Mai Cole (Nicolae), ma, frate,
Da la o parte mantaluta,
sa mi te lubeasra fetele toate.
40 dadui, bietul, o at:10,
55
www.digibuc.ro
866 POEM PAPULARB LA AROMNI
s-featile nu pot s-li ved.
Nica te n'-u caftu mini
j va dulmecli di brasimi.
cLal Cole, fratile a Weil
Fratile a &ell, g'onile a wed,
Fa-11 $-dulmecia tra-ahtari vruta,
ca va-ti-u al tra eta-tr tuta.
CXI
Aidi felta vrin cu mini,
sa-n" ti fac tuta de-asimi.
Feata mea, aleapta mea.
Nu \Pin Woni, ca-i arsini,
s-ca nä h'im far di curuni,
Worth a mail, sifterlu a meil
Aldi n'ica sä-rf ti ncrun,
su-aunkrata tea di ch'in,
z-biga'm nunu ate! söare
$-ated hula nuna mare
cuscri ch'inl'i ano$tri soti,
tra s-creapa du$man'l'i ton.
CXII
Matea ta ca di birbilhi,
n'-avdii n'ica na öara,
1u cintd, mor lu $- cintd
ca peg di primuveara ;
0, te nu ti &Ira" un pag,
s- tindu alatu si-n' te acatir,
$- tu cluvie si-n' ti bag,
cu mina-n' s- ti hranescu,
cu ocPul si ti sorbu.
CXIII
Ar$u lele ar$u,
capl6-an'a n' aspurap,
ti-Ill sec]] carsi cu mine,
io lailu ar$u ti tine.
Arde, gione, arde,
vruta t-ö-ar diparte
tu soata mpaltea$te
Un fel de dulaml pentru femet.
www.digibuc.ro
si fetele nu pot sä le ved.
Pe micuta care o cer eft
pretinde (vrea) dulmeci1) de ibre$im.
(Mai Cole, fratele mieil,
Fratele mieü, voInicul mien,
fa-r i dulmeci pentru ast-fel de
Dubitit,
cacr o vei avea viata toata.
Al fata, vin cu mine,
sa mi te fac toata de argint.
(ad. sa mi te imbrac in argintarii).
Fata mea, aleaga mea I
Na yin, tinere, ca-1 rusine,
find-ca sintem bra coroane (nein-
[cununati)
lubitul mieti, aquila mea I
AI mica, sä te incunun,
supt umbrarul cel de pin,
sa punern nun pe acel soare,
pi pe cea tuna, nuna mare,
drept nuntasi pinil, tovara$ir no$tri,
sä crepe du$rnani1 tot!.
Vocea ta ca de privighetoare,
o auzii, mica, o data
cintind, qintind,
ca pasere din primavara ;
-Var, ca nu erar o pasere,
sa intind lat, sa mi te prind,
sPn colivie sa mi te bag,
cu mina sa mi te nutrese
cu ochiul sa mi te sorb.
ArseI, arseI (de iubire),
capul imi stricar,
tu care stai fata de mine,
arsei bietul pentru tine.
Arde, tinere, arde,
lubita o ai departe,
printre soate (prietine) impalte$te,
 POEZII POPULARE LA AROMNI 867

si
1 së-aTunTus6a$te, $i se grabe$fe,
cu gura nu-j gre'age, en gura nu grae$te,
$-c-ochil! flu -mutrea$te; $i cu ochii nu prive$te ;
Arp, lele ar$u Arsel, arse],
capl6-amen ni-asparp. capul mieti irni stricai.
Crupova. Zaha-Bupa.

CXIV

Ndparti (16-amari, In a parte (dincolo) de mare,

$-tre'ati fli cirvani, trece o caravana,
ncircata cu sari, incarcata cu sare,
Mai di c'elnic mari I fid de celnic mare 1

nchlar pri mulari calaie pe catlr,

distimelea arcata cu marama intinsa (pe cap),
si-11 tma aumbrata ; sa-1 tie de umbra ;
mustaca-P asudata mustata-i mijita
$i gura-P uscata, $i gura-1 uscata,
ti na ch'ica de-al* pentru un pic de ap5,
di mina di tëata, (data) de mina de fata,
di feat& arrniva. de fata arominca.
Penins.-Balc. An. I, 90, 1893. Auzite de la d. V. Danu.

CXV

Ndparte de marëa lae In a parte(dincolo)de marea neagr&

$-treate una carvane,
incarcata de sare
s-un gione ma mare
ncaldr pi mulare ;
cu $amia arcata
percla chiiptinata
$-mustaca sudala ;
cu calamarlu rn-bran
$-cartëa pi dinucl u :
«Tu Wit] sot.i $i fraslii a niei,
«stall si scriu z-va dau na carte,
es-o aduteti tu vilaeate
furl'i mine mi calcara,
umularli ni Ii nicard,
«$i pal azI i n'i H Mara.
Vlaho-Clisura.
trece o caravan&
incarcata de sare,
si un voinic mai mare,
pe catir calare,
cu na frama intinsa,
cu chic& pleptanata,
$i cu mustata mijita,
cu calarnal iie in brill,
si cu cartea pe genuchiii :
cundesinteti tovarasi $i (rap al met,
stati sä send, sa \là &al o carte,
cs-o ad uceti in patrie (vilaet),
ehotii pe mine ma pradara (lit. cal-
[cara),
«catirii mi-i inecara,
«$i banii mi-I itiaraD.
N. Nacea.

CXVI

Ndparte tu ch'are In a parte.(411 partea ceea) la umbra

$1 trited nä carvane, trecea o caravana,
near card cu sare ; incarcata cu sare;
siun g'one ma mare, $i un june mai mare,
ncälar pi mulare, Ware pe un catir

www.digibuc.ro
868 POEZII POPULARE LA AROMiNI

cu $imia arcata cu $tergarul aruncat (pe cap)

sa-1 tina aumbrata, ca sa-1 tie de umbra,
fata mpiticata fata-i 1mpetecita
cu gura uscata cu gura uscata,
0 cu bula cripata $1 cu buza crapata
si cu limba scrumatä, $i cu limba neagra i uscata ca
[scrumul
ti nä ch'ica cre-apa. pentru o picatura de apa.
-andarno,i na fOata, i 'ntalni o fata,
lu v'ined dintrë-apa. care venea de la apa.
Rata, moi, marata Fatä, fa gingw,
da-n' na ch'ica de apa 1 d5-mi o picatura de apa 1
Feata si-I mutrOaste Fata, ea se uita la el
$i cu gura nu-1' grea$te $i cu gura nu-1 vorbe,te
inima-11 jilOaste inima-i jeleste (de mila)
$1 mult si mintueaste. $i mult se gindeOe.
Rata, mol", marata, Fag, fa ginga,e,
te-n' ti mindule$ti, de ce mi te ginde$ti
apa nu-n' mi mesti. si apa nu ma cinstesti (daruest1 9)
Nu-n mi mintuescu, Nu ma gindesc,
di cit ti jilesen, de cit te jelese
cä nti-am CU te s-ti mescu; cad n-am cu ce sa te cinstesc;
apa te-n' am lOata, apa ce nil am luat
n'.6asti misurata 'ml este masurata,
$i ma s-u hirzuescu, 0 daca oiü dArui-o
dada va-n' mi bath', mania o sa ma bath'.
mine n'-escu Armina EiI sint Arominca
si v'in di la fintinä. si vii de la tintina.
G'one cirvinare, June cdrvanare
te stat n-calea mare, ce stai In calea mare,
ma-n` t-u seati apa, daca -'ml ti-e sete de apä,
lniIi s-t6 adapa, Zinele sa te adape;
ma t-u dordi feate daca tl-e dor de fete
s-ar41 tu h'icate1) sh arzi la ficati1... (sa-t1 arza pla-
[mlniI1)
Culeasa de d. V. Petrescu. Albumul Mac.-romin P. 99.

CXVII

Alea, j-dOade sOarle tu gh'ur- Soarele räsari pe plapoma,

[gane,
scOala-n' te, vrutä, mOa scOala-
- n'-te
scOq15-te pitrunicl'e dit munte.
Mal, nu e sOarle, ca-I luna,
baga-n'-te, g'one, baga-W-te,
s-mi bast pi frinite, aplèaca-te.
Z-duc fie'orl'i la sculie,
scOala-if-te, vruta, mëa setialä-
[n'- te,
scOala-rf-te pitrunicre dit munte.
Nu-s fic'orl'i, ca-s cucosl'i
9 VezI: Arom. II, p. 88, No 59 variantIt.
scoaki, draga, ci scoala mi-te,
seoala potirniche din munte.
Nu leste soarele, ci Yeste luna,
doi mi (lit. baga-te),iubite, dormi,
sa ma sarup pe frunte apleaca-te.
Se due copih la scoala,
scoalä, draga, ci. scoala,
scoald potirniche din munte.
Nu-s copiii, ci-s cocosii,

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA. AROANI 869

bagh-n1-te g'one baga-n1-te, dormi, white, dormi,

s-mi bast pi frimte, apleaca-te. sa ma ,:aruti pe frunte apleaca-te.
Z-due leatile, la sclie Se duc fetele la scoala,
scoala-if-te etc. scoala etc.
Nu sint Mate ca s-gilintle Nu sint fete, ci-s gainele
bagh-&-te etc. dorm], lubite etc
Stiiga hog4a pri g1arnie. Striga hogea pe geamie,
selaala-n'-te etc. scoala etc.
Nu e hog1a, ca e luplu Nu ie hogea, ci e lupul
baga-n1 te etc. dorml, lubite, dorml, etc.
Nu-i totna tinireat5., Nu-1 in totdauna tinerete,
nu-I totna musiteata. nu-I in totdauna frumusete.
VARIANTA

Deadi sUarle pri gh1urgane,

sceala-nqe, n'ica, scUala-W-te,
seöala-W-te , pitrunicre din
[munte 1
Nu le sonrle, eh e luna,
bagare-te, g'one, baga-n'-te,
tine tranda lir curat 1
Cinth cucotla to--apirit,
scUala-n' te, vruta, ndreali-te,
pirusana disteapta-tc.
Gr'one, s-cinta di el) seara,
baga-&-te g'one, baga-W-te,
cu vruta dizn'ardh-te 1
Z-duc sodtale-t1 la bie'arca,
sciiala-nl-te, Wien, KWà n'Ae,
scOala-n4e mol birbil'il mgat.
--Nu snnt Oath, ea sunt möase,
baga-n'-te g'onie baga-W-te
cu scurnpa dizn'arcia-te 11)
Avela, Epir
CX VIII
Naparti pre atél lai munti, Dincolo (in aparte) de al munte,
s-easti s-una fintinenfil este o fintinea,
fintlneatia cu apa rati, fintinea cu aph reee,
hi z-discurma citusi tteati. unde se obihneste ori-cine trece.
me-aplicai si-ni beat apa, Ma aplecai sh beau ap5,
n' ciqii laea digimeli, infi c5zu biata batistä,
cu na sun di flurii ; cu o suta de galbeni ;
lo ni-ni crep lath flurii, eu nu jelesc galbenil
ma-n! crep distimelea tea lucrath, ci jelesc n5frama yea lucrata
si di vruta niia data. si de iubita mea data, -
cari si-rn 6-af1ä s-nt-u pitreaca, cine o va g5si, sa-mi-o tramita
pri un Wont ninsurdt, cu un voinic neinsurat,
pri un cal nincilicdt. pe un cal neincalecat.
') Vezi: Arom. II, p. 82. No. 53 Varianta din Aminciu culeasa de d-1 Weigand.

www.digibuc.ro
870 POEZII POPULARE LA AROMNI
CXIX
EPirusanä tale,
apa, ca-n' cripai,
da-n' na ch'ica de-apti,
suflit, nu-n' mi creapav.
ENo-am tu te si-ti dau
g'one trandafiru,
§-apa Yr) nu-n' amu,
g'onu garufirub>
EDA-n'i gura tao,
gura di dudie,
gura di dudie,
gurd di nämlie,
EGura n'-6-am tra mine,
gione, g'one aleptu,
gione, g'one aleptu,
tracli ti calëa ndreptu !
EApa-ca-n' cripal,
piru§ana lale etc.
Nö-amu te siti dau,
g'one trandafiru!
Da n'i frimt6a tao.
pirgana mëao.!
Trai4i calea ndreptu,
g'one, g'one aleptu,
n'-am frate livendu,
capitán tu munte,
cap di fur aleptu,
ti chi cu prumbu n-ch'eptu.
CXX
Cara s-mi vrei, s-mi vrei lea,
cara si nu, s-mii spunii ;
si-nspun1i ta si-n" fugu,
tu munte mi dueu ;
10 va-ni mi due tu munte,
ta s-nk-adar na caliva,
s-mi ncl'id, s-n'i plingu jai6a,
s-plingu maräzle a meale,
016-apoèa §i a tale :
www.digibuc.ro
EFA cu par frumos,
(da-mi) apa, caci crapai,
da-mi un pie de apa,
suflete, nu ma crapa (necaji),.
EN-am in ce sa-ti dati,
voinice trandafir I
si apa eu nu am,
voinice garofir
cDa-mi gura ta,
gura de dudie,
gura de dudie,
gura de teava (mica).
EGura o am pentru mine,
voinice, voinice ales,
voinice, voinice ales,
trage41 in cale drept
(ad.: cauta-ti de drum).
EApa, caci crape,
fa cu parul frumos etc.
EN-am ce sa-ti (MO,
voinice trandafiru I
cDa-mi fruntea ta,
fa' cu parul frurnos !
Trage-ti calea drept
(ad. : cautaii de drum),
voinic, voinic ales,
am frate elegant,
capitan in munte,
cap de fur distins (renumit),
ip dal cu glontele in piept.
Daca ma iubesti, sa ma Wheal fa,
daca nu, spune -mi-o ;
sa mi-o spul, ca eu sa fug,
la munte sa ma due ;
eü o sa ma due la munte,
ca sa-mi fac o coliba,
sa ma inchid, ca sa-mi piing jalea,
sa-mi pling suferintele mele,
apol §i pe_ale tale :
 POEZIT POPULARE LA AROMTNT
muntilI s-faca cundilie,
marea sfaca milane,
niorri s-faca carte,
s-n1i scriti marazle a meale.
Cite steale terlu -are,
ahite ori si te mirill
$--ear vedua s arming
s-cu mine s-ti ncurilni.
Citi pul' azböara pit non,
ahite on s-riii ti nsor1
$-ear veduil si armirii,
$-cu mine sti ncurani.
Crupva
CXXI
Löai vásile $-mi dus silati apa
in$i $-un gione n-cale s-mi creapa :
da-ni, lea, f6atä, ni ch'ica de-apaa.
s-_ mine apa a Jul vrea-li daii,
in' cli,e-astimtul eva s-ti l'ail*
naOima Uara ti-n1 nesu,
La soputlu di la Cire$u, (bis)
di Inca m:pade mi tew.
Tu sucach'e la Birdie lu
di frici n'.fu4a buriclu ;
citu-n' bigii si umplu,
n1 insi g,onele ascumtu,
há nOaptea s-fiy di lima :
astimte, h'im fin di curunti,
4 ma ira noaptea $- niurata,
asingura, astimte, fir Cif:oak».
CXXII
Aseara nöaptea, n'acia-nöaptea,
lele mu,ata mea l
mi sculai si n'er$11 la vruta,
poarta ncl9sh riLO and!,
me-aplical craea n'-biAi,
$i di Merin' n'-u urnpliii ;
n'-avli'l vruta ca. plincleá,
ma plinqeá si ma graed :
«tele marata-ni di mini,
cte-n' path nä mare-arsini,
«te Mil aseara nölptea :
,chieptu-n' alb disfdpt lo-aflái,
oi fluriili mintiti
87 I
sa se faca muntil condee,
marea sa se faca cerneala,
norii sa se faca hartie,
sa-mi scriu suferintele mele.
Cite stele sint in cer,
atite on sä te mariti
si
) ear vaduva sä rAmii,
si cu mine sa te incununezi.
-,
Cite pasan zboara tn norl,
atite orl sa mi te insorI,
$i ear vaduv sa ramii
$i cu mine sa te incununezi (ad.
[casatore$ti).
Zaha Blip
Luai vasele si ma duseI sä Intl apa,
e$i $i un voinic in drum, sa ma ne-
[cajasca :
«da-mI, fa fata, un pic de al-Ai.
.$i eti apa beau era sa-I dail,
imi zise blastematul «te void lua*.
Afurisit (fie) ceasul in care mersei,
la $ipotul de la Cire$, (bis)
de Ilia jos ma intinsei.
In ulita la Bardicul,
de frica imi fugi buricul;
cit bagal sa umplu (vasele cu apa),
imi e$i voinicu cel ascuns,
era noapte $i fail luna,
«blestemate, suntem lard cununa ;
cci era noapte $i nourata,
a6tsingura, blestemate, fail sót.a*.
Asara pe la miezul noptil,
vai frumoasa mea 1
ma sculai si mersei la lubita,
poarta inchisa o gasii,
ma aplecai, cheea sarutaI
si de lacrimi o umplui ;
.)
auzii pe Iubita ca plingea,
a plingea $i -ca graea,
cvaT nenorocita de mine,
«path o mare ru$ine,
«o path a sara noaptea :
cpieptul alb disfacut il aflai,
«$i fluriile amestecate,
www.digibuc.ro
872 PCIEZIT PUPULARE LA AROMNI

ebuda mëa n'i 6-016.1 suptA, «buza mea o gdsiI suptA.

eFure ca-I di vrutlu a meii, «De-o fi de iubitul mien,
ahalani si-I1 WM, usa-1 fie de bine,
es- furi ca-I di g'onli a mai, «Iar de o fi de barbatul mkt,
eharami si-li h'iba. usa-I fie de haram.
Cru§ova. andu.

CXXIII
«Morl tine gurd de moscu,
fA-ti nctia ti cunoscu.
gione livendu,
cd n'-am mamA, n'-am s-afendu.
--eF6ata m6a, trA dao zbóare,
vinTil di piste nao Hare!
--eLash-nr-mi, gone cripat,
n'-am surA'rI lo, si n'-am si frati.
Fa-u doamne n-cale4 mare,
si-n' ö aidp pinA din dare.
eFA tu gurA de rnosc,
fa-te incoace sA mi te cunosc.
eLasA-mA, voinic elegant,
cad am mama, am si tata.
eFata mea (draga mea), pentru
[cloud vorbe,
venii de peste nouA sate.
--eLasA-mä, voinic intristat,
cAcI am sorori ei si am hap.
FA-o (ad. scoate-o) doamne in ca-
[lea mare,
SA o rApesc pina in zorl.

CXX1V

Cala mare, Cala nlicA, Cala mare, Cala mica,

moil Cala trandafirA,
stil anda dadfin erdm
di zburAm, na dizn'irddm,
pri sum pon'fi
pri sum gh'isan'l'i anfluriti,
banA dulti nA tritedm
CA dip nu nA 6-aduchIm,
luna &dim n6-alisd,
s-lutMfirlu dada n-afld.
Floru, Epir,
Gala ca o rozA,
stil cAnd impreund eram,
de vorbiam si ne dezmierdam,
pe supt pomil inverzitl,
pe supt visenil
ViatA dulce ne treceam,
cad de loc nu o simteam,
luna impreund ne lasa,
luceafarul impreuna ne afla.

www.digibuc.ro
 CiNTECE DE STREINATATE (,x6ane,)

a) DESPARTIREA

I.

Munte, la) munte, Munte, negru munte,

tè-ai arali multe ! ee ai rele multe I
multe $-aurite : multe $i mite :
fri'ndili ms-ti cad, frunzele mered 10 cad,
pulli nu-nr ti bat, p5serile nu mi-ti cintä,
$i gion'll tuti iti fug si voinicii toti itl fug,
$1-n xeani si due ; $i in streinAtate se due;
si due laihi matAti se due theta sármani,
multu nvirindli ft arte intristati,
$i nipdi mutrescu, $i inapol privesc,
niv'easti te zgh'ilescu, pe nevestele care se Italia,
di li fugu gionilii : eã le fug bArbatii :
Oara blind, Won', cOarä buna (ad. drum bun), vol-
[nicilor,
cmint6a-v5 cu nol, ,mintea voastra la nol,
emintea va cu nol gmintea voastra ia nol,
. . . .
Vine primuveara,
. ......
qi Dumnidd ii cu voi* si D-zeu cu vol.
N

Vine primdvara,
loclu $-anvirdakdi p6mintul inverze$te,
faglu mu$4a,ti, fagul (ad. pgdurele de fag)) se in-
[frumusazd,
g'on'11 ma $i viin, voinicii mereii vin (se intorc din
unu cite unu sträinatate),
unul cite unul
si ma multi c16-adunu $i mai multi impreun5
Vin si hiriti$1, yin top voto$J,
incircati di grosi ; incArcati de grosi,
unei nvëaste &itch unel neveste !Die],
nu Pi v'ine wonli, nu-I vine iubitul.
plindi si zghileasti, plinge $i se vait5,
,s-16-atiip s-arucut6a$ti 1). §i in präpastie se rostogole§te.
Floru, Epir Corn. de D. Nocola Chelefa.

9 Variante: Petrescu; Mostre II, an XVII F. 74; Arom. II, F. 7°.

www.digibuc.ro
 874 POEZIT POPULARE LA AROMINI

If
(Fragment)

Munte, laI munte, Munte, sArman munte,

munte multanaltu,
c'ilnicatri fug,
picurarlyi armi'n,
clilnicatlyi fug
la tumnatic duc.
Samarina, Epir.
Made harazma dighlosu
vine öara s-nd fudimu,
s-na dutému n-xinitie,
n-xinitie j-vinitie ;
s-nd nvistemu prAmAtie,
sirma albd, sirma aro,e,
sirmd di nao turlie;
s-u biga'm tu migizie,
z-v1ina vruta si-l' vindérn.
munte prea inalt,
celnicalii fug,
pAstorh rdmin,
celnica th fug,
la tomnatec se duc.
Zuca George.
III
1), Aparu aurora In jos 2) (in spre ras.),
sosi (veni) ora ca sa fugim,
sa ne ducem in str6indtate,
in strainatate $i in Venetia,
ca sA tirguim marfa,
mAtase albd, matase ro,ie,
mAtase de noua feluri,
s-o bagam In magazin,
sa vie lubita ea sa-I vindem.
IV

J-deade harazma din glhos, 1) RAsdri aurora din jos (de la rdsà-
[rit), 2)
s- apiri si s-leate prandu, se lumina de zi si se facu prinz,
$- ciravIle ahurh'ira s- trëaca, $i corabiile incepura Ca treaca,
$- mine va si-nr fugu, featd. $i eii voia pleca, draga (lit. fatA).
Mica n'-irdm, riled mi 164, Mica eram, mica ma 1114',
mine cu caie va me-Masi, pe mine cu cine ma la$1,
là va s- fuji ta si-ny m6-a1d$I ? cum vei pleea, sa ma Iasi ?
Va-ny t8-alds cu ma s-cu tatd, Mi te voiü Idsa cu mama $i cu
[tata,
murna $-tata n'-amu $-mine, Mama si tata am $i eil,
ma ti s-mi fac ti un ca tine. dar ce sa ma fac pentru unut q tine.
Va-ny te'-alds tu casa nao Mi te voiü läsa in casd noua.
casa nao nr-amu $- mine Casa noua am $i et,
ma ti s-mi fac ti un ca tine. dar ce sa ma fac pentru until ca
[tine.
o altei varianta sfirfefte ast-tel:
S- intra pu$clia, s- mica ma-ta, sa intre ciuma, sã manince pe ma-
[ma-ta,
s- mica md-ta cu tut tan ; sa manince pe mamd-ta cu tot
[tatal tat ;
s-trèaca foclu s- t- arda casa, sa treaca focul sa-ti arza casa,
s- t- arda casa tea mu$ata. sa-ti arza casa cea frumoasà.
Sag inteo all& variant& se roagá rind pe rind sà o transforme in obiecte.
') La Vlaho-Clisura soarele, cand rasare, prezinta un taoloa de o frumuset.e fer-
mecatoare, mai ales primavara pi toamna. Prin dighios se intelege aci partea loculul
din spre rasarit.
21 Varianta Arom. II, p. 72 ; 4 5 ; V. Petrescu: Mustre lI p.

www.digibuc.ro
 POIMII POPULARE LA AROMtNI 875

Vine eara si nch'isescu, Veni ceasul sa pornesc,

plingu, nlir;a, s-mi jilescu, piing draga (lit. mica) $i ma jelesc
Rvait),
di io va-nt fug tu xeane, cad et voiii fugi in strainatate,
tora tu &name, acuma in tinerete,
Dumnezeil e mare,
Dumnicla'ii i mare, $tie a mea intoarcere,
*tie a mea turnare, ce-i rail, Iubità, ce-i rail 1
te-i ara'il, lea vruta, ti-I ara'd ! (ad. : cit e rau, greil).
Vruta, bagä measa s-prandu, Iubita pune masa sä prinzesc,
cPamä soea sa-n' mi planga, chiamä rudele sä ma jeleasca (lit.
[sa ma plingti),
Ca nfi escu un vrutu, caci sint unul Yuba,
la vruta mea teltutu, la lubita unicul (lit. : cel tot),
Dumnidtea i mare, Dumnezeil e mare,
$tie a mea turnare, $tie a mea intoarcere,
ti-I arall, lea vrutd, ti-i artl'ill ce-I rail, Iubita, ce-I rail ?
Ch'irag'atI paracalsescu, Caräusilor ma rog,
plangu mine $i-nli va grescu, piing si va grapy,
ne-asundtl zangh lite nu sunati scarile
ca-n' mintitt huliile, cacl imi turburatt fierea,
eh nu-$1 vine eara, cacI nu veni (nu so,i) ceasul,
si-n' trag mine calea, sa-mi trag drumul (ad. 85 pornesc),
Dumni45'il i mare, Dumnezeil e mare,
stie a mea turnare, $tie a mea intoarcere,
ti-i arh'il, lea vruta, ti-I ail% ! ce-I rail, lubita, ce-I eau I
Vrutä, ti paractilsescu, Iubita mi te rog, .
Vin, Ins' mana, si-n' ti mescu, yin, saruta-rm mina, sa mi te cin-
[stesc,
si-n' ti ba$il tu framte, sä mi te särut la frunte,
ta s:me-adfiti aminte, ca sa ma aduci aminte,
tora-tu fucleare, acum la fuga,
s-me-al vruta tu vreare, sa ma ai in vrere (ad. : ca .t,a-tI fill
[drag)
Dumniclal i mare, Dumnezeil e mare,
*tie a mea turnare, $tie a mea intoarcere,
ti-i ara'ti, lea vru ta, ti-i ara'il ! ce-I rail, labita, ce-i rail l
Ninga tiara isth 11- grescu, Inca ora (data) aceasta iti graesc,
.*-apOI va s-mi dispirtascu, $i a poi ma despartesc,
cumu sin' mi dispartu cum sa ma despai t,
cumu si-n' te-alasu, cum O. mi te las,
acata-me di 'Dana prinde-mti de mina,
cli-n', vruta, earl bunä, zi-mi, iubita, coara bung,

www.digibuc.ro
876 POEZII POPULARE LA AROMINI
Dumnida'il i mare,
stie a mea turnare,
ti-i ardg, lea vruta, ti-i arag I
Oarä buna, g'one,
vrute, 6arä buna,
va s-fucli di va s-m6-ald$Y,
vrute, ti-n` adro.0 ?
diparte di mine,
bana m6a la tine,
ban& laie $-c6arba,
tih`a n'-6asti 6arba,
?Sara bunk vrute, 6ara buna I
Vlaho-Clisura
VI
Mori tine disti c'irdach'e,
dipun-ti s-na ba$6'm dolli,
Ca mine va-n' fug tu xeara.
Du-n'-te, g'one, 6ara bunk
cu trandáfila tu mana,
nv'ie s-n`ergli, nVie z-Vinl
mult tra mine s-nu susch'irI.
scOati-t1 cundiPlu curdt
sa rili semn'i truplu a Weil ;
truplu a Weil ca di sirvil'g
frimteatia ca di cundillii
gura mea ca di bii Wild,
se-aflari alta ca mine,
sa u Pal lal g'one tine.
VII
Na, featii d6-as6ara,
te sta mintuita ?
duqi ma-sa ntr6aba,
di $-6-afla' narita :
«F6ata, le mu$at5,
te n'i stal nvernata ?
aTrä lailu di g'one,
te cafta si-n' fuga;
mintea te-n' 6 aveamu,
mintea nu-re 6-am tuta.
Nu-t-o-artig, !al g'orri,
cum si fugli di mini,
di dol'i parinti,
path* de-asimi ?
Still, o g'one scurnpu,
stal nu full d6 aoati,
ca va-n' es in ;16ana,
di va strig cu b6ati,
www.digibuc.ro
Dumnezeil e mare,
stie a mea intoarcere
ce-I rag, mbita, ce-I rag l
Mergi cu bine, voinice (lit. oara
fbuna),
Yubite mergi cu bine,
vet fligi i ma vei lasa (ptiräsi),
tubite, ce-mr factii ?
departe de mine
viata mea la tine,
viata neagrá $i de corb,
soarta mea e oarba,
mergi cu bine, lubite mergi cu bine.
Mia-Adam
Fa tu de pe balcon,
coboara, sa ne särutam amindol,
cacl ei) ma voig duce in strainatate.
Du-te, voinice, mergi cu bine,
cu trandafirul in mina,
curind sa mergi, curind sa vii,
mult pentru mine sa nu suspini.
Scoate-tl condeiul aurit (lit. curat),
ca sa-mi insemnl trupul meg ;
trupul mieg ca de chiparos,
sprinceana ca de penel,
gura mea ca de privighietoare,
de al afla adoua (alta) ea mine,
s-o Iei voinice tu.
0 fata de asara,
ce-mi sta. ginditoare ?
se duse masa, o intreaba,
si o gasi necajitä :
(Draga fata trumoasa,
de ce-mi stal intristata ?
(De netericitul barbat,
care vi ea sa fuga (sa piece);
mintea ce aveam,
mintea nu o am toata.
Nu t.l-e rag, iubite,
cum sa pled de la mine,
de la cel dol parintY,
0110 de argint (ieumpl parint.1)?
StaI, scumpule Iubit,
stal, nu pleca de-aci,
cad voig e$i In deal
$i voig striga cu voce (tare),
 01:Ma1 t POPULARE LA AROMINI 877

ca puPlu dit martu, ca paserea din Martie,

va-n' aurlu he* voiu striga sarmana,
tearna-te din cale, inapoTaza-te din cale,
g'one di sivdaie1). voinice iubit.
VARIANTA

Una featä, armina lean', 0 filth', fata arominca,

ti si sta invernath ?
«Rata, lea feata arumina,
ti stal cu caplu tu mina?
Tati,lea murna,nu-n' mi ntreaba,
nu-n' mi ntreaba, nu-n' mi creapa.
tin Wore s-a1.61 va s-fuga;
tine g'one, g'one-alepta,
laea-n` mine cum se-asteptu ;
va si-n' fac laea na-amaie,
si-n` tornu Orli le din cale ;
va s-es cu nate s-aurlu,
g'onile mine si-I tinu;
va s-ainl ca puPlu tu martu,
io di g'one nu-n' mi dispartu.
Ayala, Epir.
1X.
ce sta Intl istata ?
«F'ata, fa fata arominca,
(de) ce stai cu capul in mina ?
Tact, mama, nu ma Intreba,
nu ma intreba, nu ma necäji,
un iubit si acela vrea sa fuga ;
tu voinice, voinice ales,
biata de mine, cum sa astept ;
imi will face biata o vraje,
sa-mi intorc pe lubitul din cale;
voiu esi sa strig tare (lit. cu voce),
pe lubit ca sa mil till,
am sa url ca paserea din Martie,
eti de Whit nu ma despart.
Mia Dumatoti.

Di la munte pin tu vale, De la munte pit-161a vale,

es nivedstile tu nale, (bis)
dill pitréc g'on'll tu xeane ;
ma-Pi pittéc, ma l'i zburascu,
laili di mpi oasti s-tuch'escu;
«du-va, Wong, eara buna !
«eara bunh, calea buna,
gs-nO-aminati multu tu xeana,
cca na s-tal'e laea band,
(Iasi s-cama ndoi parati,
es-cama agon'a z-vaturnati,
.xca na h'im, laile marate,
4 n'iti leate s-alasate.
«taut buna, g'on'l'i a nostri,
,s-no-agirsiti s-pitreatitA carti
(carte alba, grama law,
4 trä na erma di sivdae.
Tirnova, Macedonia
ies nevestele in nale(adica: in hal-
[ne de serbatoare),
si tramit pe voinich in strainatate;
mi-v tramit, si mi-i vorbesc,
bietele de an picioarele se topesc ;
tduca-ve, voinicilor, in ceas bun 1
(adica : duca-va D-zeil cu bine)
ain ceas bun, drum bun,
asa nu intarziatI in strainatate,
ccaci ni se taie biata viata
(adica: cad tare ni se amareste
viata),
«fie si mai putini barn,
cci mai curind sa va intoarceti,
«ctici sintem bietele de noi,
(mid' luate (casatorite) $i lasate;
ernergeti cu bine (lit. oara buna),
[voinicii nostri,
csa nu uitati sa trimiteti scrisorl,
,scrisoare alba, slova neagiä,
(pentru o pustie de dragoste.

5 VezI varianta il Arom. II, p. 70, No. 43.

www.digibuc.ro
878 POEZIT POPULARE LA AROMINT
Thamnh, late töamnä,
mult arao töamnh,
n-agunesti g'onTi,
n-agunésti tic'orri,
di-P pitreti tru xeane.
xeane multu greale.
Fuli $- g'onli ali musate,
ali musate, li cripate.
insi vruta si-1 pitrëach,
insl vruta si-P dimindà :
(du-11'4e, g'one, calëa mare,
si-n' pitreti carte cu vreare ;
cindo s-in1 si-n. dal tru stèare,
s-ungu pOrtile cu &are ;
s-es la pOarth si-n. te-asteptu,
s-ti acát calu di chprestu ;
si-n' ti bas tru daöle fath,
$-anamisa di mustath.
Zaha Bopa.
XI
Cu te suflit si Inimh
si n'ergu lo tu xeane,
s-alas dol ocl'i albastri To,
si clMnili scrinti
s-andmisa i dèani le 1
io numa si ngripsescu.
Z-gripsesru laèi derta a m6a,
si lailu-ni di doru.
Nu still earl muma isl Oiled,
eh frat15 nu si doru,
fratl'i disich mantiPi
si ci'mpurli surhrli,
muma disich amärili,
si
.,
laTlili ariuri,
disich amar6a late 6a.,
cu WM si se-aduna.
Avela, Epir.
www.digibuc.ro
Toamnä, neagra toamnh,
foarte rea toamnd,
ne gonesti voinich,
ne gonesti feciorit,
de-i tramiti in streinatate,
strhinhtate foarte grea.
Se duce ( it. fuge) si lubitul fru-
[moasel,
al frumoasel si iutristatet.
Esi iubita sh-1 trAmith.
esi lubita sh-i porunceasch :
adu-mi-te, lubite, in calea mare,
sa-mi trämiti carte cu vrere (dra-
[goste);
cind sh vii (s6, te intoreD sa-ml dal
[de stire,
sh ung portile cu miere ;
sh es la poarta sa mi te Wept,
sh-ti prind cal al de chpastru ;
sh mi te sarut la cele done fete
[(obrajD,
si printre musthti.
Cu re suflet si inimh,
sh mteig eu in stihin.itate,
sti las doi ocht albastri et,
si sprincene scrise (zugravite),
si printre sprincene la!
eil nuniele sh-mt scrig.
Sa scriu biata durere a mea,
si bietul mieii de dor.
Nu stiil care mamh clicea,
eh fratit nu se doresc,
fratil stràbat (lit. despich) muntil,
si soprile (strabat) sesurile (cam-
[piile),
mama strabate märile,
$i largile dull',
strAbate marea neagra ea,
en fiii sh. se adune (sh se intAl-
[neasca)
Despa Papahagi.
 POEZIT POPULARE LA AROMINY 879

XII

Pri la ptiartd-ti trecu, Pe la poarta ta tree,

ea!, n'ica, s-mi ve41, e$1, draga, sa me vezi,
va zsdic cal sinitate I, iti volt) zice: ramii sandloasä Is
n'ica, s-nu 11crimé1i I draga sa nu idcrimezi I
--Nu pot s-n'-esu, g'one, Nu pot sa-mi es, tinere,
la p6artä s-ti ved, la poartd sa te vdd,
muma nu-n1 m6-a1asd, mama nu ma lasa,
la pöarta si-n` es. la poartd sä ies.
E$1-n'i tu fiFidd, Esi in fereastrd,
nica, si-n' mi vedi, mica (draga) st ma vezi,
va z-dic: gal sinitate», ii votil zice: cramli santitoasä Is
n'icd, asi z-binéli I draga, a$a sa trde$ti.
Nu pot s-esu, g'one, Nu pot sa es, volnice,
tu firidd s-ti ved, la fereasträ sh te vad,
tata nu-n' mi5-alasä, tata nu ma task
tu firida s-ne-es. la fereastrd sä es.
Andeima-ti mata, thastematä fie ma-ta,
mata cu tut tata, mata cu tot tata,
te nu n'i te alasa carI nu mi te task
ta si-tI e$1 la pliarth, ca sd e$1 la poarta,
si-n` ti ved mdratu, ca sä te vad eü intristatul,
mdratu nfärmacatu I). intristatul, Inveninatul.
Vlaho Clisura Vantia Margarit

XIII

Multu-n' pari, vruta, ara'5, Mult imi pare, itibita, rah,

cd-n' ti löal n'iedza. cä mi te lual mititica.
Nu-n' pate-at a'a, g'onile-ameti, Nu-mi pare ràU, lubitul
ca-n' mi loa$1 n'icaza, ch ma lua$1 mitttica,
ma-n' pare arätt Vine grett, ci-mi pate rail si mi vine greil,
ca-n' me-ala$1 singurd. cd ma la$1 singura.
Tharna-te, la] vrutlu a n'eü, Intoarce-te, Rabaul rnieu,
.,s-arrnini-t, tu loclu a tall, piramit in pämintul tag,
loclet-atdu i hrisusit, pamintul tail este aura,
hrisusIt i nèahirzit. aurit $i nestimat (nepretuit).

MV

Ahi la tOarnnä, töamnd corbd, All neagrd toamna, toamna nefe-

I
[ricita (ca corbul)
cara da di $ Vine boarnna, cind dd de vine toamna,
di-$1 fug Won% pitu xeane, de fug voinich prin strainatate,
laile nveste si nvirind bietele neveste se intristeazd.
9 Variants. Olym. Wal. p. iii, III

www.digibuc.ro
 88o POEZit POPULAR!? LA AROMtNi
Zduc vitinile s-la giescu ;
ati avéti, nveste, di planclitl,
«mëa di planclitl, di va fran4itY ?
abarbaslli lu va l'-avétI ?
'Ira nvitatl .cu ziafétl
adi n'er fripta, de" apa arate
«di s fuclira lallri de abate.
acandu s-fug, s-fug invirinatl.
afar% (Anti hil parati ;
acandu j-v'in, v'in h6rió$1
tea s--adde n'i19 di gro$1
Tirnova
XV
N9ca n'-eratn, n'ica mi löasi, One,
no-al trel mesl de-anda mi loasi,
lu va s-fucli, di va n' me-alási ?
N'ica, va-n` te-alas cu ma s cu
[tata ;
G'one, tata si dada n'-am si
[mine,
ma ti s-n9 fac ti un ca tine,
ca s-mi primnä cum vol mine.
Mica,
va-n9 le-alas cu sora si cu frate.
G'one,
sora s-frate n'-am si mine,
ma ti s-n9 fac ti un ca tine,
ca s-mi primna cum vol mine ?
N'ica, va n' te-a'as cut casa nao,
Foclu s-intra s-arda casa,
pusera s-v`inä s-mica ma-ta,
s-mica ma-ta si afendu-tu,
si eil va si-n' vrin cu tine.
G'one, fa-n` me na pitrunide,
ca s-mi bpdi pi timbilich;e,
Pi timbilich'e si pi furtie
s-mi durf 1-ata migizie.
Mica, ari furi si-n' ti ara-
{ch'Pscu.
- G'one, fa-n'-mi mer, triga-me
[n-g'epe.
N9ca, va mi agarsescu si va-n'
[te muscu,
G'one, gull am si va sit grescu,
«Fa-n` mi flurie, baga mi m pAnga
www.digibuc.ro
Se duc vecinele si le graesc :
«ce aveti, nevestelor, de plingetI
«de plingeti, de va fringeti,
ape barbati unde ml-I aveti ?
aErail invatatI de petreceri,
ode miel fiipt,I, de apa rece,
«$i se dusera bietil de aid'.
acind fug, fug intristatl,
«fara eincl parale,
asi cand yin (se intorc), yin voiost,
acaci aduc mil de gi osl (lei).
Lazar Atanasescu
Mica eram, mica ma luasl, voinice,
[iubite !
n-al (nu-s) trei WM' de cind ma
[luasi,
unde vei fugi, ca sa ma last/
Di aga, mi te void !Asa cu mama
[si cu tata.
Voinice, tan' si mama am si ed.
dar ce sh-mi fac pentru unul ea
[tine,
ea sh ma plimb cum vread ed.
Draga,
Mi te void lasa cu sora si cu frate.
VoInice,
sorsa si trate am si et
dar ce sa-mi fac pentru unul ea
[tine,
ea sa ma plimbe cum doresc eil?
Draga,
Mi te voi 1Asa cu easa nouä.
Focul sä intre sa arza casa
cluma sa vie sa manance pe ma-
ma-ta,
sa manince .si pe tatal ted,
si ed am sa yid cu tin..
Voinice, fa-ma o potirniche,
ca sa ma bagi pe ternbelic
pe tembelic si pe sarcina,
ca sa ma duct la al tad magazin.
Draga, sint furl si mi te rapesc.
Volnice, fa-ma mar, baga-ma
[in buzunar.
-- Draga, am sa tilt si am sa te
[muse.
Voinice, gura am si am sa-tl
[graesc.
 POBZIt POPULARB LA AROMNY 881

Nick va-n' agar§escu $i va-n Fa-ma flurie, baga-ma In punga.

[té -asparg u ;
Ah! mi tuch'ii, mi fec'd tilefe, Draga, am sa uit $i am sa te
[schimb.
g'one, ca-n' te-am multutu chTefe; Ah ma topil, ma prapadii,
mi tuch'ii, mi feeü finere, voinice, mult imi piaci;
cal'urle-s pline de-asch'ere. ma topil, ma facui felinar,
Mica lea ti uhtarle-atale, drumurile-s pline de armata
va-n' mi tornu lailu, din cale. Draga pentru oftarile tale
Du-n' te, bre g'one, tiara buna, me void Intoarce, bIetul, din cale
si cu trandafila tu mana ; ADu mi-te, iubite, oar& bunk
du-n'-te, bre grope, calea mbar $i cu trandaflrul in mana ;
$i cu lilida de-argaván. du-mi-te, voinice, drum bun,
Ma avda, g'one, avda, curbane, $1 cu floarea de !iliac.
s-nu te-amin' multi" tu xeane, Dar asculta lubite asculta, draga,
di n'i ncl'idi nratile ameale, sa nu intftrziT mult In strainatate
di me-ald$1 Lira fumeare. de-ml inchie (nenoroce,ti) tinere-
[tele mele,
Anda z-v'n' si-n' dal hibare, de ma lasl fära copii.
ca s-ung pôrtile eu n'are, Cind sä vil sä-rni dal de $tire,
tra s-asuna, s-cirtineasca, ca sa ung portile cu miere,
tuta casa s-hiriseasca. ca sa sune, sa scirtie,
$i ea s-me-addr s-me-armitusescu, toata casa sa se bucure,
ca s-es la póarta s-n'i te asteptu, $i eii sa ma gatesc sa ma imbrac,
s-tacat calu di ciprestu, ca sa es la poartk sa mi te astept,
$i s-ti ba$ tu daele fata $i sa te sarut la cele doua fete
, [(obrajl),
$i anamisa di mustata. $i printre mustall.
Penins. Balc. An. I, i2, 1893. Crupova, Bataria.

XVI

apte Won't una turlie, apte voinici tot de o potriva (lit.

fugu neaptea tu härvie,
di si duc trasi Nadulie,
Nadulie $-Misirlie.
aVoi lal Won', voi lai mu$64i,
cara dati di va nsurati,
di fudip, di n-alisáti,
mph t.iti prit mihilati,
nu ilitép tra z-va turnati..1
(Nveaste voI s-nu blistime41,
va z-v-adutim ndol para4l,
aFoclu te-avo$tri parátl,
nol vrem Won', nu vrem pardp.
XVII
Naima carl sceasi xeana,
Dumnidall s-Pi astinga bana,
ca §-u greata, dipirteasa,
[de un fel),
fug noaptea in zori,
de se due tocmai in Anatolia,
in Anatolia $i in Egipt.
«Voi voinicilor, vol frumo$ilor,
cind dap' de ve insurati,
de fugitl, de ne lasatT,
impartite prin mahalale,
nu ginditA (lit, nu zicet) sa ye in-
[toarcetl. D
Nivestelor, voi sa nu blastematl,
va vom aduce parale.
Focul (sa dea) in banii vo$tri,
nol vrem voinici, nu vrem bani.
Afurisit (fie) cine a scos straina-
Ratea,
Dumnezed sa-1 stingh viata,
cacl e grea, e indepartata,
56

www.digibuc.ro
882 POEZII POPULARE LA AROMINI
ca $-u multu nfirmiceasa :
i$1 disparta h'il'g di mama,
disparta surati di frati,
disparta $i doi grangh`dti,
tri$1 ado lu z-dispirtd,
munti cu munti se-adund,
frinla di pi fag cided,
arldlu tut si alia
$-tuti ca teara ngilbined,
nis lailu singur fucled,
$-ea jilita il' dited :
«du-n` ti g'oni, gall buna,
«s-ng agir$6sti si scrii totuna.
«Mutred n-sus, ea mutred ngh'os,
«ea mutred tu cimpul veardi,
«n-aroatia minuta j-deadi :
as-nu 441 ca-I di Dumnicla'il,
«ca-I di dorlu mari a n'eu!).
Vlaho-Clisura.
XVIII
Screta di Pisuderi,
cari va-n' ti tana ?
g'on'il'i va s-fuga,
nvedstili va s-plinga,
una cite una,
cu Merin' ca pruna ;
Maga cite &gaga,
la'cringi ca 'Mafia ;
XIX
Maruw, gura de cuc,
Vinu neuled pe dup-argg,
ca s-ti ba$, ca va si-ni fug,
ca va s-n'erg tu xinitie,
s-t-adfic barnu di flurie,
ta s-ul port1 Ca Stamarie.
XX
A lal jone, jonë-aleptu,
te va-n' fuzi catra Sim-elVetru,
va-n' bazi capul an'eg pi ch'eptu,
zua $-ngaptea va s-te-a$teptu.
Jone bun, jone mu$dt,
one aslan, jone alävddt,
sa nu-n' $ezi multu tre-axene,
ca-n' astinii tinireatale-amele
Mac. 34. Connescu C.
www.digibuc.ro
cad e prea otravitoare :
10 desparte fiii de mama,
desparte sororl de fratl,
desparte $i doi insuratei.
Tocmal acolo unde se dispartead,
munte cu muute se impreunag,
fi unza de pe fag cadea,
riul tot se turbura,
si top ea ceara lngalbineat,
el nefericitul singur pleca,
$i ea cea jelita ii zicea :-
adu-mi-te, lubite, drum bun,
«sa nu uitl sa scril intr-una.
ePrivete in sus, prive$te in jos,
«ear, prive$te in cimpia verde,
ao roua suptIre dadu :
esa nu erezi ea-1 de la D-zeii,
«ci-I de dorul mare al mIeg).
Mia Adam.
Pustie de Pisuderi
eine mi te va tine ?
VoInicit vor pleca, (in strainatate),
nivestele vor plinge,
una cite una,
cu lacrimele ca pruna ;
dgua cite doua,
cu lacrimi ca roua.
Pisuderi.
Maru$e gura de cue,
vino incoace pe dupa rug,
ea sa te sarut, cam am sa fug,
cad void mierge in strdinatate,
sa-tI aduc brig de flurie,
ca sa-1 port1 la S-ta Marie.
Mai voinice, voinic ales,
ce al sa-mI fug pe la Sf. Petre,
al sa-ml bagi capul pe piept,
ziva 0 noaptea am sä te a$tept.
Voinic bun, voinic frumos,
voInic leg, voinic Ihudat,
sa nu $ezi mull in strainatate,
ca sa-ml sting! tineretele mele.
 MIMI POPULARE LA AROMINr
XXI
Vine v6ara $ n'-aqa-v'eara
fugu g1onli'i, z-due tu xëana,
fuli j-g1onli ali muSati,
ali mu$ati, nvirinati,
Esi, musata, si-I pitréti,
ninga nö Ira si ti-I vecli
cale'a mbar, tini si-h uréli
Ne-1 pitré ., ne-1 niiluescu,
ndöaila ..zbtiari n'-u si-P grescu :
du-ti, gione, trird buna,
iö va-ni plingu dipriuna ;
multi an' tu x6ane s-nu
s-nu-n' ball, gione, an'ia miräzi ;
s-cindu z-v'in' si-n` dal hlbari,
s-ungu pórtili cu n'ari ;
cindu z-distacd, s-cirtinèasca,
s-avda dada s-hiriseasca.
VARIANT& XXI (BIS)
Una veara $-priumuveara
$-acila s-nä thamna mare,
cind tutl g'on'I'i $-fug tu x6ane,
fucli j-g'onle ali rnusate.
E$1, musata si-1 pill eV.
Ni 1 pitrèc, ni-1 n'iluescu,
dao zböare ma$1 va-P grescu :
eg'one ti piricilsescu,
amulti an' tu xëani s-nu stai
«$-cindu z-v'ini s-na dal tu sfeari,
as-unilim portile cu n'ari,
«cindu s-intri s-cirtinèasca,
as-avdà dada s-hirisèasca
«sora si-n' ti isus'easca
acu un semnu, cu na featä,
eca mine laëa cripata I
Varianta Burada op. cit. 9
XXII
Cind va s-fuzi, jone, tö-ax6ani,
s-nö-agar,esti zbOar16-ameali.
Din Sufie, di diparti,
si-n' pitreti totuna carti,
carti alba j-gramii tale,
ingrapsita cu sivdae
$i va s-umplu ameali Skil,
tot cu carti di la tini.
s-am s-li tin in sin indisi,
883
Veni vara si miezul verei,
fug voinicii, se duc in strainatate,
fuge $i iubitul frumoasel,
trumoasel, intristatel.
E$1,_ trumoaso, sa-I tramiti,
inca o data sa ti-1 vezi,
edi um bun» tu sa-1 urezi.
Nici il tramit, nici mi-e mila de el,
doua vorbe mi-e sa-i graesc :
du-te voinice drum bun,
eii voiü plinge mereft ;
multi ani sa nu $01 in strainatate,
sa nu ma fad', iubite sa sufer ;
si cind sa vii sa dai de stire,
sa ung portile cu miere ;
cind sa se desfack sa scirtiie,
sä auza mama sa se bucure.
Intr-o vara, primavara,
incepu o toamna rea,
cind toti nacail pleaca in strainatate,
$i pleaca $i voinicul frumoasel.
Es'i, frumoasa, sa-1 petreci.
Nici il petrec, nici nu mi-e jele
[lit. mila),
douft vorbe numal II voiii grai :
«draga mi te rog,
«multi anl In strainatate sa nu stai,
«$i cind te vel inapoià, sä ne in-
[$tiintezi,
eca sa ungem portile cu miere,
ecind vel intra sa scirtie,
es-auze mama sa se bucure,
esora, sä te logodeasca,
ecu o minune de fatä,
eca mine biata intristatd.
Vlaho-Clisura
Cind vei fugi,voinicein strainatate,
sä nu uiti vorbele mele.
Din Sofia, de departe,
sa-mi tramiti mereil carte,
carte alba', si slova neagra,
scrisa cu dragoste.
$i am sa umplu ale mele sine,
tot cu carti de la tine.
*i am sa le Oil in sin inchise,
www.digibuc.ro
884 POEZIT POPULARE LA AROMINt
neaptea z-ved musati gh'isi.
S-n6-amPn1, jone, mult te-axeani,
ca z-duc tiniretli a mean.
Dupa un an tu turnatk
va s-mi afli ma musata.
Ca s-nu gh'ini trel an' acasa,
s-mi slit ca escu lingureasa,
dupa na6 an' di turnata,
va s-mi afli ingrupata.
Gaz. Mac. 3.
XXIII
Wone, nvif4i, cä full tu xeane,
s-n6-agirse5tI zbearile-a meale,
s-n6 agirskli bunile-a innate.
Du-n' te, g'one, Oirã buna,
si-n' me-adifti aminte totuna ;
du-n' te, du cu sinitate,
s-n6-agirsestl s-pitrett carte;
s-h'iba cartda c6-aminpte,
si nu-n' trag greao zahrnete ;
carte alba, laie grama,
inima di mama ;
va-n' treti, gone, prit6-amare,
si-n' ti tinä domnul mare.
XXIV
Nu-VI buised, le perPi ahantu,
nu ta l'-adara ahantu I'M I
ch 10 mane nctug tu xeme,
xeane puste, xeane greale I
Du-n'-ti, gione, Oara-t1 bunk
si cavál di a ta murna,
scOate-ti cundiPlu de-asime,
si-n' scriesti truplu tine,
truplu a n'eil ca di sirvil%
framtea6a-nt ca di cundillii,
gura mea ca di birbi CI;
tu xeane, g'one, lu Weill tine,
se-aflari alfâ ca mine,
s-u Pal, g'one, s-nu 6-alás1.
XXV
- Nu-ti bui,-.6a lea perPi ahantu,
ca to mine-n' fug tu xeane !
Du-n' te, gime, Oar& buna
www.digibuc.ro
noaptea sa vad frumoase vise.
Sa nu amini, volnice, mult in stra-
[inatate,
cad se due tineretele mele.
Dupa un an, la intoarcere,
ma vet gäsi si mai frumoasa.
Daca n-ei veni trel ant a cask
sa .stil ca shit bolnavicioask
ear dupa noua ant de intoarcere,
ma vet gasi moarta.
Gopeg.
Iubite, aflai, ca fugt (pled) in stra-
[inatate,
Eh nu ulti vorbele mele,
O. nu ulti bunele (bunatatile) mete.
Du-mi-te, lubite, drum bun,
sa ma aduct aminte intruna ;
du-mi-te, du(mi-te) cu sinatate,
sa nu nip sa trami IA carte ;
sa fie carlea cu amanet,
sä nu sufer grea suferinta ;
carte alba, neagra slova,
sa inveselesti (lit. deschizi, info-
[rest') inima mamel;
imi vet trece, lubite, prin mare,
sa mi te tie Domnul mare.
Nu-ti boi, fa, peril atita,
nu ti-T face asa de negri I
cad eü mime fug in strainatate,
strainatate pustie, strainatate grea !
Du-mi te, lubite, cu bine (Oara
[buna) I
pi val de a ta mama,
scoate-ti condeiul de argint,
sa-ml desaii trupul tu,
trupul mutt ca de chiparos,
sprinceana ca penel
gura mea ca de privighietoare ;
in strainatate, voinice, unde mergi
tu,
de al afla atla ca mine,
s-o let, voinice, sa nu o last.
SA nu-t1 inegrestI pArul atita,
cad eü mine plec in strainetate I
Du-mi-te, voinice, drum bun,
 POEM POPULARE LA AROMINI 885

pin tu camp va-n' ti pitrèc, NIA la cimpie te voia insoti

j-va-n mi torn la bugëa'ilu,
strangle ta si-n' läescu,
foga ta si u jilescu.
S-t-aflaresi alta Ca mine
s-t-u Pal, g'one, s-nu es-alási.
Vlabo-Clisura.
si ma voIii inapola la vopsitor,
InInele ca sii-mi vopsesc inegresc,
plecarea ta sä o jelesc.
De vei afla alta ca mine
s-o Tel, Iubite, sa nu o last
Mia Bendu.

XXVI

Ti-s mu$ati fdatile, Cit sint de frumoase fetele,

fdatile $i nve'dstile,
cind vgn sirbalbrile,
di si nvescu armátile,
gIon'lli tree, 6ale si fiangu,
cu flurifle pi ch'eptu.
Ti-s virnate f6dtile
fedtile si nve'ditile,
cind ag'ungu x0ánile,
di la fugu gem'il'i.
G'onn fug si nise plängu,
s-palmili ma ,51 li trängu.
Pondi suntu xëánile,
bati, Mamne, bati-le.
Albania.
fetele $i nevestele,
cind yin sarbatorile
de-si imbracä gateala,
volnieil tree ele se mindresc,
cu fliiriile pe piept.
Cit sint de triste letele,
fetele si nevestele,
cind soseste (timpul) instrainäril,
de le fug vothicii.
Voinicii fug si ele piing.
palmele si le fring.
Pustie este strainatatea,
bate 0, Doamne, bate o.
Bdala

www.digibuc.ro
 b) STRAINATATEA

Na n'-arn nà murna, Na mi-am o mama

s-19 spun firmaclu, sh-I spun veninul,
nu-n` am un tata nu am un tata
jaléa s-l'i spun ! jalea sal' spun
nu-n' am un frate nu am un Irate
s-19 spun dit Ificate, sa2i spun din ficati,
nu-n1 am un soru nu am o sorä
s-l'i spunu dorlu ; sä-1 spun dorul ;
area, un g'one fa, un iubit,
$-atél diparte $-acel departe
n-Ordint po$ta, nu urdina (nu circurd) po$ta,
si-1' pitrec carte-, sa-1 trimit carte,
ta si nvetu ca sa invät
de-a lul sinitate. de a WI sinatate.
Gioga Zisi (cutitar).

II

Feata te-n' esti afumata, Fara de ce-mt este intristata,

$i multu invirinata ?
Ca n'-am g'Onile tu xeane,
in' lo-asteptu di trel ani
trei an', trei eti greale,
tricute n caimb i jale
va ni lo a$teptu ninga unu
$-apoea va-n' mi neurunu
va-n' mi ncurfin, va-n` mi milit
cu un g'one aduch'it
g'one ti s-nu n'arga n xeane,
s-nfi ncrida n'atile-anea1e.
$i mult inveninata (mihnita) ?
Cacl mi e lubitul in strainatate,
mi-1 Wept de trel ani,
trel ani, trei veacuri grele,
trecute in foc i jale.
Mi-1 voia a$tepta Inca un (an).
si apol am sa ma inconun.
Am sa ma inconun, sä ma marit,
cu un voinic priceput,
voinic care .96 nu mearga in still-
[natate,
sa-mi ve$tejeasca tinerete1e mele,

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMNY 887

III

Vol lai fic'órl, fic'óri arrniTh', Vol dragi fidai, feciori aromini,
fic'óri di Samarina, feciori din Samarina,
In Mara vol cari z-vi dutèti in sat dacti va veti duce,
tu loclu a meg z-vi Oari, in tara mea de v.ati duce,
tuféch', ficióri armi'n`, s-nO-arcáti, pu0i, feciori aromini, sä nu des-
[carcatl,
cumburi s-nti amindti vol pistoale sti nu descArcatl voi,
In hoarä Oa s-nu intráti in sat ziva sa nu intrati,
§i cintiti s-nu clititi, i cintece sh nu ziceti,
di-0 avdi mu-m6a -sorá mea cad aude mama-mea si soru-mea,
di- avdi la6a-n' sole, cad aude neamul meg,
di ved cum toti ficlorl'i z-duc, de väd cum top fecioril se intorc,
-ma§i lo arumi'n tu xeani. 0 numal eu rAmin in sträinätate.
Notc1.--Impuparea In vint era un obiceid foarte raspindit la toff Rominil alth
data. Orl-ce act solemn din viata lor, ori-ce bucurie mare se exprima prin Impul-
carea In vint. Se fácea o nunth de pildh, toti nunta§il de la cel mai mare pinh la
cel mai mic, erad inarmati cu pu1ti i pistoale. Logodna se anunta impu§cInd In
vint atit la casa mirelui cit qi la casa miresel, drept dovadil, ca logodna s-a sfiqit
§i eh prin urmare rudele, cunoscutil §i toti cei-l'alti earl binevoiesc sh impaith§asch
bucufia lor, pot sa se duch sit le ureze noroc §i bucurie. De aci txpresiunea : o arcds
tufeclwa pentru a arata, c5, s-a logodit cine-va. Cind pornesce nunta§il sh aduch mi-
reasa, atit el cit i rudele miresel, earl I-Weapth se Intrec eine sa impuVe mai mult.
Tot acelm lucru se face, cind vine cine-va din strainatate.
Chad sosesc cel din strdinAtate apropiindu-se de sat, Incep sa impulte.
Obiceiul cere, ca rudele lor din sat, sh le ritspunzh tot prin Impu§caturi. Un
schimb de Impuchturi din ce In ce mai aprins se petrece i tot satul se Intreab 5.
cine vine din strainhtate?
Toga lurnea, barbati i bheti, femel §i fete se gramhdesc la marginea satului,
cu jumatate orIt dephrtare, ca sa-I aVepte §i sh le ureze bun sosit.
E ceva mipittor momentul acesta, cind se sarut5. cel instrainati cu rudele din
sat ; fie-care, dupg ce dore§te celor-l'alti xeniti bun sosit, 4I Impresoara pe al 8411
§i nu-1 slabqte de Intrebari.
CIntecile instrainatilor InceteazIt din momentul acesta, podiditi find toil de la-
criml de bucurie.

IV

Vol lai so0, ah ! vol lai frati,
n-hOará vol, cind val intrati,
ch'iprile a caPlor s-lO-astupdti,
nä tufech'i s-nii-amindti,
s-n6aptea z-vä dutéti, m5rall !
mu-m6a s-nu u distiptáti
s-iari muma z-vi ntreabti :
(Yu n'-i hiPlu,lu n'-i scumpul ?D
si-l' ditet1, ca-n' Mil tu munte,
Yu j-ola stiarli ma nainti.
Crupva
Vol tovarg01or I ah I vol fratilor,
in sat voi, cind vetT intra,
clopotele cailor sa le astupati,
o puFä macar sa nu descArcati,
,i noaptea sa ye duceti,sarmanilor I
pe mama sti nu o desteptati.
De ar e.0 mama sti va intrebe :
(Lunde mi-e fiul,unde mi-e scum pul?
sä-I ziceti, ca sint in munte,
unde rAsare soarele mai intii.
(Cubes de d-1 unda Twu).

www.digibuc.ro
888 POEZ1Y POPULARE LA ArtomiNT

V
Vol, a soti, vol ca fratT,
pi vingh'el'il noi h'im ca frail,
care sot si s-lindi4asca
care sot si s-pligueasca,
Vol, o sotilor, vol fratilor,
pe evangelie sintem ca frati,
care sot sa se imbolnaveasca,
care sot, sa se räneaseä, .

sosr alantl si-1 mutreasca, sotil cei 1-alti sa ingrijeasca,

pin si scOala i pin s-mijard. pina sa se scoale, sat pina sä
[moara.
Io lallu-tf mi pliguira ; Pe mine bietul ma ranira ;
nu n'-ö-arPia, ca-n` mi pliguii, nu mi-e rail, ca ma raniI,
DT ti-arail, ti un zbor te-avd1i, mi-e red pentru o vorba ce auzii,
un ce-alantu vi zburit, unul cu altul ve vorbirati,
ta s-f OM, ta s-me-alisati. sa fugiV, sa ma lasati.
Ilig'ae v-am, a voI, a soti : Va rog, pe voi, o sotilor :
ated niete cara s-ö-avétl, acel gind, daca aveti,
aód lailu s-nu me-alisáti aid pe nefericitul de mine sa nu
[me lasatl,
t45aestu erim di Joe, in acest pustia de loc,
ca v'in agrin'le si-nl me-aspargti ; cad yin fiarele sa ma srárga (sfis;e);
sus pri(n) munte s-me-alindp, sus pe munte sa me urcati,
ach5 Milli si-n' me-alisati, aeolo pe nefericitul (de mine) sa
[ma lasaff,
sum virn-aurnbra di fall, supt vre o umbra de fagl,
umbra din tacII, umbra di elfin, umbra de fagi, umbra de pin,
Aelo agrin'le nu v'in. arolo fiarele nu yin.
Tharnna cara z-ina, a soti, .Toamna clack' va veni, o sotilor,
vol pi 6-acasa va z-vi WO ; vol pe acasa va \Teti duce ;
prin Mara mea, cara s-tritéti, prin satul midi, daca vetl trece,
cintete s-nupu cintáti, cintece sa nu care cum-va cintati,
tufechie s-nupö-amindti, pusti sa nu cum-va descareati,
ca va s-o-avda laea thda, cad va, va auzi sarmana mama,
va s-easa n-cale -va z-vi ntreaba; va esi in drum si va va intreba ;
si nu-P diteti, ca murii, sa nu-i ziceti, cä murii,
si-1' diteti, ca mi nsurdi, sa-T ziceti, ca." ma insure,
loclu nveasta a doilra-n' Mal, locul (pdmintu I) mireash, peniru a
[doua oara imi lual,
söacra chfatra a daiira-nl fecill. soacra piatia pentru a doua oara
[ImI facui
Arhiva soc. ptiintif pi lit din Jag. vol. VI, p. 712. Tzpcu unda.

VI
Nichlisil s-mi due tu Mara mea,
lele-n' put% albu dit munte,
lele-ni xifterlu an'eil !
neh'isil smi due la muma mea,
prOae j-gri'ndine j-didea ;
alea n' Inrhiql la scull mea,
vimtu s-turtuna bite&
n' inch9sil la nveasta mea`
seare s-musuteata eta.
Magarova
9 Epitete adresate White. Se repeta la fie-care rind.
Pornil O. me due In satul mid],
pasere alba din munte ')
fa, aquila mea I
pornii O. ma due la mama mea,
ploae si grindine facea (da);
pornil si la sora mea,
vint si furtuna batea ;
pornii si la nevasta mea,
soare si frumusete era.
Teohareanu

www.digibuc.ro
 POEZ1I POPULARE LA AROMINI 889

VII
Li'ndurle ma v'in $i fug,
lailu Yo di cum mi duo,
nu-n' mi tornu $i nu-n' v`in,
ma tu Jaëa xèana arml'n.
Laëa féata n'-da blistêame,
la& muma tut m6-ac1iama. beata mama mereti ma chlama.
Mia Bendu.
VIII
Rindurele mereil yin $i fug,
Metal ell de cum ma duc,
nici ma intorc (in patrie), i nici
[nu vitt,
ci in neagra strainatate
Beata fata (iubita) iml cid blesteme,
Vlaho-Clisura.

Muntë-analtu j-diOrtatu, Munte Ina lt $i indepartat,

aplëaca-n' ti, lai munt6-analtu,
$-fg-n' te vale cama ncOa,
si-n' ti ntreb tra vruta mëa,
vruta m6a tutd tru nate,
si-P dimandu dao zbtiare,
dao zbOare multu gr6ale,
vrutlu nu s-tharna din xëane;
dao zbiiare nfarmacöase,
vrutlu tu xdane $-arivase,
16-agudi längöare grèao,
si nu mOara ca durilao.
IX
Alai pul%, a lal birbil'u,
n'-am un h1Pü, un scumpu
nclo tu póndili di x6ani,
nu-n' adii una hibari.
Di n'i-1 yell lai pull pri cali,
ndreapta-I tut prit cal6a mari,
s-nnpu si tOarna din cali.
Ca 16a lui nä muvitëata,
si-n1 v'ina ma curundu mbrat.5.
Vlaho Clisura
apleaca-te, munte Ina lt,
si fa-mi-te, vale, mai incoace,
sa mi te intreb de draga mea,
draga mea in 'nine de sarbatoare,
sa-i tramit doua vorbe,
doua vorbe prea grele,
lubitul nu se intoarce din strainä-
[tate ;
dotia vorbe inveninoase,
lubitul in;strainatate ramase,
II lovi boala grea,
ca sa nu moarä ca lumea.
Mia Adam.
Pasere, privigiètoare,
am un flu, un scump flu tunic
[fii1),
In colo in pustia strainatate,
nu-m1 aduci oare o $tire.
Daca mi-I vezi, pasere, pe cale,
indrepteazd-1 tot spre drumul mare,
ra nu cumva se intoarce din cale.
Drumul (sa-i fie) o frumusete,
sa-mi vie mai curind in brate.
Mia Bendu.

X
Ch'irg'i, mi fac curbani,
s-n'-adAtt g'onili din xëani,
Carl s-16-adfiti prin cal6a mari,
II dal fluria ated marl;
s-16-adiltëaril pritu munti,
p-dati flurille te-am tu frimte;
s-fure muntiP cu niOrt,
s-mi bas' di trei ori,
s-me-adiip aminte pina s-mori.
Caran$, ma jertfesc tie,
ca sä-mi aduci voinicul din stra-
[inatate,
daca 11 vet aduce prin calea mare,
iT daii fluria acea mare ;
de-1 ye! adure prin munte,
itT daü fluriile ce am In frunte;
de or fi muntil cu nor!,
te las sä ma saruti de trei or!,
sa ma aducT aminte pinä sa mori.

www.digibuc.ro
890 POEZH POPULARE LA AROMINI
NgIlbinira fall'i totI,
fudira barbatri a noVri,
dtsira sä s-pait6asca,
cA nu-I care s l'i harn6asca.
Si pundira miintil9,
ca *lira tiirmili.
Thamna cit 6asti dé-arao
n-aduti cartiri gr6ao,
nä z-gul6sc cdsili nali,
di &ITN te fug tu x6ani.
Bea la.
Ti-n' fite$1, tat fendi Oine,
gh'o6a mi didéi pi gh'ine,
cindu z-velt, ti late gh'ine,
am trei an' (16-anda nu j-v1ine ;
cum v'in sos-Pi pit vitine.
tute cu cdsile pline,
Io la6a cu mange n-sine,
a lui, corbul 1 cum nu-P-6 arOne ?
(corn. de D-1 Tapcu unda)
0 mol f6ata, mol mu$ata,
d-Iu-nt t-6-al mupt6ata aflata, !
Di Dumniqati n'-6asti data,
cu cundi1' 6 n'-6asti scriatA.
DA-n1 t-u musuteata, feata,
$-citi paratl si-n1 cafti, cafta.
Tati lai g'one nu-n' mi cr6apa,
cà musut6ata nu si vindi.
n'-am un g'oni aclo tu x6ani,
n1i-ancl'isi _Watili m6ali !
tv-an un g'oni n-xinitie,
cind va v`inA nu si 5tie.
c-at6d ponda di \Millie,
ncl1idi n'ati §-ilicb,ie.
www.digibuc.ro
Xl
Ingälbenira fagii toff,
fugira barbatii noWi,
dusera sa lucreze (sA gaseasca de
[lucru),
cad nu-I cine sA-1* nutreasch.
Se pustiira muntii,
cacl fugira turmele.
Cit e toamna de rea,
CA ne aduce intristare grea.
Ni se gonesc casele not,
de voinicii, care se duc In strai-
[nAtate.
Banu.
XII
Ce-mi facu$I, tata $i tu,
parca ma dadu5I la bine,
cand sa vezi, ce mai bine,
am trel ant (sint tret an)) de cind
[nu vine,
cum yin (se inapolazA) sotli din
[vecinatate.
toate cu casele pline,
eil biata cu mtinele In sine,
WI, nenorocitut ! cum nu-1 este
[ru$ine ?
XIII
FA fata, fa frumoasä,
de unde ti-ai gasit frumusetea ?
De D-zeti iml este data,
cu condeIut Imi este scrisa.
DA mi t-o frumusetea, fata,
§i citi bani sa-mi cert., cere-mi.
Tact, voinice, nu ma Intrista,
cacl frumusetea nu se vinde.
Am un volnic (lubit) departe In
[strainatate,
iml vesteji tineretele mele.
Am un lubit in strAinalate,
cind va veni nu se §tie 1
cad acea Romanie,
inchide (vesteje§te) tinerete *i virste
[fragede,
 POOZII POPULARE LA AROMINI
XIV
Pullil, lal pul'il, carY s-niercli a cash,
[pulilu a nieii,
tu avlia si tu vatra nöastra,
mama va s-easa s-ti ntreaba,
j-va-ni ti ntreabh, laea nveasta :
«iu-l-u g1onle di nu-si v'ine,
«cum vlin &Mg tu vitine ?
XV
Ti ma ninte laea sa spun,
marazle lea diti Craculn,
märazle lea diti Crac'im,
me-arise g'onle, «cä va v'in&;
n'-adirai nh lai fustane,
asteptam g'onle dit xeane.
Mi tineamu pi cimäri
va-n' v'ina preasinle marl
si-n' vini pirátli si carte,
S si (cind colo)imi venira bani si carte,
4( va-n' v'in vruta aprindu Paste ;
i cama gh'ine te-agh'ugh'orgh'i,
s-na z bura'm cu gura doll'i.
n'-diminclh' un singur grala,
vruta va-nt Vinu tis tu Mali] ;
Lailu-n' mi cirtil tu ch'eptu
va-n' viin vrutd ti sim-Ch1ctru ;
di tine me-arupse niila
va-n1, v'in vruta, tr-a Sutira ;
nl-vine carte s-piriTurie
va-n' ViiII, vruta, ti Sthmlrie ;
n'-6-aveam lailu mine tu minte,
si-ni viinedm le-aTiul Dimitri ;
primna-te, vruta, da-11 a fora,
ch va-nt vtin ti-ai Nicola
Ti ma nclo laea si spun,
nu vine niti t-av'fil Naitrn ;
Ti ma ninte laea si spun,
nu Vine niti ti Grath:tn.
Crupova
XVI
A voi g'oti', a vol mirát,i,
cara dati di NI nsurati,
niti nu vi mintuiti,
cara dati di vi tulip
vol di lor-vi v-agirsiti,
nvedstile vi le-alisati,
si vi li l'a alp. birball.
A voi Won', a vol mirati
www.digibuc.ro
891
s-11 spuni puliii, ca mi nsurdi,
nveasta niica mine-nl löai :
gröapa tea tu loc di nveasth,
chtatra tea tu loc di söacrã.
mine virna nu-ni mi plamsi,
mi pla'msira masi pulii,
pul'i si cu tot birbil'i.
Nefericita nainte ce sä spuiii,
suferintele de la Craciun,
Suferintele de la Craciun,
ma insela lubitul (cc-am sa vial) ;
imi gatii o rochie,
asteptam pe lubit din strainatate.
Ma mindream,
ch va veni in postul mare
evoia veni, draga, in ajun de Paste;
(sail mai bine pe la sf. George,
«sh vorbim cu gura amindoi &
Im porunci o singura vorbh,
«lubith, vola veni tocmai in Maie;
«nefericitul, sufer de piept,
«void veni pe la sf. Petru.
«De tine ma rupse mila,
4 voi veni, la schimbarea la fata a
[Domnului ;
Imi veni carte si mingiere,
«voiil veni, iubita, la sf. Marie.
«Gindeam nenorocitul de mine,
«sa vitt' pe la sf. Dumitru ;
«plimba-te, lubita, fara de jena,
«cad am sa via la st. Nicola
Ce mai incolo, nenorocita, sa spuiii,
nu veni nici la sf. Naum.
Ce sä spulii nenorocita mai nainte,
nu veni nici la Craciun.
Zaha Bup
0 voi voinicilor, o vol sarmanilor,
daca (dati de) va insorati,
nici nu va ginditt,
daca (dap de) fugiti,
voi tara voastra uitati,
nivestele vi le lasati,
sh. vi le Yea alp bhrbati.
0 voi voinicilor, o voi sarmanilor,
892 POEZII POPULAEE LA AROMINI
snu-n' vidfit
T-ul victim cunusciim
aminete t-adulém,
v'ingh'iti flurii galbine :
nePinheuni a mdmalIel,
s-cama multO-a nveastiVel.
Tine dada lui cirtita,
di-11a nvëdstiVei si s-mirità,
c-a0-11 fu tibia niripsitA,
mëa $-an'ia, rn6a s-a vOausä,
mpirtirëa i multu gr6a0A.
lo aOa, sing& ti s-tac,
6aste un an de cindu 4ac,
sing& lac tru a5tirniit,
nu ni-am nip un cunuseiit.
Ni u fried lailu s-nu mor,
cu mAran $i cu dor,
niviqiit di mama s-sor,
$i di laëa mea nivèastA,
ti 0-alas tamdm tru niatA.
FruncjA v6ardi di sicata,
5-es fedtile naRlara,
$i eii mirata di mine
sed inclPsa ca tu guva ;
Toti gnon'll z-ducu j-v1in,
si furtunatlO-amdii nu z-v6ade
di la ermilé-al Culachi ;
vr6am si-n' vlinA niputia
lu-bag tu astiralt,
N
si-P daü v'itrieamarA
$1 ell s-es la av'u-TriadA ;
15-atëa leana, 10 atél munte,
lu da söarte cama ninte.
Anainciu (Metova)
Carl Map sibepe xëana,
Dumnidaqi s-P-astinga bana ;
stindi-P numa Ware fapta
hfili di mumA si-s dispartA ;
cite blisidn' $-Pa di nvëaste,
cap s-nu-5 aducA d-iu 6aste ;
5-eama mult di laile f6ate,
ei s-aran'n nimiritate.
b iii,
Pi serial nä carte,
zv1ina gionle di diparte,
www.digibuc.ro
? nu cumva vAzurAti pe volnicul
[midi ?
II vAzuram 5i-1 cunoscuram,
amanet iti aducem,
donAzeci fluril galbene :
inchinaciuni mamel
si mai multe nivestel.
Tut, mama lui intristata,
zi-i nevestel sA se mArite,
cad a5a I-a fost soarta menita ;
$i pentru mine 0 pentru voi,
impartirea e foarte grea.
Eit aci singur ce sä fac,
este un an de eind zac,
singur zac in aaernut,
nu am nici un cunoseut.
Mi-e tearnA bietul sa nu mor,
cu suferintA si cu dor,
nevhzut de mama 0 de sor,
5i de nefericita nevastà,
pe care o las tocmai in tinerete.
XVII
Frunza verde de sacarA,
es fetele Marti,
eti sarmana de mine,
sed inehisa ca in gaurä;
top voinicil se due si vin (se intorc),
0 al midi bätut de soarta nu se
[vede,
(sa vie) de la pustiile (o) ale lul
Colachl ;
a$ dori sA vie bolnav,
sa mi-I bag in asternut,
5i sa-I daü doctorie amara,
5i ell sa es la sf. Treime (biserica);
in acea colina, in acel munte,
unde rasare soarele mai curind.
T. 5unda.
XVIII
Cine fu cauza instrainArii,
D-zeti sA-I stingA viata ;
stinga-i-se numele cul facuse,
fil de mama sa se desparta ;
cite blesteme 10 lea de neveste,
cap sA nu-0 aduca de unde este ;
5i mal ales de bietele fete,
cad ramin nemaritate.
El, $ezul,i1 scrisei o carte (scrisoare),
sa vie iubitul din departare,
 POESII POPOLARE LA AROMtNI
i si viina i s-nli spuna,
i di mine s-traga mina,
cä nu-ill esc de a(ele-armina :
tu na stirntna ni-hail tin altu,
di-lö-alas s-l'i creapa caplu 1).
Groga Zisi
Vol lai Won', vol Ill musati,
cara datt di va fuqfli,
loclu a vostru Walisati
0 MOT nu vi turnat.i.
Sta muman'li di v -asteapta,
di-sl muntrescu calturle,
di si plingu haTurle.
ed musatile de-asteapta,
cilitorl'i toti intreaba,
(nu vic1dt, lai cilitóri,
vrutl'i a nostri, a nostri gion"? , peiubitil nostri, pe voinicil nostri?,
Tuti z-ducu, tuti v1inu,
Gh'orghie a no4ru armase n-cale, Gheorghe al nostru ramase in cale,
trisl la pungh'a di Sturnare ;
(Stati sotA, stati frail,
si ngripsescu una carte,
und care ca di möarte,
si dimindu dao zbOare,
ale maica ti mi döare,
s-ali laie di mul'are,
ca 6-163 tu an'; tu n'ate.
Iute millile s-li vinda,
lailu Marcu si nu'l vinda,
se-apnea di ncalicam,
se-apnea di dipunedm.)
Mori Arminä, s-mori musata,
te nii stai invirinata ?
Tall, lea dada, nu-tiimi creapa,
cti-nLam einile tu xeani,
Oa si dospra4ati di an'i.
Ning-un an io va-ni 16-asteptu
s-apoea va-n1 mi miritu,
ta si-n, hati un glone-aleptu,
glone-aleptu primitettu,
cu haraOa si-ni 16-asteptu 0).
') Varianta. Weis. Arom. II, 84,55.
1) Ver. Burada. op. cit. 4.
893
sail sa vie sail sa-rra spule,
sail de mine sa traga mina,
caci nu sint din aromincele cele :
intr-ro septa mina imi leati un altul,
de it las, sa-T crepe (plezneasca)
[Caput
(de il las, sa-0 bata capul).
XIX
Vol vOinicilor, voI frumosilor,
cind apucati de plecati (lit. fugiti),
locul ((ara)vóstra va Vasa ti ( pa rasi II),
si indarat nu va intoarceti.
s
Stag mamele si va asteapta,
de privesc drumurile,
si 10 piing necazurile.
ed frumoasele si asteapta,
pe calatorii top il intreaba :
c nu vazurati, calatorilor,
Toll se duc, totl se intorc,
tormai la puntea de la Sturnare;
(Stati soti, stati frail,
sa scriii o carte (scrisoare),
o carte ca de moarte (jalnica),
sa poruncesc (!) doua vorbe
mamel care ma dore0e,
si bieter sotii,
cad o las cu ani, in tinerete.
Toil catirii sa-1 vinza,
pe b'etul Marcu sa nu-1 vinza,
se apleca sã incalec,
se apleca ca sä descalec.
XX
Mai Arominca si mai frumoasa,
de ce stal intristata ?
Taci, fa mama, nu ma supara,
cad mi-e voinicul in strainatate,
aci si doisprezece ani (ad. de dol-
[spreze ani plecat).
Inca un an mi-1 vonü astepta,
si apol ma voiii marita,
ca sa-ml Intl un voinic ales,
voinic ales, negustor,
cu bucurie sa mi-1 astept.
www.digibuc.ro
894 POEZII POPULARE LA ARAMINI
XXI
TbamnA, laie toamna,
cara dai di-ti v9n1, lea toamna,
nä fug g'on'Pi *1 nu s-tearna,
na si due tu xeana laie,
cama nclo di Marta lae.
Z-ducu g'on', z-ducu mu,dti
$i na v'in aü$1 mriráti ;
fl si due ca trandafiri,
nä s-toarna ca ni$te schqu'.
Vlaho-Clisura.
XXII
Tini puiiü azburatór
pi tu vimtu $i pit niór.
du-te-acasa tu ubór,
la a mea dada $i ta sor,
ca s-mi pling, ca va s-mor ;
$i la nveasta mea tea buna,
iste zboara s-nu-P Ii spuna.
Tu hapsane-s di nal!, ani,
di tra inchizma di du$mdn'.
Si am h'ari in thePtare,
nu ved luna, niti stare ;
Thati carnurle-n' cazurd,
teati tasele-n asunk
zua ncl'is i ntaptea ncl'is,
ista nöpti viziii ghis :
ea mi du* la cumnicari
cari-I vedi, gel meari.
Gaz. Maced. 3.
XXI"
Cind erdm gione ninsurdt,
ninsul at, nimustacdt,
pritu xeani n'-aldgam,
$i mu*dtili mutredm,
carl i alba, earl e-arusa,
earl easte cu ocPul
Eu lailu & mi nimtuédm,
earl se-alds, carl s-Pa ti nu *team ;
si-n' Pat alba, s-Pail arusa?
ated cu ocl'ul
Vlaho-Clisura.
www.digibuc.ro
Toamna, neagra toamn5,
cind dai de-tv sose$ti, toamn5,
na fug voinich $i nu se intorc,
ni se due in neagra sträinatate,
mai incolo de marea-neagrei.
Se due voinici, se du frumo$I,
*i ne sosesc batrini sarmani ;
ni se due ea trandafiri,
se intorc ca niste spini.
Tu pasdre zburätoare
prin aer $i prin nuori,
du te a casa in ograda,
la a mea mama $i la sord,
ca sa ma plinga, caci o sa mor;
si nevestei mete cea bunk
aceste vorbe sti nu le spule.
In inchisoare slut de Ilona aril',
de pizma de du$mani.
$i am fiere in picioare,
nit vad lunh nici soare ;
Toate cdrnurile imi cazuserd,
toate oasele imi sund,
ziva inchis $i noaptea inchis,
asta noapte vazui vis
ca ma dusel la comunicare (im-
[parta$ire),
cine-1 vede, acela moare.
Chid eram voinic neinsorat,
neinsorat, fara mustati,
prin strainatate umblam,
$i pe frumoase priveam,
cine-i alba, eine I blench': ,
cine este cu ochiul negru.
Eu bietul ma gindeam,
pe care sa las, pe care srt lean nu
[$tiam.
sa-mi ieaü pe cea alb5, sa Yeaü pe
[rea blonda ?
sri ieati pe cea cu ochiul negru.
Mia Adam.
 POEZII POPULARE LA AROMINY
Di tine, moll araO,
di tine mori chtao,
n'-fult fic'orlu a Weil,
st-o-aduch Dumnicla'il I
TO' g1on91 z due si v'in
tu a mumhn'Ior sin,
masi h9Plu a Weil nu s-tOarnä,
dit ponda Tea di )(MIA:
Tini lunh nv`ilic'öas5,
ti esti analth si dipirthash,
di-ti veqr Oameni, d141 ITO] fume,
nu-n' veclusi g'onle a Weil ?
Ti-1 vidfil' a le musath,
musath si nvirinath.
Nu-P çiit lunh nv'ilic'Oash,
nu-P 1I luna z-v`ind a cash ?
POarla lui Pi si ncl9se,
Ohspit.19 Pi si Wart,
pirguriile ITi sicarä
si cucotri P-amutira ;
fintiniPi astrichlrh ;
funk ta s-v'insa nvIe,
nä si 16-astOapta lieorPi
ca s-16-asteapth niveasta.
Mori tu lunh
mult analth si dispirtöash,
di-ti verli 61min', dill verli lume, care vezi oameni, vezi lume,
nu-ti viçIñi musatlu a n'eil ?
Spuni-n lunà mult analtd,
cu earl vrutlu a Weil z dizn'arda ? cu cineiubitul mieil se dezmiardh?
A cuT mit$itä strincli nis,
s-a cui hula basi ?
Ea cui1r lunä z-v'ina acash,
ca mult inima n'-u arsa.
XXVII (VARIANTA)
Ah carabéii, lai caraba,
cu iëane de curcub66,
s-nupu & viüsi g'onle-a &eft,
di naO an' tu xëane dus,
cu odul Iaiü, cu per16-arits,
895
XXIV
De tine, fa rea (nevastà),
de tine fh catea,
imi fugi bheatul
aduch-ti-ar (ad. pedepseasch-te-ai)
[D-zeil I
Tort flachil (voinicil) se due si yin
in al mamelor sin,
nurnai fiul midi nu se' intoarce,
din pustia cea de sträinhtate.
XXV
Tu lunä strAlucitoare,
ce esti sus si indipärtata
de vezi oameni, de vezi lume,
nu vhzusi lubitul mierl 9
Ti-1 vhzui, fa frumoaso,
frumoash si intristata.
Nu-i spui, tuna lucitoare,
nu-i Jici, lunti, sa vie acash,
cad poarta i se inchise,
oaspetil lui incetara de a-i mai vi-
[zita casa,
vitele ii secarä (se uscara),
ear cocosii amutira,
fintinele se stinserh,
zizT, luna, sh vie curind,
cad ii asteapiã bielii copii;
cad ii asteapta nevasta.
XXVI
1+ä tu ltinä lucitoare
(care esti) foarte sus si indephrtath,
nu vazusi frumosul ?
Spune, lunh de prea sus,
Ale CUT mini stringe el,
ale cui buze shruta ?
Ean zi-1 lima sh vie a cash,
cad mult inima mi-e arsh.
www.digibuc.ro
896 POEZII POPULARE LA AROMINI

musuteata-P nu-T di spus i

l'i-I vilifY $i ti-I cunuscig,
s-cu nis multe grale avai,
tris tu mesea di pinighlr,
Wone-avcrt, si nicuch'ir,
isl invistea [Amalie,
Casimir si Sam-cutnie,
ves1e-ar6s, vestu carpéz,
vestu fin si sanat6s,
si vestu nao turlif
ti-I poarta nveasti si dudii.
Carabétt. lai carat:Ail,
cu peane di curcubeil,
v'in asculta si dorlu a n'eti,
du-te, spuni-IT z-v'ina a casa,
ca nveasta va siul alasä,
va s-16-a1asa $-si marita,
ca i tinira $ pripsita,
ca fic'orPi a Pei murira
p6r[ili-P si vulusira
si ug'a[ili-P cilura,
Mata casa lul se-asparse,
si nveasta Jul di dor $ arse,
ca Iilic`a tea musata,
ti $-armine neadapatä,
ngilhinita si uscata.
Pri aesta dimindare,
ag'umsi g'onile n calare,
IA intrata di la 'use,
$-acata nveasta di guse,
s-u strimse di daoli brata,
s-u bise tu &Oh fata
di cu gall pin& dimneala.
Penins. Bak. I, 23, 1893. Culeasa de T. Telescu.

www.digibuc.ro
 c) REVEDEREA
AndOima-li xednili,
ateali dipirtedsili
na n'iP di ori andeima!
Mi bigdi lailu si-n' dormu,
di-n' viüi un v'is tu somnu,
ca tiT-aveam nà pitrunicl'e,
$-n'-azbuira' di pri clinucri :
si $fiti, ca-n' me alasä nveasta,
$i s-mirita cO-altu asteasa.
cd n'-aru dosprati de an' tu xeane.
sBuna-v.öara» voi fic'ori !
(cGh'ini vini$i a bre dOamne 1
Ndreaditi calu atél ma bunlu,
gel ma bunlu, azbuiratorlu., .cel mai bun cel zburator. ,
N'-löai calif $i nch'isii ;
du$-me, dus-me pina n-cale,
n'-aflal tata-n'u tu jale :
«Buna-ti Oara, moi calugre I
(Gh'ine vinisi, lai g'uneale !
- 41 $i bat timpinli n-htiara ?
eMi ntrib4i, va t-aspün :
s-mini avearn un hin ca tini,
n'-ari dospratl de-an' tu xeani,
färä carti, fara $teari
$-azi inveasta P-si marita,
ca $-aPei se-ari laita.»
Dus-me, du$-me pin la $oput
n'-aflai dada calugreaffa,
(Buna-n' t-eald, calugrita,
aGh'ine vini$1, lal g'uneale I
Ti $i bat timpinli n-htiara,
Mi ntregh', g'one, va t-aspiin
$-mine avearn un hill ca tini,
Afurisita (le) strainatatea,
acea indepartata,
o mie de ori afurisitä 1
Ma bagal bietul sa-mi dorm,
si-mi vazul un vis in somn,
ca aveam o potirniche
si-mi zbura de pe genuchl :
sa stip, ca ma lasa nevasta,
si se marita cu altul, blastemata,
cad am doisprezece ani in straina-
[tate.
Bunä Ira ziva, vol tinerilor I
Bi ne venisi, boierule I
(Pregatip calul cel mai bun,
Imi luai calul $i pornil,
ma dusel, ma dusel pina in cale,
aflai pe tatal mieü in jele :
(Buna-ti ziva, mai calugare I
fBine veni$1, mai fläcaule.
«De ce bat tobele in sat ?
.Ma intrebni, iti voiü spune :
si eu aveam un flu ca tine,
este de doisprezece anl in still-
[natate,
MIA carte, fail veste ($tire),
si azi nevasta lui se marita,
cad $i ci i se urise.,
Ma dusel, ma dusel pin& la $opot,
aflai mama calugarita :
.Buna-ti ziva, calugarita 1
g Bine venisi, mai flacau le 1
iDe ce bat tobele in sat ?
eMa intrebi voinicule, itl voiü
[spune
pi ea aveam un fia ca tine,
57
www.digibuc.ro
898 POEZIT POPULARE LA AROMINT

n'-ari 12 de an' tu x6ani, are doisprezece ani in straintitate,

fart carti, lara Wad. WA carte, far& stire
$-azl invëasta P-si märita, $i nevasta i se marita,
ca $-a Pel s&ari Mita. cad $i el i se inegrise (viata).
Dus-me, du$-me pin la pdarta, Ma dusel, ma dusel ping la poarta,
n'-aflál en carl'i t-ubóru imi aflaI nunta$ii in ograda
(Bun& v-dara, vol lal cuscri I (Buna ziva, voua nuntasilorl
eGhini vini$i, g'one axenu I (Bine venki, voinic strain 1
(Fatill cale, ca si-n' trecu, «F'aceti drum, ca sa-ml tree,
s-ëasä nvèasta si mescu, sa easa mireasa sa o cinstesc,
Ca ni-d-am soe, cä n'-d-am v6ara. , cad mi-e ruda, cacl mi-e vara..)
Dus-me, du$me pina n-casa Ma dusel, ma dusel 'Ana la pear%
n'-aflát Musata-n' inv6asta : imi aflai frumoasa mea nevasta :
cBuna t-Oara, mol mu$ata 1 aBuna-ti ziva, fa frumoasä !
(Gh'ini vini$0 lal g'uneale I ((Bine venki, tinere I
((oar% buna vol ah cuscri, Mergeti cu bine nunta$ilor,
Aestu n' dasti g'onlë a med acesta este voinicul mIed,
g'onle ameü, durutlu a med l* volnicul mieii iubitul mien.

II

Dospratl c16-an'i feed tu x6ani, Doisprezece ani facul in strainatate,

01, bele 1 maratlu-n'i I (a) vaI 1 sarmanul 1

Dosprall (16-an'i fee% tu xëani, Doisprezece ani facul in strainatate,

01, lele I caval di lo I (b) val ! val de mine 1
tu duca gh'ini dqu, Si de dus bine ma dusel,
tu turnata cind mi turnai, la intors cind ma intorsel,
muma tuta tu läi n'-o-aflai ; mama toga in negre o aflai ;
me-aplicál di n'-u bleat, ma aplecal $i mi-o sarutai,
$i apo6a nT-u ntribal : $i apol ml-o intrebal :
aSpuni-n% muma, e jile$ti ? (Spune, mama, ce jelesti ?
eHTilTu, va-tI cjic, s-nu-n' ti cir- Fiule, iti void zice, sä nu te
[te$ti, [in tristezi ,
cNv6asta vdi, si märita' «ncvasta fugi, se marita
aaltu g'one nisa $-165,, aalt voinic dinsa lua I

III
Laëa tu earl dëadi xëana, Nenorocirea in eine dada (facu)
[strainätatea,
DumniVii s-P-astinga bana, Dumnezed sa-I stinga viata,
Ca na $crituira höara ; caci ne pustiira satul ;
fugu g'on'l'i $-lasa nvëaste, fug voinicil i lash* neveste,
lasa feate nimirtate. lasa fete nemaritate
Foclu s intra tu Sirbie, Focul sa intre in Sirbie,
tu Sirbie $-tu Vlihie, in Sirbie $i in Romanie.
voru g'on'l'i z-v'ina a casà, vor voinicil sa vie a cash',
es vllhütili nu P-alasä. es romincele $i nu-I lasa.
9 Fie-care viers se repeta de doua on ! pi la prima data se repeta refrenul (a),
a doua oara (b).

www.digibuc.ro
 POEZII POPUCARE LA AROMINI 899

IV

A$tearna-n', vruta, pi sufate, A$terne-mi, iubita, pe sofate,

sa dorn'im ca sor cu frate,
ti ntreb tra ti-n1 tin' cach'e ?
«Tra nao an' fuclit diparte
far un graiii, faiti nä carte,
fail ncl'inaclune santitate.
Muta-ti stran'ile g'une$ti,
s-ti nve$ti cu calugaresti,
ca tra mine bun nu e$ti.
V
sa dormim ca sor cu frate,
te intreb de ce e$ti suparata pe mine?
(Pentru noua ani plecat departe,
fail o vorba, fail o scrisoare,
fara inchinticiuni, sanatate.
Schimba-ti stralele de tinar,
sa te imbraci cu calugare$ti
cad pentru mine bun nu ie$ti.

Feed $apte an' tu xinitie, Facui $apte ani in strainatate,

tri$ nauntr- Anatulie, tocrnai inauntru in Anatolie,
n'-vini dorlu s-n'et g a cash, imi veni dorul sa mierg a casa,
dolla nveasta s-nu-n' me-alas:a. duioasa nevasta sa nu ma lase.
Laili xeani te sun greali, Neagra strainatate cit e de grea,
greali, greali far di cali ! grea, grea fara masura (lit. fail
[cale I)
n'-afldi murna calurreaila, imi gasii pe mama calugarita,
caluireailà ca bueatid. calugärith ca boitil (de neagra).
Buna-ti qua caluyreaila I Buna-ti ziva, calugarith I
Ghini vini$l, lal diavate, Bine venisi, mai calatorule,
lal diavate, lai marate, mai calatorule, mai sarmanule,
10 mirate, nvirinate! mai sarmanule, mai intristatule I
naca v'ini de-Anatulie, nu cum-va vil din Anadolia,
i di Ma. di Vlahie. sail din neagra de Valahie.
Jo Mil, dado, h'i196-ata'fi, Eil sint, mama, fiul tail,
laëa n' despira mul'ari, pe biata desperata a mea muiere,
spuni-n', dado, tini n'-O-ari ? spune-mi, mama, cine mi-o are ?
Tini 6 al, tini nu 6-ai. Tu o al, tu nu o al.
(Lipsesc aci cite-va versuri, in
cari de sigur se ara(a, ca femeea
s-a calugärit).
Vream, lea dado, si mi nsor, Vroeam, drag& mama, sa ma in-
[sor,
ma di Tina n' v'ined dor dar de Tina imi venea dor,
xednili* in' fura greali, strainatatea imi fu grea,
ca di vol in' v'ined jali. cad de vol imi venea jale.
Nota.Arommit cred, ca cei dintr-inO, can se instraineaza in tara romineasca
nu se mat intorc acolo. Aceasta o atribuiesc la fericirea i pacea, in care traesc aim
oamenii in raport cu tirania din Turcia, apoi la frumusetea sexulut femeesc de aci,
care face pe barbatil lor sA se insoare i srt rémie aci
I. Caragiani.

VI

Ntu nicdi A nadolie, Ma apuca noaptea in Anadolia,

n'-apirii in Vinitie, ear la zi am fost in Venetia,
ahurh'ira vimturle s-traga, incepura vinturele sa bata, (lit.
[sa trap),

www.digibuc.ro
900 POEZIT PUPULARE LA AROMINT
acitara frinclile s-cada ;
real ealu mi dus s-16-adapil,
if-aflal musata la soputii.
Bunä-ti eara, moi musatd.
Gh'ine vinisi, a bre g'one ;
Da-n` taslu ta si-n' 'Awl apa.
Pin la dauspraclati di tasuri
gura nu disel'ise z-greasca,
()di ne-anilta' s-mutreasca,
ma s-siisch'ird, ma s-licirma...
Te-al, n'ica, di suschirki,
susch9risi si 1icirma$1 ?
Mi ntribási, lo va ti spun,
s-mine-avedm g'one ca tine,
n'-are doi sprat(z) de-an' tu xeane.
Tine n' esei vruta 'ilea,
s-mine-if t-escu vrutle-ataTi.
Cara t-escu vruta ta,
ti semne are casa mea ?
Mer aresu-n' t-al pi pearta,
balta di lapte la scara,
cuclu t(z) bate pi sifate,
si birbil'hi tu cifase.
AI trieuta $-al vilutä,
ai ntribata s-al avglitä.
Care ncesei vrutle-an'efi.,
ti semne-are truplo-a Well. ?
Zahare-arose pi bucla,
s-un semnu lath. pi tita.
Tine esei g'onle-a n'eil,
Vinu kid tru ch'petul a n'eil I
Cru§ova
VII
Lea Marino, lea maratil I
te n'i stal invirinate. ?
lea Marino, niveasta nica !
yell' mindila-ti si din'ica,
te a porn tut lirusita ?
Port mindila lirusità,
ea n'-am elnili tu xeani.
Citi an' ari te-i tu xeani ?
Ai i noaua an' tu xeani,
trei an' ninga va 3-16-asteptu,
va s-tin dorlu a meu tu ch'eptu,
si cari Tar nu va si v'ina
ninga trel an' va s-mi tma.
Di preapoea laea-n' di laie,
laie, corbi, corbi stran i,
va-n' alég s-mi, due si ch'er,
tr-un lal corbu minister.
www.digibuc.ro
incepura frunzele sa caza ;
Inal calul ma dusel sa-1 adap,
aflai frumoasa la sopot.
Buna-ti ziva, frumoasà,
Bine venisi, mai voinice ;
Da-mi tasul, ca sa beati apa.
Pina la douasprezece de tasuri,
gura n-a deschis sa vorbeasca,
ochii nu Malta sä priveasca,
numai suspina, numal lacräma.
Ce al, draga, de suspinasl,
de suspinasi, de 1acrama$1?
Dacd ma intrebasi, ell WI voiii
[spune,
si ea aveam voinic ca tine,
de doisprezece ani este in straina-
[tate.
Tu esti lubita mea,
si eil sint lubitul tail
Daea IV sint iubita ta,
ce semn are casa mea ?
Mar rosu al la poarta,
balta de lapte la scara,
cueul (ceas), care cinta pe sofate,
si privighetoarea in colivie.
Ai trecut si at vaznt,
ai intrebat si at auzit.
Daca esti lubitul midi,
ce semn are trupul mleil ?
Zahar rosu pe buza,
$i un semn negru pe Ma.
Tu esti voinicul midi,
vino incoace in pieptul mieii.
T. un da
Fa Marino, fa sarmana,
de ce stal intristata ?
fa Marino, nevasta mica I
vezi naframa se prapadeste,
de ce o porti mereil lnegrita ?
Port basmaua inegrita,
cad mi-e batbatul In strainatate.
Citi an i e, de chid e In strainatate?
E de noua an! in strainatate,
trel aril Inca il voia astepta,
void pastra (tine) dorul in piept
si daca ear nu va veni,
Inca trei ani ma va tine.
A poi nenorocita de mine,
negre, dP doliii haine
imi voiu alege, ea sh ma due sa pier
intr-o neagra monastire.
 POEZII POPULARE LA AROMINI 901

Marino, nivOastä , Marino, nevasta mica,

mini escu gTonl6-a tat. eü sunt barbatul tau.
Treati-ti calea -tea vinita, Trece-ti drumul cel venit,
ea nT-am inima cirtita cad mi-e inima amarita,
cari esti gToni16-amet daca estl barbatul miet,
te seamni ari casa mëa ? ce semne are casa mea ?
Mer, 1u1ñci ca fata ta, --Mar, flori ca fata ta,
pergura tu cali da. vita spre cale bate.
Cari esti g'onile a met, Dna esti voinicul met,
te seamni ari ch'eptul a met ? ce semne are pieptul miet ?
Masni Iài ca ocl'ir a M. Mäsline negre ca ochil
Tini esti, g'un'eale, Tu esti, iubite, stai.
Notd.Arominii aü multe poezil de felul acesta, la can dail caz instrainarile
dese ale barbatilor In taxi straine, unde §ed multi ani, läsind nevestele lor sa aVepte.
In timpul absentei barbatuluT, nevasta sa nu joaca la hore, nicT La nunti ; i drept
semn de jale i de Weptare poarta mindiN neagra, adica basmaoa, cu care era le-
gab: la cap, cind pleca barbatul ei. Femeile Weapta trei anT, apte, noua, doispre-
zece, pina la douazeci multe, i nevenind barbatii Ion, spre a nu se manta cu altii,
se retrag in monastire ficindu se calugarite. Instrainarile dateaza din timpul but Ali-
pa§a mat cu seama, tiranul Epirului, care a persecutat foarte mult pe Rominl, ca au
rezistat a-al mentine dreptunle de independenta ce aveau in timpul lui. De atunci
dateaza emigrarea familiei Sina din Viena, Dumba, Germani, Beiu, etc., carT se afla
In Romania ; alte instrainarT se fac §i din impozitele grele, impuse de guvernul tur-
cesc i din motive de c4tig.
Barbatii, mat cu séma acel cari au lipsit multi ani i timpul a schimbat fizio-
nomia lor, intorcindu-se cu alte costume, incearca fidelitatea femeilor lor, trecind de
strainT.
Multe se razbuna In contra barbatilor lor mteptindu-i ping chid vin i indata
ee ajung, se retrag. in casele parintilor lor i remin nemaritate.
I. Caragiani

VI II

Te eji, reata,ninga vale,(amare) Ce ezT, fatä, linga vale ?

feata musata ?
S-trèaca val6a, si-n' mi ne'aca,
gtoni ch'iragq.
Ca te, featä, si-n' ti nOacd,
feata musata ?
No-am ne muma, nO-am ne
Rata,
nti-am ne sorä, nO-am ne frate,
un g'one s-atél tu x6ane,
s-nh-astinga n'atile"-amOale.
Te-n' dai, featä, si-n` mi duc,
a'onile mine s-t-ulO-adiic ?
Z-dat sinduch'a s-paèa tuta,
s-te di tine s-h'iba vruta,
si-nr 16-adati clua cu sOare,
z-Vina &Mph si-n' Oard.
fata frumoasa 7
sa treaca valea, sa ma inece,
voinic caraus I
De ce &fit', sa mi te inece,
lata frumoasä ?
N-am nici mama, n-am nici tata,
n-am nici sot* n-am nici frate,
un iubit si acel in strainatate,
ca sa vestejasca (sa-mi stingd) ti-
[neretele mele.
Ce-mi dal, WA, sä ma due,
voinicul sa ti-1 aduc ?
Iti dat lada i zestrea toata
ce de tine e dorit.
Sa mi-1 aduci ziva cu soare,
ca sa vie prietenele (tovarasele)
[sa ma felicite.

www.digibuc.ro
902 P0EZ1Y POPULARE LA AR0M1NI

Feata, v'in si-n' ti l'afi mine, Fara, yin sa mi te Tab ea,

si-n' te-addr tuta de-asime. sa mi te fac toata in argint.
G'one, ma gh'ini-n' mi nec, Volnice, mal bine ma inec,
dicit cu tine s-mi ved 1). de cit cu tine sa ma \Tad.

VIII (VARIANTA)

Ti $tai, Math, linga vale, De ce stai, fatd, IMO vale,

lea feata mu§ata ?
plan4i cu ahata jale,
lea feata mupta ?
Va-n' treaca valea, i va-n' ti neaca,
lea feata mupta.
Lag 0-tréaca $-las mi neacd,
g'one ch'irag'i I voinicule caräu§,
Ti n'-u voi laea di band,
lai g'uneale bun 1
g'onile n'i le-am tu xeana,
g'one ch'irag'i 1
fata frumósa ?
plingi cu atita jale,
fata frumoasa ?
va trece valea i te va ineca,
fata frumósh.
Las' sä treaca $i las' sä ma inece,
Ce o vreati amarita de viata,
voinicule bun 1
voinicul mi 1-am in strainatate,
voinicule carau§ I

Sapte an' n'-escu martatä, De §apte aril sint mai-Rata,

nu-n' esc ni nveasta, ni Path ;
ning-un an lo va-n' le-a§teptu,
.-apoea va-nImi marl
cu un g'one nixinit,
si n'i-I am totuna acasa,
ca mult inima n'-u arsa.
Ti-n' dai Meg, si-n' mi duc,
si-n' mi due, si tä-1 ad-de
Paea tufa cu un zbor,
§i di tine ti-n' t-u dor ;
tl dab fluriile di pi ch'eptu,
si-n` le-adAtI pin la sim-Ch'etru.
Tra un g'one ca a n'eb,
ch'irag'i z-dati bana lea.
Ti semn $-aved g'onle a taii,
spuni, n'ica, si $tia s-efi.
5-aved semnu Iaiü in ch'eptu,
n-ch'eptu tru mirlu dreptu.
Dista-n" ch'eptul s-mutred gh9ne,
g'onle a tau n'i escu mine.
nu sint nici nevastä, nici fata ;
inca un an il voia astepta
$i apoi ma voib marita,
dupã un volnic neinstrainat,
ca sa-1 am totdeauna acasa,
cad mult inima mi-e arsa.
Ce-mi daI, drag, sa ma duc,
sa ma due, sa aduc.
Zestrea tooth' cu o vorba,
si de tine ce-I dorit ;
itl dab fluriile de pe piept,
ca sä mi-1 aducl pina la Sf. Petru.
Pentru un voinic ea al midi,
carauwle itl daii viata ea.
Ce semn avea volnicul tat,
spune, micuta, sa titi i en.
Avea semn negru in piept,
in Opt la umarul drept.
Desfa-mi pleptul, §i privete bine,
volnicul täü sint chiar ea.

IX

Pornii §i o sa fug (sa plec),

Alea, 2) n'i nch'isil i va si-ni fug,
lele-n' puPii albu dit munte, draga pasere alba din munte,
lele-n' sifter1O-a n'eti I draga aquila mea I
alea, tu heara mea To va-n` mi due, in satul mieü eü o sa ma due,
lele-n' puPü albu dit munte, draga pasere alba din munte,2)
lele-n' sifterlö-a Weil I draga aquila mea!
1) Var. Weig. Arom. II, 88, 58. Burad. 13 o. c ; Obidenaru : p. 96, I.
2) Aida, se repeta la inceputul fie-carel viers. Este un apelativ adresat lubitel.
2) Se repeta aceste doua viersuri la fie-care vTers.

www.digibuc.ro
 POBZIT POPULARE LA AROMINT 903

va-n' m6-a1in pé-avlia m6a, 0 sa ma urc In curtea mea,

va-n' ariip dëaua m6a.
1\11-inch'isil la dada mea,
plöae mare si didëd ;
d-inch'isii la tata-n'u,
vimtu mare si tradéd ;
ncinch9sil la sora-m6a,
chlamet6a si fited ;
n' inch'isil la vruta raa,
söare s-mu§ut6ata ird.
X
N'i s6-aurl trO aesta Vat.5,
a ma zori, dada, nu s-fate,
cindu-n' ticnëaste citi virOarg,
perl'i din cap n'i si scöal6,
ma tu, 16-al casa la na parte
tu, ch'ara feata, gull di Ware
striga-n' s-a dia z-vin ti durn'are,
ca escu durilt di sinile a tale
ma Dumnidat si-n` da ravdare I
D. Bolintineanu ap. Albumul Macedo-romin, p. 75.
imi void rupe de strugurii mei.
Pornil la mama mea,
ploae mare ploua ;
pornil la tatal mIen,
vint puternic (mare) trägea ;
pornit la sora mea,
furtuna ea se facea;
pornii la lubita mea,
soare si frumusete era.
Mi s-a urit Intru asta viata,
ca mai de zor durere nu se poate,
cind ma ticneste cite o data,
peril din cap mi se räscoalä (iml
Deaii lumea In cap).
Dar tu ce al casa la o parte,
tu, scumpa fata, cu gura de miere,
striga-ma sa via la tine sa dorm
cad sint dorit de sinurile tale...
dar, Dumnedeil sa-mi dea rabdare I

www.digibuc.ro
 CANTECE DE JOC
NA vèara cu trel !al rnesi,
t6-avirsi Lip di tè-aprims4i ?
Lita sor,
Lita dor !
Trei mesi tricirti tu munte,
Lip' mi scusèsi dit minte.
Lip sor,
Lip dor !
Lita cut cular6a n-cap,
cum si fac, cum si-n1 te-ardp ?
Lita sor,
Lip dor !
S-tricir bet pe ninga pöarta,
Lip z-galbini ca möarta
Lita sor,
Lira dor I
Lip, Vutagan6a m-bar(n),
nu së-aspare 6a di var(n).
Lita sor,
Lita dor !
Lita cu c'öariti tru c'or,
ma s-pare yarn fic'ór,
Lita sor,
Lita dor I
Lita cu perlu alasdt,
ma s-pare vira barbdt,
Lita sor,
Lip dor.
Discridigi, musatä, usa,
moil' mer arOs, ) se repeta la
moil gutun'ip me'a I 1 fiecare rind
ca Vine domnul currndt,
le 1 curmat, mult asuddt ;
l'a-tI ilen6a cu ibriclu,
www.digibuc.ro
I
o vara cu trel luni,
ce avusi Lip de te aprinsesi de (dor)?
Lita draga (sor),
Lila dorule ?
Trei luni trecute in munte,
Lila ma scosasi din minte.
Lip dragra,
LiP dorule.
Lita paful de argint in cap,
Cum sa fac, cum sa te rapesc ?
Lita draga ,
Lip dorule ?
Trecu bei (turc) pe linga poarta,
Lita se ingalbeni ca möarta.
Lita draga,
Lim dorule.
Lita (cu) lataganul in brit,
. nu se teme ea de nimeni.
Lip draga,
Lip dorule 1
Lita cu cioarecii in picior,
se pare, ca-i un fecior,
Lip draga,
Lip dorule 1
Lita cu parul lasat,
se pare, ca-I un barbat.
Lita draga,
Lita dorule.
II
Deschide-tT, frumoaso, usa,
fa mar rosu,
ta gutuia mea 1
cad vine boierul ostenit,
fa I ostenit mult asudat ;
lea ligheanul cu ibricul
 POEZIT POPULARE LA AROMINT 905

si-11 torn'i ta si $-la mintli ; sa-I torni, sa-$1 spele mithele ;

l'a $-pisch'irèa di mitasi, lea $i pischirul (prosopul de)matase,
ta si-$1 aste'arga asudoarea. ca sall stearga asudoarea.
Domnul le si discurrna', Domnul (bolerul) se odihni
$i gutun'ita nis cifta'. $i pe gutuie (fata ca gutuie) potti.
Blata. G. Papa Milfu.

III
Pulit, tale pulit '), Pulit, mai pulit, 1)
pulit, h'ir di vasiledc, pulit, fir de busuloc,
I se repeta la
vre-n'ti, leata, pulitl a 1 1 rtZrrie 2 lube$te, fatd, pe pulit.
tavla mare, $-punga goald, tava mare, $i punga goala,
cindu Vin, vlin hirió$1 cind yin (din strainatate), vin bu-
[curo$1",
cu punga mplina di gro$Y, cu punga plina de gro$I,
cindu 0-fug, Invirindti, cind fug, intristati
cu paráti imprumutdti, cu bani imprumutatI
$i atél` cu ch'ifiPóti dati. $i acel cu garantie dap.
Vlaho-Clisura.

IV VARIANTA

Pull, more pulit, Pulit, mai' pulit,

pulitu h'ir di vasiredc, pulit fir de busuioc,
tavla mare $-pungh gOala tava mare $i punga goala,
c-una zltiata calpa n-pung cu o zlotd 2) calph in punga ;
cindu j-Vin, sun hiri(5$1, cind yin, (sint) bucuro$1, volo$T,
cu ndao sute di gro$i ; crt vr-o cite-va sute de grosi;
ma cind fugu, nvirindti dar cind pleaca (fug), Intristati,
cu parddi imprumutati ; cu bani imprumutap ;
si laile mul'érl a lor, .51 bietele femel (muler ale lor,
trel me$1 cu piturtian'e trel an!, cu placinte (bune)
si trei an' möarte di föame, $i trel anI moarte de foame.
Vlaeho.Clisura Nicolae Nacea
institutor.

Mama, un g'one la p6arta Mama, un voinic la poarta,

sa-P di$cPid, sa nu-1' di$crid, sa-I deschid, sa nu-I deschid ?
in' mè-arisu di-P di$cl'i$11, ma inplal si-i deschisel,
$-trapse ndreptu tu udae : 41 trase drept In odae :
0G'one, mama nu $-6-acasä I aVolnicule, mama nu-I acasa 1
9 Pulit se numepte la Vlaho Clisura, acel Clisurian care merge salf agoneasca
existenta in Pole (Constantmopol) Aceptia, de pi uneori sint sarac1 pi cu greu i0 cit5tiga
cele necesare, totue, cind se intotc in orapelul lor, yin bine imbracatr, i fie pi in casa
lux, servind cu tave de dulceata mare pi frumoase pe musafirf, pina mild ispravesc
banii adug din strainatate 0 suit constring sa n-alba cu ce sa piece din nou.
1) Moneda de 30 parale tureeptf.

www.digibuc.ro
906 POEZII POPULARE LA AROMINI

(Du-n' te, g'one, cä n' esc féatA.
Iu-n' 1-u ma-ta, moi musatd,
lu-nt 1-u mat-ta cu tot tata ?
Mama n'-u la ministiru
s-paracalseasca Stäm6ria,
sa-n` da gione bun anlia.
fata n'-u la paravnir,
sa-if ale'agä un hach'ir
sa-n` adarä nä fustane,
na fustane trä ncrunare.
du-mi-te, voinicule cad sint fatä.
(Uncle mi li-e mama-ta, fa fru-
[rnoasà,
unde mi-11-e mama-ta si cu tot
tatà ?
((Mama mi-e la monastire,
ca sã roage pe Sta Marie,
sä-mi dea voinic bun mie.
Tata mi-e la bilciu
s'a-mi aleagä un hachir (fel de stord),
sä-mi fach o rochie,
o rochie pentru incununat.

VI

Curb5g'on'a 1inli Mate. Boiereasa (are) cinci fete,

tuti la gh'ne s-li (Made, pe toate la bine le dede,
tea ma n'ica tu gazepi, (ad.: _pe toate bine le märit6),
gazepi, tale gazepi, pe cea mai mica de minune,
cite höare n'-alttgdi, minune, mare minune,
ea Clisura nu n'-aflai. cite sate umblal,
Trä$1 tu márdinea di Mara, ca Clisura nu aflai, (adica a ma-
fritat-o la VI. Clisura)
si nsi nivèasta naföarä, tocmal la marginea de sat,
dado, va n'-u bagi nä öard- esi nevasta afarä,
mama, o voiti säruta o data.

VII

Cuculal di ta livade Cocosel 2) din livede,

a gálbinä 1 a galben6 (palidä) 1
cucu14'1 di tu livade, cocosel din livede,
a vinitg 1 M vinitä 1
lundu-lungu ca vlästaru I) lung, lung ca vlastar
a gálbina 1 a vinitä ! fa galbenä ; vinat5. 1
ca vlastax di la Murich'i ca vlastar de la Murichi 8)
a gálbinti ; vinitä fa galben5. ; vinätä I
s-nu cutedi sä-1 aruch'i, sh nu cutezi, ca sa-1 rupi,
a galbina 1 vinità 1 a galbera ; vinätà 1
si-n' 16-arAp cuctital doru, s'a mi-1 rup cocosel dor,
a gdibinä ; vinitä 1 fa galbena ; vintitä 1
si-n' 16-arupu si las moru, sä mi-1 rup $i las sä mor,
a gálbinA ; vinitä 1 fa galbenä ; vinätä 1
s-murearim, s-nu putridarim De a$ muri $i de n'as putrezi,
a galbind ; vinitä. fä galbena ; vinata 1
Cu gionli s-m&andimusëarim... si cu iubitul de m'as reintälni 1
a gálbina ; vinitä. fa galbena ; vinatä 1
I) Fie-oare viers se repeta de doua ori
3) Un fel de floare de munte, cu care se impodobesc fetele la cap in zile de sar-
batorf la Vlaho-Clisura. Aci prin cocopel se inta lege volnic.
3) Murichi este incintatorul munte din apropierea Vlaho-Clisurer, impodobit cu
frumoase paduri.

www.digibuc.ro
 POEZ1T POPULARE LA AROMINT 907

VIII

N1-avadm un calu, calu lal calu, Aveam un cal, cal voinic cal,
n'-avedm un calu, cal ag'amitu ; aveam un cal, cal ageamia ;
eil I-aduteamu 1-Apa-Na-ratea, eil 11 daceam la Apa cea rece 1)
rigs me.aduted tu un loc ursuzu, el ma conducea intr-un loc rail ;
t-un loc ursuzu la Papa-Nicola, intr-un loc rail la Papa-Nicolae,
Papa-Nicola s-aved trei Mate, Papa-Nicolae avea trel fete;
trei lai Mate, trei musate, trei fete, treI frumoase,
tea cama marea : gghline vinisi II. cea mai mare (imi zise) chine ye-
[nisi (bun sosit I),
tea ditu mesi : eursea-na n-casa Ix. cea mijlocie : .poftim in casa ID
tea cama n9c5 : cda-n` calu g'one ! cea mai mica : cda-ml calul, voi-
[nice I
gcalu, lai calu, cal agramitu, «calule, voinicule cal, cal ageamia
[nebun),
.zdoi Ira vinit, s-trel va s-plicati adoI venirati si trel va yeti duce,
Is-mine ma n'ica cu Vol va-n1 mi «pe mine cea mai mica, cu vol
[Map. [ma veti lual
Vlaho-Clisura.

IX

MuPeri j-barbáti, Muierl si barbati,

bärbatlu va-n116-aldsl pe barbat mi-I voia läsal
Lasa-ti In märata, Lasä4i-1 sarmana,
marata nfarmacata I särmana nenorocita !
Duse la v'in'e Merse la vie,
s-agarsi cusorlu; isi Wtä cosorul,
sagarsi cusorlu, isi uita cosorul,
si-1 tal'i Hristolu. sa-1 tale Hristos.
Lasa-ti-lu marata Lasa-ti-1 sarmana,
marata. nfarmäcatal sarmana nenorocita I
Duse ntra leamne, Se duse la lemne,
s-agarsi tapöara ; isl uitã toporul,
s-agarsi'tãpöara, is', uitä toporul,
si-1 tal'i lingoarea. sa-1 tale boala (lingoarea).
Lasa-tI-lu maratd, Lasa-ti-I sarmana,
marata nfarmticata l särmana nenorocitä I
Duse Lusnita, Se duse la Lusnita,
s-agarsi bucl'ita, isi ulta buclita, 2)
s-agarsi bucPita, isi uita bucliita,
si-1 tar prucuvrita. sa-I tale pojarul.
etc. etc. etc. etc.
1) Este o fintina spre apus de Vlaho-Clisura ; se numeste asa, fiind-ca apa de aci
este foarte rece si foarte buna de baut. In timpul verei aci es clisurencele cu bar-
batik lor de se plimba si petrec.
. 2) Vas de lemn, in care se pune apa, yin.

www.digibuc.ro
908 POEZII POPULARE LA AROMINI

Multi erdm, multi nä 'Vim, Multi eram, multi sintem,

s-a priimnare na isim ;
vruta n-cale o tihiisim,
pin di un ii vrute P grim ;
vruta s-trapse la nä parte,
nä o feate tu inate.
Alta dara s-u tihtisim
va ve'ada ti masturi huim,
ocrul laiü, odul dë amurg,
fata Pei s-tuch'aste n gurd.
Vlaho-Clisura.
si la plimbare esiram,
pe lubita in cale o nimeriram,
pina la unul lubitel Ii vorbiram ;
lubita se trase la o parte,
ne o facu in necaz.
Alta data de o vorn intalni,
va vedea ce mesteri sintem,
ochiul negru, ochiul de mura,
tata (obrazul) el se topeste in gull.

Obscrvafie.Cit dureaza logodna se obicinuelte in Vlaho-Clisura, ca rudele tnonclul

sa scoata pe isusita Fecloarrt la plimbare, ca sd o distraga. Aci se osphteaza i petrec
jucind i cantind. Cate o data insa rudele isusitei ies a parte i rudele gionclul tot
a parte. Obicelul cere ca tinèrul sa se aproprie de logodita Int, pe cind rudele acesteia
ii opresc, ca pedeapsa de ce sa nu o fi invitat, i scos la plimbare. Un ast-fel de
moment se cilia in cintecul de mai sus. Rudele tinarului sint suparate, ch. drag*
le-a facut-o !

XI

Te-aminasi, liluti, De ce intirziaal, floare sä esi (sa

[sapari ?
Se repetä la fie-
Tirnina, care rind. Tirnana,
I\P-amindi i va-ru ami'n, Intirziai si void intirzia,
cä ni-u frica d8 atél g'oni, cad mi-e fricg de acel voinic,
te-nr mi Pa di mina-mina care ma lea (apucg) de mina,
di-n` mi scöati la finting, si ma scoate la fintina,
la tinting' stra fintind, la tinting, deasupra fintinel,
Yu z-duc fèátili s-la lina, unde mierg fetele si spat& Una,
di v'in g'on'111 di lë-avind, unde yin voinicii de le gonesc,
di li stringu mi'n'ili, si le string milnele,
di 11 fringu le fling inele
n6alili inelele i märgelele.
Ave la, Epir.

XII

Te va-n' g'oc, te va-n' ansár, Ca-mi void juca, ea void sari,

ca Warn tata cirvingr, cad mi-e tata caräus,7
cirvingr cirvePa n-sin caraus cu piinea in sin,
s-furtutire'a al cu furtutirea ca perina,
si cu plosca plin di v' in. si cu plosca plina cu vip.
Vlaho-Clisura.

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROMtNI
XIII
Ma didindi di Sirunä,
s-easti s-nu Vanitdru - este un lenicer,
cu timpiralu tu mind.
«Bati-ti, calmene, timpira,
abati-ti tora tu hirv'ie,
gcind z-duc g'onTi avinare,
ccoch'ile tr-apa arate
«s-treaca n'ica si-n' 6-ardp.
Mia Adam.
XIV
Munte analtii n' me-alinarn,
Gh'argh`arinti,
s-apa arate dipunedm,
si gradina n' 15-adapám,
ni-si nvita na pitrunicre.
ta si-si Villa tu gradina,
6-aviedi si n'-(5 acit6.1
s-a bigai tu nä cutie,
si-n` cinta ditu harghle,
s-avda vrAtele z-disteapta,
s-Pa vásele z-duca tre-apa
la fantrma tea din 46an5,
Iu z-duc gion9P s-li minteasc5.
cu Mndele di bosil'ac,
un cO-alantu s-ariseasca,
s-ariseasca si isuseasca.
XV
Munté-analtu n'-alinam
Várvira
si-apa arati-n' dipuneam
si gardina n'-adipam ;
nä pitrunicre is v9neá
dimineata di-0 cinta,
s-6-avda vruta si-n' si scöala,
ntreapta cu vasili s-n'arga,
s-ptjara apa din fintina,
din fintina tea din 46anil
si-n1 da n'ia tra si beau,
si nveasta apoéa s-u Pail.
909
Aci dincola de Salonic,
cu tamporaoa in mina :
acinta, sarmana, tampara,
.cinta acuma in zorY,
acind se duc voinicil la vinat,
«verginile (fetele marl) pentru apa
[rece
csa treaca mititica sa-mi o ilipesc.
Vlaho-Clisura.
Munte inalt urcam,
argintina 1 (curata ca al gintul viii),
si apa rece coboram,
si gradina adapam,
se obicinui o potirnichie,
ca sä vie in gradina.
o päzil si o prinsei,
si o bagai intr'o cutie (colivie)
ca sa mY cinte in zori de zi.
sa auza cele Indr'agostite, sa se des-
. [tepte,
sa Yea vasele, sa se duct& la apa,
la fintina cea de pe colina,
unde mierg voinicil sa le curteze,
cu fundele de busuioc,
unul cu altul sa se placa,
sa se placa, sa se logodeasca.
Molovi§te
Munte nalt sulam,
si apa rece coloram
si gradina adapam ;
o potorniche venea,
dimineata de cinta,
ca s-o auza iubita, sa se sooale (sli
[se destepte),
la apa cu vasele sa mearga,
sa poarte (sa care) aria din fintina,
din fintlna cea de pe deal,
sa-mi dea mie, ca sä beau,
de nevasla apoi s-o 'feat(
www.digibuc.ro
910 POEZII POPULARE LA ROMNIA

XVI

Te n'-u dor, lea dado, dorii Ce-ml-e dor, fa mama, dor,

si se-alinclasca' g'on'Pi n-corii,
si lo-s-mutrescu dit ubór,
cari g'oni s-me-ariseasca,
ce-atél dada s-m-isuseasca
c-un g'oni fara mustata,
s-nu-n1 mi sch'ina pisti fata,
di-nT Pa albeata s-arusata
di-n1 si ch'ardi musuteata.
Mac. to ; Burada, 19 a. C.
sa se prinza voInicil in hora,
si eil sa privesc din curte,
care voinic sa-mi placa,
cu acela mama sa ma logodeasca,
cu un voinic fail mustata,
sa nu ma ghimpe pe fata, 1)
de-mi lea albeata si roseata,
de mi se pierde frumusetea.
De la teta Zee.

XVII

Di Custar, val arnán, Din Castoria, val aman 1

di Custür d-agichlgsedm,
n'-agich'isearn una musatil,
nä musata, nt scriata..'
pasa Vinirl ea-nr si la,
ma s-si la, ma s-se-aspila.,
mischle sipuni j-didel.
din Castoria (fath) lubeam.
lubeam pe o frumoasa,
o frumoasa, pared zugravita,
in fie-care Vineri ea mi se spala,
mi se spala, mi se imbhea,
cu sapon mirositor isl da.
Vlaho-Clisura.

XVIII

Aprinditl, n9ca, lea finare, Aprinde, draga, felinarul

si dipuni-ti th-amare ;
Amarea s-are furtun5,
di-n'-u frich s-nu-n1 mi necu ;
frimteaea-n' ca di cundfru,
gura mea ca di birbil'u.
s-nu-n' nec truplu-n' di EirviPu,
Vlaho Clisura.
si
., coboara-te la mare ,
Marea isl are furtuna,
de mi-e frich sa nu ma inec,
sa nu-mi inec trupul de chiparos,
sprinceana incondeiata,
gura mea ca de privighietoare.

XIX
Di sti migdal, val amán, De pe migdal, val aman,
di sti migaal in' cidiu, de pe migdal cazul,
in' 6101 5-mi vitinái, cazul si ma -lovil (vatarnal),
agapea mi mutrea din cleana, lubita ma privea dupa colinã,
agapea mea si prota vreare. lubita mea si intiea dragoste.
1) Votianta vezi : Arom. II, p. 18, No. 14. Traducerea cinteculul acesta este asa
cum o dam not. Viersul 1, 8 sint neexact traduse la D-1 Weigand. Tot asa V. 3 si 7
nu aunt bine date la D-1 Weigand.

www.digibuc.ro
 POESII POPULARE LA AROMINI
cvTu la voi $ la Dumnicláti
s-pire'a cd-i g'onle-an'éd,
g'onl-an'dil $i vrutlu an'éii,
6a rucat,l-lu sti cirave,
sti ciravëa ch'indisita
z-Vind agapea s-lu vindica,
z-v'ina cli'nili slu plinga.»
Vlaho Clisura
XX
AI moil fëata s-ti marit
si-n' la (IA un pulitu
un pulit, un astrachit.
Nu-n` vol dada io pulit,
$ade-m Pole stè-a$tirmitu,
vinde simite mprumutu
$-et a casa s-trag arale,
far di farina n capistare.
M s-ta dati un pirmateftu
EA pirmatettul nu n'-il vol,
tuta Oa s-Iugursea$te,
nöaptëa tufa s-mindu6a$te.
AI s-ta dail un ganustdr.
Ea gdnustarlu nu-n' lu vol
c-alaga u$e di u$e
c-und. !ale calddru$e.
Al sid dan un araftu.
Ea araftul nu-nt lu voi,
ca mi ntapa cu aclu,
di-n' ardsdr ca draclu.
M s-la dati un tampindr.
Ed tampinarlu va n'i-1 I ad',
nasu z-bata *-eti z-g'oc
si-n' bath' s-cu timpiralu
ca s-mi avda $-mihilalu.
XXI
Ti-0 nivilëa$ti un pl*e,
$-firma'n' buni $-aduti,
si s-marita mOd$ili,
möd$ili $-cucOd$ili ;
mOa$ili cara $-av4ira,
multu, multu s-hirisird,
una cO-alanta zburd,
sè-alixe'a $i si ndricled,
dinti di Ma j-biga,
*i l-au$1 6ali nch'ised.
www.digibuc.ro
911
gcurind, la vol $i la D-zeti,
'Area ca-1 voinicul midi
voinicul mieii $i lubitul mieii.
ean aruncati-I in barca,
in barca zugravita,
sa vie iubita sh-1 vindice
sa vie zinele sa-1 plinga.,
AI, fa, fan, sa te marit,
sa-0 daii un pulit,
un pulit, o stirpitura 1
Nu vol, mama, di pulit,
sede in Conpol pe a$ternut,
vinde covrigi pe imprumut,
ear eu a casd sa trag (safer) rele,
fail de Minh in cdpistere.
Al sa-ti dail un negutator.
Negutatorul eii nu-I vol,
toata ziva se socote$te,
toata noaptea se ginde$te.
AI sa-ti dati un spoitor.
Spoitorul eil nu-1 vol,
caci aleargä u$e de u$e
cu o biata caldäru$e,
Al sa-ti dad un croitor.
Croitorul eti nu-1 voi,
cad ma intapa cu acul
$i sdr ca dracul.
M sa-ti dail un tobo$ar.
Pe tobo$ar et il void lua.
el sa, cinte, eil sä joc,
sa-mi cinte 0 cu tamparaua,
sa m-auza $1 mahalaoa.
Ce-si ntivale*te un pase,
$i firrnane (ordine imparate$ti) a-
[duce,
sä se marite batrinele,
batrinele *i gheboasele ;
batrinele (And auzird,
mull, mult se bucurard,
una cu alta vorbea,
se premenea $i se gatea (dregea),
dinti de fascile i$1 bIga,
$i la 135trin1 ele pornea.
Vlaho-C lisura
912 POE2II POPULARE LA AROMM

XXII
Di unä dada lale, De o mama rea
hOara dindinae satul dandana (adica : s-a umplut
[satul de zgomot),
ca-n' durn'il cu g'onle, cad dormil cu voinicul,
ti-n' aveam sivdae ; ce aveam in dragoste ;
$apte neale nlfreage, $apte inele Inal frinse (rupse),
mina nu-P u testi : mina nu-i o intinsel ;
Prota n' era ar$ine, int!! imi era ru$ine,
apoea n1 vine gh'ine; apol imi veni bine ;
$ mina lui ll-u te$u, $i lui 11 intinsel mina,
,s-sin1u-1' lu di$cP4u. $i sinul il deschisel,
Mi mu$ca di fata ma mu$cä de fata,
zalea si-$ lö-acata ; jalea sa $i-1 prinza ;
zalëa si-$ 16acatä, jalea sa $i-1 prinza,
cum si-n` es tu sgata. cum sa-mi es intre prietene.
Crupya. Zaha Bup.

XXIII

Lunga, lunga s-ca vlastare, Lunga, lunga si ca vlastarul

alba mea 1
alba mea !i Se repeta la
fie-care rind
I
aspune-n' care-n' t-al tu vreare, Spune-mi pe cine lube$ti (lit. ai
alba mea 1 in iubire)
Perlu a tag ca di hrisafe, Pärul tag cel aurig,
aspune-n' car! t-ai agape ; spune-mi, cine ti-e drag ;
fata ta tuta di lapte, tata ta toed de lapte,
aqpune-n', vruta, cu ndriptate. spune, iubitä, cu dreptate.
OcPul a tail baga mira'zi, ochiul oil pune in suferinte,
aspune, vruta, $-nu la naji. spune, iubità, $i nu face nazuri.
Vlaho Clisura.

XXIV

Nu-n' te-arisi Zmail-aga, Nu-ti placu Zmail-aga,

Furca si Samarina, Furca si Samarina,
Ma-n' ti ciftai $i Dusca, ci-mi cereal (pretendeaT) $i in Dusca
si Pal armitulich'a sa lel armatolia.
n-susu furl'i $i strigo. $i sus (la rnunte) hotii 41 strigag,
$i nsusu huhutescu : $i sus urla :
«Zmail aruca-ti armatli, «Zmail arunca-ti armele (pre-
[da- te),
«Zmail aga lal cla-ti, nail aga mai da-te (pre-
[da -te);
«Cum si-n' ariic lo armatli. «Cum sa arunc eg armele,
$i cumu si-n' mi dau. $i cum sa ma predag.
(Se cinta 0 in gremte la Pind).

www.digibuc.ro
 POEZ1 POPULARE LA AROMIN1 913

XXV

Miaca beülu neillu, Joaca beul cel al ca nea,

tu livazle verdi, in livezile verzi,
röaea s-lumina, roua si lumina,
peanile 11' cad, penele ii cad,
teata-l' le-adung, fata (iubita) le adung,
Wonile-r le-arape. vothicul i le rapeste,
Mori nu ste nverina, Nu mi te intrista,
ca prin pearth s-trec, cad pe la poarta-ti tree,
Salona s-mi duc, la Salonic me due,
te vrei s-t-adfic, spune-mi ce vrei sati aduc,
tundi va-n` t-adde, iti void aduce funde,
bdire di Larsa colane din Larisa,
ch'aptine di Verv'a, pieptene din Veria,
fundi di Sta Sera funde din seres,
pudimate dim Pole. cizme din Constantinopol.
Amincm

XXVI

Na durninica dimneata Intr-o Dumineca dimineata,

s-fited na numta mari, se facea o nunta mare,
lele Vangh'ea mear dragh Vanghea mea I
z-duc BudalleanTi la numta, Se due Budaleanil la nunta,
si due si sirgh'inseasca se dike sa petread,
lele Varigh'a mea. draga Vanghea mea.
-15-alash Vangh'a singura Pe Vanghea o lasa singui
singura s-isusitä, singura si logodita I
lele Vangh'a mea. draga Vanghea mea.
-ateu rctIlla cinili, acel Tulia ciinele,
andihristu i cini, antechrist si ciine (ad. raft),
lele Vangh'a mea. draga Vanghea mea,
Aclo lu nisã si dipned pe cind dinsa cobora
tu mav9rv'ó si z-duca, in bucatarie sä se duca,
lele Vangh'a mea. draga Vanghea mea,
di cusita i 0-aripd, de crsite o apnea
civala di-pi ii-aruca §i pe cal o arunca (aseza),
lele Vangh'a mea. drag& Vanghea mea.

Nola. Aceast5, intimplare cintatá in acest cintec s-a petrut prin 1893, in
timpul Tema. in Tesalia, orapl Cardita.
Vanghea, frumoasil rominil din Samarina, era logodita cu un tin6r.
De dinsa insil era indragostit un alt Wien Tulia al Cocoti, derbedell, foarte
curagios qi recunoscut ca indrliznet. Acesta o pindea la fie care moment, ca sä o ri
peascil, dupà ce in repetite rinduri a cerut mina el de la fratii fetel §i a fost refuzat.
Intr-o zi pe cind Budalean Ii, fratilfetele logodite nu se duc fetel s'au dus la o
nuntli Inde aü fost invitati, profitind Tulia de ocaziune, se duce in casa fetei qi o
sile§te sa imbrace fustanela, dupá care incAlec5 cu dinsa qi fuge, ascunzindu-se prin
sernán5turi, unde tr5e§te trel luni cu dinsa, MI5 s51 poatä prinde. Tuba, crezind ca
in tirma acestui act brutal va face i pe parinth fetei sà consimth la amorul stiu, a
intors-o acasil.
68

www.digibuc.ro
914 POEZIT POPIJLARE LA AEOMT/sIT

Frap ai constrins fata s5. declare, c5. ea n-a disp5.rut de bun5. voie ci c5. Tulla
a silit-o, in urma carui fapt a pi fost condamnat la 10 (zece) ani inchisoare.
Cu ocazia razboiului greco-turc insä a fost liberat.
Ast521 Vanghea e mgritatá c primul logodnic al el, care, cu toat 5. dezonoarea
suferiti, de fata n a incetat un singur moment de a o lubi.

XXVI

Veta Veta
Lisaveta Elisaveta
me-ars6§1 tö-aistä eta ma arse§l in aceasta viata.
Ah 1 lea Veta mea I AhI fa Veta mea.
Sihatea i ch*teca, Ciasul i lantul (de ceas)
nu-z-bineacla tech, nu traesc nepereche,
Ah! lea Veta mea I Ah ! Veta mea 1
Cusita mpiltite, Cosite impletite,
par ca-s hrisusite, parca-s aurite,
Ah I lea Veta mea I Ab 1 Veta mea I
Södtile-ti ati ficTOr, Tovar4e1e tale ail fecior,
Vetä, cum nu t-u dor, Veta, cum nu ti-e dor,
Ah 1 lea Veta mea I Ah 1 Veta mea I

Cu yeti di ureacl`e, Cu cercei in ureche,

v'in s-na fatim p(a)reade Vin, sä ne facem pereche,
Ab ! lea Veta mea I Ah I Veta mea I

v'in doVi s-na lom, Vin amindoi sa ne loam,

doPi s-na ncuruna'm, amindol sa ne incununam (casa-
Ah I Ida Veta mea I [torim)
Ahl Veta mea.
Ti-s ateale neale, Ce-s acele inele,
de-anda n-al furnealTe ? de child nu al copil.
Ah 1 lea Veta mea Ahi Veta mea I

Crupova Nupca Ndunache Prenda.

www.digibuc.ro
 CANTECE DE NUNTA

In (Jol searä» se cinta miresel :

S-insi feata a primnare,
pi marclinea de amare;
s-priimnä feata $i si curma,
$-u Pa somnul, feata dearme,
sun aumbra di masinu,
clo si muta vimt arau,
vimt arnin, vimtu de amare,
freade darma di masinu,
di agudi feata pi ch'eptu.
E$i fata la plimbare,
pe marginea de mare ;
se plimba Nth' $i se ostengte,
o lea (apnea) somnul, fata doarme,
supt umbra de maslin ;
acolo se muta (radica) vint rati,
vint rail, vint de mare,
frinse (rupse) ramura de maslin,
pi lovi fata in piept.
L. Atanasescu

11

Inainte de bärbierirea mirelul, fetele Si nevestele II cintil :

La-n' mi $i aspeala-n' mi
la Oputlu din Wad ;
n'-me-aspilaI pri (MAU brata,
n'-arucai pà s-pri Tata,
mea-n' viçlñi s-un g'oni bun
s-ni cuvenda leai s-11-aspim
- ca vre g'one, d-te-alivdara,
ea' esti hrisic bun in hearii.
va si-ti daü un gros de-asimi
$i c-un h'ir di ibrisimi,
ca s-N ball una minu,i,
snii-I pearta nveasta di gu$i. 1)
I) Vezi varianta, Burada op. cit. p. 419 ; Petreseu : p. 48, UI. Mac. it i
La-ma $i spala-ma,
la $upotul din spre apus ;
ma spalal la cele doua brate,
Irni aruncal apa si pe fata,
irra vazuI $i un volnic bun,
$i un cuvint luai sa-1 spun :
eVoInice, mi te laudara,
ca esti argintar bun in sat.
t oil da un gros de argint
$i cu un fir de ibrisim,
ca sa-i puI o manuse,
sa mi-I poarte nevasta la git.

www.digibuc.ro
916 POEZIT POPULARE LA AROMINT

III
Cind se porneste mireasa la cele treI fintint, inainte de a ajunge
tocmat la fintinä, i se cinta :
Adundli-vd södtile, Adunati-vë tovardselor,
si nä tem la sopute sa ne ducem la sipote.
Dutiti-va, ca lo nu vTin, Duceli-va voi, caci eil nu yin,
ca muma n'-mi isusi; caci mama ma logodi ;
aöaltdzi Duminica, alalta erl Duminica,
nel curit n'-adfisira ; inel de argint imi aduseserd ;
s-tinti flurii nisane, si cinci flurii 1) arvuna,
tu h'irlu di mitase 1). in firul de matase.

IV (VARIANTA)

AI lea fèata, s-n'arclim intrëapa, Al fa fatä, sd mergem la apa,

ca s-ti vèada g'on1Pi s-creapa ;
tra s-ascunda s-alba dina,
cindu s-ti vëadd la fintina ;
dutiti-vd voi, ch nu-n1 y'inu,
la fintind nu-n! më-alinu ;
ca dada n' mi isusi;
c-un g'oni te-n' me-arisi;
tinti flurtI s-nelu dd-asimi
ligate cu ibrdsimi,
di la g'oni lo arvuna,
di n! mi ncrund tru nä stimind.
Ca sa te vaza voinicii cu crepe;
ca sa se ascunza si alba (fericità)
[zind,
cind te-o vedea la fintind i
duceti-vd vol, caci eil nu yin,
la fintina nu ma urc ;
cad mama ma logodi,
cu un voinic ce-mi pldcu ;
cincl flurii si inelul de aTgint
legate cu ibrisine,
de la volnic hid arvuna,
de ma inconund intr-o septamind.

Cind mireasa e adusä la cele trel fintini, ca sl umple vasul

Umple, sord, v6arsä, frate, Umple, soro, varsd frate,
sh-P dam apa ali cripate ; sa-1 dam apa intristateI ;
nu-P-u seate ali cripate, nu-1 este sete intristatel,
cd P-u Mame ali musate. ci-1 este foame frumoasel.
Ti si-P dam, ti s-u gustamu ? Ce sä-1 dam, ce sd guste?
agaliti si u ntribarnu 1). asteptati sa o intrebarn 1)
Umple, soru, vëarsä, frate, Umple, soro, varsa, Irate,
si-P dam apa ali cripate ; sa-1 dam apa intristatei ;
Nu P-u Mame ali musate, nu 1-e toame frumoasel,
ca P-u sèate ali cripate. ci 1-e sete intristatei,
si-11 dam v'in di dulte s-bea. sa-1 dam vin dulce sa bea.
Warianta : Olympo-Walachen : p. 136; Burada : Nunta la Români op. cit. p. 425
9 Rudele mai apropiate ale miresel, cele de sexul masculin, it' cinta in gluma :
Ti si-11 dam, ti s-u gustamu ? Ce sa r dam, ce sa-1 dam sa. guste ?
gPistrima' cu trlhina", aPastrama cu tarhana).

www.digibuc.ro
 POOZII POPULARE LA AROMINI 917

VI
Cind porneste mirele la mireasä, pAsind pragul easel, i se clntA :
Nch'isi grambolu la nv6asta, Porni mirele la mireasa,
ea litéti sä nch'irdas6asca, ean zicep sa-I fie de bine (1),
a ma-sal sa-P prucupsëasca, a mamei sale sh procopseasca,
a tata-sui sa-P au$asca. a tatalui sail sa imbatrineasca.
VII
Cind nunta.01 se due la casa miresel

Mori tu flurie, fluria aruspa, Fd tu flurie, flurie aruspet (1),

m'ea dure ni WV* ascumta,
Est-nä tora tu migdane,
s-ti ve'ada söatile" a tale ;
cö-arale, s-cu pirupne,
s-cu cusita n'eale, nèale,
e$i tu udalö-atél cö-ag'ame,
si-n1 ti v6ada n9cu s-mare;
adara-te $46-armituel,
cä va z-v ilia eonele s-ti Pa ;
s-të-aduca la casa ta ;
va s-ëash sbacra si-n1 ti Pa,
va-n1 ti duca tru oda ta.
Vruta le, s-nó-ascillti caniva,
me'a niti laëa dada a ta,
di bunlu ma$1 unlu ti-1 va,
ma$1 vrutlu ti va-n' ti Pa.
T. unda.
destul $ezu$1 ascunsb,
E$i acuma in fata (la vedere)
sa te vaza tovaräsele tale;
fa tu cu zuluti si cu bucle,
$i cu cosita inele, inele,
e$1 (apari) in camera cea cu gea-
[murl,
sä mi te vacla mi6 $i mare ;
gite$te-te $i imbraca-te (in haIne noi)
cad IV va veni lubitul sä te Yea;
sa te duca la casa ta ;
va e$i soacra sa mi te Yea,
mi te va duce in camera ta,
fa dragii, sa nu asculti pe nimenea,
dar nici pe biata mama a ta,
cad bine numal unul itl dore$te,
nunial lubitul, care mi te va lua.

VIII (VARIANTA)

Tu fluri-flurie aruspa, Tu flurie, flurie aruspet (I),

nimal nä $41:41 ascumta, destul $ezusi ascunsa,
e$1-na tora tu migdane, e$1 acuma la iveala,
sa na dai na name mare. sa daY un nume mare
Luna deade pi gh'urgane, (adica sä devil renumita).
söarle shade pi caftane, Luna rasari pe plapoma,
ea-le lu-$I vIne ca aslan, soarele pe caftan,
eata-lca vine ca un voinic (lit. lea),
s-Pa lilic'a d&-argavan sa Yea floare de crin.

si-r dam IA turta cu &are, sa-1 dam o turta cu miere,

s-ö-ifba g'onile cu vrèare ; sä o aiba iubitul in vrere (ad. sr). o iubésea)
pitrunicl e tiginsita, potirniche fripta,
s-6-alb5. siiacra hrisusita. ca sócra-sa sä o trateze ca pe o fata de aur,
Com. de d-1 Atanasescu Lazar, student.

www.digibuc.ro
918 POEZII PAPULARE LA AROMINI

IX
Linga poarta miresel se entä :

Cuscra analta si mavrumata, Cuscra Malta si cu ochil negri,

scöati-na pirdica aloara,
s-na u lomu, s-na fulimu,
si na tern tu loclu a nostru.
Carl s-fulim, Yu va s-na tern ?
T6-Arbinsie va na temu.
lo Arbinsaste nu n'i stiu.
Ncam na muma di-n' ti nveata.
scoate-ne potirnichea afara,
sä o luam, A fugim, (sa plecam),
sa ne (du)cem In locul nostru (pe
[la no°.
Daca om pleca, unde ne om duce ?
In Albania ne vom duce.
Ea Albanezeste nu stia.
Am o mama, care te invata.

Cind nunta§il mirelui yin la mireasA, rudele miresel

le cintA :

Gh'ini vingra eirsearri, Bine venira nuntasii,

ciiscarlii atél' digh'illi,
álgh'iPi ca laptili,
dultiri ca nirtili,
Agal6a, galea, cuscri yr:4,
ca s6aspari foata-na,
Mata-na, alëapta-na,
aleapta si scriata-na.
nuntasil acei albil,
albii ca laptele,
dulcil ca nucile.
Incet, Incet, voi nuntasilor,
ca se sperie fata (mireasa) noastra,
fata noastra, aleasa voastra,
aleasa si scrisa voastra.

XI

Cind yin nunta§iI sA lea pe mireasA

Muma-nT turti,
mu ma-n1 &In ti ,
muma-n' nisti cin' v'anitarY,
muma-n' vin'ira s-më-arapa,
tö-altu locu si-n' mè-astraga.
Mama, turd,
mama, frinci,
mama, ni§te ciini ieniceri,
mama, venirâ sa ma rapeascg,
in alt Ice sa ma azvirle.

XII
Cind nuntats,ii stau in casa miresel, pinA sA soseascA momentul
plecArii pornirel miresel :
Ia napoitY, napól, nap6I, Ean dati-va inapoi (ad.: la o parte),
[inapol,
ta z-v6acla stiacra clinerle, ca sa vaza soacra pe ginere,
sii-1 vëada, sa.-1 arisèasca, sa-I vaza, za-I placa,
sa-I' da h'ili-sa nivëasta. sa-1 dea pe filca-sa de nevasta.
Ea mutritt-lu dipri fata, Ean priviti-I dupa fata,

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMNT 919

s-pari turta di granèata ; se pare turta de Oa,

6a mutriti-lu dipri ch'eptu,
ma s-pari birbecu aleptu ;
6a mutriti-lu dipri nari,
s-pari om di soie mari ;
8a mutriti-Iu dipri frimti,
6asti om cu multa minti.
ean priviti-1 dupa Wept,
parcä se pare berbece ales ;
ean privifi-1 dunk' nas ;
se pare om de familie mare ;
ean priviti-1 dupa frunte,
este em cu multa minte.

XIII
Cind mireasa pase$te pe pragul case pärintestI

S-invirina Mata, f8ata, Se intristeaza fata, fata,

ca si disparta di dada, cad se desparta de mama ;
ncl'ina-te na ncl'inäc'una, inchina o nchinaciune,
j-du-te, Mata, öara bunä. $i du-te, fata, cu bine (lit. (lard
[bung) I
s-invirina Mata, Mata, se intristeaza fata, fata,
ca si disparta di tata ; cad se desparta de tata ;
ncrina-te na ncPinac'una inchina-te o inchinaciune,
j-du te, feata, tiara buna. $i du-te fata cu bine.
(Tot aa i se dna, c5. se desparte de fray, surori, rude),

Nu-II spunëám 'to mon lal muma,
cu atél xenu nu-n1 të-adunä
xenlu stie zbaari multi,
murninge di $i II-aride.
di-n' té arise, muma-m8a,
s-rno agune$t1 din casa mOa.
Nu-n1 tb-agunésc mon h'il'a mOa,
ca-n' ti pitr6c la casa ta.
Nu-ti spuneam ea, biata mama,
cu acel strain sa nu te aduni,
strainul stie vorbe multe,
mamele de le in$alà,
Ca mi te imala, mama mea,
ca sa ma gone$ti din casa mea.
Nu mi te gonesc, filca mea,
ci mi te tramit la casa ta I

XIV
Cind mireasa papste pragul din casa parintilor
TrOárnbura saarli, trOdmbura, Tremura soarele, tremura,
treambura s-ascdpita, tremura si apune,
trOdnaburd inima fédtirei, tremura inima fetel,
ca si-mparta Oa di mi-sa, cad se desparte ea de mama-sa,
ca si-mpartd Oa di tata ; cad se desparte ea de tatal (saa) ;
plindi Math, si nvirina, plinge fata, se intristeaza,
pIini muma $i z-dirina, plinge mama si se valta
«Oara-ti buna, h'il'e scumpa, «miergi cu bine (lit. ceas bun),
[file& scumpa,
buna s-av4ita totund ; buna çi renumitä in totdauna ;
avcli-n' le v'amanda mOa, kuzi, diamata mea,
nu-n' phi* i nu-n' ti cirted I (bis) nu plingi $i nu te intrista,
ca-n' ti duti la casa ta. cad mi te ducl la casa ta.

www.digibuc.ro
920 POEZIT POPULARE LA AROMNI

XV (VARIANTA)

Treamura söarle, ascapeta, Tremura soarele i apune,

tredmura inima
si-mparta feata de dada-sa,
de dada-sa, fdata, si de tata.
Prancla mi, dado, pranda-mi,
aestu prandu, pranda-mi,
ca-n` fug, lea dado, xednele,
xednele,
tremura inima miresel (fete)),
(cad) se desparte mireasa de muma,
de muma, mireasa, $i de tata.
Prinzo$te-ma, mama, prinzeste-ma,
Inca la acest prinz, prinzeste-ma,
cad plec, mama in sti ainatete,
in strainatate necunoscuta.

XVI (VARIANTA)

Prindi-nT mi, dado, prindi-rit mi, Prinzeste-ma, mama; prinzeste-ma,

s-aestu prindu, prindi-n' mi,
cä va-n' mi dal axednili,
xeánili, dipirtedsili ;
xednili te suntu greali
tra mai atili di feati ;
fará muma, färä tata ,
färà sora $-cusurina.
Avela.
si acest prinz, prinzeste-ma,
cad ma dal in strainatate,
in strainatate, in departare ;
strainatatea ce\este grea
pentru sarmanele de fete ;
fara mama, WA tata,
fárä sora $i veripara.

XVII (VARIANTA)

Di t.e tine, le muma-nl, De ce tu, dragâ mama,

di-n` me-agune$tI de-a casa-ng ?
di te tine, le muma-n'i,
di-n' rne-agunesti di la gleine-n'i?
Nu-n' te-aguneso di la casa ta,
niti di la gh'ineata ta ;
ma-n' ti pitiè la casa ta,
ma-n' ti pitrec la gh`nea ta.
Turca
ma gonestI din casa mea ?
de ce tu, draga mama,
ma gone$11 de la tericirea mea ?
Nu mi te gonesc de la casa ta,
nici de la fericirea ta ;
ci mi te tramit la casa ta,
mi te tramit la fericirea ta.

XVIII

Chid mireasa e sArutata de rude, la dispartire :

S-t-am urac'unea, tata, sa-p am binecuvintarea, tata,

tora tu dispirpre,
s t-am urac'unea, dada,
tora tu dispirtire.
Oara buna, teata mea,
brisusita calea ta.
acum la dispartire,
sa-tI am binecuvintarea, mama,
acum la dispartire.
Mergl cu bine fata mea.
aurita (fie) calea ta.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMf NY 921

XIX
Cind se pune mireasa pe cal!

Tine calu, si-n1 mi nclinu, Tine calul, sd ma inchiri,

ta s-n9 fac rid ncrindclune,
ali tate .-ali mume,
ti-ni mi deade ahd't diparte,
diparte pAnd. Birate,
ta s-nu ved ni sor, ni frate.
ca sd-mi fac o inchinaciune,
pentru tata si pentru mama,
care md dadu asa departe,
departe pind la Berate,
ca sä nu väz nicl sor, nici frate.

XX

Calcd-n1 pri zdngh9e, Calcd pe Kari

mol mupta mea l fa fi umeasa mea !
Aructi-W-te pi §ao, Aruncrt-rni-te pe sea,
mot' aleapta mea l fa aleasa mea !
11a-t1 fdrnu tu mAnd, leap Hui In mind,
moi mupta mea ! fa frumoasa mea I
du-ni-te bard buna, du mi-te cu bine,
moi aleapta m'ea ! fa aleasa mea 1

XXI
Cind se porneste mireasa spre casa mirelul:
Ma alba-mëa, .;-mupta, r0a, Candida mea, i frumoasa mea,
gli-11 a tatd-tui s-ti da. zi-I tatdlul aid sa mi te dea l
Tatd-n1-u c'uflich'a j-da, Tardl mieil, mo5ia 10 dd,
mini una nu-n' mi da. pe mina una (singurd la pärinp)
[nu ma da 1
Ma alba §i porumba mea, Ci candida .$i porumbita mea,
1i-11 a ind-tal si n' ti da ! zi-I mamei tale sa te dea !
Mu-m6a casa ma -u da, Mama mea casa .-o dä,
$mini 'ilea nu-n' mi da. pe mine mititica nu ma dd.
Ma alba m6a, duruta mea, -- Ci candida mea, dorita mea,
cli-1' a frati-tui s-ti da! zi-I fiatelui täa sa te dea 1
Frali.n'u muldrli j-da, Fratele midi catirii 1st rid,
-mini la6a nu-n' mi da. i pe mine bIata nu ma dd.
Ma alba i lutita mea, Ci candida mea, strälucitoarea
[mea,
a sor-tai si-n1 ti da!
cli-l' zi-i surorei tale sä mi te deal
Sor inèa paea tutd j-da, Sora-mea zestrea toata ii da,
mini, vrute, nu-n' mi da.
. . . . . .
Ma gh9ni featirn noi disci-HI
.. .. .. pe mine, Iubite, nu md dd.
Dar bine facurdm Doi nunta§ii,
di li lomu Matadi, cà le luaram fata lor,
di 1-armasi vatra goala, de le rämase casa paid,
-fird apd tu vIte'ala. .i far& apa in donitä (!)
Perivole, Avela etc.

www.digibuc.ro
922 POEZII POPULARE LA AROMNI

XXII

LOara-te arächira, Mi te luara, mi te räpira,

mol mu$ata mea ! fa" frumoasa mea !
cited iu& ti deadirä, in cotro mi te (Murk
moi muSata mea ? fa frumoasa mea ?
iMuntipi di Nieani dn muntii de Niceani,
mol mu$ata mea fa frumoasa mea I
Yu suntu Ruman'ipi ; unde shit Rominii,
moi musata mea I fa frumoasa mea !
Ruman'il'i tel' till, Rominil cei multi,
mol mu$ata mea I fa frumoasa mea I
mültil'i, durfitll'i multi $i doritl (MAO)
moi mu$ata mda ! fa frumoasa mea !
aleptil'i $i g'on'ill, a1e$1 $i voinici,
mol musata mea I fã frumoasa mea I

XXIII
Cind pornesc nunta§it de la casa mirelui

Na nch'isim cu Un aslan, Porniram cu un leii,

s-lom lilicia de-argavan,
nä nch'isim cu un xiftér,
s-lom liliea dipri mer ;
na nch'isim c-un fieurdc,
s-lom di zimba.c.
sa luam floarea de... crin ('T)
porniram cu o alquila,
sa lutim floarea de pe mar ;
porniram cu un naafi,
sa luäm floarea crinului.

XXIV

Cind e sa intre mireasa In casa mirelut :

E$Y, stiacra, s-t-a$tepti h'I'lu,
ca t-adute gh'irach'ina,
gh'rach'ing, casa mplind,
casa mplina di lun'ina.
Ti date nveasta, ti v'ine,
scöalä, seacra, sa-n' sed mine,
ca.& esc ma ndreapta di tine.
E$I, soacra, sa-ti astepti fiul,
ca-ti aduce o lebada,
lebadä i casa plina,
casa plina de lumina.
Ce zise mireasa, care vine,
scoalä, soacra, sa sed et,
caci sint mal gatita de cit tine.

XXV

Cind nunta0 ajung cu mireasa in fata easel mirelui

Esi seacra s-a$tepti nora, Esi soacra $i asteapta nora,
nora ta, eu hhirlu a tag, nora ta, cu fiul tail,
nora ta tuta tu nalf, nora ta toata in bailie de sarba-
[toare,

www.digibuc.ro
 PCEZIT POPULARE LA AROMINT 923

cliicata pari dit steali. picatä pare din stele.

Ghlini v9ni gh'räch'ina, Bine vine lebada,
ghtrach9na casa plina, lebada, casa plink
cash' plina di farina, casä plina de Mina,
di farina si di lun'ina 1) de faina si de lumina.

XXVI (VARIANTA)

Esi lea Oarna, esi lai tatä,
Ca na v1ine nveasta neastra,
alba, alba ca scimangh'a,
arose, arose ca trandafla.
Gh'ine te na 45aminta.m,
cu statera nä 6-asteptarn.
Esi fa oamei, 2) esi tata,
cad eata vine mireasa noastrA,
alba, alba ca bumbacul (scarma-
[nat)
rosie, rosie ca trandafirul.
Bine ce ne o cistigam,
cu steagul o asteptam.
Aminciu (Melova)

XXVII

Cind e .sa se dea mireasa de pe cal in jos, soacra II cint4 :

Fa-na una ncrinacfune, Fa-ne o inchinadune,

j-dipune, nveasta, dipune ! siscoboara, mireasa, scoboara 1

Nu dipunu, nu-n1 diptin, Nu ma del jos, nu ma (WI jos,

cd-n voi, mama, te-n, taxisi ! cad cer (vreati), mama, ce-mi pro-
[misesl.

XX VIII

Cind mireasa infra in casa mirelul, i se cintit :

Di sum una saltitiara, De supt o salcioara,

s-u lo linirle sumseara, s-o lua ginerele supsoara,
s-azbura cu ea in casti, si zbura cu ea in casä,
s-ni binea4a hiriOasä, sa ne traeasca bucuroasa,
hiritiasa i luncjina, bucuroasa si lungi ani,
alba ca na garactifina. alba (candida, curata) ca o lebada.
s-na blnéi, lea sor, marileaua, sa ne traesti, soro, (Ca) o mar-
[gea,
s-na umpli casa di haraila 8). sa ne umpli casa de bucurie.
1) Vezi varianta in revista pentru istorie archeologie §i filologie, Anul I, v. II,
F. II p. 420, din 1883 : Nunta la Rominil din Macedonia de T. Burada.
2) Femee care impline§te un secol de traiii.
2) Veal varianta in Nunta la Români de T. Burada op. cit. p. 423.

www.digibuc.ro
924 POEZ1I POPULARE LA ARAMINI

XXIX
Cind se prinde mireasa in hora
Alba si-n' ti ved, lea sor, Fericith sa mi te vad, fa sor,
le mi te-alich,isi in cor, ce mi te prinsesi in hora,
tra s-ni fall neaila fic1órI, ca sa ne fact noua feciori,
ca luledfiri si ca son). ca luceaferi i ca son.
doI si-1' bigii'm picurdrI, Doi sa-T facem pacurari
tra s-n-aduca untu s-cas; ca sa ne aduca unt i brinza ;
doT si-11 bigã'm pirmatari, doT sa-I facem negustorT,
tra s-n-adara, fustan' nali ; ca sa ne faca rochil noi ;
doi si-11 bigA'm hrisili mari, doi sa-I facem argintari marl,
s-ni faca néali s-mingissi. sä ne faca inele i cerceI ;
doi si-Il biga'm gunusarl Doi sa-I facem spoitori,
s-n-adara cilda'ri s-cildirusi ; sa ne faca caldari çi caldaruse ;
ma si unlu alel Han (al noulea) nurnai pe unul cel fidan
s ni-1 falim gioni capitán, sa ni-I facem capitan,
tra se-apira pri optul' frall ; ca sä apere pe eel opt &all,
ea tracjill corlu si giucáli ! ean tragell hora i ucalT.
Vat, Weig! Arom. II, 54 ; Burada : Nunti la Românif din Macedonia op. cit.
p. 423.

XXX (VAR.IANTA)

Alba si-n1 ti ved, lea sor, Alba (ad. candida, fericite) sa mi

Te nii te-alich'isl in cor ;
ea nalla odks-mutred n-sus,
di tata s-nu-n' te-acala frica.
Mb6 ti ved, lea sor,
Te n'i te aRch'isi in cor ;
ea nalla ocl1iI1 -mutred n-sus.
ea mutred-I1 tui divarliga,
di mama s-nu-if te-acala frica,
cind va i s-arupa pita.
Alba si-n' ti ved, lea sor,
le nil ta-alichi$1 in cor ;
ea nalla ocPiP, mutrea n-sus,
ea mutreá-1 tuli divarliga
di-un gione s-nu ti 11a frica,
di un g'one arusnós
c-ocl'ily aplicall in ghids.
XXXI
Intra, so' o, n-cipisteare,
a nä friminli Uinta cu mare,
s-mica gionile cu vreare,
s-mica cuscri, nlicu $ mare,
s-alavda muma le te-are.
te vad, sor (ad. drag),
care mi te prinsesi in hora ;
ean inalla ochil si te ulta in sus,
de tata sa nu-li tie frica.
Fericita sa mi te vaz, sorà,
care mi te prinsesi in hora,
ean inalla ochil si priveste in sus,
ean priveste-1 pe toll din jur,
de mama sa nu te prinza frica,
cind i se va rupe placinta.
Fericita sa mi te vaz, sorb,
care mi te prinsesl in hora ;
ean inalla ochii, priveste in sus,
ean priveste-1 pe toll din jurul (tat),
di un voinic sa nu-ti fie frica,
de un voinic rusinos,
cu ochil *cap in jos.
Intra, sora, in cipistere,
sa ne framinli turta cu miere,
sa manince lubitul cu vrere,
sri manince nuntasil, micsi mare,
sa laude pe mama, care te are,

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMINT 925

XXXII

Dupa ce se retrag nunta§ii si ramin rudele mal de aproape :

Va-n' ti ntreb, le mama mea! Mi te voiti intreba, fa mama

S-io va-ni t.aspim, moil' h'il'e 1
Aciii sun olli atealea,
te pascu munti analtu ?
A nOastri suntu, nveasta, mea,
a ntistri suntu, h'iPe l
Va-n' ti ntreb ear muma mea ;
S-lo va n' t-aspiin, moil h'il'e.
A cui s-u irghiilia tea,
dit mupta livadi ?
A nOastra easti, nveasta inda,.
a nöastra i, mori h'il'e 1
Si va-n' ti ntrebu, muma mea.
5-To va-n` t-aspimu, h'il'e.
A cui-s tiirmili di tach,,
cu chliprili curati ?
A niiastri suntu, n'ica 'ilea,
a neastri suntu, h'il'e.
Si va-n' ti ntrebu, mama rnda,
S-io va-n' t-aspunu, h'iPe.
A cui §-easti giónili,
te ahitu s-cimirusea§ti ?
A tau $-easti, n'ica mea,
a tau mori mupta
[mea !
Si eil IP voiii spune, fiica mea.
Ale cui sint oile acelea,
earl pase pe muntele inalt ?
-- Ale noastre sint, mireasa mea,
ale noastre sint, fa bin.
Mi te voia intreba ear, mama
[mea,
Si eh iti voiri spune, ta filca.
-- A cui este ierghelia cea,
din frumoasa livede.
A noastra este, mireasa mea,
a noastra este lima!
Si mi te voi CI intreba, mama
[mea,
Si eil iti voiu spune, fiica.
Ale cui sint turmele de tapi,
cu clopotele de argint ?
Ale noastre sint, mititica mea,
ale noastre sint fiieä.
Si mi te N (Au intreba, mama
[rnea,
Si eil IV voiil spune, mititica,
Al cui este voinicul,
ce intr-atita se mlndrete ?
Al tail este, mititica mea,
al Oa, fa kurneasa.

XXXIII
Voinicul vrea sA apuce drumul codrilor, Tar muma-sa vrea sA-I
opreascA, promitind, cA I insoarA

--tVa-ti clic, m u ma , pri Dumnigla', -- eIti voiu zice (jura), mama, pe

To va-n' mi due armitula'.
gJanula h'il'il, tini nl-arn h'il'il,
pre-anarga, narga, moi h'ilIlu a
[mea,
di prumuveai a io va-n" ti riqor,
va-ti dau pi ota dit mihila',
va-ti dau h'ire di c'ilnica'.
Aide, va-ti dan niveasta mica,
si u hirne0i tut cu stih'ida ;
[D-zeu,
eil ma voiii duce (voiii devenii) ar-
[matol.
Janula fiule, pe tine (numai)
[am fiu,
incet, incet, mai fiul rale'. ,
la primavara mi te vola insura,
ill voiii da pe intiea din mahala,
iti voiil da fiica de celnic.
Aide, iti voiti da o nevasta mica,
sa o nutreti tot cu stafide ;

www.digibuc.ro
926 POEZIT POPULARE LA AltOMINT
ai carl si Mbä aratia, arafid,
si u bati, h'il'u, ca pri cataua ;
m6a carl si Ifiba bunä, bunA,
si u hirne$ti cu &ari n-gura.
XXXIV
Nu va dada s mi marita,
ca-nt dtte cd escu n'icA.
Mica, &id si di naii an'i,
di naó an' calcdi tu date,
$i alta dada nu $1 ma fate,
$i eü pi diminthit mi Mate,
naltã, nalta ca fidang,
alba-arow ca mirg'and,
earl va s-mi Pa va-$1 trèaed ba
Biga' $iricóania sqaca numtd
c-un girnia di tatire
s-c-un girniit di maddre,
tute tute p.li dimard
$-nivistul'a $-6-alisara
astal, stal, ea ti va-P facu,
s-mi fac nunu
s-u-ncurunu,
cu cur (int dé-amalarnd
s-eu ordul di mircr0 iritare./
Corn. de D. unda T.
S-incared'm furnica
c-un garnin di mePil
s-nd dutèm la mOard,
s-matina'm farina,
ea va nerund'm
s-lom lintinëa nvëastä,
minc'up surata,
$-puriclu fdrtdt,
dindinarlu prettu,
lailu pangu nun.
1) Varianta : Burnda : op. cit. p. 418.
www.digibuc.ro
de va fi rea, rea,
sa o bap ca pe o catea ;
dar de va fi buna, buna,
sa o nutre$ti cu miere in gull.
Nu vrea mama sa ma marite,
ci-mi spune, ca sint mica.
Mica, mica de notia ani,
de noua ani calcal in zece,
$i alta mama nu mai face,
pi pe mine la comandä (ceva ales)
md facu,
milk nalta ea fidan
t). albd-rosie ca margean,
cine ma va lua va duce traiti 1
XXXV
Bagd $oricioaTca sa faca nunta,
cu un graunte de naut,
$i cu un gräunte de mazere,
pe toate, pe toate le invitara (la
[nuntd),
pe nevestuica o lasard (uitard),
cStal, stai, cam ce I voiii face,
sa md fac na$,
s-o ineunun,
cu coroane de aur,
pi cu orzul de märgaritare.)
Crupova
XXXVI
SA incaream furniga,
cu un graunte de
sa na ducem la moard,
sä mdeindm Mina,
edel vom incununa päduchiul,
sa luarn lintinea de nevastä,
. . (?) . . surata
$i puricele fartat
pe greere preot,
$i pe palanjen de nun.
 POSZII POPULARE LA AROMINT 927

XXXVII

Tine muma ti-n1 fité$I, Tu mama, ce-mi fact4i,

lea muma mea !
nclo diparte n'-mi didési,
sapte höare s-ntiaua muriti
s-alte ahitl-ariurI cu punti.
dóspracia.t1 di vulNi verdi,
t-u baga$1, murna s-mi ch'ercli.
Tine muma ti-n' fitési,
barbat ch'$ig't n'-dide$1,
cara da di s-niirea$ti,
lia tufech`a, me agudeasti ;
cindu s Marna* seara acasa,
cutrérnurlu n'-rne-acata,
cutrémurlu n`-me-acata,
di mi tuch'esc ca Wail apreasà.
A lui cor4i plin' di sindi,
si-P le-astergu nu pot mini.
Vai di mine 1 cum va-n' tree.
1) fa mama mea 1 1)
incolo departe ma dadus1 (rnaritas1)
(peste) sapte sate si noutI munti,
si altea atitea riurl cu punti,
(peste) doua-spre-zece paji$ti vere,
IT propuse$Y, mama, sä ma pIerzI.
Tu mama, ce'nil lacusi,
barbat chifigi (criminal) irni dad usi
daci da, de se necaje$te,
Iea pusca, ma loveste ;
cind se intoarce sara acasa,
spalma ma cuprinde,
cutremuratul ma cuprinde,
in cat ma topesc ca ceara aprinsa.
Ale lul sail pline de singe,
sä i le sterg nu pot eh,
vaI de mine I Cum voiii trai (lit.
[trece).

XXXVIII

Mumg, arau mi mirtág $-mi dea- Mama, rail ma marita$1 si ma da-

[disl tu cimpu, [dusI in cimpie (ses)
cildura, mull* nu n'-'15 ardvd, apa caldura mama nu o rabd. apa calda
[calda nu-n' beau, [nu beau,
aöati puli DU 11-11 cite, Si cuclu al5a. aicl paserile nu I-0 zic $i cucul
[nu bati, [aci nu cinta
P-u lic ArminTi nsus tu munti, I-o zic Arominii sus in muntl, I-o
[P-u die s-fedtile armini, [zic si fetele aromine,
P-u diti -unt't de-Agrafa, pri plingu I-o zice $i una din Agrafa, plin-
[s mirviulOar : [gind i bocind,
«call ari g'oni n-xeani nclo, tu (eine are voinic in sträinatate in
[xeani dipirteasi, [colo, in strainatate indepirtata,
s-nO-asteapta gionili puté, si-1 veada «sa nuil astepte pe volnic nicio-
[ninga nOara ; [data, ca sa-1 vaza Inca o data ;
carI muma s-ari un fic'elr, nu prindi «care mama are vr'un baet, nu se
[si-$1 arida, cade sa rida (sa-$I bata joc),
ma s-easa, prindi, n-deana n-sus, «ci sa easä, se cade, pe colina sus,
[s-aurla, si zghileasca. [sa urle, sa se valte 1,

XXXIX

Ore lal pärinti vol, Parintilor voI,

ti barbdti nä déadet vol ? ce bärbatI ne dadura41 voi ?
viin a casa dor(m) ca boi, yin acasa dorm ca boll,
apirà, s-o frang la 01, cind se face zi, si-o rup la oi,
1) Se repeta la fie-care rind.

www.digibuc.ro
928 POEZII POPULARE LA AROMINI
noi mäncläle dinapói.
Na na, nat te,le z-vä bata
I Na ! na, na ! acele (rele) sã va bath'
cite dam, tute z-v-acata,
birbeliP si va supseasca,
oile s-nu si V. mareasca,
nodtin'Iti s-ne prucupseasca,
inima si v-o laeasca,
z-va o-adara ea anifiastra,
ti nLl tuch'im laTle de pröaste
Calive Ticura.
LaI dada mea ti-nt adar6.51
multu n'ica mi marta$I,
nicriscutä mi scusé$1
$i diparte-nt mi dide$I;
tiei munti .$-ntlaita hOare,
lae dada, nu-n` ti döare ?
Caltitiha di vol lal munti,
v-astipidti veara si v'inA,
yeará cu Mallu cleadunu ;
calótihd di vol lai munti,
ti nO-avé ti mOarte put &
Eil laea-n tea dipartöasa,
no-a$tépt Mallu, nO-a$tept year a.
S-cari M-aclac aminte mOartea,
ori, ori Iti v'ine s-plangu,
oil, orl si mi nvirinu.
VI. Clisura.
AlaT atendi, alai tine,
mi martá$T tra cama gh'ine,
anda z-vedi ti !al di &tine,
am trel anT g'onle nu-n' v'ine,
cum v'in genii tu vitine.
La vitine (ásile mpline
$ To laea cu mäntle n-sine.
In$ItT stiata cu cápitle gOale,
sä strigáti tute: Dumnigale,
nt-ascuchAT single dit htiedt,
ca-am treT ant tara di barbát.
Magavora
T) Cu capul gol, adica desperate. Cu capul gol se pling ceI mortl, se blesterna etc.
www.digibuc.ro
noi cu tifla dinapoT (dupa dinsiT),
cite (blestetne) clilm, toate sa va
[prinzg,
berbech sä ä moari,
oile sä nu vi se mAreaseä,
noatenh sa nu procopseasca (sa nu
[traeaseä),
inima sa Va inegreascä,
sä va o faca ca pe a noastra,
I cari ne topim bietele d-an picioa-
[rele.
XL
Mama mea ce-mi facu$I,
foarte mica ma marita$1,
necrescuta ma scose$1 (din casa),
si departe ma dadu$1 ;
(peste) trel munti $i noug. sate,
sarmana mama, nu te doare ?
Ferice de voi muntilor,
earl a$teptati vara sä vie,
vara cu MaTul impreunti ;
ferice de vol muntilor,
ce nu aveti moarte nici-o-data.
Ea biata, cea indeplriata (instia-
[maiti),
n-a$tept Maia, n-at.tept Yard.
Si cind ImI aduc aminte moartea.
aci imi vine sa piing,
aci sa ma intristez.
Tiana
XVI
Sarmane tata, sarmane tu,
ma märitasi pentru maT bine,
cind sa vezi ce maT bine,
sint trel anT Iubitul nu-mi vine.
. cum yin voinicii pe la vecine.
La vecine casele pline,
$i eü sarmana ra milnele in sine.
E$it.1 prietme (lit. tovar4e) cu ca-
[pitele goale t)
sä strigatT toate : Dumnezeule
sculpaI singe din ti ati,
caci am (HT anT fart barbat.
 DIVERSE
Arorninul luind de nevastä pe o grecoaich

Voi Riman' 0 ase nclo, Voi Romini, de asa Incolo,

nO av4iti ti s-fati Armiró ? nu auziti ce se lace (petrece) la
[Armiro /
Armiró nti-avgliti Ii s-fati ? La Armiro nu auziti ce se face ?
s-esusésc Riman'Pi grèati. Rominil se logodesc cu grecoaice.
Lambri G`og' cu Miii Catenu, Lambre Glop cu Miti Catenu,
ell doTi dOadira semnu. el cei dol dederti semnul (pentru
[logodna).
Lai Lambre s-si mOara \Panca, Mai Lambre sa-ti moara lanca (ne-
vasta).
ti fitési sibepi greaca ; cä fusi prilej pentru o grecoaica ;
lai Lambre cu patatirc, mai lambre cu palton 1)
Di scuse0 gr'eaca tu Turc. ai scos pe grecoatch in (teritoriul)
turcesc.
Al. C... IP v9n6A inati, Lui C.., ii venea necaz,
cum s-imna greaca pri padi (bis) cum sA umble grecoaica pe jos (bis)
cu fustangi pin di padi. cu rochile pina in jos.
Murilai Bulamac'eni Vol Balamareilor,
v-arise Mitru Carel] va inseld Mitru Careli.
chliru Riminimea ntrëaga Pieri Bominimea intteagd ;
ta s-1541 vol na nveasta grOacd ; ca sa luati nevasta greacg ;
$-tini lai Pliasa miratà, ,i in Phasa 2) särmanä,
nu se-afla nri lale fOat5, nu se afla o biata fata ?
nu sO-afla nh laie feata, nu se aria o Math fata
ta si-P dati al Nisi nveasth ? ca sh-1 dati lui Nisi de nevastil ?
Lai Nisi s-ti ncPida dera 3) M61 Nisi inchidä-ti-s-ar poarta
va-ti grOasca h'il'u Hat); te va chiema fiul : lIcagpct!
Ma Mai una di isnafe, mai bine lual una din isnaf,
ta si-ti gre'asca feata tate. ca sa te chteme fata tate.
I) Adica, om care 41 schimba portul national ;
2) Sat arominesc, patris tinarulul, care se insurase cu grecoaica,
8) Dera termin technic luat din AlbanezWe §i intrebuintat pentru a arata §i
mai mult indignarea in contra celor, can strica moravurile aromine.
59

www.digibuc.ro
930 POEZIT POPULARE LA AROMtNr

Notii. In 1892/93 Rominil Farseroti, parte stabiliti pentru tot-d'auna in orasul

Armiro, Grecia, partea iernind pina in primavara numai, cind se sule ear la munte
prin Pind si Albania cu turmele lor,au fost foarte mult emotionail de ceva neauzit
pina atunci printre Farserott : unul dintre el, din cea mai nobila familie, Spira Bu-
lamaci, 41 logodeste fiul sail Nisi cu o grecoaica.
Familia fetei era dintre cele mai cu vaza atit din Arrniro cit si din tot districtul
cu acelasi nume. E destul sa spunem cà tatal fetei Mitru Careli a fost deputat in
parlamentul grecesc, ear mai tirzid nepotul acestuta, verisorul fetel, Aristid Arghiro-
pulos, a ajuns la aceeasi inalta demnitate, dupd retragerea unchiului din viala politica.
Totusi nimic n-a impedicat ca toata jalcarea lid Spiru Bularnaci sa se intris-
teze si sa. priimeasca cu raceala si cu un Tel de blestem la adresa petitorilor, cari
ad staruit pentru aducerea la bun rezultat a unei legaturi neobicinuite printre Farserot,i,
casi printre cel 1 alti rornini,afara de cazurl rare, cum e cazul de Lip.
Desi logodna si nunta s-a facut romineste, si desi mireasa o data ce a pus
piciorul in casa mirelui, a imbracat haina nationala a acestora, totusi nuntasii 1-au
=tat cintecul mirelut, dupd oare-care veselie, chiar la nunta.
Mirele a priimit cu acelasi zimbet matestos satira ce i se facea, cu care as-
cultad si consulif romani satirizarile adresate lor de soldati, pe car! obiceiul 11 punea
la adapost de ori-ce. Astitzl cintecul il cinta si insasi mireasa care intru nimic nu
se deosibeste de o adevarata Armzna, dupa cit am fost Incredintail.

AromInd märitatA dupä locuitor pin $es.

II

«Tula, te-n' ti zurlusisi, (Tula, ce inebuni$1

di-ti Masi un girigunu `-ia
(S-me-alba pri gqi muma-mea
si dora mea di sora,
te düsira $-mi deadira
tu cimpul din Cardita,
cimpul Isi caftd sitiraTi,
bumbaclu j-va scilsire,
$-Io-n` IAA Armina ditu munti
$i ditu vlahuhori..
Tu piliOiri ea sided
$i caPurli mutreasti,
veadi laili cirva'n cum tree,
cirvanli arminesti.
eVoi lal fic'erl, lic'eri armi'n%
eficTeri din Samarina,
earn döaila zböari tra z-va lie,
«$i delatia z-va dimindu,
(earl z-vi duteti in hOlra voi,
(tu laea Samarina,
cs-i$ari muma $-sora-n'i
(di mini s-intribari,
de luasi un gardgun?
«SA me alba pe git mama mea,
(adica : sa-ml poarte pacatul mama
mea),
$i doloasa mea soil,
cari mersera $i me dadura
in cimpul din Cardita.
Sesul (cimpul) i$I cere secirari,
bumbacul isl vrea lucrarea,
(curatirea),
ear eil sint Arominca din munti,
$i din satele aromine$ti I
La fereastra ea sedea
si drumurile priveste,
vede negrele caravane cum trec,
caravanele aromine.
«Vol tinerilor, tinerilor aromini,
etiner1 (teciori) din Samarina,
(am doua vorbe ca sa va zic,
($i doua sa va recomand :
«dach v-atl duce in satul mkt',
(in biata Samarina,
de ar esi mama $i sora mea,
(de mine sa intrebe,

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA ARMIN! 931

es-li OIL ca dor di munti ni-i
(nr-ti dor di Samarina,
fnu-n' pot s-arAvdu cimpul io,
gnu-n' pot s-aravdu cildura,
Samarina.
(sa le ziceti, cad dor de munte
mi e,
«mi-e dor de Samarina,
cnu pot sa rabd in cimp e4,
(nu pot sa rabd caldura.
G. Diamand.

Cind se sule Rominil in munti

III

Di vreti pidfiri, di$diditl vol., Daca vroitI padurilor inverzitl vol,

di vreti miringh'isiti va,
to aumbra vöastra io nu-n' $ed,
sti-aumbra-va nu dormu,
ma primuveara io n'-a$tépt,
cu mailu at& mu$atu,
z-di$cl'ida tall'i nsus tu munti,
$i muntiP si nvirclasca,
s-èasa Arumin'lli tuti In sus,
cO-Armi'nili musati,
s-Oasa $i olli ateali MI,
cu clóputli curati,
pri dinapói si-n' esu
s-re-aráp una Arumina.
Ave la, Epir.
daca vroitl ve$tejiti-va,
in umbra voastra di nu $ed,
in umbra voastra nu dorm,
ci primavara eti a$tept
cu Maiul cel frumos,
sä nverzeasca fagii sus in munti
$i muntil sa inverzeasca,
sa easa Arominil totl in sus (la
[m unti
cu Aromincele frumoase,
sa easa. $i oile cele negre,
cu clopotele de argint,
$i in urma sa es $i eft
sa rapesc o Aromincä.
Despa Papahagi.

Calugärul avut in turme

IV

Un Oarfin calóiru, Un sarac calugar,

caloir néavutu l
ari lailu niscinti oI,
$-ari niscinti capri ;
di dusi di si lë-airna,
to-arnitl, ingh'Os tu cimpu ;
tu márclinëa a máril'ei,
tu márcjine'a dO-amari.
Tu Maid el oili li scuta
tu muntir armine$ti ;
pri-un munt6-aruca. stëárpili,
$-prl-un munti vitul'i,
$-pri mAnntili atOl bimulu,
mitritili nis pa$ti.
Li pasc olli ndol picurarI,
ca'prili ndoI caprari.
Vir $aidali di picurárl.
vir treIllati di ciprari.
calugar nebogat !
are bietul cIte-va oi,
$i are cite-va capre ;
$i mierse ca sa le ierneze,
in arnifi, colo in$es ;
pe malul marl!,
pe marginea de mare.
In Mall"' dinsul oile le scotea
in muntil arominestI ;
pe tin munte orindue$te (oile)$terpe,
$i pe un alt munte vatuiI;
$1 pe muntele cel bun,
el pa$te oile de muls.
Le pasc oile citi-va pastorI
$i caprele citi-va captarL
Cam $ase-zeci de paslori,
cam trei-zeci de caprarl ;

www.digibuc.ro
932 POEZIT POPULARE LA AROMINT

Vir $ai45.11 oili li pasc vreo $ase-zecI pasc vitele,

vir saidali li mulgu vre-o $ai-zeci le mulg
$i 66.rfinlu caloiru $i cel sarac calugar
s-ari trel musati : are trei frumoase,
una l'-astearni z-dOarrna nis, una ii asterne sa doarma,
nanta P-friminta s-mica, alalta b framinta sa manince
5-atea rusa ma n'ica tea, $i acea blonda, acea mai mica
u tine tra cuvenda. o tine, ca sa-i vorbeasca.
Clisureanca maritata dupa strain
V

Mol lilic'e gh'urgh'uvana, Fa floare liliac,

mol lilic'e clisurëana, fa floare clisureanca,
ti n'-ö-ai leana licrimata, de ce ti-e sprinceana lacrämata,
di n'i stal invirinath ? de ce mi stai intristata ?
Tati, lai g'one, lai mu$ate, Tact, voinice, frumosule,
n'-am nä nearca ti-n' mi bate, am o vitrega care ma bate,
n'-deade un xen dit altu loc, imi dede un strain din alt loc,
n'-d6ade un grec si $-VO-arda un imi dede un grec, arza-l-ar focul ;
[foc ;
cre-atëá n'-escu licrimatä, de aceea-s lacrimata,
de-ated n'-escu nvirinata. de aceea-s intristáta.
Vlaho-Clisura. Mia Adam.
Ne lubitul de fete
VI
0, lai Cole, o lai frate, mai Cole, mai frate,
Cole, Cole mardt } ::rie.1,Z,18!a fie Cole, Cole nenorocitl
da t-u sarca la nä parte, da-ti sarica la o parte,
si-n' ti vor fdatile töate. sa mi te lubeasca fetele toate.
0, n'-u ded lailu, n'-u ded, Mi-o dadui bietul, mio dadui,
fedtile nu pot s-li ved. pe fete totusi nu le \Tad.
Mica te u caftu mine, Pe micuta care o cer ea
$I-va dulmiclu cu ibrasimi. vrea dulmeciii (fel de haina) de
[matase.
0 lai Cole, frAtili a n'ea, Mai Cole, fratele midi,
fratili a n'ea, gTónili a n'eti, fa $i dulmeciii pentru o a$a lubita,
fa $-dulmieti tr-ahtare vrutä, fa $i dulmecill pentru o a$a iubitä,
ca va s-O-al tra eta tuta. cad o vet' avea pentru toata viata.
Peninsula Balcanica. A. II, 69 de la Cornu (Tesalia).
Earba de uitare
VII

Sus tu munti i na cruti, Sus pe munte e o cruce

tri$ sum cruti nä liliei, tocmai supt cruce e o floare,
na Mid, na nisani, e o floare, o minune,
easti earba de-agir$ari ; este earba de ultare ;

www.digibuc.ro
 POEZII PAPULARE LA AROMINI 933

cari 6ae dull s-pasti care oae se duce si paste,

n'elu a Pei si-1 agirsasti.
Z-duc jiliti s-6-an'urzescu,
si di vrut3 isi agirsescu ;
6-an'urzii si mini laea,
si tut nu-n' treati sivdaea ;
nu-n' treati sivdaea te-am
trä un g1oni picurdr.
Mia Adam
de mielul seii 1$1 ultd.
Se due cele intristate si mirosesc,
si de iubiti isi uita ;
o mirosil si di sdrmana
si tot nu-mi trece dragostea ;
nu-mi trece dragostea ce am
pentru un voinic cioban.

Fatä mAritatä dupa unul suferind

VIII

Ti-ny t-6ai buda ngilbinitä, De ce mi ti-e buza inghlbinità,

disi h'avra n'-al h'uvrita ?
di lingödri n'-al dgcutd ?
Niti h'avrd ncam h'uvrit5,
ni lingOari n6-am dacutd,
ma-n' h9i.1 laea nipututd,
di at61 tatd, de-gel mumä,
mi mirtard c-un aviit,
un aviit un niputilt,
dua tutä tO astirmat.
I\P deadird un mirijdr,
ma gh ini mi 16d un har ;
oare de friguri esti inbolndvita ?
de board oare al zAcut ?
Nici de friguri nu-s inbolndvitd,
nici de boald n-am zacut,
ci-mi .sint bolnavd
din cauza acelui tatdsi acelel mame
carl ma mdritara cu un avut,
un avut, un bolndvicios
(care zace) ziva toga in asternut
Imi dädurd un suferind,
mai bine ma lua moartea (charon).

Dorul lubitului

IX

Pirguria di Custür, Vita din Castoria,

frinda 6-are mult email,
s-arditina P-u firmdc,
pill% pi ea nu p6ate s-sada.
Custurlu ari trei porti,
cu trel direti di h'er,
ncPise cu trel citinare,
citinare multu greale.
vruta mea easti nauntru ;
piste-avlie va-n1 me-aruc,
treili direate va-n` frangu,
citinarle va 16 aspargu,
s-tine, vrutd, va-n1 ti ascdp.
Vlaho-Clisura
s-are trunza foarte amard,
.)
si raddcina ii este venin,
pasere pe dinsa nu poate sta.
Castoria are trei portl
cu trel drugi de tIer,
inchise cu trei lacate,
lacdte prea grele.
iubita mea este inauntru ;
peste (zidul) curtil ma \rola arunca
cel trel drugi vol rupe,
lacatele le vola strica
si pe tine iubitä te voiii scapd.
Mia Adam

www.digibuc.ro
934 POEZII POPULARE LA AROMINI

Cintecul Samarinei, dupA anexarea Tesaliet la Grecia

X

Aröabuli di ZmOlica ArOctbuli 2) din Zmolica,

pi ch'in' di Samarina, $i pint din Samarina,
aestan vol s-nu di$cridéti Astan vol sä nu inverziti,
aestan si sicAtt vol, Asian sh vä vistejiti vol,
c- Armin' Pi aestan tuti nu es, cad Arominil toti Astan nu les,
nu es Armin'll n-muntt. nu les Arominil la munte.
Ntscindt ap'carA Slic'ani, Citiva apucara spre Sliciani 3)
s-alp cltrA tö-Arendà, $i altii in spre Arenda 3),
ntscinti löarä COdurli citiva apucarA spre Coduri 3)
niscinti h'ertul Cimpu $i cltiva (rAmaserA) in cimpul cel
[fiert (de cAldurA).
AnAeima sibepi cart, BlAstem pe cine thcu inceput,
Ieü Zisi al Glima G'ogA 1), (blAstem) pe Zist lui Gima Gioga,
te Mati arh9e di s-turnh care fAcu Inceput de se intoarse,
di ni s&asparsi Mara. de ne stria ord$elul.
Samarina. Zica.

Pästorul 1st uita de turina din cauza Iubitel

XI
Li mulgu olli, mulgu, Le mulg oile, le mulg (pastoril)
bir, bir, bir,bir, birbir, bir, btr,bir, bir,bir, bir,bir, bir,
nsus pri 16anA analtä ; sus pe colina Walla ;
ii mulgu Oar Ii mulgu, le mulg $i ear le mulg,
tu nä pal'u gilëata, intr-o proastä gdleata,
$i dupä ëali un armrn si dupà ele un Aromin,
l6-aduti s-16-amiridA. le aduce la ameripi.
§i-n cle"anA nis mutréa$ti 5i de pe colinä el prive$te,
arminA ainindips6a$ti, $i la o aromincA se ultä.
pi furiri P furarà Atunci furil II furarA.
oili §i n'ePi, oile $i mien.
olli $i n'el'i oile $i mieil
mori Armina m6a, fa Arominca mea,
tea hittre'a ta. de dragul tAU.
Gioga Zisi, cutitar.

Pastori 10 depling trista lor stare

XII
Vat di not, vat di not, Vat de not, vat de not,
cum s-armlnem fail di ol, cum sA rAminem fara ot,
dal $i dal $i tut nö-ascdch', dal $i dal $i tot nu seapi,
1) Zip! al Gima Gioga, a fost un distins celnic din Samarina, care in anul 1897
a fost impuscat de Turd, pe cind vofea sa intre in Turcia, indata dupa retragerea ar-
matelor grecept1 din Meluna.
s) E fructul juniperului.
s) Nume de localitap de prin Tesalia pi Grecia.

www.digibuc.ro
 PCEZIY POPULARE LA AROMINr 935

pin s-ti vinqi Oa hisacif ; pina cind te vinzi la mgcelarI ;

l'ai paratri cu mprumht, iei banif cu imprumut,
nu t-armine nO-a$tirnilt ; nu-ti ramine nick a$ternut ;
nO-avOrn pine, no-avern sari, nu avem pine, nu avem sare,
ag'umsim lail'i tra vindeari ; ajunseram sarmanii de vinzare ;
ti cldsi un c'elnic mari, ce zise un celnic mare,
cavdi di ern'ir picurari ; val de mizeril (pustii) pastori ;
ti clasira $-picurari, ce zisera $i pastorii,
c'elniti tu sula vreti fricpari, celniti in frigare meritati sä fiti
[fripti
di vol" tracji laea urfanni. de vol sufera saracii.

PAstorul 41 deplinge monotonia

XIII

Tut cu ah, cu susch'irare, Tot cu ah I $i cu oftare (saspinare)

n'-u tree cjua di cO-dmjare,
mea cu catfl'i me-angrin'escu,
si cu dile IA zburascu ;
can da di -v'ine sarbatOar6a,
no-are marcline criparOa :
pri la un si pri la nantu,
stah ca Wel ag'ün maratlu.
Vilencla.
mi-o petrec ziva din zori de zi,
cu ciinii ma gilcivesc,
$i cu oile vorbesc ;
cind cla si vine sürbatoare,
n-are margin] intristarea :
pe la unul $i altul,
stau ca miel flamind sarmanul.

XIV

Ma lion' hobo, bob6, Ci ziceti bobó, bobó, 1)

T'a earna di ArinirO, pentru earna din Armiro,
ca-alash'm bec9le ac6, caci läsaram (oile) albe acolo,
bOc'ile $-calésile, albele si pe cele calqe 2),
di na dor h'icatile. in cit dor ficatii
Ea ditéti lele, lele r Ean ziceti lele, lele '),
ca n-armi'n furnel'ile, cam ne ramin familiile,
nu-s vitate eale tu ca'mpu, $i nu sint obicinuite ele in $es
ca-s vitate tO-apa arate, ci-s obicinuite cu apa rece,
si-$ faca caliv' gall, sa-$1 &ea colibi afar&
putea caplu s-nu li dOara. niciodata capul .sä nu le doara.
Calive (Zicux.

Observare.Cuprinsul acestul cAntcc este : Anumite familif, apartinind, pe semne,

de un singur celnic, din cauza Iernel aspre, pierzind parte din avutul lor in oi, si
neavind cu ce se plati pe la datornict, ca sa poata esi la primávará in munti, cum
obicinuesc, se pling de nenorocirea ce l'-a &it.
1) Interjectiune de intristare si vaitare.
2) Calep sint oile albe si cu dungt negre pE la cap, corp, picioare. Sint ot
frumoase.

www.digibuc.ro
 936 POEZII POPULARE LA AROMNI
Blestem entre puntea din Arta
Nch'isird olle tra s-fugd,
picurarri nu vrea z-ducd ;
picurarri di la oL
tut ma fug s-mutrésc ndpóI ;
dirsird pin la Sch'ipari,
s-ang'urd en bOati mari,
si laili mul'érI a lor,
blistimd cu caplu gol,
blistima cu caplu gol,
di s-avdd pin tu niór :
«0 mol lai punte din Arta',
es-cadd sfulgul si te-aspargd ;
as-ëasd ariUlu si-n' ti neascd,
s-nö-aibd one pri Yu s-trëacd,
«sa s-tiiarnd batri a casd
cs-n-adund'm c16-adith pri mëasd,
cä na h'im cavai ! di noi,
cmptirtite ca Wel' di ol.
Gioga Zisi, cutitar.
Tinar cazut victinia mortil
XVI
Te-alatra cin'19 pri déand,
Yu e Mona ta s-r-agand ?
oi, oi NclônalO-an'éti,
oi, oi grambolo-an'thl.
N'ul pitricirt Ndona trd h'ite,
n'-ul vitimard la mdtrite,
oi, oi NclemalO-an'eti,
oi, oi grambolo-an'efr-
N'-ul pitrictif Ndona s-trä sare,
n'-ul vitimard buda dO-amare,
oi, oi NdOnalo-an'éti,
oi, oi grambolO-an'éu.
Ndona vrut, Ndona musdt,
cum s'armi'n fàrä birbdt ?
oi, oi Ndemalti-an'eti,
oi, oi grambolo-an'eu
Ndona sóari, Ndona birbtrir,
cum si-n` fac laea far MI% ?
oi, oi Ndema1O-an'eu,
oi, oi grambolö-anleil.
Ndona un tru sapte feate,
www.digibuc.ro
XV
Porn ill oile sä fugd,
pristoriI nu vroeati sä se dual ;
pdstoriI de la oI,
tot se duc i privesc inapol ;
se duserd pind la Schipare,
si injurail cu voce mare (tare),
ear bietele mulerI ale lor
blestemati cu capul gol,
blestemati cu capul gol,
de se auzea pind In nor :
«Bldstematd punte din Arta,
«sä cud trAznetul sä te spargd ;
sd easä (ad.: sä se reverse) riul sà
[mi te inece,
asä n-albd oile pe unde trece,
csd se intoarcd bärbatil a casä,
a ca sd ne adundm impreund la
[masa'
caci sintern val ! de noi,
dmpdrtite ca mlei de ol.
Ce alatrd ciinii pe colind,
unde-I Ndona ca sd-I cheme ?
oi, oi Ndona al midi,
oi, oi mirele mIeg !
Mi-I trämisel pe Ndona pentru zrno-
[chine,
mi-1 uciserd la (oile) mdtrite
oi, oi Ndona al mien,
oi, oi mirele mIefl.
Ali-1 trimisel pe Ndona si la sare,
mi-I omorird pe malul de mare.
oi, oi Ndona al midi,
oi, oi mirele mieü !
Ndona lubit, Ndona frumos,
Cum O. Minn fara bdrbat ?
oi, oi Ndona al mled,
oi, oi mirele mien.
Ndona soare, Ndona privighetoare,
cum sa-ml tac (ce s md fac) färà
[de fla ?
oi, oi Ndona al mieti,
oi, oi mirele mien.
Ndona an in apte fete,
 POEZIT POPULARB LA AROMINT 937

cum s-fatim fara di frate ? cum sä facem (ce sã ne facem) Ara

[de frate ?
oi, oi Ndonal&-an'eti, oi, oi N Iona al mleu,
oi, oi grambolo-an'eu. oi, ci mirele mieu 1

Plingu s-lalle cusurine, Pling si bletele verisoare,

Ndona duse s-nu ma v'ine Ndona se duse si nu mai vine
oi, oi NdónalO-an'eti, oi, oi Ndona al mieu,
oi, oi grambolo-a n'ea. oi, oi mirele mieu.
Gioga ZiO cutitar.

Nenorocire din cauza rdzboinluT

XVII

Plindi picurarlu, Plinge pastorul,

plindi si cirvinarlu,
dim mirluxescu mOdsili,
cind isi plingu mórtiPi.
Te plindéti lai picurarl,
te plindéti la! cirvinarI ?
Te s-nu plindern si s-nu uhta'm,
Polim greil pri nol n-asparsi,
olli na Ii Mara teati,
s-cal'i ni-P Mara n-g'umitati,
di nti. dor laili h'icati.
Cum s-na. tin, cum s-na turnam,
acasd no! cum s-aspunern ?
Di-si plingu plcurdri,,
plingu I. Wi cirvindri.
plinge carausul,
cum se bocesc batrinele,
cind ii pling mortil.
Ce plingeU, bieti pastor!,
ce plingetl, bieti carausl ?
Ce sa nu plingem si sa nu oftam,
razboiti greti pe no! ne strica,
oile ni le loarä toate,
si cail ni-i luara pe jumatate ;
In cit ne doare la ficati
cum sa ne ducem, cum sa ne in-
[toarcem,
a cash nol cum sa spunem ?
pling bletil pastor!,
si pling &feta carausl.

Cardus nevenit din carAvane p-acasä

XVIII

Una veara mare, mare, 0 vara mare, mare

nu- ti vinii, lai picurare,
ta si dal pin di mul'are,
si dal semnu ca ti doare.
Cum si v9n, nveasta curbane,
cu carl s-las oule nu are,
v'ini luplu di-si Ii taPe.
Las' li tare, las' li maia,
pin di una s-li din'ica,
s-tine z-dai pina di cash' ,
c-al fumeaPi, c-al niveasta.
Avela
nu venisi, mai ciobane,
ca sa vezi biata inuiere,
sa dal semn ea te doare,
Cum sa viü nevastd draga. (lit.
[jertfa)
cu eine sa las ode nu este,
si vine lupul de le sugruma (lit.
[tale).
Las' sä le tale, las' sa le manince,
pina la una (ad.: la ultima) sa le
[prapadeascä, dumice,
si tu sa dal (ad. sä yip pina acasä,
cam al copil si at nevasta.
Despa Papahagi

www.digibuc.ro
938 POEZIT POPULARE LA AROMNY

Prevestire de moarte
XIX
0 lal Jandchl s nu iferdi la ol,
iti viddi v9slu, Ca va s-mori.
0 cari si moru, cari si nu mor,
s-n1-dscultati un singur zbor,
la turuste s-mi ngrupdtl,
primuv6ara cind z-va turnáti,
s-trëaca olli, si-n1 16-ardt.
Si-ni 16-acdt $i si-ni li mulgu,
$i cu mina mëa s-li tundu.
Flu6ara s-&-O-avdu dipriunk
cindu olli va sd-aduna.
Tra si-n1 Mil $i dupa möarti,
ni di soli, ni di-ol diparti.
Ave la.
Mai Enache, sa nu mergl la di,
iti vazui visul, ca al sa moil I
Daca mor, dacii nu mor,
sa-mi ascultatl un singur cuvint,
la stina sä ma ingropap,
la prirnavard cind va yeti intoarce,
sa treaca oile sa mi le prinz,'
sa le prinz $i sa le mulg,
si Cu mina mea sa le tund.
Fluerul sa mi-I aud intr-una,
cind oile se vor aduna (ad : se vor
[mina la culcat).
Ca O. nu fia i dupä moarte,
nicl de tovara0, nici de ol doparte.
Tal-asamdtf.

PAstorul Is1 deplinge soarta rea

XX

0, marati, marAfi di nol, 0, sarmani, sarmani de nol,

plindem ca n'itl9 ficIóri, (bis)
ca n-arrnasim far di ol.
Li ch9rdm di ëarna grèada,
n'ePi tu fitálta di n6aiia,
olle tra platire mandra,
li vindinn tute cO-arada.
Di birbéti g'ilep plitim,
di ntl-avém cu te s-fudim ;
dam si dam $i tut vindérn
hiiri puté nO-avém.
plinem ca niste mid copii, (bis)
cad ramaseram fara de ol.
Le plerduram de earna grea,
mler In timpul fataril de nea ;
oile pentru plata mandrel (locul
[de pa,$une pe timpul lernel)
le vinduram toate pe rind.
De berbeci gilep 1) platiram,
de nu mei avern cu ce sa plecarn
[la munte);
dam $i clam $i mered vindem,
$i noroc niciodata nu avem.

Caraus mort in carvane

XXI

Nu-ti lit6amu, lal G'oga frate, Nu-ti ziceam, mai' Gioga frate,
ca Bosna ëaste diparte: ca Bosnia este departe,
dol mesi tine imnatura, doua luni tine drumul,
$-altf ahinti turnatura ? $i Inca atita intorsul.
Sotri al Glop tuti s-turnara, Tovarasil lui Gioga totl se intoar-
[sera
$-Ilis tu x6ane lö-aläsara. $i pe el in strainätate il lasara.
Lailu G'og-armase n-cale Bletul Gloga ramase In cale,
1) Gilep este darea anuala pe fie-care cap de vita ce se face catre stat.

www.digibuc.ro
 POEZI POPULARE LA AROMINI 939

trisi tu ponda di nä vale. tocmal in pustia de vale.

S-tharna sotri di-1' zburhscu
cu grallu dulte i frhtescu :
Aide, G'oga, aide, frate I Ai, Gioga, al frate !
Vin a cash, s-tati rihate.
Duteti v5, voi frati, a cash,
eh llngoarea nu me-alas5,
pi nu-n' pot mAratlu-n' d-ea,
si ncalic pi callu a &eft.
G'oga, nu putem s-fudim,
fail tine si nch'isim;
va s sidem nol ningh tine,
;Dinh clnd s-ti fat! ma gh'ine.
pua lanth fu m-arhit
s-erd G`oga cama grea.
Sotl'i atumtea lu ntribarà,
cind din mina 16-achtara :
Te si spunem nol a cash-ti,
a mardtal'ei niveasth
ale mame e ti plinde,
si a sorh-tal te s-frinde ?
Multe ncl'inheAni s-la dap,
s-alór multu s me-alavddti,
ca n'-u ghline si-n' binéd,
pi tu xeane iu n'-arned,
s-14 spunéli cã eu v'in,
cu caN nchrcdti cu Pin I cu cail inchrcati cu in I
Plinde muma i laea norh,
si al G'oga vruth sora,
c-a lor Mai, sot i frate,
s-muri virtós, diparte.
Sotli a lui i lu ngruparä
trkl tu loclu lu s-115-afara.
(Peninsula Baleanicas A. I, No, si de la Caterina Murnu.
Tovarhsil lui Ii vorbesc,
cu cuvint fratesc :
yin a cash sh te linistesti.
Duceti-vh, vol fratilor, a cash,
caci boala nu ma lash,
cad nu pot bietul de mine,
sh incalec pe calul mieu.
Gioga, nu putem sh ne ducem,
Mil tine sh pornim ;
vom sta noi pe ling'. tine
Pina sh te faci mai bine.
Ziva cea lalth a fost mai 'Mt,
era Gloga si mai grett.
Tovaräsil atunci It intrebarh,
cind de minh l-apucarg :
Ce sh spunem no! acash
bietel niveste,
mamei care te plinge
$i sororei tale ce se vaith ?
Multe Inchinhciuni sh le dap
pilor mult sh ma laudati,
cad mi-e bine si trlesc,
prin sträinhtate unde iernez ;
sh le spuneti, cä ett via
Plinge muma i biata nora,
O a lui Gioga itthith sora,
cad liul lor, sot 0 frate;
muri prea departe.
Tovaräsi lui Ii Ingroparà
tocmal in locul unde-1 aflarg.

Nevasta deptinge moartea barbatului sett

XXII

La valea di Ianina, La valea de Ianina,

tin& nveasth dipuned,
dipunea si tut plinded,
palmile i li &hided,
perri din cap ,s-1' aruped,
valeh s-u pilictrsed
Fh-n' te vale cama nctia
tra si-n' tree Ianina,
Ianina litiarä di furi,
sum bllstimatlli din muri,
n' vitimarà g'onli-amett,
si-s 6-and di Dumniclätt I
o nevasth cobora,
cobora si tot plingea,
palmele 0 le fringea,
peril din cap 10 rupea,
valea p o ruga,
F5.-mi-te vale mai incoace,
ca sã tree spre Ianina,
lanina oras de furl
supt blasternatil de muri (zidurp,
1mi omorird voinicul Lulea,
fir-ar sh le fie de la D-deil I

www.digibuc.ro
940 POEM POPULARE LA AROMINI
Won a med prot cipitan,
cu stran9 di satrazdm ;
nu-P jilesc armata lui,
ma-11 jilescu n'ata M.
Gioga Zisi, cutitar
XXIII
Nadi sdarli trel birtate, (bra- ligsAri soarele cit trel brate
[tate),
agall pre-agalea, o lai frate I
deadi sdarli pin di nor,
agáll prè-agalëa, o lai sor 1
tru dad-trei siptimin',
s-umplu calea di Armin',
tru treI-patru tinti me$i
s-umplu calea (16-Arbine$1",
$i tru $asilapte an'
s-umplu calea di nizdn'.
Mac. p. 16o.
XXIV
Picurarl'i di la 01,
cu cdr(I)igu dintipói ;
carvanarli WI' märatl'i,
se-alumtA cu häsapatri ;
ter maratir di pre-arasä,
sivdhile nu P-alasä.
Gioga Zisi (cutitar)
XXV
0 ti treti aiun'a tinireata,
mea tinireata $-mu$uteata,
mea ca erba atëa vearde
ditru mu$ata livade,
ncAlicAl cal ag'imitu,
n'i-1 Mal mine s-ul addp ?
s-ul aeldp, iu s-ul addp?
tru ubór la feata bunA,
n'-d-af16.1 lu sided pi lund.
SA-aspire fèata fucli,
mA-sa ta s-earA 11' gri :
,e0, lea featA tru uber,
tas vel1 giónile mu$6.t.
Gura lui hrisafe vearsä.
www.digibuc.ro
voinicul mied intlid cApitan
cu haine de satrazam ;
nu-1 jeluesc imbrAcAmintea lui,
ci ml-e de tineretea lui.
agale, agale mAI frate !
räsAri soarele pinA la nior,
agale, agale, fa sor !
in dotiä trei sAptAminI,
se umplu calea de Aromini,
in trei-patru luni,
se umplu calea de Albaneji,
$i in $ase-$apte aril'.
se umplu ealea de nizami (armatä
[regu la IA) .
Pastoril de la ol,
cu cirligul dinapol ;
cArAqii cei §Armanir
se lupta (cAznesc) cu ormele ;
cel sArmanI de p-acasä,
dragostile nu-1 lasA.
0, ce trece lute tineretea,
tineretea $i frumusetea,
dar ca earba acea verde,
din frnmoasa livede.
IncAlecaI cal agiamid,
il lual, ca sä-1 adap,
sal-1 adap, unde sä-1 adAp ?
in curte la fata bung.
o gAsii, ca sedea supt luna.
Se sperie fata, fugi,
mäsa, ca sa easä, ft' grAi ;
«E$1, fatä, in curte,
ca sã vez1 un volnic frumos,
gura lui aur vArsa.
 POEZII POPULARE LA AROMINI
Bre Manole, Manulach'e,
Te-I nivëasta buna te-ai ?
hai mupta mëa
D-lu n'-u vid4i vtanitare,
D-Iu n'-u vicifisi marate ?
T-u viclui tu grading,
Iu .-aligpd vasil6aclu,
Di si !Oa apa di la tinting.,
cu misträpalu tu mina.
Di-n1 Wail, di n'-u vicliii,
Maga zb6ari dulti 11-grii :
«Mupta, pri qua ta I
aMdasti-mi cu mina ta !»
Manuldch' ca un turbdt
D'e arusine nfarmacdt
Trapsi un cuttit curát,
-agudi nvèasta tu h'icát
Vlaho Clisura, Macedonia
Lai Noti, lai Noti laT,
Te-1 mupta nv6asta te-ai ?
D-lu n'-u $til v`anitare,
d-Iu n'-u vicli41 pingine.
ni-u violin, n'-u cunusciii,
j-diSatia zboari cu a-n' gril.
Carl u vic141 v'anitare,
earl u v1411$1 pingine :
Te armata nish § pöarta ?
Armala di mitasi,
. . . . . .......
§i brinlu di hrisati.
Noti dèadi h'ima-laga
tra§ la nivëasta-P mu§atä,
trapsi cututlu curdt
P-ö-amina tr4 tu Mat.
Vlaho-Clisura
Din Br6ndii$ la Calama'cli',
Pepa -fati citAma'ch',
ei. !al g'one si u vedi
tu fusta'n1, tu mupt41 :
I) Vas de argint. foarte scump, intrebuintat pentru servirea celor sfinte.
941
XXVI
MAI Manole, Manolache,
Ce-I nevasta buna ce al
(ad. eit e de build nevasta ce al)?
Se repeta la fie.
care cloud rio-
duri.
hai frumoasa mea
De unde mi-o vazu0 ienicerule,
de unde mi-o vgzuO nenorocitule?
Ti-o vezui in grading',
unde adapa busuiocul,
de lua apa de la tinting,
cu mastrapaoa 2) in ming.
$i trecul, ne o vezui,
doua vorbe dulci II grail :
«frumoasg, pe zitia (viata) ta 1
«cinste0,e-rna cu mina ta l»
Manolachi ca un turbat,
de ruine inveninat
trase un cutit de argint
*i lovi nevasta in ficat.
Mia Adam.
XXVII (VARIANTA)
Mal Note, mai Note,
ce-i nevasta frumoasa ce aI ?
De unde o lii, ienicerule,
unde o vazu0, pggine ?
o vgzui, o cunoscui,
doug vorbe cu ea grail.
Daca o vgzu§i, lenicerule,
daca o vazu§1 pagine,
ce port (podoaba) poarta ea ?
%
Ggteala de matase
qi briul (cinggtoare) de fir.
. . .
Noti se grgbi alergind
la nevasta lui frumoasg,
. . .
scoase cutitul de argint,
i-1 infipse pina la heat.
N. Nacea
XXVIII
Din Brandi4 la Calamachi
Pepa face frinturi (I)
e§1 voinice sa o vezi
in rochii, in frumuseti:
www.digibuc.ro
942 P0E211 PONYLARE LA AROMINI
--aPepA da-n' una bAsare,
sun marot si sum titnpare,
s-nu fure bisarea buna,
si-n' dal PepA ninga una.
---eNu-n' mi strinti lal g'uneale, Nu ma stringe, volnicule,
ca-n' hid tu stran'ile nale,
nu-n' mi bagA g'one m-pade,
ca-n' mi fac tuta birbate.
Möase mol, mow mol,
IöaI cArigu s-neg la ol,
ãsi nveasta: tnu ti vol,
cca no al peree dinipól ;
cCh'ipuric'd mol dada meao :
esi-n' pitréti un
csi-n' cos scretul di dulmiclii;
(Ch9puried, moi dada meao,
esi n' pitréti per di catao,
csi-n' cos screta di pudv'ao.
lOal tufech'a di migor
scipitdi muntAll cu nior,
lOal tufech'a di curao,
scipital muntal' CU neao,
s-O aflarima nveasta teao,
va s-u tal'ii mine pi dao.
Ticura.
Cl'one lal, ti nu-n' ti nsori
pin sintu teatile eftine,
citi una, citi dao,
citi trel tu pia ?
CA de-apoea va-s si scOalä,
va-s si facA una Wire,
unA n'ire 4inti sute
ateA ma buna dao
j-g'one la), nu potl ta s-afl'i,
ni-n Pole, nin Misirie,
ma-n Vlih'ie poate s-afl'i,
c-aclo s are feate multe,
feate multej-dizn'irdate.
Crugova.
Duminicà citrA mirindi,
Bilina s-alic'i di munti.
Mori Bilina, morl Mita,
nu stiteli pin t-apirita ?
www.digibuc.ro
--aPepa, dA-mi o sArutare
pe supt mal'iot, pe supt manta
de n-o fi sarutarea bung,
sA-mi dal PepA Inca una.
caci shit In haine nol,
nu ma baga, voinice, jos
cA mA murdaresc cu totul.
X XIX
Fa batrino, fa batrino,
luai cArligu sä rnierg la oi,
zise nevasta: (nu te lubesc,
ccaci n-ai plete (chicA) dupa cap
(FA mama... chipuriciii (1)
csA-mt trimiti niste caer,
«sA-mi cas pustiul de dulamk.
cFa mama... chipuriciii
csA-mi tramiti par de catea,
(sA-mi cos pustia de poalä».
Luai pusca de magor
apusei dupA muiflii cu nor%
luai pusca de curea,
apusei dupa muntil cu nea,
de-as gAsi nevasta mea,
in doua. (bucati) o void taea.
Cola Ban.
XXX
Voinice, de ce nu te insori,
pin& cind sint fetele eftine,
cite una, cite douä,
cite trei intr-o para?
Cacl apoi se vor rAdica (la prep,
se vor face o mie,
o mie si cincl sute,
cea mai frumoasA douh mil,
si voinice, nu pop' sà afli,
nicl in Constantinopol,nici in Egipt,
doar in Romania sä pop afla,
cad acolo sint fete multe,
fete multe i dezmierdate.
Sunda T.
Billina
XXXI
DuminicA in spre merinde,
Belina se turburA de minte.
FA Belino, fa nefericitä,
nu statear pinA la zi ?
 POEZIT POPULARE LA AROMINI 945

Nu stitedm ca n' era fried -- Nu stam cad mi.-era frica

di Stamati, a mi din'ica. de Stamatt cad ma prapadeste.
Iu ti teal morT buisita, Unde te duceaT fa nenorocito,
ca ictana ch'indisita ? ca icoana zugrävita ?
bigdsi laea di Van', AI bagat nenorocirea in unchl,
di lili'n' si titi rit. in unchi si in parintl.
lu ti teal nöptea pri fungi unde mergeal noaptea pe luna,
tin( al verli s-nu t asuna. tineal cerceii sa nu sune.
Barden'ili trel mihildti, Bardenile trei mahalale,
Belina li feati miscirati. Belina le dede de rusine.
Notii. Fidelitatea §i supunerea femeilor aromine la birbatii lor este cintat:1
in multe cintece poporane din cart am dat douà numai, (3,4) unde se poate vedea.
Insa §i femeile cele rele au i ele cântecile lor, call se cdntti spre perpetuarea pe-
depsel pentru abaterile lor. Arominii, când o femee se afla in neintelegere cu bar-
batul ei §i ea ar vrea sil se despartii., nu pot sh inteleag5. despärtirea i dacä o fe-
mee provoac5.. aceasta, zic : s-aliei di mintis.. Despartirele sint foarte rare §i ceI
despartiti sint considerati de oameni rai.
I. Caragiani

XXXII

Aseara aealtazi mi nciteái, /Malta sara ma certaI,

mi ncietal Cu vrutlö-an1eil,
cum si-n1 fac s-mi fac cu bun,
n'-leal ligh'enea tu na mina,
s-ibriclu tö-alanta mina.
Vinu, vrute, s-ta lai minge,
ch'icusi nu vru ta s-v'ina ;
cum si-n1 fac, s-mi fac cu bun,
bigál sofra, s-mica'm pine :
«Vinu, vrute, s-mica'm pineD
ch'icusi, nu vru tas v'ina ;
cum si-ni fac s-mi fac cu bun,
astirnaI tu oda analtu,
«v1inu, vrute, s-na biga'mD
ch'icusi nu vru ta s-vina,
vrui nu vrul in' mi bigdi.
. . . . . . . .
Tis tu mesea nedptil'el,
acita plijae minuta,
nes a vrntlia si l'i strig
n'i Wan] sun trandafir,
anda mi duc earl la cap,
in' ved dao cdpite.
un cu fesi s-un cu cusitA
Anda mi due card c'ic'eare,
In' ved laea patru c'ic'eare,
dao ird cu stifaleti,
si dao ira cu c'eariti.
Crupova.
ma certal cu Tubitul midi,
cum sa fac sa ma fac bine (adica :
[sa ma Impac);
imi lual ligheanul intr-o mina,
si ibricul in cealalta mina.
Vino, albite, sail spell miTnelea
se supra nu vru sti vie ;
cum sa fac, sa ma impac ?
bagai masa, sa mincam pine,
(Vino, lubite, sa mincarn pine.D
se supara nu vru sa vie ;
cum sa fac, sa ma impac ;
asternal in odae sus (nalt),
((vino, lubite sa ne culearn)
se supara nu vru sa vie.
Vrui, nu vrui ma culcal
. . . . . . . . . . . .
Tocmal in mijlocul noptii,
incepu ploae marunta,
mersei, sa chiem pe lubit.
11 gash supt trandafir
cind ma due citre la cap,
vad doua capete,
unul cu fes, altul cu cosita ;
cind ma duc care la picloare,
vad sarmana patru picioare,
cloud ei ail cu ghete de lac,
si
.,
clouá erau cu cloreci.
Adunat de d-pOra Zaba Bup.

www.digibuc.ro
944 POEZIT POPULARE LA AROMINT
XXXIII
Ti-$ durn'd feata pi ch'atrd,
nidurnitä, nisumnata,
$i cum durn'd in sin
P-intra un sarpe VIA
$-u deade dàalaga laga,
$i n'arse la lailu tata :
(Tata baga-ti mina n sin,
ca-n' intra un sarpe
Alta feata io va n-1 fac
($-mina n-sin io nu u bag.
$-u deade dealaga alaga
si duse la la6a mama,
«mamà baga mina n-sin
ca-n' intra un sarpe
Alta fbatä io va n' fac,
«mina n-sin lo nu u bag.,
s-u (Made alaga alaga
si duse la laea sort, (frate etc.)
s-u d6ade alaga-alaga,
si dusi la lailu g'one :
(g`one bagh-ti mina n-sin
«ta si-ti scotI un $arpe toin.
Mina n-sin Io va-n' u bag
«alta ca tine nu aflu.)
Mina in sin el II' baga,
$i de $arpe o scipa.
Crwova
XXXI V
Durni feata sum trandafir
$arpi vlj jf si nhtipsi n-sin,
ij biga' fdata s-aurla,
$1 si strigh ca nä zurla :
«tate le, tate mirk,
«baga-ti rnina lö-atél sin,
si scotT $drpile-atél v`iii,
tate-atél nu cuticld.
«dado là, la dada m6a,
«baga-ti mina b5-atél sin,
«si scold $drpili ate! v'iii.
Dada tèa nu cutild.
«g`one, lal g'one mu0A,
«baga-ti mina tO-atel sin
«si sc00 sarpile-atél V`ift.
G'Onile $i 6-asculta'
mina-n sin nis u biga'.
Vruta lui i$1 6-ascipa'.
I) Var. Weig. Arom. II, 150, 90.
www.digibuc.ro
Ca dormea o fata pe peatra,
nedurmita si fara somn,
si cum dormea in sin,
ii intra Un arpe %Tit,
$i alerga in fuga mare,
si merse la bietul tata :
Tata, baga-ti mina in sin,
(caci imi intra un sarpe via.
«Alta fata eu voiti naste,
. I mina in sin eh nu voiii bagav.
Alerga in fuga mare,
$i meise la beata mama :
(Mama, baga mina in sin,
(cad imi intra tin sarpe sins.
Alta fata eil voih na$te,
Imina in sin eü nu o bag).
Alerga in fuga mare,
merse la biata :
(0 tot asa, merse la frate, var).
. . . .
Alerga in fuga mare,
merse la bietul iubit:
elubite, pune mina in sin,
ca sa scotT un $arpe viii.
Mina in sin eü o voiü baga,
ealta ca tine nu gasesc,.
Mina in sin el o baga
$i de $arpe o scapa.
Zaha Bu§a
Dormea 1) fata supt trandafir,
$arpe via i se-nfipse in sin
se puse fata sa urle,
$i sa strige ca o nebunä :
«Tata, biet tan',
«pune mina in acel sin,
asa scotl sarpele cel vino.
Acel tata nu cuteza.
«Mama, la mama mea,
«baga14 mina in acel sin,
«sh scoti sarpele acel viu..
Mama cea nu cuteza.
«Iubit, Yuba frumos,
(bagali mina in acel sin,
(sa scoti $arpele acel viu.
lubitul o asculta,
mina in sin ii baga,
pe Iubita 1.$1 scapa.
 POEZIT POPULARE LA As.omtNY 945

FatA logodita fArA voea eT

XXXV

N-6asti fëata lindita, Imi este bolnava fata,

lindita $i v6Astida. bolnava $i vestejita.
T6-al, lea feata, di nu-n' poti ? Ce al lath de e$ti bolnava ?
Nu-ni de'ade$1, dado, bun sot. Nu-mi dadu$1 mama bun sot.
v'in tra s-ti Pa, Nunta.sii yin sa te lea.
----Da-15,dado, s-mic5, z-bea, Da-le, mama, sa manince, st bea,
baga $ mina ng'ep6a rilea baga $i mina in buzurarul mieu,
$ afla, scöati Cl'aea mèa, $i afla, scoate cheta mea,
si dicPii snduch`a mea sa deschizi lada mea,
tra si scoti si pfea mea, ca sas scoti $i zestrea mea,
n'i ndrèacli sora-m6a, $i gate$te pe sora mea,
si-P u dad tra si u Pa. sa"-i o dad (zestrea), sa o iea.
Tia, soni, t-cinta nvedstili, lie, sor, it] cintá nevestele,
n9a, soru, nicintä mOaiIi (bitirnili); mie, sor, imi cinta batrinele ;
tia, soru, z-baga \Teri, tie, sor, iti baga cercei,
Wm, soru, n'-adard teri; mie, sor, imi gatesc ceri ;
tine, soru, ti ring cu brin, pe tine, sor, te incing cu briu,
n'ia, soru n'-h'erbu grin; mie, sor, mi se 1iei be grill ;
tine, soru, te"-a$t6apta calu, pe tine, sor, te a$teapta calul,
mini, soru, ra-a$teapta scamnul ; pe mine, sor, ma a$teapta sicriul
tini, soru, te-asteapta söacra, pe tine, sor, te asteapta soacra,
mini, soru, me-ateapth groapa. pe mine, sor, ma a*teaptä groapa.
Notii.Clutecul de fah reprezinta fata, care se consult qi pet e victima ne-
consimtiret la sotul, ce pArintif et alesese. Sora sa se vede, C t se supune qi fl tea
ea. Acest,cintec este scos de pe muntele Pindu San Marina, c iar la nunta, dupa
cum mi s a spus. Arominit nict nu marita fete cu Greet i cu alte neat un, nici nu
lean. Batrinif au luat de mutt aceasta rnasura, ca sa nu peara neamul romanesc de
acolo ; numat o concesiune se face, adica un strain ne roman sa tea at 1. romina de
nevasta numat daca se angajaza sa traiasca pentru tot-d'a una in pania nevestef e,
ca coph tor sa ram e tot tomint. Iata cum se exprima intr'o poezie populita o ata,
careta i se propune sa tea de barb t pe un grec :
suflitlu meu limpidit,
ti ntreb a lui si I dau ?
nu, nu, nu, scumpa mea dada ;
cama glfini.a foc di dada. ?
mor armtna (Rumana Fq.) § nis nu-I ltau :
Miresei, cmd o gatesc, ft mita fetele i nevestele cite un cintec la fie cone
straiu ce o imbraca, asemenea cind SI pun inelele, btateletele, cm:eh etc. Ea se
porneste calate pe cal, §i ast fel dungind la casa mirelw, cind intia i se da unt cu
care unge partea superioala a portit qi lina, pe cat e 0 raspindeqle in sPmn de abun
denta §i noroc ce aduce. Nunta tine o saptamina in gene e, i cef bogati invita din
satele din prejur vitiator', bunt, calarett, dantuiton, cintaton, glun ell qi tot ce se pule
contribui la solemnitatea nuntet, se fac conclusun de dat la sem, de dantun, dire
rite unul de altul, de cintPle, de scoatcre de c ntece improv'z, te, do gluine, de cur e
de cat, etc. §i invingatorit pri'mesc din minile mit esei c te un d pre s venire. Ce
rile i grtul despre care se face vorba In ucasta poezie se in p rt la olment pre
a terta pe mort.
I. Caragiani.
6o

www.digibuc.ro
946 POEZIT POPULARE LA AROMNI

XXXVI

Cintec in contra celor can introduc nouA moda europeneasca

in imbracaminte.

sop a more sot,i, TovarW, voi tovara$ilor,

adunaz-va toti,
ta s-na plandim hala,
nä se-asparse heara :
«tute hiriease,
«cu fustan' cu ease,
«$-alte nica tnulte,
«cu fustan' cu furte,
«tu mina cu umbrela,
(in cap cu capela,
etu s-easa a prinmare
(s-nu li veada searle.
adunati-va cu totil,
ca s5. ne plingem starea,
ni se strica satul :
(toate voioase,
am rochil cu oase,
($i alte Inca multe
«Cu rochii cu furte,
(in mina cu umbrela
dn cap cu palarie
«ca eond la plimbare
asä nu le vada soarele.
Zaha Bu§a

XXXVII

Samarina j-deadi neaua, La Samarina ninse (lit. dede nea),

niti plöae, niti neatia,
h'iPa-1 pima s-easti greaua,
cum va s-easa tu dun'aga ?
magh'ini s-faca calugreaua
va s-u temu-n Vili$tin,
cum va s-easa tu vitin%
va u temu pina n Vol,
lumea tufa 5-au n zbor.
nici ploae, nici nea,
fiica lui pima este grea ;
cum va esi in fume ?
mai bine se face calugarita,
o vom duce la Veli$tin,
cum va esi printre vecini.
o vom duce pina la Volu,
lumea toata o are in gura
(lit. lumea toat5 o are in vorba).
unda T.

XXVI"
NIc earam, drac rf-eardm,
pritu paduri n -al5gam,
pilisteri n'-avinam,
pri-una cleana ma i$65.m,
un lai fur io videdm,
feata sclava el $-purtd,
fata Pei 411' hrisused,
truplu tut ill trimura,
laea nisa n'i striga,
fa-n te, g'one, cama ncea,
(si-n' ti ntreb di muma mea,
(chid va v'ina si-n' mi Pa.
(G one, ti mi fac curbani,
(baga track tu ni$ani,
Mic eram, drac eram,
prin paduri alergam,
por u mbel vinam,
pe o colina e$eam,
un Net haiduc vedeam,
fata sclava el ducea,
fata ei aurie,
corpul tot il tremura,
biata dinsa imi striga,
«fa-mi-te, voinicule, mai incoace,
«sa mi te intreb de mama mea,
acind va veni sä ma lea (sa ma
[scape ?)
(Voinice, ma jertfesc tie,
«oche$te $i trage,

www.digibuc.ro

'mini laea s-me-agude$ti,
es-ascap ditu min' fureti.
Io atumtea amindi,
furlu atélu 1-vitimai,
feata lo n'-u ascipai,
$i niveasta n'i-u
Una feata limpida,
din munte se-aleApida ;
tri$I In vale la pirnare,
$-astiré dol turp in cale,
un nipoi-P, un niinte,
si ch'irA feata di minte.
(Dati-va, turti, la na parte,
ca n'-u calea mult diparte
dati-va, turti, dati-va cin',
. . .
cri$tinh, h'iti pingi'n'.
. .
0 lele I márata feata,
.
di dol turti fu basata ;
. .
di dol turti fu basata
di se-and infarmacatd.
Obs.Fiind necinstita de &A pagim §i nevrmd s mai traeasca, s-a otrravit.
FatA logoditA dupa un miac §i dispArtita
Stincli-P numa, stincli-P fana,
Li Caliope al Carapana.
Tati Caliope, tali lea sor,
Ca t-arminlu lo va-n' mor.
M ercuri seara u isusira,
Simbata u dispirtira.
Me aplicdi ta ba$u,
toti an'urded al'u $-pra$u ;
toll de-ateP di pitu Mara,
si de-ater ti-st vindu dala.
No-am ni zori, no am ne fried,
ca-51 bigara nä muzica.
Nu am zori, niti-n' creapri,
Ca nu-n' Pau soacra miaca.
eTi cara ca e$ti musata,
Di miati e$ti bi$ata.
Ata lea, ti va-n' Ia fac,
POEM POPULARE LA AROMINI 947
«pe nenorocita de mine sa' ma lo-
[veti,
«ca sa scap din mimi haiduce$ti.
Eu atunci impu$cai,
pe haiducul acela ii omorii,
pe fata o scapai
$i nevasta mi-o luai.
FatA otrAvindu-se
XXXIX
0 fata stralucitoare
di munte se coboara,
tocmai in vale, la parnare,
intimpind dol turd in cale,
un indaratul ei, altul inainte,
se plerdu fata de minte (se zapaci),
cDati-va turcilor, la o parte,
caci mi-e calea prea departe ;
dati-va, turcilor,dati-va (la o parte)
. .. sint cre$tina, sinteti pagini.
. . . . .
Vail sarmana fata,
. .
de doi turd In shrutata ;
. .....
[dint,
de doi turd fu sarutata,
in cit se afla inveninata.
XL
Stinge-i numele, stinge-i lumina,
Caliopei lui Carapana.
Taci Caliope, taci fa sor,
cad pentru rominul eu o sa mor.
Miercuri sara o logodira,
Simbatä o dispartira.
Ma aplecai, ca sa-i sdrut,
toll mirosea usturoiu i pi as ;
toll de eel de pe la lard
$i de eel ce vind lapte acru.
N'am nici un zor, n-am nici o frica,
ea intocmira o muzica.
N am nici un zor si nici nu mi pasa,
ca.' nu lean soacra miaca.
ce-i daca e$ti kumoasä,
de miace e,ti sarutata.
Mama di aga, ca ceam fac
www.digibuc.ro
o48 POEZI POPULARE LA AROMINI
Va1 alas lailu Miac.
Ansari Papa-Nastasi,
gni dati Math la miati !
tuti cu stran i di siati.
S-ansari Mia al Papazi :
4u dati feata ca birbèaca ?
«nu-I' dam noi sdacra miaca.
Ti cara c-ad casa mare,
söacra-sa n-eietiare gOale.
Nu-n' voi Zaharia cuscra,
ti-s1 mica pine cu pusch.
Crasova.
Ti-n' t-ai bulja cripata,
feata, moi lal feata ?
ti-n' t-aT caplu ligat,
s-tu soare bAgatu ?
Disi ncti Ifuvreaste,
disi caplu n'-ti ddare,
disi-I 16-aila alba,
disi-i di apa arate ?
Ni h'avra mi h'uvre'aster
ni caplu n'-mi doare,
nu-I d6-aua albd,
ni de apa arate,
Ca s-u di mirach'e,
ca-I di laie vr'eare,
ti un g'one c-aslanu,
stimutul Crusuveanu.
Tati, lea Lena, tati,
c-atelu nu-I ti tine,
va-ti dau un ma mare,
c-atélu nu-i ti hare
S-crech9, s-pliscinesti,
Ti ai di mi cirtesti.
Tirnova, Macedonia.
XLII
Ontecul until flacau, care nu train bine cu maniar
Virv'd-mi, mumd, ncac9-mi,
fa-mi, s-n i s-aurasca,
si-n` l'au perli si si-n' fug,
ni soll'i s-nu-n' zburascd ;
s-mi due diparte, Tu-si se duc,
www.digibuc.ro
ii void lasa pe bletul miac.
Rasari Papa-Ilastasi :
cunde (NO fata la miace ?
g toll cu haine de aba.
Si rasari Mia lui Papazi :
(Uncle dati fata ca berbeaca ?
cnu-I dam nol soacra miaca.»
si ce daca ad casa mare,
soacra-sa (umbla) cu picioarele
[goale;
Nu-mi doresc pe Zaharia de cusera,
cad maninca pine cu cola.
unda T.
XLI
De ce mi ti-e buza[crapatg,
fata, fa fata
de ce mi IT-e capul legat,
si In soare bagat.
doar suferi de friguri,
doar capul mi te doare ?
oare-T din cauza strugurilor albi
[ (foarte dulci),
oare-I de apa rece ?
Nicl de friguri nu suf6r,
nici capul nu ma doare,
nu-I de struguri albi,
nici de apd rece,
ci e de dor,
e de dragostea mare,
pentru un voinic ca leul,
stinsul ') Crusovean,
Tad', fa Eleno,
caci acela nu-i de seama ta,
itI void da pe unul mai mare,
caci acela nu-I de isprava.
Sa crepi si sd pleznestI,
ce al de ma mihnestl ?
Lazar Atanasescu.
Cicdleste-ma, mama, cearta-ma,
fa, sa mi se ureascd,
ca sh-mi lead peril si sa fug (ad.
[sa-mT leau lumea in cap),
nicl sotilsa nu-mi vorbeascd;
sa ma duc departe, unde se duc,
 POEZI POPULARE LA AROMINI 949

lindurle $-pilicanTi, rindurelele $i berzele,

s-mi susch'ef, mama, totuna,
plinginda s-numirT anTi ;
s-adasti, mama, ta s-mi vedi,
pi mine ninca nbara,
$i s-treamun ma va z-daT ta z-vecIT $i sa tremun, cind s-o 'ntimpla
vir sot dë amèr din Mara.
Di marea ngusa ti va s-al,
de"-af ail, di multa jale,
si-n' apiri, muma, $i s-murdèsti,
mutrindulin in cale ;
s-a$tepti g'onTi atdr, te v'in,
dit locun dipirtate,
s-inh egh' tra scumpul Wirtz a tau,
un gol tru $apte feate,
pri cilMorl'i ti va z-dai,
s-la fati mare ntribare,
$i di la virnu s-nu poti s-al,
macar una habare I
Ca Yet' tru xéane va s-armi'n,
acid si-n pub hjascu,
C-ahtare banä te n' tree fo,
ca. escu, 6' nu escu !
sa suspinf dupa mine, mama, tot-
[d'a-una,
plingind, sä numen aniT ;
O. adasti, mama, ca sa ma vezi,
pe mine Inca odata,
[sa vezi
pe vr'un sot din ai meT din sat.
De mare durere de suflet ce o sa af,
de rail, de multa jale,
sa ti se faca 7iva $i sa inserezi,
privind in cale ;
sa a$tepti pe voinich ceT can vin
pin locun departate,
sa intrebi de scumpul fiu al tau,
unul singur (unic) intre
fsapte fete ,
pe calatoril ce vel intalni,
sa le faci mare intrebare
O. de la nimem g. lall p(Ax wa. ax,
macar o noutate l
caCi eh in strainatate o s'a rTmdiTi,
acolo sd putrezese,
caci viata asta ce fac eh,
sint $i para. nu sint

Cintecul unlit haiduc, care se lasä de haiducie ;,i se decide sä

piece in strainatate
XLIII
Scöala nve'asta, ca va-n1 fug, Scoala, nevasta, caci voiti pleca,
nclo diparte va-n1 mi due, in colo departe ma voiil duce,
scoala da-n' treile pistoale, scoala, da-mi cele trei pistoale,
si-n` li portu pline greale, ca sa le port pline, grele,
treile höare si s-hirs6asca 1) cele trei sate sa se inveseleasca,
nvëasta mea si-n' si cirteascá, nevasta mea sa se intriaeze,
si-n' amin una pistOala, sa-mi descarc un pistol,
s-trundufescu ntreaga Mara ; sa se zgudnie intreg satul ;
si-n' 6-amin di dOaila on, sa-1 descarc de doua on,
si-n` mi avda munti s-nion ; sa ma auza munti $1 non,
si-n` o-amin s-an trefa (5ar4, sa-1 descarc $i a trefa oara,
si-ni mi plinga tut] din Mara. ca sa ma plinga toti din sat.
Umph-t-u, lai g'one aleptu, Umple-1 (incarca pistolul), voi-
[nic ales,
si-n' disfac mu$atlu-n1 cheptu, sa-mi desfac frumosu-mi plept,
la s-n'-amin', und pi$toala, in care sa descarci un pistol,
s-nu-n' arrnrnt fir di tine n-höara. ca sa nu mai ramin fara tine in
[sat.
B6ala-d -Su .
1) Aluziune la trel sate albanizesti, pe cad' haiducul aromm le facu sa tremure
la numele sau.

www.digibuc.ro
95 0
Amina, g'one, na pi$tOala,
s-trundueasca ntreaga hOara ;
ca WI S furli tine to axeana ;
amina, g'one, dao oii,
eh va s-fuli clua cu nori,
nu si Sti binéli i mon'.
Treile Hoare va s-hirseasca,
n'ica ta va si s-cirteasca
Va-n' ti duti cu sinatate,
va-n' armi'n pi susch'irate ;
pin tu Ma di turnare,
va-n' armi'n tu nä uhtare.
Mi sculdi mult tah'ind,
n'ersu ndreptu la vruta mea,
aflai vruta, ca dui ti'd ;
stag $i mi mintuescu,
ali vrute cum si-P grescu ;
vruta si n-o naraescu.
Me a-aplicdi, vruta n'-basai.
ditru somnu n'-u di$tiptai ;
ea pri mine s-narM.
eTati, lea vruta, tati lea sor
to tra tine mor di don))
vruta atumtea arsaii
di gu§e n'i me-arach'i,
g'one, tra tine glarescu,
$i di azi a ta va s-escu.
Mu$uteata featilor,
baga h'avra a g'ón ilor,
di-0 park ciravi virach'e,
pin tu Vinitia veacPe,
balsam di bunlu s-aduca,
si-1 aduca $i si-1 bea,
si-1 bea, si-P alasa h'avra,
h'avra di feate musate ;
h avra di teate musate,
nu si vindica cu balsam.
Feata cu perlu llurie,
zborlu a tad ma$1' i v'itrie.
Vilardi (Bera t)
www.digibuc.ro
POEZII POPULARE LA AROMINI
XLIV (VARIANTA)
Impusch voinice, din pi-tol o-data,
sa se zguduie tot satul,
caci vet pleca tu in strainatate,
impu,ca, voinice, de cloud on
cad' vet pleca in zi cu nori,
DU se $tie (daca) traesti sau moll ;
cele trei sate se vor bucura,
draga ta se va intrista.
Mi te vet duce cu sanatate,
voig ramine suspinind (pe suspi-
[nate) ;
pink la nefericita intoarcere,
voig rarnine intr-o oftare.
XLV
Ma sculaid tare dimineata
si am a mers de a drept la iubita mea,
aflai pe lubita, ca dormea ;
stag $i me gindesc
lubiteI cum sd-i vorbesc,
ca sa nu o supar.
Ma aplecat, pe lubita särutal,
din somn m1 o desteptal,
ea se supara pe mine.
«Taci, draga lubità, taci draga soil,
eg pentru tine mor de dor.»
lubita atunci a sarit
de git rn-a apucat :
voinice (mbite), pentru tine ine-
[bunesc,
$i de azi a ta void fi.
XL VI
Frumusetea fetelor
aduc (baga) triguri voinicilor,
de tramit rorabit aurite
ping in Venetia vechie, i
balsam de cel bun sa aduca,
sa-1 aduca $i sa-I bea,
sa-1 bea, ca sa-i lase frigurile,
trigurile de fete frumoase,
trigurile de fete frumoase
nu se vindecd cu balzam ;
fata cu parul aurig
numai cuv4ntul tag e doctorie,
 POEZII POPULARE LA AROMINT
XLVII
Di la tine pin la mine,
inI chlirdiu pöala en cl'ine,
pOala m6a tuta matase ;
care s.n' 6-afla, s-u pitreaca,
c-una feat& nimartata,
ca di vrutlu n'i fu data.
XLVIII
111-6arárn feata dizn'irdatä,
dizn'irdata $i ciftata ;
tu nOatia fieóri na Math',
n'-ëarárn feat& dizn'irdata,
di mi nvita' hoara Oath.
Las sa. nveata $i sa $tiba,
$-an'ia cu nch'erdn si-n' h'iba ;
n'i-1 vidüi $i n'i-1 vrui
di cindu cu gura-1` grii ;
si-n' binédi mu$atlii a meu,
si-n' ti tina Dumnidail.
XLIX
Di tini, morl lai muma,
di-n' fudt g'onli pi lana,
di-n' fudi gionli pi luna,
di nu-n1 disi (bra Oar& buna,.
Dusi, dusi pina n-cafi,
si turna', sreati pi$mani ;
evruta, mi bagási tu jali,
di n' mi turnhI pondal din cali ;
«vrutä, lo tra vrëara ta,
(va n'-armi'n totuna at5a, ;
«di sivdaea te-am pri tini,
«di cit xeana, mor ma gifini.
«Vrute, tra un zbor a ta'u,
«io n'-dail sifflitlu a n'eu ;
«trä un zbor a tau di vrëari,
«agir$ii dureri $i jali.
Una feata Wick
0-0 cafta martare,
di-0 lo calëa cu Cole
pi la dri$teala n-vale.
Una fe'ata n'ica,
corba far $igune,
I) Un fel de haina pentru femel la Farverotr.
951
De la tine pina la mine,
imi pierdul pestelca cu cline,
pestelca mea toata de matase ;
cine mi-o aflla-o,
sa mi o tramita
printr'o fata nemaritata
caci de iubitul wi-a fost data.'.
Eram fata dezmierdata,
dezmierdata si cautata ;
in noug WO eram unica fatä,
eram fat& dezmierdata,
ca ma afla (lit. invata) satul tot.
Las' sa afle $i sa §tie, I
si mie cu folos sa-mi fie ;
mi-I vazui si mi-I vrui,
de cind cu gura ii grail,
sa-mi traesti frumosul mieii,
sä mi te tie Dumnezeu.
De tine, draga mama,
imi pleca iubitul pe luna,
imi plecä lubitul pe luna,
$i nu-mi zise oara (calatorie)buna .
Mierse, mierse pina in cale,
se inapoie, se cai :
lubita, ma baga$1 in jale,
«$i ma intorsei nefericitul din cale ;
!tibia, eil pentru Tubirea ta,
voiu remine aci totdauna ;
ade iubirea ce am pentru tine,
«de cit strainatate, mor mai bine.
«lubite, pentru un cuvint al tau,
imi dati sufletul eu,
0 pentru un cuvint al tau de iubire,
ultal dureri $i jale.
0 fata mica (draguta),
care vrea martare,
de i$1 apuca calea cu Cole
pe la viltoare in vale.
0 fata draguta,
biata fara igune 1),
www.digibuc.ro
952 POEZ1I POPULARE LA AROMNI

nu e$1 s-u vecli, lea dado, nu e$i s-o vezi, fa mama,

cu g`onle ale mume. cu voinicul mamel.
Cinta cucu m-parnare Cintä cucul in parmare ')
ah nu e$1 lea muma, ah nu e$T, th mama,
g'onle ali Mare. sa vezi voinicul Marei 2).

LI

ij tata nT-am $-mine, «Ce tata am $i efl

mi vindu ti dap lire,
ti u voi ahtare arsine,
rid rimanhlni totl di mine.
Duvlig ic mi fated pazare,
ca tu locu di mulare.
Ti u vol ahtare banä,
ma ghine tu loc $-tu Ora.)
le-are Mina di null Nate
di s-feate canda-I di mö'aite ?
Ca j-v'eade Dinlu diminèata,
ca $-la c-una mina. fata.
T6-are Mina di nu-i buna ?
Ca veade Dinlu c-unä mina.
Lai prefte, barbd di tap,
cum baga$1 curuna n-cap ?
pi du$eclu cli bumbac,
$-cu cipitin'Iu di firmhc.
Nipopule Macedonia.
ma vindu pentru zece lire,
ce o vreail a$a ru$ine,
rid rominil toll' de mine I
La Duvlegic .) ma th gula,
cum tirgue$fi un catir.
Ce o vreail asa
mal bine in pamint $i in tarina."
Ce are Mina de-I bolnava,
de se facu parch-I de moarte ?
Ca'ci vede pe Dinul dimineata,
ca-$I spala cu o mina fata.
Ce are Mina de nu-i buna ?
Cad vede pe Dinul cu o mina
Mai preotule, barba de tap
cum baga$1 cununa in cap ?
(ad. : de ce al primit sa-1 inconuni?)
salteaua e de bumbac,
dar perina e de otrava.

Rota. Se §tie ca la Aromim, acela care decide casittoria tinerilor suit pa

rintin Aci e vorba de o fatd casdtorita dupl. unul Lira o mind, din care cauza fata
este ma de amantd, in cit preterit mai biné moartea.

LII

Nu me strincle de mana, Nu ma stringe de mina,

Ca sa nu-n' franda nelol, ca sa nu-mi fringi inelul,
nelol cu daospra4 de ripe ; inelul cu douasprezece metre
(scumpeY ;
cum o sa merg a casa, cum o sa mierg a casa,
cum o sa-m' (lag g'ovapol, cum o sa-mi daü raspuns
la tate si la mama, la tata $i la mama,
mama sa me ncaee, mama ma' va certa,
tata sa me talc asca tata ma va batea
teta sa me jaleasca, matu$a ma va jeli,
bibe sa me zdrobeasca, fratiorul ma va zdrobi,
dada sa me ingrOapa. mama ma va ingrepa.
Nmta, corn. de d-I Steriu Caragiani
1) Un tel de arbust, .care crqte prin Macedonia, Tesalia.
2) Nume de femee.
I) Sat linga Nipopule.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMNI
LIII
«Pe-atèl ch'o$cu U sedi tine,
mi vrel, nicd, z-v'in $i mine ?
«G'one, turd mi tuch'escu,
ma n'-esc Matd, nu-n' par) z-grescu.
c136-atèl ch'o$cu cu dirai ;
aruch n'ica trel dusé[i ;
pe-atèl ch'o$cu cu pirmdc
arucd dusetri cu bumbác,
si-n' v'in vrutd z-durn'im dol'i,
tu padure cum dorm pul'i.
G'one, tutd va-n' gltirescu,
ma n'-esc featd, nu ursescu !
Nijopule, Macedonia.
LTV
Toata naaptea nu-n' durn`ii,
mi sutil $i m6-anvirtiT,
si ca te'ara n'-mi tuch'it,
trd vitina di ningrt noi,
ti ca saflitlu u voT
si-1' bas ()GNP arnindóT.
«Lea vitina, c-ocl'ul laig,
(ah, lilic ditru Maia,
plèacd-te sa-ti die Un graia.
Ti va-n' i, gone mirdt,
'to ti stia cd esti 4:frac,
va s-mi ba$1, ti va si fac,
cd n'-escu nveastä cu barbdt.
'Tint minte anda irdm deadan,
la fintina tea co-alan,
sum un mer, sum un guttim'il,
sum nd frinda di cisti'n'a,
meare arose n-adunitm,
cu psifia Ii curim,
tru v'in dulte ii muram
cu zahare Ii pispiledm
$i ca purungh'i guguram
Penins. balc., 19, I, 1893.
LV
Ti-n' t-o-aT buda ngilbinita,
moi, mu$ata, moi porumba mëa,
disi h'avrä n'-aT h'uvrità,
moi alëapta, moT luna m6a. ?
953
aPe acel chiosc unde stai tu,
ma vrei, dragd, (Id. mica), sa viu
$i ea ?
«Voinice, toard ma topesc (de
[iubire pentru tine),
,
dar sint fata, nu pot sa vorbesc.
cPe acel chior cu stilpi
pune (aruncd) draga trei saltele ;
pe acel chio$c cu parmaclic,
pune saltele de bumbac,
ca sd via, lubita, sd dormim a-
[mindoi,
cum in padure dorm pdserile.
«Voinice bite) toata ('rni vine)
[41 inebunesc,
dar sint fatd, nu pot sa comand.
Toed noaptea nu dormii,
ma sotii $i ma 'nvdrtii,
$i ca ceard m topil,
pentru o vecind de ling no!,
pe care ca sufletul o voi (iubesc),
sdruta T-a$ ochiT amindoi.
g Dr a gd vecind, cu ochiul negru,
call, floare din Maid,
«apleaca -te sa-ti zic un cuvint.
Ce-mi veT spune, draga iubit,
ea te $tia, cd e$ti drac,
o sä ma sarug ce sa-ti fac ?
cad sint nevasta cu barbat.
Tit minte cind eram impreund,
la fintina cea cu alun, ,
supt un mar, supt un gaud),
supt frunza de castan,
mere ro$iT ne culegeam,
cu briceagul le curdtam
in yin dulee le inmoiam,
cu zahar le presaram
$i ca porumbeii ne gTugTuleam.
Ce-mi aT buza ingAlbenitä,
frurnoasa mea, porumbita mea,
oare de frigurt ai patimit,
aleasa mea, luna mea ?
www.digibuc.ro
954 POESIT POPULARE LA AROMINI
disi lingoari n'-aT dicutä ?
moT musata, moT porumba mea ?
Niti h'avrd nLam h'ivritä,
ne lingoari no am dicutd,
g'one poriunb, g'one alivddt,
n'-u di dor rièastimtu kgred,
ca nu-n' IOaT sotIO-améti.
IOal un pondu gtIbig'ós,
gilbig'ós si ufticós,
n'-u si-1' dati mi ndiIi ngh'os.
LVI
AI sà-P ditem und,
s-nd si fach dao,
dao raare Mia s-are,
un s-easte
frindä rozmarinlu,
ah v'ino-n', fëatd, m-bratd,
ta sd-n' ti bas tru tatä,
diseara pind dimin6ata.
AI sa-1' 4item dao,
ta s-na si facd trei,
trei c'ic`Oare pirustia,
dao mOare 5-are Mia,
un s-èaste
frinda rozmarinlu,
ti-si cinta Maifi i Aprirlu,
ah v'ino-n' s-ti bas tru fata,
di sOara pin dimneatd.
AI sh-l' ditem trei,
s-nh si fach patru;
patru tite s-are vaca,
trei eic'Oare pirustia
dao mOare s-are Mia,
un s-èaste
frinda rozmarinlu,
cinta Maiü si Aprirlu,
ah, vano-n., fOata, m-bratd,
moi sa-n' ti bas tru ;rata,
di seara pin dimneata :
Ai sa-P ditem patru,
slid se fach tinti,
tinti deadete are mina,
patra tite 5-are vaca
trei eic'oare pirustia,
dao meare s-are Mia,
un s-daste birbil'in,
frinda rozmarinlu,
ti-si dna Maid i Aprirlu,
www.digibuc.ro
oare de boald (lingoare) aT zdcut,
frumoasa mea, porumbita mea ?
Niel de frigurT am pdtimit,
nicT de boald n-am zdcut,
voinic porumbel, voinic ldudat,
mi-e de dor nestins si greu
ca nu-mT luaT sotul
ci luai un pustiu de galbAjos,
galbajos i ofticos,
mI-e sa-T daü cu tifla in jos.
AI sä-1 zicem una,
sa se faca doua
douh mere Mia are,
una e privighitoarea,
frunza rozmarinul,
ah, vino, fatd, in brave
ca sh mi te sdrut in tath
din seara pinh in dimineatd.
Al sd-I zicem doud,
ca sd se facd tra
trel picioare (are) pirostria,
doud mere are Mia,
una-1 privighietoarea,
frunza rozmarin ul,
ce cinta in Maiil i Aprilie,
ah, vino, sh te sdrut in fata,
din seara pina in diminega.
AI, sa-I zicem trel,
ca sa se faca patru,
patru tite are vaca,
trel picioare pirostria,
cloud mere are Mia,
una-1 privighitoarea,
frunza rozmarinul,
ce cinta in Maid si Aprilie
ah, vino, fata, in brate,
sa te sarut in fatd,
din sara pind In dimineatä.
AT sä-1 zicem patru,
sa se facd cinci,
cinci degete are mina,
patru tite are vaca,
trei picioare pirostria,
doua mere are Mia,
una este privighitoarea,
frunza rozmarinul,
ce cinta in Maiii i Aprilie
 POEZIT POPULARE LA AROMINT
ah v9non', feata, m-brap,
ta sa-n ti has tru fata,
di s6ara pin dimnëata.
Ai s-na ()item tinti,
s-na si fach sase,
sase st6ale gaPinu$a,
tinti dèadete are mina,
patru tite are vaca,
treI eic'öare pirustia,
dao mèare s-are Mia,
un .5-6aste birbilllu
frinda rozmarinlu,
0-0 cinta Maiu $i Aprirlu.
Ah, v'ino-n` fèata, m-brata,
tea si-ni ti bas tru MO,
di sdara pin dimn6ata.
Al, s-P-o ditem sase,
s-na si fach sapte ;
sapte dile siptämina,
sase steale gallinusa,
tinti d6adite are mina,
patru tite s-are vaca,
trel c9c'öare pirustia,
dao mëare s-are Mia,
un s-ëaste birbiPlu,
frinda rozmarinlu,
0-0' cinta Maid si Aprirlu,
ah vlino-n% Math ; m-brata,
ta sa-re ti bas tru latä,
di seara pin dimn6ath etc. etc.
Penins. balc. A. I, 33.
LVll
Una feata di Arie (!)
cu perlu ca di flurie,
chndu ease a -primnare,
ti are padurea hare 1
Ca porumbul dit arnare,
ti-I musatä, ti-T scriata,
Pari ca-I din ter ch,icata !
Feata, nr-arsist inima,
spuni cari t-u murna-ta,
disi are alta ca tini,
ta s-arda ning-un ca mine,
www.digibuc.ro
955
ah, vino, fata, in brate,
sh mi te shrut in fata,
din seara pind in dimineata.
Al sa-1 zicem cinci,
sh se faca sase,
sase stele (are) gainusa (constelatia
[closca),
cinci degete are mina,
patru tite are vaca,
trel picioare pirostria,
doua mere are Mia,
una-I privighitoarea,
frunza rozmarinul,
ce cinta in Maiii si Aprilie,
ah, vino, fatä, in brate,
sá te sarut in fata,
din sara pind in dimineata.
AI sh-I zicem sase,
sa se faca sapte,
sapte zile (are) saptamina,
sase stele gainusa,
cinel degete are mina,
patru tite are vaca,
trei picioare pirostria,
douh mere are Mia,
una-i privighitoarea,
frunza rozmarinul,
ce cinta in Maiil si Aprilie,
ali, vino, fatd, in brate,
ca sh te särut in fata,
din sara pina in dimineata etc.
T. Telescu
0 fata din Arie (!)
cu pärul ca flurie (auriii),
cind Iese la plimbare,
cit are padurea gratie !
Ca porumbelul dupa mare.
cit e de frumoasa,
parca-I din cer picata I
Fatal, care, imI arsesi inima,
spune, care-I mama ta,
dna' are alta ca tine,
sa arza inch pe unul ca mine.
956 POEZII POPULAFtE LA AROMtNI

LVIII
Iu n'-erdi laT Weill a n'al,
spuni-ny ca sä seal. $i eh,
ca-n, mi lo to dorlu a tau ?
Tu vultiagi, driamna mea,
ti I ca tinireata ta.
Ti-nl MOAT, laT n'elu a Weil,
teath Oa far di eii. ?
In' pilscIeam, le (lemma mea,
$-mintea la tine n'-ird.
Ti-n' pasc'di, la hIelu a n'eu,
spuni-n% ca sa $tiii s-eil ?
-- Earba vearde, deamna mea,
ti-I crehtä ca fata ta.
Ti-n' bifr$1, laT n'elu a I-veil,
di-n, $-anyia, pall] a Weil I
Aph arate, deamna mea,
ti lutied ca mastea ta.
Cae nl-ti bat*, o nielu a n'ea,
ca plincledi $i te-avOrn s-ea ?
Picurarlu, deamna mea,
pri inate-ti castilea !
Poes. pop. Vulpian p. 54. ; Obidenaru, p. 134
Unde mi-erai, drag miel al mieii,
spune-mi, ca sa $tiii $i eu,
cad ma apucd dorul de tine ?
In paji$te, doamna mea,
care este ca tineretea ta.
Ce fAceal acolo, drag miel al
[midi,
toatii ziu farä de mine ?
Pdsteam, o doamna mea,
$i mintea la tine irrn era.
Ce pb'$teat, drag miel al thief',
spune-mt, ca sd $tiii. $i eu ?
Earba verde, doamna mea,
care-i frageda ca fata ta.
Ce bau$1 arolo, drag miel al
[mieil,
spune-mi $i mie, putul mien,
Apa rece, doamna mea,
care lucia ca figura ta.
Cme mi te Wu, o, mielul midi,
ea plingeat, $i te auziarn $i eh ?
Pestorul, doamna mea,
in necazul tail, intr-adins
(adicd : Intr-adins, ca sa-ti facd tie
[in necaz).

Cintec de a Tra-av'an'i. (dragaica)

L1X

L'a-tI gileata j-du-te ntreapd Iea-ti galeata $i du-te la apä,

tu cusita glIbina, tu, cositd galbenä,
tu trandatil-alicd, tu, trandafir ro$u,
ocl'ul lat di masind, ochiul negru ca mäslina,
sufrinteaua di giltdn, sprinceana de gaitan,
spuni-n' cai-ni t-aT ardn ? spune-mT pe cine at Tubit.
Un gione Vuscupul'an Pe un voinic Voscopolean,
tu fustani ca cdpiddn. in fustainT ca cdpitan.
Vecll pag. 745.

Cintec de leagan
LX
Val6a, valea pulii fug, Valea, valea päserile fug,
lea d-Tu-n' vlin s-ea Iu-n` mi due ; eaca de unde via $i each unde
[me due ;
opal, opal, topat, topaT I hop I hop I topal ! topai l

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARB LA AROMINI 957

Yu ti duti, lai h'irlu al Topai ?
C(I)o in deana, tu livade,
ac6 sant teate musate,
meare arose te-a basare,
dao fatA të-a muscare.
Vecli pag. 1-16.
unde te ducT, mai fiul lui Tope ?
Colo-n deal, in livede,
acoio sint fete frumoase,
mere rosii pentru sarutare,
doi obraji pentru muscare.

LXI

Nani-nane purlu all dadi, Nani, nani, pulul mamel,

nani-nane lal beillu a 'ilea,
tu sarmanita tOa de-asime.
Te-al lal u di-n` plancli tine ?
fa-n1-ta nane &Ulu ali male,
ali male, ali sivdale,
ca maea va-ni ä da coca,
s-u tap mam cu a ta jonga.
Nota. mum, in limbagiul copiilor inseamna ori-ce márunca ei ; jongii a din-
tele lor in limbagiul copil.
nani, nani, bolerul mien,
in leaganul cel de argint ;
ce aT liule de plingi ?
fa nani (dorm]) fiul bunicel,
al bunicel, al dragostei,
cad bunica mi-P va da coca,
s-o fad manz cu a ta jonget.
(ad. s'o maninci cu dinpi tai).

LXII
Cintec de joc la copil.
Tata Tato
Kirata ICircateo v!
te vindi lalo ? Ce incIT unchiule ?
Pesti Sultano, Pesti Sultano,
cit daT ucalu ? Cum dai ocaua ?
un para. ucalu, 0 para ocaua
Da-fi un uca ht. X.... Da-mi o oca pentru X... (aci se
pune numele copilasului, care se
joaca).

LXIII
Altul
G'Oaca muma tu pirp641 Joaca mama in ciorapi,
ca va sOara dol nip6p. cad va insura doi nepoti,
corba ti-sa l'-avëá m-pazare, biata ce-T avea in tirg
ti-si P-aved corba ti hare. ce-T avea biata in gralie.
Cind dided di-si vin6d, Cind apucau de veneati,
corba, ti nipOti avëd, biata ce nepop avea,
tuta hOara s-c'uduëá. tot satul se mira.

www.digibuc.ro
 CITE-VA DISTIHUR1
I
Pul'a s-feati mu$ata, Pasere se facu frumoasä,
pitrunicl'e scriata ; potarniche zugravita,
lo va-n1 mi fac alátu eü ma voia face cursa,
si trëaca si n1-o acata. sa treaca sa o prinz.
II

Pitruniclie di nimpade, Potirniche neastimparat,

v 'in la mine pi crivate. yin la mine in pat.
III

La poarth stItái, fated! sirghiani La poarta stal, priveai satul,

[hoara,
ROminè,ti $t6a1, nu Ili greal: bu- romineste tieai, nu-mi spuneal :
[na--ti 6ara. [buna-öara ()Duna ziva).

IV

Doi oclli mi mutrescu Doi ochl ma privesc,

$i sñflitlu n'-tuch'escu inima imi topesc.
$i

Va- n1 fug, lai1u-n1, va-ni fug, ma voin duce, stirmanul, ma van

[duce,
diparti va-ni mi due, departe ma voiii duce,
arali s-pat, s-aravdu, rele sà slater, sa rabd,
di vruta si nu avdu. de lubita sa nu aud.
VI

Ma oT lele I $i oT, bobo I Ci aoleü, i bobo I

pe-a161 lieór te cinta ado. pe cel fecior care cinta acolo.

www.digibuc.ro
 POESIt POPULARE LA AROMINT OS9

VII

Pitrumcl'a me'a scriatà, Potirnichea mea zugrAvitä,

in' chler bana p6-a ta n'atA. imI pTerd mintea pe a ta tinerete.
VIII

Pitrunicl'e dit curie Potirniche din pAdure,

v'in la mine pit avlie. yin la mine prin curte.
IX

Du-n' ti, doru, dupA ariig, FA mi-te, dorule, dupA rug,

si-n' ti ba §-apoea s-fug. sä mi te särut §-apoi sA fug.
X

Sufrimtëal6-amisticate, Sprincene imbinate,

ars6§1 g'onli tu hiicate. arse§T voinicul in ticati.

XI

Fata ta di mer at*, Fata ta de mAr ro§u,

fa, nä (5ar5. si II ba§. fa, sA o sArut odatA.

XII

Ocrul laiil ca murä Ochiul negru ca murA,

si tuch'a§ti n-gurd. se tope§te in gura.

XIII
Unh Math' ariuninA, 0 fatä rumeng,
g'ónili §-u zdrhmina. voinicul o dezmiardA.

XIV
Ciii finti'n' tu munti sun, §i citi Clte fintini in munte sunt
[fintiniti, [§i cite tintAnele,
di la tuti apA biui §i foclu de la toate apA bani §i tocul
[nu-n` se-astincli. [nu mi se stinge.

XV

Nu ni-am ne tatd, N-am nici tatA,

nu ni-am ne dada, n-am nici mamd,,
ma ni-am un frate, dar am un frate
te tut mi bate. ce tot mh bate.

www.digibuc.ro
960 POEM POPULARE LA AROMAN1

XVI

Nu-nt am ne tata, N-am nici tata,

nu-n' am ne dada, n-am nici mama,
ma ni-am na vruta, dar am o Tubith
tra lumea tutu. cit lumea toata.

XVII

Finti'n' si fintineali, Fintinl $i fintinele,

dit munti $i dit vali, din munte $i vale,
nicdti durerli a meali, inecati durerile mele,
te inima nrn taPi. cam inirna imi tale.

XVIII

Gionli s-pilmna tu ubór, Voinicul se plimba prin curte,

ocl'u laiii il biga' n-dor. ochia negru il baga in dor.

XIX

Tutu loclu lo-alagaT, Tot parnintul il alergai (umblal),

ca tine, vrutd, nu-n1 aflal, ca tine, Tubita, nu anal',
ninga t-un loc To va-i mi due, Inca intr-un loc ma void duce,
$ apoea m-brap-tI va me-an'tc. $-apoT in brate-ct ma void arunca.

XX

Rata dit gradina Fata din gradina,

05nili O-avind, voinicul o urrnare$te,
leata tut virgh'i, tata tot striga (cella),
g'onli u b4d. voinicul o saruta.

XXI

Na-n` ti cirted le n'ica, $i nu-n' ti Nu te intrista draga, $i nu te su-

[nviria, [para,
un ocl'u $-uná gura, puté ara'il un ochiii $i o gura (da-mt), ca
[s-nu-ti v'ma. [nictodata rail sa nu-ti vie.

XXII

Pul' tu vinta te-asbuiráti $-alin- Paserl in vint care zburati $i lin-

[dun voi mu$ati, (dunici frunoase,
nu-I vruld n-lurni ca de-amea, cu nu-I Tubita in lume ca a mea, cu
[qednili scrieati. [sprincenele zugravite.

www.digibuc.ro
 POE211 POPULARE LA AROMINI 961

XXIII

Rata z-dusi la fluting, Fata se duse la fluting,

gTónili s-u lo di ming voinicul o apuch de ming.

XXIV

Di citl Valli sun pri loc pin di De citi doctori sint pe pgmint ping
[un io 11-alaggi, [la unul ii vizital,
si ]ingöarta te-nl sirgrisi, ne pin si boala ce-mi dadusi, nici ping
[azi n-o vindicái. [azi nu o vindecai.

XXV

PuP vol d- Elbasáni, put' voi d- Paseri din Elbasan, paseri din El-
[Elbasáni, [basan,
nu-n' vicliii musata di trei patru nu vgzul frumoasa mea, de treI
an'. [patru ani.

XXVI

Si nu-nT ti vruiim, vrutg, Dad nu te-asi iubi, iubitg,

s- nu-n' ti vrurim, durutä, dad nu te-as iubi, dorira,
citi suntu stalili, cite sint stelele,
si-n` h'ibg a Oa al-AWL sg-mi fie relele.

XXVII

Ari'il dipas si trëacg, Riu rgvgrsat sh tread,

dorlu si-n1 lu nëacg, dorul sg mi-1 niece,
dorlu te-n' WOO, dorul ce-mi bggasi,
cindu me-astilUsi. clnd ma intimpinasi.

XXVIII

Vrèar6a te Vini cu dor, Iubirea care vine cu dor,

t-ul fati sfiflitlu laiti nior. ti-I face sufletul negni ca nor.

XXIX

Va-n1 tree pri la murminti, Voifi truce pe la mormint,

s-n'-adfic di vruta aminti. sti-mi aduc de iubita aminte.
61

www.digibuc.ro
 962 POEZII POPULARE LA AROMINI

XXX

Trandafir, suptire h'ir, Trandafir, subtire fir

tit un gione lo susch'ir, pentru un volnic eii suspin,
gionle a meil gull di 'fare, lubitul midi, gura de miere,
ti-i &lite ca prota vreare. care-i dulce ca intiia dragoste.

XXXI

A lea featd, a lea doru, Draga, fatd, dorule,

tin4e-n` loclu, ca va s-moru. stinge-mi focul, caci o sa mor.

XXXII

Mari nu m'ca vruta, -1'-u buck Miere nu minca lubita, §i-I este
[dulti n'ari, [buza dulce ca miere,
te-arisiVi nbara $-u biO.si, di ea te al lwlat sa o saruti o data, de
[nO-al siturari. [ea nu te mai saturi.

XXXIII

Vruta nu-n' mi jile,%,i, Iubita nu ma jeleste,

vruta nu-n' mi jilesti, lubita nu ma jeleste,
To-n' caglül tra mOarti, ell cazui (ma imbolnavii) de moarte,
*i Ca s-armatuse$ti. i ea se gAte"$te.

XXXIV

Birbil% bated n-gradina, Privighietoarea cinta in gradina,

sfrinledl'il el ditipta', uliii ea de§tepta,
sfrinteal'Iu vru s-I6-acata, uliul vroi sa o prinz5,
birbil'Iu P-asrapa'. privigbletoarea insa scapa.

XXX V

Mer lu-I bun si-I mi$cu, Marul e bun sh-I mtiw,

feata si u ch'i$cu, fata sa o pi$c,
feata samarn'ata, fata samarineand,
ca tine nu ari .altä. ca tine alta nu-I !

www.digibuc.ro
 BOCETELE LA AROMINI

Vom arata pe scurt acest obiceifi jalnic, de a plinge la moartea

cuiva, rezervind descrierea tuturor amanuntelor culese de nol si reli-
ritoare la acest obiceiii, in lucrarea : lnn2ormintarea la Aromint.
Iata cum descrie d. Nenitescu I., t ocirea la Aromini, in lucrarea -:
De la Romdnit din Turcia europeand 1) p. 437 5i urm. :
Dupa ce murindul isi da sufletul, indata i se leaga faleile si i se
inchid ochil ; apol i se spala, i se tunde si peaptana parul $i 1 rade
barba. Dar daca mortul este o femee, nu i se impletesc cositele, pen-
tru ea sa nu alba greutali inaintea judecatil de apdt, inodindu-i-se no-
rocul. Duna, ce mortul se imbraca cu hainele cele mai noi, se asaza
pe un asternut in mijlocul camerel, tot cu picioarele spre rasarit, apoi
i pune pe buric o calata (o luminare de ceara facuta ea o cealma inalta),
o candila, $i o icoana. 0 data terminate acEste d'inth datorit, rudele
se imbraea in haine negre ; femeia mortului insadacii a fost insurat,
.5i dach P tintirase imbraca cu haine in matase in culori deschise, si
le poarta papa ce se intoarce de la inmormintare, cind se imbraca si
ea in dolia. Toate celalte femei, vecine si rudenii, i$1 acopera capul,
in semn de dolifi, cu o maramä neagra, ear barbaiii *i baetii i$i ace-
pera fesul cu un voal negru. Duna ce imbracarea in negru se termi-
nä, toga familia se aseaza in jurul mortuliii si incepe bocirea. Fe-
meea cea mai in virsta incepe a arabddsi, adica, a hoci, a zice in bo-
cet cuvinte miscatoare, privind pe incetatul din viat.5, pe un ton pre-
lungit $i funebru. In bocetele acestea este inmagazinata mai toata psi-
chologia $i metafizica poporului arominesc ; in ele se oglindesc in chip
clar credintele despre nemurirea sufletului, despre trecerea pe lumea
cealalta, despre rasplata binelui $i pedepsirea laului taptuit in viatb,
despre calauzirea in spre cel-l-alt tarim a until sutlet tinar si nee,pe-
rimentat de citre sufletul unui om mai batrin, cunoscut ca binefach-
tor. Tot in aceste bocete, din care unele sunt comoara de poezie, .5i de
iubire, $i de adinci sentimente, se oglindesc credint.e!e despre lelul vie-
tei, sail mai bine : a supra vielui sufletului, despre natura fericirilor
si suferintelor de dincolo, in line in bocete mai mult de cit in toate
cele-lalte manitestari poetice ale inim-i, ale mintei $i ale credintei, po-
porul arominesc, adica fidela $i sfinta femee aromina, a varsat toate
bogatiile bogatel 0 naturi de mama devotata, de sofa gingap §i de
solie statornicA pinA la moarte.s
1) 131.1C1.1TW1, 1895.

www.digibuc.ro
964 11011Z1i POPilLAttli LA AROMtIsIT

La inceput pling (bocesc) ntimai rudele. Clopotul satului incepe

a fi tras, rar, lugubru, ca sa anunte, ca cine-va a murit $i rind pe
rind, cunoscuti $i necunoscuti, prietini $i neamici al reposatului sail
hi familiel reposatului, uitind toate neintalegerile avute, yin sa-0 tea
ultirnul adio $i dupa ce depun buchetul de for). cu teara, (o mica Irt-
minare de ceara) la capul mortului, se asaza in jurul mortul $i prin
cuvinte jalnice, cauta sh mingiie pe nenorocitii crud loviti. Numarul
celor cari pling se mare$te ast-fel $i plingatoarele, se impart in doua
OW, si pe eind boceste grupul d'intai, cel lalt se vaita, sail sta mut
$i asculta ce zice inthul grup, ca la rindul sail sa raspunza sail sa
continue bocetul improvizat mai departe. In acest caz una din femei
Incepe $i insira cuvintele, ear cele-lalte o urmeaza.
Din cind In cind vre o femee care de curind a fpst lovita greil
prin moartea vre unui habit al ei, incepe sh cinte §i ea despre fiinta
scumpa inimel ei.
Atuncl o noua serie de bocete se produce. Noi plinsete, noi va-
lete, earl iti sfi$ie inima de durere. Totusi acestea mt sint de cit ni$te
episoade, menite sa distraga parca pe rudele nefericite ale mortului
prezent, pentru un moment. Apoi eard$1 se incepe a se vorbi numal
,de mortul intins, a i se arata calitatile, a-1 lauda iubirea lui de casa,
de mama, de sotie daca este lnsurat, de frate, de sorori etc ; i se
descrie tineretea $i trumusetea ; se blastema moartea, ceasul in care
1-a gasit ea, $i in genere toate scenele ginga$e $1 mi$catoare din viata
nefericitului.
Cu vre un ceas inainte de scularea mortului (inainte de radi-
carea mortului pentru a fi dus la Inmormintare), vecinile $i cele lalte
femei i$T lea ziva buna de la mort $i-1 roaga sa transmita salutarile
lor la lubitil $i scurnpii du$1 in lumea cealaltä.

A boci :
1-plingu,
1-cinta.
l'-u cjir, I se boce$te.
1-arä bdasescu ,
1-mirluesescu.
Bocetele se numesc : ci'ntiti di mortu (cintece
de mort); pli'nguti di mortu (plinsete de mort) ;
mirgh'algaghri (bocete); $i &in% intrebuintat, cind
vrem sa dojenim pe cine-va, care, cind cere ceva,
o cere intr-un mod plingator, de miluit, de parca
ar plinge, parca ar fi o bocitoare, parca ar zice
un bocet :
apirnri gard cu nrinri (incepu eara$1 cu bocirea),
adica, incepu eara$1 a se boci.
te-n! ti dug tot n'in'i? (ce mi te boce$ti ?)
Culegerea bocetelor este foarte anevoioasa din doua motive Ca-
Wale : 1) Exista credinta superstitioasa, cä cine spune bocete, sail re-
peta la altul ce s-a cintat la un mort, 10 atrage moarte in casa, asupra
copiilor sail rudelor.
2) Daca sint femei, cari nu cred in credinta de mai sus, incepind

www.digibuc.ro
 PQEZII POPULARE LA AROMINI 965

sh-ti spue bocetul, dupa putin plinsul le podide.ste, amintindu-0 de

vr'un mort lubit, a$a in cit este imposibil de a putea continua mai
departe.
Cele cite-va bocete de mai jos, necomplecte, ail fost adunate de
la mama mea, pe cit $-a putut aduce aminte de cele auzite la diteri-
tele inmormintäri din orasul Vlaho-Clisura si Avela, la earl azistase.
Multe din aceste bocete ati fost a uzite la unul $i acelasi mort. Mama,
chid mi le dicta, zicea : cutare a$a a cintat la mort, cutare alta asa.
La intrebarea mea de pilda, daca s-a cintat ceva relativ la tine-
retea mortulul, la bunatatea lui etc., dupa ce se gindea nitel, spunea
ce-si aducea aminte. In tot dauna insä WO din ce auzise. Culegerea
acestui gen e foarte importantä, dar ar trebui sa se faca chiar, cind
se boceste mortal, fara O. se omita ceva, ca sa nu scada nimic din
insemnatatea sa.
Acelea$1 bocete nu se spun la fel la acelas mort. Fie-care mama
plinge,zice mama mea, cum simte, cum o doare, apol, dupa cum e
mortul, mai Una'', mai batrin ; mai nefericit sail mal fericit in viata
etc. etc. etc.
Numal cine a avut ocaziunea sa auza $i sk vaza, cum pling fe-
meile la mort, isi poate face o idee deplina de cit de impunator este
efectul dureril lor, cit de adinca $i jalnica este aceasta durere.
Melodia pe care se cinta este foarte duioasa $i mi$catoare. Dacä
mortul este final-, i se cintä multe bocete pe aria cintecilor de nunta
$i pe diterite alte aril' obicinuite in cintecile de veselie $i de petrecere.
Vlaho-Clisura.

0 matu§e plinge pe o nepoatä

I

Astancla dimine'ata, astancla di- Astazi dimineata, astazi dimineata,

[mineata,
j-bate na cambana multu lähta- bate un cloput malt inspäimln-
[rOasä, [tator ;
.s-treate na niv6asta multu lun'i- trece o mireasa foarte luminoasa,
[niiasa,
s-fule laëa fripta, §-Mile laea arsa ; fuge (se duce) nenoroeita fripta,
[fuge nenorocita arsä ;
s-fucle laëa arsa ca sula tu foc, fuge nefericita arsa ca frigarea in
[foc,
ca sula tu focu, ca va s-intra tu loc.. ca frigarea in foc, cad va intra In
Ipämint.
Mama la moartea fiuluI el
II

Ah 1 lai h'iPlu a n'eu, Ah 1 draga fiii al midi,

cum di azbuirási ? cum de al zborat ?
ti ma-ta nu-0 fu n'ila ? de mama-ta cum nu ti-a fost milä?
nu ti mindui$1 ? 1 nu te gindi$1 ?1
cum di l-alasa$1 cum de-ti ai lasat

www.digibuc.ro
96 6 POEZIT POPULARE LA AROMlid

vruta ta mul'are... pe lubita ta sotie...

$i lutedfirri a MI ?I si pe luceferii tal? (adica copii1).
Cu care ti nairi$i Cu eine te supara$1",
di dit lume In' fudi$I1 ca din lume ai fugit I
ah I laia di mine, ah! nefericita de mine,
cii care me-a1asa.$1 ? cu cine in-ai lasat?
V'ino ! vrutlu a n'eu... Vino! lubitul mied
tbarna-te dit cale... Intoarce-te din cale...
la scumpa a ta dada I la scumpa a ta mama I
v'ino nica unä öara Vino Inca odatä,
hite inin' nu pligued! atite iniml nu rani !
Tine full la altl sot! Tu pled la alti soti,
$i nol $creti singuri n-alAsi. $i pe nol pustil singuri ne la$1.
De la Romanif din Penins. Balc., I. Nenitescu, p. 438.

La un fecior holteiü
III

a Weil ti-n' WO! Fiul mieü, ce ne facu$1 I

ti 1ité51, ti ? ce facu$I, ce al dres?
cu curuna n-cap fulf$1,
far di altu mê-alasà$1,
casa me'a n'iu ncllisNI,
vulá lale n'-u baga$1,
cu catiane n'-u IMO",
usa cu cl'aè'a n'-u nclisésq,
ödspitri n'i tal'd$T,
hareUi n'i ii ch9rifsi,
sivdaile nu li
Oinire nu inch'isi51,
ne la nun, ne la fartát,
ne cu cuscri amisticgt.
Ti si-n' far $i eü laia,
singura ca cucuv6a6a ?
Virna cale nö-alas4i,
pe-acal gu$e rn6-aruc.41?
fara trate, fall sora,
fãrã tiWe, s n'i rad nora,
ti s-n'i fac, Wild, fara tine,
ca-n' ti duse$1 di la mine.
Ag'utAti-n'i a mele soata,
si voi cusurine toate,
mina di mina s-n-acatä'm,
praglu s-treaca s-nu-i alasa'm.
Ti e lilic'a ti pitritém ?
di caile cum na Nem ?I
Pul'i a v6ararei ti-si bat,
si cinta birbill la cap.
Tuta lumea s-harisea$te,
mine mtiartea mi jilea.ste !
cu cununa 'n cap fugi$1
(adica : tinar in curind mire),
fait de altul ma lasa$I,
casa mea mio 'nchise.si,
pecete mare tu imi puse$T,
cu catran mi-o inegri$1,
na cu cheia mi-o inchisesl,
oaspetii mi-I oprisi de a veni,
bucuriile mi le pierdu$I,
amorurile nu le trecu$1,
mire (ginere) nu porni$1,
nici la na$, nici la fartat,
nici cu cuscfi amestecat.
Ce sa fac $i eti sarrnana,
singura ca cucuvaea ?
Nici o cale nu lasa$1',
pe-a cul spinare m-arunca$1,
fara trate, lard sord,
n-avui noroc sa-ml ieaü nora,
ce sä fac, fiule, fara tine,
cã mi te dusesi de la mine.
Ajutati-mi soatele mele,
$i voi veri$oare toate,
mina de mina sa ne apucam,
pragul sà treaca sa nu-I lasam.
Ce e floarea ce tramitem ?
cum ne am hotarit?
Paserile verel, ce mai cinta
si cinta privighetorile la cap.
Toata lumea se bucura,
pe mine moartea ma jele$te;

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARK LA AROMINT 967

loclu tut el si diFPide, pamintul tot infloreste (lit. se des-

[chide),
h'iPlu a 'feu tu loc si ncPide ; fiul mIed in pamint se inchide ;
pit Vlah'ie n'-alaga$1 in Valachia mi-aI umblat,
di furtuna n'-ascap4i de furtuna ml-aI scapat,
$i in casä in' vinig, si in cash' ml-al venit,
ma di mdarte nu fu4i$1. 1) numai de moarte nal fugit I

La o fata mare
IV

Rata, tu i1ichie murf$1 Fata in virsta muri$1,

nveasta nu ti WO,
cu cuscri flu t6 amistickl,
g'one tine nu-nt lua$T.
Tu loc di g'one, murminte-ri dad,
si culati di tëara la capu41 stad.
Vrëam sa-n` ti scot din cask
nveasta cu tePurli pri fata
$i tora armas6$1 fèata
tu loc ingrupata. 2)
nevasta (mireasa) nu te facu$1,
cu cuscri nu te amesteca$1
june tu nu-rni lua$1.
In loc de june, mormint it) dad,
$i colaci de ceara la cap IV staii.
Voiam sa mi te scot din ma,
nevasta cu peteala pe fata,
si acum ramase$1 fata,
in pamint ingropatá.

La o nevasta tinara
V

mea, vruta mea ! Mica mea, Iubita mea !

ti marital", ti pitricdI,
cu dor mare tè-a$tiptai,
nicuch'ira nTi ti fec'fi,
dol an' nica nu umpld$1.
Nicriscutä, nidizn9rdata,
t-alasa$1' paëa nipurtata ;
tru soata nica niiitã
$i nick" niharisita ;
sivdaëa prota, harada prota!
Cu cuscrimëa nividutä,
nirnisticata, nicunoscuta,
si nica niurdinata.
La6a di mine ti marital,
ti Yield)", ti Wien,
va z,ved mine sotlu cu alta
$i mine armi'n marata.
Burada Cintece de miriologhi, Convorbirt lit. XVI lap, 1883, p. 491,
te marital, te petrecul,
cu dor mare te asteptal,
gospodina mi te facui,
doi ani Inca nu implini$1,
necrescuta, nedezmIerdata,
ip läsa$1 zestrea nepurtata;
cu soatele Inca neamestecata,
si Inca nealintata ;
intila lubire, intiia bucurie 1
Cu cuscrimea nevëduta,
nemestecata, necunoscuta,
$i Inca nedata in lume.
Sarmana de mine te marital,
te vezul, te alintal,
0 sa. \Tad mine barbatul cu alta,
si eft rèmin tot amarita.

Burada : Convorbirl literare, A. XVII, p. 37,

11) Burada, Convorbiri lit., XVI, p. 490.

www.digibuc.ro
968 POEZI1 POPULARE LA AROMINI

La un bärbat, care si-a läsat nevasta vacluvA cu mai multi

copit mititei.
VI

Avg li vrutlu sotlu a n'eu, Auzi, Yubite sot al midi 1

Yu mi alasasi ?
Ili mi dimindhsi
fumera cui 6-algskI? I
So:ilia4i musatlu caplu a tad,
si nu na fa aestu arali,
s&alds1 ficTorl'i fail tata
si mine tail nieuch'irata.
Vimtu laid si vimtu scret,
tine nu in6-alási ca s-trec.
M6-alasási far umbra m-pade
si-nT alasás1 fumel'a n-cale ;
sddrile si n'-(5-arda,
ploaèa si n'-u bata ;
el'eile a chTisal'eI n'i didési,
bunili tuti n'i li tali's). ;
të-adardsl, të-armatusisi,
tu altä lume inch'isisl
daspitl'i nu l'i muftis'',
si cu gura nu la grisi,
në-astéptAsi, ne pitrici,
ti-I foclu ti na filèsI ?
Talfa, frati-tu aduna,
tdaca si cimpan-asuna
tut& lurnëa tra s-aduna,
tru murmintu sa-ri' t6-apuna.
unde ma lasasi ?
Cul ma incredintasI,
copiii cui lasasi ? I
Ridica-tT frumosul cap al tad,
,si nu ne fa acest rëd,
sa. Iasi fecioril fail tan',
si pe mine fail gospodarie.
Vint negru si vint pustid,
tu nu ma 15sasI sa tree.
Ma lasa$1 fail umbra (ad. fail a-
[jutor) pe pamint,
si-mi läsa$1 copiii in drum :
soarele sä mi-I arza,
ploaea sa mi-Y bata ;
cheile mizeriel imi dadusi,
bunurile toate mi le Masi ;
te Otis'', te inarmasi,
in alta lume pornisl,
oaspetil nu I-al bagat in seama,
si cu gura nu le gills'',
Did asteptasT, nici petrecusi (oas-
[peP),
ce e f6cul ce ne facusT?
Tovarasl, fratele aduna,
toaca si clopotul suna,
toata lurnea, ca sà se adune,
in mormint sa mi te pule.

La moartea unei batrine

VII

Ti s-f6ate azi la noi a casal Ce se face azi la noI a casa 1

Dada lae na le teasa ;
na fudi dada din cash' ;
6a tricletI, incridal pöarta,
si nu nä fuga dada,
cà s-are un hill'il tu x6ani,
di 16-asteapta, cã si-1 ddari.
S-astèpti, dado, dao (Ali
ca nch'isi h'illlu si v'ine ;
si-1 astèpp, duruta muma,
mama sarmanti este intinsa
[(moarta);
ni se duse mama din casa ;
ean trageVi, inchideti poarta,
ca sà nu ne fuga mama,
cad are un fig in strainatate,
si-1 asteapta, cad si-I doreste.
S'a astepti, mama, Mil douà zile,
caci se porni fiul si vine;
sa-1 asteptl, dorita mama,

www.digibuc.ro
 POEM POPULARE LA AROMINT 969

s-ti pitreaca aöara bund.h

. . .
. .
.
.
.
. . .....
. . . . . .
ca sá te petreaca «drum bunn
.
,
. . . . . , . . . . . .

Till v'ine nä carte lae 1 6-0' vine o carte neagrä !

trA call Iatse grama lae ? pentru cine este slova neagrä ?
Ne tra (cutare) nici pentru (cutare)
ne trä (cutare), nici pentru (cutare) 1),
dt-I tra dada, dada nöastr5. ci-I pentru mama noastra,
Tra si fuga si n-alasä. ca sã ne fuga din casA.
Fa-t pismanä, dada', s ti torn'i. cäeste-te, mama, si intoarce-te I
Notd.Apoi continua a-i spune, ca unde merge ea, nu exista nici telegraf, nici
car5.up pi nici popta, ca sa scrie pi se priimeasca vepti de la rude pi sä le scrie des-
pre starea ei.

La moartea unel fete, prietinele (soatile) eT, II cintä :

VIII

Ea sculgl, le soata vol, Ean scolati-vd, soate (tovaräse,

[prietine) voi,
s-nt fitèm n'a stizmä noi, sä facem un zid noi,
stizmä mult analta, analta, zid foarte Malt, nalt
sa ncridèmu erma pOarra, sa. inchidem pustia poarta,
s-nu nä fuga la6a sOatä, s'a nu ne foga biata prietenä (soata.),
la6a söat5.-na dim brap. bIata prietinä din brate.

La moartea unui june

IX

Ag'utati, söhtile a rn6ale, Ajutati, prietinele mele,

std.' cinta'm chitite nale, sa-I cintAm cintece nol,
si-P fatim arada di nsurare, sa-I facem rindul de insurätoare,
a g'onilui, grambéului ;
«grOapa l'-èaste nvëasta lul.)
. .

0i, oi, märata-n1,

. . . . . ....
voinicului, mirelul ;
«groapa este mireasa 1111.1.
. . .

Val, val, nefericita de mine,

. . ......
n'i si dusi g'emile, mi se duse voInicul (bArbatul),
g'ónile, Oinile I voinicul ! voinicul 1
01, oi, cripata-n'i, vai, vai, crepata (arntirita) de mine,
n'i si dusi sairulu, mi se duse stilpul,
stiirulu di casa-n9.
. . . . .......
stilpul de la casa mea.
. . . . . . . ......
Tutuloru va li stail, Tutulor ma voiii impotrivi,
g'emile To nu-nT lu daii. pe voinicul midi ea nu-1 clail.
°Jae
r, , odu di lunrina, Voinice, ochiti de lumin5,
m6-a1gsa.si tea cän'ina.. ma lasasi toatã In dilnire.
9 Pentru vre-un nefericit, care dorepte sa moara pi se caznepte in zadar.

www.digibuc.ro
970 POEZIT POPULARE LA AROMM

Nevasta plinge pe bärbatul el

X

Val di mine, val di mine, Val de mine, vai de mine,

cum s-armi'n fira di tine,
stngura flrã dir60,
cama gh'ine si-n' mi nec,
, ai, ai...
Th-astiptam caei stamina,
s-na v'in', g'one, di la stina ;
tora earl laëa-n' va 'steptu ?
n'-azbura$i lal pul'ii aleptu
ai, ai...
Sctialä, g'one ; scöala, bane,
ca t-aurla pondul cine,
ai, ai...
ScOala, g'one; scOala, aleapte,
ca ti plingu daöle feAte,
ma pri Vislu dë-a6r1 searä,
cumu si-n' ti big tu tart ?
ai, ai...
biga' z-da erma di tOaca,
cari 6-adra', mina si-1' se'aca I
cum sa ramilli fara de tine,
singura fárä sustiitor (stilp),
mai bine m-as ineca
al, al...
Te a$teptam in lie-care septamina,
sa ne vii, voinice, de la stina ;
acuma pe cine volt astepla nefe-
[ricita ?
imi sbura$i, drag pull). ales
A i, ai...
Scoalà, lubite, scoala bunule,
. cad urla pustiul de cine
ai, ai...
Scoalti, voinice, scoale alesule,
cad te piing cele doua tete
ai, ai.. ai, ai...
Pe visul I ce visal eri sara,
cum sa mi te infig in tarina ?
ai, ai...
lncepu sa fie trasä toaca,
cfne o facu, mana sa-I sece l

Thaca da, s-n'-arapa g'onli, Toaca da (suna) ca sh-rni rapiasca

[pe June,
mastur, si-n' tsa sèaca man% 1 me$ter, seaca-ti-ar milnele I

Adundp-va söath $-soti, Adunati-va soate (prietine) $i sop,

s-n-acata'm di barnu top' sa ne prindem de briii toll,
s-na big'am tu erma pöarta, sa ne bagam in pustia de poarta
s-nu dam g'onle si lu-ngrOapa. sa nu dam pe pine sa-I ingroape.

Rudele piing pe verisoara lor

XI

Sole voi, sole mu$ata, Neam, neam frumos (binevoitor)

s-n-aduna'm tuti la pöarta, sa ne adunarn toate la pbarta,
s-n-acata'm di mana-mana,
s-nu dam la6a cusurina.
. . . . .
Cusurina vruta $-nlica,
.

nu-ti fu n'ila, nu-ti fu frica,

..... sa ne prindem de mina-mina,
sa nu dam pe biata verisoara
Veriwara. iubita $i mititica,
nu-II a fost mila, nu-ti a fost frica,
de-ata gröapa tara lae, de acea groapa, cu tarina neagra,
s-t-alà$Y muma, moi sivdae.
. . .
Discl'ide ocriP, scumpa nOastra,
. ..... ca sa te desparti de mama, lubito !
. . . .
Deschide ochil, scumpa noastra,
. .

ngl'ima ta nu 6aste buna. cad gluma ta nu Teste buna.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMNI 971

Mama 10 plinge fata

XII

Na muma, na iroasa 0 mama, o jalnica. (mama),

isi apiri lihtiröasa i SP facu zi inspaimintatoare ;
ra turti, lai v'anitari cad turd, cruzi ieniceri
it' cupasira ii-casa : iI poftira in casa ;
ccristina, da-na Mata, «crestina, da-ne fata,
cristina, da-na MN!» crestina, da-ne filca lo
oN16-am Wil'i, turn, tra dare, eN-am flick turcilor, de dat,
nO am f6ata, turn, tra dare., n-am fat:), turcilor, de dat.»
si tartiri Vanitarri, si turcii, lenicerii,
nT-u Mara, n'-o-arich'ira. mi-o luara, mi-o rapira.

La moartea unlit baiat

XIII
A laT pail, a IdI birbll'il, Drag puiti, draga privighiloare,
ali dodi durfit Ifirii, al mamei dorit fit,
te ticiisi di uu na gresti, de re tacusT, de nu mai vorbesti,
s-ali
., dadi r-cich'usesti ? si pe mama te superi?
ai.... ai.... ai.... ai...
Alai' purt, pail curbane, Drag puiii, puiti Inbit (jertfa),
muma si tuch'i di iale, mama se topi de jale,
ca-n' ti v8adi cart glare rad mi te vede citra soare (adica:
[mort).
triril, si stiii ca s-mine mor, Fiule de-as sti cà mor,
nu ti (Jail a turtilor 1) nu te da(l turcilor,
h'il'il. si still ca mi din'ic, fiule, de-as sti ca ma prapadesc,
. . . .
Mol curbane trandafiru,
. ....
tu tara lee nu-n` ti h'ig. in tarina nu mi te infig.
. . - . . . . .
Iubitule (lit. jertfa) trandafirii,
. . . . .

bana-n' tuta va-nt susch'iru, vhila toata o sa suspin,

oi, oi, gabrolu a Web', vai, vai mirele mieil,
oi, oi, birbeclu a n'eil. val, val., berbecele midi.

Cind se desgroapa mortul

XIV

Buna-ti oara, h'irlu a Weil, Buna ziva, fiul mieu,

va s-ti ntrebu, IR% a n'eil, o sa te intreb, fiul mieu,
cum triciisi trel an' di clili, cum petrecusi trel ani de zile,
flit use, lira ping'eri ? fail use, fara fereastra 7
I) Ap nume§te mama pe eel earl yin sa-1 radice pe lubitul el din brate pi sa-1
porneasca la mormint. Ciocli la Arominl nu se gasesc, ci rudele cele mal apropiate, de
partea barbateasca, radica mortul §i-1 conduc pm& la mormint.

www.digibuc.ro
972 POEZII POPULARE LA AROMINI

cele-lalte femei cari insotesc pe mama, ii raspund in cor :

Ti ti fati huta (cutare), Ce te fad nalva (numele celei
di n'i stai, di lu ntregh' ? [care plingQ)?
cu ti gull s-ti zburasca, $i stai, de-1 intrebi ?
cu ti ocl'i s-ti mutre'asca, cu, ce gura sa-ti vorbeascd,
cu ce ochl sa te priveasca,
cu ti chicröari si se scOala ? cu ce picioare sa se scöale ?
Mama :
--AnvitAti-rni, sOath vol, Invälati-ma, prietine voi.
ti si-n` fac cu g'onle n'eil ? ce sa fac cu voinicul mieil ?
Ascumbus6a-ta datile brata, Cele doua brate sa-ti sumeti,
fa-tä palmili lupati, fa-ti palmele lupeti,
Angl'ili s-ta 16adari sal* unghile sä ti le fad sopa
s-aruca tara la na parte, $i arunca tarina la o parte,
scindura dé-alanta parte. scindura de alta parte
Aci urmeaza apoi ceva infiorator, pe timp ce groparul, sapind
scoate oasele mortului. Grupul de rude intreba :
Ti baga$1 $i te scusè$1?
(ce baga$1 $i ce ai scos) ?
ear mama face ni$te antiteze din compararea membrelor, a ce ail
fost $i ce sint. Tot ce se leap. ca amintire dulce de mina, fata, ochii,
voTnicia, de$teptaciunea, cumentenia celui stins etc. etc. mama le rea-
minte$te in viersuri improvizate, pe cind celelalte o urmeaza, inecate
$i ele in lacrami. Sfirsind dinsa, flea nemingiiata sail nevasta indu-
rerata, urmeazä cu in$irarea descrierei nemarginitei lor dureri. E ceva
grozav ceea ce se petrece la mormint $i in multe comuni, cari au avut
fericirea sa alba cite un preot cu minte, prin staruintele acestuia, aii
renuntat de la acest trist din cale afara obiceiti, a$a cã rudele nu mai
ail 1 oie sa aziste la dezgroparea celui mort.

La moartea omit Wit

XV

Du-n' ti, tata, du-n' ti, Du-mi-te, tata, du-mite,

du-ill ti Nil buna ; du mi-te drum bun ;
lele tuta, cara s-n'ercli draga tata, dacà mergi
astara la Aeanasi,1) de sara la sf. Atanasie,
cor mari va-n' te-a$Mapta, hora mare mi te va a$tepta,
tuti de"-atal va si h'iba, toti din al tai vor fi,
frati, tata, $-cusurin'i. frati, tata $i veri$ori.
Ti pilicirsescu, tata, 'Fe rog, tata,
la vira si nu ti duti, la nimeni sa nu te dud,
ma$1 la tata Weil s-ti duti, numai la tata al mieil sa te dud,
9 Biserica din marginea satuluI, unde se afla cimitirul la Vlaho-Clisura,

www.digibuc.ro
 PCEZIT tOPULARR LA AROMINT 973

si 11i spuni, lele tata, ca sa-i spill, draga tata,

si l'i spuni di a casg, sa-I spuI de a casa,
di Nach'i lu nsura-m, ca pe Nachi il insuraram
ca Lionida e fugatu. ear ca. Lionida e plecat In stralnatate.
0 aci urmeaza descrierea stärei casnice, care stoarce lacrimile tu-
turor azistentilor.

La moartea. fiuluI WI, dupa. ce 1-au murit mal multi fil

XVI

Na muma multu arsg, 0 mama foarte arsä,

ng muma argil jil'öasa. o mama foarte jalnica,
cu pli'nguti va dijarmg, cu plinsete va dormi,
cu pli'nguti va scöala ; cu plinsete se va scula,
ca tuti h'irl'i it' Masi cgci toti fiii ii intinse (murisera)
i singura *-armasi. 0 singura rgrnase.
Nepoatele nefericiteI mama (rasa Tacit), o mingiie :
Ah I le, ten duruta, Ahl draga matma Iubita,
noi tuti va ti vrèm, nol toate te vom iubi,
ca mama va ti vrèm, noi ca pe o mama te vom iubi,
nu plInli, -Leta, nu pill-Kb. nu plinge, matu*a, nu plinge.
Nokt Aceasta Tasa Tacit a fost nefericita mama a unuia dintre ceI mat
inimql institutori aromint din Macedonia Tuliu-Tacit. Ea a avut nefericirea sa' pearza
in interval scurt trei fit, toll barbati insurati qi de valoare, dintre cart Tact qi Tulin
ail lasat marl regrete printre compatriotit lor. Cruda soarta a fault ca ea sä traeasca
gi sa vacia murind, rind pe rind mai toatd odrasla finial a scumpilor eI fit §i sa nu-I
ramie de cit o flica Mia, care trae§te §i, care in zadar s-a silit sa-I indulceasca
momentele din urma ale vietei, caci nefericita mam5. a murit neconsolata §i amarita
de loviturile grele ce suferise. Arominil de la Pind datoresc mull barbatului et, Ghtor-
gachi Tacit. In revolutiunea de la 1854, facuta de satele Avela, Perivole §i Samarina,
a fost unicul om mai capabil, care s-a distins, nu in lupta pentru criVindtate, crqti-
nizm, cad el era in contra acestel revolutiuni, ca unul care pricepuse bine manope-
rile agentilor greet, can vroiail sa tragd toate foloasele pentru marea lor idee pan-
elenica, ci in spiritul de reconciliare a satelor résculate cu autoritatile turce0. Lui se
datorqte, ea aceste sate n-ail fost distruse cu totul qi nu s-au ruinat cu desa-
virqire.
Eterna fie memoria lor 1

La moartea uneI fete

XV"

Moi trandafila Hee, MaI trandafirule, floare,

casa call si rr-ti nv'ilic'e, cdsa cine rra-o va luci,
o laua-n% la6a-n1 marata. val nefericita, netericita de mine.

www.digibuc.ro
974 riosz111 POPULARE LA AROMINT

MoI lilic'e ditru Maiil MAI floare din Maiil,

möarti fac $i nu-n' ti daii !
o laea-n', laea-n' märata.
N'-am na Wire di asimi,
va-n'-u tin tra tot na mini
oi, oi marata.
va n'-u bag tu na v'ilie,
tra s-n'-u ved caOi harv'le,
si P grescu, si-P zburascu,
tot cu zdroda s-mi hirsescu
oi, oi laea-n'.
moarte fac si nu mi te dail I
val nefericita, nefericita de mine.
Am o fiica de argint (nepretuita),
mi-o voiti tine pentru totdauna eil.
val nefericita 1
mi-o voiii baga in sticla,
ca sa mi-o vaz in fie$te-ce dimi-
[neata,
sa-I graesc, OA vorbesc,
tot cu zdrodita sa ma distrag,
val, vai, nenorocita.

La moartea unui elev

XVIII

Fie& bun $i mintimén ; FecTor bun $i cuminte,

d-lu te-aflo laba ch'icuta,
di-n' ti nch'icuta mirAt,
ti paspriv'inv'itI di sihati ;
d-lu te-aflA anangh'a s-ti mica ?
LaIlu gurmaclu 041 vine
d-lu te-aflA lallu pi tine '?
ca bigatu $-ca sculatu,
ca tine nu ti pistipseal,
ca41 ciclii$1 1inclitu m-pade,
ca tine mama aOa nij-aveal.
T. §unda.
de uncle te afla neagra dambla,
ca mi te irnpicuta, bietule,
in 24 de ceasuri,
de unde te gasi ananghea, ca WA te
[manince ?
Neagra anghind ce-t.i veni,
de unde te gasi pe tine ?
ca bagat $i ca sculat,
caci tu nu credeai,
ca ai cazut greii bolnav,
caci tu mama nu aveai.

La moartea unui tinar

XIX

S-nu te-aricb, s-nu-I fati, SA nu te inselI, sA nu-1 fact,

s-nu fati aistu lucru,
c-aistu lucru nu i bun ;
ved te alixt$1 si CA te-adiki,
pIpinile n-c'i&ór bigki,
ta s-ni fudi ti eta tuta,
ti eta tuta si n-alki
Ag'utáti tute anvirliga,
s-incridem ii$ile $-flrizle,
s-nO-alisa'm s-na fuga g'onle,
si-P tatim un bun a tat-sill,
si-P fatim un bun a mi-sai,
$i a frat1or cO-a surärlor
tea s-armin' ti eta tuta.
sa nu-I fact acest lucru,
cad acest lucru nu-I bun ;
\Tad, ca te primenisi $i ca te gati$T,
ghetele in picior bagasl,
ca sh fugl pentru totdauna
pentru totdeauna sä ne 14:
. . . . . . . , . . .
Ajutati toate imprejur,
sa inchidem Ole $i ferestrele,
sa nu lasam sa fuga voinicul,
sa-I factm un bine tatalui sail,
sa I facem un bine mamel sale,
$i fratilor cu surorilor,
ca sä ramie pentru totdeauna.

www.digibuc.ro
 POEZI POPULARE LA ARMIN] 975

La nevasta unul mire, dupA tret zile de insurAtoare.

XX

MoT lal Wone, cum ti fitési di elite,
pi ntata ta tea musata,
$-pi g'unaticlu a tad,
si fudi tine, si ne-alasi?
esei Trambo cu curuna n cap,
si 6-al numta nica n-casa,
nveasta cu tel'uri s-Asch'epe nica
[pi tap.
Nica nicunuscuta cu Trambó,
s-cu tut not di pe-anvarliga,
ma ti pilicirsim
sutI-ti ta si zburi'm, _ intoarce-te, ea sa vorbim,
si zburasca dada cu tine,
di ca cum zburd di tótinä,
uti-ti di mutred tine,
ti fac pirintir ti tine,
ti fati nveastä li tine,
nveasta nao, nicunuscuta.
Nu seid, Wit, cum si-11 grescu,
nu sciid, Wird, cum si-P zburescu
ca nisa nica Wone nu cunuscd,
ni harao nu-s cunuscd
ea cum santu seatile-arei,
alixite s-adirate,
adirate s-priimnate.
C.
Mal vomice, cum al Lost In stare
(adica : cum te hotari$1),
pe tineretile tale cele frumoase,
si pe voinicia ta,
sa fugi, si sa ne Iasi ?
esti mire cu conuna in cap,
$i o al nunta Inca in casa,
(al) mireasa cu peteala Inca pe fata
care e, Inca e necrescuta cu mire
si (al) pe toti not din jurul tad.
Ci te rugam,
sa vorbeasca mama cu tine,
precum voi bea de obiceid (in tot-
[dauna).
Intoarce-te si priveste tu,
ce fac parintdi pentru tine.
ce face nevasta pentru tine,
mireasa noua, necunoseuta.
Nu stid, tiule, cum sa-1 graesc,
nu Stiii, fiule, cum sa-T vorbesr,
cacT dinsa barbat inca nu cunoscu
nici bucurie nu-$I cunoscu,
precum sint tovarasele el,
primenite si gatite
gatite si plimbate.

La moartea until voinic, omorit dupA vre o septamiurt de la

insurAtoare
XXI

Nu s-muta' numta di mpadi, Nu se ridica nunta de jos

ci g'onli tu livadi,
iu-1 marata-P di muPari,
si si-1 planga cu dor mari ;
Lambe si-I duc pi tampari,
nveasta-P mutt(' munte j-vali,
si-1 duc Lambitu pi brata,
1-plancili ma-sa cu zurleate ;
Lambi s-intra tu murmintu,
(adica : nu se ispravi Inca nunta),
cazu voinicul In livede;
unde-i biata lui muiere,
sa $i-1 plinga cu dor mare-;
Lambe e dus pe tirnpare (un fel de
[ma n ta pa storeasca ),
nevasta lui ridica (de plins) face sa
Iresune munte si vale ;
Lambe e dus pe brate,
il pfinge mama-sa cu nebunie (ca
[nebuna);
Lambe intra In mormint,

www.digibuc.ro
976
nveasta clati : voI si P cantu,
voI si-11 cantu, ca mi döari,
s-ird protlu dit falcari ;
si-P cantu pan mani sëara,
ca nu-P prinde-a lui tu
va n'i-1 pläng cu mari foc,
ca nu-P prindë-a lul tu loc.
Ticura.
Veri;oarele la moartea varulul lor
Tuti laile cusurine,
z-dèdpira, g'one, ti tine ;
bratil di braü va s-n-acata'm,
tute m-prag va nä baga'm,
s-a mortilor noi nu ti dam.
. . . . . . . .
Adunati-va, söatale
sOatale, musatile
si-P cintämu cinticlu,
cinticlu atel póndulu.
g'utAata, g'unèata lui,
trandafirlu a cimpului
Va si-1 cintam, va si-1 altamu,
va si-1 ciftam snu va-1 aflam.
Femeile vorbesc ca din partea celei moarte :
Mamo si v`in', mamo, si v9n',
si v9nni si-n' mi vedi
$i carl s-mi vedi atümina,
aplëaca-ti s-mi basi,
si carl s-mi vedi ghlbina
alash-mi si fudi.
Acasa mamo, tterna-te
si vedi-ti di fum6aPi,
di Mein frate Custandi
di vrutlu ameil fraticu.
Nvëata-1 si-nveata gramati,
nveata-1 s-h'iba cu minti
piriguria mumaPel,
a mumarel duruti,
s-ag'unga sturlu a casaPei,
$-a höáral'el nisani.
www.digibuc.ro
POEZII POPULARE LA AROMN
nevasta zice : vol sa-i cint (sà-1 bo-
[cesc);
voi, sh--I cint, chef ma doare,
era intliul in falcare (trib I);
sa-1 cint pin& mine sara,
; cad nu-1 prinde in taring ;
mi-1 void plinge cu mare foe,
cacl nu-1 sta bine in pamint.
XXII
Toate bietele verisoare,
$1 smulg parul. voinic,e pentru tine;
brat de brat ne vom prinde,
toate la prag ne vor aseda,
si mortilor nu te vom da.
. . . . . . . . . . . .
Adunati-va, prietinelor,
prietene si frumoase,
sa-I cintam cintecul,
cintecul cel pustiul.
Voinicia, voinicia lui
ca trandafirul cimpulul;
ii vom cinta, ii vom inalta,
ii vom cauta si nu-1 vom afia.
XXIII
Mamo, sa vii, mamo, sä vii,
sa vii, ca sa ma vezi,
si daca rn-el vedea rumena
apleaca-te i ma saruta;
iar daca na-el vedea galbenä,
lasa-ma i du-te.
Acasa, mama, intoarcete
si vezi-ti de familie (de copil),
de micul frate Constantin,
de iubitul rnieü fratior
Invata-1 sa invete carte,
invata-1 sa fie cu minte,
ksa fie) mingierea mamei
a mamei dorite,
sa ajunga stilpul easel
si a satului renume.
 POEZIT POPULARE LA AROMINI 971

La moartea regretatuluI de tot1 Arominil Tuliu Ghiorgachi Tacit

XXIV
Astancla di call semi,
nä furtunä grOata j-deade,
furtund, turtuna mare,
si nä greaüa bumbunidare,
sfulgu greu sfuldira'
tu ug'aclu l'-al Gh'urghch',
di-P astOasi casa tuta,
si scinteahle t6-arsirira,
pri la so6a tuta arse.
Astazi din spre sara
o furtuna grea (napraznica) dede,
furtuna, turtuna mare,
si o grea tunare,
triznet gret trazni,
in cosul la Ghiurgachiasca,
de-i stinse (prapadi) casa toatä,
si scinteile can rasarira,
pe tot neamul 11 arse.

Bocet pentru moarte

XXV
Mdarte lale s-farmacdasa ;
ti-n' esti ahta'nt nin'ilOasa ;
cum n6-ai ocPi ta si ve4i,
ta si yell, ta si uhtècli ;
nu-ni t-ai urecl'i ta si avc15,
aesta ijale s-nu 6-arav4a,
ma-n esti darba, ma-n esti surdd.
Ti pilicirsescu, moarte,
nica esta dara s-m6-avld,
si-n' ti fati pismana moarte,
s-n'-alAsi durutlu tate,
s-are feate di s-lu vor,
§-are h'il' di s-lu dor,
s-are soe nu s-16-a1asa,
ca-P së-astin4e la6a casà.
Un di un s-na .m1;dira'm,
lailu tate si-1 cinta'm
si-P litém cintic jiPds
cintic multu firma( ds :
TOarna-te lai tate bune,
Big! 4itém nica dad zbOare,
ti s-teatim lai tata nol,
di na cach'usisi, ? ca te supdrasi si plecao (fugisi) ?
Moarte neagra si otravitoare,
care esti asa de nemiloasa ;
cum n-ai ochi, ca sa vezi,
ca sa vezi, ca sä oftezi ;
n-ai urechi ca sa auzi,
aceasta jele sä nu o suferi,
ci-mi esti oarba, ci-mi esti surdil.
"
Te rog, moarte,
inca de data asta sh ma auzi,
sä mi te calesti, moarte,
si sa-mi 1ai doritul tate,
are tete, cari-1 iubesc,
are fii, cari-1 doresc,
are rude, cari nu-1 lasa,
caci se stinge a lui casa.
Unul cite unul* sa* ne insiram,
pe WWI tata sa-1 cintam,
sh-1 zicem cintec jalnic,
cintec tbarte intristat (otravitor)1
Intoarce-te, drag tata bun,
sa41 zicem Inca doua vorbe,
ce-ti facuram, drag tata no],

La moartea uneI batrine, dupa ce e plinsa de rude, una din azi-

stente, incepe sä plinga pe rudele sale, ast-fel :
XXVI
Duni priftëasä plims41, Destul, preoteasa, al plins,
mOasa (16-azi i a tutlor, batrina lie azi este a tuturor,
duri plims6O, si plinclem s-noT, destul ai plins, ca sa plingem si nol,
si na plincjem frall'i a nostri, sa ne plingem pe fratil nostri,
62

www.digibuc.ro
978 POEZII POPULArtE LA AROMINI

ca1 tu caplu ali vëara, ca este pe la 'nceputul verei,

di-si es g'on'Pi a primnare,
$i fratPi a no$tri nu si ved,
unlu z-dtiQe $i nu-s-tutria',
alantu avcji'm $i nu-1 a$tipta'm.
cind es voinicil la plimbare
ear fratii no$tri nu se \Tad,
unul se duse $i nu se intoarse
pe cel lalt 11 auziram $i nu-1 a$-
[teptaram
(adica : de cel lalt am auzit, Ca a
(murit $i nu 1-am mai vazut).

0 vAduvA, cAreia i- a murit flAcAul

XXVII

Dati-n'i arada s-an9a söata, Dati-mi rind si mie, prietene,

si-n1 plingu fucjitlu dim brata',
si-n' plirig fulitlu dim brata,
si-n1 pling direclu ali ma.
Unu $-tut la6a n'-avip,
si-n' lu hirsescu nu-ni puta
Tora es g'on'11 a primnare,
cu niv'eastilè-a lor nale,
hir1-41 di duruti mame,
ma$ig'onle a n'eii, gram bolu a n'ea,
grambolu a We'd, tic'orlu a n'eti,
nu va si-1 ved aclOara eil.
sa-mi piing fugitul din brate,
sà-mi piing fugitul din brate,
sa-mi piing stilpul easel.
Unul $i tot (pe unul singur), ne-
[narovita avui,
sa ma bucur en el nu putui.
Acurna es voinieil la plimbare,
cu nevegile lor noi (cu miresele lor),
alintati de mame dorite ;
numai voinirulmiefi, mirele mieil,
mirele rnieil, baetul mieil,
nu mi-1 voia vedea a doua ora ea.

Cintecul de moarte al unul scolar, flul und fArseroate din Nijopule

XXVIII

Un h'iPil dede Dumnrcla', Un till dede Dunne lefi,

mutna tru tramti 1-135*A',
nii-I baVi rald, 1-ba$a' rati,
$i la xamen 1) nu-1 pitrëati ;
cli'sira, ra nu P-i Went,
cte-ai, lai h'i 'il, ara'ti d-lu-ti v'eni,
spune-n' h'il'il, si $titi $i meni.}
mama in frunte 11 saruta,
nu-1 saruta cald, il saruta rece,
$i la examen nu-1 tramite ;
se ziqe, Ca nu-1 este bine,
ece al, drag fia, rb a de Lindell' vine,
spune-mi ca sa $tiii $i etl.»

La moartea until voMic

XXIX

Ti-o Vine nä carte mare, 41 vine o scrisoare mare (impor-

[tanta),
carte mare, ca Oirmane, carte (scrisoare) mare, ea un firm an,
g'orile X... s-Pa na cale, vot nirul X... sa porneasca in drum,
iu z-duc g'on'l'i $-nö-ail turnare, (intr'acolo) unde se due voinicil $i
[nu se mai lntorc,
1) Cuvint non obidnuit de eel cart frequenteaza $coala romina.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPLILMIE LA AROMINI 919

cale lungh $-cale laie, cale lunga si cale neagra,

d-iu vir nu s-are turnare. de unde nimeni nu se inapoiazh.
Ai si nvi,temu g'Onile, Al, sa imbracam pe volnic,
si-P bigh'm Armatle, sa-i brigam armele,
arrnatle a lui sun Wile, armele lin sint luminhrile,
tèrile $i lilic'ile. luminhrile si florile.

0 maniA, cind e sä-I rAclice fata moarth, ca sä o porneacca spre

cimitir.
XXX

Ag'uláti, vrute Oath. Ajutati-mi, iubite soate (prietine),

sh nu -n' Pa h'il'a dim bra td, ea sa nu-mI Tea fiica din brate,
ca n'-am unh h'il'e $-tuta, caci am o flich unich,
eh n'-u Ifil'a multu duruth ; cad mi-e tiica foarte lubith ;
nu ni-u dau scumpa, nu o dau pe scumpa,
nu n'-u dau vruta, nu o daft pe lubita,
eh re-u singura tu lumi. cad mi-e singura in lume.

La un final- mort in sträinätate

XXXI.

A laI h'il'Iu, Will u a Weil, Ah ! drag flu, fiii al mieu,

laT purumb, purumbu!u a Wed,
cindu n'i ti pitricaT,
ca vir as!án ti pitricaI,
ntr-ocn a dijar' nu-ti viliiI,
nu-n' ti %Jam durutlu a n'etL
nu-n' ti vicliti musatlu a Weil,
si nech va-n' ti vedu,
ni ear ti di la tine va s-a,teptu ;
va-n' te-ada,tu qua tuta,
va n' l 6 adastu si-n' ti vedu,
si-n' ti ved ningh nã 6a15 I
Wird s-nu va s-ti tornI din xe'anh.
drag porumbel, porumbel al mieu,
cind mi te petrecul,
ca un lea te petrecul,
cu ochil a doua oarà nu te vAzuI,
nu te v5zuT, doritul mlen,
$i nici ca mi te volil vedea,
niel scrisr et de la tine voifi a$lepta;
mi te voiu ad5sta ziva toata,
mi te von"' adasta, ca s5 te vad,
sa te vhd inch o data !
tiule, $i nu te vei inapola din striii-
[nh tate.

Din bocetele Ghianei Terpu Buseicu, la moartea flulul ei

XXXII.

Lele scumpul a Weil, Mei scumpul midi,

cum s-t-ascundu truplö a tun cum sa-ti ascund trupul 1

Tinë-ascapirAt la joc,
..Tu aprins de foe la joc,
a.. i ! VaI !

cum s-ti ncrid arnit tru loc ! cum sh te lnchid acum In parnint !
a...i I Vat I
.

www.digibuc.ro
980 POEZIT POPULARE LA AROMINT

G'one, scump di sum curuna., Tinar scump, in curind mire,

casa tata-tui nu-ti fu band ? ! casa tatalur tag nu IT-a thst bunä ? !

Me-arsi$1, alai h'iPlu a IAA, M-ai ars, o fiul mieg,

te s-mi fac co-ahintu arat I...
T-alisa$1 casa lun'ingasà,
ca s-n'ercji trö-ated ntunicgasa.
Tgarna-ti catre mine,
sh-tr ved fata cama gh'ine ;
fata-ti ca lapte $i ca spuma,
cum s-aravda laea-ti muma,
alta gara s-nu o veada,
trg-atel loc strimt lu va s-$ada !... In strimtul loc in care o sä $aza
ce sa ma fac cu atita necaz
* **
Läsat-ai casa ta luminoasä,
ca sa te dud in cea intunecoasä.
*
Intoarce-te, o fiule, catre mine,
ca sa-ti vad fata mai bine ;
fata-ti ca lapte $i spuma,
cum sa rabde sarmana-ti mama,
sa nu o mai vada alta data,
I

edit' s-mi mutresti,
Di$cride, h'il'O,
ca mine tru greapa va s-ti tuch'e$ti.
Ocril` a thi, h9Pfi, lu mutrea,
surghl lumea te-o vided.
Mutred-mi, h'iPii, ninc-una eara,
spune-n' dorlu ditru in'gara.
Grea-n', lai h91`u, ca mor di dor ;
diFride gura, da-n' un zbor
Unsprav9ngh'iti de-an' urnplii$T
tru clua te bana ch9rdg$1 ;
ti featisi g'one, cit un fag
s-me-alà$1, laita, arale s-trag.
** *
Deschide, fiule, ochi sa ma prive$ti,
cacT mime in groapa o sa te tope$ti.
* *
OchiT tai, fiule, unde priveati,
sorbeail lurnea ce vedead.
*
* *
Priveste-ma, fiule, Inca odata,
spune-mi dorul din inimioara ta.
* *
Vorbeste-mi, fiule, caci mor de dor
I deschide gura, zi-raT un cuvint.
* *
Douazeci $i unu de anT implinise$.
in ziva dud viata al pierdut ;
te-ai fa'cut mindru ca un fag,
$i ma la$T, amaritä, rele sä tragT
*

Jiliti-mi, lea sor I Te s-fac Jai frate, Jeliti-ma sorori I Ce sa fac Irate,
lancul mi fripse Iri$ tru h'icate. Iancul rn-a fript pina in ficate.

Ti nT-u voig bana, dupa tine : Ce-mi trebue$te viata, fiule, dupa
[tine
s-mor $-io cu tine, na ghline-n1vTine. sa mor cu tine, mai bine irni vine,

www.digibuc.ro
 POBZIT POPULARB LA AROMINI 98 I

Cum z-binkl pustd, tru casd ncl'isd Cum sä mai trdesc pärasitd, in casa
[inchisä,
nviscutä tru lane stran'e di pisä?!.. imbracatä in negrele halm de pa-
[curd ? l

* *

Ti vicjiti, h'il'h Vislu de-aöaltari Te-am vëzut, fiule, In visul de a-

[sëard : [lalta-erT sara :
«erch'ilT di limbd, ca-ni mi mus- .erpii de limbd cd m-ail muscat,
[card,
egrenda di casä bucdti s-feate, «grinda de casd in bucati s-a facut
asi eitia m-pade tutd z-disfeate. si acoperisul intreg jos s-a des-
[facut. D
*
*

Cutrimburatd, h'il'il, mi sculAI, Inspalmintatd, tiule, rn-nm sculat,

si la icöand n-cjinucl'i rri'd -arca.i. si la icoand in genuclif in-am a-
[runcat.
*
* *

Lähtärisitd n'-arupsu perlu, Ingrozitg mi-am zmuls pdrul,

Ca ningd tine vid6dm sta harlu. cad vedeam ca lingd tine sta Caron.
*
* *

Vre'am ca sa strig, ma böate Vream sa strig, dar vocea mi-a

[a \TAT, [lipsit,
s-pri dinti, h'il'a, lisinatä cdg 1 si cu fata in jos, fiule, lesinath am
[cdzut l
*
* *

Ca ditru alantä lumi n'-any'AT, Ca din cea lume am inviat

s-tine, cit bradlu, tesu-s' durn'ai 1... ear tu, cit bradul intins dormial 1..
*
* *

Ngritata di fricti, rnë-aplèc ca s-ti Inghetata de fried ma aplec sä te

[ba, [sdrut,
si pri frimtea ta 'rate, ca ch'atra, si pe fruntea ta rece, ca peatra
[armdsii I [am rämas !
*
* *
Corba-n' di mine, perlu-n' si muta, Nenorocita de mine, mi se zbirle-
[ste parul,
singura n-casd, trd etdarmi'n mu ta . singurd 'n casä, pentru vecie, rë-
min muta.
*
* *

Cum nu-ti fu Wild di mine, h'il16, Cum n-aT avut mild de mine ,
[fiule,
Te ti fee% g'one, musal birbilla I care te-am facut voTnic, frumos
[Ca 0 privighetoare.

www.digibuc.ro
982 POEZII POPULARE LA AROMINI

Asian la lueru, tru minte-aleptu, Ca Ieit la lucru, distins la minte,

ce-ari's pri bucla, vrut si disteptu,
s-me-ala0, laitá, tot s-mi jilescu,
si virna haraüa s-nu mintuescu.
cu r1u1 pe bu7e, dI 4111. si destept,
sA ma lasi, intristata, sa ma tot
Delesc,
si la nicT o bucurie sa nu ma gin-
[clt sc.

* *

Di n ic pin di mare ma s-ciudised, De la mic pinh la mare se tot

[mirati,
cindu cu vreare tuP ti mutrea. cind cu Tubire top te priveati.
* *

lu-ti easte arislu di alta stiara, Unde ti-e risul de alta data,
cu hare s-dulte la sole s-höara ? dragu t. i dulce la rude si sat?
* *

Mutt ed di nvirliga, sotei se-adund, Priveste imprejuru-p, tovarAsii se

[aduna,
v'in ca sA-ti liara s-al pal te buna, yin sA4l ureze sa ai parte buna,
aclo iu n'erc;li trO-alanta fume, acolo unde mergi in cealalta lume,
lume di pisa tra laile mume I lume de iad (pacura) pentru bie-
[tele mame !
* *

Tati, nu plincle, tati lea Ghiana, Tad flU plinge, tad, fa Ioand,
c-asi vru Domnul, tine s al bana. asa vru Domnul, tu sh traestI.
* S

SA aravgli, te-aravda statile teate, Sa suPri ce sufera soatele toate,

z-duch'esti durerea te n-o stidi sA simti durerea, ce n-o cunosteai
[póate. [poate.
* *

Inima fa-(i-u de h`er, lea sor, Fa-ti inima de fer, o sorA,

si de-aed ninte stinclé a tail dor. si de a -i nainte stinge al tail dor.
Observtlet. 1) A... i.A,.. I. Bocelele se cinta in Macedonia pe on ritm uni-
form, strania si pe ni§te iuelodii sfi§ietor de intristatoare. Sint niV.e note lune §i
plingatoare, cad in portandurile lor vaitatoare, sarnana mai mult a nite gemete. Dupa
ce s'a cintat o strofa, compusa din doua saa mai multe viersuri, urmeaza vaetul
final A... i, A... icu care se inchee melodia bocetului.
2) GIone scumpu di sum curunii. Intristator lucru este, in adever, pierderea
unei fiinte iubite, dar pentru o mama macedoneana, nimic nu poate intrece durerea
pierderei until tinar care a ajuns la virsta de insuratoare. El era speranta el, viitorul
easel, propagatorul familiel, stapinul, in fine, cad nicJri, ca in Macedonia, nu este
dezvoltat mai mult simtul de stabilitate familiara.
3) Superstitiuneali mai cu seama credinta in vise la Romani, ca i la Ma
cedoneni, a fost foarte inradacinata. Siguranta ce aveau cel vechi precurn qi eel de
astazi, ca nu se miFa nici chiar un fir de piir din capul unui orn fara ca acest lucru
sa fi fost orinduit de o putere superioara, e atit de bine hotarita in creerul rorninului

www.digibuc.ro
 POEZIY POPULARE LA AROMINI 983

macedonean, cii nici o putere omeneasca nu poate sh-i o zdruncine. De ad, dar, ere-
dinta eh o multime de semne sint consacrate pentru cutare saü cutare eveniment §i
un nolan de credinte asupra viselor i altor intimplàrt, dese on eplicabi1e. A§a
relativ la vise, clad se face, ca te mupa atpele de limb& ; c grinda (birna), care
supoart& ungbiul poliedru ce formeazh fetele acoperhmintului easel (citia) se desco
perk toate acestea, pe lingh multe altele, insemneaza ca o mare nenorocire va lovi
persoana care a visat un asernenea vis.
4) Multe sunt expresiunile prin can se arath groaza sad durerea ; cea mat forte,
Insh, este acea din viersul al doilea ; pre dinti. Semnul celei mai grozave durerl ce
simte cineva este cind cade Cu rata la pamint.
5) Tall, nu plinde, tap lta Gleand.Aci incep vecinele sä consoleze pe intris
tata mumh. Se adreseaz& mai intil el, §i se incearch a o face sh. uite durerea, sil §T
intäreasch inima contra nenorocirel ce o loveVe, cad moartea este lege comunä pentru
oamenLCe ? null aduce aminte ea oare i de mortil lor? Si atunci, urmind un
fel de gradatiune in rudenie, incep sh boceasch (sa ardbrMsMscd, cum mai zic Ma
cedonenii) toate pe rind neamurile lor, phstrind un fel de regulantate in rind, care
te pune in mirare.
Macedonia, Anti 1, No. 2, p. 39-43. (corn. repozatulut Andreiu Bagav de D-na
Flora Papa-Costa din Molovipte).

AdurAtT vl söátile,
si phi tirnii g dude,
g'15uile aleI bmulu,
brnulu $-a 61,tulu;
flámbura a fitiáraiTel,
!Meta protä a vèlrAPei ;
adunali-vh sOiltile,
si lliirJ mu sciimpulu,
sciimpulu durfaulu ;
* *
Carl si TOY, iu va s-ti duti,
Waite a Weil !
XXXIII
Adunati -vA, soate,
sa plingem vou'ucul (junele).
voIni .ul acel neferieitul (pustiul),
pustml $i distinqul (alesu 1),
steagni satului (adicA : fruntasul
[printre tori tinerii satulul),
floarea de cApitenie a verel;
adunati-vg, soate,
sä p ingorn pe svumpul,
pe scumpul doritul.
*
* *
Daca vel fugi, unde te vel duce,
voinicul mieil I

va s-ti dutl tu marga-laie te vel duce in marea-neagrd,

gabrolu a &ea! mirele mieft I

va si-n1 ti neti, nu va s-ti ved, o stt te Med, nu o sh te vad,

durutlu a n'eli ! doritul mat !
$1 va s-ti plingn Ina tutk $i o sã te piing zina toata,
si va s-crep, i va s-ti caftu I si o sã mt mihnesr, si o 4 te raut I
spuni, bune, va s-mi a%c1.1 ? spline, bunule, ma veb anzi ?
va s-ti torn'i s-apindise*ti ? te veT indulo*a (intoarce) sa"-ml
raspunzi ?
XXXIV
Mortul I1 exprima dorinta, ce ar fi fAeut, cind ar fi
tiut Ca moare
Carl si stëam, rindu vrea-s mor, Daca a* fi *tiut, cind o sã mor,
eu CusIñi u vrta-n' mi duc, eü la Costur (Castoria) m-a* fi dip-,
masturl bunt vre'd-s adac, me*terl (cidari) bunt a Ii adus,

www.digibuc.ro
 984 POEZIT POPULARE LA AROMINI
grOapa mea vrea s-n'-u lucram,
mbrostu To vrea s-n'i stateam,
mAsturl'i vrea s-n'i mutrehm.
Vrea statedm, vrea s-Pi ntribam.
«MasturT voi, masturi musati,
ea cul groaph vol lucrati ?
eAtia groapa u lucram.
aVA palacarsescu, masturi,
agróapa bunh s-ri'. u sapatl,
«s-h'iba larga, $-adincöasa,
«a ncruti$alifi s-pot s-sedu,
es-pot s-mi scolu, si-n' mi tingu.
«Na fereasta s-&-alasati,
e dimineata si-n' da sóarle,
es-treaca vruta si n'-u ntreb
eVruta ti-n' ti nair10,
ernea tricii$1 $i zbor nu-n' gri$1?
XXXV
Lea ti vlislu ti-n' vi ifi
talfina zborlu lö av i'l ;
pi crivate tine teasa,
piste tine teara apreasä ;
di ERA-a ta curuna,
dol'i nol bunlu s-n-aduna ;
truplö-a tAil. tut arate,
hala ta tora ti s-fate ?
truplö a tail arate ,gl'et,
ti-n` u vol bana z-bined ?
Pi tine crutea-n' Wain,
feata, pi n'atile tl-am.
Preftir tutT j-vIvisescu,
$-mul'erli tuti zgh'ilescu ;
preftiP tutT s-aridipsird,
pi la groapa si nch'isirä.
Tu lai tute, CO albe tine,
feata, nu-n` me-astipta$1 mine;
dao trupuri si s-faca una,
tu na grOara doli s-n-adund.
Di noi, dao lilic'e screasca
cal si treacä s-n-an'urdeascA,
..si noI dol'i s-ni jileascd.
Andromache F. A.
www.digibuc.ro
groapa mea a$ fi lucrat,
in picioare a$ fi stat,
pe mesteri a$ fi privit,
a$ fi stat, i-a$ fi intrebat:
el\le,$terT vol, me$teri frumo$T,
«a cui groapA lucrati vol ?
(Tie groapa o lucram.
eVe rog, me$terilor,
egroapa bine sA mi-o sapatT,
esa fie larga si adinca,
tin cruci$ (adicA : turceste) sa pot
[sa $ed,
«sa ma pot scula, ca sa ma in-
[cing.
«0 fereastra sa-ml !asap;
adimineata sh ma vaza soarele,
esa treaca lubita, sA mi-o intreb :
clubita, de ce te necaji$1,
ecAcl trecu$I $i nu-mi grai$1?
Fa, pentru visul ce vazul,
in dimineata cuvintul ($tirea) a uzil:
pe pat tu intinsa,
peste tine luminare aprinsA ;
de flori a ta cununA,
pe amindol nol bunul (moartea,
[charon) sa ne adune ;
corpul tda tot rece,
starea mea acuma ce se face?
(adica : ce ma fac eil acuma, fail
[tine)?
corpul:tail rece (Ca) gheata,
la ce o vreati viata, sa traesc ?
Pe tine crucea imi faceam
(adica : ma juram pe tine, a$a malt
[tineam),
fatä pe tineretile ce am.
Preotil totl citesc,
$i femeile toate se van',
preotil toti se in$irara
si la groapa se pornirA.
Toate in negru (in haine de dolifi),
[tu in albe (haine)
fata, nu ma a$teptasi pe mine ;
doua corpuri sa se uneasca,
ca intr-o groapa pe amindol sa ne
[adune.
De noi, doua flori sA creascA,
cine o trece sa miroseasca,
$i pe noi dol sh ne jeleasca.
C,rtuova.
 POEZII POPULARE LA AROMNI
Cind vin eXifterli» se cintä:
Vin'i öara Odra Pei,
vin'i aratia, rául'ei,
Tasa cafta si ni fuga,
mi-sa nu 6alasa z-duca.
«Sec 11-n1 nica astaseara,
«jalea-n' ma liOara s-para;
a$ecri-n'i $-pina mini, vruta,
«$-maca vrel, $edI eta tuta,
anu-n' ti bat, nu-n' ti virv'escu,
«tut cu buni va-n' ti crescu.
Nu pot, dada, cama multu,
ch me a$teapta calea marl,
cali fird di turnari.
Vol xiltéri, xifteri mgáti,
n-o daü Tasa si u Matt,
ca Witt Turti, ca Witt cini,
ca h9t1 ni$ti lai pingi'n' ;
vol de-a6á earl si u löatl
ngrOapa va n'i u ngrupdti.
Trehmura söarle, ascdpita,
h'ira z-disparta di dada ;
imna ft, imn5.-Vf Oarä bunk'
si-ti Pai harea din andreapta,
Dumniläh s-te-aduca gh'ine,
la paradislu di$cPis,
va-nt ti cafta dada, h'ihti,
Uhl durift $-Iu va-n' ti gra ;
ado iu bea purri apa,
aclo lu $-feata ari'ndurle ;
A lai park fa-ti pi$man,
tOarna-ti napOI si-n' te-am,
c-aelo calea nu le buna,
acloti iu-$T cinta luletPi.
Nastasia Nicea.
985
XXXVI
Veni oara oarei (momentul momen-
[tului),
(adica : ceasul din urma),
veni (sosi) raul raului (adica: rain
[eel mai inspaimintator),
Tasa dore$te sd ne fuga,
mama-sa nu o lasá sa se duck'
«§ezi Inca astäsara,
«Jalea mai usoara sa-mi pail ;
«sezi-mi $i pina miine, iubita,
uj daca dore01, $ezi pentru tot
[veacul ;
(nu mi te bat, nu mi te cicalesc,
«tot cu (lucrurl) bune o sa mi se
[te cresc.
eNu pot, mama, mal mult,
«cad ma a$teapta calea mare,
ecalea farà inapoiere (intoarcere).
Vol, frumo$1,
nu o daü pe Tasa, ca sa o luatT,
cad sinteti turd (IV), cad sintetl
[cini,
cad sinteti ni$te negri paginl ;
vol de aci daca mi-o veti lua,
in groapa mi-o yeti ingropa.
XXXVII
Tremurd soarele, apune,
fill se disparte$te de mama ;
l umbla, umbla drum bun
sa-tI lei gratia in partea dreapta
Dumnezeil sa te aduca bine,
la paradisul deschis;
mi te va cere mama, fiule,
flule iubit $i unde mi te va gäsi?
acolo uncle bea paserile apa,
acolo unde fan' rindurelele ;
Pulule, cae$te-te,
intoarce-te indarat, sa te am,
cad aeolo drumul nu este bun,
acolo, unde cinta berzele.
www.digibuc.ro
986 POEZII POPULARE LA AROMNI

and se pornete moarta din casa

XXX VIII

TrOárnbura sOqrle, ascApita, Tremura soarele, apune,

heambura inima mamirei I tri-mura inima mumel !
trearnbura lada $i z-dirina, tremura nenorocita si se präpadege
ca-P fucli feata, addara s-nu-IT vinal cad ii fuge fata, adoua ()ark' s'a nu-I
[mai \TIP!
Di ti-ny ti nvirinág, lea feata mea, De ce mi te Intristag, dragri fiat%
[a mea,
di nTi -ö-alág casa ta ca sa'ti lag (pArasesti) casa ta ?
Blina $-avlita n'-fug totunti, Buna si renumitä fug in totdeauna,
nu-nr v'ine sjä ic To nil buna. mi-mi vine sa-ti zie : drum bun 1
Avcli le v,amanda mea, Auzi, fa diamanta mea,
armMe-ti la casa ta, rämii la casa ta,
ta-n'-u, scumpti, vrearea mea I fa-mi, lubitä, vrerea mea.
Notil. La moartea flkäilor §i fetelor mail, se cintg in timpul cit mortul stä
intins in cask mai toate cintecile obicinuite la nuntk adoptate putin i schimbate
potrivit cu situatia jalnick

La moartea unul flcätt, Intors bolnav din strainätate

XXXIX
VinTi aleapta primuveara,
$i-n1 vinfg, glone, din xeanti ;
loclu tut tora discride,
tine, g'one, lorlu ti ncride ;
pidurea tiith vizeaste,
gura ta, g'one, arnutage;
puri toti einta natdara,
g'ónile if-intra tu tail;
a lal g'one, g'one aleptu,
va s-t.i spunu mine ndreptu,
ti I nisanea ti NO,
s-ocrir tra totna Pi ncl'i.eg ?
Wona aleph], grea-n' un zbor,
si nu-n1 LAM ahal dor;
g'one mi fripsig $i me-arseg,
cu aista nin'ila ti WO.
Mama citre azistente
XL
Ti stati $i-1 mutriti ?
ea MOO* di tu zghgliti,
di hi 7gh'iliti, di lu Pip,'
jiliti n1ata lui musath,
mustac%ara-11 asudata ;
Sosi frumoasa (aleasri) primavara,
$i venig, Fine, din strainatate;
pamintul tot acuma infloreste,
pe tine june ptimintul te Inchide ;
padurea toga vuPste,
gura ta, june, amuteste;
päserile toate cinta gait,
junele intr.& In tarinA ;
drag voinic, vo,nic ales,
o sa-ti spuiti eil drept,
ce-I minunea ce facug
$i oehii pentru vecie lnchiseg ?
voinic ales (distins), voi b ste-mi
[un cuvint,
ca sä nu ml fie a$a dor;
volnice, ma al fript, m5 ai ars,
cu aceaslä ne-mila ce al facut.
Ce staff si-I priviti?
ean Ineepeti de-I plingeti,
de-I plingeti, del jelip,
jeliti tineretea lul tcumoasä,
mustacioara lui mijita ;

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROANI 987

ah, tinireata, tinireatä, ah I tinerete, tinerete,

cum va s-na fu41 dim brata ;
ocl91' a tal, ocl9 di foc,
cum s-Pi ngi upam tu loc ;
ea bigdfl, seats, ag'utati,
si un cintic s-l'i sculátI,
cintic nog, cintic cripAt,
ca si duti minsurdt ;
va-I plingh muma lui marata,
tura seara tu nsirata ;
si va si-1 plinga qua Math
cum ne vei fugi din brafe;
ochii tai, ochl de to',
cum sa-1 ingropam in loc ;
ean incepetI, prktene, ajutatT,
si uu cintec sa-1 faceti,
cintec nob cintec amarit,
cacI se duce nein orat ;
o sa-I plinga mama lui" sarrnang,
in fie.ste salt" pe 'ncerate,
st o sa-1 plinga ziva toata.
%

La moartea until copil de 9 ant

XLI

mama :
Canaru, lai canaru
canaru din cafase,
cum fitesi, cum azbutits1
cifasea di-n' t-t alasas1 ?
Cum fifes)", cum u frimsesi ?
nasa copilului, care vine in acel moment cu coroana supt sort, ca sä
nu-1 o vaza nimeni :
Tafi, lea Mie, tatl nu plancli,
ma ti tearna citra nuna,
ti si v9ni cu curuna,
cu curuna sunu peala.
Ti vinisi, lea nuna, asi,
cu curuna sunn poala,
lu-n' t-u taifa '), ti-n' t-adusesI,
lu-ril t-u gh'brnurli2) s-te-asteapta ?
Glnimurli sunt eimn'itazl'i,
. . . .
Ti stal, glone, minduit,
. ....
taifa-s preffIP, dit uber.
-
Canarule, canarule,
canarule din colivie,
cum farusl, cum azburasI,
colivia de-ti lasasl?
cum facusi, cum o frinsesi ?
Taci, Mie, tad" nu plinge,
ci intoarce-ti (capul) citre nasa,
care vine cu cununa,
cu cununa supt poala.
De ce venisi, nase asa,
cu cununa supt poalà,
unde ti-e ceata, care aduse$1,
unde sint läutaril sa te astepte ?
Liutaril, sint cadelnitele
ceata sint preotii din curie.
. . . . . .

De ce stai, june, ginditor,

minduitu si cirtitu ? ginditor si intristat ?
ea n'-ti scOala, hill'il durutu, ean mi te scoala flit dorit,
si tretl, :;f11, h'il it, pri careclä, si (recl, sezl, fiule, pe scaun,
l'a ti cundiPlu s-calamarlu
sin' th scii aminetli, ea sa-tI sera darurile.
ta si *tit a cul s-li mparta. ca sa stil cui sa le impart1.
Aci fie-care din femeile carora le murise de curind cite unul iu-
bit, tramite inchinaciuni si salutarI prin noul mort, pe care-1 roaga
sa nu ulte, a le impartasi celor din lumea cea lalta.
1) Aluziune la obiceiul, care cure. ca nap sit vie cu toate rudele sale la nunta
Inuluf.
2) Nap e asteptata cu thutari cind intra in casa mirelui.

www.digibuc.ro
988 POEZIT POPULARE LA AROMINT

Mama la moartea fiuluI sail, auzind, cä se trage clopotul a moarte

XLII
Nöasunkl cimban116-a$6, Nu sunati clopotele,
ca nu-1 dau g'ónilé; caci nu-1 dad junele ;
asunati-li carn-agale, sunati-le maT agale,
ca i qua multu mare ; cad ziva e destul de mare ;
batitT-11 cama 11§(5r, tragep-le maT ti,or,
ca n'-u si-li clic ning-un zbor ;
. . . . .

Hirs66.-n' lu, ti trandafir,

. . . . . ..
cacT mi-e, a-T zice inca un cuvint ;
. . .
Alinta mi-I, a$a trandafiru,
. .

tu murminte cum s-lu ncl id! in mormint cum sa-1 inchid ?

Sora plinge pe frate

XLIII

Ten-n` ti cirti$1, frate $1 dor, De ce te supara$1, frate $i dor,

di nu-n, gre$ti mu$ht zbor ;
mu,ht zboru $1 cu minte,
ta s-arida a tad parinte ;
una la! cuvenda buna,
s-arazbürif dui uta muma ;
Ea mutrfti-lu te-I mu$At !
ca lutelfirlu curat.
ca nu-mi vorbe$tT nicT un cuvint
[frumos ;
frumos cuvint $1 cu minte,
ca sh riza al tad parinte ;
o cuvintare buna,
sa se inveseleasca dorita muma ;
Ean priviti-1 cit e de frumos 1
curat ca un luceafar.

XLI V

Gione, scOald s-ti vecli numta,
numta ta, haraöa ta,
s-avli cintitile a tale,
cum iti cinta surarle,
cum ti plingu $otl'i a tali;
scOala, glone, fa-n1 hatir6a,
ninga ?Sara esta fa nru!
scOala z-vecli so6a-ti marata,
cum si dëápira tra tine 1
Voinice, scoali sail vezi nunta,
nunta ta, bucuria ta,
s-auzi cintecele tale,
cum it1 cinta sororile
cum te piing tovari$11 MI ;
scoala, voinice, fa-mT pe plac,
inca data asta, fa mi-o (placerea)!
scoala sa vezi bTetele rude ale tale,
cum sa Naita pentru tine 1

Mama plinge pe fiul ei castttorit

XLV

Ti fit6$1, tic'orlu a Wad, Ce facu$T, biletul midi,

ti fité$1, v`azaca mare ? ai ! ce facu$1 mare jale ? aT I
ti fitési a nvêastel &I, ce tacu$1 nevestei,
ti 6-a1asa$1 vèdua tu ahtare ilich'ie? pe care o lasasT vaduva In ast-fel
[ail [de virsta (in tinerete) ? al l

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROWNT 989

ti a1äsa.$1 nvéasta cu ahita fu- de ce pardsipl nevasta cu atitea

meare ?
fumeal'e Mil tatd nu I bunii,
nu peate sh-P veada n'ila.
Cindu va s-acatti fumeal'a di minte,
atumtea va s-caftd tatd,
pi cum s-la died' lala dada ?
va s-l'i dinlicd fnima $i h icdtele ;
ch va z-v'ind parinthi alintór,
$i va scaftä $i ndp1 tatä.
Va s-intreabd a lor dada :
cindu va z-v'ind baba nostru ? 1)
[copiI ?
copiii fat d tatà nu-s bunf,
nu se poate a le suferi jalea lor.
Cind vor pricepe copiil,
atund vor cere tatd,
$i cum sä le zica (rdspunda) biata
[mama ?
i se va prapadi inirna $i ficatiI ;
cam vor veni parintil celor lalti
si vor cere pi el tatd.
Vor intreba pe a lor mama :
cind va veni tata al nostru ?

Consolarea unel mame, care a pierdut pe fiul el

XLVI

Te-asplimsepi, Te istovisi de durere,

cafrd tea s-crechh
ti ahtare gione ti ch,eriipi.
Ma cu ai avdare, di nu aT ti s-fati
sa z-bäneala fictorl'i alantd
si cu fedtele, ti t-aT ;
ca s-fuqf ninsurdt pi nisusit,
if dus ni la nun, ni la furtdt. '')
dorepti sd moll.
; Dar rdbdare, cacT n-ai ce face ;
sa-ti tralasca eel lalti baeti,
si cu fetele, earl aT ;
cacT ti se duse neinsurat si nelo-
[godit,
ne dus find la nun pi fartat.

Bocet la un copil
XLVII

Ti fitepi, h il'Iu a n'dti, Ce facupl, fiul mieii

tu ahtare ilich'ie ? ai I in ast-fel de virstd ? aT I
clIu te-afla' chricuta a(M, laie? 3) de unde te gäsi picatura cea neagrd?
(adicd : de unde te gdsi boala pea-
[pteptatä ?)
cum te-apteptd dada, cum mi te aptepta mama
s-ag'unli ti nsurare I sdajungl (sd creptt) pentru insurare I
aistu lucru nu easte bun, acest lucru nu este bun,
cama nainte ti caplu a tail ; mai intil pentru capul tau ;
ahtare n'ata mupatà apa tinerete frumoase
cum va s-o dab a loclul, cum le ye! da pdmintului.
a locluT p-a ruclinel'eT ? pdmintului $i i uginel ?
Va s-t-aspargd truplu i se va distruge (strica) corpul
p-acló Yu va s-te duti, pi acolo unde o pa te duct,
numta nu are, nunta nu este.
harao nu are.
1) Weigand : Aromunen H, p. 201., No. 115.
2) Weigand : Arom. p. 206, No. 116.
8) Clhicuta este boala ; apoplexie, dambla, boala de zme, de iele.

www.digibuc.ro
996 P013211 POPCJLARE LA AROMNI

Va s-te stindi ditu g'on', 0 sä te stingi dintre voinici,

va s-te stini ditu sot!. o sh te stingi dintre soti.
Cum s-aravda dada Cum sh rabde mama,
ti ahtare gtone mu$dt. (WA) de un voinic asa frumos.
Te mrarti'sI de tata. $i dada Te impartisi de tala si mama
si de fratI $1 dee surOri.1) $i de frati si de sorori.
Fata II plinge pe mama
XL VIII

Ti WO, dada mèa ? Ce facqi, mama mea?

ti-I araulu, ti litèsT ? ai !
di t-alasasI casa,
di t-alasd$1 Ificrurile ?
alasd$1* nicuch'irlu atèl bunlu,
ti altiso4I fgátele nimaiitate,
$i fictorPi ninsurati
si fucii$1 ca cgarbele? al l
cit va s-pati'm,
cit va s-cunöntem,
cà va v'in6 alta tu loclu a tag,
si tu tolte lücrurile a tale,
ti adaidsI i i lucra,,A? ai !
tine ascumtä tu murminta
si a s-maritä si el si-nsgara ;
tine va s-crech' di sum loc,
si noI va s-crepa'm piste loc,
cu ocl'i mplin` di lacra'n'
si cu cdpitle pi eliteptu,
cä na fu4i vr6ar`da si mislii iul, ai 12)
1) Weigand : Arom. II, p. 204 -205 ; 114.
2) Weigand: Aromunen, II, p. 206, No. 117.
ce-I raul, ce facusl ? aI I
de-ti 1äsa$1 casa,
do-ti lasasi lucrurile?
IT parasisi gospodarul eel bun
(bärbatul),
flY parasi$i (lásasi) fetele nemari-
[tate,
pi feciorii (flacall) neinsorati
$i fugi$1 ca cele nenorocite ? ai I
Cit vom suferi,
cite vom cunoaste (invata),
cad va veni alta in locul tad,
$i In toate lucrurile tale,
ce dura1" si ce lucrasl ? al 1
Tu, aQcunsti In mormint
si ea se märita $i el se insoarà ;
tu vei crapa (tu te vei prapadi) in
[pamint,
si noI yam cra pa (ne vom mihni)
[pe pamint,
cu ochil plinI de lacrirni
si cu capetele pe piept,
cã ne fugi lubirea $i raugiul.

www.digibuc.ro
CINTECE HAIDUCESCI LA AROMIN1

www.digibuc.ro
 CINTECE HAIDUCEUI LA AROMINI
Nu moan este sarcina de a vorbi despre eroil aromini, car! s'aif
ilustrat pentru pastrarea independentei lor, pentru scumpa lor liber-
tate Multi *it gloriosi au fost ei. Istoria popoarelor conlocuitoare en
ei, Inca este phna de numele vestitilor eroi aromini. N'avem de cit
sa ne aruncam o privire, de pilda, asupra istoriel si literature! popu-
lare grece*ti, *i ne vom convinge, ca abunda arminii jertfiti pentru
arumeico, din care a rasarit Grecia moderna.
Cadandoni, renumit in razboaele in contra lui Ali-pasa, Cionga,
Andrutti Verup, Odisei Verusu, fiul lul Andruta, Ilagi-Petre, Timnru
(Oimnru) Blahava, Palasca, Nicu-Ciara, Jorji Olimpiatul, Bucovala,
Gard, Iscu, Jacei, Bajdechi, Fetu-Mare, Cacioni, Giavela, Dracu,
Marcu Boctari, Tosca, Dipla, ace*ti doi din urma din Avela, i altil
cu zecile all fost armini.
Multi dintre ace*tia *i altii, pe carl nu-i dam ad, all fost capi-
tan! de cdpitanate, un fel de domnii, carl facea(l ca Arominii sä tra-
easch indei endenti, guvernati de o cdpitenie aleasa, de el i judecati de
un consilill bätrinesc, ales printre cei mai cu vaza batrim din fie-care
sat, recunoscuti ca oameni justi si nepartinitori.
Ei aii avut peste tot vre o 14 capitanate, cari cuprindeail o parte
din Macedonia : Veria, Servia, Alasona, Grebena, Milia ; o parte din
Tesalia : Olimpul, Mavrovuni, Lakia, Agrafa, Pairagic, Maleicassi,
apoi din Acarnania j Etolia : Venetico, Lidorichi, Xeromeron §i Epi-
rul de jos pina la Ragus §i Giumerca ').
Noi, de*i am cules multe date asupra trecutulni Arminilor, asu-
pra drepturilor de cam s-at bucurat eT in trecut in imparätia otomana
ne vom margini aici sä nu trecem peste planul ce ne-am impus lu-
crarii Inca de la inceput *i ne vom multumi a zice caImulti din erol,
cu cam se mindresc Grecii, in primul rind, apol Albanejii, Bulgarii
si Sirbii chiar, nu ail lost de cit aromini, remiind sa dovedim aceasta
la locul sau.

Az! cintece populare haiducesti la Aromini nu gasim de cit pu-

tine. Principala cauza pare a fi schimblrea imprejurarilor de traia.
Azi si in peninsula balcanich nu inflore,te haiducia ca altä data. 0
searbäda reimprospatare a vremurilor din treeut a prezintat o doar ras-
cularea a mare parte din Arominii satelor Avela, Perivole, Breaza,
Samarina *i Zmixi in 1877-1882, cind cu razboiul Romino-Ruso-Turc.
Pouqueville, Istoria regenerarii Greciei.
63

www.digibuc.ro
994 POEZIT POPULARE LA AROMINI

Multe din vechile cintece haiducesti ale Arominilor s'ail uitat din
cauza artitata mai sus $i din obiceiul, ce-1 all Arominit de a nu cinta
un cintec de cit pina cind un nod eveniment, sail chiar, un simplu
fapt, caruia ei ii dail proportiile unul eveniment, vine sa-f iea locul.
Pe de alta parte lui nu-I place sall laude $i sa-$1 sla veasch fap-
tele. Cind un eroil se distinge in lupte, Arominul il cinta mai mult
satirizindu-I, de cit proslavindu-I. Daca eroul cade, atunci numai ii
cinta faptele savir$ite, dar $i atunci mai mult, ca sa-si arate durerea,
din care cauza cintecul eroului samana mai mult cu un bocet. Rar
vitejia vestitilor eroi este cintata. In schimb cele lalte popoare cu cari
traesc impreuna I-ail cintat in tot felul, de parca-ti vine sa zici :
Arominul a fost menit sa bed fapte marl, ear cele lalte popoare
sä i le cinte.

Putinele poezil haiducoti, culese de noi de pe la batrine $i ba-

trIni, am dori sa de,tepte atentia celor chemati sa lumineze pe Aro-
mini in Macedonia $i sa culeaga la rindul lor tot ce $tid batrinil re-
feritor la trecutul avut al poporului aromin I

Despre obiceile haiducilor, despre expresiunile lor, limbagiul, $i

altele, de cart am cules o multime, vom trata cu alta ocaziune.
0 lucrare importanta despre Aromini in privinta trecutului lor este :
1. Caragiani, Studit istonce asupra Rominilor din Peninsula
Balcanied, Bucure$ti.
Duph cit $tim, autorul se ocupa cu cercetarea Arominilor de mai
bine de 30 de ani. Noi nu o cunoa$tem de oil dup.' citatiile facute de
d. I. Nenitescu in lucrarea sa : De la Rorninii din Turcia europeand
Bucure0i, 1895.
Lucrarea n-a aparut cu totul $i nu este deci pusa in vinzare.
Cintecul de jale a comuneI Sipisca
I
o, vol oenuri, o vol munti, 0 voi dealuri, o, voi munti,
tru ti jale h9ti caliiti ; in ce jale sinteti cazuti ;
6a mull* nih`dm la nol ean priviti nitel la noi,
Cä multu na-i dor Ira vol. cad mult ni-i dor pentru 'vol.
*ipisca in foe $i fle"aca Sipisca in foc $i flacari,
$i pinginTi n'il' di ffii'i $i pingi nii mil de mil,
una male cu dol MP, o bunica cu dol fii,
ah'urh9ra g'enga s- faca.
0, voi hute $i scli9ftèri
ti zburati in sus pri ter,
.. .
incepurd genga s- faca.
. . . . . .
0 voi vulturi si aquile,
carl zburatl in sus pe cer,
....
alergap (grabitl) dincolo an a
dalagati dinaparte, [parte),
tretetl marëa la na parte, treceti marea la o parte,
(si m until) Ndomor (Tomor) si mun-
Ndomor $i pi Munti-ArO$i [tii-ro#,
$1 paduri di ch'in` tuf6$1 si padurile de pini tufosi,
pri cararle a newl9lor pe cararile norilor.
vidèti Valea-COrgh9lor videti Valea-Corbilor,

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROMtNI 995

n'ardeti nih'dm ma nainte, mergeti nitel mai nainte,

vah' v- adutill voi aminte doar v2ci aduceti voi aminte,
codrul tHor ni5aud ft-at', codrul celor nouà fratl
sipiscâni Won' ningrupati. sipiscani vcinici neingropati.
El' aclO ca zmel z-batura, Et colo ca zmiei se bätura.'
cu pingi'n', piste di cl'n', cut pAgini, credintA de cini,
trtt Hristolu nisi c1i1ur5, pentru Hristos ei cazurä,
ma cu flâmbura tru min'. dar cu steagul in mini.
0, lai frati, o, lai g'uname, 0, fratilor, o voinicilor,
las va n'argä a vOastrti name, las' sa mearga a voastrt fairn5,
s- avdä ArminTi di diparte, sa auzä Arominil de departe,
si z- va." plinga dupa rnöarte. si sa vä plinga dupa moarte.
Nota.ipisca, e oras din Gora si Mocra, in Albania ; in secolul trecut avea
peste 4 mil de case, plus biserici si catune precum si un fel de jocun olimpice (asa
numita g'enga) ; 0 orä si jum. departare de Voscopole (Muscopole), intre doi munti
man, impartita de un rill, astrizI ( peia 1835) abia nurnara vie o 120 de case. Gin
tecul acesta a fost cintat de fiatii lor Voscopoleni, fugitt de groaza paginilor (adieu
a populatiunel salbatice din imprejurirni) si emigrati in prirtile meridionale ale Italiei
cu privire spre patria lor natala.
Hristu Milea Obrideanu.
Penins bale. 1894, No. 62, II.
Cintecul capitanului Salamura
II
Vol cumbare, armi'nili, Vol cumetre aromince,
Cumbara sarcgeane, cumetre sarcAciane, Ise repetri la
arminili, shrckeanele ! armincele, särcaceanele Vie-care dcw.
versun.
tu Main voi s-nu va ndrift, in Maiii voi sa nu va' gad tI,
I.

armata s-ni5-armitusitt vol, podoaba sa nu o imbracall voi,

si la bisearca s-nu n'irdèti, si la biserica sä nu mergetl,
c-a vtiatili nu va prinde. cad voutt nu vi sta bine.
Flurii armine s-nu WOO, Fluril armincelor sä nu bagati,
camara s-nu li traditi, mindria lor sä nu simtiti,
cä Salamura s6-agudi, cad Salamura se lovi (rani)
di cin't i Custacian9. de ciinii Custaceni.
Trei tutech'i P-d6a.dira, Trei pusti ii dadurd (i1 desdircarti),
mëa treilè-araaa, raaa. tustrele rind pe rind.
Una (un glonte) il nimeri pe dea-
Una si-1 to prisupral N, [supra,
s-alantä trAsi pri capu, s-a lalta tocmal pe cap,
s-alantti plina di färmac, si cealaltä plina de otravA,
0-1 lo träsi tu in'Oara. 11 nimeri tocmal la inimioartt.
Cintecul Int Fetu-mare
III
N. ouh, un prindu mari, Intr-o zi, Intr-un prinz mare,
z-vitima' un Fetu mari, se omori un Mu-Mare,
o tele 1 miratul d-el, vatl bietul de el,
o tele! ti s-erd g'one 1 val l cit era de voinic I
tut:á v6ara s-n'add v6ara, Toattt vara 0 meaza-vara

www.digibuc.ro
996 P0112II POPULARB LA ARC/MINI

si-1 plindém noi cu flue'ara, sa 1 plingem noi cu fluerul

o Isle! miratul de el,
o lele 1 ti s-erà g'one
Pritu munti s-pritu vali
si-1 zgh9 im Fetlu cu jali ;
o lele etc.
Fetu-mari ti g'unami,
ti plinqi un-arminami ;
o lele et.
Fetul $-6asti fail sot,
s-ul plangu firtatl'i toti
o lele etc.
M6a s-ul plani -una dada',
cu caplu laea pri vatra.
vai ! bietul de el,
1 vail cit era de voinic !
Prin munle si prin vale,
sa-1 plingem pe Fatul cu jale
val 1 etc.
Fatu-Mare ce voinicime,
te plinge o armanime
vai 1 etc.
Fatul este fail seaman (lit. fail
[tovaras, färà potriva).
Ii pling fartatil top
vai 1 etc.
Mi-1 plinge $i o mama
cu capul biata pe vatra 1

o lele etc. val ! etc.

IV (VARIANT A) 1)

Nu avIrtI una habare, N-auziti o stire,

habare di catr-amare, stire din spre mare,
habare di citr-amare, stire din spre mare,
z-vitama un Fetu-Mare. se omori un Fatu-Mare.
Fetu-Mare scula muntiV, Fatu-Mare rasculd muntii,
s-agun6asca tota turtiP, sa alunge pe totl Turcii,
scula' muntiP cu Human'lli, rascula muntil cu Rominii
sa--P astinga toti pingan'19, sa stinga pe toti paginii.
Unu avitu Fetu-Mare, Un renumit Fatu-Mare,
tuch'i aschrerea al Bidini in ch`are: topi oastea lui Bidin in chiare 4)
etiadi-ti turti, jabéti napOi, eRetrageti-va, turcilor j a beet na poi,
as-nu va taPil pi toti ca oi.D eca sa nu va taia pe top ca oi,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Trisi tit muntil' di Agura, tocmai in muntii de Gura,
16-ati curatl'i di aurla ? ce aü corbil de urla (croncanesc)?
si di nclo di citr-amare, $i dincolo, din spre mare,
te-si v'ine una hibare, ce vine o stire,
na hibare te ti (Rare, o stire ce te doare ?
vitärnara Fetlu-Mare. omorira pe Fatul-Mare.
Notd.Despre familia lui Pau Mare se spune, c5. a dat n4te vestiti luptiltorf
pe la inceputul secolului acesta, precurn i cu prilejul revolutiunei greceVi de la 1821.
N-a fost perieol pe cart sa nu-I dispretufascl eroii din familia lui Filtu-Mare i tra-
diliunea spune, ci tog lArbatil din aceasta familie, dup 5. ce qi-ati sacrificat toga'
piverea, toate oile, pentru triumful creVinizmuluf a runzeicului, tra criainatate, cum
spune et, aü pferit, luptind uncle focul era mai aprins i unde pericolul era mai mare,
ariltind minuni de vitejie.
Ca culme; o Latrinä, care a supravietuit fiilor i nepotilor et, a murit acu cuti-va
ant pe stradele Atenel, muritoare de foame t
Un poet armin, anume Costa Belimace, auzind moartea nefericitei batrine, eat5.
ce a cintat pe la 1889, intr-o limbo. curat aromineascl, despre eroil armful, cari qi-au
jertfit viata §i averile toate pentru cauze straine intereselor arminqti ;
I) Acelea de la care am cules cintecul acesta, numfa pe era'. unele Fetu-Mare,
altele Fotu-Mare i altele ehtar Feti-Mare.
1) Chiare se numepte partea locului, aezata in spre apus.

www.digibuc.ro
 POEZIr POPULARE LA AROMINI 997

1. 1.

Murminte laite, Morminte inegrite,

a mortilor case, ale mortilor care,
di tuti agarqite, de toti uitate,
la cliqman' armase, la dupnani ramase,
fara crute g-eWated, fart cruce i piatra,
fara led aprimte, fara lumanari aprinse,
gton' niplimi n-vatra, voinici; neplinV in vatra (adica : in cami
jnul parintese)
qi ni loat aminte ; gi ne bagati in seama;

2. 2.

Muma voastra plimje, Mama voastra plinge,

plimje (Ina -noapte, plinge ziva i noapte,
cu lacrin' di simje, cu lacrimi de singe,
a voastre fapte, ale voastre fapte,
fapte barbate§ti fapte barbatqti,
tra soia 'Angina, pentru neamul paginese,
earl ni ii plite§te care ni le platqte
ca luch'll la stina. ea lupii la stint.
3. 3,

Nu e du§maneasel Nu e du§rnaneasca
gura blistimata, gura blastemata
earl s-nu pruseuelitasca care sa nu stropeasca
cu bala-11 turbata cu bala turbata
pristi tot virinlu pretutindeni veninul,
Ira s-na cliara bana, ca sa ne pearza viata.
s-n-aduca dirinlu 55. ne aduca (otrava) prapadul
qi s-n-abtinga fana. §i sa ne stingii lumina.

4. 4.

A vostru g'unatic, A voastra vitejie,

o I barbati cu numa,
nu fu amintatic
a voastrarei muma;
virsat stnje, valTuri,
tra vitin l'i a nWri,
s-na lasati prit cal'urt,
pri noi lin a voqtri.
o barbati cu nume (renume)
nu fu ciOg
pentru a voastra muma ;
varsaraci singe, grozav, (lit. vai, thin),
pentru vecinil no§tri,
ca sa ne lasati prin Cl, drumurf,
pc nol flu voqtri.

5. 5.

Armineasca numa Rominescut nume

nu va dede n-minte, flu va dadu in gind,
c-aveti i voi muma, c-aveti §i vol muma,
a vostru parinte (c-aveti) al vostru parinte,
c-aveti mese -case, c-aveti mese §i case,
vatri parinte§ti vetre (caminuri) parinte§ti,
cu furnel armase cu familii ramase,
1-1ocuri armine0, vi cu locuri rommelti,

www.digibuc.ro
 998 POEZII POPULARE LA. AROMNI

6. 6.

Alumtat trd cruté, Luptartill pentru cruce,

crktinescul semnu cre§tinescul semn,
§i nu v-u sé adute, §i nu vi se aduce,
niti mdcar di lemnu. nici railcar (cruce) de lemn.
Ca dtqmanlu nu da Cad dqmanul nu da
virtute i lavdd, virtute ,i laudd (slava),
Arminlut el nu va Rornmulut el nu vrea
ni numa 51-1T sC-avdit nici numele sa-i auda.
7. 7.

Murminte 15.ite, Morminte inegrite,

a mortilor case, ale mortilor case,
di tuff agiqite, de toll uttate,
la dqman' armase ! la duvnanl rilmase !

Cintecul lull capitan Dailiani

V

Lai Danni, lai funclä mare,
di te nu treti prim pdzare,
se avcli $-tine nd hibare,
nd hibare te ti clOare ?
Laèa-ti dèspird muPare,
u biped pri mulare,
$-0 litird n-Vili5tin,
cu fic'orlu pristi sin.
Lai curiti te vi hrin6a$te
atèl Dail:LA cu le$1 turtda$te,
spuniti lui DalPdni s&ansard
pin mirindi, pin di sèard
di la Turti si m6-ascapa,
cu ficTorlu si me"-arapd.
. . . .
Lai DaiPdni, lai fundd mare
. .
MAI Dailiani, mdi canaf mare,
de ce nu treci prin pcizare (tirg),
sd auzi $i tu o $tire,
o $tire ce te doare?
Nenorocita ta disperath muiere,
o bdgara pe catir,
$1 o pornird in Veli$tin,
cu feciorul peste sin.
4 Vol corhi !Or ce va nutre$te
acel Daihani cu le$uri turce,ti,
spuneti lui Dailiani sh sard,
pind in merindi, pink de sua
de la Turd sd ma scape,
. ..... cu feciorul sä md rdpeascd.
. . . . .
Mal Dailiani, mai canaf mare,
. . . . . .

nu ti ncrind tra muPare! nu te inchind pentru muiere,

multe muPéri sun $i niv6aste, multe muieri sint $i niveste,
ma Dail`dni unu $-6aste dar Dailiani un este,
$i tri Greti $i trd Arumi'ni, $i pentrn Greci $i pentru Romini
si P ascapd di pingi'n'. sä ne scape de pggini.
Not& Dail(ani, dupa cum mi s-a spus trala inainte de revolutiunea greaca
in Tesalia. El se revoltd. In contra autoritatilor turcqti, amenintind pe pap, judeca
toril §i pe totl diregAtorii turd de a-i pune in teal:a pentru cea mai mica nedreptate
ficutä cre§tinilor ; ameninta qi pedepsea §i pe Romini i pe Greet', cari s-ar dovedi,
c5. ar fi platit impozitele ilegale, puse de citre autoritatea turceascd i cerea oare§1
cart' drepturi exclusive pentru Romini. Mult timp se lupta cu o§tirile turce01, ducind
cu sine un numér mare de voinici, i atdta pierdere aducea Turcilor, in cit kg/e,
ce ficea pe cimpiile de bátae devenisera fabuloase. Poporul zicea, ca Daltanl era
atit de bun, in cit ingrija i de hrana corbilor. Dar in fine Turcil, neputind sà-1 facd

www.digibuc.ro
 POEM POPULARE LA AROMtNr 999

prin forp armatA, ca sA se supuie i sd depute armele, (ceea ce Arominit exprima

prin a se inceina), reqirá a-1 luà pe nevasta sa cu un copil ce avea in v ista
de dol ani, i o pornird in Vele§tin, ora§ cu fortAreatd in tresalia, unde Turcii e au
inchi§1, crezind cu aceasta, &A 1 ar face sa se supuie. Dar nu se supuse §i nevasta
sa li copilul furd tdeti impreund cu alte rudenii de ale lui Dail am.
Cea mai mare parte din cintecile populare ale Arimunilor smt eroice ; in ele
se cintd intr'un stil melancolic moartea efilor cdzuti in lupte in contra Turcilor. Po
porul Aronim pretuleste, mai presus de toate virtutile, virtutea militard, barbatia in lupte
pentru cd prin aceasta virtute numai, crede, cd poate scdpa de supt jug, pentrn cal e
fdea atitea sacrificil.
I. Caragiani.

Moartea capitanuluf
VI

Crima di gdonle linclit, ['kat de voinicul bolnav,

crima di Iinire'atd-P
si di a Jul mu$iteatd.
No-are mama ta sä-I plangd,
si ti el man li sd-si fr5ngh ;
nO-are tatd ta sa.-J caftd,
singur lailu cum $-aravdd !
nti-are frate, nO-are sor,
sa-1 mutreascd m'ea cu dor ;
I plancli nöapt6a, l-plancli qua,
1-pldricji $i und musatd,
1-p1ancli Si me'a lu zburaste :
«Sciiald, gtone, scOald Trute,
srOld s-manti, scOald ta z-b6aI,
scOald vimt curdt sd-Vi Pai.,
____ cal lailu-n' vä oic, nu pot,
si tine-n' cliti, s-mi scolu ;
ag'utd-n`, vrutd, sd-n' mi scol,
.5i da-n`i timpardlu,
si bat un cintic mult jiPós,
s-P-u clic nicd na Oarb.
racat de tineretea lui
$i de frumusetea Jul.
N-are mama, ca sd-1 plinga,
$i pentru dinsul miinele sd-$1 fringa;
n-are tatd ca sä-1 ceard,
singur bietul cum rabda I
n-are frate, n are sor,
s5-1 ingrijeasca cu dor ;
II plinge noaptea, il plinge ziva,
fl plinge $i o frtimoasa,
II plinge $i-i vorbe$te:
«Scoalà, voinice, scoald lubite,
scoala sa maninci, Eceald sa bel,
scoalk aer curat sh IAD
«Nenorocitul de mine vd zic :
[nu pot,
si tu imi zici, sä ma scol,
ajutd-mi iubitä sa ma scol,
$1 da-mi tamparaua,
sa cint un cintec prea jalnic,
sà-4 o zic Inca o data.

Cintecul lul Cadandoni

VII
Un Cac'andOni $i Worg'a dol,
doilli cipitang nol;
doil`i-P citara si-P ligard
si Janina P-aminard ;
m`da tu brancji iP bigaid,
di j-vizurd nd lihtard
nd lihtard, nä trumard
os de os mea-P din'icard
laiPi g'ori' ti $d patard I
Un Caciandoni $i GiorgOa doi,
amindoi capitani noI ;
pe amIndoi ii prinsera si-1 legard
-.5ila Janina ii transportarà;
in fiere ii bagara,
de vazurd o grozavenie,
o grozavenie o tnspäimintare,
os de os II durnicard.
bietif voinicl ce suferira I

www.digibuc.ro
 1000 POEZIT POPULARE LA AROMINI
I\P-u seati, G'org`a, séati n'-u,
crep tit' na ch'ica dë-apa,
6a du-ti, G'org'a, $-adu-nli,
din sus 1-Apa-tea-ratea.
i n-tr6-apai Grorg'a cum dutéd,
cintinda $i vizinda,
da di tibiirili turtèstI
di cinTi d&-Arbin4i.
Plinginda s-töarna G'órg'ulu,
plinginda $i zgh'ilinda,
si tOarna Andoni $-lu ntriba',
si Marna di lu ntrèaba :
e're al, Cr'orgu-n', di-if ti cirtOgi, Ce al", George al mieil, de mi te
«le ai, frate di-n' plincli ?
Andone, cara mi ntribasi,
asculta si t-aspunu ;
ado In ntr6-apa mi dutedm,
cintinda $i vizinda,
ded di tibiwile turtèsti
di cin'l'i dë-Arbinesi.
El zborlu lailu nu-1 biti
s-aplucusira turtil',
$i di pri supra j-di pri ghlos,
tu mesi di-1' bagara.
. . . . . . . . . .
dAh ! fudi, G'org'a, aseapa-W-ti,
.fuqi, scumpe gorg'il, ascapd.
--«Te oiti, te cjiti la! frat6-AndOni,
e a vc1 1 te Caeandone,
anaca h'iil nöatin zibicôs,
«i naca h iil imbogru ?
«nu-n' h91" tine Andôni avglit,
..... . cavdi't pina $i m Pole ?
De-anumir6a $i-1 astracIM,
. . . .
si alumtinda fucli :
N
«nipOT, nipen cinr arbinèsi,
«nipdi til'ati di turti,
«Ardoni pina $-6asti Viii,
adi vira nu së-aspari,
$i si bitii Gtorg'a, z-bitit,
pina biti birutea,
pinh icsi frimsi apala MT,
pin vitimh' trel suti,
www.digibuc.ro
Prinderea luT Caciandoni
VIII
Mi-e sete, George, sete mi-e,
pleznesc pentru o picatura de
[apa,
ean du-te, george, $i ada-ml-o,
de sus, de la Apa cea rece.
i la al:4 George pe cind se ducea
cintind $i vuind,
intimpinä batalioane turce$0,
clinii albaneji.
Plingind se intoarce Gforge
plingind $i strigind,
se intoarce Andoni $i-1 intrelA
se intoarce $i-1 intreaba,
[intristezi.
ce ti-e, frate, Ca phngi 2
Antone, daca ma intrebi,
asculta, ca sa-ti spuiil ;
pe cind la apa ma duceam,
cintind $i chiuind,
intimpin batalioane turce,ti,
pe albanejil cei clini.»
El bietul nu sfir$i cuvintul,
$i navalira tura.
$1 de sus $i de jos
in mijloc ii impresurara.
,
. . . . . . . . . . . .
aAh 1fugi, George, scapa,
fug!, scumpe George, scapri.
---0Ce zici, ce zici, tu frate Anton,
«renumite CacTandoni,
«nu cum-va sint noaten bolnavicios,
«sail nu cum-va sint batrin
[girbovit ?
«nu e$tT tu Anton cel renumit,
. .
renumit $i pina la Stambal ?
.
Pe umär el 11 azvirlea,
. . . . . .
$i luptind fuge :
«indarät, indarat ciinilor albaneji,
«indarat taiatilor (imprejur)
turd.
«Anton pinh cind este via,
«de nimen1 nu se teme.»
Si se lupta George, se lupta,
pina cind ispravi earba de
[pu$ca,
pina cind i se rupse sabia lui,
pina cind omori vr.o treT sute,
 POBZIT POPULARB LA AROMINT IOW

IX (VARIANTA)

Tu Maiü discridu li19, In Maiu infloresc fagii,

tu Maiil Armin 'Pi esu, in Maiu Rominfi se suie (la munte),
lai Caeandóni nu ti viñi mai Caciandoni nti te vazusi
aesta veara s-esf, in vara asta sa' esi (la munte),
s-ti bati cu cin' dirvinagáti, ca sa te lupti cu ciinii dervenagale,
s-ti batI i cö-A1 binesi. ca sa te lupti cu Albanejii.
Te s-fac io a maltedcliltei, Ce sa-1 fac eü varsatului,
te s-fac ali lingUari, ce sa-1 fac bolii,
di nu-n am min' pala se'-acdt, caci n-am mini sabia sh apuc
nO-am etiari s-u fac fora. n-am picioare sa fac fora.
Observare.Cind haiducii se vad impresurati de armath, sau cind
vor sa dea dovada de curaj, de neptisare in fata mortil, zmulg lata-
ganul din teaca, 10 leapada caciula, si invirtind mereil iataganul in
vint, ca sa-I dea vintsi l'-da vintu, dau navala in dusman si-si fac
loc de schpare atit lor cit si celor lalti tovarasi al lor. Acest act de
proizrn se numeste : fora, adica pe fatä, cu iataganul, ear nu cu pusca.
Expresiunile obicinuite sint: u fëaji fora, a dat nava la cu iataganul ;
u g'Oacet apala saü v'uteiganea, da vint invirtind sabia sau iataganul;
u zmulse (supt-inteles : apala, ilutaganea) a zmuls-o, a dat navala
printre dusmani.
* *

Caciandoni flicea parte din tribul aromlnesc al Farsirotilor, trib

inzestrat cu calitati de vitejie superioare ; el e tribul cel mai rtizboinic
si cel mai otelit din Peninsula balcanica. Este indraznet, inimos, bun
cu cei buni, drept, supus sefilor sal si razbunator in contra nedrep-
tatilor ce i s-ar face.
* *

Fauriel, in Chants populaires de la Grère, p. 160 sqq, zice despre

fratil aciandoni, cele ce urmeaza, ca precuvintare, la doua cintece
populare grecesti, publicate de el :
«Cel trei principall actori al evenimentului despre care se vor-
beste in cintecele de mai jos, sint citesi trel celebri in istoria recenta
a Epirului si Acarnaniei. Jinni este insusi Veli-Ghega, numit deja intr-o
altä piesa, si despre care voiti zice Inca cite-va cuvinte cu prilejul
cintecelor de mai jog. El era albanez, dupa cum il arata si porecla de
ghega, prin care se arata tribul din care facea parte. Ali-Pasa, in ser-
viciul caruia intrase de timpuriil, apreciind voinicia lui, ii numi Dirve-
naga, adica comandant militar al soldatilor pentru a pazi trecatorile dru-
murilor. Devenind in slujba aceasta neapäratul dusman al haiducilor,
el a desfasurat in conti a lor calitati, cu cart ar fi stralucit in mijlocut
lor! un curaj indraznet, o vigoare trupeasca incercata in osteneala si
multa prezenta de spirit in imprejurari grele. Succesiv, in incäerarile
avute cu cea mai mare parte din capil bandelor din Epir, Tesalia si
Acarnania, el a stirpit multi, a silit un mare numar la supunere, si
a facut sa fie temut de top pina in ziva in care a fost tramis contra
lui Caciandoni.
Caciandoni, saü Kitzandoni, era din muntil Agrfa (nescrisi) si cel
mai mare din cinci frati, dintre cari numai doi imi slut cunoscuti ;

www.digibuc.ro
1002 POEZII POPULARE LA AR0M1NI

unul anume Lepenioti, numit asa dupd satul Lepeni, unde a fost rids-
cut, $i eel lalt George 1), cel mai tindr dintre cei eine] frati.
Se afla in Grecia, dar mai ales in Tesalia $i Acarnania, phstori no-
mach, cam vara, conduc turmele-lor pe indltimele Pindului si ale di-
feritelor sale ramificatiuni, pina fri muntil Macedoniei, ear earna, le
coboard pe marginele campiilor si in vecina tatea mäiii. Ace$ti pastor!,
formeazd o natiune apai te In rnijlocul Greri'or ; obicemrile lor ati ceva
interesant si pitoreqc ; simplicithth pdstorale, el adaugd curajul rdz-
boinic ; nu invidiazd nimic celor, cari traesc In *es ; nu se tern de
haiduci, cu cari trdesc freste in munti, aproape tot ap de independenti
ca si dinsii si cu mai putine riscuri.
Dar Ali-Pap, al cdrui dispotizm avid strdbatea pretutindeni si
ajungea totul, veni sa turbure viata retrasa acestor sarmani nornacli,
intocmai cum facu si cu poporul asezat, prin orap si pe la tail.
Prin confiscare a cistigat turme nenum6rate, cari de atund ail
mincat earba celor lalte turme : el avea pastorii sai, cari se credail in
dreptul de a se purta rail cu cel lalti pästori. In sfir.sit a pus pe ca-
pitalul $i productul vitelor impozite extraordinare, earl' 'ail ruinat fa-
miliile cele mai fericite de pind atunci.
Caciandoni *i fratii sai faceail parte din aceste farnilii de pdstori
nomazi, si uneia dintre cele, earl avurd sd sufere mai multe turmen-
tan din partea lui Mi. Firea nu-1 facuse sd suferd cu rtibdare nedrep-
tatea si insultele : el vorbea adesea-ori WO rdzbune, sti se that haiduc
si sa rascumpere la rindul sill pe storcdtorii luI Ali-Pap. Era Insd
mic la trup*i cam uscativ, avea o voce putind, blinda. $i pitigMatd,
in cit amenintärile sale de a se face cleft, provocail la el risul, de
aceea era putin bdgat in searnd. Cu toate acestea, impins pina la ex-
tremitate prin insulte, el se tine de cuvint : vinde ce-I mai ramasese
din turme, arde colibele si corturile, imbracä costumul si armdtura
haiduceascd si mita voinici. Fratii sai ail fost cei d'intil can 1-ail ur-
mat ; altil n-aii intirziat a se prezinta si in scurt timp a strins maI
multi de cit dorise.
Caciandoni, aided de un exterior impozant,avea tot ce-i trebula
pentru a ajunge un haiduc ingpäimintator. Era viteaz pind la neo-
cotintd, cu o tiexibilitate $i ikorinth de corp minunatä, avea spiritul
fecund in viclenii, cunostea de minune tot labirintul muntilor sai si
insetop dupd räzbunare in contra acelor cari ii facuserd vr-un rail.
Se stabili in partea tesaliand a muntilor Agrafa si se plimba cu voinicil
in aceleasi locuri pe unde isi conducea altd data turmele. De pe aceste
Indltirni se puse a face nävaliri in parninturile turcilor, jefaindu-le si
pustiindu-le fart mila, necruthid de loc nici pe ale Grecilor. cCe fut de
ces hauteurs qu'il (Caciandoni) se mit A faire des descentes sur les
terres des Tures, les pillant, les ravageant sans merci, et ne ménage-
ant guère celles des Grecs., Din care cauzd el era urit si de Greci si
de Turd si nu-I putem pune printre cdpitanii haiducilor, ale cdror
meravuri au fost inobilite si temperate prin motive patriotice *i sen-
timente nationale. .

Ali-Pap, carula ii cauza in scurt timp, pagube imense, tramise

in contra lui, in deosibite rinduri corpuri numeroase de armatä, cari
nu reusird sä-1 faca nimic. Indrdznetul Caciandoni le respinse, cind
opunindu-le o vie rezistenta, cind scapindu-le printr-o intimplare mi-
raculoasa, sail prin stratageme, de earl se mirail atit dusmanii cit si
voinicil sal. Am auzit, povestindu-se o ast-fel de stratagema, care de
1) Supranumit §i HaVatul.

www.digibuc.ro
 POEZI1 POPULARE LA AROMINI 1003

sigur nu este cea mai renumita, cu toate astea a$a de stranie in cit
merita sa fie mentionata. Caciandoni ocupa o data, nu $tiu in ce munte
o pozitiune asprä, unde nu putea sa mearga cineva decit prin doul
trecatori strimle, departate una de alta aproape cu o jurnatate de mila.
El a fost tradat de sigur ; Albanejii aleigara, impartiti in doua trupe
tan i ocupara cele doua esiri, prin earl Caciandoni ar ti putut sa se
retraga. Voinicil lui creiura, ca sint pierduti, caci nu era chip de a
strabate prin locurile ocupate ; nu le raminea alta cale deschisa decit
povirnisul unel stinci inaith, goala, alunecatoare i aproape ascutita.
Nimanui nu-i putea da prin gind, sa scape pe acolo ; Caciandoni insa
le ordona sri vaza curn are sa faca el $i sa-1 imiteze. Tale cu sabia o
ramura tare de pin, o curata la capatul de care se tinea de arbore,
fara sri atinga spatioasa tufa a ramurilor, $i descinde casi calare (a
califourchon) cu aceasta ramura pe povirnipl stincel, deasupra ca.
reia aluneca fara multa osteneala si. fail mare pericol, retinut oare,i
cum prin frecarea ramurilor de coasta stincel, pe care o ma tura, si
pe care apasa cu toata greutatea corpului sau. Haiducii imiteaza pilda
data cu acela$ succes, ear armata albaneza nu afla de scaparea lor de
cit din noile alarme ale tarei.
Dintre toate faptele renumite ale lui aaciandoni, moartea lu Veli-
Ghega fu una dintre cele care facura mai mare zgomot $i in care el
evu cel mai mare noroc. Inspaimintatorul Dirvenaga ii cauta in Acar-
nania, in capul unul numeros corp de armata si se ostenea in zadar
urmarindu-1 ; nu putea sa-1 ajunga. Iritat de a fi ast-fel zadarnicit in
cautarea sa, Veli-Ghega devasta, schinjuia, rascurnpara satele Acar-
naniel supt pretext de a fl in complicitate sail in intalegere cu Ca-
ciandoni. Acesta a lost pus in cuno$tilita cu totul, $i fie pornit de o
mi$care generoasa in favoarea celor apasat21, fie pentru plaPerea de a
invinge pe un om, care nu se a$tepta la aceasta, scrise si tramise lui
Dirvenaga o scrisoare cam cu acest continut : eVeli-Ghega I mi se
spune, ca ma cauti $i te plfingi, ca nu ma pop gasi. Daca dore$ti
aceasta in adevar, vino la Criavrisi Apa-rate, unde ma aflu i te
a$tept.»
Veli-Ghiga se afla la un preot in momentul cind a priimit seri-
soarea de infruntare $i desfidere. Atins viü, ordona Al banejilor impi a-
stiati sa se adune in graba si fara sa astepte ca toil sa fie gata si sa-I
urmeze, apuca nainte cu citiva din voinicil sal, $i zboara cu toata
uprinta picioarelor spre locul, unde Caciandoni i-a dat intalnirea.
Caciandoni pindea la drum cu voinicif sal. Dupa injuril de o
parte $i alta (cdci haiducil i Albanejil in aceasta privinta", cum si in
alte multe, asemenea eroilor din Horn r, nu se incaera la lupta, decit
dupa ce se ataca intil prin cuvinte), lupta incepe $i Veli-Ghega cade
lovit de doua saü trei gloante. lntimplarea aceasta atinse teroarea ce
aveati oamenil de Caciandoni, $i furia lui Ali-Pap in contra lui atinse
culmea. Noi armate si noi dervenagale pornira sa-1 nimiceasca ; a fost
expus la nol pericole, la nol suparari ; a rUmas totu$1 nebiruit saü cel
putin in neputinta de a fi prins $i niciodata n-a visat sa trateze cu
Ali-Pa$a.
Insulele ionice $i in special Santa-Maura erag la trebuinta refu-
giul lul Caciandoni ; aci venea sa se vindece, cind era ranit sail cind
dorea sa fie in deplina siguranta, in intervalurile inactivitatil silite.
Fie-care din aceste aparitiuni atragea multimea, care venea de buna-
vole sa admire pe teribilul haiduc, pe care-I cuno$tea numai dupa
renurnele sail.
Dintre toate aceste aparitiuni ale WI Caciandoni la Santa-Maura,

www.digibuc.ro
1004 POEZII POPULARE LA AROMINI

cea mai stralucita a fost cea din 1805. Se urzea atunci in aceasta in-
sula, casi in insula Corfu, o conspiratiune mare In contra Portel si
contra lui Ali Pap. Era vorba de a pune la cale, in Grecia, o agita-
tiune In fa voarea independentei si 1ibertãii. Ilu$ii, cart stapineail atunci
insulele ionice, daca nu inspiraserä acest project, il sprijineafi cu zel,
ear Grecul care conducea pe toti fiii, era un om foarte inteligent;
cunoscind bine moialul $i materialul Greciei. Scapat ra prin minune
din minele la] Ali-Pa$a, se aruncase in insula Santa-Maura, pentru a
se deda cu totul preparatiunilor patriotice $i pentru a face un pas
deceziv in indeplinirea acestui scop, porunci sh vie in 1805 capitanii
de haiduci,pe corporatiunea carora conta,spre a le da instructia-
Ounile,fie generale, fie particulare,impus- de imprejurari.
«On eut alors a Sainte-Maure un spectacle curieux ; celui de tons
les chefs de bande de l'Acarnanie, de FEtolie, de l'Epir, et de la Thés-
salie occidentale, accourus A la voix d'un homme qui n'était pas des
leurs, pour faire lout ce que cet homme avait a leur commander
dans Fintóret et pour la gloire de la Gi èce. Pour Katzandonis, ce fut
un vrai triomphe de paraltre au milieu de cette foule de braves, pro-
flame d'une voix unanime le plus brave de tons, et entre tous facile
distinguer, et par la fierté de son aire, qui contrastait, en quelque
sorte, avec la petitesse de sa taille, et par For qui, dtincelant de toutes
parts sur sa personne, y relevait encore le costume pittoresque de
Klephte.
Ali-Pa$a, care banuia. saü chiar $tia ce se urzeste la Santa-Ma-
ura $i la Corfu, pusese vr-o 5-6 mil de oameni la Preveza, ca sa
observe si sd fie gata de a irAbu$i izbucnirea a ori-ce rascoalä. Cacian-
doni se propuse, pe onoare $i pe capul säu, sä prinza vii saü morti,
pe eel rind saü sase mil de albaneji, numal cu voinicii sal. Capul In-
treprindenii n-a fost in stare sa traga folos din aceasta, ci s'a multu-
mit sa indemne pe Caciandoni sh-$1 pastreze acest act de vitejie pen-
tru un moment mai opurtun, i a,teptind, 1-a rugat, sa se poarte en
Grecii in mod mai fratesc de cit cum facuse pina atunci : à tiaiter
les Grecs d'une manièie plus fraternelle, qu'il ne l'avait fait jusque la.,
Nu $tiii clack' imediat in urma acestei adunari a capitanilor de
haiduci, saü ceva mai trziU, dar tot la Santa-Maura, $i cam pe atunci,
Caciandoni a fost atins de värsat. Pentru un om ca dinsul, care nu
resphase niciodata de cit aei ul plin de viath al muntilor, care nu in-
trase niciodata supt acopeiisuri i intre ziduri, de cit doar intirnplator
$i pentru scurt timp, cel mai mare rail era sa stea inchis inteo odae. In-
data ce se simti nitel mai bine, parasi Santa-Mama $i se reintoarse
in graba, pe continent, la scumpii sai munp.
Pare insi, c s-a Ninderat numai pe jumatate. Asa, aparind la
1807 intr-o monastii e. sitnata pe Pind sau in partea orientala a mun-
tilor Agra fa, pentru a ridica ceva contributiuni, cazu grea bolnav $i
fu silit sa se opreasca mai multe zile.
Boala prelungindu-se si monastirea inspirindu-i neincredere, se re-
tease intr o pestfra, in rnunti, care-I era cunoscuta. Cu dinsul ramase
fratele sail George, ra sa-1 paziasca i ingrijasca, ear o femee batrina
de la t.ara se insarcina sa-1 aduch in fie-care zi cele nesesarii. Nu se
$tie de eine, de hatrina sa de calugari, de una sail de altii, el fu tea-
dat $i denuntat lui Ali Pap.
Inchipuiti-va bucuria acestula 1 imediat tramite $ase-zeci de Al-
baneji de elita, cu ordinul de a-i aduce vii pe Caciandoni si pe fratele
lui. Cei $ase-zecl de Albaneji pornesc, grabesc, urea. muntil $i yin de
se a,aza la intrarea pe§terei aratate. George se gasea acolo in mo,

www.digibuc.ro
 POEZA POPULARE LA AROMINY 1005

mentul acesta, i voind sa easa, se intqlneste WA' in Nth' cu soldatii

lui Ali. Reintra indata, ingiint.eaza pe fratele sAfi de ceea ce se pe-
trece, it lea in spate, apuca iataganul eu dintil, pwa in mina $i in
aceasta stare reci,tiga deschizatura pesterel. lutinde dintr-o impu$ca-
tura pe primul albanez, care se prezinta ca sa-I impedice trererea,
lese in loc deschis, i fuge atit de usor cit poate spre o padure putin
departata. Albanejii ii urmaresc; el depune pe fratele sau la pamint,
se reintoarce eara*1 $i cu o lovitura de latagan raneste de moarte pe
un al doilea Albanez. Din nog Yea pe fratele sail in spate $i se pune
pe fuga in spre padure. $i aa, fugind si oprindu se rind pe rind
pentru a departa pe Albaneji, omori deja saü rani trei sau patru, pe
cind cel 1-alti, ru$ino$1 i furio$1 de a Ii infruntati pina intr-asa grad
de un singur om, se raped vre-o zeee dintr o data si pun in stir$it
mina pe cei doi nenorociti frati.
Au fost du$i la lanina, unde aü fost condamnati s-$1 vaza mem-
brele inferioare strivite cu ciocanul ! Cel insarcinat cu executarea
acestel sentinte a fost un nepot al lui Veli-Ghega, omorib de Caclan-
doni. Sentinta a fost executata in piatä, in lata populatiuneY turce0,
care se silea sà adauge ceva la schinginirile celor (Iona victime. Ca-
ciandoni, al carui suflet, enervat, fara indoiala de boala, ne mal avind
-Edda de a se inaspri in contra durerilor fizice, scoase niste Opete aqllitite,
mal cu searna cind ciocanul Ii sfarama oasele genuchrului. George se
luta la dinsul pe jumatate mirat, pe jumatate miniat de shibicrunea
lui pi-i ACP «Ei, ce o, Caciadoni, tu tipl Ca o femee ?h. Si el (George)
I
suferi, tara sä verse o lacrimh, fara sa scoata un gem) t, atitea lovi-
tur1 de ciocan, cite ail trebuit sa-1 striveasca berate oasele de la $old
pina la policar I
In ce prive$te pe Lepiniatul, dupa sfir$itul tragic al celor doI
frati aI sal, mai ramase cit-va timp halduc de munte. Constrins in
urma ca sa se supuie, se supuse supt conditlunea, ca sa nu fie tinut
sa apara in fata lui Ali-Pap. Mal fericit decit fratii sal, sarmanul de
Lipiniatul, isi asigura cel putin prin arest tractat o moarte grabnica
$i nfprevazutä. Pe cind se ducea, insotit de adjutantul sag, nu $tia
unde, ca sa petreaca de Past], pe drum a lost atacat de asasinii tut
Ali-Paça $i a ramos mort pe loc. Adjutantul sau scapa $i azt lupta
pentru Grecia ; el este viteazul Cionga.
Cele doua cintece can urmeaza se ocupà de acelas subiect, de
expeditiunea si moartea lui Veli-Ghega. Intr'unul casi intr'altul im-
prejurararile faptului sint acelew si dispuse in areea$l ordine ; de
altmintrelea, al doilea este cel mai fi urnos din cele doua, in toate pi i-
vintele ; amanuntele istorice intr-insul sint mai prerise $i mai clare,
accesorille poetice mai dezvoltate, i viersuriie ft umoase mai nume-
oase ; ci e cornpus in Acainania, cel-la It pare a Ii facut in Epir
1ata acum $i modul cum descrie d. loan D. Caragiani omerica
intilnire de la Criavrisi, adeca : lintina rece, intre uriaui Veli-Ghega
*i uscativul Caciandoni :
4Cintecele populare grecesti... spun, Ca lupta a avut loc cu pus-
tele, i ca intre cei nci$1 a fost $i Veli-Ghega, impu$cat de insusi Ca-
clandoni. Cintecele farserote*ti hash', ce posed; m not $i informatiunile
noastre de la batrinil din familia Caciandoni, spun, ca !net urile se pe-
treculà cu totul altM, adeca : Caciandoni cu trupa sa era a$ezat in
ni$te tufi$url de linga Criavrisi, cind avant-posturile Ii anuntara, ca
Veli-Ghegi, cu o$tirea sa se aprople, venind, nu pe drumul mare, ci
pe caran laturalnice din partea opusa a drumulul. La apt opierea am-
belor otiri, incepura injuraturile pe de o parte $i alta, in limba al-

www.digibuc.ro
 t oo6 POBZIT POP(JLARE LA AROMINI

banrztt, cad totl Farserotii tii albaneze,te, i Veli-Ghega cu trupa

sa, eraii Albgneji. Injuraturile i ocarile, dupä cum spune $i Fauriel,
se facead ca$i intre eroil din Omer inainte -de a se incae a. Duni in-
juraturi venira la intalegere cu parola de onoare (albanezeste : Bessa-
le-bessa) a e.,si cite 20 din fir-care parte a ostirilor inamice, Caciandoni
in fruntea Far,erotilor si Veli-Ghega in fruntea Albanejilor, $i a nu
se da niri un toc, ci numai cu sabiile $i cu lataganele s4 se lupte
intre el. La semnalul dat inainteaza din tufi$url, spre drumul mare,
pe de o parte $i alta patruzeci si dol de voinici, uriasul Veli-Ghega,
in truntea Albanejilor $i micul si vscciciosul Carlandoni in fruntea
Farrrotilor. Caciandoni roagh pe camarazil sal sa-I lase lui pe Veli-
Ghega $i el sa se incaere cu cel lalti ; tot acela.$i lucru reromanda si
Veli-Ghfga tovard$ilor sa 1, sh nu atingai nimene pe Caciandoni, cad
$i-1 rezep,vä pentru ingustarea sa, cum zice rintecul farserotese ; In-
caerarea a fast tot ce poate fi mal salbatec $i de o parte $i de alta,
$i rezultatul a fost rdnirl din partea Far$erotilor si cite-va cadavre
din partea Albanejilor, intre cari i uria$ul Veh-Ghega, trintit jos la
pamint de Caciandoni. Mdcelul nu t.inu mult, cam un soldat alba-
nez din tufi$, vazind pe Veli Ghega dzind de pamint, trase cu pu$ca
asupra lut Caciandoni, pe care 11 rani u$or, $i lupta incetã $i se
retraserá eara$1 in tufi$uri ambele part.i. De acolo indraznetul Cionga,
nepotul luI Caciandoni, in grindina gloantelor, se repezi $i tale capul
lul Veli-Ghega, $i intrind cu el in tuti$ se Rim nevAzut, impreunh cu
Caciandoni i trupa sa. Asf-fel s-aa petrecut lucrurile 1).n

Cel care zace in inchisoare

X
Mafia' an1 eii feeu in hapsi,
$-alti trel fec'd tu branga,
virnd nu vin'i s-mi veada
ni di frati j di cusurin'
niti di lall'i-n` vitin' ;
ma$1 duruta, vruta m6a,
carti ascumtu-n' pitritel
asrumta-n' dimtnda.:
a Vrute di tru ponda hapsi,
«5141 Iaü pedtica pitreati,
«ca n'i t-oal multu zmirvIta ;
era merlu aró$u mvipsitä.
do cu 16crin' va-n` t-u tau,
«$i nApol ear va-n` t-u daft.
Vlaho-Clisura.
Nouà ani facul in inchisoare,
$i afli atitia facui in flare,
nimeni nu veni sä ma vaza,
nici dintre frati, nicl dintre veri,
nici dintre bietil vecinl ;
numal dorita lubith a mea,
scrisorl pe ascuns imi tramitea
$i pe ascuns (in secret) Imi spunea:
ffIubite, din pustia inchisoare
«sa."-t1 spat batista tramite,
«cam ti-e tare inegrita ;
aca 'Dam rosu boitä (vopsita).
«Eu cu lacrerni spala-o,
«$i earti$1 da-o I

Blästem lune Martie

XI
Martu tine, anaOimate, Martule, blastemat (fii),
cu ch'irolu greil te fati, cu vremea rea (lit. grea) ce fad,
di na el-19HW oili Mali, de n'a pierdu$1 (prapacli$1) oile toate,
1) 1. Caragiani : Studil istorice asupra Rom. din Penins. Balc. p. 112 -113
(dupã : I. Nenitascu : op. cit. p. 542).

www.digibuc.ro
 POEZIY POPULARE LA AROMINI MOE,

oil thati cu tut capri, oile toate cu tot caprele,

si di n-agunisi fic'orPi, si ne alungasi feciorii (flicah),
de se dusel a cu both (de devenira
di si dasira cu furi'i. [hoti de munte, haiduci),
«Voi Iai tick5ri, fic'óri armi n', .Voi feclorilor, feclorilor aromini,
,fic'eori di nicucifiri, efecioli de gospodari,
fic'óri tiä fuil voi nu fitéti, feciori, pentru furi voi nu faceti,
ful il'a 111.1 va prindi ; furia (haiducia) voua Da stä bine;
gturnati-v' a casa, vol armi'n', inapoiati-va a casa, voi Aromini,
<ca casa la pannti. ca casa la parinti
Mumi'n', a cash' nu Vinim. Mamelor, a casä nu mai venim,
ma va IA tern cu furri ; ci o sh ne ducem cu furii,
tra s-na batèrn cu tartifi, ca sa ne luptam cu turciI,
cu turtir, cu cu turcil cu pinginii.
Casa ntilstra-i müntili, Casa noastra e muntele,
atèl munti de-Agura. acel munte de Agurd.
Observare. Pentru Arorninii, carl se ocuph cu pastoritul pi
cari earna Isi minã turmele prin locurile mai joase, si mai calde,
cea mai mare nenorocire ce-i poate lovi, ar fi, ca in lunile Februarie
çi MartiP, cind fata vitele si cind mien si iezir sint inca necrescuti, si
neintaritl, sa fie vremea asprà, sa fie de pilda friguroasa, ea sa dege-
reze noile creaturi plapinde si sa ning, ca pamintul sa fie acoperit
de zapada si vitele sh n-a1ba ce minra. 0 ast-fel de nenorocire se pare
ca. 1-a izbit, In cintecul de mai sus, din care cauza, tinerii pastor!,
ramthid farä turme de pascut, aü apucat drumul codrilor, ear ma-
mele lor nernultumite de purtarea lor i amarite, cä toate acestea le-a
adus vremea rea din luna lui Martie, o blestema, chiemindu-si pe fe-
ciorii lor la viata cinstita i linistita a oamenilor pacinici.

Cintecul aipitanului Zidru

Zidurlu ditu padure,
cu dulberea fati sire,
tu ping'eri iu mutr6asti
feata di preftu anlireasti
soll'i acPama, sotrli aduna,
0 la preltul ndreptu z-chni
cBuna-ti Oara, tine prefte,
tine prefte si prifteasa.
.Gh'ini vinipi, capitane.
cupasea nauntru n-casa,
cupas6a di sech pri measa.
lo nu-ni vin'a trh pri measa,
Ca-ni yin% tra bile di prifteasa
Av'A feata s-u scutett,
ch vb.' tarii pri trip ca lefil..
. . . .
Preftul feata Ii 6-adusi,
Zidurlu pri 1inucPi u puse.
G'on'l'i al Zidru di nafoara
XII
Zidrul din padure,
cu binoclul se uTta,
la fereastra unde priveste
fata de preot zareste,
pe sop' chiama, pe soti aduna,
: §i la popa drept se due :
«Buna ziva, preotule,
preotule si preoteasa I
gBine venist, cdpitane,
poftim nauntru in casa,
poftim de sezi la mash.
Ea nu venii pentru masa,
cad venii pentru fiica de preoteasa.
De graba fata sa scoaten,
cad va taiu pe toti ca pe niste Tezi.
. . . . . . . . . .
Popa pe fata aduse,
Zidrul pe genuchi o puse.
Voinich lui Zidru din afara

www.digibuc.ro
 1008 POEZI1 POPULARE LA AROMtNt

bagh btinti di strigarà : en voce tare strigarti.:

.alasa-ti Zidru, alasa fealh gLash, Zidrule, lasa fata
alash-ti fdata $ musavera, lash-ti fata si amanta
ca $-ag1timsi nil pigani.
. . . . . . . ...... cad ajunse peste not o poterh.
. . . . . . . . . . . .

Notil. Haiducil cred, cä cine umb15 dup5 femel pe eft timp este haulm, 11
prinde glontele, 11 urnb15 moartea.
_Agana' (de la palpn) se nurneste armata, de obiceiu turcease5 qi cu sateni, pe
call soldatii turd ii Iea cu sine, ca s,1 le arate drumul muntilor i loctil unde se af15
hop.

Cinteclu p. Oinilui Iani al Papa-Nicola din Samarina

XIII

`Frei pitrunicl'i sided Trei potirnichi sedea,

analtu pri Gudronitd,
cu plinguri amda eintd
ca oarfinh fetith.
«Te sun biirachili te v'in
din cleanA di la Greclu,
aripidina si dipiin
.3-arialu anostru trecu ?»
lani de'-acloti Yu stitel
isi minh, mina caplu,
citrà a cash-Pi m9rded
s imnd ca ayru taplu.
i cum ag'undi a cash-Pi
isi timse v'utiyanëa
luà tufech'a-n ninh-Pi,
si trapsi citrh-n 4ean5.
i misa-J Pa pri dinipói
plinginda si zgh'ilinda.
Jani-nl I ea stai si-ti clic vol :
nu fudi acsi ca vimtu I
iu n'i ti duti singuru
fir vrinu dinipoi ?
Trà te-ti v'ine cutremuru,
en multi' lo, lani, nu voi 1
51 ettrh Greclu sa-alinh'
Tris la Hasan-Cupdeu :
s-ca virvirita se-angirlima'
pri-un trup di cirhgdelu
si
., din sinitoisa-11 inimh
nä mari bbati sctiasi
cari la Zmolcu s-alinh'
si nipoi earh s-turnh'
(ILI vi duteti Arbinesi
gvoi cinl di Culun'dti?
sus pri Gudronith
cu plinguri mar cintail
ca orfane fetite.
«Ce sint steagurile care yin
de pe deal de la Grecul,
pe povirnis se coboaril
si riul nostril trec ?»
Jani de acolo unde sedea,
dii, dà din cap,
citre a cash rnergea,
si umbla ca tap salbatec.
5i cum ajunge la casa mu],
isi incinse lataganul,
Ina, pusca in mind
si porni in spre deal.
Ear mamh-sa se tine dupa dinsul,
plingind si vaitindu-se.
Jani, ean WA, sd-ti vorb-so voi,
nu fugi asa ca vintul !
unde mi te duct singur
fail vre-unul in urma ta ?
(adich: fara nici un ajutor)?
Pentru ce te cutremuri (te in-
sphiminti),
eti Jan)", cu multi nu mi place!
5i spre Grecul se suia
tocmai la Hasan-Cupaclu,
si ca o veverith se ag5ta (suindu-se),
pe un trunchiii de cdreigaciii
(fel de copac)
si din sänhtoasa-1 inimh,
o vo.e puternich scoase,
care ping. la Zmolcu se urca,
si napol earasi se Intoarse :
«Unde NI duceti, Albanejilor,

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMINT 1009

avoi cin' colon'cipt? avoi clini coloniati 7

f Ran i viii I voi nu tritèti, .Jani e via! vol nu yeti trece,
«Samarina z-dispurAti. «Samarina, ca sd jetuiti.
Si zborulu null ascipd Si vorba el nu isprAvi,
si zborlu nu-0 ascapd si vorba nu sfirseste
un Arbinés il vitimA' I un albanez il omori !
Jan isi caftd apd, Jean isi cere apd,
cum caftd tuti Odmin'lli, cum cer top oamenii,
cind möartka li s6 apröach'e, cind moartea li se apropie,
cind vedu harlu cu ocriP cind vdd pe charon cu ochii
si sufletlu I-arapi. si sufletul le rdpeste.
Notd. i voinicul acesta, despre care vorbe§te eintecul de mai sus, este din
cea mai mare comunä a Pindului, care se numelte Samarina. El trai pe la 1770 li
toat5. viata Jul, incepind de la virsta de 15 ani, a dus-o prin munti, cu care ocaziune
a spus adevIrate ,kinicil romineti precum i i top Rominii Pindului, earl §i azi Inca
sint bray!, cind Teel arma in mino.. Eroul acesta din Samarina, Jani al Papa-Nicola,
mai mult se luptà cu Albanejii numiti Coloniati, localitate vecin5. cu Pindul, §i la toate
luptele s-a distins cum nici unul din compatri,,til s51 din Macedonia, Epir §i Tesalia.
De oare-ce Jani era acela, care prfida pe Albanejii intor§i cu prazi din Tesalia,
ea sil mearg5. in tara lor, aceqtia au vrut sa jefueasc5. §i Samarina ; in scopul acesta
vre o 500 de Inarmati ail pornit in contra Samarinei ; Jani a vrut sä li se opine.
bazat pe voinicia in!, a pornit nepreparat, din care cauzil a §i cilzut in luptil.
iFratalia intru dreptate.)
1. Beju.

La Valea di lamina
XIV

La val6a di Idnind; La valea de Ianina,

und möasi s-plinded
pAlmili si le NOM,
perPi din cap si dipirA,
valëa s-u pllicirsa :
aFA-n'-te vale cama nctia,
«tra si-ni tree trd Idnind,
aca se re vid Dirneul a Weil,
«Dimeul avditlu cdpitAn,
«cu patrudAIT di g'on' aslan'.
«Ianina htiard di furl,
an' vitimard Dimeul avdi't ;
anu-P jilescu armata Jul',
«cum IP jilescu g'unëata la
«Cum sillits1 lal vrutlu a n'eil,
as t-u pöatd piselu athl.
Mi lo, dado, cu aplAn
dill vitimA un cdpitAn.
9 Prin artnatei se intelege toata imbracamintea culva, dar mal de seama. Se in-
trebuinteaza mai ales pentru a exprima rindul de imbracaminte al miresel pi mirelul.
o bdtrind mered plingea,
palmele si le fringea,
peril din cap i0 zmulgea,
valea isi ruga :
en.-mi-te vale mai incoace,
aca sd tree la Ianina,
aca sd vdd pe Dimciul mieii,
«Dimclul, renumitul cdpitan,
acu patruzeci de voinici lei.
(La lanina, oras de furl,
simi omorird pe Dimciul renumit,
anu-i jelesc armata 4) lui
«cum ii jelesc voinicia lul.
«Cum suferisl (lit. sezusi), drag lu-
[bit al midi,
(sa te biruiascd pap acel ?
MA apucd, mama, cu inseld-
[clune (cu plan),
si omord pe un cdpitan.
64

,
www.digibuc.ro
i0I0 POEZII POPULARE LA AROWNI

Nevasta 10 deplinge moartea ciipitanu1u1

XV

La val6a di Idnind, La valea de Janina,

und nv6asta tut pling6d,
tut plinged $i tut zgh'iled,
pálmile $i ii fringed,
perl'i laëa -$I dipird,
citrrt vale si turnd
$i ali vale 19 oited :
«Fd-W-te, vale, cama nctia,
«ca si-ny tree tu Idnind,
«Ianina, hOard di furl,
du sun munti grei $-pidirri,
«in' vat:Amara g'onle a reed,
«g'onle a Weil, avgttlu a Weil.
«G'onle a Weil prot cApitán,
«tu stran'i di satrathrn.
do nu-lY plingu arrnata lui,
emal1 plingu g'unéata lui. 1)
o nevastä (mireasd de curind) me-
[reii plingea,
mereu plingea $i tot se väita,
palmele $i le rupea,
peril nenorocita i$I zrnulgea,
citre vale se intorcea
$i vail ii zicea :
«Fd-mi-te, vale, mai incoace,
«sä tree in pamintul din Ianina,
in Ianina, ora$ de furl,
«uncle sint munti gret $i päduri,
«irra uciserti pe voinicul midi,
voinicul mieu, renumitul midi.
«Voinicul mieä cdpitan de frunte,
dn straie de satrazam (adich :
scu m pe).
(Ed nu-1 piing (jälesc) armätura
[1111,
«ci-I depling juneta (voinicia) lui.

Linatope, Nicolita, Muscopole

XVI

Una nYilTe de-Arbinesi, 0 mie de Albaneji

s-a 1 t-ahint-Armituldti,
z-d,uc si calcd Linitop6a,
Linitop6a $-Niculita
j-g'umitdt di Muscupore.
Ilorle aesti nu si cald,
ca sun g'on'l'i tutA anal],
tuti anap arinituldti.
Clo $i feati nimirtati
v'in a g,on'ilor indati,
cu tu$ech'16 atie, de-atie,
ca j-vline mari uraie.
$i alti atita armatoll,
se duc sä jefueascd Limitopea.
Linitopea i Niculita,
si jurndtate de Muscopole.
Aceste ora$e nu se catch' ,
cad sint voinicii tot adunati,
toti adunati $i inarmati.
Acolo $i fete nemaritate,
vin voinicilor in ajutor,
cu cartu$ile gatmadd,
cad vine mare ordie.

XVII VARIANTA

Una Witte di Arbine$i Und, mie de Albaneji

$i aIl ahint1 armhtuldti si alti atitia armatoli,
z-duc si calcd Linotop6a, se duc sh calce (sä distruga, sa je-
[fuiascd) Lindtopea,
') Din grepala, cintecul acesta s-a mai publicat la pagina 939, a§a cum ni 14
cintat D-1 Gi6ga Zisi.

www.digibuc.ro
 PoSZII POPULARE LA AROMtNI MI I

Linotopëa $-Nicolita, Linatopea si Nicolita ;

g`umitAt' di Muscopore ; jumatate din Muscopole;
Muscopora nu si ealca, Muscopole nu se calca,
ca sun &rill tuti alepti, caci sint voinicil toti distin$1,
tuti alepti, tuti g1unati toti distin*l, top' viteji,
$i nsur:111 $i ninsuráti ; $i insurati $i ne insurati
$i sun feate nimirtate, $i sint fete nemaritate,
cu fu*etli adarate cu cartu*ele gatite (facute gata),
z-duc a gron'Ior agTutOr, carele se duc (le dail) voinicilor
[aj u tor,
di strigA un lai fie*: *i striga un voinic fecior :
«Vinu ncöa fitica meao, tr Vino 1ncoa fetita mea,
«cu fusetli ta pudeao, ((cu cartusele in poala,
eca noaptèa aistä east&arao. aCdel noaptea aceasta este rea I).
Observare. Vescopole sail "Muscopole $i Muscopolle, cum se mai
numeste de citre Albaneji $i Farproti, a ju,cat rol mare in Peninsula
Balcanica, devenind centru cultural al Arominilor 2).
Patria a suma de oameni insernnati, precum Baron-Sina, Gojdu,
aguna, Mociani, marele gramatic $i patriot, aromin, Boiagi, Iano-
vitz, Dumba, Ghermani *i alp, a lost cel d'inth oras din Peninsula,
care a avut tipogratie $i $coli de invatamint, biblioteca, in ell ei au
fost in trecut elita Arominilor 4),
D. Caragiani, vorbind despre rolul civilizator jucat de toti Aro-
minii zice: «Rolul civilizator in Peninsula Balcanica 1-a jucat $i-1 joaca
numai rasa romineasch, $i ceea ce a oprit-o de a asi la iveala, ca na-
tiune a parte, a fost lipsa de instructiune in limba nationala $i firma
panelinizmului supt. care scriitOrii greci ail $tiut sä cuprinda pe Ro-
mini 4).
«Impartirea locuitorilor din Muscopole, dupa ruina ei, umplu
Macedonia, Albania, Epirul *i Tesalia de industria$ii cei mai MAI si
de comerciantii cei mai intreprinzatori. IfilLiirptc4 (13tXt7c7cfaiK (Icrropbx Tti;
1816 vol. II, pag. 30) ne spune ca. din Muscopole
PouliouvEa; iv Aettpfc
sint multi industriasi si comPrcianti insemnati in multe orase din Un-
garia, in Viena, in Polonia $i in alte ora*e ale Germaniel $i ca o co-
lonie din Moscopoli se 'aseza $i in orasul saii natal, de la muntele Pe-
lion din Tesalia, adeca MiPv.atc, zis de Romini Amer (m1r) si dm din
ei erau ferari, ear un altul fabricint de arme. Tot el ne spune ca
Metzovu, Vlaho-Clisura si alte ora$e romine$ti citate mai sus sint :
patril de oameni invatati. 4)
Exista la ace$ti aromini traditia cd ei ar fi urma$ii coloniilor
stabilite de Quintus Maximus in Taulantia, Muzachia de astazi, dupa
marturia lui Ponqueville :
cValachii Masareti sad Dasareti, care restaurara Moscopolis, dindu-i
numela de. Voscopolis, adeca : orcq de pdstort, din causa numirei de
Vlahl ; aceasta valoroasa populada, ale caruia triburi sint imparta*ite
in cantoanele Colonia, Gheorgea si pina in vecinatatile DuratuluT, stnt,
dupd cum spun el, urma$ii unei colonii stabilite de Quintus Maximus
in Taulantia sail Muzachia, de unde ail trecut in muntil Candaviei,
in timpurile invaziunei barbarilor. In ce prive$te pe triburile Valahe
1) Vezr: Arom. II, p. 150-132.
2) Vezi, p. 66. op. ac.
8) Dim. Bolintineanu : Calatoril la Rom. din Mac. p. 109.
4) I. Caragiani: Stud. ist. asupra Rom. din Pen. Baltanica p. 73.
4) op. cit. p. 116-117.

www.digibuc.ro
/on POEZII POPULARE LA AROMM

din aproprierea Parnasului, din Celissa si Focida, ele se pretind ca

avind o comuna obirsie cu Mega lo Vlahitii, si cu totil revindeca cu
mindrie (le nom de Rornounis ou Roumains. I),
Distrugerea Voscopolel, eata cum o descrie Ponqueville, op. cit.
p. 392, 393 : .Printre popoarele ce loculesc versa ntul meridional al
Sbokei, Valahil prezinta moravuri mai pastorale si mai dulci. In aceasta
regiune a Doscilor sail a Tocsizilor, cel mai frumosi si mai bine facuti
dintre Schipitari, se ficsase o colonie de Valahi Dasareti, precum un
roiii de albine munci' oare se aseaza cite o data in crapaturile unor
stinci, in jurul carora mugesc torentele. Pastor! ageri, muncitori eco-
nomi, acesti Valahi, cari se pretindeaft scoboritori din Romanii sta-
biliti in Candavia de Quintus Maximus, ridicasera pe ruinele vechiului
oras, Moscu (Mosches), in secolul al XI orasul tor Voscopole, care
dintru simplu adapost de pastori, devenise metropola comerciala a
Epirului. Pe la mijlocul secolului trecut acest oras avea aproape 40000
de suflete, si in 1788 populatla lui, crescuta cu o treime, promitea un
superb viitor crestinilor aproape ignoranti din aceasta parte a Gre-
cier(?1). colile din Voscopol progresad ; civilizatia se anunta supt
auspiciile religiei si a ministrilor el, asa precum ea s-a aratat odata
in lume pe fericitele tarimuri din Paraguay, cind eata ca invidia si
fanatizmul se asociaza, spre a distruge opera intalepciunei. Hoardele
mohametane din Dagli si Colonia, dadura cele d'intii semnalut neno-
rocirei, incepind a pi ada si a asasina caravanele, ce frequentail piata
Voscopolel. Pe de alta parte Bei! turd din Muzachia, supt pretext de
a ajuta pe supusii necajiti al Sultanului asezara garnizoana in oras ;
si dupa zece an! de devastari, rapid si incaerari, Voscopoli fu sters
de pe fata Albanier I Tot ce ramine din acest oras, sunt biete don&
sute de colibe locuite de niste pastori saraci, colibe pe care mizeria
nu va intirzia poate de a le inmorminta in ruinele ce dovedesc vechea
splendoa re. Apsus, sträbatind valea Moscului (Mosches) printre o mul-
time de sate incendiate, pe o mare intindere pina la Berat, nu mai
uda decit lunci tacute si morminte... triste monumente ale sfisietoarel
anarhii... si numai apropiindu-ne de riul Bitocuki, incepe lards! a se
vedea urme de viata si de cultura..
0 data cu distrugerea acestui oras Voscopoli, pare c-afi fost ni-
micite si frumoasele orase de pe muntele Gramoste Nicolita, Nicea
si Linatopea, ale caror ruine se \Tad inca, si cari, casi ruinele Vos-
copolel, iti arata, Ca ail fost intloritoare alta data. In adevar pie-
trele cioplite, cismelele ramase in picioare pina astazi, numarut bise-
ricilor, canaturile prin cari se aducea apa, etc. toate iti vorbesc, ca
mina abila si priceputa, a unui popor cu rol civilizator in Peninsula
a trait aci.
Az! Voscopoli incepe din noil a se popula, numarind cam- 3000 de lo-
cuitori, parte ramasi dupa ruinarea I ul, parte Faseroti, veniti mai tarziU1).

Cintecul capitanulut Zerva

XVIII
Tu clatili di Maiu, La zece Maiu,
10, lele Zerva, io efl., draga Zerva eii i
s-tu Vingh'isli di mes, si la 20 ale lunel (aceleas)),
1) Pauqueville, Voybge de la Grece, II, p. 329, 330.
1) Vezi : Ninitescu : de la Românil din Turcia europeana : p. 342-351.

www.digibuc.ro
 POEZIY POPULARE LA AROMINI 1013

s-reati nä eama mare; se facu o minune mare,

j-vitinara un capitán,
un capitan si un aslan ;
si-1 vitimara cu aplan,
la ministirta tea din San'.
In h'itI voi lal frasPi an'éi,
lu Will voi lal sosl'i an'éi,
s-nu-n' dati caplu tra Custür
di n'-ul spinclura di stur
s-nun'-I tréaca prit drave,
a s-115-ascuch'i n'icu s-mare.
se omort un capitan,
un cApitan ca un leg;
il omorira cu inselaciune,
-
la monastirea din Sanl.
Unde sinteti, voi fratil miel,
unde sinteti voi tovarásii miei,
sa nu-mi dati capul pentru Castoria,
cad 11 atirna de stilp;
sä nu-1 treaca prin bared,
caci il scuipa mic si mare.

CApitan Zerva
XIX

Murich'a tea pirifana Murichea cea mindrä,

si faglo-atél scriatlu, si fagul cel zugrävit,
te-P featit voi furiri, ce-i facurati vol pe haYduci,
te-1 f6atit latlu Zerva. ce-I facurati pe bietul Zerva?
M6-ari'sira s-prud6ddira, Ma Inselara si ma tradara,
Blac'atri atel' cinTi, Blaciatii acei cilnii ;
cli-n' mi Mara cO-aplan, aplAn, ma apucara cu plan, plan,
la ministirlu atél di an', la monastirea cea din $anl,
lailu-n` mi vitamara, bietul ma omorira
caplu n'i lu tiParä. si capul mi-1 taeara.
Notd. Zerva, romfn din Vlaho-Clisura, auzind, cä in Turcia este nesiguianta
§i fierbere cu ocaziunea stárii putin lini§tite, in care se afla cu Rusia, a alergat in
patria lui, atras de viata eroic 5. a cApitanilor §i de dorinta de a deveni renumit, con-
tribuind §i el la liberarea cre§tinilor 1 De oare-ce nici unul din compatriotii sai nu
1-a urmat, a fost nevoit s5-§1 mai astimpire intuziasmul, traind de colo pina colo,
urmarit stra§nic de autoritati, dar §tiind mereti sá scape teafar. Orii§elul Biala find
amenintat cu distrugera, a fost nevoit sä-1 tradeze §i sà fie ornorit in mod mi§elesc
intr-o monastire. Se zice ca a fost omorit chiar de catre .c5.1ugäri.
Vlaho-Clisura. Mia Adam.

Cintecul capitanuluI Bacola

..
XX

Un pail musát, un pill% ised, 0 pasere frumoasä, o pasere esea,

i0a. din Dirpideani,
qua si ntiapti azbiiird,
10, si nöapti azbOara.
Si duti nis, s-ag'unga nis,
cipitinatli a furlor.
a öard-ti bunä, lal capitán,
alai capitán Bacola.
9 Se repeta la fip-care rind.
esea din Dirpideani,
Ziva si noaptea zbura,
ziva si noaptea zboara.
Se duce ea, sa ajunga
pe senile haiducilor.
(Mergi cu bine, moi capitane,
cmaI capitan Bacola.

www.digibuc.ro
104 POEZII POPULARE LA AROMtNI
es-aI urdc'une'a m6a, si n'-o-ali
elai cdpitán avclitu,
qatid ni pling patriotl'i
aaöd ni pling arminTi ;
«ni plindi s-f6ata préftulul,
«ni plindi nd musatd,
«ca ni fudim, ea nu ii lom,
(CA 6-alisd'm nipoi.
XXI
Cinticlu al capitan Liunida Hagi-Bira
Carl va së-ascultä pli'nguti,
jil'Oasi mirgh'u1oav9,
si-sI tredcd pritu Grébini,
si pritu Samarina :
«dada nu-n1 vol lo pli'nguti,
gjil'öasi mirgh'ulóav'i,
«mini n1-mi plingu puPi,
«mi plingu h'iliaon9i,
«mi plingu j-döaigt cumnati,
eniveasti al Hagti-Bira.,
Tu pilieiri ila sided.,
si cdPurli mutrêasti
s-citi ci HMO, citi puP isl trec,
mirata si-P intr6abh :
«Nadi vidiit, nacd aduch'it,
«doPilu-ny Liunida ?
Nol ti-1 vidfimu, ti-1 vidilm,
aOaltarl citrà sOard,
lu limirsea tris Skisti,
aprOapi di Nclisurd.
XXII (VARIAN TA)
Trei lal puP, trel lal musdp,
sidel strd Samarind,
si nu Wëá ca pul'i tuti,
bated, c-aclei s-15. Vintt!
«Nel-avdrti le vol, musati vol.
«musati Sämdrn'ati,
ffaestan voi s-nu v-alixiti,
a la cor si nu isip,
4cti .Liunida z-vitima',
«si protlu cdpitanu,
«te fu a furlor flamburti,
«si pirgu hrisusitu,
www.digibuc.ro
«sä at urarea mea, sh al,
«mai renumit cdpitan,
«ad piing (suferd) patriotii nostri
«ad pling (suferd) Arominii,
«plinge si fata preotului (iubita
[ca. pitanului),
eplinge o frumoasa,
«caul plecardm, ea nu o luardm,
«cad o lásardin inddrAt.
Cine vrea sd asculte plinsete,
jalnice bocete,
sd treacd prin Grebene,
si prin Samarina :
«mama nu vreati plinsete,
«jalnice bocete,
«pe mine ma pling paserile,
«rnd pling $i rindunelele,
«mä piing si cloud cumnate,
«nivestele lui Hagi-Bird.»
La fereastrd ea sidea
si drumurile priveste,
si pe citl cdldtori, cite priseri tree,
nenorocita le intreabd. :
«Dom- n-ati vdclut, doar n-ap sim tit
duiosul Leonida 9
Nol 1-am vdzut, noi I-am vdzut,
alaltaeri citrä sail,
unde poposea la Sacite
aproape de Clisurä.
Tref biete pdseri, trel pdserl fru-
[moase,
sideati deasupra Samarinel,
si
., nu cintati ca paserile toate,
cintati, ca fir-ar sd le fie de cap 1
«Nu auziti vol, frumoaselor vol,
fumoase Samariniene,
«dstan veil sä nu va OUP,
la hckrä sd nu mergep,
«cad' Leonida s-a omorit,
el intilul capitan,
«care a fost steagul haiducilor,
$i turnul (tor) aurit.
 POEM POPULARE LA AROMINI 1015

$i muma WI cara o-avgli', Mama-sa cind auzi,

cu sera lull mdrata, cu sora Jul nenorocita,
ca s-pistipsi $-nu pistipsi cam crezu, cam nu crezu,
$i-1 plimsi qua $-nOapti. si-I plinse zi si noapte.

Observare.Mpitan Leonida se trage din familia Hagi Biralilor

din ora$ul Samarina, una dintre cele mai cu vazti familil din acest
ora$. Bogat, si relativ cu carte, la 1877, cind imparätia turceasca se
afla in razboid cu Rusia $i Rominia, s-a räsculat, $i, timp de citi-va
anl de zile, a pus groaza in TureL
Regele Greciel, George, pentru vitejia aratata de capitan Leonida,
1-a decorat cu ordinul Salvatorul. Aceasta a facut ca Leonida sa lupte
cu mai multa inver$unare pentru aducerea Rumeicului, (a crestini-
tatii, a unui stat cre$tin) In Epir.
Turcii, ca sa-1 facã sa se inchine, ii arestara pe mama $i pe sora
hal, pe earl le transportara la Grebena. Hotarit a nu se supune Tur-
cilor, el a continuat a lupta in contra lor cu acela$ curaj si cu acela$
noroc casi pinA acuma. Indräzneala lui nu avea margin!. In luptele
cu Turcil $i cu Albanejil, nu rare oil inainta descoperit in fa ta du$-
manilor $i nu rare ori il punea pe fuga. Ceea ce a facut sa se nasca
legenda, ca pe el nu-I atinge glontele, cad ar fi purtat lemn din Crucea
pe care a fost rastignit Christos. Nu se sfia a ataca orasele, in care
stationa armata, chiar ziva, cum e de pilda athearea Hrupi$tei.
Intr-o lupta inver$unata pe care o avu cu armatele turcesti in
muntil dintre *aciste si Blata, fiind ranit de moarte, a fost ascuns de
voinicil sal, cari nu-1 ail putut lua cu sine, in ni$te vil. Aci, fiind des-
coperit de soldatil Turd, dupa o rezistenta strasnica, care a costat
viata a citor-va soldati, ne vrind sa cazh viii in minele infidelilor $i
dumanilor in cari el pusese groaza, $1-a zburat creeril singur.
Caput lui, infipt intr-o sap, a fost adus la Grebena $1 ex pus in
piata, ca toga lumea sa-1 vaza $i sa se convinga, ca. eroul Leonida
nu mai traleste.
Marna-sa, chiemata sh recunoasca pe fiul el in capul expus, spre
uimirea generala, a stricrpat, Ca acela nu -I capui fiului sail. Ea a avut
thria de a-0 ascunde toata durerea pe care o mama o simte la vede-
rea unel priveliste a$a de infioratoare I Nenorocita mama, liberata se
retrase in casa unei rude din Grebena si acolo, ne mai putindu-$1
ineca durerea, &Au drum lacrimilor $i jalnicilor bocete.
Dupa obiceiid, Turcil trami9era capul capitanului Leonida la ar-
hiereii, ca sa-1 inmorminteze cu tot ceremonialul datorit unul viteaz.
Arhiereul a refuzat inmormintarea, supt cuvintul ridicol, ca religia
cre$tina nu permite inmormintarea celor impuscati sail sinuci$1 ! I

Se zice, ca neminglata mama a luT Leonida, auzind nemernicia

fanariotului, arhiereil Kiri!, s-ar fi pus pe plins grozav, $i 1-ar fi bias-
temat pe el $i pe top arhiereil $i grecil din fume, earl, pe cit timp
traia viteazul si scumpul sail fia, nu incetail sa o complimenteze
in tot fetal, ridicind-o, atit pe dinsa cit $i pe vestitul Leonida pinä
in slava cerului, ear acuma, nici sa-1 inmorminteze ca pe ort-ce crestin
de rind nu vor cinnl'i i pinginl'i... 1

www.digibuc.ro
1016 POEZII POPULARE LA AROMINI

XXIII
Cintecul Pisuderel
Pisuderi lai marata, Pisuderi biatä,
vin'i Gh'eganlu s-ti bath' ! veni Gheganlu 1) sa te bata!
Dap pri Mac& §-pri cambana, Dap (osunap) pe toaca 0 tragep
[clopotul
Mc 0 mare si-§i arsard, mic 0 mare se räcara,
s-fuga gh'éganlu din Mara. sa goneasca pe Ghegan din sat.
Ta si §tiba, o lai frate, ca sa §tie ; o mal frate,
Pisuderëa, Ca nu z-bate. Ca Pisnderea nu se bate ;
Ta sä stiba eP maráti, ca sä §tie sarmanil de et,
nu h'im mul'éri, cä h'im barbati. ca sintem barbati §i nu femei ;
Fuclip gh'egánl, fuditl deri 9), Fugiti Albanejilor, fugip porcilor,
nu si calca Pisuderi. cad nu pustie§te (nu se calca)
[Pisuderi.
Noed.In trecut, nu putine ori cete de Albaneji, condu§i de cite un §ef mai
indrknet, intreprindead expeditiuni de jaf in contra satelor vecine Albaniei i neal-
baneze§ti. Satele aromine, ca cele cart se bucurau de o stare excelentä supt rapor-
tul economic, atr5geati mai cu osebire privirile de cotropire ale Albanejilor. Multe din
satele aromine infloritoare din Albania au fost distruse din cauza aceastä, cum sint
Muscopole, Nicolita, Sargani etc. Dar §i Aron-Anil, cind vedeati, ca; nu mai e chip,
sareag in contra lor cu ce puteati qi se luptail vitejeVe, punindu-I pe fugi, cum e
In cazul de fat5..

XXIV
Cintecul *irgänlatilor
MaratiP di $irgan'att, Särmanii de Serganiati
n-Murearia fuclira toll, In Morea fugira toti,
c-Ali-pi§è P-asparsi. caci Ali-pap H strica.
Casi plini §-alasara, Case pline 41 lasark
loc musat, lu an' banara. loc frumos, unde anl traira.
Z-duc tu ponda di Mur6aug, Se duc in pustia de Morea,
Yu nu-§1 cade alba n6aiia, unde nu cade alba nea,
s-crèasca 6arba tra cupii, ca O. creasca earba pentru turme,
tra mupte ergh'ilii. pentru frumoase lerghelii.
Mèa §-ch'irdurä ntrèag'-avèari, I§I pierdura intreaga avere,
m6a §-murira di calöare. murk& de caldura.

XXV
Cintecul unui haIduc
LOai tufeclfa di curao, Luai pu§ca de curea,
oI maratlu-ra 1 di bietul eft I
di-n' tricAi dot munti cu nèatia, 0 trecui peste dot munti cu nea,
oi maratlu-di! oi bietul eil l
n'er§u, n'er§u pina n-cale, mersei, mersei pina In cale,
') Albanez de pe la nordul Albania.
3) Ari in lb. albaneza inseamna- porc,

www.digibuc.ro

n'-agarsii diznele-a meale.
Nu-n' ded di calesa meao,
mea-n' ded di padure greao,
tru padure na fintina,
in' triciii na stamina,
s-alti dao n-munti ce-aname,
bagai strofiu tO-Arbinpme.
0 ! lal Nac'e, o I Iai frate,
nu n'-t-u dor de-ated Vilarde,
di cand te-alinai n-titate
cu sarica na na parte.
0 I lai Nac'a, of lai frate,
sculM domn'il` WO dim pade,
cu pistol-le afumate
si ch'usteca la satiate.
. . . . . . . .
Nac'e s-primna pretu sucach'e,
ncrinac'un' la tine Irate,
na tal'ara ca lumach'e,
olle ha li Mara Mate,
si bineclu di cavala,
ncrindclim' la tine frate,
nä lAsara casa Oath*.
Ali-pap Ii lo tOate.
Nac'e, di Dumnila' s-t 6-afii,
cum lucra.31 tine cu mine,
s-lucreala vizirlu cu tine,
si-nr te-arneasca xintopando, (!)
picurari cu toti fic'ori,
ta s-te-aduca tasi Vilarri,
täI VilarPi la titate,
s-tä pitrec, lai Nac'e frate,
ncrinäc'inf CU stinatate.
Rodop.
POEZII POPULARE LA AaomiNT 1017
ultal jartierele (1) mele.
Nu intalnii oachesa mea,
ci dadul in padure grea,
in padure-1 o fintina,
unde petrecuI o septarnina
si alte doua (septaminl) in muntI,
[cu renume,
140 moartea in Arnautime.
XXVI
Cintecul luI Nacea
O 1 mM Nace, of mal Irate,
nu mi ti-e. dor de acea Berate,
de cind te urcai in cetate
cu sarica la o parte.
O ! mäi Nace, o mM frate 1
sculai domnil toti in pieioare,
cu pistoalele aurite,
si cheosteca (lant) la ceas,
. . . . .
Nace se plimba pe ulitä,
inchinäciuni la tine frate,
nä täiarä ca ramura,
oile na le luara toate,
si calul de Ware,
in chinäciuni la tine Irate,
na läsara casa goala,
Ali-pap le lua toate.
XXVII
Nace, Dumnezeii sa te pedepseascal
cum lucrasi tu zu mine,
sa lucreze vezirul cu tine,
sa mi te mature...
pästori cu toti feciori,
ca sa te aduca tocmal in Berat (!)
tocmai la Berat in citate (inchi-
[scare),
sa-ti tramit moi Nace frate
inchinaciunl cu sinatate.
(Corn. de d. Samargiii).
www.digibuc.ro
1018 POEZIY POPULARE LA AROMINI

XXVIII

Cintecul orasuluI Berat, cAzut iu mina pa$ei Ali, dupa o rezis-

tentä eroica a Arominilor
Ea in$41 tu val6a ve'arde, Ean esiti in valea verde,
si scridti unh' lai carte, sä scrieti o carte,
la priplu di Vilarde : la pasa din Berat :
(Pi$6, pArg$ti dë-asime, «Pase (cu) pdldste de argint,
(hoara n6astra u loa$1 tine ; ora$ul nostru II lua$1 tu ;
ovine Curti cu CurticA, veni Curti cu Curtica
«$-c'ilnicam6a, $-u lo fricA.D
. . .
Gliini gr6a Pitlu al Asi'n,
.

«tiniti, Won', c-Ali-I pingi'n I

. ... .....
$i celnicamea §i o WA' fricA (se in-
. . .
Bine striga Pitul lui Asin,
[späiminta,
.

ctinetl, voinicilor, cad Ali este

. . .

pAgin 1

Ghini gre'a h'il'lu ali dade, bine striga flul mamel ;

('nu dipnèti ditru titate I cmn coboriti din cetate,
Ica v-a$tëaptà laëa mOarte , cad v-nteapta neagra möarte..

XXIX (VARIANTA)

Ea. in$ft1 tu varea vèardi Ean esiti in valea verde,

z-vA scriAti und Oirmani,
la pi$elu di Vilardi.
Pisé, pilA$ti (16-asimi,
höara ntlastrA u lOa$I tini,
vini Curti cu Curtick
s-arhundira $-u lo fricA.
Favri z-vA cada &WM,
te na Vara vol fluriili,
$i te nä tamt cutnilli 4).
sh scrieti un firman,
la pa$a din Berat.
Pa$e cu paltqti de argint,
ora.sal nostru II lua$1 tit.
Veni Curti $i Curtich
si bolerimea $i o apud. frica.
Faurari sä va cazai acoperi$urile
[de casA,
cAci ne thearati fluriile,
§i nã taearäti cutniile 4) .

XXX

Cintecul until tiner, pe care rudele nu-I lasa sä devie halduc

0 lai Coti, Coti di ch'ish,
casa nöasträ n-ai incrisA,
nã scus6,1 Wonli cu furri,
d&aurla m tuti ca zurli :
enarnd-ti, lai h'irlu a nostru,
sill Pal mula di cipestru.,
1) Un fel de broboada.
MAI Coti, Coti riiti (lit. de pisa, de
[zmoala, nefericit),
casa noasträ ai inchis,
nä scose$1 voinicul cu haiducif,
in cit urlAm toate ca nebune :
olntoarce-te, fiul nostru,
sa41 lei catirul de cApAstru (sA de-
(vii ear4i cArAu$).

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROM1NY 1019

cl\Tu-n' mi tornu, lele dada, Nu md intorc, draga mama,

cd ma multti nu s6-aravda ; cad mai mult nu se rabdA,
nu mi torn, s-mi ncl9n la turcu, nu ma intorc, ca sa ma inchin la
Turc,
ma tu munte va-n' mi ducu. ci in munte ma void duce,
Screti suntu miinti19, dragi sint muntii,
ni ti plimbi ca dödmnili. mi te plimb: ca doamnele.

XXXI

Cinticlu al capitan Nac'a

Capitán pr6-ana1tu munte, CApitan pe munte inalt,

v'ingh'iti an' imndi miratlu ; douAzeci de ani umblaIsArmanul,
citd asch'eri 16 vicbli citd armatd eil vAzui,
a tutPei 11-u putiii ; pe toatd o bAtui, (a fi maI puternic);
pizura $-civiliria, pedestrimea $i cdlarimea
si spulbird cind mi vic10.; praf se facea, cind md vedea ;
ma$1 un odu di mu$atä numaY un ochiii de frumoasd
n'-frimsi inima miratd, Ifni frinse biata inimA,
cd di cindu il vicliii, cAcI de cind il vAzui,
n'-u putfi, nu l'-u putiii. mi-o putu, nu-i o putui.
Notd. Cdpitanul acesta, de o frurnusele rani. qi de un curaj indraznet, a fost
din satul Neveasta, vre-o 30 de klm. departare de BitoTia. El fileea pe ch4igilu si
apára caravanele arommilor de chifigiatil turd, pe cart II urmilria pinA la casele lor
li i ardea de vii.
Traditiunea spune, ca toil turcii din cimpul Bitoliei, Pirleap i din esul Co-
niarilor il urmariail sa-1 omoare i multe armate s-au pornit in contra lilt, dar n-au
putut s5.-1 facii nimic.
Indriigostit de o fat5. din oriiplul Arlaho-Clisura, i nevoind pariniii sli o dea
de nevasti, a rilpit-o cu de a sila.

XXXII

Cel cazut in lupta

0 !al sotl, o lai rnArdti 0 mAI soti, o sArmani,

cu fata n-Mard s-mi turndti ;
ea viniti $1 mi ba$6.ti
$i dipreapoe'a vi dipirtati.
Ma statl Marnd s-më-ascultafi
a'rmat16-ameali si-n' li löati
la lailu-n' tata si-P li dap,
$i di Pirtari si-1 rugdfi,
si-1' aspuniti v96, ca m6-alisdt
eh mi pliguii ca un bArbdt !
Ninga un zbor va si v-aspiin,
$i si-1 fiteti cA-I lucru bun :
cu fata spre sat sd ma intoarcetI,
ean venitT si ma sArutall
$i apol vd departati.
Ci stati nitel sd ma ascultati,
armele mele sa-ml luati,
la nefericitul tata sd le dati
si de iertacinne sa-1 rugati,
sa-1 spunetl, via cd md lasartitY,
ch ma ranil ca un bdrbat I
Inch' un cuvint va void spune,
sA-1 faceti, cdcl e lucru bun :

www.digibuc.ro
 1020 POEZII POPULARR LA AROMNI

nu voi si tibä muma-m6a, nu vreaii sä stie, mama mea,

ne muind-m'ea, ne sora-m6a,
mini di prumbu ca va s-mor,
6ali mè-astëapta tra s-mi nsor,
ninga un zbor, amar di zbor :
stall ascultáti c-agon'a mor,
Vora, la6a plorica,
te-i dilbidira ca nä pirdica,
c-un capitán si si mirita
s-un musat g'oni cu el s-aminta.
s-armatli amëali atél s-li l'a
si pi turcami tut si da.
nici mama mea, nici sora mea,
di de glonte ca am sa mor,
ele ma asteapta sa ma nsor ;
Inca tin cuvint. amar cuvint
stall ascultati caci curind mor,
pora, biatä porica
ce-1 stralucitoare ca potirniche,
cu un capitan sa se marite,
si un voinic frumos cu el sa nasca,
si armele mele el sa le 'lea,
si pe Turd mereti sa dea.

Nota. Mai toate cintecile melancolice ale Rominilor incep cu cuvIntul

olal, care este interjeciiune de durere. Acest cuvint mai Insemneazd, imbrdcat in ne-
gru, de jale, de plins, trist, amärit, negru. Este qi apelativ §i de multe ort arata in-
timitatea In care se Ad acel ce vorbe§te cu ascultätorul. Arnza face la plural ar-
mate, asemenea und poemk doul poemate.
Acest cintec nu este complect, lipsesc multe versuri de la Inceput, dupä cum
ne spune tel care ni 1-a dat.
I. Caragiani

XXXII1

Chita, Teja, Noti

A trela-cli di Pastili mari, A treia di de Paste mare,

vitimara trei l'unari,
trei Pundri, trel nutinari,
di-g circara pri mulari,
5i-11 trecura prim pizari,
se ciudi si n'ic si mari.
Ch'ita aved nä late muma ;
di-1 plindëd ndaptëa pri ; care-1 plingea noaptea pe luna ;
s-av6á s-una tale tetä,
di-1 plindëá nöaptda sum tenta ;
Teja avëa na laie dada,
si-1 plinda nöapt6a pi vatra ;
s-avëa s-una laie soru,
di-1 plincled ntiaptea pi somnu ;
Notk-avda mas cusurina,
te-1 plinded nöapt6a pri tina.
omorira pe trel lei,
Ire lei, trel notinari,
de-1 incarcara pe tatiri,
si-i trecura prin tirg,
de se uimi i mic si mare.
Chita avea o nefericita mama,
avea i o nefericita matuse,
care-1 plingea noaptea sub tinta ;
Teja avea o nefericita mama
si-1 plingea noaptea pe vatra ;
avea i o nefericita sora,
e-1 plingea noaptea in somn ;
Noti avea numal o verisoara,
ce-1 plingea noaptea pe cina.

.Notd. Chita, Teja i Noti, ai fost Fär§eroll, calull la o luptà afard de Patras
in anul d'intil al revoluliunei grece§ti. Mi fost foarte corpulentl §i de o staturd uria§5.
Fdr§ereiil nurnesc pe ace§tia notintql qi notinaa Ace§tia au i alte cintece din
earl pdstram numai fragmente. Dar §i acest cintec este incomplect.
Caragiani.

www.digibuc.ro
 POIVII POPULARE LA AROMiNI
Cintecul capitanilor Nica §i Mahale
pua moY di Paste mare,
2-viit5mara j-doi Pundari,
z-vatama Nica s-Mihale.
Olai Nica cu tal Nica
doPi v-agudi tea ch9c6.
Ti sta Nica nvirindt 2
P-intra' cututlu tu hick.
Scöa la Nica, scóalã frate,
ca te plingu daOli cumnate,
Sc6a15 Nica, scöala h9Pii,
dada-ti pule cApiten'il.
ScOala Nica, scOala sOare,
nv6asta-ti pilule la Oic'Oare.
Scöala nvèastä, aprinde foclu,
ca Nica s-lu arucä loclu.
Scöala nv6astä, aprinde téara,
a Nica nu s-lu afla s6ara.
Cinta cucotlu ch'i, ch9, chl,
griti-Pi al Nica ca apiri.
S6-aurla' bellu träsi in deana,
grip-Pi al Nica, tra s-lu angang.- ziceti lui Nica, ca sa-1 chleme.
Z-dusira olle la Earn*,
griti-Pi al Nica s-li marsinTe,
nisi taplu tu carare,
griti-Pi al Nica, sh-P da sare.
Z-dasira oile trasi la balta,
grit1-19 al Nica, tra s-li adapa.
Weig., Arom. II p. 1 zoi II.
Cintecul lu'l Nica
Tal-Nica, lale, tal Nica I
döailli s-n-agudèasca pica.
Te-ari Nica (di) sta nvirindt 2
P-intea cututlu tu hIcdt.
scOala nvëasta aprindi tèara,
ca Nica va s-nu-1 afla seara;
1021
XXXIV
Ziva de Paste mare
se ucisera doi lei,
se ucise Nica si Mihale.
0 mai Nica cu neva§ta lui Nica,
pe amindoi va lovi pica (boal4).
De ce sta Nica intristat?
ii intra cutitul in ficat.
Scoala Nica scoala frate,
cads mi te pling cele dotul cumnate.
Scoala Nica, scoala fiu?e,
mama te plinge la capatiiii (pering)
Scoala Nica, scoala soare,
nevasta-ti plinge la picioare.
Scoala nevasta, aprinde focul,
caci pe Nica nu-1 prinde locul
(adica : nu poate sta locului, nu
[poate fi astimparat, linistit).
Scoala nevasta aprinde ceara,
cad pe Nica nu-1 afia sara
(adira: Nica nu traeste pina la sail).
Cinta cocosul : chi-chi-chi-chi 1
chemati pe Nica (sa se destepte),
[cdcl se facu zi.
Se duse belul (nume de berbece,
[clue) !Ana pe deal,
Se dusertt oile la setrinie (loc unde
[se cid sare la 01),
ziceti lui Nica sa le mlne la pAscut.
Esi (se ivi) tapul In carare,
zicep lui Nica, sh-I dea sare,
Se dusera oile pina la balta,
ziceti lui Nica, sa le adape.
P. Papahagi.
XXXV
Nevasta lui Nica, blata nevastä a
[lui Nica,
amindol sa ne loveasca pica.
Ce are Nica de sta intristat ?
il inIra cutitul in ficat.
Scoala nevastä aprinde ceara,
cad pe Nica nu-1 va ga.si sara ;
www.digibuc.ro
1022 POEZI1 POPULARE LA AROM1N1

scöala nve'asta aprindi foc, scoala nevasta aprinde foc,

ca Nica va s-löaruca-n loc ; cad pe Nica 11 vor arunca in loc ;
sctiala, Nica, scOala, frate, scoala Nica, scoala frate,
ca-nt ti pling döaüli cumnati ; ca,.1 mi te pling cloud cumnate ;
scoalä, Nica, scoala . scoala Nica, scoala fiule,
plincli nveasta mcipitIn'd ; plinge nevasta la perina (la cA-
[patiiü);
vinira olli la strunga, venira oile la strunga,
vai di Nica cum s-li mulgh ! vai de Nica cum sa le mulga !
Alatra cinTi pri cleana, Latra cinii pe deal,
griti-Pi al Nica si-P angana ; chiemati pe Nica sa-I chieme ;
dusira oili la sirin'i, se dusera oile la sirin'i ;
aide Nica s-li mirsin9; ai Nica sä le m dr (?) ;
dusira oili la ban, se dusera oile la balta,
griti-Pi al Nica si le adapa. chiemati pe Nica sa le adape.
Notti. La Arminii sateni, cind se adreseaza cine-va citra o femee maritata, in
trebuinteaza cuvintul scalai saü falu cu numele barbatului el, precum (t)alu Nica
Doarnna Nica, tal-tefanDoarnna tefan. Este obiceiu la Armini, cind moare cine-va,
sa se adune batrine i sa-1 plinga cu cintece de jale ; ast-fel de cintece circuhl multe
pc la el, §i batrinele tot-d'auna mai fac §i alte noi, pentru cari cele poete au §i
plata de la rudele mortului. .. . . . . . . . . . . . . .

Dar foarte putine cintece de acestea am putur sa culeg pentru ca babele, earl
le §tiu nu vor sa le (lic, avind superstitiune, ca daca le vor zice, are sa moara
cine-va. Cintecul de mai sus se cinta la pastoril, cari mor tineri, si este facut tot
de batrine cu ocasiunea ranirei lui Nica, pastor bogat, care in revolutiunea greaca
de la 1821 in Acarnaria IT hisit oile i merse la lupta, de unde a fost transportat
in familie cu pieptul rupt, dupa cum ni se spune de cel care ne-a dictat cintecul.
Nica a fost ledgirot. Farsirotii sint nomacli raspinditi fn toata .Runzelia, sint renumiti
intre Arorninl pentru limba romina ce o vorbesc neamesticata cu vorbe straine
plina cle vorbe latine0 curate ; sint curat imbracati in strale albe de lina, tesute
foarte fin de femeile lor, cart' se deosibesc de cele-l'alte Romine prin costumul lor
foarte pitoresc. El sint foarte ospitalieri, francl, mindri, pina la fanatizm de nationa-
litatea romina, voinici, i pentru amicitie §i parola ii dau i viata. La el se afla cele
mai multe cintece populare, in earl se cmta mai mult barbatii de cApitani. Multi di-
pitani distin0 in revolutiunea greaca, precum Geavela, Cionga, Bociari, Lambru, Ca-
cioni, fratii Caciandoni, Lepenioti, Zerva etc., au fost Farseroti. Grecil I-au facut in
istoriile lor greet dar cel putin numele dovedesc ca aü fost Aromini.
Ioan Caragiani.

XXXVI

Cintccul hoarelor din Aspropotain

Voi munti al ch'iratä, Vol, muntilor blastemati,

hOare de-Asproputamu,
Armin'Pi voi te-P adarát,
Armi'n' i Sarcac'anti,
le tin tu manclri Rail%
D Loc, unde se da Bare oilor.
vol, muntilor din Aspropotamu
pe Romini voi ce-I facurati,
pe Romini si pe Saracaciani,
cari tin pe haiduci in mandrele lor,

www.digibuc.ro
 POEM! POPULARE LA. AROMNT 102

si 6arana çi vèara ?

Rg1uhh'P aruca hödrili

. . .
jalbe satele dä,
. . . .....
that& earna i vara ?

höárili vlahuhöari, toate satele romlnesti,

la tel pisè, Husni-pisè,
ta s-agun6asca furri,
Gh'anAch1 atelu di Cornu,
si Tach'e di Vindista,
pimach' WI di Castan'6.,
si 1-Irista di Gärdichl.
Gh'urgach' al Cada di 'Agrafa
Tornhlu di Halich'i.
Masi IIag'i-GachI nu si scrie,
nu vru tra si-s graps6ascA,
II pitigla' fic'orl'i nis,
nis l'-ari si cumbari.
la cel pase, Husni-Pase,
ca sä goneasca haiducil:
Ianachi cela de la Cornu,
Tachi de la Vindiste,
lpimachi de la Castania
Christa din Gardiste
Ghiorgachi Clam din Agtafa,
Toma din Ilalichi ;
numal IIagi-Gachi nu suptscrise
nu vroi sà suptscrie,
chef le boteza copiL
sint fini.

Notd. Evenimentul acesta, a avut loc pe timpul cind Tesalia era administrata
de unul dintre eel mai capabili va3 aT Turciel, de citre dreptul, integrul si valorosul
Husni-Pasa.
Arominit din satele pomenite In cintec, prin fruntasii lor, s'au adresat liii
Husni-Pasa ca sg pule captit banditizmului din Tesalia.
Mgsurile luate de citre Husni-Pasa aü prins pentru moment si mult bine po
menesc de dinsul Arominh, cart 1-ad cunoscut. Liniste depling introduse in vilaetul
sau, dar aceasta a fost de puling daratg, did permutat la Ianina, haiducia a inceput
sg infloreascg din nog si mai toti fruntasii cad au semnat petilia in contra Arminilor
Fantail, ca sl fie goniti de prin Aspropotam, au trebuit sa se expatrieze, ca salt
scape viata.
Unul dintre acestia, Dimachi, a venit in Rominia, unde se bucurg de o avere
bunisoarg.
Hagi-Gachi trgeste si astilzi in Tesalia si se bucura de mare influent:L. A fost
ales de mai multe on deputat in parlamentul Greciel i primar in oracul Tricala,

XXXVII

Cintecul capitanulul de halduci Tuma (Toma)

Mi sculoi tah'ina n-dare, Ma sculal dimineata 'n zori,

di n'i l'Oni nä lèana mare,
tana n-sus clträ limeri,
limer6a s-avèa. carteri.
Carter6a s-av66, s-pipä',
te carl dëadi d6-amintr,
Cdpitanlu aristurnA'.
4,Lai pipa', pipa' di drac,
té-agudisi Tumhlu n cap.»
Te Ilse Vangh'éli Spinlu
si apucal spre un deal mare,
dealul in sus citre lirneri1),
Lirnerea avea cii carteri 2).
carterea avea un poi*
care cind impusca,
pe calpitan ii rAsturna (II omori):
gM51 poi* porta de drac,
ce lovist pe Toma in cap.)
Ce zise Vangheli cel Spin,

1) Locul unde se odilmesc harducii in timpul ziler.

Loc de pinda al halducilor.

www.digibuc.ro
±024 POEZII POPULARE LA AROMNI

te 'Ilse g'onire-arminlu, ce zise voinicul cel romin,

ecari z-biga'm gramaticolu, - ape cine sa punem scriitor,
ca nä z-vatimh Tumdlu ?, cad ni se omori Tom ? »
Z-biga'm Spirlu atèl araulu. Sä punem pe Spiru cel rail
Notd. Acest capitan dc haiduci a trait, dupa tradilia populara pe la incepu-
tul secolului acesta, pe timpul lui Ali-pap.
Capitanii de halducl, ca cel mai distinV, .T,tiali une ori §i carLe i faceatl i
pe scriitorul bandel.

XXXVIII

Dima al Fura.

Na suta clati turti, 0 slit& zece Turd,

-alti ahinti armatulati,
$-apucara calea mare,
di si duc la Dima-1 Fura :
«Buna-ti öara, le tal Dima I
agli1ine vinet, vol lal g1oni,
e'a §idéti puti'n im pade
si va bag Da Oëam di m6asa,
si va tornu v'in di vedul.
«Nu-ti vrem me'asa, v'in nu-ti
[vrem,
Dima-1 Full nol 11 vrem.
«Dima-1 Fura nu-1 aelati,
ca si duse nun im Pole,
cu na sun armatulati,
di §i sade n-cap di mèasä,
cu calpaclea pri clinucl'u.
Floru.
i alti atiti armatoll,
apucara calea mare,
si se duc la Dima lui Fura :
«Bun& ziva, tal Dima (nevasta
flul Dima) I
'Bine venirati, voi voinicilor,
ean $edeti putin pe jos,
ca sa va puiii nitica masa,
§i sa va servesc yin batrinesc (ye-
[chiu).
ffNu vrem masa, vin nu vrem,
pe Dima lui Full nol il vrem.
eDima lui Fura nu-i aci,
cad se duse na la Constantinopol,
cu o suta de armatoll,
i wde in capul mese!
cu wrvetul pe genuchiti.

XXXIX
Cintecul a dout eilnicöan'e

Trei pul1 muO.ti §id6a., Trel paseri frumoase edeati

n-I6ana la Sintilie,
di treilli atèl ma n'iculu,
si Marna di la ciiti :
eN6-avlili vol sotl'i a mei durAti,
evol frati, voi cusurinri
e§i lu calcarä Andiculu,
«.1 la6a di Mure'aila ,
e§-16ara mumin'li cu fickiri
e§i nvèasti cu sucring,
In deal la Sintul the,
din tustrele cea mai mica,
se intoarce $i le zice :
eNu auziti, voi tovar4il miei iubiti,
'vol frati, vol veriori ;
eAndicul il calcara
..i pustia de Morea,
qi luara (in captivitate) mame cu
copii,
e§i niveste cu socrime,

www.digibuc.ro
 PORZA POPULARB LA AROMINI 1025

edi $i Mara deatia arhOndisi, (10' luara si doua boerese,

cle ! deafia c'ilnicoan'i,
cunei 11' dicu tal Gh1anach'
csi alintei Lena.
aNu plinde, tine tal-Gh`andch',
ti tine laie Lena,
cnipOi tu loc-va va va
cs-tu vilaetea vöastra.
doua cilnicoalce,
pe una o chiama tal- Ghianachi 4)
epe cealalta Elena.
cNu plinge, tu fal-Gianachi
.$i tu nenorocita Lena,
4 earas1 in locul vostru ye yeti duce,
csi in vilaetul vostru,.

XL

Cintec din timpul cind la Ohrida au vrut sit recruteze si pe

crestini in armata

Nu-n' mi plandi, mama, Nu ma plinge, mama,

si nu-n` mi jiled $i nu ma jeli,
mi scriara tru nizame, ma scrisera in armata,
tru nizame s-tru turcame. in armath si In turcime.
Nu-n' mi plandi mama, Nu ma plinge mama,
si nu-n1 mi jiled, 1) si nu ma jeli
n' dedira fese-aro$e, iml dadura fes rosu
si cu na funda mare. si cu canaf mare,
,)
n'-dedira si tufech,e ; iml dadura si pusca,
n'-dedira si pistole; iml dadura si pistol,
n'-dedira si trumpeta imi dadura $1 trompetà.
tra si-P bat al Miralaie. ca sa chit colonelului.
Notd. Acest cintec reamintqte de incercarea facuta de guvernul turcese o
data de a recruta soldatl i dintre creOnt.
Ohrida. Dimoane Mihail.

XLI

Ciutecul lui Zafirachi

Lele h'iPlu al Zafirach'i, Val ! flul lui Zafirachi,

lele pistole. afumate, val, de pistoalele aurite,
lele cordi nipurtate, val, de sabil nepurtate,
alisate tute mpade, lasate toate jos la pamint,
ta$1 tu mesea di Livade. tocmal in mijlocul satului Livade.
lo maratlu-n' me-acatara, Pe mine bietul ma prinsera,
me-acatara, mi ligara, ma prinsera, ma legara,
mi tricura pi sub case, ma trecura prin supf case,
cu fotislu di matase, cu fotisul de matase,
s-clisureadPi fated haze.
.. si clisureniI se ultail.
1) Cuvintul tat se adauga inaintea numeluf masculin, cind vrem sa desemnam
nevasta cul-va. Ex. Tal George, corespunde : madame-George : neva ta lui George.
65

www.digibuc.ro
1026 malt POPULARE LA AROMNI

Mi tricura prin Mire, Ma trecura prin C'iire,

sotri a Wei ton ta't6a. sire. sotii mi& ton priveail,
Pima z-bea turcul cafelu, Pula sa bea turcul cafeaoa,
vinirà di-n loara nelu ; venirà (aln turd mai mici) $i mi
luara inelul ;
m6-acatara n-loc di fur, ma prinsera ca pe un fur,
rne'-adutëa catra n-Custilr ; ma pornirä citra la Castoria ;
mi tricura dupa Oand, ma trecura dupa deal,
n'i si dusi laba bang. mi se duse biata viata.
Notil.Dup ii. rdscoala flicuta de care Negu§teanI,arrninI, bu1gar i greet in-
trind armatele, in Neagqte, i impr4tiind groaza in toate *tile, mare parte din el, ati luat
ce ari putut §i au fugit care in cotro a putut. Zafirachi, un bogat negRtean, dupà ce-si
cusu in haine toti polii de aur, se refugie Ia Vlaho-Clisura, unde ramase ascuns
multi& vreme la o bátrina. Pe la culesul viilor, un grec din Castoria, venind pentru
zeciuealä, i prinzind de veste, c5. un Nego§tean se ascunde in Vlaho-Clisura, in do-
rinta de a fi recompensat, 1-a trAdat autoritatilor turce§ti, din care cauza arhiereul din
Castoria 1-a afurisit. Nefericitul Zafirachi a fost prins qi decapitat dupu deal la Vlaho-
Clisura.
Cape, Ciire, sint nume de mahalale din partea de jos a orripluluI Vlaho-Clisura.

XLII

Cintecul lul Fezu, dirvenaga

Nu të arisi filurèaöa, Nu-ti placu filureaua,

Fèzu dirvènaga, Fezule dirvenaga,
nu te arisira hagi, nu-ti placura
nöaptda tu munn, e$i$i noaptea in munti,
in sus tu vlahuhori, sus in satele romlnesti,
$i la C9rne$i ti dudái $i la Cerne$I te duceai,
la caliv'le armInesti. la colibele roralne$ti.
si iti dite'a $i celnicii itl ziceai
si Oilnicazlq z- dicu : $i celnicil flY zic
al3..eas5, Fezu, s-nu ti dull, (La Baeasa, Fezule, sä nu te dud
Baèasd si nu rierdi, la Baeasa sa nu miergi,
ca sun tuti turPi adundti cad sint ton haiducil adunati,
ca sun tuti cipitan'll. caci sint ton capitanit.
Aclo i Gh'ica ci'nili, Acolo este Ghica ciinele
si Cu$1u al Dispüli, $i Cu$ul lui Dispuli
Cusl-al DispiIi au$ulu, Cqul lui Dispuli, batrinul,
atèl cu barba lunga. cel en barba lungä.
Aclo i cipitán Macri, Acolo este capitan Macri
Macri atél Privul'atlu ; Macri acel Privoliatul,
$i SUn, lai Fezti, Garel'eanTi, si mai sint, Fezule, fratil Gareli,
Brajasl`i frati Garel'a.» Bralani frati Garelia».
Feztu si avda el nu vru, Fezul sä auda el nu vroi,
Fezlu nu vru s-ascult5. Fezul nu vroi sa asculte.
M-Baèasa Fezlu sè-alumta' La Baeasa Fezul se lupta
cu furPi ate armin'll cu hotil acei rominii
si z-vitima. Fezlu avdi't $i a fost omorit Fezul renumit,
di z-vitima' maratlul $i a fost omorit sarmanul !

www.digibuc.ro
 P0EZ1Y POPULARE LA ARGYANT 1027

Notu. In contra haiducilor tascu ah la 1877, ne putmd nict o armata si lupte

cu succes din cite s aa tramis de pe la I mina i Giebena, Fezul, v'tea ul pa ito al
tiecatorilor din /tact a fost insarc'nat sa vie in muntit Pindulu i sa i deci eze. A .
mata lut eta compusi din tot ce-' mat ales ca Albanez §i Farse ot. Totup, hat lucit
tomtit], cari petreceau in satul rominesc Baeasa, Fatl biruit ; dupa o lupt mica de o
parte §i alta i dupa. o rezistent ext aoirdinara i un eroizm din cale afata mare du
partea lui Fezu, care in ultirnul moment a fost panisit de voinicil sat, acesta a cazut
strapuns de vre-o §ase gloante. Se zice, cá find ranit la o mina, a putut tine piept hat-
ducilor singur, luptmd numat cu o singura mtna, in timp de mat multe ore. Cu el au
mat cazut voinici, albanel i Fats rob, ear cet I ly au scapat prin fuba. Vomicit
hit Fezu erau imbracati toy haiducqte. El e a de o statura malta, zvelt la coil), fiumos,
cu ochii vii i cu privirea agera ; plin de bunatate cu eel buni, dar foarte aspru cu rata
facatoril. Umbla imbracat cu fustanela I aiduceasca i and intra in sate se schimbl in
poturt (cioarect). Vestea, câ haiducil pettec la Baeasa a primit o, pe mud el se alb.
in satul Avela, pe la 1880, in timpul veret, gazduit In casa unut unchtu al nostiu.
Cet mai viteji dintre Iruduci au fost fiatil Garda din Breaza. Acqtia, inchinatt
mai ttrziu, au fost condamnalt la o moarte foal te barbara.

XL11I

Cintecul cApitanuluI Sina

Sapte an', lele $apte ant,
'apte an' io-n' feel tu munte,
capitán Shia!
tu müntile di Niveasta;
n'-diminda', lele, n'-diminda',
n'-diminda' tat:al a Weil:
Saple ani, vai, $apte ani,
apte ani eü facial in munte,
capitan Sina
In muntele di Niveasta ;
Ifni tramise vorba, vai, imi tra-
mise vorba,
Imi tramise vorba fatal ruled :

cz-v'ina Sina [Virtu a Met, sa vie Sina fiul mieil,

«z-v9na Sina si-n' lu nsor,
cta s-n'-adunu cu un zbor
Ms pi si sotPi a nei».
Inch'ish, lailu n',
inch'isii, sa-n' Vin a casa,
tu vinearea U fileam,
$-arcara $-mi pliguira,
si mpadi me arucutira,
nu-s eirea$e mol, nu-s c9rea$e,
nu-s cirea$e, ca-s gugea$e.
«sa vie Sina ca sa-1 Insor,
.ca sa-mi adun cu un cuvint,
(oaspciii $i tovarasii Info,
Pornii, bietul pornii,
pornii sa via a casa,
pe cind veneam,
aruncara (ad. : impuFara) $i ma
ränirä,
si pe jos ma rostogolira,
nu sint cire$e, mai, nu sint cire$e
nu slut cire$e, ci stilt gloat*.

XLIV
Cintecul dirvenilor

PuPi bat $i si jilescu, Paserile cinta $i se jalesc,

cã dirven'li s-turch9psescu, cacT dirvenile se turcese,
bati $-cuclu pri cire$1. cinta cucul pe cire$1,
c Ii leara Arbine$1, caci le luara Albaneji,
Arbine$I far di cime$1, Albaneji fara de cama$1.

www.digibuc.ro
 1028 POEZIT POPOLARE LA AROMINT

Avg WO vlahuhóri, tumèr, Auzi sate rominesti si familii,

s-nu tritèti pri la dirvèn', sa nu treceti pe la dervent,
ch'ifaluhOri si Witt di vreti, sate independente sa fiti de vroiti,
tu arnia si nu dipnéti, in arniii sa nu va coboriti,
ma tu munte z-va tr1441, ci la munte sä va retrageti,
putè turti s-nu vidèti, niciodata o data turd sa nu vedetl.
call Vinéticlu va-1 treaca, Gine va trece dui Venetic,
prit cutat Stergh'ul va-1 tre'aca. prin cutit il va trece capitanul
[Sterghin ;
cad va 'stall pritu häsi, cine va trece prin hei0,
va-1 clfara turti $-Arbinèsi. 11 vor pierde Turcii si Albanejil.
Nota. Dirve0 se numeaii trecatorile, cart' alta data erad pazite de Aromini,
cind acgtia se bucurati de independenta nationala. Mal tirzi6 art fost incredintata
paza lor Albanejilor.
Capitan Sterghiti, dupa imformatiunile pe care le avem, a fost un bogat celnic,
ale carui turme umpleag earna toata Tesalia §i toata campia Caterinei. El este pomenit
i in alte cintece grecqti supt numele de Vlahu-Sterghiu. Ay intr-un cintec grecesc,
cules de nol, se zice :
Kivtory oti ac'exou-Ergpitoc,
-pa vet rill am 6Xcixou-xthpim
(adic5. :
Porni arominul Sterghiu,
Ca sa mearga (sa eas5.) in satele arorninqti.

XLV
Cintecul de jale al celor treI frati capitanl Dimachi, Toll .i Con-
stantin, din Gramoste originarl.
Le ! te4 araillu te piti'm, Val, ce rAil pAtiräm,
noi maratl-P di furi, no)" särmanii de furl,
Veli-pise n-asparsi toti, Veli-Pasa ne strica pe tot)",
Veli na lo muPerli Veli nä lub.' muierile.
si Tirnova 16-ascapita',
,) Si Tirnova le asvirli (lit. apuse)
si-n Tirnuva 16-aduse si la Tirnova le aduse.
Niinti z-duti tal Dimach' Nainte merge nevasta Jul Dimachi
dup-ea la6a tal Toli, durd ea nefericita nevasta a lui
[Toli,
s-nipôi, n1p61 tal Custantin, si lndäràt de tot nevasta lul Con-
[stantin
cu n'iculu-P 1m brata. cu micutul el In brate,
Veli-pi$6 ma s-li mutl e'a, Veli-Pasa mi li privea,
dë-analt di pri sarae. de sus din palat.
(Necomplect).
Notd. Evenimentul cintat in acest cintec s-a petrecut pe timpul lig Ali-Pay,
cmd full acestuia veni in Tesalia, la Tirnova, §i pe earl haiduci nu putea sa I prinza
sau sa-I omoare, avea ordin sa-i constringa la nclnare prin inchiderea rudelor celor
mat apropiate lor.
Actul de a se supune autoritatilor i a promite, Ca in viitor va duce o viaia
liniVita, se numqte :
ncrinare (inchinare) ;
na nclin, ma supun, ma inchin.
li se facea cu 0 deosebita ceremonie.

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROMINI 1029

XLVI

Prinderea until fig de celnic din Muzachia de chtre

hotil albaneji

Pr-lu tricurh, lele fic'óri, Pe unde trecura, dragi feciori,

pr-lu tricura furPi a se'ara ?
Pri la oili, lele ficióri,
pri la (Ali Arumi'n'ilor,
di-si Mara oi, s-lOara birbèti,
s-Riara si birbeclu aleptu,
s-lOara h'iPlu di c'elnic,
11 Mara dispul'atl9,
dizbrinatri,
dissutit.19, etc.
si dusira, mama, dusira,
si nipOl nisi nu-si vtinu.
El s-era, lele flarl,
el s-era un s tut a ma-sal
el s-erà un s-tut a tat-sul.
Ntréaga farä, lele halt
ntrèaga fara s-alaga,
si si-1 afla nu puteá,
mä-sa la6a,
ma-sa corba,
s'e-arupel,
si zmulq6a,
minnli s-frindel
cu zgh9c zgh916A,
h'ilqu s-ciftd,
hilqu dusi, rnum'a, dusi,
si nipOi h'iPlu nu v'ini.
CfurlAgioan'a,
eilnictian'a,
asimcd da,
turmi tix6d, etc.
h91qu si-1 v6adh,
di la furl si-1 scöata,
ma duse, muma, duse,
si nipdi h'iPlu nu v9ni.
pe unde trecura hotil a sara ?
Pe la oile, dragi feciorl,
pe la oile Arominilor,
si luard ol, si luara berbeci,
si luarä si berbecul distins,
si luara si pe fiul de celnic,
il luara' despuiatil,
desci psi)", 1)
des.sutitil etc.
si se dusera, mama, se dusera,
si intlärat el nu mai yin.
El (flul de celnic) era, dragi feciori,
el era unicul la mama-sa,
el era unicul la tatal sail.
Intregul trib, dragl feciori,
intregul trib alerga
si sa-1 afle nu putea,
Ma-sa nenorocita,
ma-sa shrmana,
se rupea (de disperare),
isi zmulgea (phrul),
milnele isl fringea,
cu tipat tipa,
flu! 10* cerea,
fiul s-a dus, mama, s-a dus,
si indärat fiul nu vine.
Boereasa,
celnicoaica
argint da,
turme promitea etc.
fiul ca sh-si vada,
de la hop sh.-1 scoath,
ci s-a dus, mama, s'a dus,
si indarät fiul nu vine.

XLVII

Chiale LaI e
(Fragment)

Ti s-insi ni Ch'ale-Laie, Esi o Ch'ale-Laie (plele-neagra) (I)

di sO-av'in'ile di Bosn'a, din viile din Bosnia,
s-aduna citi n i feata, sa adune cite o fan',
') Epitete de deridere la adresa hotilor albaneji, cars de multe or nici ca,
map n-aii.

www.digibuc.ro
 1030 POEZA POPULARE LA AR0M1N1
ni Math din se'ara n-sêara ;
vin6-araaa s-la lancu Voivoda
Buna sèara, lancu Volvoda.
Gh'ine vfnie, Ch'ale-Laie,
ed ursea di sell in pade !
s-ti bag mèasa s-mica'm One.
Nu vinim ti micare pane,
si-n' dal sor-ta tora gara.
S-ah'urh'i Mata sill planga :
date-n` soru, di nu-n plangi,
ma l'a-n' ti calu di Edna,
di-n` ti du la nalbanlu,
ta si-n' ti ncalti calu.
Buna-ti 05ara, mol nalbane,
Gh'ine vinisi sora-1 Iancu.
Mi pitricir Iancu-Voivoda,
ta s-n'i ncalti calu.
Cara s-n9 dal ocrul laiii,
asi va s-tt ncaltu calu.
s-alfurh'i leata si-si plan&
Ti-n' al sora di ma-n' plancli ?
AsI n' Oise nalbanlu,
cara si-n' dal ocl'ul laIii,
asite va-n' ti nealtu calu.
Tate-n' soru, di nu-n' plan4i,
ma l'a-n' ti calu di mana,
si
s du-te la simirälu,
Buna-ti Oara, simira'
mi pitricu Iancu-Voivodä,
..... . ......
ca s-&-addri saoa calui
(necomplect)
Crupva.
XLVIII
Cintecul capitanulul CAcArAncla
Atid pri gh'os, pri ninga amare,
MIN na habare mare ;
s-treate Gh'andrh' al Cadranla
s-treate cu tuta a lui g'unèata.
Gh`anácif, turbeta s-timbiralu
6a, lu Vine Avdi phsalu.
Cara Vine, gh'ine v'ine,
caoate va lö-astépt si mine.
cLaI Gurgota cusurine,
cl'a dulbia, mutred gh'ine,
41ra dulblia mutrOd gh'ine,
www.digibuc.ro
o fata din tall, sara ;
veni rindul si la Iancu-Voivoda.
Buna sara, lancule-Voivoda.
Bine venisi, Chiale-Lale,
ean poftim de sezi jos!
as41 bag masa, sä mincam pine,
Nu veniram pentru mincare
[pine,
sa-mi dal pe sora ta acuma sara.
Si incepu fata sä plingä,
«tad, sora, nu plinge,
ci lea calul cu mina,
mi te du la potcovar,
ca sa-ti potcoveasca. calul.
Buna ziva (lit. oara), mal pot-
[covarule.
Bine venisi, sora lul lancu.
ma tramise Iancu-Voivoda
ca sa potcovesti calul.
Daca rn-el da ochiul negru,
asa itt voiii potcovi calal.
Si incepu fata sa plinga.
Ce al, sora de plingi ?
Asa-ml zise potcovarul,
dacä rn-el da ochiul negru,
Asa ti-voiii potcovi calul.
Taci, sora, nu plinge,
ci Yea calui de mina
si
s dute la selar.
Buna-ti ziva, selarule,
ma tramise lancu-Voivod,
ca sä-mi fad saoa calulul.
Cules de d. T. unda.
Aci pe jos, pe lingä mare,
auziti o stire mare, .
trece Ghianachi lui Cacdranla,
trece cu toata voinicia lul.
Ghianachi, trompeta si tampara.
eaca vine Avdi-pash.
Dara vine, bine vine
MA il voiu astepta si ea.
cMai Gurgota verisorule,
.iea binoclul, uita-te bine,
;lea binoclul, uita-te bine,
 POEZ1I POPULARE LA AROMINT 1031

cmutrèd cita asch'ere Vine. .priveste cita armata vine.

Ti s-ti clic Gh'ariach'e trate,
si umplu na !ale pade.
Lai Gurgota, tivichtele,
te-aspirels1 dé-ahinta asch'ere?
164 tufechli si sculati
s-acitati cite dol bradT,
z-dati tu carne fill n'ila,
ca si alta asch'ere z-Vina ;
j-vitimatil s-ni satura'm,
si slim 16anä ca z-g'uca'm.
cGaz. Mac.x
Ce sa-ti zic, Ghianache frate,
se umplu tot cimpul.
Mai Gurgota nebunule,
te spariesi de atita armata?
Luatl pustile si radicati-va
si pititi-va dupa cite dol bracli,
si dati in carne fara mil.5,
ca si alta armata sa vie ;
si ucidetl! sä ne saturam
si apol sa esim pe colina sä juchtn.
C. Cozrnescu.

XLIX (VARIANTA)

In-re t-u dèade Gh'andch' trate,
N'-u (Made tas tu h'icate
di nu pot s-mi scol di pade.
Un lal pllum(b) di tinti prati
vitima' dol nisalátl.
Gh'andch' nipotlu ali Pepi,
ti plarnsi na vilaeti ;
Gh'andch' pala di flurie
ti planli nä Sch'ipArie,
ch9parie cu arminame,
ca s6-astimse na g'uname.
Unde ti-o &Wu Ghianachi frate ?
Mi-o dadu tocmai in licati,
Ca nu pot sa ma scol de jos.
Un biet glonte de cincl parale,
omori doi distinsi (renumiti).
Ghianachi nepotul Pepe)",
te plinse un vilaet ;
Ghianachi sabie de flurie
te plinge o Albanie,
Albanie cu rominime,
ca se stinge tom voinic.

L (VARIANTA)

0 lal Gh'anach'i Gagarata, Mal Ghlanachii Gagarata,

nO-al n'ila di tinire'ata, (bis)
cind i zborlu di g'uneat.a.
apti an' tut pri na (Rana,
nu t-u n'ila d6-a ta bana ?
Zagor6a WM' tO-avind,
Vira pl'umbu nu ti Itia ;
0, lal Gh'anach'i Gagarata,
dusi bana si g'unèata
di nä tipanc`i di-un bislic,
te tè-agudi träsl tu buric.
nu al mila de tinirete (bis),
cind e vorba de volnicie.
Sapte anl tot pe un deal,
nu II-e mila de a ta viata ?
Zagorea toga te urmarea
nici un glonte nu te nimerea ;
0, mal Ghlanachi Gagárata,
se duse viata si voinicia,
de o tipance 9 de un bqlic2),
ce te lovi tocmai in buric.

LI
Cintecul capitanuluI Custareli

Ti si IMO Custarèll, Ce se tam Custara

Custarèli ditu fume ? Custaleli din familily
1) Un fel de arma epita azi din uz.
19 Moneda turceasca, qita din uz, pi valorind alta data 5 lel turcepti.

www.digibuc.ro
 1032 POEZ11 POPULARE LA AROMtNI

Custarelra nsi tu munti,I) Custareli esi in munti,

mea tu muntilt di Zagori,
mea tu muntir di Zagori,
di se-avcla pink' i Mboli.
Avdf-pké, asch'eri multä,
cö-atél Custarèli sèaluinta
Custarêli nä musutdata,
(adica : se facu haiduc, hot),
m muntii din Zagori.
in muntil din Zagori,
de se auzi (numele lui) pina si la
[Constantinopol.
(adica : in cit si Sultanul auzi).
Avdi-pasa -(cu) oaste multà,
cu acel Custareli se luptä. ;
Custareli, o frumusete (foarte fru-
[mos),

. . . .........
nä tufech'i nu-1 acata ;
.
(Tine MitrAs pin de seara,
ch Abaz catta s-na ch1ara ;
nici o pusca nu-1 prinde
(adica : nu poate fi atins de glonte).
(Tine (piept) Mitrus 'Ana la sara
cam Abaz vrea sa ne pearzä ;
tine tfech'i, tini ch'eptu, tine pusca (ad.: lupta), tine piept,
cã ma nclo s-mini t6-asteptu ; cad mai in colo si eü te Wept;
tine s-tini Cole al Taca ; tine si tu Cole lift Taca,
tine chtametda s-faca ; tine de s-ar face chiar prapactul ;
Lai fic`óri E-ascipa'm tora, Mti feciorilor, ca s scapam acu ma,
pin di un s-u fatim fora. pinä la unul sa o facem fora,
(adica : cu toth sa facem Turus, sit
[dam navala).
Nola. Cintecul este necomplect. Lipselte parte de la Inceput ; apoi cea de
pe la jumatate pare a face parte din alt cintec. Biltrinele farpiroate din Baeasa, de
la care a fost cules acest cintec de un elev al liceului romin din Bitolia, erau rude
ale lut Cuptareli, care a Lent ca capitan, sint vr-o 4-5 decenil de ani. Se zice ca
era de o frumusete rara, inalt; era foarte indrasnet, i foarte deptept. A facut haiducie
gi cu capitan Cacarancja salt Gagaracya, cum II mat nurnesc Arominit ne-Farpero[t.
Mitrupul pi Cole al Taca, probabil sint pefl de haiduci mai putin distinpl, ames
tecati cu voinich lui CuVareli.

LII

Cintecul lui Ilagi-Varsain

Varsam fui, Hag'f-Varsam, VarsAm fugi, Hagi Varsam,

VarsArn rnaritlu c'elnic, Varsam slavitul celnic;
cu tal-VarsArn, Hagq-Varsam, cu nevasta-sa Hagi-Varsam,
mu§ata c9lnicöan9 ; frumoasa celnicoalca ;
«Le tal-VarsAm, Hag'i-Vargrn, «Fa, nevasta lul Hagi-Varsam,
Ali-Pisé ti cafta.
. . . .
Dusi falcarea al Varsam
. . ...... Ali-Pasa te cere,.
. . . . . . . ......
Se duse falcarea Jul Varsam,
nipôl si flU si tharna ; indärat, ca sa nu mai vie;
(s-nu va cirtiti biserti voi, .sa nu va suparati, bisericilor,
1) Futneal'e, saC fitnealre, pl. futner, fIrnelV, inseamna pe linga familie, copit, pi
numarul familiilor, apartinind unuf sat, sau unuf ; apof inseamna chfar cdtun
sau colibe. Apa : tni duc lu firneP, fnä due in catun sari la colibele, unde sint familiile.

www.digibuc.ro
 POEZI1 POPULARE LA AR0M1NI 1033

ararti av' s-nu va para ; räui sä nu va para, sfintilor,

va va ncl'inh'm, lu va na tern, va vom trichina, unde ne VOM duce,
si nu va v-agir$imu ; $1 nu va vom ulta ;
Ca n-ag`utat, ca n-ascapat, cad ne ajutarati, cad ne scäparati,
ca nu n-aru$inatu,. cad flu ne ruonarati).
.Notd, Hagi-Varsam a fost unul din puternicii i bogath celnici ai satulut Avela.
Nevasta lui era una dintre cele mat frumoase femei din sat si fard copit. Ea a fost
-tlenuntati i. ca atare tiranului Ali pap din Ianina.
Tocmat atunci Hagi-Varsam se afla in neintelegere cu un nepot al sau pentru
mo.2tenire de of ; nepotul, nemultumit cu *udecata consiliulut batrinesc din sat si in-
demnat de un intrigant din Avela s a dus la Ianina, ca sa. ceard interventia lut
Ali Pap.
Intrigantul, un grec din Giigtovuli, stahilit in satul Avela si casatorit aci,
servea de intendent la turmele lut Ali Pap, rapite sati obtinute ca bir de pe la di-
feritii celnici din Pind. Dorind a zdrohi pe fruntasul satului, pe Hagi-Varsam, toe-
mat, cind acesta a fost cluernat la Janina, ca sä fie ascultat, I-a denuntat lui Ali
Pap, ca avind nevasta cea mai frumoasa. Pasa, i a propus s5.-1 o aducd in harem.
Hagi-Varsam, cunoscind cu eine are a face, a avut prezenta de spirit sti recurga la
o viclenie si 1-ar fi zis :
«Waite Domn, la porunca ta sint cu toata averea i cu toattl casa, daca asa
este dorinta ta. De cit o mica. rugaminte ItT fac. Nol crestinit smtem in post de o
cam data (era postul de yard, care precedeaza sa'rbatorile S tot Marit), si dupa legea
noastra ar Ii un pleat sä o aduc pe nevasta mea acuma, dard fit sigur, ca indata dupa
post va fi adusa.p.
Vicleanul satrap, crezind, ca. Hagi-Varsam, in dorinta de a nu-si pierde averile,
se va tine de cuvint, 1 a ascultat, ear Hagi-Varsam s-a impacat imediat cu nepotul
stht pe ascuns, s a intors in Avela si poruncind ca toti catirii i cail din erglieliile
sale, buni de c.darit, sä fie acatap, adica inselati, dupd vr-o doua-trei zile, cu parte
din falcarea sa Si cu o ceatd de voinici, a sters o din Avela si s a refugiat in vitae
tul Salonic, care nu depindea de Ali-Pasa. Ali, aflind, a tramis sa-I urmdreasca, dar
a fost in zadar.
Turmele lul Hagi-Varsam confiscate, au fost redate nepotultu, care, toamna, s a
dus si a regasit pe unehiul safE
Intrigantul n-a trait mult dupd aceasta, si a fost asasinat de siltenI.
Din facarea lin Hagi-Varsam se trag locuitoril satulut Proia de Sus. (Macedo-
nia). Plecarea lut Hagi-Varsam a precedat pardsirea satultn Avela de catre celnicul
Badra-Alexi.

LIII

Cintecul cipitanuIu1 Papa-eimnTu

(Fragment)

DI-un papa-eimn'u, armitula', De un popa Eftimie armatol,

loclu tut s-cutrimura';
beg nu ctèacla s-ëasa aföara,
dill fug lairi arbine$i,
dit dirven1 $i ditu ha$1.
pamintul tot se inspaiminta;
beü (boer turc) nu cuteaza sa easa
[afara.
si fug bietlf albaneji
de la trecatorI $i din hap.

www.digibuc.ro
 BALADE
I
Cintecul transformatiunilor la Aromini
In studiul meil : «Balada Cucul fi Turturica la Romini, la Moray)",
la Proventali, la Reto-romanT, la Pero, la Turcomani etc.,, publicat
la 4880 in «Cuvente den batrinTD (t. II p. 501-566, 694-705) $i in
carepentru prima oard in sfera Filologiei comaparativee6 ma in-
cereal a aplica metoda $tiintelor pozitive citre analiza literature) po-
porane, figureaza cinci varianturT romine$1i ale acestui (cintec de
metamorfozeo $i anume :
Variantul moldovenesc din colectiunea 10 Alexandri;
variantul bucovinean din colectiunea S. F. Marian ;
yariantul ardelenesc cules de Pompiliil ;
Si in fine, cloud varianturl moravo-romine.
Din alaturarea acelor cincl varianturl, rezultä Ca prototipul lor
comun cuprindea in sine cloud metamorfoze: schimbarea fetel in pe$te
$i in pasere, ear a barbatului in pescar $i in vinator.
Nu cuno$tearn atund nici un variant macedo-romin, $i tocmal
acum 'am dat peste urmatorul foarte remarcabil, pe care mi-1 comu-
nica d. Papahagi (Vurduna), elev al $coalel Normale Superioare din
Bucure$11.
0 trasura de tot caracteristica a acestui variant este bilinguitatea
sa, asupra careia atragem atentiunea folklori$tilor in genere : femea
vorbe$te romine$te, ear barbatul grece$te.
Hasdert. Revista Noun, A. VI, p. 137-159, No. 34.

Na Math' n'ica sumulale 0 fata mica oache$e (bruna),

a Türcului P-caclil sivdae : Turcului cazu in dragoste.
eK6p7i p.' ei a6 ripco «Fata o sa* te lea,
«Kón p: Siv ae-atptwoz, a WA nu te las.,
i fèata l'i u clisi, Si fata ii zise,
o, la6a-$1 di Mata 1 o sarmana de fan!
(Mi fac nä öae Vie, (Ma fac o oae vie,
«si-n1 intru tu cupie «sa intru in turma
($i Turcul nu-n' lu Pail, a$i pe Turc nu-1 leaf',
(sifflitlu si-n1 clan., (sufletul sa-mI daitn
Si Turcul Pi u clisi, i Turcul ii zise,
o, lailulT di Husa! o bletul de Husa I

www.digibuc.ro
1036 POEZII POPULARE LA AROMtNI

«I'd) tatoirvicvo; ybopt., (Ea pastor ma fac,

clip 6Xxxozo6Xcx 6pEam, ape Romlncuta gäsesc.
ex6Fil 1.0 Oa ai wirm, «fan' o sa te 6ati,
cz6p1 v.' 66v cii-4Evcos. a fata nu te las.)
Si Mata l'i u clisi, Si fata ii zise,
o, la6a-51 di feata ! o sarmana de fata l
aphSica va-n' mi fac, apotirniche ma voiti face
a pldiul li s-alág, «in plaiuri sa alerg,
a5i Husa nu-n' lu Pail asi pe Husa nu-1 ieatl,
«si 5tiii, ca suflit (ha !, «de a 5ti, ca suflet daii 1*
$i Turcul l'i u lisi, $i Turcul li zise,
o lailu-si di Turcu I sarmanul de Turc !
TW aciatolc ybottat, ,Ea uliu ma fac,
Tip) 6Xixa vi rijv 6pEoxtp, ape Rominca sa gäsesc,
czopil if ea 06 sip), (data o sa te Iaii,
4xopi if 66v csi-apEvcoo> (=fan nu te las.))
$i fèata l'-u 41si, Si fata IT zise,
o, la6a-5I di feata ! vai, beata de fata !
aMi fac tirblian'e tr-Uara, «Ma fac cerboaica in data,
«Pidui6a si-n" mi ch'ara, apadurea sa ma pIarda
(adica: sa ratacesc in padure),
«,-io turcul nu-n' lu Vail, a§i eil pe Turc nu-1 lati,
«saflitlu si-n" daii. asufletul a-m.1 dail !
Si Turcul l'i u oisi, 51 Turcul ii zise,
o lailu-si di Turcu ! sarmanul de Turcu !-
aT6 'vexs Ccriecptc ibovm, an un copoid ma fac,
caa.zoaa v.' wit c6 6pEavo, «Rominca, 5i te gasesc,
-ithpl p.' ea 06 wipe), a tatä o sa te ieail,
«xón p,' aiv ai &cpEvco. afata nu te las.*
$i fèata Pi u lisi, 5i fan.' II zise,
o 1a6a-51 di fèata 1 vai, sarmana de fata 1
a5-lo va-n' mi fac un pescu, «si
s di m-oiil face un pe5te,
«tö-ari'il munti5 si-n` crescu, aln ria de munte sa-mI cresc,
asi
s Husa nu-n" lu Pail, a5i pe Husa nu mi-1 iaU,
asi 5tiil ca suflit del 1 «de a5 5ti, ca suflet dail I
Si Turcul Pi u clisi, 5i Turcul II zise,
o lailu-5I di Husa 1 o sarmanul de Husa 1
.Tos 'vac; icecnsiptc 76volLat, aEil un pescar ma fac,
rilv 6kizoop.p6cocc irxtivo), ape mreana Rominca prind,
exón /.0 OCc, 06 zap.), afata mi te voiu lua,
«xdp71 p.' Siv ai atpi.vto. afatä nu mi te las.
$i feata l'i u clisi,. Si fata ii zise,
o, la6a-51' di feata! val biata de fata I
aArapuni n'-mi fac, «Ciorchine de strugure ma fac,
atO-av'in5 si-n` crescu, din vie sa cresc,
«5i turcul nu-n' In l'aii, a5i pe Turc nu-1 l'eail,
asiiilitlu si-nr chi' 1 asufletul sa-mi chill

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE LA AROMtNI 1037

$i turcul Ii u disi, Si Turcul ii zise,

o lallusi di Turcu!
«1'6 '103cc vzpayeertig rivopixt,
46XolotrotAcc 06 6pimuo,
otóral It' Oa. 7t 6 icapo),
axon aiv ci daptva).
Si féata n u disi,
o 1a6a-$1 di feata!
alaluaa va-n' mi fac,
asi-n' crescu n-sus tu munti,
«$i Turcu lo nu-re Pad,
«suflitlu si-1 dad.
Si Turcul N u çlisi,
o 1a1lu-$1 di Husa !
«1'6 vec p.EXEcial y&volutt,
c6XrooXc d <36 6piaza)
cxbrig ea cg itipo.),
ax6n p: 86v o6 2efivw.
Tana Riza.
sarmanul de Turd !
oEü un vier ma fac,
.Romincuta te gasesc,
efatã o sã te teav,
cfata nu te las.»
Si fata ii zise,
sarmana de fatä!
«floare ma void face,
«sa cresc in sus pe munte,
ci pe Turc eu nu-1 leau,
asufletul sa-1 dah
- Si Turcul ii zise,
vaY, bietul de Hun I
'Ed o albina ma fac,
«Romirwa i te gasesc,
cfata o sâ te leau,
data nu te las.»
13A6asa, Epir.

II
Dumnica si vrutlu a re (variantä la No 1)
(Pusa in viersurl de d-1 Ta§cu Iliescu ; sMaced., No. 3 18881.

I. 1.

E$1 Dumnich la flrida, E$1 Domnicà la fereastra,

s-rf-av4i etude $-tambaraillu. sh auzl cintecul i tamparaua,
inima sfa si di$cl'ida, inima sä i se deschiza,
sa-n' ti ve'athi $-Dumniclaillu I sa mi te vaza $i Dumnezeu !
(adica : sä fil fericita)
Terlu 6aste mplin di stkale: cerul este plin de stele :
vimtul va s-arispincle"asca ; vintul se va raspindi,
va s-ch'arda lutirëa ëale, vor pierde stralucirea ele,
scumpa, ma z-da s-ti mutrëasch ? scumpa, in data cum te or privi.
2 2.

La tail cintic nu mutrescu, La al tag cintec nu privesc,

ni cit la lumach'lor vrêava :
n'erg la mare s-mi fac pescu,
ica-n Duna ica-n Sava.
Ahi Dumnicä, la amare
ma s-ti dutl, ca s-ti tati pescu,
eü pischr, far amanare,
mi fac, a s-ti piscuiescu
nici cit la al ramurilor freamat,
merg in mare sä ma fac pe$te,
orl in Dunare on in Sava.
Ah I Domnica, la amare
de te-I duce, sa te fad peste,
eu pescar fara intirziere,
ma t'ac, sa te pescuesc.
3.

Cindu z-v'in' s-mi piscue$ti, Cind el veni sa ma pescuiesti,

apa va s-u afli trapta, apa 0 vel afla retrasa (dispärutä)

www.digibuc.ro
1038 POEZ1I POPULARE LA AROMINI
si-nsuti al s-ti eudisesti,
c-al s-mi veli in puha. prifapt5.
PuPh azburathr, Dumnica,
cara s-Ifiba s-ti fatl, mine
avinatOr fail di frica
mi fac, s-alag dupa tine.
4.
ScIndilit ma s-curdisesti
di piturnicre prim pade
lilic'e, s-nu me-aduch'esti,
mi fac s-meascundu tu livade.
Fure-s1 Ca te fati, Durnnica,
catita di primaveara,
mi fac pleae suptirica,
ca s-te-addp din sear& n-seara.
5.
Ma s-ti fati suptire pleae,
eh mi fac un nihr mare,
s-trecu nclo de-Amarea-Lae,
s-aflu di tine ascapare.
Ma z-vrel s-n'ercli Misirie,
vruta, cara s-nu h'iti mortu,
mi fac vimt-avrOs in Vie
dit amare, ca s-ti portu.
6.
Ma s-ti fa' avrà de-amare
-vimtu, ca s-mi portl im brata,
eft mi fac munda di share,
te tuch'aste earna gl'ata.
Munda shArilul te arde
tu facinda fatle-atale,
eu mi fac Oupular vearde
si-n' ti sorbu di-una cale.
7 7.
Ma s-ti fati nipartic`ica,
dit cupdeile ndisate,
mi fac luna musiticd
s-lutésc stra mandisile Mate.
Ah ! Dumnica, ma z-duch'escu,
cä ti fati na lima mplina,
mi pritac,ca s-t-amvilescu,
néguraa ta lun'ina.
8 8.
Ma s-ti fati négura mare
s-me-amvi1esti fail- Ifila,
www.digibuc.ro
si 1nsu-ti at sa te miri,
cad al sa ma vezi in pasere pre-
[facuta.
Pasere azburatoare, Dornnica,
daca o 11 sa te fact, eu
vitiator fall de frica
ma fac, sa alerg dupa tine.
4.
Daca vet aseza curse (prinet-
[zatorl de paser!),
de rothnichi pe jos,
floare, ca sa nu ma simti,
ma fac si ma ascund in livede.
Daca te fact, Domnica,
viorica de pritnavara,
ma fac ploae suptirica,
ca sa te adap din sara in sara.
5.
Daca t-ei face suptire ploae,
eft ma fac un nor mare,
si tree dincolo de Marea-neagra,
sa aflu de tine scapare.
De t-el duce si pinh In Egipet,
lubita, dacä n-oiti ti mort,
ma fac vint racoritor in graba
din amare sa mi te port.
6.
Daca t-ei face zefir de mare
si vint, ca sh ma porp in brate,
eh ma fac raza de- soare,
ce topeste earna ghiata.
Raza soarelui ce arde
tu facind tetele (obrajil) tale,
eti ma fac sopirla verde,
sa mi te sorb dintr-o data.
Dacä t-er face serptilet
din copacil cel desi,
ma fac lung trumusica,
sa lucesc peste vrajitoarete toate.
Ah, Domnica, cum oil"' simp,
ea te fact o luna plind,
ma prefac in ceata,
ca sa-11 invelesc a ta lumina.
Daca t-el face ceata mare,
sa ma invelesti fara mita',
 Pena POPOLARR LA AROMINT
mi fac schlinlu WI pri care
cr6a0e arosa trandatila.
TrandAla arfurcli(Oara
cara s-ti fati din gradina,
eil mi fac flitiir 16.azböara
j-va s-ti ba$ cu gura mplina I
9.
Alaga pina si 410: dure,
mina ta nu va s-mi prindd
ca-re mi prifac im padure
$i-n cupdcli te fate gl'inda.
Vruta, a ta mu0it'data,
ma s-u tati cupdc'il cu gl'inde
eu mi fac s-ti l'ail im brata
iddirëa pri pon' te s-tinde.
10.
Ma s-mi ncurpil'écli im brata,
cutur sec va s-tin' in ch'eptu,
c-am s-mi fac na calugrita,
s-n'erg la minästire-n dreptu.
Ca s-ti fati calugarita,
strdn'ile va-n` alaxescu
s-ca un preftu, a m6a pullita,
s $i ca un preot, pui$oara,
va z-v'in s-ti xumulgh'isescu.
11.
La minastiru ma z-v'in' tine,
va s-mi afli amvirligata
di am6ale stSata, mine,
mblrtä $-tru scamnu bAgata.
Cindu z-v'in 0 s-16-aflu miiarta,
Dumnica io mi fac curundu
loc ica tara curata,
vruta, n-sin sa n'i të-ascundu 1
12.
Wone, tora 'cach'isescu,
ca ngl'ime n'-piiréa nainte :
nel de-amalama t1 harzescu,
vrute, ca s-me"-adilti aminte.
Ah 1 Dumnica, virtOs gh'ine,
ma stèahle cum ti viclura
mutrindalul tuti pri tine,
nise lun'ina $-u ch'irdura.
1) Cuvint nou, luat din 1. Daco-Romina, in vederea rimei.
1039
ma fac spinul acela pe care
creste rosul trandafir,
Trandafir mirositor
din gradina, de t-el face,
ma fac fluture ce zboarà,
$i o sa te sarut cu gura plina !
9.
Alearga pina sa zicl : destul,
4) mina la nu ma va prinde,
cad ma prefac in padure
si
s in copac ce face ghinda.
Iubita a ta frumusete,'
de vet face-o capac cu ghinda,
eu ma fac, sa te leail in brate
ledere pe pomI ce se intinde.
10.
De m-eI cuprinde In brate,
bustean sac vel tine la pIept,
cad m-ol face calugarita,
.sa merg la monastire drept.
De t-el face calugarita,
hainele mi le voiti schimba,
voiii veni sa te confesez.
11.
La monastire d-eI veni tu,
ma vel gasi impresurata
de ale mete prietene (tovarase),pe
[mine
moarta $i in sicriil bagata.
Cind ol veni 0 te-oia afta moarta
Domnica, eil ma fac curind
pamint sail tarina curata,
lubita 'n sin sa mi te ascund !
12.
Voinice, acuma pricep,
ca glume imi päreail nainte,
inel de aur iti darulesc,
lubite, sa ma aduci aminte.
Ah, Domnica, foarte bine,
dar stelele cum te vazura,
privind toate la tine
ele lumina 10 pIerdura.
www.digibuc.ro
1040 POEZII POPULARE LA AROMNY
HI.
Cintecul puntil din Arta
S-eara trei masturi alavddti,
s-amistrell'i s-e'ara trap,
pri misturire multu nvitáti;
s-amistreiPi Oath nsurat.i.
Di multu masturi t.e ëard,
la tu0 numa la s&-avla ;
citi lucri gr6ali éara,
eP putea di 16-addra.
Un om vin'e di-l'-acPima',
c-amiraln la stria;
si nch'isira dipriuna,
tuta nöapt6a imnà pri luna.
L-amiralu si ncl'inara,
cu dor mari In ntribara :
a Te ursesti di la nol ?
nol h'im öamin', sclav' a talp
---«Eil am avclita tra vol.,
ca. MO masturl mult ara't.
Di la mine te cattati,
puntba n-Narta s-15-adarati ?
Ma si nu putèti s-o adrati,
si still, ca vil nu ascapati.
aDOamne, ti pilicirsim
trei clili s-na mintultn.2
Dupa te si mintuira,
1-amiralu apindisira :
cPuntda aesta s-O-adarh'm,
sapte an' ch'irO cifta'm,
Iti s-h'ibä si s-lipc6asca,
amiralta s-hirgiuèascd.
Not sclav', a tal te h,im,
dao zböate va s-tà grim,
s-nu n-alási ta s-na jilim
tu xëana esta m h'im.
FumePli vrem s-na 16-adutèm,
pri ninga noi tra s-na 16-av6m.,
«Tuti aesti te ciftat,
in vä li dab cu glurat.
Punte sinitöasä vol,
ca va tal'u trell'i ca O.
***
Si sculara s-amistrell'i,
z-dUsira s-Pa a lor fumelni.
www.digibuc.ro
Erail trel mesteri Irtudap (renu-
[mitt)
si citesitret erau frati,
pe mesterie mult invatati
si cite trel -erati insuratl.
De mult mesterl ce erail,
pe la top numele li se auzia ;
cite lucruri grele erau,
sa le faca el puteaii.
Un om veni de-1 chiema,
ca.' imparatul it striga (cern);
si pornirà impreuna,
toga' noaptea umblail pe luna.
La imparatul se inchinard,
cu dor mare il intrebara :
«Ce ne ordoni tu noua,
nol sintem oameni, sclavi al tal.
EA am auzit de vol,
Ca sintett mesterl nevole mare.
De la mine cit cereti (lit. ce cau-
[tati)
puntea din Arta sa durati ?
De n-ati putea sa o durati,
sa stip ca vil nu scapati.
Doamne te rugdm,
trel zile sa cugetam.
Dupa ce cugetara,
irnparatulul raspunsera :
,(Puntea asta, (ea) s-o ridicam
sapte anl termin cerem,
pentru ce o fi de lips&
impäratia sa sä cheltuiasea.
Nol sclavil tal cart sintem,
doua vorbe o sa-tI graim:
sa nu Iasi sa ne jelim,
in strainatatea asta unde sintem.
F'amiliile vrem sa le aducem,
pe linga noi sa ni le avem.,
Toate acestea ce cerurati,
eil vi le dail cu juramint.
Punte sAnatoasa voia,
Ca (de unde nu) va taiu pe citesi
[trel ca (pe) ol.
* **
Se sculara citesl trei
se dusera sa lea familiile lor.
 POEZII POPULARE LA AROMINT
Fume Pli It èaià di Narita,
ii loara s Ii duca n-Narta;
fumerli la earl dit munte,
ii dasira n-Narta la punte.
5 arh'usira di lucid,
toclu a pftntil et ndrkled.
Oimèál'ili Ii sapd,
ch'étirli le-aradapsea.
Tura dua le luca
apa noaptea 1-u nicA.
*asi an' ma s-si currna,
s-punt6a nu la se-adarh.
Ma $id6d i s-mindaa
si cu lacrin' lai plindea,
ca ch'irolu s-apruchl
$-puntea nu la se-adarA.
Una dua di dimneatA,
ma-marlu cindu s-la fata,
Yu s-brimml pritu uly5r,
vidh puPii azburatór.
Pulgu ac'O in -azbuirà,
pri lumach'i z-discurrna,
nis mamarlu ma $-mutrezl,
s-cu dor mari pirideh ;
a ma-marlui ma-P (Plea;
a Ma-mare, s-nu ti ; «Mai-mare, sh nu te jele$ti ;
ma z-vrei lucru z-bitise$ti,
a n'icluI feata nv'easta s-I6041,
tru Oimeal'i s-u bagAtl,
n-v`ie, n-Vie s-ö-anvalitl,
jali s-n916 s-nu muti M.»
Ma-marlu cindu s-avdzI,
pul'Iu aestu te-P diked,
ditu h'icati susch'ira,
inima P-si din'icd,
di mult 1.6-aved mari dor,
pre-atel cama n'ica nor.
Na$a $-avea un aid nat,
pri cic'Oari nimprustat ;
di ma-sa nu z-dispii Id,
Custandini $i-1 achmd.
Ma-marlu s-si mintued
$i multu araqi 11' v'inea.
Tn mardini si mintui,
ca Dumnida' ac$i urni :
1041
Familiile le erau din Nanta
le lual a srt le duca 'n ta
familiile le erau din munte,
le dusera in Atta la punte.
Si lncepura sa lucreze,
locul punth pregatiau,
temeliile le sapau,
pietrele le rindulau.
Toata ziva ce
apa noaptea le o ineca.
Sase ant se cizmau
$i puntea nu li se ridica (dura).
Tot $edeau i cugetau
$i cu lacrimi negre plingeau,
ca terminul se apropia,
$i puntea nu li se ridica.
Intr-o 7i de dimineata,
mat-marele (me$ter), spalindu-$I
[fata,
unde se plimba prin cut te,
vazu o pasere zburatoare.
Paserea zburind (de acolo unde
[zbura),
pe ramura (se pune) a se odihni,
la mai-marele se tot luta,
si cu dor mare ciripia,
mai-marelui tot 11 zicea :
insä daca vrel sa termini lucrarea
(adica : de vret sa fact treaba),
pe nevasta fratelui àl mic s-o
in temelie s-o bagati,
lute, lute s-o lnveIii (acopetitl),
la jale $i mita sa nu luati seama.,
Mai-marele cind auzia,
paserea aceasta ce-i zicea,
din ficat.1 suspina,
inima i se farima, (prapadia),
de mult ce avea mare dor,
pentru cumnata sa a mat mica.
Dinsa avea un mic prunc,
pe picioare ne-ridicat
(adica : care Inca nu putea umbla);
care de mama-sa nu se despartia.
Constantin il cinema.
Mai-marele mi se gindia (sta pe
[cugete),
si mult rad U venea.
La urma cugeth,
ca Dumnezeu a$a ordona(a$a meni).
66
www.digibuc.ro
1042 POEM POPULARE LA AROMNI
Puntea aestä si se.adara,
lipsol nor ma nica s-möara.
Acasii el dimindh',
prinqu bun IA së-addrA'.
Nor ma rficA si ndr6aga,
prindul cu e'a si-1 pitr6acd.
Ma-marlu te diminda',
nor ma n'icA $-16-asculth"
Custandinlu s-lu sculd'
d-iu durnid $-lu distipta:,
di tita $-Iu saturg'
$-nipOi pri somnu 1 bigh''.
S-addrh', s-armhtusi,
la punti sã z-duch ncIfisi.
Cu mari haraila o'ara,
princlul cindu $-16aduta..
Ma la punti cindu ag1umsi,
a masturlor o'a la oisi :
EVoi masturi, ah ! vol marati,
cu mbarëatä è lucrati !
Yu e punt6a td-adarat,
cas-an indrècli te lucrtát»
«Natalia., s-noi na ctudisim,
puntëa dë-anda 15-atfursim,
qua s-nöapti tuti lucra'm,
$-nu putèm tra s-u mprusta'm.
Ma-marlu na dimindh',
cu giurdt nä sprig'ura',
astancli prinqu car! s6-aduca,
s-nu-1 alash'm tra si-si fuga,
ma n-eirrièal'i si-1 biga'm,
punt6a s-putèm s-o-adara'm.»
Ea laëa nu $-si duch'h,
masturri te Pi zbura.
Pri barbat-su ma $-mutr`ed.
5i-1 vid6d ch tut p1ind6d.
Cu dor mari lu ntriba,
cit vidn, ch läcrima :
(Nrutlu a mei' g'one barbat
vol s-W-aspine ndreptu $-curaf,
tea te plinli ? de ce plingi i lacrimezi ?
spuni ndrept acsi !D
Vruta, susch9rar6a me"a,
nu ëasti trä alt tivd,
rice* nelu, vruta m6a,
trö-ateá gröapa, s-treti di-1 ra !
Tu grOapd nisa s-intra'
cum barbat-su diminda-
www.digibuc.ro
Puntea aceastä sO se ridice,
lipsia ca cumnata a maT mica s'a
[moara.
A cash el comandd,
prinz bun de li se facu,
cumnata a mai mica sh se prepare
si prinzul cu ea sh-1 tratnith.
Mai-marele re comanda,
cumnata a mai mica 1-asculta.
pe Constantin si-1 scula,
de somn $1-1 destepta,
de tita $1-1 satura,
si Tar pe somn 11 bag (pune)
(adica : $i-I adormi din noil).
Se gati, se impodobi,
la punte sä se duca. porni.
Cu mare bucurie era,
prinzul cind ei-I aducea.
Dar la punte cind ajunse
mesterilor ea le zise :
e. Vol mesteri, ah, voi sarmani,
s-aveti parte (adich : cu noroc) de
[ce lucrati !
unde e puntea ce ridicarati,
sase intregi ce lucrarati ?
.Doamna, i noi ne miram
puntea de cind o incepuram,
ziva $i noaptea toti lucräm,
si nu putem s-o ridicam.
mai-marele ne ordona,
$i cu jurämint ne conjura,
cà astazi prinzul cine 1-o aduce,
sO nu-1 lasam sä piece,
ci in temelie sa-1 bagam,
puntea ca sä putem s-o ridicarn.*
Ea biata flu pricepea,
ce mesteril ii vorbTaii.
La brabatul sail se tot ulia,
si-1 vedea ca tot plingea.
Cu dor mare il intreba,
cit vedea cä lacrima :
Iubitul meü june bárbat,
void sa-mi spui drept si curat,
spune drept, asa sa trdesti !)
lubito, suspinul mieu,
nu este pentru alt ceva,
irni cazu inelul, iubita mea
in groapa aceea i treci de-I lea !,
In groapä ea intra,
cum barbatul sail ii ordond,
 POE.Z11 POPULARS LA AROMINT
Mhsturri si h'fimusira,
eu v9e s-fira di MM.
Tu 13imeaPi o-arucutira,
si cu ch'etri s-u stizmusira.
Ea laéa ma-la strip,
cu n'ila 11-pilichsed1
ca'rnurli $-Ii dipird,
perl'i din cap s-P-arupei,
di cit virnu nu 6-avcIA,
bijatea Pei nu-P se-ascultà I
Eara nisa la cliteA,
5-rit puted P-pilicirsea :
«WI masturi, ah I vol marAti !
amasi un graid si-nt ascultáti.
«Va z-va c,iic Dinga DA tiara :
alita s-n'-ö-a1a0t] nafoara,
anatiu di lOarni s-nu-n1 meara.
eEa pitreatiti si-n1 16-aduca,
atm si-1 bag pri tlt s-suga,
«ca i n'ic si nicriscAt,
«nimprustat, multu minfit.
((Cum treambur mine marata.
as-tieAmbura spuntea di Narta I
«Citi cilitOrl va si-sf treaca,
«cama multir si-si si neaca!
«Cit3 pal in cap mini n'-am,
aahill earnin` s-neaca tr-an 1»
Obedenaru p. 211; Petrescu. Mostre II, p. 84.
IV (VARIANTA LA NO. III)
Cintecul p.unteI di Narta
Na n'ilt di masturi isi lucra
la punt:6a tea din Narta
si tuta clua te lucla . si toata ziva ce lucrau.
neaptea s-u nica
di s-cludusea tuti masturl'i
di nu stia te s-faca.
NA lua, nä durninica,
si una sirbateari,
un pultü musht si hrisusit
cinta aclo cu jali :
4Mastuni, vol !al rnaturl'i
eateP cu telmea arata,
(di g'aba vol vi pidipsiti,
ag'aba ch'arditi chlrolu,
cä lucru vol nu bitiqiti,
ducru nu va se-adara,
(un orn cara s-nu
«si iti om nu prindi,
1043
Mesteri] se repezira (napustira),
lute si Nä de mila.
In temelie o rostogolirä,
si cu petre o zidira In zid.
Ea, netericita, tot striga,
cu mild de ei se tot ruga,
carnurile si le sfisia,
peril din cap i$1 rupla,
de cit nimem nu o auzia,
vocea el nu se asculta !
Eara dinsa le zicea,
pi cit putea de el se ruga :
(Voi master], ah I vol sarmani I
numal o vorba sa-mi ascultap,
o sa va zic Inca o data,
tita sa mi-o lasati afard,
pruncul de foame sa nu-mi moara
Ian tramitell sa mi-1 aduca,
ca sa-1 paid la tip sa suga,
cad e mic si ne-crescut,
ne-ridicat (pe picioare), foarte ma-
[runt.
Gum tremurea sarmana(de mine),
(sa tremure si puntea din Arta!
<(din) cit.] calatori or trace,
al mai multi sa se inece !
Citl pail In cap ea am,
atitia oameni sa se lnece pe an IP
0 mie de mesteri Iucraü
la puntea cea din Arta
noaptea o ineca riul,
ca se mirail toti zidarit
de nu stiail ce sa mai faca.
Intr-o zi, intr-o duminica,
intr-o sarbatoare,
o pasere frurnoasa si aurita,
cinta acolo cu jale :
(Mester], voi mesterflor,
«ce] cu meserie rea,
(in zadar vol va pedepsitY
(in zadar va perdeti timpul.
«cad lucru n-o sa ispravitA,
(lucrul nu se va face,
«un om dna nu yeti pune in zid,
($i ori-ce om nu prinde :
www.digibuc.ro
1044 POEZT POPULARE LA AROMtNT
(niveasta-1 Gh'ani masturlu,
«niveasta-la'anI maimarlu.
Carl deadi GWani di $ 6-avdi',
Pi si zbirli tut perlu,
$i s-mindued $1 s-cludused
di nu $i *tea te s-faca.
(Ea du-ti lal euraclu a meg,
(lea du-ti, du-n'-ti h'il'u,
($i-P di, si Vina a dtiamna-tal
a si v'in a. pin aöati.
Di-$1 inch'isi c'uraclu at6l,
cirlit $i nvirinatu,
di-$1 blistimd niq öara tea
cari ntra Gh'an1 lu scöasi,
si mintued, si ctudusi'd,
nu $tea nis cum si-1' greasca :
(Ali pitricit Gh'anI, döamna mea,
«s-ti dutl pina acloti.
(Carl zVin, durdc, tra lucru IDe este sa viii, calfa, pentru lu-
[bun,
«si v'in ac$i cum hill ;
(Tra bun, tat slab, le döamna --Tentru bun sail pentru rail,
[mea,
asi yin' ac,i cum h'ii,
(ca GWanl e-atail $i tine-al GhTanI,
adi no-ari cari s-t-arida.
Ea $i nch'ised, ea si dutee.
la puntea tea di Narta,
Yu 4* masturi ii-acata
$i tu Oimerri s-u nh9gu ;
ell ne-ascultà ne pli'nguti,
ne jali, neat ni'la,
ma tutl acloti se aurn a
v'ie s-u stizmuseasca,
tra si s-angraga puntea tea,
te s-nu se-aved aflata !
(Agalea, galea masturi vol,
«masturi cu tehna aratia,
cagalea va piricilsesc,
ase apléc n'iclu na Oara».
Ma masturl'i bOati nti-avcla
tra s-bitiseasca lucru.
Blistem $i foc din gura Pei,
atumtea n'ica scoasi :
(Ca curn zgh'i!ea$ti n'iclu a meti,
aarialu si zgh'ileasca
($-cum trearnbura ah! truplu a rail,
aac$i s-tredmbura puntea !
(S-nu treacä mes te ariulu
«di om si nu s-purindrt I
($i cum in' cur& tilili,
www.digibuc.ro
«muierea lui Ghiani me$terul,
ammerea mill Ghiani mal-ma-
[rele.
Cind una ca asta auzi Ghiani,
i se zbirli tot parul
$i se gindea $i se infra,
ca nu $tiea ce sa faca.
«Ean du-te mai calfa mea,
(Kean du-te, du-mi-te, fiule,
$i zi-i stripinei tale sä vie,
(sa vie pina aci. ))
Si porni calfa aceea,
intristata $i amarita,
in cit blastema momentul acela,
care il scoase in fata lui Ghiani.
Se gindea, se mira,
nu stia el cum sa-I loibeasca :
«Ma trrimise Ghia»i, stapina mea.
(sa te duel pina acolo.
[cru bun,
(sa viti a$a cum sint
[stapina mea,
(sa vii a$a cum e$ti,
«cad, Ghiani este al tail $i tu a
pul Ghiani,
$i nu-I cine .sa te rkla.
Ea pornea, ea se ducea
la podul cel din Arta,
unde zece me$terI o prindeati
$i-n temelie o infig ;
el n-ascultaii nici plinsete,
nici jale, nici mila,
ci totl acolo se napustiail
de vie s-o zideasca (s-o pule
[in zid),
ca sa se inchiege podul acel,
de nu s-ar fi gasit el I
(duet, incet, me$terilor vol,
(rne$teri cu meserie rea
«incet va rog,
ccs-mI aplec (sa alaptez) prun-
call o data.1
Dar me$teril voce n-auziail
ca sä ispraveascä lucru.
Blestem $i foc din gura el
atunci mititica scoase :
(Precum tipa pi uncul midi,
(Hui sa mugiasca,
($i cura tremura corpul midi,
(a$a sa tremure podul 1
«SA nu treaca luna, in care riul
«de om 'sà nu gusts 1
cci cum iml scurg titele
 POEZII POPULARR 1.). AROMINI 1045

asi va cuidti voi masturi I- asa N e scurgeti (sti periti) NOI

op pen in palma laea ni-am,
(hiirëa vtiastra s-h'iba,
.ca trei sura'el te na ëaidin
«trei'i cu tih'a 'raui,
.ca treili na stilfusim,
«di mdsturPi ate ' ardiri,
una *-easti Vistrita
«,*-alantä la Vardarlu,
cs-alantä cama n'ic aöd
«la puntea tea di Narta.
(Cukasa din Veria, corn de D. G. CIon,a,.
me*teri !
Citi peri in palmã biata am,
enorocul vostru sa fie,
acdci trel soron ce eram,
tustrele cu soarta rea,
.caci tusirele ne zidiram
(de me*terii eel rdi :
una e la Bistrita,
*-a laltd la Vardar,
a*i cea laltd mai mica aci,
(la podul cel din Arta.,

Curnic a

I. I.
1\ltiata Curnic'e Ft umoasa Cornice,
a lu Vega Gic'e, a lul Vega-Gice,
di picurdri multi de pdstori multi,
fu pascuta-n munti fu pdscutd in munti
noaud an' di dile, noud ani de zile,
tru nölua padm 1 greale, in noua priduri grele,
nöatia tuime trapse noud turme trase (adica : purta
dupd sine),
ma n'elu nu u supse. dar miel nu o supse.
2. 2.

$i ti 6-a datea oai a In a zecea oara,

tr-und primuveara, intr-o primävara,
cindu fu la Pindu cind fu la Pind
trä Sim-G'org`u aprindu, in ajim de Sf. George,
phscii na vutand, pdscu o burtiland,
ëarba tea di bana earbd cea de viata,
*-afitä in munte *i fata in munte
Wel cu steloa n-frunte. miel cu stea (ad. stemd) in frunte.
3. 3.

Nel ca tia c'udie I thel ca de minune I .

cu dinti di flurie cu dintii de aur,
*i cu lina toata *i cu lina toata
mitase curata, matase curata,
curata brisime, curatd ibre*im
*-cu cöarne de-asime, *i cu coarne de argint
ca gh'aindnd lutite, ca diamant strälucitoare
di frimtè-alich'ite de frunte lipite.

www.digibuc.ro
1046 POEZII POPULARE LA AROMINI

4. 4.

yega, c'elnic mare, Vega, celnic mare,

cind avji ahtare cind auzi atare
c'uda ni avdtta, minune ne auzita,
di om nivicluta, de om nevazuta
urnplñ tuti hatarri, umplu toti suit,
s-mëasca picurarri sa cinsteasca pe pastorY,
cu bunèt1 din höara cu frumuseti din sat
ei avuta dOara. ei cu avute damn.
5. 5.

TWA alba vëara Toata fericita vara

pri la stin' cintara, pe la stini cintara,
ca birbir din dega, ca ptivighitort din tufi$,
picurarli al 1,)Pga, pagtoril lul yega,
$i pascura ()Ile $i pas-ura ode
pin dëddira ploile, pina incepura ploile,
tOamna, cindu cade toarnna, cind cade
&inch thata m-pade. frunza toata pe jos.
6 6.

$i cind Thi codrul Si cind infgri codrul

$.apruch'é Sumedrul, $i se apropie Sf. Dumetru (adica :
[luna)
a luY Vega turme ale lui Vega turm.
sute s-n'll' di urme sute $i mit de urme,
tiapsira 1-amare, traseta pina la mare,
töamna tra lernare, toamna pentru lernare,
la locum stiute, la locum stiute,
cu fumerli tute. cu familiile toate.
7. 7.

Iar cind dultea véara Iara cind dulcea vata,

vëara $-primuvèara vara $i primiivara
ag`umse cu purri. sosi eu päserile,
olle $-cu viturri, oite $i vatuit ( ezit de un an),
cu capre, cu n6atin' cu capre, cu noateni,
Mara prit g unèdpin' apucata printre juniperi,
s-ag'unga la munte ca sa ajunga la munte
cu Curnic'a n-frimte. cu Cornicea in frunte.
8. 8.
La unh dirvene La o dirvene are( atoare),
cind trited ca mrene cind trecea ca mrene
albe i musate albe $i frumoase
olle al pega töate, oile lui Vega toate,
dirving'azli-P-loara dirvenagalele ii loara,
n'elu $-1'-u1 furara, mielul si i-1 furara,
pin s-alatra cin'li nainte de a latra cinit
z-duch`asca armin'l'i, sa imta rominit.

www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMINI 1047

9. 9.

A lul pegal mumg, A lui pega mumä,

grunëaila cu numa, voinica cu renume,
la h'ir-su diparte la fiul el departe
pitrica nä carte: trimise o carte:
tbunlu n'el nä lóara, .bunul (frumosul) miel ne luard,
ch'il'u! $i na-1 furara, cfiule ! $i ni-1 furara,
cma fa muntil' pade, cei fa muntii $es, (adicd: ci gräbe$te)
gpeglu ali dade.. ,pegul mamel.
10. 10.

Tru arniii 1-amare, In arnia la mare,

fära di hdbare, fail nici o grije,
cu doisprddati di insi, cu doispredece insi,
top ca zmei nëazvin$1, top ca zmel nebiruiti,
*WM pegrt n-frimte $edea pega in frunte,
cu g'on'll di munte, cu voinicil de munte,
$i scdpdti d6-arale $i scdpati de rele,
cintd cu cavale. cinta din cavale.
.
11. 1'1.

Un g'unóp din munte, Un voinicel de munte,

asuddt pri frimte,
ca tin put% di dind
cu cartéa tru mind,
zböard ca purumbu
ca spidd si pl'umbu
j-deade cartea n mina'.
al pega s-no amind.
12.
asudat pe frunte,
ca un puiii de zing,
cu cartea in mina
zboará ca porumbel
ca sageata $i plumb (glonte)
si dddu cartea in mina
lui pega sd nu amine.
12.

Cum ale'apse cart6a Cum ceti cartea

seriata din parMa scrisa din partea
mumd-sal din munte mamei sale din munte,
se-agudi pri frimte se izbi pe frunte,
virsa' ldcrin'... vale, värsd lacrimi... vale,
ca Weill din cale eä mielul din cale
dirving'azl'i l'-l'Oara, dervenagalele 11 luard,
cin'l'i 1 $-P-ul furara. ciinill $i i-1 furard.
13. 13.

Picurarl'i l'-grira Pästoiii ii graira

tuti, cindu-1 mutrira
cu Merin', cd plinc,le
$i eh min'li $-frincje:
Te hdbare-ti vine
«di plindi, pega, tine?
«spune n-u $-a ntiatiä
ahabar6a tëa araualo
-
toti, cind il vdzura
cu lacrimi, ca plinge
$i,:ca mitnele 41 fringe :
Ce give iti vine
,De plingi, pega, tu?
espune o $i noud
$tirea cea rea I,

www.digibuc.ro
1048 POEM POPULARE LA AROMIN1

14. 14.

Nu mi ntribati ti e, Nu ma Intreball ce e,
ma sculati in Vie ci sculati in graba,
s-u lom ca vulturri s-o pornim ca vulturii,
tra s-ag'undern furri, sa ajungem furii,
dirving'ath n-cale, pe dirvenagale in cale,
z-virsä'm sinde vale, sh varsam singe vale,
ca n-arusunara, cacl ne rusinara (adica : ne necin-
[stira)
nTelu na-1 pradara, mielul ni-I pradara.
15. 15.

Tra &el clad aflarä De miel cind aflaia,

ca zmeiTi azburara ca zmeii zburara,
priste munti i valuri peste munti i val,
nu caftarà cal'uri, nu cautara cal (bune),
çi cu dirvinglazlni, si pe dirvenagale
marturi suntu fadri1 marturl sint fagil !
cindu s-astallara, cind intimpinara,
muntir trimburara ! muntil tremurara.
16. 16.

Nu aimase dèaga Nu rarnase tufis,

unä durt ntr6aga intr-o zi intreaga,
di pl'umb nipitrumta de glonte nepatruns
n-barbateasca lumpta. in btirbiteaca luptii.
N'elu 16-ascapara, MTIIII il scapara,
tarn vfitämara pe furl ornortra,
s-cinti'ndaluI prit cal'uri, si cintind pe drum,
s-turnara pri la stan'uri. se inapoiara pe la stinl.
Macedonia, p. log. Belimace (iscaleste : Del Mace).

VI

Bthstematul Constantin de mama lui 1)

$-6ara nä mumd cu fieórY,
cu nöaila. Won' livendl,
tu nöatiä Won' na feata masi,
na Vasilch'an avdita.
$i vin'ira di largu nclo
alepti g'on' s-u, can'
ma muma lTd cu clan!' fratl
tra dari nu vr6a s-avda.
Na lud vin'i, s-nu-si Vin6d!
tin g'one, un lal sOare
s-u cafta Vasilch'atia lea
Vezi Obedenar p. 184 varianta, publicatä supt titlul Pui7;cPa
Era o muma cu feciori,
cu noua voinicl elegant!,
la noua voinici numal o fata,
o Vasilichie renumita.
$i venira din departare
voinici ale§i (distin0) s-o ceara (in
[casatorie),
dar mama el cu cel noua frati
nici nu gindiail s o dea.
(ad. lit. de dat nu vrea sa auza).
Intr-o zi veni, de n-ar fi venit!
un voinic, un mindru soare,
s-o ceara pe Vasilicheaua aceea,

www.digibuc.ro
 POEZ1/ POPULARE LA AROMIN1
di musuteata avclita.
Si muma lei eu frat.Pi tutl
tra dayi nu vr6a s-avda.
Masi frátili atél eiculu,
Masi n'iclu Custandini
z-bigh s-u da, s-u deddird
tu x6ani atilui g'oni.
«Ca lo mi leg, le muma rn6a
es-t-15 adfic duruta sort,
edi clii ori dor va ti l'a,
edi clii or! val cafti.
Tu xe'ani nelo u dëddira,
trei mesi, trei an diparti,
lu stinda si ti mintué$ti
si mintea ti si scbala.
gi nu trial multu putt'n,
biga' lingbari greaba,
di nu-0 armasi c'or di frati,
di soi vir nu armasi.
S-armasi muma singura,
ea erma ncPisa n-casa,
si Ora si si sasch'ira,
si cliti, te MIA gr6aila;
si blastima sa-ana6ima,
si-11 plin la6a-l1 di n'ila,
Ca s-nu eara tel Custandi
vrea s-6-albA feata a casa.
Di mültili blistëami a Pei,
de-a mitmarei blisteami !
loc nu clacreti di Custandin,,
16-arca loclu nafbara
*i si scula' nèWimtulu,
mortul $i ngrupatlu,
di ncilica', de-azbuira'
la sor-sa Vasilch1a63.
(Soil, soya, buna-ti oira,
cndr6acli-ti s-fuclim astara,
«ea n-adasta muma ntiastra,
cFrate, frate spuni-n1 tini,
cdi-1 tra slab, i di-1 tra ghiini;
(di-I tra slab, lain s-n'i bag,
di-I &à bun, albi s-n'i pun.
, cjdi soral ac*i cum hi],
1049
renumita in frumusete,
Si mama et cu fratii toti
de dat nu vrea sit auza.
Numal fratele cel mic,
numai micul Constantin
strarui (se WO) s-o dea i o da-
[dull
in strainatate dupa acel voinic :
ecaci cu ma leg (ma oblig), drawl
[mama,
isa I:1-o aduc pe iubita sora
de cite orb ye! dori,
(de cite or! ye! cere.
In strainatate departe o maritara
(dadura),
trei luni. trel an) depatte,
unde, daca ai sta sa gindesti,
ti se plerde (rädica) mintea,
si nu trecu mult-putin
(adica dupa cit va timp)
incepu boala grea,
de nu ramase nimeni dintre fratl,
de rude nimeni nu r6mase.
Ramase mama singura,
ea pustie inchisa in easa,
sa zaea si sa suspine,
in cit sh zici gee mila gi ea, ;
sa Vesteme, sa anatimatizeze,
in cit sh-1 plingi nefericitei de mi
ea de n'ar fi fost cel Constantin,
ar fi avut fata a east).
De multele blesteme ale el,
de ale mamei blesteme,
pamintul nu-1 atingea pe Con-
[stantin,
il'arunca pamintul afara.
5i se scula nestinsul,
mortul $i ingropatul
de inealeca si Aura,
la sora sa Vasilichea.
Sora, sorb', buna zitia (lit (Ala),
cpregateste-te sit plecam (fugim)
[de sara,
cad ne adasta mama noastra.
«Frate, frate spune-mi tu,
dad I pentru ritü saü daca-I pen-
[tru bine;
«daca-1 pentru riiü, sa imbrac De-
[grele (haine),
eclaca-i pentru bine, sa-rni puiii
cele albe.
«Aide, sora, asa cum esti,
www.digibuc.ro
1050 POEZIY POPULARE LA AROMINI

.muma ti $tie $i u tii «mama te $tie $i o $tii».

5i nchlisira calea ni$i, ,$i pornira calea din$ii,
cali lunga j-dipirthasa; cale lunga i indepartata ;
cum si duted, curnu $-imnd pe cind se duceail, pe cind urnblail,
pulii di zghlicu s-frincled. päserile de tipet se rupeail (se o-
[morail).
gift, tOq tiui si tit), tia, tiu $i 1U, tU, tia,
hi si'-avdf mortul cu wig ?;, «unde se pomeni mortal cu viu ID
Si Vasilch'aöa cind avla, Ear Vasilichia cind auzia
cuvenda tea a purlor, cuvintarea ceea a paserilor,
ma trimurd, s-cutrimburd ci-mi tremura, se inspaiminta
$i dited al Custandini. si zicea lui Constantin:
frate, pul'i ac$f di bat, «Ce ail frate, pasarile asa de cinta,
.ca dit alanta lumi ? «ca din lumea cea lalta ?»
.Las bata, sor, ca lucru nö-aa, «Las sa cinte, ca di alta treaba n-a
.$-noi s-na. mutrim di lucru., aear no! sa ne cautarn de drum».
Si fug pri cal s-azbódira, Si fug pe cal $i zboara,
pin ninga höara ag'ungu. pina ajung pe linga sat.
«Sor, da ntinti, ca v'in $4o, aSora, mergi nainte, cad te urmez
[(via) $i
.pin calu s-ba na gura, «pina ce calul sa imbuce o data,
.ca-1 dirindt, ca i curmdt, «cad e prapadit, caci este obosit,
«ea mult ari imnata. «de oare-re mult umblase».
Cind sor-sa a casa si duted Cind sora-sa a casa se ducea,
z-duted nis tu murminti, el se ducea in mormint,
rupds atumlea di-0 afld odihnä atunci 1$1 afla
de.a mñmalei blisteami. de ale mamei blästeme.
eDi$cridi, muma, buna mea, .Deschide, mama, buna mea,
adiscl'idi, murna, up, .deschide, mama., visa !
«ca-ti v9ni. mumti, h'il'i-ta, 'cad IP vine, mama, 1-Lica ta,
cte n-o vic1ii$1cu anTi. .pe care nu o vazusi cu ann. (ani
[multi de-arindul),.
Fated muma, te nu fätea, Facea mama, ce-mi facea
pin usa s-l'-u disclida ; pin usa sa-i deschiza :
«Le, tini-ni h'ii feata mea, «Fa, tu e$ti fata mea,
ai in' me-arldu ? «sail ochil ma. in$ala ?))
.Io MCI, le muma, cum mi «Eil sint, mama. draga, cum ma
[vezi,
«To hij duruta muma,, «ea sint, dorita mama».
j-biga' s-11-aspunä calea be!. si se puse sa -1 spuie (nareze) drumu I,
cum vinii $-cari 6-adusi. cum veni $i cine o aduse.
Si dinlicd naafi, z-discd Se prapadiail ainindoa, se despicail
di plingu $i di jali, de plinset $i de jale,
j-bisearca dôatili n6-alaea, $i biserica ambele nu lasail
nitimtai neincinsh,1) nedeschisa,1)
tr-al Custandini saflitu, pentru suiletul lui Constantin,
tr-al Custandini l'irtari. pentru iertarea lui Constantin.
Avela, Epir Mia Damasota
I) Cind cineva vrea ca Dumnezet sä-1 ajute, sA-1 asculte intr'o imprejurare oare-
care, cumpara ceara curata si apor face o luminare suptire i lunga de tot, ca sa ajunga
a incinge cu ea biserica. Apol, chiama un preot la acea biserica sa se roage lul Dum-
nezefi pentru dorinta frumoasa, si se crede ca prin aceasta, ajutorul lul Dumnezeil nu
ya lipsi. Aceasta se zice: deschiderea bisericel.
www.digibuc.ro
 POEZIT POPULARE LA AROMINT
VII (VARIANTA la No. VI)
Blestematul Constantin de mama luT
Si era na óara nfiaua frati
si paspracjate cusurin'
masi una sorä e11 aveit
si Evdochxie il clit6a,
Vine öara i chirolu
acriscii si Evdochtia,
ll-u caftara ti isi tu xeane,
ma nu vi 6a s-u da tuti fratl'i,
fratl'i tuti si cusurin119.
S-Custandin atel ma nliclu
citra ma-sa a$1-1, dital:
Da-u, dado, Evdochia,
va-ni mi due lo si-ni 6-addc,
di trei on pri earna, dado,
si di dóaila on pri vëara.»
S-u mirtara Evdoch9a,
s-nu tricura sase mesi
(Made un-aratia pusclle,
di murira nöaulii frati
s-paspra'claVi cusurtni.
Mama plincle qua s-nOapte,
blastima pri Custandin,
ca-P rnarita' feata diparte.
as-nu da loc di Custandin,
Dumniclalu s-nu-n1 lu Pat ta!
ca s-n. avearn hiilia.nh a prOapea,
ahit nu vrea 119u nvirnatä,
ca-nt murira h,iI1i scunch'i.»
Dupa patruclati di ctile
Custandin ii din gi ?flap
si la sora lui si duse
Buna seara. Evdoch9e !
Ghine vinisi, a bre öaspe I
«earl hiii tine, alai gTone ?
Eu h1iu frate-tu ma Mehl.
frate, ca murit,
si cum tine z-vin' putüi ?
Atea sor easte minc'unä,
etch mi veqi cu banA buna,
geu am vinita' si-n' ti Pau,
tra s-te-adfic la dada noastra,
ca are trei an, di (Jule,
gte nu ti viçlñ, lea sor,
gde-atea të-asteapta cu dor,.
Te stranni shria bag, lab Irate ?
gsi soil care s-hliba tra ghiine,
gsi-ni bag stramile d-nveasta
gsi traraO mas-Wiba, frate,
1051
Ereau o data nourt fiat)",
si patrusprezece verb,.
numal o sora ei aveau,
si Evdochie se numea (ii zicea).
Veni ceasul si timpul
si crescu i Evdochia,
1-0 cerura tocmai in strainatate,
dar nu vroiatt s-o marite, toti Ira
top fratii si verii.
Si Constantin, cel mai mic (fi ate),
catra mama sa asa zicea:
«Dtt-o, mama, pe Evdochia,
ma voiii duce eft s. o aduc,
de trei ori pe earna, mama,
si de doua orb pe vara.»
Si o maritara pe Evdochia,
si nu ttecura sase luni,
se ivi o ciurna rea
in cit rnurira cel noua frati,
si cel patrusprezece verl.
Mama plange ziva i noapte,
blestema pe Constantin,
ca-i marita fata depai te
gsa nu se atinga pamint de Con-
[stantind
Dumnezcil sa nu mi-I ierte
caci daca as fi avut ffica aproape,
atita n'asi fi intristath
de moartea fiilor scumpi. ,
Dupa patruzeci de zile,
Constantin esi din groapa
si la sora lui se duse.
I3una sara, Evdochie !
Bine ai venit, oaspete !
Cine esti tu, voinice
Ea sint fiatele tau mai mic.
A uzii, frate, ca murirati,
si cum tu sa vii putust
Aceea, sor, este mincluna
«Caci ma veil cu viata 'mina
geu am venit sa mi te Iau
eca sa te aduc la mama noastra,
«caci sint het arn de zile
ade cind nu te vazu, sorioara,
«de aceea te asteapta cu dor.
Ce haine sa imbrac, trate ?.
«sa stiu, de este pentru bine
«sa itnbrac haine noi,
gsi daca 0 fi pentru ràu
www.digibuc.ro
1052 POEZH PO.ULARE LA AROMtNI
.si-n' mi nvescu tu stranTile lai.
Ap Oi el s-turna si Vise :
Nu lipseaste ast z-gresti,
(ea tra gh'ine am vinita,
era s-te adiic caldr a cash*
undrept la dada Ida duruta».
Pri cal doiTi ncalicara
s-candö -ag'itmsira t-un loc,
lu era s-und fintina,
Vise sora citra frate :
«Aide, frate, tra z-bem apti !,
S-aplicara tra z-be'a ap5,
ma doi puP lai stra fmtinti,
la cIntá cu jale mare:
«mortul apa be'a cu
Te cinta, lai frate, puPi ?
Ale'a sor, no asculta puri.)
$i dd-aclO eara fuVira
s-apucara cal6a mare
tra si z-duca citr-acasa
s-apól vrura sa-s disparta
si pri cale in -imnd,
Vise Custandin a sor-sal
«Du-te, tine, sor a casa.»
Sor-sa Oara s-tharna j -Vito :
«Nu-n` mi due Vara* di tine,
«te va Vied' mama noastra,
asingurA, cind va mi veada ?
10 mi due, sor la senile,
aca-n agar$Ii calamarlu) .
S-acatara dori di mina
s-sinatate -Mara buna,
Custandin atumtea (lite :
«Ncl'inacluni multO-ali dade
as-10 va-n' viin tamdm cu seara»
s-el citrd murminti P-u dOade.
sora arrnase mpröasta
j-di diparte ma mutt a
z-v6ada frati-su in s tea.
Custandin intra' tu grOapa
s6a si dose catr-acasa
singurd laea pri cale,
s-mamd-sa ne-aveti habare.
Z-duse i pri pOarta asuna
sade afbard si asteapta
s-nO-are tine si-I disclida.
Vine marna-sa la ptiarta
si u-ntre'aba di nauntru :
«Carl pri parta mea asuna ?
(Ca 10 ncarn trel an di ile,
www.digibuc.ro
sa imbi ac hainele de jale.»
Apo)" el se in toarse $i zise :
Nu trebule asa sti vorbeVI,
ctici pentru bine am veni t,
ea sa te adue calare a casa,
drept la mama cea doritaD.
Pe cal ambil incalecara,
si chid ajunsera intr-un loc,
unde era $i o fintinh,
zise sora citra Irate :
«aide, frate sa born apa.D
Se aplecara, ea sa bea apa,
dar cloud paseri negre deasupra
[fintinei,
le cinta cu jale mare :
amortul apa bea cu cel viL
Ce einta, irate, paserile?
Draga sora, nu asculta pase-
[rile l»
de acolo pornird,
si apucara calea mare
ca sa se duca a casd.
si apoi vroira sa se desparta.
Pe cale unde umblad,
zise Constantin sorei sale :.
aDui-te, tu, sord a Casa,»
Sora sa ear5si se intoaree $1 zice :
«Nu ma duc fara de tine,
«ce va zice mama noistra ?
«singura, cind m-o vedea ?»
Ei ma due, soil, la scoalti,
«cad imi uitai calimarile.
S-ad dat ambii mina
$i isi luara adio.
Constantin atunci zice :
«Multe inchinticluni mamei,
«si eu voiu veni tocmal spre seara.»
si el in spre morminta (cimitir)
[apuca.
Nefericita sorä ramase neclintit5,
(in picioare.),
si de departe tot privea
sa vaza pe fratele SãO, unde se
[duce.
Constantin intrti in groap5,
si ea se duse in spre cask
singura biata in drum,
si mama-sa nu avea *tire.
Se duse si sun5 la poarta,
sade afard si asteapt5,
si nu-1 eine sag' deschida,
Vine marna-sa la poarta,
si o intreabd din nauntru :
«Cine sunä la poaita mea,
ecAci sint trel ani de zile,
 POE2IT POPULARE LA ArtomtNi
«te num' si di,chise pöarta,
espune-rp tine, te oni hil?»
do Mil, mama, Evdoch`ii,
«h'ila ta t6a mult duruta,
.6a di*cl'ide-n', mama, poarta,
dra s-mi yell cu ocl i-ti gh'ine,
«s-mi cunosti, ca-ti esc h'il'e.
Ilila rnëa diparte n'-ëaste,
«nO-are tine si n'o-aduca.
Custandini, mama', me-aduse.
Custandin i moi t di-un an
«s-cum si röate el s-te-aduch ?
nein ditu qeadit
aim it aesta cripituiä,
cti a si mi cuna5t1 ma' gh'ine,
«ca tem Evdoch,ia ta.
Pöarta si di*cl,ise tr- &Ira
S-cInd atuintea *-amindöaila
si vidura di aproapea,
dada dise caträ h,ilTe:
Evdoch'ie, h'il'e vruta z,
S-acatara si z-ba'*ara
*i m-brata *-murira döaüle
di haraud *-multu dor,
Penins. Balcanicet An. I. No. 46.
VIII
Catranlu g'one (nefericitul june)
Fie& bun, Iic'Ur mu*At,
g'one-aleptu *i nvitát
di nclo, di Vurgari'.,
nä carte a masal scrie,
ca el va si nF6ara
cu feata vurgara.
$i mama, laea-P mania
l'i scrie a lui ni grarna
*-acasa Si 16-acrama,
din 116ara si lu nsoara,
ca tra fic'dr cu minte,
vurgara s Pa nu prinde
si el it' dise a ma-sal,
aMori tine tat muma,
las s-h'ibb so6a-1' bunä
*i las s-h'iba vurgara ;
si *tiI, lea muma tine,
ca mor $-tot u laiL mine)).
www.digibuc.ro
1o51
ade cind nu mi se deschise poarta,
spune-mi tu ce om esti ?
«Eu sint, mama,. Evdochia,
diica ta cea mult dorita,
«ean deschide-mi, mama, poarta,
«ca sa ma vezi cu ochi-ti bine,
«sa ma cuno,sti, ca-ti sint liica.
Fiica mea departe este,
«nu Ye eine sa aduca.
Constantin, mama, ma aduse.
Constantin e mort de un an,
«si cum se poate el sa te aduca ?
Vezi mi inelul din deget,
«prin aceasta crepatura,
.ca sa ma cuno*ti mai bine,
cä sint Evdochia ta.
Poarta o deschise indata
çi cind atunci ambele
se vazura de aproape,
mama zise cetra fiica
«Evdochia, fiica iubita ID
Se apucaia, se sarutara
*i in brate murira amindouh,
de bucurie *i de durere mare.
(auzita de la Caterina Murnu din Veria,
Flacall bun, Ilacau frumos,
voinic distins j invatat,
de departe, din Bulgaria
o carte (scrisoare) mamei sale scrie,
ca el se va insura
cu fata bulgaroaica.
Si mama lul, nenorocita lui mama
ii scrie lui o slova,
$i a casa *i-1 chiamd,
din sat, ca sa-1 Insoare,
ca pentru Ilacad cu minte,
bulgaroalca ru se cuvine
$i el 11 zise mamel sale
I Fa tu draga mama,
fie-1 neamul bun
$i las sa fie bulgaroaIca ;
sa $ti'f, draga mama tu
ca mor *i tot o lean (de neN astä) eii D
i054 POEZII POPULARE LA AROANI
$i nch9sira cdscarl'i
cliscarri alq algh'il'i,
citscarPi cu cAliilii,
si si duca si u 1 a
pi VIII gara atëa.
5-cari ditsira F-U lia,
socrulu cu sOacra sa,
h'are till'a, Ware maca,
arburi dit ardatinT scut6a,
nipirtiti sè-afla munt: 6d
$ert h'i 6arbe $-firmicOase
uh'el'i dit arburl scoase
ca sun cama nfirmicöase.
5ic1ura $i miv'il ipsira
*erch'i s-uh'el'i tiginsira,
tu tigane ruqinita.
S-carl E-turna' Ia6a nive"asta,
tu na mu$ata cal6a$ca,
tu uda' nisi u bagara,
tutt 1i scödqira naf6ara
$-apoe'a s-mica P-bagara,
di micarëa te-adarara ;
*-6a 1a6a i catrana
ciise a Elf:aced-sal catao :
M a m o, mine im mtcái
in' micdT, mi sattu
cama multu nu ni-u f6ame.
$i cata6a NT di s6acra
catrane nv6astrt:
olgife, nol adeti av6m,
nvèasta cum na u viddm,
cu miarT si 6-a$iipta'm,
cu mica'rl $-cu muStit6ti,
mica, nveasta, ai z-binéclt.»
5catrana di nveasta nao,
lo di una s-lo di dao,
*-10 di micarli Mate
5-biga' se-aurla cit pölte :
«Tu-ni h'ii, mumti, iu-n1 11'6, tata,
da-nltru 6ara na ch'ic de-apa,
cä va-n' crep la6a mrtrata
pu micar6a te-am micdta,
pri micar'ea tea li sOacra,
ali s6acra, ali catao ;
lu-n: h,ii tine vrutlu a meu,
apa da-n', ea va s-crep ed.»
Si vrutlu, atél catranlu vrut,
*-arach'i tu mana un
$-alaga' s6-aduca apa,
z-da Ii nv8aste si *-6-ascapa.
9 Un fel de pearpe veninos.
www.digibuc.ro
$i pornira cuscrit .(nunta$0,
nunta*ii cei albiT,
nuntasit cu cans
sa se duca sa o Tea
pe Bulgaroalca ceea.
$i cind mersera s-o lea,
socrul cu soacra-sa,
fiere tàiaü, fierea mincad,
(adica : de necaz mare),
arbori din radacini scoteaa,
nepirci (vipere) sa gaseasca cau tad,
serpi orb: *i venino*I.
tipari din arborl seas:,
caci sint mai venino$).
Se apucara $i gatirä
serpi i ipart l) prajira
in tigae ruginita,
in fartmie nespoita.
Si daca veni nenorocita mireash,
intr-o frumoasa teleaga,
in camera o poftira,
pe totT Ii scoasera afarh,
si apoi sa manince ii bagara,
de mancarea ce gatira ;
si ed biata $i nefericita
zise soacreT sale-catea :
(Marna, ed mincal,
mincal, ma &Rural,
mai mult nu-mi e foame.»
5i cataua ei de soacra,
Ii zise nefericitei mirese :
«Iiica, noT obiceid avem,
pe mireasa cum o vedem,
cu mincarl sa o a$teptam
cu mineavi $i cu lucruri frumoase,
maninca, mireask, a$a sa trae$ti.)
5i nefericita de mireasa,
lua (gustä) de una, lua de douä,
gusta din mincarile toate,
incepu sa tipe cit poate :
«uncle WI, mama, uncle e*ti, tata,
da-mi indath un pic de apa,
cad 6 sa pleznesc nefericita sat.-
[mana,
de mincarea ce am mincat,
de mincarea cea a soacreT,
a soacrel, a cateIeT ;
unde e$ti tu, iubitul mien,
apa da-mT, cacl pleznesc eu.»
$i iubitul, acel nefericit iubit
apuca In grata cu mina un ulcior,
$i alerga sa aduca apa,
sa dea nevestel $i sa o scape.
 POEZ11 POPULARE LA AROANT
Pinh z-ducg, pinä z-vina,
s-afia nveasta te'asa-möarta
$i catranlu a161 di vrut,
scOase un pondu culalt,
tu inöara si lu nh'ipse,
ninga nv6asta 1ui si timse
si
., a ma-sai nris ill Ilise:
eNu p1incle, mamo, c-asi vrusi,
di öara ti nv'easta-n' chir1;
Ira-tl, marno, tora di ifira,
Pali, mamo, tora di nv'easta.,
I05
Pina sh se duca pina sh vie,
isi afla mireasa intinsä moarta
$i nefericitul acel de iubit,
seoase un pustiu de cutit,
in inimioarä $i-1 intipse
lingã nevasta lui se intinse
$i mamei sale ii zise :
aNu plinge, mama, cad asa vrusi,
din momentul ce mireasa imi
[nierdu$I ;
Yea acuma, mama, de fiti,
Yea acuma mama', de mireasa.,

www.digibuc.ro
INDEX

www.digibuc.ro
 INDEX
Ordinea alfabetuluT este cea urrnaloare, care a fost Intrebuiniatg.
..5i pentru ordinea proverbelor din aceast5, lucrare :

a = a, pronuntat ca sunetul din liinba f ---,-- se citeste ca sunetul italienesc gl.

literarg rorn. a. In = nel
a = a : apd (cit. apa). n=n
6=b or = n (muiat) se citeVe ca sunetul fran-
c = c : cap. (cit. cap) ; tine (cit. cine); tuzesc : gn, in cuvintul agneau.
cor (cit. cor ; Curata (cit. curaug) ; o -=-- o
clircpt (cit. chiept) ; chraptine (cit. 6 = 6 oaspe (cit. oaspe); oara (cit. oara).
chiaptine). p=p
c' = ci : cror (cit. cior) ; crinuo (cit. P -= r
cinup) ; crafd (cit. ciafg). s=s
d=d =. §
9 = dz : qua (cit. dzug) ;
ei
qic (cit. dzic). f=t
= sunetul grecesc pronuntat tot ca t ----- t
in grecqte. U=U
a=e a = ca in dom (cit. uom).
a = &Tel (cit. rapa) ; &trnd (cit. lung). V=V
f.f VI = citqte cum se pronunla la Ora
g = g : gu,Fc (cit. guqe) ; gros (cit. gros); cuvintul yin.
gaz (cit. gaz) ; Gleorgh e (cit. Ghlor- a, = x
glie) ; gh'ine (cit. ghine). Z =-7 z.
g' = gi : grone (cit. gJone); gram (cit. Accentul k sag J se pune pe un cuvint,
glam) ; Grogra (cit. Giogia). ori-cind nu este accentuat pe penuul-
(i) = sunet grecesc; se pronuntä ca in tima silaba.
greceVe, cind e urmat de vocalele a.
o i u, sau de o consoana.
h = li : har (cit. hir) ; hoard (cit. hoarg); Prescurtärile principale
hut (cit. hut).
=- hi: Or (cit. hir); hrer (cit. her) ; ghic(itori) ;
h ark (cit. hiarbe). joc(uri) copil(are0);
i=i med icing) popul(ara) ;
I=1; 1 o (cit. lo); la (cit. iu). p(agina).
j=j semnul arata recapitularea cuvintului
/ --= 1 titular.

www.digibuc.ro
 o6o
abedliti (cu), joc copil. p. 168.
abala (t-), joc copil., p. 137 ; 183.
abscese , med. popul., p. 272.
acatarea n-inimg, p. 265.
aclu, ghic. p. 348; cu h1ir, p. 348, 349.
acri-macri, joc copil. p. 106.
aduch'irea (cu), joc copil. p. 162.
adal, p. 101.
afla-fI clode pUU'i, joc copil. p. 138. No.
114, 115.
aghTazma, med. popul. p. 227.
afumarea, joc. copil. p. 96,
agu tu fune, joc copil. p. 112,
aitoq 6 Oak p. 69 (satirä copil).
ahulirea, (neintelegerl la joc) p. 41.
albectia (la ochi), p. 270.
albele (ielele, zinele), med. popul. p. 231,
232, 233, 234, 235, 238, 239.
albina, med. popul. p. 292.
alfa vita, (satirizarea lui abc), 13. 70.
algh'inile cu stuplu, (albinele Si roiul),
ghic., p. 349.
alixandra (dé-) joc copil. p. 147.
alixirea (cpaditlor), formuletA, p. 181.
alta-maltu, joc copil. p. 83.
alumtarea, joc copil. p. 113.
Atli, p. 311 ; ghic., p. 349.
amarea ghic. p. 350.
amahl, (neinlelegerl la joc), p. 41; vrijI,
p. 310.
ambiturlarea cotton joc copil. p. 84.
amestecarea picioarelor, joe copil. 84.
ameteala, p. 261; 266.
analtu, nume de joc copil. cu sfirleazii.
p. 122.
anch'idicarealta (de-), joc copil. p. 93.
ancilicarect (dd.), joc copil. cu mingea, p.
146.
AnghTil i draclu, joe copil. p. 111.
angusei, fr. angoisse, med. pop. p. 264.
an, ghic. p. 350; 351.
Ano-ch'irchtir-Ano, joc copil. p. b8.
antrisarirea, joc copil. p. 1D4.
antrifectrirea, (cu-), joc copil. p. 86.
anvirtirea, joc copil. pag. 183.
apa, ghic. p. 351.
apala, (sable), ghic. p. 351.
www.digibuc.ro
iNI)EX
.A.
ape vindecãtoare, med. populara, p. 229;
cu caracter religios, p. 230 ; CU ca-
-
racter nereligios, p. 230.
arcoatpoltiv6a, joc copil. la vechil grecI,
p. 97.
apostenta, med. pop. p. 260.
Aprindi-n1 eara, joc copil. p. 111.
aprindire, rued. pop., -
p. 261 ; boald, p. 241.
la copiii mict,
ardp, (instructia la copil), pedeapsa la
elevi, p. 67.
ardpuni, (cIorchinA), ghic. p. 351.
arafit, med. pop., p. 268.
arazbolul, joc copil. p. 179 ; 352.
arasli, med. pop. p. 268.
arcarga, (cu), joc copil. p. 102.
arcul, joc copil. p. 173.
arcurat (de -), med. pop. p. 26b.
ariee, (negi), med. pop. p. 274, 275 ;
ghic. p. 352.
artalu, ghic- p. 352.
arisboIalu, vezi, arftzbolul,
arolda, (rodia) ghic., p. :353.
arsura, (de ), med. popul., p. 287.
argicc, joc copil. p. 126.
Arta (cintecul puntii din-), p. 1010.
«rucarea ch1atra (cu - ), joc copil. p. 113,
arucutirea, (en) joc copil. p. 183.
arustici (v. pinada), p. 227.
artivirsare, med. popul. p. 261.
arvela, p. 394.
iiamatiew
amoXt.c4.64, joc copil. la vechir grecI,
p. 101.
ascucleatlu (cu-), joc copil. p. 95.
aspirearea, (cu), formul. p. 20.
astittatiri, med. popul., p. 319.
aide de-mplátire (cárligele de impletit)
ghic., p. 366.
aua (strugure), ghic., p. 353.
aumbra (umbra), ghic. p. 354.
aumbrarc, med. pop., p. 253.
avariga (de" ), joe copil. p. 161.
avinarea (cu. ) joc copil. (cu arsice)
p. 129 ; joc copil. p. 85.
avinatorlu, joc copil., p. 163.
av'in'a (n1-adar ) joc copil., p. 184.
 INDEX
Bacola (cApitan - ), p. 1013.
Bagav p. 347 ; 416.
barba, ghic., p. 354 ; po.ciilituri copil.
p. 55 ; m6a de-asime, joc copil.,
p. 158.
bared', -
(viersuri adresate la ), p. 193.
bapir, form. de pilcaleala, 24.
batae, p. 260.
batatura, med. popul. p. 294.
LA, nume de joc copil. cu aqice, p. 129.
66/161, joc copil, la vechil greci, p. 122.
Berat, nume de orai: in Albania, (cint.
popul.) p. 1018.
Mkt (cum se combate), med. popul. p.
292, No. 189.
bidca (a), v. bipa.
bildiclu de cintari (tocul cintarului), ghic.
p. 902.
birbéc, ghic. p. 335.
birbec-birbial, joc copil. p. 83.
biga (a) joc copil, p. 147.
biOca (ardeiu) ghic. p. 355.
bivol, (cintec de - ), p. 198.
bigdtulul (d6-a), joc copil. p. 104.
bi,Far'ea crdfieel, juramint copil. p. 37 ;
a pi.Vei, p. 94 : joc cu sfirleaza 123 ;
joc copil. 165.
blinda, med. popul. p. 261.
blistem de mama, baladg, p. 1049, 1050;
variantà p. 1051, 1052, 1053.
blistemlu a cucotlui, p. 199.
boale de animalc, p 313 334.
cdcada-mucada, joc copil, p. 115.
Cadandoni (c5pitan), p. 999-1006.
café (cafea), ghic., p. 356.
cale, ghic., p. 356.
calul, (cind se aprinde - la picior), med.
popul., p. 326.
meet. cuvicte adresate paserei - , p. 194.
cap (durere de - ) p. 280 ; turburare
de - . p. 280, 281 : pri - , joc co-
pil. p. 183; ghic. p. 357.
capra (dé-a), joc copil., p. 106 : , glue.
p. 358.
capse (de), med. popul., p. 259.
car, joc copil. p. 176.
www.digibuc.ro
1061
boale de oa»zeni, p. 219 312 ; termeni
intrebuintail pentru a exprima boala
si mersul ei, p. 225 ; uprarea boll!.
p. 225 ; p. a nu cdpata boalá, p. 225,
226, 227 ; cit timp uureath boala,
p. 227 ; boale nevindecabile prin me-
dicamente qi descintece, p. 228 ; pre-
zervare de boale, p. 258.
bocde la Aromini, p. 963-990 ; No. I-
XLVIII.
bola (sticli1),, ghic. p. 355.
bop, joc copil. p. 183.
boforogire (de), med. popul. p. 256.
broa,ste (eine are ), med. popul. p. 289;
cum nu prinzi - , med. popul. p. 290 ;
- in stomach, med. popul. p. 290 ;
- (scrofule), p. 306.
bruma, ghicit. p. 355.
bruticarea, ice copil. p. 85.
bube, med. popul. p. 273 ; cum dispar
- , p. 273, No. 132
bucuvala, p. 192.
budic (ulciorul), ghic. p. 355.
Burada, p. 827, 167.
burete, ghic. p. 356.
buretl, (cluperci otravitori), med. popul.
p. 289.
Lurie (de), med. popul. p. 303 ; 256 ;
-
mu§care de , p. 256 ; cldere de -
la cop, p. 256 ; ghic. p. 356.
buaa, (butohli), ghic. p. 356.
butura, med. popul. p. 325.
Caragiani, p. 826; 854; 899: 901; 943;
915: 994; 998; 1011.
cart6a, ghic., p. 358.
casa, ghic. p. 358.
cdstrulu (cu) joc copil. p. 105.
catranlu grone, baladá, p. 1053 1055.
cdrurlu (racul), glue. p. 359.
Cazaca,joe copil. cu arqice, p. 126, 127.
Cacaranda (capitan), p. 1030, 1031.
cadula (tu), joc copil. p. 90, le, idem
p. 180.
cellar (an), joc copil. p. 174.
calaret, ghic. p. 359.
cdpu§a, cind te alga - , med. popul
1062
p. 292.
capatarea darulul, p. 43.
caracusul la cal, med. popul. p. 327.
casatoria, med. popul. 297.
cafaua, ghic. p. 359.
cella, care fixeaza, p. 58 (joe copil.) ;
- care phnge, p. 46 (satird. copil.); -
care se lauda, p. 59 ; - care n' aide,
p. 59 (pacAliturI copil.) care nu
vede p. 60 ; care code, p. 60.
cer,Fetor (formuleta unui - ), p. 60.
Chassioas, p. 66.
Male-Lee, p. 1029.
ch apfitz' (pieptenii), gbic. p. 360.
ch'atra (cu), joc. copil. p. 162 ; - a
-
scUnderi, joc copil. p. 96; pri , joc
copil. p. 94.
ch drile de miktra (pIetrele de moard),
ghic. p. 360.
eh' ich ir mich ir, joc copil. p. 103.
ch'icaili (picdturile de ploae) ghic. p. 361.
pedeapsd aplicatd la elevi,
p. 67.
ch ipra (clopotel) ghic. p. 361.
ch irch' ira Cali, joc copil. p. 88.
ch' irtmizli (cdrdmizile), ghic. p. 361.
C7t'ita, nume de erou aromin, p. 1020.
ch'itriflraaa (cu - ), joc copil. p. 88 ; cu
luaréa - Vet, joc copil. p. 93 ; joe
cu tombulu, p. 133.
ch'isa cu paradislu, joc copil. p. 107.
th'usall (col[uri), ghic. p. 362.
ci-ca, joc copil. p. 82.
cic ula, joc cu - , p. 136; cu datea -
p. 137.
cietailor (cu darea - ), joc copil. p. 137;.
idem p. 139.
citclare, ghic. p. 364 ; - a qi maiTlu, ghic.
p. 364.
cdcin'c(due), ghic. p. 363.
cinzara (de-a - ), joc copil. p. 105.
cimila bugata, (cu), joc copil. p 104 ;
cu cimila utpröastd, p. 1C15, joc copil.
cendila (candela), ghic. p. 364.
cine, ghic. p. 330.
cintare, ghic. p. 364.
cintec, p. 819-1416; de viere, p.
828-872, No. I-CXXIV; - de strai-
natate (xeana), p. 873; despdrtirea,
p. 873, No. I -XXVI ; straindtatea p.
866 No. I -XXVII; revederea p 897.
No. I -X ; - de joc, p. 904, No.
I -XXVI; - de nunta, p. 915, No.
I-XLI; - diverse p. 829, No. I-
www.digibuc.ro
INDUX
LXIII ; distichurl p. 958 - 962,
-
No. I - XXXV; bocete, p. 963 990,
No. I-
991-1034;
XLVIII ; e licaduceA, p.
balade, p. 1035 -1055.
cfpistrari, (cdpistere), ghic. p. 365.
cirave, ghic. (corabie), P. 365.
circ'OrX, med. popul. p. 327.
cirl dr-ampatiri (arligelo de Imple-
tit), gl ic. p. 365.
orlig, ghic. p. 366.
cistin ` a (castana), ghic. p. 366.
dad fi cl` (broasca qi cheia), ghic.
p. 367.
coarda (sabia), gbic. p. 351.
coca, (in limb. copil.), p. 15.
-
cocof, cuvinte adresate la , p. 194.
cola (plosca), ghic. p. 367.
colinde la Aro»tita, p. 707-722 ; co-
lad de - , p. 711 : cintece de - , p.
713, No. 1-23.
xoaa6ty si :
zoaa6:16c, joc copil. la vechit greet,
p. 84.
congediere, p. 58.
Constantin, satirizatea numelut de - , p.
48; in balada blistemlu di mama.
p. 1049, 1051 ; cintec 1028.
constipafie, med. popul. p. 259, No. 77.
contuzie cle crania, med, popul. p. 261,
corimbocr-nthocr, joc copil. p. 150.
cotca, (de.a ), joe copil. p. 147.
cotoiul, med. popul., p. 333.
cregere (do), la copil, med. popul. p. 253.
cucaltich1, med. popul. p. 328. (boala
de cat).
Medi vicili, joc copil. p. 102.
cu osa (t-a), joc copil. p. 128.
cucot (coco§), ghic. p. 368.
cucu-dan, joc copil. p. 102.
cucu-mpadi, joc copil. p. 102.
cucTan (varza), ghic. p. 409.
cuci, eine, cdtel (apelativ In limbagiul
copildtesc).
culcari (cintec de leagan de - ), p. 1-11.
cukan (la (la 01) med. pepul. p. 318.
culutumba (de-a - ), joc copil. p. 183.
cum sd fad', ca sd i Irdiasca copiii p.
291 ; - sl ci§tigt un proces, p. 291.
cumbura, joc copil. cu piatolul, p. 173.
cuna, (leagan) p. 3.
cundil u, (condeiu), p. ghic.368 ; - cu gra-
mati, ghic. p. 369.
cuptli (cu), joc copil. p. 102.
cua de gaina, med. popul. p. 266.
 INDEX
curculdta, ghic. p. 369.
curculdii, ghic. p. 370 ; cuvinte adresate
la - pentru cre§terea phrului, p. 189.
curmarea riutul, joc copil. p. 92.
Curnida, nume de oae ; baladii cu acest
nume, p. 1045-1048.
eurpme, ghic. p. 394.
curuna (cununii), ghie. p. 376.
ci
dap (de-a), joc copil. p. 101.
d cfla (pri - ), joc copil. p. 113.
dididr (prin un - ), joc copil. p. 100 ;
in siirituri, p. 155.
dime irea (cu), joe copil. cu ar§ice, p. 128.
dingar, joc copil. p. 160.
diredp, (coptor) ghic. p. 362.
daara-baara, (cuvinte spuse, pentru a
cdpdta dinti nol), p. 190 ; 191.
doari a plisarite, joc copil. in sariturl,
p. 156.
ID
Dalliani (capitan), haiduc, p. 998.
dal mania pule, joc copil, p. 88.
dalac (la om - ), p. 290 ; 313.
davan (de), p. 312.
del-n1 foe, joe copil p. 86.
Deceurt, p. 757-816. No. I-XXXIV
degerare, med. popul. p. 296.
deget (aprindere de ), p. 295.
deochia, med. popul. p. 309.
descintec, p. - 211,
233 - 236, 238
244-250, 254, 274-276, 285, 29S,
229, 303, 310, 321.
Dima al Pura, p. 1024.
Dimach' (cilpitan), p. 1028.
dinte (de - g5.urit), p. 255 ; ea sa tit -
curap, p. 255 ; durere de - , p. 255,
256, 268.
ding de cli'dptine (dinti de pieptine) ghic.
p. 370.
p
cpadite (degete), ghic. p. 370.
rlindir, joc copil p, 152.
1063
custurd, p. 43.
cuf, formul. diveise, p. 21.
Caftarell (cápitan), p. 1031.
cutumddili (cu), joc copil. In cinci pie-
tre, p, 168. (vezi: ab6Alili).
cuti-cuti, p. 10.
cutanddch' (T-a - ), joc copil. p. 100.
(Murk ,Fi caada calul, (picioarele §i coada
calului), ghic. p. 362. .
iiubuca (ciubuc), ghic. p. 362.
c'ucri.4, prune (In limbagiul copil.) p. 8.
dulenga (a.- pri mina), joe copil. 152.
dulul, cind te scuipä in ochi, med. popul.
p. 271.
duindg, ghic. p. 363.
crztp, glonte de pu§cociO, p. 95.
dutca (a) joc copil., descris la p. 137,
No. 111.
diudare, p. 241 (deochiü) ; Cine poate
fi deochiat, p. 241, 242 ; sine poate
deoclila, p. 241 ; cum cunogl deochlul,
p. 242 ; cind eel deochlat nu este des-
cintat, p. 244, 245 ; descintece de
deochia, p. 245 248.
Maul, med. popul. p. 315.
doctarl (in medicin5.), med. popul. p. 221;
- pupularl, p. 222.
doctorie (de nuc), med. popul. p. 303.
dorinta, cum se 1mpline§te, med. po-
pul. p. 308.
th irnballi (dar6a a ), joe copil p. 108,
dudau, p. 62.
Duminica (viersurt referitoare la - ), p.
200.
Dumnica gi vruttu-a-r el, baladá, 1037.
dut-d-lachi, joe copil, cu ar§ice, p. 126.
rpm (cu - ), joc copil p. 78.
cline, numirea tor, p. 231-233 ; vinde,
www.digibuc.ro
 064
care de - , p. 233-235, 239 ; cind
se visiteaza - , p. 235 ; - din Cruova,
p. 236 ; - din Moloviee, p. 236 ;
- din Vlaho-Clisura, p. 236; - din
Ea ded, joc copil. p. 184.
garba amara, med. popul. p. 224.
inocrraztalthc, joe copil la vechii greci,
Fdlangu, pedeaps1 aplicatl la elevi, p. 67.
fati-n-gupi, med. popul. P. 329.
Fauriel p. 1001, 1002, 1003, 1004,
1005, 1006.
femeea, (cum poate avea lapte - ), p.
305, 306 ; ca - sa nu marturiseasca
tolul, p. 307.
Fetu-Mare (clpitan), p. 995.
F esu (dirvénaga), p. 1026.
Mu (en), p. 91, joc copil ; idem p. 124.
fidorlu (cu), joc copil p. 105.
auriclu (en) joc copil, p. 105.
fif, sul, piston, la joc copil, p. 95; joc
copil, de-a puiul, p 124.
figuri (juctiril de hirtie), P. 176.
fistula, p. 294.
fintina, ghicit. p. 371.
firmdc, med. popul. p. 319.
flituri, joc copil, p. 182.
fluere (copilare§t0, joc copil. P. 180, 181.
foak, ghicit., p. 372.
Gagarifa (viersuri adresate la - pentru
noroc), p. 191, 192.
gaina, med. popul., chid nu ou5. , p.
380 ; cInd c1oce0e p. 330 ; ca srt
se ingrap - , p. 331; O. oul nein-
trerupt , p. 331, No. 57, 58.
galbacia, med. popul. p. 320, 321.
galbinare, med. popul. p. 257; de - gh'ulsu (cum se face - ), med. popul.
la copil, p. 302.
gastru, ghic. p. 374. . Oda, form. diverse, p. 18, 19.
gas, (opail), ghic. p. 374.
genuchl (racire), med. popul. p. 273.
www.digibuc.ro
INDEX
GopeO, p. 237 ; - din Perivole, p.
237 ; - din Avela, p. 237 ; descintcc
de - , p. 238, 239.
4u i naapt&t, ghic. p. 371.
E
p. 94.
e§-1 (d6-a - ), joc copil p. 110.
facirtica (foarfece), ghic. p. 372
foe, ghic. P. 372.
formula numeric& p, 200, 201.
formulete (diverse), p. 16-24 ; - dege-
telor, p. 17-19 ; - fete% p. 16 ;
- pa§telor, p. 16 ; rniniosulu, p.
63 ; - cuehldsulul (suparatului), p.
63 ; - cind saruP copilul, p. 63 ;
- comula'ive, p. 25-35.
frica, (cum se alungà ), p. 199, 255.
fricos (satira celui - ), p. 45.
frigurr, med. popul. p. 251 ; inve-
chile, p. 252 ; ape de- , p. 252.
fulir&t, (de la §coal5.), p. 67.
fum, ghic. p. 373; cuvinte adresate pen-
-
tru alungarea 1u, p. 192.
funta (cu), joc copil, p. 112.
furl i (cu), joc copil, p. 164.
furniga, ghic. p. 374.
furtuna (ca sl inceteze - ), P. 339,
fus, ghic. P. 374,
CI
Ghicitorile Arominilor, p. 341-412 ;
cind se petrece cu , p. 343 ; cum
se numesc ghicitorile, p. 344 ; cine
petrece cu p. 344 ; scopul - lor,
p. 345 ; geneza - lor, p. 346 ; co-
leclia de -, p. 347; ghicilori, p.
348-412.
p. 333.
gOl'iol, (gAinb.), ghic. p. 375 ;
ghic. p. 3751
 INDEX
girgard, juarie copil. p. 175.
gtscd, (ne-am nä -), joc copil. p. 161.
git (de) med. popul., p. 281.
gitlej (de) med. popul. p. 281 ; bube in
- , p. 281
glued, joc copil. p. 125.
geatcl (ghlat5), p. 376.
geindurl, med. popul. p. 294, 306.
gdadd (batae), med. popul. p. 304.
graid de moarte, med. popul. p. 224.
grdnuflu atel bunlu, pariiü, p. 271, 272.
grdnuld (de bube), p. 250.
greased (d6-a), joc copil. p. 125.
grindine (ca sá Inceteze -) p. 340.
grirea tu mind, nelntelegerI la joc, p. 41.
grdapd, ghic. p. 376.
C31.
gcepe (buzunar), ghic., p. 375.
g'uf (pacaliturä copil.), p. 55.
g uneapint, (dumb'. di -), med. popul.
p. 305.
g'ung'unar, joc. copil. p. 182.
I-1
Hagi-Varsanz, eintec haiducesc, p. 1032.
hali, med. popul. boall de tele, p. 239.
Hasdeu, p, 1, 25, 75, 211., 343, 759,
itlavrd, med. popul. p. 23.
Veca, joc copil. cu arqice p. 127.
Iani Papa-Nicola, (cápitan), p. 1008.
ibrze, ghic. p. 378.
ictiand, ghic. p. 379.
lepure (cum poll prinde -) med. popul.
p. 339.
Iliescu, p. 347, 725, 826.
impontenfa (cum se vinded, med.
popul. pag. 277.
indiscrefia, *Mire copil. p. 56. 57.
www.digibuc.ro
1065
gugo? (glonte), ghic. p. 394.
guguc'e, cuvinte adresate la (turturela),
p. 193.
gugui and, (cluperca), ghic. p. 376.
guru cu ding, ghic. p. 377.
guru, (miros de ) med. popul. p. 298.
gurlifd, med. popul., boalà de porci p. 330.
gurntaz (tariniit5.), med. popul. p. 273.
guftur verde (mupätura de -), p. 288.
guvd, (tu - cu azvtrnlear6a), joC copil.
p. 151 ; eu nuli tu , joc cu nu-
cile, p. 101 ; tu - cu adunar6a, joc.
copil. p. 109; tu - cu adunarea di-
prisuprA joc copil. p. 109; tu joc
copil. cu mingea, p. 142.
guvujdel, med. popul. 316.
ittrdt (jutimint) p. 376.
g'uratlu a lepuriluI, p. 35, (juram. copil).
- cu ascuchlat, p. 37, 38 ; - cu de-
get, p. 39.
1035.
lacuna 044 ghic. p. 378,
hyunzunic (pepene verde) ghic. p. 377.
initnd (de - ), p. 304 ; de - la cal, p.
328 ; 311.
ininia, (viersurl ce se culla', cind se
patineaz5.), p. 198.
instruefiunea (la copil aromint in trecut),
P. 64 -70.
/144 cuclu? joc copil. p. 91.
lubirea (cum se capdta), p. 253, 298,
299 ; la vite -, p. 323.
1066
fnjuralurl copitàrest, P. 202 210 ; - 208 ;
-
adresate grecilor, p. 206-208 ; Aro-
minilor p. 207; adresate bulgari-
lor, P. 208 ; adresate la tigani, p.
jiroca, (in), joc copil, p. 116.
jnc, stricarea jocului, p. 40 ; eine stricä
jocul, p. 40 ; cum c4tigi la, P. 41 :
minciunile la, p. 12 ; u cu casa,
joc copil. p. 161 ; copilAre§ri,
p. 71 186 ; origina ului, p. 73 ;
Lala, refren in cintecele de leagiin, p.
2, 3 ; la, idem, P. 4.
lampa, ghicit. p. 379.
laptele la vite, P. 321 ; sa nu-ti fure
de la vite, p. 321 ; sá furl de la vile
-
straine, P. 322 ; ca oile s dea mult
p. 322, 323.
lasa-spata, p. 106, joc copil.
laspta (cu), joc copil. p. 182.
lastica, joe copil. P. 173.
Lazarelul la Aromini, p. 731 736 ; des-
crierea obiceiului, p. 733 : cintee, p.
734, No. 1 5.
ltagan, p. 737 ; descrierea obiceiului, p.
739, 740, 741 ; parodie la cintece de
p. 10 : cintec de, 1 ; 2, 3; cin-
tec de adresat la bCtell 4-8 ; cintec
deadresat la fattl, p. 8-11 ; 956,
LX: 957, LXI.
lemnul a Hrislolui, med. popul. p. 271.
lemnu, cupri padit, joc copil. p. 153,
179.
frpurli (cu), joc copil, 92 ; 184 ; formu-
leta degetelor cu p. 17, 5.2 ; ghic.
p. 379.
liginarta (de-a), joc copil. p. 165.
lihnar (opal), ghic. p. 380.
lima, ghic. p. 383.
limba, sift nu scoll bube pe , med. po-
pul. p. 279 ; ghie. p. 380.
limbricT (de), med. popul. p. 287,
www.digibuc.ro
INDEX
la albanejl, p. 209 ; - la
Evrel, p. 209 ; la Turd p. 209.
ntarcarea, med, popul. p. 324.
importanta ulul, p. 73 ; 74 ; ele-
mentul dramatic in p. 75 ; 76 ;
uri pe bani, p. 90 ; cintec de sau
colare, p. 11-15, 957.
jungru (junghift) med. popul., p. 295.
juraminte (copliareVi), p. 36-39.
limidura (melita.), ghic. p. 381.
Linatope, nurne de vechia ora aromi-
nese. p. 1010, 1011.
lingura, ghic. p. 381.
liturgna, formul. diverse, P. 20.
lindura (rindunicii), ghic. P. 381.
lingoare indelungat5, p. 289.
lipuda, (ciorap), ghic. p. 382.
Mafia, refren la cintece de Ieagän, p. 9.
Liunida-Hag'i-Bira (cripitan), p. 1014,
1015.
La-am bun-bun, jot: copil. p. 77 .
Mari (di lunit), med. popul. p. 303 : -
dinafoar5, med. popul. p. 239 ; di -
dine, p. 239 ; boall de copii, 249.
The, ghic. p. 382.
lostuir, ghic. p. 382.
lucru gàsit, P. 42, 43.
lulu-la, refren la cintece de leagith, p.
2, 4, 6, 7, 8.
luminari, ghic. p. 383.
lunarile, p. 307.
luna noua, p. 339 ; obiceiul de , p.
751 756.
luna-soare, joc copil. p. 121.
lup (mtqcáturá de ), med. popul. p.
320 ; s5. nu manince vite, p. 315.
luschticrt, med. popul., p. 254.
repur, cuvinte adresate la un lepure, p.
196 (vezi lepure).
 INDEX
Martu, med. popul., ca prezervativ in
contra bolilor, p. 226.
mat, jucgria copil. de mat, p, 180.
nulltcada, (vArsat), med. popul. p. 282.
intasa, ghic. p. 384.
medicina populara, p. 211-340. intro-
ducere la p. 213; importanta ,
p. 214 -217.
-I, p. 196 ; ca sa gii-
mek, cintece de
seVI 1, p. 198.
mer-mer arq, joc copil. p. 167.
nzêtura, ghic. p. 381.
Miltale, nume de eroti, p. 1021.
znijloc, (durere, rupere de ), med. po-
pul. p. 289.
nzinduna, ghic. p. 381.
minte, gide. p 385.
mitt u, cind se scurge singe din- , p. 307 ;
269.
Mari, nume pers., dim. din Dimitri.
ntiarda (t-a ), jot: copil. in sdrituri, p.
.156.
mina-maaz ta, formulete diverse, p. 19, 20.
mina (pri.), joc copil. cu ar§ice, p. 129;
cind creapd , med. popul. p. 295.
nunistir, jucarie facutà din mini, p. 178.
minoch irlu, (amuletti), p. 252.
minucl1u (manuchiu), gide p. 385.
minufe (leagan), p. 2.
mirlirl'a la of, med. popul. p. 322.
mirtddarta, joc copil. p. 167.
misca0, doctorf populari, med. popul. p.
1T
Nada (cápitan), p. 1017, 1019.
Nach', satirizarea luf fauacbe, p. 49; 50.
Nani, cintec de , p. 1, 2 ; refren la etn-
tece de leagan, p, 2-10 : 957.
Narta, numele oraplui Arta, baladS va-
riantà la_ cuntecul din Arta (p. 1040
1043), p. 1013-1045.
nas, scurgere din , p. 264.
Nasta, satirizarea acestui nume proprid,
p. 50.
nagere, med. popul. p. COO, 301 ; cu
upirint a ; pentru foneea care nu naftt,
p. 301 ; ca sa nu wadi cine-va fatd, p.
302 ; visul in , p. 302.
www.digibuc.ro
1067
222.
mdara, ghic. p. 385.
maw*, ghic. p. 386 ; intoarcerea cur-va
de la , p. 338 ; cind eine va nu
poate muri, med. popul. p. 258 ; cum
pot face sti moara un om rVi, med.
popul. p. 307, 308.
mdafe, joc copil. p. 177 ; satirizarea a-
nd , p. 51, 52 ; le, (babele), p.
223, 224.
moM, cum pdstrez h inele de med. po.
pul. p. 339.
mweag, satirizarea unul , p. 51.
mulde e (mulgere), ghic. p. 386.
mut ita, med. popul. p. 312.
mumd, ghic. p. 386.
murara (a), joc copil. p. 96.
murminpll (cu), p. 149, joc copil.
Muscopole, ord§el rominesc in Albania,
p. 66, 1010, 1011.
'mused de cal, med. popul. p. 312.
mustu, cind se bea (yin nog), med. po
pul. p. 254.
mqcare (de eine, cal), med. popul. p.
262, 263.
mupla (durere de ), med. popul. p. 278.
mufclize (de.), med. popul. p. 312.
mugele, cum se shrpesc , med. popul,
p. 304.
mutrirea (cu-), joc copil. p. 85.
Muzach'ia, provincie in Albanie, locuitä
de Aromini §i Alhaneji. p. 1029.
ntaldr, de-a , joc copil. p. 86.
ncircart:a (cu), joc copil. p. 162.
n'eada, glue. p. 386 ; jucgrie copil. p. 56.
negura (cettp.), ghic. p. 387.
nd (inel), ghic. p. 367.
Nenitescu, p. 61, 65, 962 : 994.
Nica, era], p. 1Q21.
Niculita, nume de ora§ atominesc din
trecut, p. 1010, 1011.
niar (nor), gbic. p. 387.
niputëari mari, med. popul p. 278.
niriconda (durere de picior), med. po-
pul. p. 293.
niveastd, satirizarea unci , p. 52, 53
 I o68
noade, joc copil. p. 179.
Noti, era' aromin, p. 1020.
nuc (doctorie de ), med. popul. p. 303;
ghic. p. 388.
Oft cintec de-, (cintec de leagan), p. 1.
öae, ghic. p. 389.
bald, ghic. p. 389.
Ord (ceas), ghic. p. 389.
öasi, pedeapsä aplicata alta data la elevT,
p. 67 ; durere de- , med. popul. p. 257.
Obedenaru, p. 826.
Ocla (de), med. popul. p. 269 : cind nu
vád clar, p. 269, curatirea de , p.
269 ; lovitura de -, p. 269 ; pentru
a avea vedere but* p. 270.
ocht (a), joc copil. cu tómbulu, p. 133.
Octu (di te éasti aestu ?), joc copil. cu
ttimbulu, p. 133.
octi (cell), ghic. p. 390.
odd ligari (chl-a), joc copil. p. 112.
P
Pcilmili (cu ), joc copil. p. 85.
pap, cum se face copilaqul mopeag de
citre rude, p. 253.
papa (cu), joc copil. cu mingea, p. 144.
papadita, joc copil. p. 106.
papa-Oimteu, (capitan), p. 1033.
paparudele la Aromita, p. 723-730 :
descrierea -lor, p. 725 ; cintece de-
p. 726, No. 1-9.
paralu (paraua), ghic. p. 392.
parlu (cu), joc copil. cu tOmbulu, p. 131.
paserl (ca sal prinz1 ), p. 337.
pd§tili (paqti), formul. diverse, p. 16.
pat, juc. copil. p. 177.
pataloni, joc copil. p. 94.
patlu a tnortuluT (sicriti) ghic. p. 392.
paceflirr copileiregtr, p. 55-63.
pliduchiu, med. popul. p. 297; -de lemn
cum se stirpesc, p. 331.
pdpugile (cu), joe copil. p. 167.
www.digibuc.ro
INDEX
nucd, ghic. p. 387.
nucT, coji de -, pedeapsi aplicata la
elevI, p. 67.
numcl, ghic. p. 388.
1\7-1
0
ocl it ligaci, p. 112.
ofticos, med. popul. p. 272.
0, med. popul. p. 316 ; dupd ce fato.
- le, p. 317 ; tuse la-, p. 317 : cu
le, joe copil. p. 174.
om, ghic. p. 391.
omidei (viersuri adresate la ), p. 192.
orbu-gh ani, joc copil. p. 112.
orbul gdinilor, med. popul. p. 268.
osul (cind se rupe la om), med. popul.
p. 289.
otravd (de -), med. popul. p. 279.
oti, ghic. p. 391 ; ar(q, formul. di-
verse, p. 16.
Ara/ (cum cre§te), med. popul. p. 296 ;
311.
patichLi (iepele de la rkboiii), ghic. p.
393.
gand, joc copil. p. 173.
pecea, joc copil. p. 87.
peen& (pástruf), med. popul. p. 296.
pellicle (de), med. popul. p. 280.
penurd (cuiti), pentru vestijirea pornilor
untrebuintata, p. 62, 63 ; ghicit. p. 393.
pescu (peVe), ghic. p. 393.
pestruT, p. 296.
pe,Ftit (cum se prind), p. 339.
Petrescu, p. 826.
picToare (de), cum se fac drepte, din
strtmbe, p. 253 : umflaturà de , p.
293, 294.
pIept (durere de-), p. 292.
pinaclu, pedeapsi aplicata la alevi, p. 66.
pipirealiti (ardeiii), p. 355.
 1N1Ths.
pirustie (cu), joc copil. p. 105 ; jec co-
pil. cu mingea p. 141 ; 146 ; ghic.
p. 393.
pi,sica, ca sa nu mai prindä oareci, p.
333.
Pthuderi (cintec), p. 1016.
piqti, joc copil. cu arice, p. 127.
pita, ghic. p. 374.
piuvita (lipitoare), ghic. p. 394.
pinadd, lucruri cart' se aduc bolnavului
pentru a-i face poft5. de mincare, med.
popul. p. 227.
pipit/ (ghete), ghic. p. 394.
pifpacd, joc qi jucArie copil. p. 95.
pliguiri (de) p. 288,
pliscare, med. popul. umflAturä la git,
p. 251, 279.
pldtare (m ), ca sá cuncqti dup5. omo-
plat, med. popul. p. 254.
pleofcd, joc copil. p. 95.
plivrit, pleuresie, p. 288.
ploaea (na ), joc copil. p. 129.
plop, med. popul. p. 300.
ploscd, ghic. p. 367.
plinsul, cum se curmá , p. 276.
pliscinirea (--- frtnqiPel), joc copil. p. 95.
prumb (glonte), p. 394.
pdaha, (plasa), ghic. p. 395.
pdarca (cu), joc copil. p. 147.
poarta cu losturlu (poarta cu drugul),
1R.
Rand, med. popul. de inchis , med. po-
pul. p. 263, 264 ; 311 ; cum se des-
chide , p. 264 ; la mind, la pi-
dor, p. 265 ; /a oI, p. 318 ; la
cinl, p. 330. cauzatd cu pupa, p.
288 ; la cal, p. 324.
rdcire, la vile, med. popul. p. 325
-S
sac, ghic, p. 372 : 397.
Salamura (capitan), p. 995.
satira la copii p. 45 --54.
satirizarea (inviliatorului), p. 68, 69.
scamnachta (t-a-), p. 156, joc copil. in
grituri.
www.digibuc.ro
lob)
ghic. p. 395.
podalgie, med. popul. p. 293.
poczia populard (la Aromini), p. 817 -
1055 ; numirea - ,819 ; expresiuni
referitoare la cintece, p. 820 823 :
adunarea- , p. 824 ; colectiuni de
, p. 826.
polka r, form. p. 17, 18.
porcI, med. popul., cum se vindecil,
p. 337.
poparnic, p. 192.
Popilian, 64, 65.
porc, formul. ului, p. 53.
Pouquetille, p. 64 : 824, 825.
prag, ghic. 395.
pray, ghic. p. 396.
prdaftea, joc copil. cu prastia, p. 171.
proverbe, p. 413 706.
prucuv'igi (pojar), med. popul. p. 266.
pruncul (cum se intlrqte ), med. po-
pul. p. 301.
pnu-cicd, joc copil. p. 81.
pulitd, ghic. p. 396.
pultand (a), joc copil. p. 147. pri , joc
copil. p. 152.
putlu (cu), joc copil. p. 118 ; ghic. p.
396. vedi, joc copil. p. 79.
pupu (prune, in limbagiul copilaresc), p. 6.
purecil, cum se stirpesc , med. popul.
puric (purece), ghic. p. 397.
rlIcit, med. popul. p. 290.
reumatizm, med. popul. p. 267.
rir.e, la ol, med. popul. p. 317 ; la
capre, p. 323 ; la cal, p. 827.
rindunicd, cuvinte adresate la o , p.
194, 195.
8camnu, joc copil. p. 178 ; ghic. pip 397.
scara la Dunmezeil, ghic. 398.
seintera (scintee), ghic p. 398.
sch'inarl'a (cu), joc copil p. 107.
sclaea (a), joc copil. p. 103.
sclavaclea (t-a), joc copil. p. 103.
1070
scktvlu, sau sclavli, joc cnpil. p. 103.
sctala-scufi, (dé-a-), joc copil. p. 137.
,sctala tini sled lo, joe copil. p. 185.
sctaterea untulemnu (cu ), joc copil.
p. 90.
saatere afara, p. 259, med. popul.
scttiterM coarne (cu) joc copil. p. 109.
scrim& (scrisul), ghic. p. 398.
scuTparra in gunl, pacalit. copil. p. 55.
scuTpatul, med. popul. ca prezervativ in
contra bolilor, p: 243.
sculare, cintece de -, (leagan), p. 11,
12 15 ; 957.
scunda (a), joc copil. cu ar§ice, p. 131.
scurt. satirizarea celui scurt, p. 53.
sfalangu (vezi falangu), p. 67.
sfurla (pri), joc copil. cu sfirleaza, p.
122 ; 121.
sfreadinili (sfredelul), ghic. p. 398.
sfirnuta, med. popul. p. 274.
Sina (c5pitan), p. 1027.
sicria (ghic.) p. 392.
sinmiclu (cu), joc cu shrleaza, p. 123.
sinduch'a, ghic. p. 399.
sine (de-), cind suferl femeea -, med.
popul. p. 306, 307.
sirtu, ghic. p. 382.
situ, ghic. P. 399.
sinde Duninktale, satirizarea rugLIciunei :
aSinte DumnezeuleD, p. 69.
singele, cum se purifica' -, med. popul.
p. 291.
alrounigd,leagán, p. 2.
gable' ni mari, med. popul p. 278.
furpe, med. popul., ca si nu te mu0e
p. 282, 284 ; earb5. de-, p. 283 ;
284 ; muvilluri de arpe la oameni,
p. 284 ; - in pintece, p. 284 ; cum
dispar erpii, p. 284, 285 ; mucaturà
de- la vite, p. 329 ; ca vacile se'. nu
fie mupate de-, p. 329 ; ghic. p.
402.
§clemicr joe. copil. p. 153.
pap (pri-), joc copil. p. 152.
§ele (de), med. popul. p. 257.
pnc, joc copil. cu agice, p. 130.
ezut, (de-), med. popul. p. 258.
www.digibuc.ro
INDEX
stare, viersuri adresate ILA% p. 190 ;
ghic. p. 399 ; 400.
soba, ghic. p. 400.
soira (t-a) joc copil. cu sfirleadi, p. 124.
soirlu (cu), joc copil. cu aqice p 130;
a-I, joc copil. cu sfirleaza, p. 124.
somnu, ghic. p. 400 : intrebuintat cu
caracter supranatural in cintecele de
leagAn, p. 2 ; prelungire de-, p. 309.
spata, gide. p. 401.
splina (durere de -), med. popul. p. 269,
starta (neinttlegerl la joc), p. 41.
sterilitatea la oi ; cum se combate -
med. popul. p. 322 ; cum se obtine
p. 300 ; 307.
stomach (durere de -), med. popul. p.
258.
str&tha (streina), gbic. p. 401.
strituct4. satirizarea celui p. 51.
struguri, cum se pastreaza -, med. po-
pul. p. 338.
stumbul, diverse formulete, p. 20.
siyhtlit i truplu (sufletul i trupul), ghic.
p. 401.
suhatl (trinji), p. 333.
sulfatul (de chinina), med. popul. p. 252.
slain (Cu), joc copil. p. 108.
sulurl de arazboia ghic. p. 401.
surdisire, (14re afarh), med. popul. p. 259.
Surgh'inati (sintil -), med. popul. p. 310.
sututa, (intovar4irea), p. 44 ; ruperea -
I el, p. 44.
suddinita (suveIc1), ghic. p. 402.
nume de comunti romineasca in
Albania, p. 994.
Sirgan'tit I, p. 1016.
sirig`clu, p. 326, 327.
qtanc, ghio. p. 102.
foput (cu tinirea minifeI in-, joc copil.
p. 93 ; cu ba.garea capuluI In-, joe co
pil. p, 93 ;- gbic. p. 371 ; 102.
faup, joc copil. p. 93.
ptiraaa (a)., joc copil. cu arice, p. 131.
prictan'e, p. 317.
med. popul. 306.
 iNDEX
laca-tuca (a), joc copil cu mingea, p. 147
(alan ct viFar(fr, (putiná cu varz6) ghic.
p. 403.
talpi (la ochi), med. popul. p. 270.
toed carni jurAmint copil. p. 36.
lose, satirizarea numelui p. 50.
tatafchla, joc copil. cu arqice, p. 129.
Tav1an1i (simziene), p. 743-750 ; 956.
tdeturd, med. popul. p. 306.
Ware, med. popul. (de blere), p. 249.
tea-bum, joc copil. p. 80.
Teja, nume de erml aromin, p. 1020.
tengala, juc. copil. p. 173.
teta-todu, (viersurl adresate la paserea.
-), p. 196.
ticnifez, med. popul. 325.
tigane, (tigae) glue. p. 403
ttbaclu (cu), joc copil. p. 108.
tiper (topor, secure), ghic. p. 403.
tipsia (ghic.) p. 371.
tbacd , ghic. p. 404.
Toll, p. 1028.
Toda, satirizarea acestul nume ; p. 48.
tombulu (cu), joc copil. p. 131 ; - cu
darea, 132 ; - di mpadi, - p. 132 ;
cu casa. p. 135; -sum Ac`oari, p. 135.
topa (cu), joc copil. cu mingea, p. 140:
cu darea, p. 140, No. 117 ; cu -
anctlicarea, p. 141, No. 118 ; - cu
tap, ghic. p. 355.
earei (cu), joc copil. p. 110.
papa (ceapa), p. 405.
te lingurii dal la numtd, joe copil. p. 80.
y'e 11ar tini, joc copil. p. 81.
yr (cer), glue. p. 406.
tibara (a), joc copil. p. 96.
ticna, joc copil. p. 87.
ty
ud (de-), med popul. p. 257 ; chid se
oprqte - ul la cal, p. 324.
ug'cic (co) ghic. p. 408.
ulc'er, med. popul. p. 273, 276.
unittatur4, med. popul. p. 240 ; 281.
una (tu-), joc copil. in sarituri, p. 154.
updrire, med. popul. p. 279.
www.digibuc.ro
I07t
merlu, p. 41, No. 119; - v'imbur
v` mbur, p. 143 ; No. 121 ; -semnu
lul p. 144, No. 122 ; - -n ch'atri, p.
141, No. 122 ; n-calar, p. 146, No.
123 ; -n-mur, p. 146 ; a mer, p.
14-, No. 125.
topch eri, joc copil. cu mingea p. 144.
tretilit a senznulul (cu), joc copil. cu Ar-
leaza, p. 123.
treilea (an), joc copil. in sAriturf, p. 154 ;
an - cu artisiréa, Soc copil. p. 154 :
an- gh ift64e, p. 155 ; an- cu sidili,
p. 155.
triotea (cu). joc copil. p. 166, 184.
Tp6ita, p. 101.
tridearea (cu), joc copil. p. 166.
trinjl (Cu qi fár seurgere de singe),
med. popul. p. 260
trisnet (de), med. popul. p. 319.
tuc'inili (cu), joe copil. p. 117.
tufech'a (pup5.). ghic. p. 404.
Tuma (cApitan), p. 1023.
tura-gh'azu, joe copil. 90.
turbare, med. popul. p. 285-287.
turnara (a), joc copil. cu arqice, p. 128;
fuse (cu flegma), med. popul. p. 277 .
- simplà, p. 277,
turtä. ghic. p. 405.
plistrei, juckie copil. p. 95.
finglildc, jucarie p. 177.
fir (char), ghic. p. 406.
firuh'a, (opincl), glue. p, 407.
pig (14e), ghic. p. 407 ; - de vadt, ghic..
p. 407.
foápiili (cu), joc copil. ID. 149.
fupatel (topor). ghie. p. 403.
urare, p. 58, 61.
ureche (durere de - ), ned. popul. p. 304,
305 ; 267 ; curtitire de -, p 267.
urntele de cal, ghicit. p. 408.
usic (boalä de ca") med. popul. p. 32s.
utre, ghic. p. 372.
1 oci
valea di Ianina, cintec, p. 1009, 1010.
valuta (a), joc copil. p. .114
vatrlf, ghic. p. 408.
vaand (boala de ochi, dinti), med. po-
pul. p. 240.
vtirsat (de), p. 282 ; - la vite, p. 318.
veard (vari), ghic. p. 40§.
verciul (varza) ghic. 409.
viersur", roslite la stricarea adunarilor co-
pilaresci, p. 185, 186.
viermi, la vite, med. popul. p. 318.
vlespe, cind te intapi ; med. popul. p. 292.
vimtu (vint), ghic. p. 409.
ralaca, joc copil. p. 165.
Vane, satirizarea numelui lane, p. 49.
rTarvir, argint via, med. popul. p. 337.
v'atri di Zagori, (doctori populari din
Zagor).
Weigand, p. 3 ; 26; 98 : 126 ; 203-206 ; 347 ; 716; 826-827.
xuraiTa (bricia), glue. p. 411.
ZafiracW, p. 1025.
gzbiktrb joc copil. p. 92.
Zerva (chpitan). p. 1012 1013.
zdar zdir, joc copil. p. 103 (veil : sclata).
Zidru, (capitan), p. 1007.
Ziga (canter), ghic. p. 411.
www.digibuc.ro
INDEX
"NT
vine m'Oara P joc. copil. p. 92.
vinul, cum se poate *tn., p. 338. med.
popul., ca s6 miroas5. placut, p. 338,
dresul vinului, p. 338.
viziecitoarea, med. popul. p. 261.
joc copil. p. 114.
virlire, med. popul. 318.
virvura (cu), joc copil. p. 94.
vosamere (de), p. 295 med. popul.
vroji med. popul. 310 ; cum se alunga
- le, p. 310, 311.
vultur, cuvinte adresate la p. 193.
v."
v` ilia (oglinda), ghic. p. 410.
dian-eini, joc copil. cu mingea, p. 143.
eiraclu (cu), joc copil. p. 117.
v`irc, form. diverse, p. 18.
eutillanea (sabia), ghic. p. 411.
zimbuni, ice copil. p. 180.
ziza, jucarie copil. p. 95.
zmeleu (melc), ghic. p. 412.
zmau (cu), joc copil. p. 167.
zurlumit, med. popul. p. 328.
www.digibuc.ro