Sunteți pe pagina 1din 78

CUPRINS

CAPITOLUL I................................................................................................................................................................4

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE.....................................................................4


I.1 DEFINIREA NOŢIUNILOR DE CHELTUIELI, COSTURI ŞI CONSUMAŢIUNI DE VALORI.....................................................................4
I.2 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR......................................................................................................................................5
I.3 DEFINIREA NOŢIUNII DE VENITURI.................................................................................................................................6
I.4 CLASIFICAREA VENITURILOR.........................................................................................................................................7
I.5 NOŢIUNEA DE REZULTAT FINANCIAR FINAL.....................................................................................................................8
CAPITOLUL II.............................................................................................................................................................11

PARTICULARITĂŢI PRIVIND ACTIVITĂŢILE.....................................................................................................11

ECONOMICO - FINANCIARE LA SOCIETATEA GABISTEL S.R.L....................................................................11


II.1 PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII GABISTEL S.R.L...........................................................................................11
II.2 EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI.......................................................................................12
II.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ...........................................................................................................12
II.4. ATRIBUŢIILE RESORTULUI CONTABILITATE ÎN DOMENIUL...............................................................................................13
CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR........................................................................................................................................13

CAPITOLUL III...........................................................................................................................................................15

REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR AGENŢILOR ECONOMICI................................15


III.1. PURTĂTORI PRIMARI DE INFORMAŢII PRIVIND CHELTUIELILE DE PRODUCŢIE....................................................................15
III.2. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE.............................................................................18
III. 2. 1. Cheltuieli cu materii prime şi materiale...............................................................................................18
III. 2. 2. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi...........................................................................22
III. 2. 3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.........................................................................................24
III. 2. 4. Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate............................................................................29
III. 2. 5. Cheltuieli cu personalul........................................................................................................................30
III. 2. 6. Alte cheltuieli de exploatare.................................................................................................................32
III. 2. 7. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele............................................................33
III.3. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR FINANCIARE...................................................................................36
III.4. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR EXCEPŢIONALE...............................................................................41
CAPITOLUL IV...........................................................................................................................................................45

REFLECTARE ÎN CONTABILITATE A VENITURILOR.......................................................................................45


IV.1. PURTĂTORI PRIMARI DE INFORMAŢII PRIVIND VENITURILE............................................................................................45
IV.2. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A VENITURILOR DIN EXPLOATARE..............................................................................45
IV.3. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A VENITURILOR FINANCIARE.....................................................................................55
IV.4. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A VENITURILOR EXCEPŢIONALE..................................................................................62
CAPITOLUL V............................................................................................................................................................66

CONTABILIZAREA REZULTATULUI FINANCIAR FINAL.................................................................................66


V.1. ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE VENITURI......................................................................................................................66
V.2. ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE CHELTUIELI...................................................................................................................68
V.3. DETERMINAREA ŞI REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE....................................................................................................69
A REZULTATULUI FINANCIAR FINAL....................................................................................................................................69
V.4. ANALIZA ECONOMICĂ A REZULTATULUI FINANCIAR FINAL.............................................................................................73
CONCLUZII.................................................................................................................................................................77

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................................78

2
3
CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE

I.1 Definirea noţiunilor de cheltuieli, costuri şi consumaţiuni de valori

Mărimea cheltuielilor a constituit din totdeauna pentru agentul economic un element


esenţial, vis-à-vis de desfăşurarea unei activităţi economice rentabile.
“Noţiunea de cheltuială s-a conturat în teoria şi practica economică, drept orice consum
de muncă vie şi materializată din cadrul unui anumit proces economic productiv sau comercial,
în scopul realizării obiectivelor sociale.”1
În determinarea costurilor, practica economică are în vedere sfera cheltuielilor de
producţie, adică acele cheltuieli care formează costurile.
“Când consumaţiunile de valori afectează un anumit produs, o anumită comandă, un lot
sau o serie de produse, o fază de fabricaţie ele poartă numele de cheltuială de producţie.“2
Sfera cheltuielilor de producţie mai cuprinde pe lângă consumaţiunile de valori
productive şi cheltuieli adiţionale care sunt precis reglementate de legislaţia financiară (cheltuieli
de cercetare-dezvoltare, dobânzi, asigurări sociale, etc.).3
Realizarea obiectului de activitate al fiecarei intreprinderi presupune utilizarea factorilor
de productie, respectiv a resurselor materiale (bunurile de capital) si a resurselor umane.O parte
din aceste resurse se consuma, bunurile de capital circulant : materii prime , materiale
consumabile, o alta se depreciaza (bunurile de capital fix), iar altele (resursele umane) trebuie
remunerate. Expresia baneasca a consumului factorilor de productie-material si uman-
determinata de obtinerea si desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrari si prestarea de
servicii reprezinta cheltuielile de exploatare.
Având un loc şi un rol unghiular în mecanismul economic, costul producţiei exprimă, sub
raport categorial, esenţa întregului sistem de raporturi, de legături pe linie de producţie şi de
circulaţie ce se stabilesc în mod obiectiv între agenţii economici, între întreprinzători, între
producători şi consumatori la un moment dat, nivel, şi spaţii date.
Autonomizarea costului în cadrul valorii este o necesitate obiectivă impusă de cerinţele
legilor economice şi în primul rând de legea valorii. Dacă nu ar fi legea valorii, nu ar fi necesară
nici cunoaşterea costului, dar fără aceasta nu se poate determina valoarea, întrucât punctul de
plecare în acest scop este costul la care se adaugă diferitele elemente ale venitului net.
De asemenea noţiunea de cost este strâns legată de obiectul de activitate, după cum
afirma prof. dr. Voinea: “Costurile cuprind numai ceea ce se referă exclusiv la o producţie pe
unitate de prestaţiune sau ceea ce cade asupra unui singur obiect“.4
Prin consum valorile îşi modifică atât forma fizică şi potenţială cât şi unitatea iniţială,
transformându-se în bunuri ori servicii, care satisfac acum alte nevoi ale consumatorului, sau,
uneori, aceste consumuri de valori neregăsindu-se în nimic.
În funcţie de obiectul generator al consumaţiunii de valori distingem: consumaţiuni de
valori accidentale, consumaţiuni de valori neutre, consumaţiuni de valori cu caracter special şi
consumaţiuni de valori productive.
Materiile prime, materialele, salariile, amortizarea mijloacelor fixe şi alte bunuri care se
consumă în vederea obţinerii unei alte valori poartă denumirea de “consumaţiuni de valori
1
V. C. Nechita, N. Stoica, Economie politică, vol. I, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1992, p.112
2
D. Rusu, R. Davideanu, Contabilitatea unităţilor industriale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980,
p.130.
3
R. Petriş, Contabilitate generală, vol. II, Iaşi, 1988, p.339.
4
D. Voinea, Contabilitate generală, Editura Academiei, Braşov, 1947, p.359.

4
productive”. Ele sunt socialmente necesare şi formează costul de producţie.
Calificativul “neutre” atribuit unei categorii distincte de consumaţiuni (“consumaţiuni
neutre”) are menirea de a identifica acele consumaţiuni de valori ce apar în procesul de
producţie, dar care nu se regăsesc în valoarea bunurilor obţinute şi a serviciilor prestate. Ele nu
apar în condiţiile normale de desfăşurare a activităţii, ci numai atunci când se semnalează
defecţiuni în organizarea procesului de producţie. Se cuprind aici consumaţiunile generate de
întreruperea activităţii din cauze interne, lipsuri de valori materiale peste normele legate de
perisabilităţi.
Aceste consumaţiuni este de dorit să nu apară, dar dacă totuşi apar ele trebuie trecute în
sarcina persoanelor vinovate, altfel consumaţiunile vor avea efect substractiv asupra profitului.
Consumaţiunile de valori accidentale apar în activitatea unităţilor economice din cauza
acţiunii negative a factorilor naturali, cum ar fi: trăsnete, inundaţii, cutremure. Aceste
consumaţiuni au avut iniţial un caracter productiv, dar pentru că nu se regăsesc într-un produs ori
serviciu, ele îmbracă forma consumaţiunilor de valori accidentale.5
Sub denumirea de “consumaţiuni de valori cu caracter special“ sunt cuprinse valorile
consumate în vederea realizării obiectivelor şi acţiunilor finanţate din fonduri speciale,
alimentate de la buget ori din anumite prelevări, din rezultate financiare favorabile (cheltuieli cu
pregătirea personalului, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu prevenirea inundaţiilor).

I.2 Clasificarea cheltuielilor

Clasificarea cheltuielilor are ca obiective principale, următoarele: calcularea costului şi


comparabilitatea cheltuielilor, după natura activităţii ce le generează, cu veniturile.
Din punct de vedere al organizării informaţiilor privind costurile, este important a se
cunoaşte următoarele clasificări ale cheltuielilor:
a). În scopul satisfacerii muncii de programare, evidenţă şi calculare a costului unitar al
produselor, cheltuielile de producţie se structurează pe articole de calculaţie.(vezi fig. nr. I.1).

Articole de calculaţie

 Materii prime şi materiale directe


 Deşeuri recuperabile (se scad)
 Salarii directe
 Impozit pe salarii, ajutor de şomaj, contribuţia la asigurările sociale
 Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului
 Cheltuieli generale de administraţie
 Pierderi din rebuturi
 Cheltuieli de desfacere

Fig. nr. I.1. Structura cheltuielilor de producţie pe articole de circulaţie

Structura pe articole de calculaţie are în vedere oglindirea gradului de participare a


fiecărei secţii, compartiment, etc., la formarea costului întregii producţii, precum şi cota parte din
fiecare fel de cheltuieli care revin pe produs.
b). Un criteriu important după care se clasifică cheltuielile unei societăţi comerciale
este constituit de modul de participare a cheltuielilor la realizarea obiectivului firmei. Astfel,
cheltuielile se împart în: directe şi indirecte.
5
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţia Academică “Gh. Zane”, Iaşi,
1995, p.12

5
Cheltuielile directe sunt indisolubil legate de executarea unui produs sau lucrare, într-un
anume loc de fabricaţie şi pot fi individualizate asupra acestuia, din această grupă făcând parte:
materii prime şi materiale directe, salarii directe, impozitul pe salarii şi contribuţia la asigurările
sociale.
Cheltuielile indirecte, sunt generate îndeosebi de executarea simultană a mai multor
produse, sau secţii de fabricaţie comune diferitelor produse sau lucrări, fapt pentru care aceste
cheltuieli nu pot fi identificate ca aparţinând costului unui anumit produs. Dintre acestea fac
parte o mare diversitate de cheltuieli, cum ar fi: reparaţiile, întreţinerile şi amortizările utilajelor
consumul de energie, combustibil, apă, salariile personalului din administraţie.
c). În funcţie de momentul efectuării şi al includerii în costul producţiei, putem avea:
cheltuieli privind perioada curentă, cheltuieli înregistrate în avans şi cheltuieli preliminate.
Cheltuielile curente ale perioadei în curs sunt efectuate şi se includ în totalitatea lor în
costul efectiv al producţiei realizate în perioada respectivă.
Cheltuielile înregistrate în avans sunt efectuate în perioada curentă, dar privesc producţia
perioadelor viitoare de gestiune în al căror costuri se includ treptat pe măsura ajungerii lor la
scadenţă.
Cheltuielile preliminate, denumite şi rezerve, sunt acele cheltuieli care urmează a fi
efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costurile perioadei
curente, evitându-se în modul acesta încărcarea costului produselor cu sumele respective numai
în lunile în care s-ar efectua de fapt cheltuiala ca atare.
d). Din punct de vedere al includerii lor în costul de producţie cheltuielile se grupează
6
în:
♦ Cheltuieli care se includ atât în costul planificat, cât şi în cel efectiv;
♦ Cheltuieli care se includ numai în costul efectiv; intră aici acele cheltuieli care nu sunt
prevăzute, dar dacă totuşi apar ele se includ în costul efectiv;
♦ Cheltuieli care nu se includ nici în costul planificat, nici în cel efectiv, recuperându-se
de la terţi sau din rezultatele financiare.
e). În funcţie de dependenţa faţă de mărimea şi evoluţia volumului fizic al producţiei,
cheltuielile de producţie se împart în : variabile şi fixe.
Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărimi evoluează proporţional cu producţia la
care se referă, fiind însă relativ fixe sau constante pe unitate de produs, cum sunt: consumurile de
materii prime şi materiale auxiliare directe, remuneraţii directe, energia, combustibilul, etc.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilaţiile
volumului de producţie, cum sunt: cheltuielile generale de administraţie, o parte din cheltuielile
de desfacere, etc.
Din punct de vedere al naturii activităţilor ce le generează, cheltuielile pot fi: cheltuieli de
exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli excepţionale. Acestora li se adaugă cheltuielile cu
amortizările şi provizioanelor, grupate pe naturile de cheltuieli prezente, ca şi cele cu impozitul
pe profit.7

I.3 Definirea noţiunii de venituri

6
D. Rusu, R. Davideanu, Contabilitatea unităţilor industriale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980,
p.134.
77
*** Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, 1994, p.14.

6
In totalul veniturilor obtinute de o întreprindere, majoritatea o detin veniturile provenind
din activitatea de exploatare, respectiv din vanzarea de produse sau marfuri, executarea de lucrari
si prestarea de servicii, potrivit specificului obiectului sau de activitate.
Venitul nu se poate obţine decât prin corelarea producţiei obţinute cu cerinţele pieţei,
întrucât obţinerea unei producţii fără desfacere este un nonsens8. Definirea conceptului de venit
(ca şi cel de cheltuială) este strâns legat de relaţiile de proprietate, pe acestea întemeindu-se
gestiunea.
În condiţiile economiei de piaţă, factorul juridic este dominant în întreaga activitate a
unităţii patrimoniale generatoare de cheltuieli şi venituri.
Ca şi în cazul cheltuielilor, veniturile, în concepţia franceză, sunt reprezentate de
totalitatea operaţiilor economice care afectează întreprinderea prin mărimea activului, dacă se
înregistrează în prealabil dreptul asupra clienţilor, sau prin diminuarea pasivului, cum ar fi, de
exemplu, cazul diminuării provizioanelor dacă acestea rămân fără obiect.9
O definiţie mai simplistă prezintă veniturile ca totalitatea valorilor produse şi vândute pe
piaţă.
Termenul de venit este organic legat de cel de producţie. Dar producţia poate căpăta mai
multe expresii, de unde şi mărimi diferite de venituri, şi anume: producţia fabricată (neterminată
şi finită), producţia vândută (vânzările), producţia încasată. Se remarcă faptul că o serie de
venituri nu sunt generate de producţie, de exemplu transferurile de valoare pe care unii terţi le-au
făcut în favoarea întreprinderii (subvenţii, venituri financiare provenite de la filialele
întreprinderii).
De aceea în U.S.A., pentru venituri generate de producţie se utilizează termenul de
venituri (revenus), iar pentru cele din afara producţiei, termenul de câştiguri (gains).10

I.4 Clasificarea veniturilor

În noul sistem de contabilitate, organizarea evidenţei veniturilor şi concepţia generală


despre venituri se schimbă fundamental în ideea delimitării eforturilor şi efectelor economico-
financiare cu foarte mare claritate, asupra unei anumite perioade de gestiune.
Aceste aspecte se referă la :
• Contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor facturate se constituie ca venit al
perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă acestea se încasează în cursul
aceluiaşi exerciţiu sau în cele viitoare;
• Valoarea producţiei finite sau în curs de execuţie destinată activităţii investiţionale a
întreprinderii, se constituie de asemenea ca venit al perioadei;
• Valoarea producţiei finite, mărfurilor şi a producţiei nefinalizate se consideră venit al
perioadei de gestiune în care acestea au fost obţinute luând în considerare creşterea sau
descreşterea stocului la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei.
Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile şi veniturile din momentul angajării lor.
Conform acestei concepţii sunt considerate componente ale veniturilor următoarele:
a). Toate încasările din vânzările produselor fabricate, mărfurilor vândute, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate din momentul naşterii dreptului de a le încasa. Sunt asimilate
acestora şi variaţia stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie de la finele
exerciţiului financiar faţă de cele de la începutul acestuia.
b). Alte venituri generate de activitatea de exploatare curentă, din participarea la
tranzacţii financiare sau din activităţi excepţionale;

8
M. D. Paraschivescu, W. Păvăloaia, ş.a., Contabilitate şi modele de analiză economică, Editura Fundaţiei
Academice “Gh. Zane”, Iaşi, 1993, p.312.
9
M. Epuran, D. Coteţ, ş.a., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timişoara, 1995, p.195
10
N. Feleagă, I. Ionaşcu, Contabilitate financiară, vol. I, Editura economică, 1995, p.58.

7
c). Diminuări ale provizioanelor create în exerciţiul financiar anterior în măsura în care
acestea au rămas fără obiect.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii, principalele elemente care
formează veniturile unităţii patrimoniale sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat, din:
♦ Livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestări de servicii şi din avantajele pe care
unitatea patrimonială a consimţit să le primească;
♦ Executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor;
♦ Venituri excepţionale.
În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de asemenea,
veniturile din: producţia stocată, producţia imobilizată, diminuarea sau anularea provizioanelor,
preţul de vânzare al activelor cedate.
Tot în vederea delimitării exacte a veniturilor pe anumite exerciţii financiare, veniturile
se clasifică astfel:11
a). Venituri curente, constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului
respectiv;
b). Venituri înregistrate în avans, sunt constatate în exerciţiul “N” dar încorporate în
exerciţiul “N+1”;
c). Venituri de realizat, sunt venituri realizate efectiv în cursul exerciţiului ”N”
încorporate în rezultatele aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documentele de
înregistrare.
Din punctul de vedere al asigurării compatibilităţii şi comparabilităţii cu cheltuielile,
veniturile se grupează astfel:
♦ venituri din activitatea de exploatare, incluzându-se aici venituri din vânzări de
produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi;
♦ venituri din producţia stocată;
♦ venituri din producţia de imobilizări;
♦ venituri din subvenţii de exploatare, alte venituri de exploatare;
♦ venituri financiare;
♦ venituri excepţionale;
♦ venituri din provizioane.

I.5 Noţiunea de rezultat financiar final

Unul din imperativele determinante pentru existenţa şi dezvoltarea oricărui agent


economic, îl constituie acela al organizării şi desfăşurării întregii activităţi pe principii de
eficienţă economică şi financiară.
Cea mai concretă formă de manifestare a eficienţei la nivelul unei unităţi patrimoniale, o
reprezintă rezultatele obţinute în urma desfăşurării activităţii.
Rezultatul financiar se defineşte ca fiind totalitatea mijloacelor băneşti care rezultă din
activitatea economică desfăşurată de firmă într-o perioadă de timp, de regulă un an.12
Rezultatul se determină de o manieră precisă ca o diferenţă dintre anumite venituri şi
anumite cheltuieli. Conceptul de rezultat este subiectiv, deoarece el depinde de persoana în
contul căreia se ţine contabilitatea (proprietarul unităţii, ansamblul investitorilor şi aportori de
capitaluri şi salariaţi), de principiile contabile, de un sistem contabil sau altul (cost istoric,

11
M. Ristea, Noul sistem contabil al agenţilor economici din România, Ediţia a 2-a, Editat de Corpul Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Bucureşti, 1993, p.144
12
Gh. Bistriceanu, C.G. Demetrescu, ş.a., Lexicon de finanţe – credit, contabilitate şi informatică financiar –
contabilă, vol I ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981, p.636.

8
contabilitate de inflaţie), precum şi de politica adoptată de întreprindere în materie de evaluare
patrimonială (cum ar fi metodele de evaluare a stocurilor).13
Din punctul de vedere al momentului din ciclul de afaceri în care poate fi înregistrat
rezultatul, menţionăm următoarele variante:
- în momentul lansării comenzii de producţie (înregistrarea unui rezultat viitor);
- în momentul cumpărării elementelor destinate fabricaţiei (începutul ciclului);
- în momentul producţiei (pe măsura avansării în procesul de producţie);
- în momentul stocării produselor finite;
- în momentul încasării.
Contabilitatea financiară operează astăzi cu două logici:
a). Teza conform căreia rezultatul ar trebui să fie contabilizat în mod progresiv, pe tot
parcursul ciclului de producţie, pe măsura avansării produselor sau livrărilor;
b). Teza conform căreia rezultatul nu trebuie să se înregistreze decât într-un moment al
ciclului, cu predilecţie atunci când există o mare probabilitate de obţinere a rezultatului (vânzare,
încasare, expirarea termenului de garanţie).
Am menţionat mai sus că rezultatul se determină de o manieră precisă ca diferenţă dintre
anumite venituri şi anumite cheltuieli. Astfel, interfaţa dintre venituri şi cheltuieli este prezentată
în fig. nr. I 2:

VENITURI DIN VÂNZĂRI COSTUL DE CUMPĂRARE


DE MĂRFURI AL MĂRFURILOR VÂNDUTE

PRODUCŢIA
EXERCIŢIULUI
COSTUL PRODUCŢIEI
DELIMITATĂ CA
EXERCIŢIULUI
VENITURI

VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE

VENITURI CHELTUIELI
EXCEPŢIONALE EXCEPŢIONALE

Fig. nr. I.2 Interfaţa dintre venituri şi cheltuieli

La rândul său, producţia exerciţiului se determină pa baza relaţiei:

Producţia = Venituri de vânzări ± Variaţia + Producţia de


exerciţiului de produse, lucrări producţiei stocate imobilizări
delimitată pe şi servicii exprimată în exprimată în
venituri exprimate în preţ costuri de costuri de
de vânzare producţie producţie
Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) cuprinde rezultatul curent, rezultatul
excepţional şi impozitul pe profit.
13
N. Feleagă, I. Ionaşcu, Contabilitate financiară, vol. I, Editura Economică, 1995, p.55.

9
Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiuni curente, adică
veniturile din exploatare şi veniturile financiare, şi cheltuielile curente, respectiv cheltuieli de
exploatare şi cheltuieli financiare.
Rezultatul excepţional se determină prin diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
excepţionale, ca urmare a unor operaţiuni efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate
de activitatea normală, curentă a acesteia.
Rezultatul exerciţiului este reflectat de soldul final al contului de profit şi pierderi.

10
CAPITOLUL II

PARTICULARITĂŢI PRIVIND ACTIVITĂŢILE


ECONOMICO - FINANCIARE LA SOCIETATEA GABISTEL S.R.L.

II.1 Prezentarea generală a unităţii GABISTEL S.R.L.

Situată la 6 km de Oneşti, în apropierea drumului E 57A, societatea comercială


GABISTEL S.R.L. Oneşti are forma unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, înfiinţată
conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.
Societatea este persoană juridică română, iar obligaţiile ei sunt garantate cu patrimoniul
social, având numărul de înmatriculare în Registrul Comerţului J04/2323/1997.
În prezent, sediul societăţii este în localitatea Oneşti, strada Pajura, nr. 11, cod poştal
5450, telefon/fax 034/316997. Codul fiscal este R 142.
Capitalul social al societăţii este în prezent de 2.000.000 lei.
Principala activitate a SC GABISTEL S.R.L. este intermediere şi comercializarea
produselor chimice si a uleiurilor minerale.
.

 FURNIZORII

Aprovizionarea de la furnizori cu materii prime, materiale, energie, apă şi alte utilităţi


specifice activităţii societăţii comerciale se realizează prin intermediul serviciului aprovizionare,
care întocmeşte şi nota de intrare recepţie.
Plata furnizorilor se face de către serviciul financiar pe baza facturii primite de la
furnizor, iar la serviciul contabilitate se realizează înregistrarea în jurnalul de cumpărări.
Principalii furnizori sunt:
1. RAFO Oneşti
2. RENEL
3. ONEDIL Oneşti
4. METAL INVEST SA Comanesti
5. CHIMCOMPLEX Borzeşti
6. DODO SRL Oneşti
7. SUPERFAST SRL Bucuresti

 CLIENŢI

În cadrul serviciului de contabilitate se întocmesc facturile, dar şi descărcarea


gestiunii pentru marfa vanduta
Principalii beneficiari ai societăţii sunt:
1. TRANCIPRI SRL ONESTI
2. IANCOM SRL SIBIU
3. CIPELCOM SRL STEFAN CEL MARE
4. BERISTEANU SRL SUVEAVA
5. VALANDRE SRL ALBA IULIA

11
 ALŢI PARTENERI

În afara legăturilor pe care le are cu furnizorii şi cu clienţii, GABISTEL S.R.L. Oneşti


mai are relaţii cu: Banca Comerciala Română, Filiala Oneşti, Bancpost Oneşti, bănci la care are
deschise conturi în lei şi prin intermediul cărora realizează toate operaţiile de încasări şi plăţi,
precum şi cu Administraţia Financiară Oneşti, în ceea ce priveşte datoriile către bugetul statului,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul local.

II.2 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari

O imagine despre performanţele firmei în domeniul său de activitate, se poate avea


analizându-se principalii indicatori economico-financiari: cifra de afaceri (CA), profitul(π ) şi
productivitatea muncii (w).
Cifra de afaceri se poate defini ca fiind suma totală a încasărilor din operaţii comerciale
efectuate de o întreprindere într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an.
Profitul reprezintă o formă transformată a plus valorii obţinută de întreprinzător ca
urmare a investirii întregului capital fix şi circulant.
Productivitatea muncii se defineşte ca fiind o cantitate de valori de întrebuinţare create de
munca vie într-o anumită perioadă de timp sau eficienţa cu care este cheltuită o anumită cantitate
de muncă în procesul de producţie.
Productivitatea muncii se poate determina ca raport între valoarea producţiei create într-o
anumită perioadă de timp şi numărul de lucrători calculaţi ca necesar.14

II.3. Structura organizatorică şi funcţională

Conceptul de organizare poate fi definit ca fiind calea prin care o firmă îşi atinge scopul.
Stabilirea responsabilităţii pe orizontală este redată în figura nr. II.5.
Prin structură organizatorică se înţelege stabilirea pe linie verticală a autorităţii
(organigrama). Astfel, o activitate poate fi demarată doar dacă are acordul persoanelor autorizate.
Alături de autoritate este des întâlnită noţiunea de delegare de autoritate, care se explică prin
aceea că organul de conducere având în subordine diverse activităţi de importanţă diferită,
deleagă o anumită persoană pentru a se ocupa de o anumită problemă.
Structura compartimentală atribuie fiecărui director responsabilitatea pentru producerea
şi comercializarea unui singur produs, de exemplu: director secţie produs “A”, director secţie
produs “B”, etc. Un principal avantaj al acestei structuri îl constituie înlăturarea conflictelor de
interese specifice structurii funcţionale, de exemplu: conflict dintre compartimentul producţie, cu
interesul de a creşte volumul de produse şi compartimentul marketing, cu interesul de a vinde cât
mai mult din stoc.
S.C. GABISTEL S.R.L. este organizată conform structurii funcţionale, care de altfel este
şi cea mai potrivită pentru o firmă ce este implicată într-o singură afacere (intermediere uleiuri
minerale).
Deciziile strategice în cadrul societăţii sunt luate de către administratori. Ei dictează
direcţiile de acţiune ori de câte ori apar situaţii deosebite.

14
G. B. Bistriceanu, C. Demetrescu, Lexicon de finanţe contabilitate, contabilitate şi informatică financiar-contabilă,
vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981,p. 250.

12
ADMINISTRATORI

DIRECTOR

DIRECTOR DIRECTOR
TEHNIC ECONOMIC

PREGĂTIRE,
PROIECTARE,
PRODUCŢIE
CONTRACTE
CONTABILITATE

MECANIZARE

CONTROL TEHNIC
APROVIZIONARE CALITATIV FINANCIAR

Fig. nr. II.5 Organigrama unităţii

Directorul economic răspunde de corectitudinea informaţiilor privind situaţia


patrimoniului şi situaţia financiară, de asigurare a resurselor cu minimum de cheltuieli, precum şi
de buna desfăşurare a activităţilor de calcul a situaţiilor stocurilor, clienţilor.

II.4. Atribuţiile resortului contabilitate în domeniul


cheltuielilor şi veniturilor

Potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991 “Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie


reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale,
zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţi băneşti, titluri de valoare,
drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice, precum şi cheltuielile şi veniturile şi rezultatele
obţinute din acestea.
Atribuţiile compartimentului contabilitate, condus de contabilul şef, în domeniul
cheltuielilor şi veniturilor sunt stabilite atât de lege cât şi de statutul societăţii.
În vederea eliminării unor riscuri financiare şi economice (lipsuri de lichidităţi, rupturi de
stoc) ce ar putea interveni în desfăşurarea activităţii, firma, prin resortul contabilitate îşi
fundamentează la începutul exerciţiului financiar, bugetul de venituri şi cheltuieli. Acesta se
întocmeşte pe baza informaţiilor din exerciţiul anterior şi al obiectivelor perioadei viitoare. De
asemenea, pentru stabilirea costului de producţie, compartimentul contabilitate delimitează
riguros cheltuielile în timp.
Tot în domeniul cheltuielilor, potrivit Legii contabilităţii, contabilitatea cheltuielilor se
ţine după natura lor economică (cheltuieli cu materii prime şi materiale, salarii, obligaţii fiscale,
cheltuieli cu amortizări şi provizioane, cheltuieli excepţionale), pe grupe de cheltuieli şi
activităţi, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obţinute şi stabilirea
rezultatului financiar pe structura activităţilor ce le-au generat.

13
În privinţa veniturilor, potrivit Legii contabilităţii, resortul contabilitate asigură
încadrarea veniturilor pe feluri şi grupe de activităţi pentru a se asigura compatibilitatea şi
comparabilitatea cu cheltuielile ocazionate pentru obţinerea veniturilor şi stabilirea pe această
bază a rezultatelor financiare pe structura activităţilor ce le-au generat.
Contabilitatea, ca principal instrument ce asigură evidenţa elementelor şi operaţiilor
patrimoniale legate de schimburile şi relaţiile cu terţii, precum şi a rezultatelor financiare,
furnizează informaţii esenţiale în vederea asigurării bunei desfăşurări a activităţii curente
(inclusiv controlul) şi a planificării activităţii viitoare cum ar fi: calculul cifrei de afaceri, prin
însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de servicii
şi alte venituri din activitatea de exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri
acordate clienţilor; urmărirea şi controlul executării bugetului de venituri şi cheltuieli în scopul
realizării acestuia, evidenţa îndeplinirii planului de livrări, pe produse şi clienţi, potrivit
condiţiilor stabilite prin contracte economice ca premisă fundamentală a realizării veniturilor.
În contabilitate, pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor, se porneşte de la
caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.
Ocazionarea cheltuielilor şi crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive
sau simultan în timp. Astfel, în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente:
angajarea, consumul, plăţile, imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de
plăţi sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării efective sau “sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii
unor nevoi productive sau neproductive după caz.
Plăţile constau în achitarea unor sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor
obţinute.
În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente: producţia,
facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de
resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la
vânzător la cumpărător.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate
pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

14
CAPITOLUL III

REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR


AGENŢILOR ECONOMICI

III.1. Purtători primari de informaţii privind cheltuielile de producţie

Modificările elementelor de activ şi pasiv sunt urmarea diferitelor operaţii întreprinse.


Contabilitatea ia cunoştinţă cu aceste fapte prin intermediul documentelor sau purtătorilor de
informaţii. În măsura în care faptele consemnate în ele declanşează înregistrări în contabilitate,
ele devin documente justificative pentru contabilitate.
Pentru ca informaţiile să fie complete, sigure, exacte şi actuale, trebuie ca înscrierea
fenomenelor şi proceselor economice pe suportul de informaţii să se facă la originea lor, adică în
momentul şi la locul în care se produc. Actul în sine poartă numele de documentare, iar produsul,
de document primar.
În acest sens, documentul justificativ poate fi definit ca fiind actul scris întocmit pentru
consemnarea la origine a operaţiilor contabile servind ca dovadă a înfăptuirii acestora..
Într-un document justificativ, pe baza căruia urmează să se facă înregistrarea în
contabilitate, trebuie să se regăsească următoarele elemente: denumirea documentului,
denumirea şi sediul unităţii economice care a întocmit documentul, numărul documentului şi
data acestuia, menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei (când este cazul),
conţinutul operaţiei economice sau financiare, iar în cazurile necesare şi temeiul legal al
efectuării ei, datele cantitative şi valorice aferente operaţiilor economice sau financiare efectuate,
semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiei economice sau financiare a
persoanelor însărcinate cu executarea controlului financiar sau preventiv şi a persoanelor în drept
să aprobe operaţiile respective.
Identificarea cheltuielilor de producţie se realizează cu ajutorul purtătorilor de
informaţii15. În cazul cheltuielilor de producţie, ei reflectă consumul efectiv de timp şi materiale,
precum şi cantitatea şi calitatea produselor obţinute din fabricaţie.
Cu ajutorul purtătorilor de informaţii se realizează un control zilnic al integrităţii
proprietăţii asupra mijloacelor de producţie şi controlul asupra mişcării materialelor în timpul
procesului de fabricaţie.16
Purtătorii primari de informaţii privind cheltuielile de producţie sunt tipizaţi, ceea ce nu
îngrădeşte iniţiativa agentului economic de a-i simplifica şi raţionaliza permanent, adaptându-i la
specificul activităţii proprii.
Purtătorii primari de informaţii necesari pentru înregistrarea cheltuielilor de producţie,
sunt corespunzători naturii cheltuielilor. În ele se consemnează consumul de factori de producţie,
cum ar fi: materiale, salarii, amortizarea imobilizărilor, mijloace băneşti.
Dintre cei mai reprezentativi purtători de informaţii privind cheltuielile de producţie
menţionăm: bonul de consum şi fişa limită de consum, care intră în sfera cheltuielilor materiale,
fişa de evidenţă a salariilor ce aparţine domeniului cheltuielilor cu salariile, procesul verbal de
scoatere din funcţiune al mijloacelor fixe în cadrul cheltuielilor cu active imobilizate, ordinul de
plată, ce aparţine domeniului cheltuielilor cu mijloace băneşti.
Bonul de consum (sau bonul de materiale) stă la baza eliberării de materiale din magazie,
înregistrarea lor în contabilitate şi este act justificativ de primire în secţiile de producţie. Bonul

15
R. Petriş, Contabilitate generală, vol. II, Iaşi, 1988, p.39.
16
D. Rusu, Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980, p.278.

15
individual se foloseşte pentru eliberarea unui singur fel de material, iar pentru eliberarea mai
multor materiale necesare comenzii sau produsului se întocmeşte bonul colectiv de materiale.
Predarea documentelor privind mişcarea materialelor la contabilitate, se face cu ajutorul
borderoului de produse al documentelor.
Circuitul bonului de consum este prezentată în figura nr. III.1:

BON DE CONSUM (B.C.)


SECŢIE, ATELIER GESTIUNE CONTABILITATE

ÎNTOCMIRE
B.C.

ÎNREGISTRARE VIZĂ CONTROL


B.C. 1,2 ÎN FIŞA PREVENTIV
MAGAZIE

B.C.1
B.C. 1,2
PRELUCRARE
AUTOMATĂ
ARHIVARE
ARHIVARE

Fig. nr. III.1 Circuitul bonului de consum

Fişa limită de consum sau fişa limită de materiale, se foloseşte atunci când se eliberează
zilnic sau în mod repetat, acelaşi feluri de materiale pentru aceiaşi comandă sau lucrare. Fişa se
întocmeşte pentru un singur fel de materiale şi pentru o singură lună, sau pentru mai multe feluri
de materiale din aceiaşi gestiune, din aceiaşi grupă şi care privesc aceiaşi comandă.
Evidenţa muncii prestate se organizează astfel încât să se asigure cuantumul muncii
depuse individual, producţia rezultată cantitativ şi calitativ pe produs, operaţii, etc. Pe baza
evidenţei muncii prestate este posibilă calcularea exactă şi la timp a cuantumului retribuţiei la
care are dreptul fiecare persoană potrivit cantităţii şi calităţii muncii depuse, cunoaşterea
retribuţiilor şi a întreruperilor în muncă şi calculul just al răspunderii materiale.
Ţinând seama de sistemul de plată aplicat în întreprindere (evidenţă pontaj sau retribuţie
în acord)17se întocmesc purtătorii de informaţii. Pe baza bonului de lucru individual se
întocmeşte fişa de evidenţă a salariilor, care arată timpul de lucru efectiv şi a remuneraţiilor,
precum şi reţinerile din salarii 18.

17
D. Rusu, R. Davideanu, Contabilitatea unităţilor industriale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980,
p.110
18
Nomenclatorul privind modelele registrelor şi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar contabilă
din Sistemul contabil al agenţilor economici, 1994, p.179.

16
Pe baza fişei de evidenţă a salariilor se întocmeşte statul de salarii, prin care se calculează
şi se plătesc remuneraţiile curente ale salariaţilor. Schematic, colectarea informaţiilor pentru
plata remuneraţiilor este prezentată în figura nr.III.2:

BON DE LUCRU
FIŞĂ DE EVIDENŢĂ STAT DE
INDIVIDUAL SAU
A SALARIILOR SALARII
COLECTIV

Fig. nr. III.2. Colectarea informaţiilor privind salariile

Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri
este elaborat de comisia de casare.
După transferarea de către mijlocul fix a întregii valori asupra bunurilor produse, comisia
de casare întocmeşte “Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe", ca document
de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate. Schematic, evidenţa operativă a casării
mijloacelor fixe19, se prezintă ca în figura nr. III.3:

Fig. nr.
PROCES VERBAL DE CASARE III.3
DOCUMENTE PRIMARE Evidenţa
operativă
a casării
FIŞA MIJLOCULUI FIX
CONTABILITATE ANALITICĂ

FIŞĂ DE CONT SINTETIC


CONTABILITATE SINTETICĂ

mijloacelor fixe

După terminarea lucrărilor sau recepţia bunurilor de la terţi, compartimentul contabilitate


completează cele trei exemplare ale ordinului de plată, le semnează pentru acceptarea plăţii şi le
depune la banca sa (banca clientului). Banca clientului verifică legalitatea operaţiei, restituie un
exemplar clientului şi după înregistrarea documentului în contul acestuia, restituie un exemplar
din ordinul de plată la banca furnizorului.
Schematic, destinaţiile ordinului de plată sunt prezentate în figura nr. III.4.

CONTABILITATE

ex. 1 ex. 2
BANCA CLIENTULUI

ORDIN DE PLATĂ
ex. 3
BANCA BENEFICIARULUI

Fig. nr. III.4 Destinaţiile ordinului de plată

19
M. Ristea, Noul sistem contabil al agenţilor economici din România, editat de Corpul Experţilor Contabili şi a
Contabililor Autorizaţi din România, Bucureşti, 1993, p.143.

17
III.2. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor de exploatare

Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile în raport de natura activităţilor care le


ocazionează (exploatare, financiare şi excepţionale) şi de natura resurselor consumate.
Din ansamblul cheltuielilor de exploatare fac parte următoarele grupe de conturi:
- 60 ”Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri”;
- 61 ”Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate cu terţi”;
- 62 ”Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”;
- 63 ”Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”;
- 64 ”Cheltuieli cu personalul”
- 65 ”Alte cheltuieli de exploatare”.
De asemenea, vom include aici şi contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele”.
Toate conturile utilizate pentru evidenţa cheltuielilor de exploatare au funcţie de activ,
debitându-se cu cheltuielile efective ale perioadei şi creditându-se la finele exerciţiului financiar
cu întregul sold transferat asupra contului 121 ”Profit şi pierdere”.

III. 2. 1. Cheltuieli cu materii prime şi materiale

Oglindirea cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime şi materiale în


activitatea de producţie, în scopul obţinerii de produse finite, executării de lucrări sau prestării de
servicii pentru terţi se face diferit în funcţie de metoda de evidenţă a stocurilor practicată de
unitatea patrimonială (inventarul permanent în cazul unităţii studiate).
În cazul inventarului permanent fiecare intrare de bunuri se înregistrează cantitativ şi
valoric în conturile de stocuri corespunzătoare. Această înregistrare se face la nivelul contului
sintetic, cantităţile evaluându-se la costul de achiziţie sau costul de producţie, fiecare ieşire se
evaluează cantitativ şi valoric în conturile respective de stocuri. Rezultă că este posibil să se
cunoască în permanenţă cantităţile şi valorile de bunuri existente în stoc.
Metoda inventarului intermitent constă în inventarierea la sfârşitul perioadei de gestiune a
diferitelor stocuri. Datorită metodologiei de lucru impusă de această metodă, în cursul perioadei
de gestiune valoarea stocurilor existente nu se poate cunoaşte cu exactitate decât cu un efort de
realizare a unui inventar fizic valorizat
Contul 600 ”Cheltuieli cu materiile prime”, în varianta inventarului permanent, ţine
evidenţa cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime în activitatea de producţie în
scopul obţinerii de produse finite şi semifabricate, executării de lucrări sau prestări de servicii
pentru terţi.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu materiile prime este redată în figura
nr.III.5.

D 600 “Cheltuieli cu materiile prime” C

D 300 ”Materii prime” C D 300 ”Materii prime” C

1 3

D 308 ”Diferenţe de preţ la materii C D 121 ”Profit şi pierdere” C


prime şi materiale
2 4

Fig. nr. III.5 Reflectarea în contabilitate a consumului de materii prime

18
1 - înregistrat materiile prime eliberate în consum sau constante lipsă la inventariere
2 - înregistrat diferenţe de preţ aferente materiilor prime date în consum
3 - înregistrat materiile prime constante plus la inventariere
4 - înregistrat transferul soldului debitor asupra contului de calcul al rezultatului
În cazul intermitent funcţionarea contului 600 ”Cheltuieli cu materiile prime” este redată
în figura nr. III.6:

D 600 “Cheltuieli cu materiile prime” C

D 401 ”Furnizori” C D 300 ” Materii prime” C

1 3

D 300 ”Materii prime” C D 121 ”Profit şi pierdere” C

2 4

Fig. nr. III.6 Funcţiunea contului 600 ”cheltuieli cu materiile prime” în cazul inventarului
intermitent

1 - înregistrat achiziţionarea de materii prime


2 - înregistrat preluarea în exploatare a stocului iniţial de materii prime
3 - înregistrat constatarea la sfârşitul exerciţiului a unui stoc de materii prime
4 - înregistrat închiderea contului de cheltuieli cu materiile prime la finele exerciţiului.
Alături de contul 600 ”Cheltuieli cu materii prime”, contul 600 ”Cheltuieli cu materiale
consumabile” deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de exploatare, evidenţiind în
debitul lui consumul de materiale necesare obţinerii de produse finite, semifabricate, executării
de lucrări, sau de servicii.
Este necesară folosirea conturilor sintetice de gradul II care să reflecte fidel şi omogen
natura cheltuielilor, respectiv: 600 ”Cheltuieli materialele auxiliare”, 6012 ”Cheltuieli privind
combustibili ”, 6013 ”Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”, 6014 ”Cheltuieli privind
piesele de schimb“, 6015 ”Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat”, 6016
”Cheltuieli privind furajele”, 6018 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”.
Contabilizarea cheltuielilor cu materiale consumabile este redată în fig. nr. III.7 şi fig. nr.
III.8:
D 601 ”Cheltuieli cu materiale consumabile” C

D 301 ”Materialele consumabile” C D 301 ”Materiale consumabile” C


1 3

D 308 ”Diferenţe de preţ la materii C D 121 ”Profit şi pierdere” C


prime şi materiale”

2 4

Fig. nr. III.7 Oglindirea în contabilitate a consumului de materiale în varianta inventarului


permanent

19
1 - înregistrat darea în consum sau constatarea lipsă la inventariere a materialelor
consumabile
2 - înregistrat diferenţele de preţ la materiale consumabile date în consum
3 - înregistrat un plus de inventar
4 - înregistrat transferul soldului debitor asupra contului de calcul al rezultatului

Obiectele de inventar şi baracamentele şi amenajările provizorii ocupă o categorie


distinctă în cadrul stocurilor.
Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de
lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durată mai
mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora (echipamente de
protecţie, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele,
verificatoarele, aparatele de măsură şi control, etc.).

D 601”Cheltuieli cu materiale consumabile” C

D 401”Furnizori” C D 321”Materii prime şi materiale C


aflate la terţi”
1 4

D 351”Materii şi materiale C D 301”Materiale consumabile“ C


aflate la terţi”
2 5

D 301”Materiale consumabile” C D 121”Profit şi pierdere” C


3 6

Fig. nr. III.8 Funcţionarea contului 601 ”Cheltuielile cu materiale consumabile” în cazul
inventarului intermitent

1 - înregistrat intrarea în gestiune a materialelor consumabile


2 - înregistrat darea în consum a materialelor consumabile înapoia de la terţi
3 - înregistrat darea în consum a materialelor
4 - înregistrat trimiterea materialelor spre prelucrarea la terţi
5 - înregistrat constatarea la sfârşitul exerciţiului a unui stoc de materiale
6 - înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind materialele.

Cu ajutorul contului 602 ”Cheltuieli privind obiectele de inventar” se ţine evidenţa uzurii
obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli, integral la darea în folosinţă sau eşalonat pe durata
mai multor exerciţii, în funcţie de metoda utilizată.
Conturile cu care intră în corespondenţă 602”Cheltuieli privind obiectele de inventar sunt
prezentate în fig. nr. III.9:

20
D 602 ”Cheltuieli privind obiectele de inventar “ C
D 322”Uzura obiectelor de inventar” C D 321”Obiecte de inventar” C
1 3

D 328”Diferenţe de preţ la obiectelor C D 121”Profit şi pierdere” C


de inventar”
2 4

Fig. nr. III.9 Înregistrat cheltuielile cu obiecte de inventar

1 - înregistrat darea în folosinţă a obiectelor de inventar


2 - înregistrat diferenţa de preţ aferentă obiectelor de inventar date în folosinţă
3 - înregistrat obiectele inventar constatate plus la inventariere
4 - înregistrat transferul rulajul debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Baracamentele şi amenajările provizorii sunt bunurile achiziţionate sau constituite de


unităţile patrimoniale pentru executarea lucrărilor de construcţii. Nu se include în această
materialele (platforme betonate, drumuri şi căi de acces, etc.).
Evidenţa baracamente şi amenajărilor provizorii (vezi fig. nr. III.10):

D 603”Cheltuieli cu baracamente şi amenajările provizorii” C

D 603”Baracamente şi amenajări C D 121”Profit şi pierdere” C


provizorii”
1 2

Fig. nr. III.10 Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu baracamentele şi amenajările


provizorii

1 - înregistrat scoaterea (prin vânzare sau demolare) a baracamente şi amenajărilor


provizorii
2 - înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de rezultate.

Pentru evidenţierea cheltuielilor ocazionate de consumurile de materialele stocate,


necesare activităţii unităţilor patrimoniale se utilizează contul 604 ”Cheltuieli cu materialele
nestocate”, care se debitează prin creditul conturilor: 401 ”Furnizorii”, 408 ”Furnizori-facturi
nesosite” şi 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” (vezi fig. nr. III.11):

D 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” C


D 401 ”Furnizori” C D 121 ”Profit şi pierdere” C
1 4

D 408 ”Furnizori-facturi nesosite” C


2
D 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3

Fig. nr. III.11 Evidenţierea consumului de materiale nestocate.

21
1. înregistrat aprovizionarea cu materiale nestocate
2. înregistrat aprovizionarea cu materiale nestocate pentru care nu s-au primit factura
3. înregistrat materialele nestocate consumabile în mai multe perioade de gestiune
4. înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind materialele nestocate.

Rolul deosebit pe care îl are energia şi apa în procesul economic productiv sau comercial,
cât şi ponderea însemnată ce o deţin în unele ramuri în structura costului de producţie, justifică
evidenţierea separată a cheltuielilor ocazionate de consumurile de energie şi apă necesare
desfăşurării activităţii patrimoniale.20
În acest scop se foloseşte contul 605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” ce evidenţiază în
debitul său valoarea consumurilor de energie şi apă efectuate de către unitatea patrimonială în
cursul unui exerciţiu.
Funcţionarea acestui cont este asemănătoare cu a contului 604 ”Cheltuieli privind
materialele nestocate”(vezi fig.nr.III.11).

III. 2. 2. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Pentru realizarea producţiei în procesul de exploatare apar numeroase lucrări şi servicii


prestate de terţi (cheltuieli de întreţinere şi reparaţii, cheltuieli de redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii, cheltuieli cu studiile şi cercetările).
Grupa 61”Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” cuprinde conturile prin
care se reflectă în contabilitate acest fel de cheltuieli, respectiv: 611” Cheltuieli de întreţinere şi
reparaţii”, 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”, 614”Cheltuieli cu
studiile şi cercetările”.
Contul 611”Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii” ţine evidenţa cheltuielilor de întreţinere
şi reparaţii executate de terţi şi suportate de către unitatea patrimonială.
Contabilizarea acestui fel de cheltuieli este prezentată în fig. nr. III.12:

D 611”Cheltuieli de întreţinere şi pierdere” C

D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierdere” C


1 4

D 408”Furnizori-facturi nesosite” C
2

D 471”Cheltuieli înregistrate în C
avans”
3

Fig. nr. III.12. Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile

1 - înregistrat lucrările de întreţinere şi reparaţii executate de terţi


2 - înregistrat lucrările de întreţinere şi reparaţii executate de terţi pentru care nu s-au
primit facturi
3 - înregistrat cota parte a cheltuielilor aferente exerciţiului
4 - înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

20
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţiei Academice “Gh. Zane”, Iaşi,
1994, p.56

22
Contul 612”Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chiriile” ţine evidenţa
cheltuielilor cu redevenţe, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate.
Funcţionarea contului 612”Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” este
asemănătoare cu cea a contului 611”Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii.(vezi fig.nr.III.12)
Cu ajutorul contului 613”Cheltuieli cu primele de asigurare” se ţine evidenţa cheltuielilor
cu primele de asigurare stabilite prin contract şi suportate de unităţile patrimoniale.
Contabilizarea cheltuielilor cu primele de asigurare este redată în fig.nr.III.13:

D 613”Cheltuieli cu primele de asigurare” C


D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 7

D 408”Furnizori-facturi nesosite” C
2

D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C


3

D 5121”Conturi la bănci în lei” C


4

D 5311”Casa în lei” C
5

D 5411”Acreditive” C
6

Fig. nr. III.13. Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare

1.înregistrat primele de asigurare stabilite prin contract cu furnizorul


2.înregistrat primele de asigurare stabilite prin contract cu furnizorul pentru care s-au
primit facturi
3.înregistrat cota parte de cheltuieli cu primele de asigurare achitate anticipat
4.înregistrat primele de asigurare stabilite prin contract şi plătite prin virament
5.înregistrat achitarea prin numerar a primelor de asigurare încheiate
6.înregistrat achitarea prin acreditive a primelor de asigurare încheiate
7.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările” ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de
procurarea de studii şi plata contractelor de cercetare şi a contribuţiei unităţilor patrimoniale la
constituirea fondului special pentru cercetare - dezvoltare, debitându-se în corespondenţă cu
conturile:401”Furnizori”,408”Furnizori-facturi nesosite”, 471”Cheltuieli înregistrate în avans”,
462”Creditori diverşi”(vezi fig.nr.III.14)21

21
M. Ristea, Noul sistem contabil al agenţilor economici din România, Ediţia a 2-a,Editat de Corpul Experţilor
contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,Bucureşti,1993,p.150.

23
D 614”Cheltuieli cu studiile şi cercetările” C

D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierdere” C


1 5

D 408”Cheltuieli înregistrate în avans” C


2
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3

D 462”Creditori diverşi” C
4

Fig. nr. III.14. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu studiile şi cercetările

1.înregistrat procurarea de studii


2.înregistrat procurarea de studii pentru care nu s-au primit factura
3.înregistrat cota parte din cheltuielile cu studiile şi cercetările aferente exerciţiului în
curs
4.înregistrat procurarea de studii
5.înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului
exerciţiului.

III. 2. 3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

Pentru buna desfăşurare a activităţii unitatea patrimonială apelează la unele servicii


indispensabile prestate de terţi, cum ar fi: diverse munci sezoniere pe şantiere, transporturi de
bunuri şi persoane, operaţiuni bancare, servicii poştale, etc.
În planul de conturi toate aceste cheltuieli sunt reflectate de conturile din grupa
62”Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”, şi anume: 621”Cheltuieli cu colaboratorii”,
622”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”, 623”Cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate”, 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”, 625”Cheltuieli poştale şi
taxe de telecomunicaţii”, 627”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”, 628”Alte cheltuieli
cu serviciile executate de terţi”.
Pentru evidenţierea cheltuielilor cu colaboratorii se foloseşte contul 621”Cheltuieli cu
colaboratorii”.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu colaboratorii se prezintă ca în fig.nr.III.15:

D 621”Cheltuieli cu colaboratorii” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 3
D 471”Cheltuieli înregistrate în C
avans”
2

Fig. nr. III.15 Corespondenţele stabilite de contul 621”Cheltuieli cu colaboratorii”

24
1.înregistrat sumele datorate colaboratorilor pentru prestaţiile efectuate
2.înregistrat cota parte de cheltuieli aferentă exerciţiului curent
3.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Cu ajutorul contului 622 ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” se ţine evidenţa


cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de
valoare imobilizate sau a celor de plasament, onorariile de consiliere, contencios, expertizare,
precum şi altor cheltuieli similare.
Funcţionarea contului 622 ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” este redată în
figura nr. III.16:

D 622”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” C

D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierdere” C

1 4

D 408”Furnizori- facturi nesosite” C

D 471”Cheltuieli înregistrate în C
avans”

Fig. nr. III.16 Funcţionarea contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”

1.înregistrat comisioanele şi onorariile cuvenite terţilor pentru serviciile prestate


2.înregistrat comisioanele şi onorariile cuvenite terţilor pentru serviciile prestate, pentru
care nu s-au primit facturi
3.înregistrat cota parte din cheltuielile cu comisioanele şi onorariile aferente exerciţiului
curent
4.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului 121”Profit şi pierdere”.

Contul 623 ”Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” ţine evidenţa cheltuielilor


ocazionate de serviciile de protocol, reclamă şi publicitate prestate de terţi”.22
Reflectarea în contabilitate a acestui gen de cheltuieli este redată în figura nr. III.17:

22
Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, p.138.

25
D 623”Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” C

D 401”Furnizori’ C D 121”Profit şi pierdere” C

1 7

D 408”Furnizori-facturi nesosite” C

D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C

D 512”Conturi curente în bănci” C

D 531”Casa” C

D 542”avansuri de trezorerie” C

Fig. nr. III.17 Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor legate de protocol, reclamă şi


publicitate.

1-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă şi publicitate prestate de terţi


2-înregistrat costul serviciilor de protocol, şi publicitate, pentru care nu s-au primit facturi
3-înregistrat cota-parte de cheltuieli generate de serviciile de protocol, reclamă şi
publicitate prestate de terţi aferente exerciţiului de curs
4-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă şi publicitate achitate prin virament
5-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă şi publicitate achitate prin numerar
6-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă şi publicitate achitate prin avansuri de
trezorerie.
7-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de rezultate.

Contul 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane” ţine evidenţa cheltuielilor


generate de transportul de bunuri şi persoane efectuate de terţi în favoarea agentului economic.
(vezi fig.nr.18)23

23
M. D. Paraschivescu, ş.a., Contabilitate şi modele de analiză economică, Editura Fundaţiei Academice “Gh.
Zane”, Iaşi, 1993, p.295.

26
D 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane” C

D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierdere” C

1 7

D 408”Furnizori-facturi nesosite” C

D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C

D 542”Avans de trezorerie” C

D 5323”Tichete şi bilete de călătorie” C

D 512”Costuri la bănci” C

Fig. nr. III.18. Contabilizarea cheltuielilor privind transportul de bunuri şi persoane

1-înregistrat costul transportului de bunuri şi personal


2-înregistrat sumele datorate terţilor pentru serviciile de transport prestate, dar pentru
care nu s-au primit încă factura
3-înregistrat cuantumul de cheltuieli datorate terţilor din totalul cheltuielilor anticipate
înregistrate, privind serviciile de transport prestate de terţi
4-înregistrat plata prin avansuri de trezorerie a serviciilor de transport
5-înregistrat valoarea biletelor şi tichetelor de călătorie
6-înregistrat plata prin cont curent a serviciilor de transport
7-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 625 ”Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferuri” înregistrat în debitul său


sumele plătite pentru deplasările, detaşările şi transferările personalului.
În contabilitate aceste cheltuieli se evidenţiază ca în figura nr.III.19:

27
D 625”Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” C

D 401”Furnizori” C D 121”Profit şi pierderi’ C


1 7

D 408”Furnizori-facturi nesosite C

D 471”Cheltuieli înregistrate C
în avans”

D 512”Conturi curente în bănci” C

D 532”Alte valori” C

D 542”Avansuri de trezorerie” C
6

Fig. nr. III.19 Corespondenţele stabilite de contul 625 “ Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi
transferări.

1 – înregistrat cheltuielile ocazionate de deplasările, detaşările şi transferurile


personalului
2 – înregistrat sumele datorate terţilor pentru care nu s-au primit facturi
3 - înregistrat cota – parte din cheltuielile cu deplasările, detaşările şi transferările
personalului aferente exerciţiului în curs
4 – înregistrat decontarea deplasărilor în interes de serviciu a salariaţilor
5 – înregistrat decontarea deplasărilor efectuate de salariaţi în interesul unităţii
6 – înregistrat decontarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferurile
personalului, prin avansuri de trezorerie.
7 - înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Pentru evidenţa cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii (transmiterea


corespondenţei, transmiterea telegramelor, realizarea convorbirilor telefonice, trimiteri de bani,
efectuarea de abonamente la ziare şi publicaţii periodice, expedierea cataloagelor de preţuri)
suportate de agentul economic, contabilitatea apelează la contul 626 “Cheltuieli poştale şi taxe
de telecomunicaţii”.
Contul 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” se debitează în corespondenţă
cu următoarele conturi: 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori–facturi nesosite “, 471 “Cheltuieli

28
înregistrate în avans”, 512 “Conturi curente la bănci”, 5321 “Timbre fiscale şi poştale”, 542
“Avansuri de trezorerie”, 5311 “Casa în lei”.
Numai cheltuielile cu alte servicii executat de terţi prezentate până aici nu pot da
mărimea volumului lor total. La cele menţionate se mai adaugă: cheltuieli cu servicii tipografice,
legătorie, foto, traduceri, analize de laborator.24
Activităţile de felul celor menţionate, care constituie alte cheltuieli cu serviciile executate
de terţi şi suportate de unitatea patrimonială, se evidenţiază cu ajutorul contului 628 “Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi”. Debitul acestui cont intră în corespondenţă cu creditul
următoarelor conturi: 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori facturi nesosite”, 471 “ Cheltuieli
înregistrate în avans” şi 542 “Avansuri de trezorerie”.

III. 2. 4. Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Influenţa asupra rezultatului final al exerciţiului o au şi sumele aferente impozitelor,


taxelor şi vărsămintelor asimilate datorate de unitatea patrimonială bugetului de stat.
Diversitatea acestor cheltuieli reclamă folosirea mai multor conturi care să permită
înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor reprezentând impozitul suplimentar sau cel pe clădiri
ori alte impozite şi taxe datorate de către unitatea patrimonială.
Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate sunt înregistrate în co9nturile din
grupa 63 ”Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, şi anume : 631 “Cheltuieli cu
impozitul pe salarii” şi 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.25
Cu ajutorul contului 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” se ţine evidenţa cheltuielilor
cu impozitul suplimentar datorat bugetului statului pentru depăşirea fondului de salarii admisibil.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu impozitul pe salarii este redată în fig. nr. III.
20:

D 631”Cheltuieli cu impozitul pe salarii” C

D 444”Cheltuieli cu impozitul pe salarii” C D 121”Profit şi pierderi” C

1 2

Fig. nr. III. 20 Funcţionarea contului 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii”

1 – înregistrat impozitul pe salarii datorat de unitate, potrivit legii, bugetului de stat


2 – înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului 121 “Profit şi pierdere”.

Cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se ţine
evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau
altor organisme publice (impozitul pe clădiri, impozitul pe venituri din închirieri de clădiri,
taxele asupra mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă în alte locuri publice, taxa pentru
înregistrare şi examinarea cererilor de brevet şi invenţii, etc)26
Figura nr. III. 21. Prezintă corespondenţele stabilite de contul 635 “Cheltuieli cu alte
impozite şi taxe asimilate”

24
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţiei Academice “Gh. Zane”, Iaşi,
1995, p.112.
25
* * * Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, p. 140.
26
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţia Academică “Gh. Zane”, Iaşi, p.
163.

29
D 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” C

D 4426”T.A.V. deductibilă” C D 121”Profit şi pierdere” C

1 5

D 4427”T.A.V. colectivă“ C

D 446”Alte impozite” C

D 447”Fonduri speciale” C

Fig. nr. III. 21. Reflectarea în contabilitate a “Cheltuielilor cu impozite, taxe, şi vărsăminte
asimilate”

1-înregistrat partea din T.V.A. deductibilă devenită nedeductibilă


2-înregistrat T.A.V. colectată cuvenită lipsurilor neimputabile din gestiune, donaţiilor,
bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură
3-înregistrat impozitul pe clădiri
4-înregistrat sumele aferente fondului special de cercetare-dezvoltare, fondului de risc şi
accidente, şi protecţia specială a persoanelor handicapate, etc.
5-înregistrat închiderea contului de cheltuieli.

III. 2. 5. Cheltuieli cu personalul

Creşterea eficienţei economice presupune nu numai utilizarea raţională a resurselor


materiale, ci şi micşorarea consumului de muncă vie. De aceea un important rol în determinarea
gradului eficienţei economice îl are cunoaşterea cheltuielilor cu remuneraţiile personalului
(reflectate în contul 641”Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”) şi a celor determinate în
funcţie de acestea (înregistrate în contul 645”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială) şi
incluse în contul lucrărilor, serviciilor sau produselor pe considerente de ordin practic.
Contul 641”Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” ţine evidenţa cheltuielilor cu
salariile personalului.
Se debitează cu valoarea salariilor şi altor drepturi cuvenite personalului din cadrul
unităţii în corespondenţă cu creditul conturilor: 421”Personal-remuneraţii datorate” şi 428”Alte
datorii şi creanţe în legătură cu personalul (vezi fig.nr.III.22).

30
D 641”Cheltuieli cu personalul” C

D 421”Personal-remuneraţii datorate” C D 121”Profit şi pierdere” C


1 3

D 428” Alte datorii şi creanţe în C


legătură cu personalul”
2

Fig. nr. III. 22 Reflectă în contabilitate a cheltuielilor cu personalul

1-înregistrat salariile cuvenite personalului


2-înregistrat valoarea altor drepturi cuvenite personalului, pentru care nu s-au întocmit
statele de plată
3-înregistrat preluarea rulajului debitor de către contul de calcul.

Contul 645”Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială” evidenţiază


cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială suportate de către unităţile patrimoniale, are
trei subconturi, care reflectă genurile de contribuţii: 6452”Cheltuieli privind contribuţia unităţii
pentru ajutorul de şomaj”, 6458”Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” (sume
acordate salariaţilor sub formă de ajutoare materiale).
Contabilizarea acestor cheltuieli este redată în fig. nr. III.23:

D 645”Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială” C


D 4311”Contribuţia unităţii la C D 121”Profit şi pierdere” C
asigurările sociale
1 4

D 4371”Contribuţia unităţii la C
fondul de şomaj
2
D 423”Personal-ajutoare materiale C
datorate”
3

Fig. nr. III.23. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor privind asigurările sociale


şi protecţia socială

1-înregistrat contribuţia unităţii la asigurările sociale


2-înregistrat contribuţia unităţii la fondul de şomaj
3-înregistrat ajutoarele materiale cuvenite personalului
4-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

31
III. 2. 6. Alte cheltuieli de exploatare

În categoria acestor cheltuieli intră pierderile din creanţe, diferenţele din lichidarea
datoriilor şi creanţelor, precum şi alte cheltuieli de exploatare privind gestiunea, când reprezintă
operaţiuni curente ale unităţii patrimoniale.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli se folosesc conturile din grupa 65”Alte cheltuieli
de exploatare”, şi anume: 654”Pierderi din creanţe” şi 658”Alte cheltuieli de exploatare”.
Contul 654”Pierderi din creanţe ţine evidenţa pierderilor survenite în urma neîncasării
creanţelor de la clienţi”.27
Funcţionarea contului 645”Pierderi din creanţe” este redată în fig. III. 24:

D 654”Pierderi din creanţe” C


D 41”Clienţi incerţi” C D 121”Profit şi pierdere” C

1 2

Fig. III. 24. Reflectarea în contabilitate a pierderilor din creanţe

1-înregistrat sumele trecute pe pierderi cu ocazia din evidenţa a clienţilor incerţi sau în
litigiu
2-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 658”Alte cheltuieli de exploatare” înregistrează în debit diferenţele din lichidarea


datoriilor şi creanţelor(vezi fig.III.25):

27
M.Epuran, D.Cote, Contabilitate financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timişoara, 1995, p.165.

32
D 658”Alte cheltuieli de exploatare C
D 167”Alte împrumuturi şi datorii asimilate” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 11
D 401”Furnizori” la 409”Furnizori/debitori” C
2
D 411”Furnizori” la 419”Clienţi-creditori” C
3
D 421”Personal remuneraţii datorate” la 428”Alte datorii şi C
creanţe în legătură cu personalul”
4
D 431”Asigurări sociale” la 438”Alte datorii şi creanţe sociale” C
5
D 441”Impozitul pe profit” la 438”Alte datorii şi creanţe cu C
bugetul statului”
6
D 451”Decontări în cadrul grupului” la 457”Dividende de plată” C
7
D 461” Debitori diverşi “ C
8
D 464”Creditori diverşi” C
9
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
10

Fig. nr. III. 25 Contabilizarea altor cheltuieli de exploatare.

1-înregistrat cheltuielile aferente diferenţele nefavorabile din lichidarea împrumuturilor şi


datoriilor asimilate
1…9-înregistrat cheltuielile aferente diferenţelor nefavorabile din lichidarea creanţelor şi
datoriilor
10-înregistrat valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, repartizate în
perioada următoare
11-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de rezultate.

III. 2. 7. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele

Cheltuielile de exploatare privind amortizările şi provizioanele suportate de către unităţile


patrimoniale sunt evidenţiate cu ajutorul contului 681”Cheltuieli de exploatare privind

33
amortizările şi provizioanele”, care se dezvoltă în patru subconturi operaţionale, şi
anume:6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”,6812”Cheltuieli de
exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”, 6813”Cheltuieli pentru exploatare
privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor”, 6814”Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele pentru deprecierea activelor circulate”.
Contul 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizările imobilizărilor” ţine evidenţa
cheltuielilor aferente amortizării imobilizărilor corporale şi necorporale.28
Contabilizarea cheltuielilor de exploatare privind amortizările este redată în fig. nr.
III.26:

D 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” C


D 280”Amortizarea imobilizărilor necorporale” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 3
D 281”Amortizarea imobilizărilor corporale” C
2

Fig. nr. 26. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor privind amortizările

1-înregistrat amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale


2-înregistrat amortizarea aferentă imobilizărilor corporale
3-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Cu ajutorul contului 6812”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi


cheltuieli” se evidenţiază valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea riscurilor
conjuncturale, în măsura în care se vor produce în exerciţiul financiar următor, ori pentru
cheltuielile ce devin exigibile în perioada viitoare care privesc exploatarea.29
În fig. nr. III.27 este prezentată funcţiunea contului 6812”Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”.

D 6812”Cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” C


D 151”Provizoane pentru riscuri şi cheltuieli” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 2

Fig. nr. III.27 Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor privind provizioanele


pentru riscuri şi cheltuieli

1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli


2.înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli.

28
C. Drăgan, Noua contabilitate a agenţilor economici, Editura Hercules, Bucureşti, 1994, p.226.
29
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţiei Academice ”Gh. Zane”, Iaşi,
1994, p.264.

34
Diferenţele în minus dintre valoarea actuală sau de utilitate stabilită la inventariere şi
valoarea de intrare în patrimoniu care pot apărea în decursul unui exerciţiu financiar viitor
impune constituirea de către unitate a unor provizioane pentru deprecierea acestor imobilizări.
Contul 6813 ”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizărilor” reflectă în debitul său valoarea acestor provizioane (vezi fig. nr. III.28).30

D 6813 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru C


deprecierea imobilizărilor”
D 290”Provizoane pentru deprecierea C D 121”Profit şi pierdere” C
imobilizărilor necorporale”
1 4

D 291”Provizoane pentru deprecierea C


imobilizărilor corporale
2

D 293”Provizoane pentru deprecierea C


imobilizărilor în curs”
3

Fig. nr. III.28 Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu provizioanele


pentru deprecierea imobilizărilor

1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale


2.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale
3.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor în curs
4.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

La fel şi în cazul imobilizărilor, diferenţa în minus ce poate apărea între valoarea de


intrare şi valoarea actuală trebuiesc acoperite prin constituirea unui provizion.
Valoarea acestui provizion este reflectată în debitul contului 6814”Cheltuieli de
exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante”.(vezi fig. nr. III.29).

D 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru C


deprecierea activelor circulare”

D 390”Provizoane pentru deprecierea la 398”Provizoane pentru C D 121”Profit C


materiilor prime deprecierea ambalajelor şi pierdere”

1 2

Fig. nr. III.29 Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor de exploatare


privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante


2.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

30
Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, 1994, p.100

35
III.3. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor financiare

În concepţia monistă a contabilităţii, cheltuielile unei firme erau numite “de exploatare”,
termenul de cheltuială financiară nefiind recunoscut.
Trecerea la economia de piaţă, şi implicit la sistemul de contabilitate în dublul circuit,
care a dus cu sine şi bazele pieţei monetare şi financiare, a făcut ca cheltuielile generate de
activitatea financiară să se individualizeze.31
În planul general de conturi grupa cheltuielilor financiare are următoarea structură:
663”Pierderi din creanţe legate de participaţii”, 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament
cedate”, 665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”, 666”Cheltuieli privind dobânzile”,
667”Cheltuieli privind sconturile acordate”, 668”Alte cheltuieli financiare”. Tot aici se trec şi
cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele.
În funcţie de evoluţia situaţiei economico financiare a societăţii comerciale emitente de
titluri de participare, agentul economic îşi poate sau nu recupera împrumuturile acordate.
Când sumele împrumutate nu mai pot fi recuperate, agentul economic include pierderile
în contul 663”Pierderi din creanţe legate de participaţii”.
Contabilizarea pierderilor din creanţe legate de participaţii este redată în fig. nr. III.30:

D 663”Pierderi din creanţe legate de participanţi” C

D 267”Creanţe imobilizate” C D 121”Profit şi pierderi” C

1 2

Fig. nr. III.30 Funcţionarea contului 663”Pierderi din creanţe legate de participaţii”
1.înregistrat mărimea pierderilor din creanţe imobilizate
2.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului 121”Profit şi pierderi”.
Contul 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” ţine evidenţa cheltuielilor
generate de diferenţa nefavorabilă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie al titlurilor de
plasament.32 (vezi fig .nr. III.31)

D 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” C


D 502”Acţiuni proprii” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 5
D 503”Acţiuni” C
2
D 506”Obligaţiuni” C
3
D 50881”Alte titluri de plasament” C
4

Fig. nr. III.31 Funcţionarea contului 664”Cheltuieli privind titlurile de


plasament cedate”
1.înregistrat pierderi din cedarea acţiunilor proprii
2.înregistrat pierderi din cedarea acţiunilor
31
M. Epuran, D. Cotleţ, Contabilitate financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timişoara, 1995, p.145.
32
C. Drăgan, Noua contabilitate a agenţilor economici, Editura Hercules, Bucureşti, 1994, p.228

36
3.înregistrat pierderi din cedarea obligaţiunilor
4.înregistrat pierderi din cedarea altor titluri de plasament.

Contul 665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” ţine evidenţa diferenţelor


nefavorabile de curs valutar suportate de unitatea patrimonială.(vezi fig.nr.III.32)

D 665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” C

D 162”Cheltuieli bancare pe termen lung şi mediu” C D 121”Profit C


şi pierderi”
1
15
D 167”Alte împrumuturi şi datorii asimilate” C
2
D 267”Creanţe imobilizate” C
3
D 411”Clienţi” C
4
D 413”Efecte de primit” C
5
D 416”Clienţi incerţi” C
6
D 418”Clienţi-facturi de înlocuit” C
7
D 461”Debitori diverşi” C
8
D 404” Furnizori de imobilizări” C
9
D 419”Clienţi –creditori” C
10
D 462”Creditori diverşi” C
11
D 5124”Conturi la bănci în lei” C
12

D 5314”Casa în lei” C
13

37
D 5412”Acreditive” C
14

Fig. nr. III.32. Funcţionarea contului 665”Cheltuieli din diferenţă de curs valutar”

1.înregistrat cheltuielile din diferenţe de curs valutar aferente creditelor pe termen lung şi
mediu
2.înregistrat cheltuielile din diferenţele de curs valutar aferente altor împrumuturi şi
datorii asimilate
3….10. înregistrat sumele reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate
în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută
11…14. înregistrat sumele reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în devize din bancă sau casă
15.înregistrat închiderea contului de cheltuieli.

Cu ajutorul contului 666”Cheltuieli privind dobânzile” ţine evidenţa dobânzilor aferente


împrumuturilor datorate.
În fig. nr. III.33 este prezentată funcţiunea acestui cont:

D 666”Cheltuieli cu dobânzile” C
D 168”Dobânzi aferente împrumuturilor şi C D 121”Profit şi pierdere” C
datoriilor asimilate”
1 7
D 4518”Dobânzi aferente decontărilor în C
cadrul grupului”
2
D 4558”Dobânzi- conturi asociaţii” C
3
D 512”Conturi curente în bănci” C
4
D 5186”Dobânzi de plătit” C
5
D 519”Credite bancare pe termen scurt” C
6

Fig. nr. III. 33 Corespondenţele stabilite de contul 666”Cheltuieli cu dobânzile”

1.înregistrat valoarea dobânzilor aferente împrumuturilor pe termen mediu şi lung


2.înregistrat valoarea dobânzilor aferente împrumuturilor încasate în cadrul grupului
3.înregistrat valoarea dobânzilor cuvenite asociaţiilor
4.înregistrat valoarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în cont curent

38
5,6. înregistrat valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt
7.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Evidenţa cheltuielilor privind sconturile acordate clienţilor sau debitorilor pentru


achitarea anticipată se realiza cu ajutorul contului 667” Cheltuieli privind sconturile acordate”,
care se debitează în cursul lunii cu valoarea sconturilor acordate clienţilor sau debitorilor prin
creditul conturilor: 441”Clienţi” şi 461”Debitori diverşi”.33
Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor este prezentată în fig. III. 34:

D 667”Cheltuieli privind sconturile” C


D 411”Clienţi” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 3
D 461”Debitori diverşi” C
2

Fig. nr. III.34. Funcţiunea contului 667”Cheltuieli privind sconturile”

1.înregistrat valoarea scontului acordat clientului


2.înregistrat valoarea scontului acordat diverşilor debitori
3.înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind sconturile.

Evidenţa cheltuielilor financiare, altele decât cele înregistrate în conturile 663”Cheltuieli


din creanţe legate de participaţii”,664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”,
665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”, 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”, se
realizează cu ajutorul contului 668”Alte cheltuieli financiare”.34
La finele exerciţiului financiar se transferă soldul său debitor asupra contului 121”Profit
şi pierdere”.
Evidenţa cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele se ţine cu ajutorul
contului 686”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”, care se dezvoltă în trei
subconturi operaţionale, şi anume: 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli, 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecieri “,şi contul
6868”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiilor.”35
Contul 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” ţine
evidenţa provizioanelor constituite pentru acoperirea eventualelor pierderi latente cauzate de
conversia, la închiderea exerciţiului financiar, a creanţelor şi datoriilor exprimate în monede
străine.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor financiare privind provizioanele pentru riscuri
şi cheltuieli este redată în figura nr. III.35:

33
N. Feleagă, I. Ionaşcu, Contabilitate financiară, vol. 1, Editura Economică, 1995, p.75.
34
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţie Academice ”Gh. Zane”, Iaşi,
1994, p.200.
35
M. D. Paraschivescu, ş.a., Modele de contabilitate şi analiză financiară, Editura Neuron, Focşani, 1994, p.279.

39
D 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele C
pentru riscuri şi cheltuieli”
D 1514”Provizoane pentru pierderi din C D 121”Profit şi C
schimb valutar” pierdere”
1 2

Fig. nr. III.35 Funcţiunea contului 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele


pentru riscuri şi cheltuieli

1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru pierderi din schimb valutar


2.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecieri” ţine evidenţa


cheltuielilor financiare privind constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
financiare, a creanţelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociaţii şi a
titlurilor de plasament.36
Evidenţierea în contabilitate a cheltuielilor financiare privind provizioanele pentru
deprecieri este prezentată în fig. nr. III.36:

D 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele C


pentru deprecieri”
D 296”Provizoane pentru deprecierea C D 121”Profit şi C
imobilizărilor financiare” pierderi”
1 4
D 496”Provizoane pentru deprecierea creanţelor C
decontări în cadrul grupului, unităţii şi cu asociaţii
2
D 590”Provizoane pentru deprecierea C
titlurilor de plasament”
3

Fig. nr. III.36 Funcţiunea contului 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele


pentru deprecieri”

1-înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare


2-înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor din decontări
3-înregistrat constituirea provizioanelor pentru de plasament
4-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 6868”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursarea


obligaţiunilor (vezi fig. III.37)

36
M. Epuran, D. Cotleţ, Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timişoara, 1995, p.165.

40
D 6868”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de C
rambursare a obligaţiilor”
D 169”Primele privind rambursarea obligaţiilor” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 2

Fig. nr. III.37 Funcţionarea contului 6868”Chrltuieli financiare privind


amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”

1-înregistrat cheltuielile cu amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor


2-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

III.4. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor excepţionale

Operaţiunile excepţionale sunt cele care au caracter accidental şi nu sunt legate de


activitatea normală, curentă de exploatare sau de activitatea financiară a unităţii patrimoniale.
Cheltuielile excepţionale pot apărea din operaţii de capital (cedarea de active imobilizate)
sau de gestiune (lipsuri şi penalităţi imputabile, amenzi şi penalităţi, donaţii şi subvenţii, inclusiv
prelevările cu caracter umanitar, etc.).
Contul 671”Cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune” ţine evidenţa
cheltuielilor excepţionale privind operaţiile de gestiune. Evidenţierea fiecărei din cheltuieli
excepţionale a condus la dezvoltarea lui în patru conturi analitice: 6711”Despăgubiri, amenzi şi
penalităţi”, 6712”Donaţiile şi subvenţiile acordate”, 6714”Pierderi din debitori diverşi”,
6718”Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune”37.

În fig. nr. III.38. este prezentată funcţiunea contului 671”Cheltuieli excepţionale privind
operaţiile privind operaţiile de gestiune”:

D 671”Cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune” C


D Clasa 3 “Stocuri” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 5
D 461”Debitori diverşi” C
2
D 5121”Conturi la bănci în lei” C
3
D 5311”Casa în lei” C
4

Fig. nr. III.38. Oglinda în contabilitate a cheltuielilor excepţionale privind


operaţiile de gestiune

37
***Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, 1994, p.93.

41
1-înregistrat valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate terţilor
2-înregistrat valoarea pierderilor provocate de terţi
3-înregistrat achitarea din cont a penalităţilor şi amenzilor
4-înregistrat achitarea din casă a penalităţilor şi amenzilor
5-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 672”Cheltuieli privind operaţiile de capital” ţine evidenţa cheltuielilor generate de


cedarea imobilizărilor corporale şi necorporale incomplet amortizate, pe de o parte cât şi
imobilizărilor financiare scoase din evidenţă ca urmare a unor situaţii excepţionale.
Pentru evidenţierea detaliată a cheltuielilor din aceste operaţiuni contul 672”Cheltuieli
privind operaţiile de capital” se dezvoltă în două conturi analitice: 6721”Cheltuieli privind
activele cedate” şi 6728”Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiunile de capital”. Se
debitează în cursul exerciţiului financiar pe măsura apariţiei cheltuielilor excepţionale privind
operaţiile de capital suportate de către unitate şi se creditează cu ocazia preluării întregului sold
la finele exerciţiului financiar în contul de calcul al rezultatului.
Contabilizarea cheltuielilor excepţionale din operaţiile de capital este redată în fig. nr.
III.39:

D 672”Cheltuieli excepţionale din operaţii de capital” C


D 203”Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” C D 121”Profit şi pierdere” C
1 8
D 205”Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi C
valori similare
2
D 211”Terenuri” C
3
D 212”Mijloace fixe” C
4
D 261”Titluri de participare” C
5
D 262”Titluri imobilizate ale C
activităţilor de profit”
6
D 263”Alte titluri imobilizate” C
7

Fig. nr. III.39 Funcţionarea contului 672”Cheltuieli excepţionale


din operaţii de capital”

42
1,2. înregistrat valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporabile cedate sau scoase din
evidenţă
3,4. înregistrat valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale cedate sau scoase din
evidenţă
5,6,7. înregistrat valoarea neamortizată a imobilizărilor financiare cedate sau scoase din
evidenţă
8. înregistrat închiderea cheltuielilor excepţionale din operaţii de capital.

Contul 687”Cheltuieli excepţionale privind amortizările şi provizioanele” ţine evidenţa


cheltuielilor excepţionale generate de constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli,
provizioane pentru deprecieri şi a provizioanelor reglementate, precum şi de înregistrarea strict
individualizată pe obiect, a amortizării imobilizărilor corporale şi necorporale.(vezi fig. nr.
III.40).

D 687”Cheltuieli excepţionale privind amortizările şi C


provizioanele
D 151”Provizoanele pentru riscuri şi cheltuieli” C D 121”Profit şi pierderi” C
1 7
D 496”Provizoane pentru deprecierea creanţelor C
debitori diverşi”
2
D 141”Provizoane reglementate” C
3
D 280”Amortizarea imobilizărilor necorporale” C
4
D 281”Amortizarea imobilizărilor corporale” C
5
D 291”Provizoanele pentru deprecierea C
imobilizărilor corporale”
6

Fig. nr. III.40 Contabilizarea cheltuielilor privind amortizările şi provizioanele

1.înregistrat constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli cu caracter excepţional


2.înregistrat constituirea unui provizion pentru deprecierile excepţionale survenite în
conturile de debitori diverşi
3.înregistrat constituirea unui provizion reglementat
4.înregistrat amortizarea excepţională a imobilizărilor necorporale
5.înregistrat amortizarea excepţională a imobilizărilor corporale
6.înregistrat constituirea unui provizion pentru deprecierea imobilizărilor corporale
7.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.

43
44
CAPITOLUL IV

REFLECTARE ÎN CONTABILITATE A VENITURILOR

IV.1. Purtători primari de informaţii privind veniturile

Documentele primare utilizate pentru consemnarea operaţiilor procesului de desfacere se


creează începând cu faza de planificare şi continuă cu angajarea livrării, expedierea şi încasarea
valorii produselor.
Desfăşurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de
desfacere, corelat cu celelalte secţiuni ale planului economic şi financiar al unităţii patrimoniale.
Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor şi contractele economice
încheiate cu aceştia. La termenele de livrare prin grija compartimentului de desfacere se
întocmeşte dispoziţia de livrare (situaţia de lucrări în cazul unităţilor prestatoare de servicii) în
baza cărora depozitul pregăteşte expedierea produselor finite la beneficiari şi înregistrează
cantităţile livrate în fişa de magazie.38
Avizul de însoţire al mărfii constituie un document însoţitor al transportului în cazul când
factura se întocmeşte ulterior.
Factura este întocmită în trei exemplare când se emite ulterior sau în patru exemplare
când se întocmeşte în momentul livrării, având destinaţiile: ex.1 constituie documentul de
decontare cu beneficiarul,ex.4 însoţeşte marfa la beneficiar, ex.2 este utilizat ca document
justificativ al înregistrării în contabilitatea analitică şi sintetică a produselor livrate, iar
exemplarul 3 este utilizat de compartimentul desfacere pentru înregistrarea în evidenţa operativă.

ex. 1
BENEFICIAR

ex. 2 CONTABILITATEA
COMPARTIMENTUL
SINTETICĂ ŞI
FACTURĂRI
ANALITICĂ

ex. 3 COMPARTIMENTUL
DESFACERE
Fig. nr. IV.1 Destinaţiile facturii

IV.2. Reflectarea în contabilitate a veniturilor din exploatare

Conform legislaţiei, veniturile sunt clasificate în funcţie de felul şi de natura activităţilor


care le ocazionează (exploatare, financiare şi excepţionale).
Grupa veniturilor de exploatare are următoarea structură: 70” Venituri din structura
stocată”, 72”Venituri din producţia de imobilizări”, 74”Venituri din subvenţii de exploatare” şi
75”Venituri din exploatare”.
Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări servicii reprezintă cea mai
mare pondere în totalul veniturilor de exploatare.

38
M. Epuran, Contabilitate financiară în noul sistem contabil, vol. II, Timişoara, Editura de Vest, 1995, p.201.

45
Grupa 70 “Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi
cuprinde următoarele conturi: 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”, 702 “Venituri din
vânzarea semifabricatelor”, 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”, 704 ”Venituri din
lucrări executate şi prestate”, 705 ”Venituri din studii şi cercetări”, 706 ”Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii”, 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” şi 708 ”Venituri din
activităţi diverse”.
Contul 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite” este un cont operaţional care
reflectă veniturile realizate din vânzarea produselor finite rezultate din activităţile de bază.
Contabilizarea veniturilor din vânzarea produselor finite este în fig. nr. IV.2:

D 701”Venituri din vânzarea produselor finite” C


D 121”Profit şi pierderi” C D 411”Clienţi” C
4 1
D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C
2
D 472”Venituri înregistrate în avans” C
3

Fig. nr. IV.2. Funcţiunea contului 701”Venituri din vânzarea produselor finite”

1-înregistrat veniturile realizate din vânzarea produselor finite


2-înregistrat veniturile realizate din vânzarea produselor finite pentru care nu s-au
întocmit facturi
3-înregistrat veniturile înregistrate în avans
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” este un cont operaţional care reflectă
veniturile din vânzarea semifabricatelor realizate în activitatea de bază.
Contabilizarea veniturilor din vânzarea semifabricatelor este redată în fig. nr. IV.3:

D 702”Venituri din vânzarea semifabricatelor” C


D 121”Profit şi pierderi” C D 411”Clienţi” C
4 1
D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C
2

D 472”Cheltuieli înregistrate în avans” C


3

Fig. nr. IV.3 Contabilizarea veniturilor din vânzarea semifabricatelor.

46
1-înregistrat veniturile realizate din vânzarea semifabricatelor
2-înregistrat veniturile realizate din vânzarea semifabricatelor pentru care nu s-au
întocmit facturi
3-înregistrat veniturile realizate în avans din vânzarea semifabricatelor
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 703 ”Venituri din vânzarea produselor reziduale” este un cont operaţional care
reflectă veniturile din vânzarea deşeurilor recuperabile din procesul tehnologic, materiale
degradate şi declasate care nu pot fi utilizate în scopul pentru care s-au achiziţionat.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din vânzarea produselor reziduale este prezentată
în fig. nr. IV.4:

703 ”Venituri din vânzarea produselor reziduale”

D 121”Profit şi pierderi” C D 411”Clienţi” C


4 1

D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C
2

D 472”Venituri înregistrate în avans” C

Fig. nr. IV.4 Funcţionarea contului 703 ”Venituri din vânzarea


produselor reziduale”

1-înregistrat veniturile din vânzarea produselor reziduale


2-înregistrat veniturile din vânzarea produselor reziduale pentru care nu s-au întocmit
facturi
3-înregistrat veniturile înregistrate în avans aferente vânzărilor de produse reziduale
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 704”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” este un cont operaţional
care reflectă veniturile obţinute din lucrările executate şi serviciile prestate care intră în profilul
principal de activitate.
Contabilizarea veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate este redată în fig. nr.
IV.5:

47
D 704”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” C

D 121”Profit şi pierderi” C D 411”Clienţi” C

5 1

D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C

D 472”Cheltuieli înregistrate în avans” C

D 531”Casa” C

Fig. nr. IV.5 Corespondenţele stabilite de contul 704”Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”

1-înregistrat veniturile din lucrările prestate terţilor


2-înregistrat veniturile din lucrările prestate terţilor pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat venituri înregistrate în avans aferente lucrărilor prestate
4-înregistrat plată în numerar pentru serviciile prestate terţilor
5-înregistrat transferul rulajului asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 705”Venituri din studii şi cercetări” este un cont operaţional care reflectă
veniturile din valorificarea de studii şi cercetări efectuate de unitatea patrimonială atât pentru
nevoi proprii cât şi pentru terţi (vezi fig. nr. IV.6).

705”Venituri din studii şi cercetări”

D 121”Profit şi pierdere” C D 411”Clienţi” C


4 1

D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C

D 472”Venituri înregistrate în avans“ C

Fig. nr. IV.6 Înregistrarea în contabilitate a veniturilor din studii şi cercetări

1- înregistrat veniturile din vânzarea studiilor şi cercetărilor


2- înregistrat veniturile din vânzarea studiilor şi cercetărilor pentru care nu s-au întocmit
facturi

48
3- înregistrat veniturile înregistrate în avans aferente studiilor şi cercetărilor vândute
clienţilor
4- înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” este un cont operaţional
care reflectă veniturile realizate de unitate ca urmare a concesiunii unei anumite capacităţi de
producţie, respectiv darea în locaţie de gestiune sau închirierea unor active.
Contabilizarea veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii este redată în fig. nr.
IV.7:

706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”

D 121”Profit şi pierderi” C D 416”Debitori diverşi” C

5 1

D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C

D 428”Alte datorii şi creanţe în C


legătură cu personalul”

D 472”Venituri înregistrate în avans” C

Fig. nr. IV.7. Înregistrarea veniturilor din redevenţe,


locaţii de gestiune şi chirii.

1-înregistrat valoarea veniturilor sub formă de redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii pe


care locatorul le încasa de la locatar
2-înregistrat valoarea veniturilor sub formă de redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii,
obţinute de la clienţi
3-înregistrat valoarea veniturilor sub formă de redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
încasate de la personalul unităţii
4-înregistrat valoarea veniturilor înregistrate în avans aferente redevenţelor, locaţiilor de
gestiune şi chiriilor încasate
5-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului
exerciţiului.

Contul 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” este un cont operaţional care reflectă
veniturile din vânzarea mărfurilor procurate din afară în scopul revânzării ca atare fără o
prelucrare suplimentară.(vezi fig. nr. IV.8.)

49
D 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” C

D 121”Profit şi pierdere” C D 411”Clienţi” C

4 1

D 418”Clienţi-facturi de întocmit“ C

D 531”Casa” C

Fig. nr. IV.8 Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor

1-înregistrat veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor clienţilor


2-înregistrat veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor pentru care nu s-au întocmit
facturi
3-înregistrat încasarea în numerar a contravalorii mărfurilor vândute
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 708 ”Venituri din activităţi diverse” este un cont operaţional care reflectă
veniturile realizate de unitatea patrimonială subactivităţi legate indirect din profilul său principal
de activitate, cum ar fi: servicii de punere la dispoziţie a personalului propriu, transportul de
produse fabricate şi mărfuri diverse, comisioane şi locaţii diverse, bonificaţii primite.
Contabilizarea veniturilor din activităţi diverse este redată în fig. nr. IV.9:

708”Venituri din alte activităţi”

D 121”Profit şi pierdere” C D 411”Clienţi” C

5 1

D 418”Clienţi-facturi de întocmit” C

D 512”Conturi curente la bănci” C

D 531”Casa” C

Fig. nr. IV.9. Funcţionarea contului 708 ”Venituri din alte activităţi”

1-înregistrat venituri din activităţi diverse prestate clienţilor

50
2-înregistrat venituri din activităţi diverse prestate clienţilor pentru care nu s-au întocmit
facturi
3-înregistrat virarea în cont a veniturilor
4-înregistrat obţinerea de venituri sub formă de numerar din diversele activităţi.
5-înregistrat închiderea contului de venituri

Pentru reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de


execuţie se foloseşte contul 711 ”Venituri din producţia stocată”.
Înregistrarea în contabilitate a veniturilor din producţia stocată este reprezentată în fig. nr.
IV.10:

D 711”Venituri din producţia stocată” C

D 323”Baracamente şi amenajări C D 323”Baracamente şi amenajări C


provizorii” provizorii”

7 1

D 345”Produse finite” C D 345”Produse finite” C

8 2

D 332”Lucrări şi servicii în curs C D 348”Diferenţe de preţ la produse” C


de execuţie”
9 3

D 348”Diferenţe de preţ la produse” C D 331” Produse în curs de C


execuţie”
10 4

D 332”Lucrări şi servicii C
în curs de execuţie”

D 121”Profit şi pierderi” C D 121”Profit şi pierderi” C

11 6

Fig. nr. IV.10. Funcţionarea contului 711 ”Venituri din producţia stocată”

1-înregistrat costul efectiv al baracamentelor şi amenajărilor provizorii obţinute din


producţia proprie
2-înregistrat produsele finite la preţ prestabilit
3-înregistrat diferenţele de preţ la produsele finite obţinute
4-înregistrat valoarea producţiei în curs de execuţie
5-înregistrat costul efectiv al lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie
6-înregistrat transferarea soldului debitor asupra contului de calcul al rezultatului
7-înregistrat valoarea baracamentelor si amenajărilor provizorii executate şi decontate
beneficiarilor lucrărilor de investiţie

51
8-înregistrat valoarea produselor finite scoase din gestiune
9-înregistrat valoarea lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie
10-înregistrat diferenţele de preţ aferente mărfurilor vândute
11-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Cu ajutorul contului 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale” se


evidenţiază în contabilitate veniturile obţinute din producţia de imobilizări necorporale.
Funcţionarea contului 721 “Venituri din producţia de imobilizări” este prezentată în
figura nr. IV. 11:

721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”


D C
121 “PROFIT 203 “CHELTUIELILE DE CERCETARE -
ŞI PIERDERI” – DEZVOLTARE”
D C D C
5 1

205 ”CONCESIUNI, BREVETE ŞI ALTE


DREPTURI ŞI VALORI ASIMILATE”
D C
2

208 ”ALTE IMOBILIZĂRI NECORPORALE”


D C
3

230 ”IMOBILIZĂRI NECORPORALE


ÎN CURS”
D C
4

Figura nr. IV. 11. Funcţiunea contului 721 “Venituri din producţia de imobilizări”

1- înregistrat veniturile obţinute din cercetările efectuate cu forţe proprii


2- înregistrat veniturile din concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate
3- înregistrat veniturile din alte imobilizări necorporale
4- înregistrat venituri din imobilizările necorporale în curs
5- înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului

Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” funcţionează similar cu


contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale” evidenţiind în debitul său
veniturile obţinute din producţia de imobilizări corporale ( vezi fig. nr. IV. 12 )

52
722”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
D C
121 “PROFIT
ŞI PIERDERI” 211 ”TERENURI”
D C D C
4 1

212 “MIJLOACE FIXE”


D C
2

231 “IMOBILIZĂRI ÎN
CURS CORPORALE”
D C
3

Fig. nr. IV. 12. Funcţionarea contului 722 “Venituri din producţia de
imobilizări corporale”

1- înregistrat costul efectiv al amenajării terenurilor prin forţe proprii


2- înregistrat costul efectiv al mijloacelor fixe obţinute din producţia proprie
3- înregistrat costul efectiv al imobilizărilor în curs obţinute din producţia proprie
4- înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Subvenţiile de exploatare sunt considerate în noul sistem de contabilitate venituri din


exploatare, în exerciţiul financiar în care s-au obţinut.
Evidenţa veniturilor din subvenţii de exploatare se ţine cu ajutorul contului 741 “Venituri
din subvenţii de exploatare” din grupa 74 “Venituri din subvenţii de exploatare” cuprinzând un
singur cont.39 Acest cont are rolul de a ţine evidenţa subvenţiilor primite de unitatea patrimonială
pentru investiţii, pentru acoperirea pierderilor şi pentru diferenţele de preţ la produsele
subvenţionale.
În categoria altor venituri de exploatare se cuprind acele elemente de venituri care nu
sunt strict generate de activitatea de exploatare, dar pentru că unitatea patrimonială optează, iar
legislaţia economică în vigoare îi permite să le considere drept componente ale rezultatului
activităţii de exploatare curente.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 75 ”Alte
venituri din exploatare”, şi anume: 754 “Venituri din reactivitate” ; 758 “Alte venituri de
exploatare”.
Contul 754 “Venituri din creanţe reactivitate” ţine evidenţa creanţelor recuperate de le
clienţi şi debitori diverşi.
Contabilizarea veniturilor din creanţe reactivate este redată în fig. nr. IV. 13:

39
Gh. Scorţescu, Contabilitatea cheltuielilor agenţilor economici, Editura Fundaţia Academică ”Gh. Zane”, Iaşi,
1994, p.85.

53
754 “Venituri din creanţe reactivate”
D C
121 “PROFIT
ŞI PIERDERI” 411 “CLIENŢI”
D C D C
3 1

461 “DEBITORI DIVERŞI”


D C
2

Figura nr. IV.13. Reflectarea ]n contabilitate a veniturilor din creanţe reactivate

1-înregistrat recuperarea creanţelor de la clienţi


2-înregistrat recuperarea creanţelor de la debitori diverşi
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 758 ”Alte venituri din exploatare” ţine evidenţa veniturilor realizate din alte surse
decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activităţii de bază (din despăgubiri,
chirii, etc.).
Conturile cu care stabileşte corespondenţe 758 “Alte venituri din exploatare” sunt
prezentate în fig. nr. IV. 14:

758 “Alte venituri din exploatare”


D C
121 “PROFIT 5121 “CONTURI LA BĂNCI
ŞI PIERDERI” ÎN LEI”
D C D C
3 1

5311 ”CASA ÎN LEI”


D C

Figura nr. IV.14. Reflectarea în contabilitate a altor venituri din exploatare

1-înregistrat virarea veniturilor obţinute în cont


2-înregistrat încasarea în numerar a veniturilor obţinute
3-înregistrat transferarea rulajului creditor asupra contului de rezultate

Veniturile din aprovizionare privind activitatea de exploatare reprezintă veniturile


calculate şi determinate prin diminuarea aprovizionare pentru riscuri şi cheltuieli, a
provizioanelor pentru deprecierea pentru deprecierea imobilizării şi a activelor circulante.
În contabilitate această categorie de venituri se reflectă cu ajutorul conturilor din grupa
78 “Venituri din provizioane”, şi anume contul 781 “Venituri din provizioane privind activitatea
de exploatare”. Contul sintetic de gradul I se desfăşoară pe trei conturi sintetice de gradul II, şi

54
anume contul 7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”, contul 7813 “Venituri
din provizioane pentru deprecierea imobilizării” şi contul 7814 “Venituri din provizioane pentru
deprecierea activelor circulante”.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din provizioane privind activitatea de exploatare
este redată în fig. nr. IV.15:

781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”


D C
121 ”PROFIT ŞI 151 ”PROVIZIOANE PENTRU
PIERDERI” RISCURI ŞI CHELTUIELI”
D C D C
4 1

290 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE”
LA
293 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR ÎN CURS”
D C
2

390 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


MATERIILOR PRIME”
LA
398 ”PROVIZOANE PENTRU DEPRECIEREA
AMBALAJELOR”
D C
3

Figura nr. IV.15. Funcţionarea contului 781”Venituri din provizioane privind


activitatea de exploatare”

1-înregistrat veniturile obţinute prin anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli


2-înregistrat veniturile obţinute prin anularea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor
3-înregistrat veniturile obţinute prin anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor
circulare
4-înregistrat închiderea contului 781”Venituri din provizioane privind activitatea de
exploatare.

IV.3. Reflectarea în contabilitate a veniturilor financiare

Economia de piaţă şi mecanismele de formare şi circulaţie a capitalului, ca şi necesitatea


dezvoltării unei importante activităţi financiare generate de împrumuturile interunităţi
patrimoniale, depozitele şi creditele bancare, circulaţia hârtiilor de valoare, etc. au făcut necesară
evidenţierea distinctă a veniturilor de natură financiară generate de această activitate.
Pentru reflectarea în contabilitate a acestora se folosesc conturile din grupa 76 ”Venituri
financiare”, respectiv: 761 ”Venituri din participaţii”, 762 ”Venituri din alte imobilizări

55
financiare”, 764 ”Venituri din dobânzi”, 764 ”Venituri din sconturi obţinute”, 768 ”Alte venituri
financiare”, precum şi contul 786 ”Venituri financiare din provizioane “ din grupa 78 ”Venituri
din provizioane”.
Contul 761 ”Venituri din participaţii” ţine evidenţa veniturilor încasate pentru
participaţiile la capitalul altor societăţi comerciale.
Contabilizarea veniturilor din participaţii este redată în fig.nr.IV.16:

761 ”Venituri din participaţii”


D C
121 ”PROFIT ŞI 451 ”VENITURI DIN
PIERDERI” CADRUL GRUPULUI”
D C D C
4 1

461 ”DEBITORI DIVERŞI”


D C
2

5121 ”CONTURI LA BĂNCI


ÎN LEI”
D C
3

Fig. nr. IV.16. Corespondenţele stabilite de contul 761 ”Venituri din participaţii”
1-înregistrat valoarea dividendelor aferente titlurilor de participare
2-înregistrat valoarea dividendelor aferente titlurilor de participare
3-înregistrat virarea în cont a dividendelor
4-înregistrat închiderea contului de venituri.
Contul 762”Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenţa distinctă a veniturilor
de natură financiară din titlurile de portofoliu, care nu confirmă dreptul de decizie şi control
asupra activităţii unităţii patrimoniale.
În fig. nr. IV.17. este redată funcţionarea contului 762 ”Venituri din alte imobilizări
financiare”:

762”Venituri din alte imobilizări financiare”


D C
121”PROFIT ŞI
PIERDERI” 461 „DEBITORI DIVERŞI”
D C D C
3 1

512 ”CONTURI CURENTE


LA BĂNCI”
D C
2

Fig. nr. IV.17. Funcţionarea contului 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”

56
1-înregistrat dividendele aferente altor titluri imobilizate
2-înregistrat virarea în cont a dividendelor
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului 121 ”Profit şi pierderi”

Cu ajutorul contului 763 ”Venituri din creanţe imobilizate” se ţine evidenţa veniturilor
realizate din creanţe imobilizate” se ţine evidenţa veniturilor realizate din creanţe imobilizate.
Contabilizarea veniturilor din creanţe imobilizate este redată în fig. nr. IV.18:

763”Venituri din creanţe imobilizate”


D C
121 ”PROFIT ŞI PIERDERI” 267 ”CREANŢE IMOBILIZATE”
D C D C
3 1

5121 ”CONTURI CURENTE LA


BĂNCI”
D C
2

Fig. nr. IV.18. Oglindirea în contabilitate a veniturilor din creanţe imobilizate

1-înregistrat dobânzile din creanţe


2-înregistrat dobânzile aferente creanţelor imobilizate virate în cont
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 764”Venituri din titluri de plasament” ţine evidenţa valorilor obţinute din
deţinerea titlurilor de plasament.
În fig. nr. IV.19. sunt prezentate corespondenţele pe care le stabileşte acest cont:

764 “Venituri din titluri de plasamente”


D C
121 ”PROFIT ŞI PIERDERI” 411 ”DEBITORI DIVERŞI”
D C D C
3 1

5121 ”CONTURI LA BĂNCI


ÎN LEI”
D C
2

Fig. nr. IV.19. Contabilitatea veniturilor din titluri de plasament

1-înregistrat diferenţele de preţ dintre preţul de cumpărare şi preţul de cesiune al titlurilor


de plasament
2-înregistrat diferenţele dintre preţul de cumpărare şi preţul de cesiune al titlurilor de
plasament
3-înregistrat închiderea contului de venituri

57
Cu ajutorul contului 765 ”Venituri din diferenţele de curs valutar” se ţine evidenţa
diferenţelor de curs valutar aferente datoriilor în valută.
Contabilizarea veniturilor din diferenţe de curs valutar este redată în fig. nr. IV.20:

765”Venituri din diferenţe de curs valutar”


D C
121 ”PROFIT ŞI PIERDERI” 267 ”CREANŢE IMOBILIZATE”
D C D C
10 1

411 ”CLIENŢI”
D C
2

461 ”DEBITORI DIVERŞI”


D C
3

401 ”FURNIZORI”
D C
4

404 ”FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI”


D C
5

462”CREDITORI DIVERŞI”
D C
6

5121 ”CONTURI LA BANCĂ ÎN LEI”


D C
7

5311 ”CASA ÎN LEI”


D C
8

5412 ”ACREDITIVE ÎN LEI”


D C
9

Fig. nr. IV.20. Contabilizarea veniturilor din diferenţe de curs valutar

58
1…6-înregistrat diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din operaţiuni curente în
urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută
7,8,9-înregistrat diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize,
existente în casierie, precum şi existentului în conturile de acreditare în devize
10-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 766”Venituri din dobânzi” ţine evidenţa veniturilor obţinute din împrumuturile
acordate de unitate.
În fig.nr.IV.21 este prezentată funcţionarea contului 766”Venituri din dobânzi”:

766 ”Venituri din dobânzi”


D C
121 ”PROFIT ŞI PIERDERI” 461 ”DEBITORI DIVERŞI”
D C D C
5 1

512 ”CONTURI CURENTE LA


BĂNCI”
D C
2

5187 ”DOBÂNZI DE PRIMIT”


D C
3

472 ”VENITURI ÎNREGISTRATE


ÎN AVANS”
D C
4

Figura nr. IV. 21. Reflectarea în contabilitate a veniturilor din dobânzi

1-înregistrat dobânzi aferente sumelor datorate de către debitori diverşi


2-înregistrat dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente
3-înregistrat dobânzile de primite aferente disponibilităţilor în conturi curente
4-înregistrat dobânzile încasate în avans
5-înregistrat transferul rulajului creditori creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 767 ”Venituri din sconturi obţinute” ţine evidenţa veniturilor aferente sconturilor
obţinute de la furnizori sau alţi creditori.
Conturile cu care intră în corespondenţă 767 ”Venituri din sconturi obţinute” sunt redate
în fig. nr. IV.22:

59
767”Venituri din sconturi obţinute”
D C
121 ”PROFIT ŞI PIERDERI” 401 ”FURNIZORI”
D C D C
5 1

404 ”FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI”


D C
2

462 ”CREDITORI DIVERŞI”


D C
3

512 ”CONTURI CURENTE LA


BĂNCI”
D C
4

Fig. nr. IV.22. Contabilizarea veniturilor din sconturi obţinute

1-înregistrat veniturile aferente sconturilor obţinute de la furnizori


2-înregistrat veniturile aferente sconturilor obţinute de la furnizori de imobilizări
3-înregistrat veniturile aferente sconturilor obţinute de la creditori
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 768 ”Alte venituri financiare” funcţionează similar cu celelalte conturi de venituri
financiare evidenţiind în creditul său veniturile obţinute din diferenţele dintre valoarea contabilă
şi valoarea de piaţă a titlurilor de plasament imediat negociabile, deţinute de portofoliul unităţii
patrimoniale.
Contabilizarea contului 768 ”Alte venituri financiare” este redată în fig. nr. IV.23:

768 ”Alte venituri financiare”


D C
121 ”PROFIT ŞI 5121 ”CONTURI CURENTE
PIERDERE” LA BĂNCI”
D C D C
3 1

531 ”CASA”
D C
2

Fig. nr. IV.23. Funcţionarea contului 768 „Alte venituri financiare”

60
1-înregistrat virarea în cont a veniturilor financiare
2-înregistrat încasarea în numerar a veniturilor financiare
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 786 ”Venituri financiare din provizioane” ţine evidenţa veniturilor ocazionate de
anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, ce privesc activitatea
financiară, a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, a provizioanelor pentru
deprecierea titlurilor de plasament şi a provizioanelor pentru deprecierea creanţelor, rămase fără
obiect.
Contul 786 ”Venituri financiare din provizioane “ se defalcă în două conturi analitice, şi
anume: 7862 ”Venituri financiare din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” şi 7863 ”Venituri
din provizioane pentru deprecieri”.
În fig. nr. IV.24 este prezentată funcţionarea contului 786 ”Venituri financiare din
provizioane”:

786 ”Venituri financiare din provizioane”


D C
121 ”PROFIT ŞI 151 ”PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
PIERDERI” ŞI CHELTUIELI”
D C D C
5 1

296 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE”
D C
2

495 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


CREANŢELOR DECONTĂRI ÎN CADRUL
GRUPULUI, UNITĂŢII ŞI CU ASOCIAŢII”
D C
3

593 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


TITLURILOR DE PLASAMENT”
D C
4

Fig. nr. IV.24. Oglindirea în contabilitate a veniturilor financiare


din provizioane

1-înregistrat anularea (sau diminuarea) provizionului pentru riscuri şi cheltuieli


2-înregistrat anularea (sau diminuarea) provizionului pentru imobilizări financiare
3-înregistrat anularea (sau diminuarea) provizionului pentru deprecierea creanţelor
4-înregistrat anularea provizionului pentru deprecierea titlurilor de plasament
5-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de al rezultatului.

61
IV.4. Reflectarea în contabilitate a veniturilor excepţionale

În funcţie de natura lor, veniturile excepţionale pot proveni din: operaţii de gestiune (711
”Venituri excepţionale din operaţii de gestiune”), respectiv operaţii de capital (772 ”Venituri
excepţionale din operaţii de capital), precum şi din amortizarea imobilizărilor corporale şi
necorporale şi anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli pentru deprecieri şi pentru
provizioane reglementate.
Contul 771 ”Venituri excepţionale din operaţii de gestiune “ se dezvoltă în două conturi
analitice: 711 “Venituri din despăgubiri şi penalităţi” şi 7718 ”Alte venituri excepţionale din
operaţii de gestiune”.
Contul 7711 ”Venituri din despăgubiri şi penalităţi” consemnează în creditul lui
veniturile obţinute din despăgubirile şi penalităţile încasate.
În fig. nr. IV. 25 sunt prezentate conturilor ce intră în corespondenţă cu 7711 ”Venituri
din despăgubiri şi penalităţi”:
7711 ”Venituri din despăgubiri şi penalităţi”
D C
121 ”PROFIT ŞI PIERDERI” 5121 ”CONTURI LA BĂNCI ÎN LEI”
D C D C
6 1

5311 ”CASA ÎN LEI”


D C
2

426 ”DREPTURI DE PERSONAL


NERIDICATE”
D C
3

461 ”DEBITORI DIVERŞI”


D C
4

4482 ”ALTE CREANŢE PRIVIND


BUGETUL STATULUI”
D C
5

Fig. nr. IV.25. Contabilizarea veniturilor din despăgubiri şi penalităţi


1—2-înregistrat veniturile din despăgubiri şi penalităţi virate în bancă sau încasate în
numerar
3-înregistrat trecerea pe venituri a drepturilor de personal neridicate
4-înregistrat stocurile lipsă şi imputate persoanelor vinovate
5-înregistrat sumele cuvenite unităţii de la bugetul de stat
6-închiderea contului de venituri din despăgubiri şi penalităţi.

62
Contul 7718 ”Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune” ţine evidenţa veniturilor
ce corespund bunurilor primite prin donaţii sau cu titlu gratuit.40
Funcţionarea contului 7718 “Alte venituri excepţionale” este redată în fig. nr. IV.26:

7718 “Alte venituri excepţionale operaţii de gestiune”


D C

121 “PROFIT ŞI PIERDERI 300 “MATERII PRIME”


D C D C
5 1

301 “MATERIALE CONSUMABILE”


D C
2

321 “OBIECTE DE INVENTAR”


D C
3

512 ”CONTURI CURENTE


LA BĂNCI
D C
4

Figura nr. IV.26. Corespondenţele stabilite de contul 7718 “Alte venituri excepţionale
din operaţii de gestiune”

1.înregistrat materiile prime primite cu titlu gratuit


2.înregistrat materialele consumabile primite cu titlu gratuit
3.înregistrat sumele primite cu titlu gratuit
4.înregistrat primirea de donaţii în numerar
5.înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de rezultat.

Contul 772 ”Venituri din operaţii de capital“ cuprinde următoarele conturi analitice: 7721
”Venituri din cedarea activelor”, 7727 ”Subvenţii pentru investiţii virate la venituri” şi 7728
”Alte venituri excepţionale din operaţii de capital.”
Contul 7721 ”Venituri din cedarea activelor” ţine evidenţa veniturilor obţinute din
cedarea activelor.
Contabilizarea veniturilor din cedarea activelor este redată în fig. nr. IV.27:

40
C. Drăgan, Noua contabilitate a agenţilor economici, Ediţia a 2-a, Editura Hercules, 1994, p.250.

63
7721 ”Venituri din cedarea activelor”
D C
121 ”PROFIT ŞI 461 ”DEBITORI DIVERŞI”
PIERDERI”
D C D C
3 1

451 ”DECOTĂRI ÎN CADRUL


GRUPULUI”
D C
2

Figura nr. IV.27. Reflectarea în contabilitate a veniturilor din cedarea activelor

1.înregistrat vânzarea unor imobilizări


2.înregistrat transferul unor imobilizări în cadrul grupului
3.înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.

Contul 7727 ”Subvenţii pentru investiţii virate la venituri” consemnează în creditul său
subvenţiile primite pentru activitatea investiţională.
Reflectarea în contabilitate a subvenţiilor pentru investiţii virate la venituri este redată în
figura nr. IV.28:

7727 ” SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII VIRATE LA VENITURI”


D C
121 ”PROFIT ŞI 131 ”SUBVENŢII PENTRU
PIERDERI” INVESTIŢII”
D C D C
2 1

Fig. nr. IV.28. Contabilizarea subvenţiilor pentru invenţii virate la venituri.

1. înregistrat subvenţiile pentru investiţii virate la venituri.


2. închiderea contului 7727 “Subvenţii pentru investiţii virate la venituri”

Contul 787 “Venituri excepţionale din provizioane “ se defalcă în trei conturi analitice:
7872 “Venituri excepţionale din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”, 7873 “Venituri
excepţionale din provizioane pentru deprecieri” şi 7874 “Venituri excepţionale din provizioane
reglementate.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor excepţionale din provizioane este redată în fig. nr.
IV. 29:

64
787 “VENITURI EXCEPŢIONALE DIN PROVIZIOANE”
D C
121” PROFIT ŞI 251 “PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
PIERDERI ŞI CHELTUIELI
D C D C
7 1

290 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE”
D C
2

291 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
D C
3

293 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


IMOBILIZĂRILOR ÎN CURS
D C
4

390 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA


MATERIILOR PRIME
LA
398 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
AMBALAJELOR”
D C
5

Fig. nr. IV. 29. Contabilizarea veniturilor excepţionale din provizioane

1. înregistrat anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli


2....5 înregistrat anularea provizioanelor pentru deprecieri
6. înregistrat anularea provizioanelor reglementate
7. înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de rezultate

65
CAPITOLUL V

CONTABILIZAREA REZULTATULUI FINANCIAR FINAL

Documentul oficial folosit pentru finalizarea exerciţiului financiar este bilanţul contabil.
În modelul de contabilitatea din România, bilanţul contabil în formaţia sa completă este
alcătuit pe lângă bilanţ, anexele la bilanţ, raportul de gestiune şi de contul de profit şi pierdere.41
Întocmirea propriu-zisă a bilanţului este precedată de o serie de lucrări cu caracter
preliminar, numite lucrări de închidere:42
1. Întocmirea balanţelor de verificare primară
2. Inventarierea şi întocmirea inventarului
3. Nivelarea conturilor (cu prilejul acestei lucrări are loc punerea de acord a datelor din
contabilitate cu realitatea înscrisă în inventar)
4. Definitivarea calculaţiei, decontarea costurilor
5. Înregistrarea operaţiunilor de regularizare a evaluărilor, de determinare şi concentrare
a rezultatelor (cu prilejul acestei lucrări are loc stabilirea rezultatului financiar final,
iar în cazul unui profit se determină impozitul pe profit).
6. Închiderea conturilor patrimoniale
7. Întocmirea balanţei de verificare finală.
Rezultatul financiar se determină ca diferenţa între venituri şi cheltuieli, indiferent de
data plăţii sau încasării lor, cuantificate, contabilizate şi localizate pe feluri omogene şi pe
segmente de gestiune, compatibile şi clare.
În contabilitate rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului 121”Profit şi
pierderi”.
Compararea veniturilor cu cheltuielile şi cuantificarea finală a formării rezultatelor
exerciţiului se realizează în mai multe etape: închiderea conturilor de venituri, închiderea
conturilor de cheltuieli şi determinarea rezultatului final.

V.1. Închiderea conturilor de venituri


Închiderea conturilor de venituri se realizează prin următoarea succesiune de operaţii:43
a) Se transferă soldurile corespunzătoare conturilor de venituri din activitatea de
exploatare asupra contului 121 “Profit şi pierdere:” (vezi fig. nr. V.1).
Notă: În situaţia când 711 “Venituri din producţia stocată ar prezenta sold debitor acesta
s-ar închide tot pe seama rezultatului exerciţiului, diminuându-l.

41
Legea contabilităţii nr. 82/1991, art.27, din Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, 1994,
p.11.
42
R. Petriş, Contabilitate generală, vol.2, Iaşi, 1998, p.250-251.
43
M.D. Paraschivescu, ş.a. Contabilitate şi modele de analiză economică, Editura Fundaţiei Academice “Gh. Zane”,
Iaşi, 1993, p. 345.

66
121 “Profit şi pierderi”
D C
Gr. 71 “Venituri din producţia Gr. 70 “Venituri din vânzări de produse,
stocată mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi
D C D C

Gr. 71 ”Venituri din producţia stocată”


D C

Gr. 72 “Venituri din producţia de imobilizări”


D C

Gr. 74 “Venituri din subvenţii de exploatare”


D C

Gr. 75 “Alte venituri din exploatare”


D C

Fig. nr. V. 1. Închiderea conturilor de venituri din activitatea de exploatare

b) Se închid conturile de venituri din activitatea financiară. (vezi fig. nr. V.2)

121 “Profit şi pierderi”


D C
Gr. 76 ”Venituri financiare”
D C

Fig. nr. V.2. Decontarea veniturilor financiare

c) Se decontează veniturile ocazionate de activităţile excepţionale (vezi fig. nr. V.3)

121 “Profit şi pierderi”


D C
Gr. “Venituri excepţionale”
D C

Fig. nr. V. 3. Închiderea conturilor ce reflectă activităţile excepţionale

67
d) Se închid conturile de venituri din provizioane (vezi fig. nr. V.4).

121 “Profit şi pierderi”


D C
78 “Venituri din provizioane”
D C

Fig. nr. V. 4. Închiderea conturilor de venituri din provizioane

V.2. Închiderea conturilor de cheltuieli

Etapele ce privesc operaţiile de închidere ale conturilor de cheltuieli se prezintă astfel:


a) Se decontează cheltuielile ocazionate de activitatea de exploatare (vezi fig. nr. V.5).

121 “Profit şi pierderi”


D C
Gr. 60 “Cheltuieli cu materiile prime materiale şi mărfuri”
D C

Gr. 61 “Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi


D C

Gr. 62 “Cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi


D C

Gr. 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”


D C

Gr. 64 “Cheltuieli cu personalul”


D C

Gr. 65 “Alte cheltuieli de exploatare”


D C

Fig. nr. V.5. Închiderea conturilor de cheltuieli din activitatea de exploatare

68
b) Se transferă soldurile conturilor de cheltuieli financiare asupra contului de calcul al
rezultatului exerciţiului. (vezi fig. nr. V. 6 )

121 “Profit şi pierderi”


D C
Gr. “Cheltuieli financiare”
D C

Fig. nr. V. 6. Închiderea conturilor de cheltuieli ocazionate de activitatea financiară

c) Se decontează soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli din activităţi


excepţionale ( vezi fig. nr. V.7).

121 “Profit şi pierderi”


D C
Gr. “Cheltuieli excepţionale”
D C

Fig. nr. V.7. Închiderea conturilor de cheltuieli din activitatea excepţională

d) Se închid cheltuielile cu amortizări şi provizioane. (vezi fig. nr. V.8)

121 “Profit şi pierderi”


D C
Gr. 68 “Cheltuieli cu amortizările”
şi provizioanele
D C

Fig. nr. V.8. Închiderea conturilor de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

V.3. Determinarea şi reflectarea în contabilitate


a rezultatului financiar final

Pe lângă înlesnirea stabilirii rezultatului final, structura contului 121 “Profit şi pierderi”
poate determina şi soldurile intermediare de gestiune, care au o importanţă deosebită în analiza
economico-financiară a firmei. (vezi tabelul nr. V.9).44

44
M. Epuran, D. Cotleţ, Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, vol. 2, Editura de Vest, Timişoara, 1995, p.
232-233.

69
Tabel nr. V.9.
STRUCTURA SINTETICĂ A CONTULUI 121 “PROFIT ŞI PIERDERI”

SOLDURI
VENITURI CHELTUIELI
INTERMEDIARE
A. Vânzări de mărfuri B. Costul de cumpărare al A-B-C Marja
Mărfurilor vândute comerciantului
D. Vânzări de produse Producţia exerciţiului
prestări de servicii şi
executări lucrări
Marja comercială Cheltuieli cu materiile prime şi Valoarea adăugată
Producţia exerciţiului materiale (E-F)
Total E Cheltuieli cu lucrări şi
Servicii executate de terţi
Total F
Valoarea adăugată Impozite, taxe, şi Excedent brut de
Subvenţii de exploatare Vărsăminte asimilate exploatare
Total G Cheltuieli cu personalul (G-H)
Total H
Excedent brut de exploatare Alte cheltuieli Rezultatul exploatării
Alte venituri din exploatare Amortizări şi provizioane
Alte venituri din amortizări Privind exploatare (I – J)
şi provizioane privind
exploatare Total J
Total I
Rezultatul de exploatare Cheltuieli financiare Rezultatul activităţii
Venituri financiare Amortizări şi provizioane curente
Provizioane (K-L)
Total K Total L
Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale Rezultatul excepţional
Provizioane Amortizări şi provizioane
Total M Total N (M-N)
Rezultatul activităţii curente Impozitul pe profit Rezultatul net al
Rezultatul excepţional Total P exerciţiului
Total O (O-P)

La sfârşitul exerciţiului soldul creditor al contului reprezintă profitul, dacă veniturile sunt
mai mari decât cheltuielile, sau pierdere în situaţia inversă, când contul prezintă sold-debitor.
În fig. nr. V.10 sunt redate schematic principalele corespondenţe dintre conturile de
gestiune, şi cele de venituri şi cheltuieli orientate spre contul de profit şi pierdere.

70
121 “Profit şi pierdere”

Clasa 2 ”Conturi de Clasa 6 ”Conturi de Clasa 7 ”Conturi Clasa 2 “Conturi de


active imobilizate” cheltuieli” de venituri” active imobilizate”

Clasa 3 ”Conturi de Clasa 3 ”Conturi de


stocuri” stocuri”

Clasa 4,5 “Conturi de


datorii şi “Conturi Clasa 4,5”Conturi de
de trezorerie creanţe” şi de “Trezorerie”

Conturi de amortizări Conturi de amortizări


şi provizioane şi provizioane

Cheltuieli Venituri
Totale Totale
S.C. V>C S.D V≤ C
(profit) (pierdere)

Fig. nr. V.10. Principalele corespondenţe stabilite de contul de


“Profit şi pierdere”

Contul 121 “Profit şi pierdere”, având rolul de a determina rezultatul financiar pe


perioada unui exerciţiu, după aprobarea bilanţului se soldează prin repartizarea în vederea
constituirii diferitelor fonduri (dacă s-a obţinut un profit). Aici intervine 129 “Repartizarea
profitului”, care este un cont rectificativ de activ contra pasiv, având substanţă de activ, prin
intermediul căruia conducerea unităţii aprobă constituirea din profit a diferitelor fonduri. Va
primi în debit partea din profitul realizat care a fost distribuită pentru constituirea: “Rezervelor”
(106), “Fondului de dezvoltare” (111), “Fondului de participare la profit” (112), Fondului pentru
creşterea resurselor proprii de finanţare (118), “Dividende datorate acţionarilor sau asociaţiilor”
(547) sau creşterea “Capitalului social” (101). În credit se va înregistra profitul realizat şi
repartizat. (vezi fig. nr. V.11)

71
D 129 “Repartizarea profitului” C

D 101”Capital social” C D 121”Profit şi pierdere” C

D 106”Rezerve” C

D 111”Fondul de dezvoltare” C

D 112”Fondul de participare C
la profit

D 118”Fondul pentru creşterea C


resurselor proprii de finanţare”

Fig. nr. V. 11. Funcţionarea contului 129 “Repartizarea profitului”

În cazul când nu se decide repartizarea completă, profitul rămas nerepartizat se transferă


în creditul contului 107 “Rezultatul reportat”, încât contul 121”Profit şi pierdere se
disponibilizează în vederea înregistrării rezultatului financiar pentru exerciţiul curent. (vezi fig.
nr. V. 12)

D 121 ”Profit şi pierdere” C

D 129 ”Repartizarea profitului” C

D 107 ”Rezultatul reportat” C

Fig. nr. V. 12. Repartizarea profitului

72
Dacă se întâmplă ca exerciţiul să se încheie cu pierderi, soldul debitor al contului 121
”Profit şi pierdere” se transferă asupra contului 107 ”Rezultatul exerciţiului” (vezi fig. nr. V. 13).
D 121 ”Profit şi pierderi” C

D 107 ”Rezultatul reportat” C

Fig. nr. V. 13. Transferarea pierderii

V.4. Analiza economică a rezultatului financiar final

Cu ajutorul analizei economice se cercetează fenomenele şi procesele economico-sociale,


se descoperă structura, se verifică şi stabileşte: relaţiile de cauzalitate, factorii care le generează,
se descoperă legile formării şi desfăşurării lor, şi pe baza acestora se ia decizii privind activitatea
în viitor.
Prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a economiei agentului economic, a
rezultatelor şi rezervelor interne, a cauzelor ce le-au generat, analiza economică contribuie la
cunoaşterea continuă a eficienţei utilizării resurselor umane şi materiale.
Analiza economică urmăreşte să se pună la îndemâna conducerii un instrument de
cunoaştere şi revizuire periodică a nivelurilor de echilibru în cadrul activităţii, descoperind
factorii care o influenţează şi mărimea influenţei lor.
Obiectul de activitate al analizei economice îl constituie studierea sub multiple aspecte a
rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale şi financiare în diverse întreprinderi, la nivelul
micro sau macro-economice, în scopul descoperirii de noi posibilităţi (resurse interne) de
dezvoltare şi perfecţionare a activităţii economice desfăşurate de acestea.
Obiect al analizei economice îl constituie, în primul rând, producţia, ca proces, examinată
sub forma procesului productiv, a întreprinderii şi acţiunii elementelor acestuia: forţa de muncă
şi capitalul (fix şi circulant).
Realizarea programului tehnic industrial şi financiar al întreprinderii se reflectă în nivelul
indicatorilor. La rândul lor, indicatorii constituie elemente de studiu a analizei economice. Prin
cercetare şi analiza indicatorilor se evidenţiază volumul resurselor antrenate, se cuantifică masa
rezultatelor economice înregistrate şi se descoperă rezervele interne.
Importanţa deosebită pe care o are beneficiarul pentru agentul economic reiese din
funcţiile acestuia: sursă a autofinanţării, pârghie de cointeresare materială a angajaţilor, izvor al
formării fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii.
În vederea identificării factorilor care acţionează asupra beneficiarului vom folosi
modelul:
B = PRp – PRe = [ Σq (s)p – Σq (s)c],
PRp – producţia realizată exprimată în preţ;
PRe – producţia realizată exprimată în cost;
q - volumul fizic al realizărilor;
s - structura sortimentală a realizărilor;
c – cost unitar;
p – preţ de valorificare.
În decursul anilor 2000 şi 2001 obiectul de activitate al firmei l-a constituit trei tipuri de
lucrări: instalare conducte gaz metan (m) (A), montaj confecţii metalice (m) (B), execuţie
protecţie anticorosivă împotriva temperaturilor înalte (m 2) (C) (vezi tabelul nr. V.13).

73
Tabelul V.13.
- mil. lei -
Valoarea realizărilor Valoarea realizărilor
Realizări Costul unitar Preţul unitar
în cost în preţ
Tipuri în anul în anul în anul
din anul din anul
de lucrări
(q0) (q1) (c0) (c1) (p0) (p1) (q0c0) (q1c0) (q1c1) (q0p0) (q1p0) (q1p1)
2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001
A 40000 45000 20 22 22,5 25 800 900 990 900 1012,5 1125

B 20000 18000 115 118 120 125 2300 2070 2124 2400 2160 2250

C 12000 26650 10,41 17,5 11,52 19,26 125 277,613 466,408 138,24 307 513,29

Total - - - - - - 3225 3247,6 3580,4 3438,24 3479,5 3888,2

74
Faţă de anul precedent (2000), în anul 2001 beneficiul a sporit cu:

Δ = B1 – B0 = [Σ q1 (s1) p1 – Σ q1 (s1) c1] – [Σ q0 (s0)p0 – Σ q0 (s0) c0 ] =

( 388295000 – 3580408000 ) – ( 3438240000 – 3225004000 ) =

307887000 – 213236000 = 94651000

Δ ≈ + 94651000

Sporul de beneficii are la bază acţiunea conjugată a factorilor:


- modificarea volumului fizic al realizărilor ( ∆q);
- modificarea structurii sortimentale (∆ s);
- modificarea costului de producţie (∆ c);
- modificarea preţului (∆ p).

Influenţa modificării volumului fizic (∆ q):

∆ q – [∑ q (s) p - ∑ q (s) c ] – [∑ q (s) p - ∑ q (s) c ]

B’0 B0

∑ q1 *p0 3479508000
B’0 = B0 *Iq , Iq = * 100 = = 101,2%
∑ q0 * p0 3438240000

213236 * 101,2

B0 = = 215794,8 mii lei
100

∆ q = 215794,8 – 213236 = + 2558,8 mii lei

În anul 2001 sub aspect fizic, lucrările executate au înregistrat o depăşire de 1, 2% şi ca


urmare beneficiul a sporit cu 2558, 8 mii lei.
Influenţa modificării structurii (∆ s):

∆ s ≈ [∑ q1 (s1) p0 - ∑ q1 (s1) c0 ] – [ ∑ q1 (s0 ) p0 - ∑ q1 (s0) c0 ]

B”0 B’0

∆ s ≈ B”0 – B’0
B”0 = 3479508000 – 3247613051 = 231895000

∆ s ≈ 231895000 – 215794800 ≈ + 161100,2 mii lei

75
Modificările apărute în structura realizărilor au influenţat pozitiv masa beneficiului
sporind-o cu 16100,2 mii lei.
Utilizarea calculului de produs (lucrare) se face folosind rata rentabilităţii (r) pe anul
anterior (1999), (vezi tabelul nr. V.14).

R0 p0 – c0
∆ s ≈ (s1 – s0) * ∑ q1 p0 , r0 ≈ * 100
100 p0

Influenţa modificării costului:

∆ c ≈ [ ∑ q1 (s1) p0 - ∑ q1 (s1 ) c1 ] – [ ∑ q1 (s1) p0 - ∑ q1 (s1 ) c0 ]

∆ c ≈ B101 – B110 ≈ ( 3479508000 – 3580408000) – 231895000

∆ c ≈ - 100900000 – 231895 ≈ - 332795 mii lei

În anul 2001 costul unitar al lucrărilor a crescut, drept urmare beneficiul scade cu 332795
mii lei.

Tabel nr. V. 14
CALCULUL INFLUENŢEI STRUCTURII PE PRODUS (LUCRARE)
mii lei
Valoarea Valoarea
Structura
Tipuri de în preţ în preţ Realizări
realizărilor ∆ R% ∆s
lucrări 2000 2001 efective
(q0p0) (q1p0)
A 900000 1012500 26,17 910587,24 +101912,76 11,11 +11321,3
B 2400000 2160000 69,8 2428696,6 -268696,6 4,16 -11180,9
C 138240 307008 4,03 140224,16 +166783, 84 9,57 +15959,8
Total 3438240 3479508 100% 3479508 - - +16100,2

Influenţa modificării preţului de valorificare:

∆ p ≈ [ ∑ q1 (s1 ) p1 - ∑ q1 (s1) c1 ] – [ ∑ q1 (s1) p0 - ∑ q1 (s1) c1 ] ≈ B”1 – B’1

∆ p ≈ ( 3889295000 – 3580408000) – (- 100900000) ≈ + 408787 mii lei

Preţurile au crescut şi au atras după sine un spor de beneficii de 408787 mii lei.

76
CONCLUZII
În abordarea funcţională a întreprinderilor, activitatea financiar-contabilă este prezentată nuanţat
după cum accentul este pus pe latura financiară sau pe latura contabilă. Abordarea sistemică,
bazată pe modelul fluxurilor conduce însă la o viziune integrată la nivelul fluxului de informaţii
financiar-contabile ce reflectă starea şi mişcarea celorlalte fluxuri. Activitatea financiar-contabilă
este strâns legată de majoritatea funcţiilor întreprinderilor cărora le furnizează informaţii.
Contabilitatea se situează la baza edificiului financiar-contabil al întreprinderii deoarece
înregistrează prin intermediul conturilor toate mişcările de valori relative la ansamblul
activităţilor desfăşurate. Este nu numai un sistem de înregistrare a informaţiilor ci şi un
instrument de prelucrare şi valorificare a acestora.
Contabilitatea are privilegiul de a asigura modelarea firmei după reguli şi principii consacrate.
Modelarea contabilă este apoi utilizată de celelalte componente ale sistemului financiar-contabil
precum şi de celelalte subsisteme ale firmei. Din acest motiv informatizarea firmelor a început de
la contabilitate, având în vedere şi caracterul bine structurat al sistemului care nu produce
dificultăţi în formalizare.
Utilizarea calculatorului electronic în sistemul informaţional al întreprinderii aduce numeroase
avantaje: eliminarea transcrierilor manuale a înregistrărilor, un grad redus de erori - intervenţia
omului în operaţiile de transcriere, clasificare, centralizare, totalizare fiind foarte mică, facilitatea
dezvoltării analitice a conturilor, obţinându-se astfel informaţii mai detaliate într-un timp mai
scurt.
În concluzie, utilizarea calculatorului determină o transformare radicală a contabilităţii, ea
încetând să reprezinte o funcţie autonomă în întreprindere, fiind din ce în ce mai mult integrată în
sistemul general de prelucrare a informaţiilor de orice natură, dar în special al celor contabile.

77
BIBLIOGRAFIE

1. Gh. D. Bistriceanu, C. Gh. Demetrescu, ş.a., Lexicon de finanţe – credit,


contabilitate şi informatică financiar-contabilă,
Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
2. C. Drăgan, Noua contabilitate a agenţilor economici, Editura Hercules, Bucureşti,
1994.
3. M. Epuran, D. Cotleţ, ş.a., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura
de Vest, Timişoara, 1995.
4. T. Fătu, Bazele informaticii economice, Editura Graphix, Iaşi, 1993.
5. N. Felegă, I. Ionaşcu, Contabilitate financiară, Editura Economică, 1995.
6. V. Nechita, I. Ignat, ş.a., Economie politică, Editura Porto – Franco, Galaţi, 1992.
7. P.C. Nica, C. Sasu, ş.a., Managementul firmei, Chişinău, 1994.
8. D. Oprea, I. Andone, D. Airirnei, Limbajele de programare şi bănci de date, Iaşi,
1990.
9. D. Oprea, Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix,
Iaşi, 1994.
10. M. Paraschivescu, W. Păvăloaia, Modele de contabilitate şi analiză economică,
Editura Fundaţia Academică „Gh. Zane”, Iaşi,
1993.
11. M. D. Paraschivescu, ş.a., Contabilitate şi modele de analiză economică, Editura
Fundaţia Academică „Gh. Zane”, Iaşi, 1993.

78

S-ar putea să vă placă și