Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“MARIA TEIULEANU”
PITEȘTI
PROF. COORDONATOR :
Popescu Mihaela
ELEV :
Ilie Georgian Alin
CLASA :
a XII-a A
-2021-
Cuprins
Argument
Capitolul I.
Modul de practicare a agroturismului în satele din ţara Haţegului
1.1. Conceptul de agroturism
1.2. Organizarea agroturismului la nivelul unei gospodării
1.3. Avantaje economice din practicarea agroturismului
1.4. Efectele sociale determinate de practicarea agroturismului
Capitolul II.
Promovarea agroturismului în ţara Haţegului
2.1. Managementul activităţii de agroturism
2.2. Elemente de marketing în promovarea agroturismului
2.3.Politici de stimulare a agroturismului
Capitolul III.
Potenţialul agroturistic din ţara Haţegului
3.1. Zona rurală haţegană
3.2.Puncte de atracţie în ţara Haţegului
3.3. Potenţialul agroturistic în zona montană haţegană
3.4. Perspectivele de dezvoltare ale mediului rural din ţara Haţegului
Concluzii
Anexe
Bibliografie
2
Argument
Am ales această temă deoarece Ţara Haţegului este o lume ospitalieră şi plină
de istorie, cu veri calde şi ierni uşoare, cu oameni muncitori, preocupaţi de ziua de mâine
şi cu o atracţie mereu crescândă pentru călători – prezintă o atracţie mereu crescândă,
toate secolele trecute lăsând o puternică dăinuire în piatră, de la cele mai interesante
3
realităţi religioase creştine, la edificiile romane părăsite, în paradisul bisericile medievale,
pigmantată cu dăruirea recentă a lucrărilor hidroenergetice de pe valea Râului mare.
Capitolul I.
Modul de practicare a agroturismului în satele din ţara
Haţegului
4
(olărit,legumicultură,cultivarea fructelor de pădure şi prelucrarea lor, pescuitul,
etc.), iar acestea la rândul lor creează noi posibilităţi de dezvoltare şi expansiune a
agroturismului.
Agroturismul poate reprezenta o bună ocazie pentru a
începe o nouă activitate, paralelă cu cea pe care deja locuitorii rurali o realizează,
utilizând pentru creşterea rentabilităţii, infrastructura de care deja dispun.
5
Motivele care stau la baza deciziei de a practica agroturismul sunt:
- Piaţa este în expansiune
- dezvoltarea cererii turistice este estimată printr-ocreştere anuală de 3,5 %, pentru
turismul internaţional, iar pentru turismul ruralo creştere anuală de 4 %.
- Investiţiile sunt mult mai mici decât în turismul clasic. Aceasta pentru că
ele presupun doar modernizări, reamenajări şi dotări adecvate primirii turiştilor.
Nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate greu de dobândit.
La nivelul unei.gospodării, obţinerea cunoştinţelor minime necesare
sunt posibile în urma efectuării unor cursuri de scurtă durată.
1.activitatea este complementară, ea nu presupune întreruperea activităţilor obişnui
te (agricole).
Se pot valorifica superior produsele obţinute din gospodăria
agroturistică.Legea prevede în mod expres posibilitatea de a vinde produse din
propria gospodărie şi valorificarea lor mai eficientă.
2.este o afacere de familie, putându-se realiza de toţi membrii familiei, precumşi
prin rotaţie, după posibilităţile existente.
3.statul încurajează această activitate acordând numeroase înlesniri financiare.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un locuitor rural pentru a
putea practicaaceastă activitate sunt:
-Locuitorul rural trebuie să fie agricultor. Conform legii pot face agroturismnumai
cei care sunt agricultori şi obţin mai mult de 51 % din venitul propriudin activităţi
agricole.
-Trebuie să dispună de o proprietate pe care să o poată folosi în scopulactivităţii
agroturistice.
-Spaţiul de cazare şi masă trebuie să fie adecvate primirii turiştilor;
întreaga proprietate trebuie să fie accesibilă turiştilor, pentru că aceştia trebuie să
se simtă confortabil şi în curte şi în împrejurimi.
-Trebuie oferite servicii de calitate, în condiţii de igienă şi confort.
-Oferta agroturistică trebuie să fie diferită de cea de pe piaţa turistică; trebuie bine
valorificate, obiceiurile, gastronomia specifică zonei.
O pensiune agroturistică poate oferi mai multe servicii turiştilor, numărul şi
tipul lor depinzând de mărimea şi localizarea pensiunii, potenţialul turistic din
zonă, creativitatea gospodarului, etc. iar principalele elemente sunt:
1.Cazarea
Aceasta constituie elementul central al activităţii agroturistice. Suprafaţa
unei camereeste bine să fie cuprinsă între 8 – 16 mp., iar înălţimea de minimum
2,5 m. Amplasarea poatefi atât la parter, cât şi la etaj şi orientată pe cât posibil spre
o privelişte plăcută.Conform legii, camera trebuie să conţină, în mod obligatoriu
un pat simplu sau dublu,cu saltea corespunzătoare; un dulap gol, o masă de mici
dimensiuni şi două scaune.
6
Camera trebuie dotată cu instalaţie electrică şi prize pentru aparatură
electronică: televizor, uscător de păr, radio. Pardoseala trebuie să permită curăţirea
rapidă şi eficientă. În cameră trebuie să maiexiste un număr de noptiere egal cu
numărul paturilor şi lămpi pentru citit.
Acest mobilier poate fi şi rustic, deci tradiţional, dar trebuie să cuprindă
elementele obligatorii menţionate.
Grupul sanitar trebuie să fie bine amenajat, el trebuie să fie, conform legii,
doar destinat turiştilor. Grupul sanitar trebuie să cuprindă apă caldă şi rece în
permanenţă, vas WC,chiuvetă. Pentru atingerea acestui obiectiv se pot folosi
module – grup sanitar, care conţincele trei piese şi pot fi montate pe o podea supra
– înălţată. Aceste piese sunt prevăzute curacorduri speciale pentru apă rece, apă
caldă şi scurgere. Racordurile permit legarea la instalaţia existentă în gospodărie,
precum şi legarea de un modul similar, poziţionat într-ocameră alăturată. Prin
această modalitate există posibilitatea creării unor puncte sanitare înfiecare
cameră.
Acest punct sanitar poate fi departajat de restul camerei printr-un
peretedespărţitor realizat din panouri celulare din mase plastice (PVC,
policarbonat), şi se poate amplasa în orice încăpere, prevăzută cu orice tip de
pardoseală.
2.Servitul mesei
Servitul mesei este o problemă foarte importantă în activitatea de
agroturism de aceea,amenajările respective trebuie făcute cu mare grijă.
Bucătăria, trebuie conform legii să aibă un necesar considerat obişnuit: maşină de
gătit, frigider (ladă frigorifică), o masă de lemn, veselă,tacâmuri, chiuvetă, spaţiu
de depozitare a gunoiului. Masa trebuie servită într-o încăperespaţioasă, iar poziţia
mesei trebuie să permită celui care serveşte masa să ajungă în spatele fiecărui
oaspete, pentru a-l servi. Membrii familiei trebuie să servească masa separat.
3.Servicii suplimentare
Fiecare întreprinzător agroturistic trebuie să poată oferi clienţilor săi şi
posibilităţi dea-şi petrece timpul liber într-un mod plăcut. De aceea el trebuie să se
gândească la câteva servicii pe care să le poată pune la dispoziţia turiştilor. Cele
mai des întâlnite astfel de condiţii în mediile rurale sunt: închirierea de biciclete,
bărci, organizarea de excursii călare, însoţirea turiştilor în drumeţii, excursii,
plimbări, însoţirea la diferite ateliere meşteşugăreşti din sat,etc.
Prin intermediul acestor activităţi se realizează o mai apropiată comunicare
şi apropiereîntre oaspeţi şi gazdă şi se permite fidelizarea clienţilor, prin anumite
legături sentimentale.
7
1.3.Avantaje economice din practicarea agroturismului
8
gospodar, acesta ţinând cont de preţul pieţei agricole, şi produsele care
necesită aprovizionări, pentru prepararea lor ulterioară. Pentru simplificarea calcul
elor,gospodarul poate calcula aceste preţuri prin aplicarea unui procent de adaos la
cheltuielile efectuate (de exemplu: 40 %).
Agroturismul generează şi efecte sociale, prin valorificarea resurselor mater
ialenaturale, umane, financiare existente la nivelul arealului rural respectiv. Aceste
efectereprezintă un important factor de creştere economică, de progres, de evoluţie
socială şicivilizaţie.
De aceea, pentru aprecierea corectă a agroturismului, trebuie luată în calcul
şiaceastă latură a eficienţei, care exprimă efortul comunităţii la dezvoltarea
economică şisocială a judeţului, şi, implicit, a ţării. Eficienţa socială a
agroturismului se exprimă cel mai evident prin petrecerea plăcută atimpului liber
de un număr cât mai mare de cetăţeni, refacerea şi reconfortarea oamenilor,
refacerea capacităţii de muncă, crearea şi sudarea legăturilor de prietenie şi
toleranţă întrenaţiuni.
Fenomenul turistic în general, şi cel agroturistic în special este într-o
legătură deinterdependenţă cu actul de cultură şi civilizaţie, primul determinând
propagarea celui de-aldoilea, iar celălalt determinând dezvoltarea şi evoluţia
primului. Ultimul deceniu al tranziţieiromâneşti reliefează necesitatea tot mai
pregnantă de a dezvolta turismul social, adică aceea parte a activităţii
turistice care nu se plăteşte integral de beneficiarul serviciilor respective,diferenţa
fiind suportată de stat, organizaţii sindicale, întreprinderi, etc.
9
Categoriile care beneficiază de turism social sunt lucrătorii cu venituri
modeste,tinerii, persoanele cu mulţi copii, pensionarii. Evoluţia societăţii umane a
modificat substratul social al turismului, acesta ne mai fiind considerat de lux,
ci o necesitate obiectivă,determinată de necesitatea individului de a petrece o
parte din viaţa sa în mijlocul naturii dincare a apărut.
10
referă în special la gradul de satisfacere a turismului, de refacere a forţei de
muncă, de protejare a mediului ambiant, etc.
Dezvoltarea agroturismului determină însă, prin efectul său multiplicativ şi
consecinţe indirecte, imposibil de evidenţiat concret, prin stimularea altor
activităţi, în special agicultura ,industria alimentară şi transporturilor,
dar nu sunt de neglijat nici activităţile micilor meşteşugari, a artizanalelor şi
micilor întreprinzători locali.
Aceste aspecte sunt importante pentru dezvoltarea unei comunităţi locale,
în special auneia defavorizată, cum este cea montană. De aceea, atunci când se
analizează eficienţa economică a acestei activităţi, ea trebuie să fie corelată şi cu
eficienţa socială pentru că petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber,
îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, refacerea capacităţii de muncă, satisfacţiile
spirituale posibile, emoţionale sunt, în ultimă instanţă,scopul vacanţelor, ale vieţii
în general.Aşadar, eficienţa socială presupune reflectarea eficienţei economice pe
plan social,uman şi ecologic.
Capitolul II.
Promovarea agroturismului în ţara Haţegului
11
funcţional, atât local, cât şi global.La nivelul regiunilor rurale se are în vedere
modul de identificare a potenţialului agroturistic sub toate aspectele sale, potenţial
care trebuie sa reunescă şi să îmbine armonios factorii naturali, materiali şi
spirituali, atât din punct de vedere al gazdei, cât şi al turistului.
- managementul local;
12
Funcţiile şi obiectivele strategice principale ale agroturismului pot fi
sintetizate astfel:
13
Caracteristicile cele mai importante ale unui program de marketing
urmăresc următoarele:
14
- lansarea pe piaţa internă şi internaţională a ofertei de agroturism românesc;
realizarea fondului de date privind unităţile/gospodăriile cuprinse în reţeaua
naţională a turismului rural;
- formarea experţiolor în management agroturistic;
- facilitarea colaborării între organismele şi organizaţiile implicate în
dezvoltarea turismului rural din România şi alte ţări.
15
sens este necesar a se acorda subvenţii de la bugetul statului cu prioritate zonelor
care au probat că prezintă interes şi atracţie turistică.
Mai mult în localitatile cu un valoros potenţial turistic este necesară
specializarea unui angajat sau consilier comunal pe probleme ale turismului rural,
ale protecţiei mediului şi conservării ambiantului. Pe de altă parte se impune
constituirea - din bugetul local - a unui fond special destinat promovării formelor
de turism, contribuind astfel la valorificarea eficientă a potenţialului turistic
al zonelor rurale.
Capitolul III.
Potenţialul agroturistic din ţara Haţegului
16
pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde
pe circa 1300 de km2.
Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu
afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg.
Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul
Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe
la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani,
prin Pasul Merișor-Bănița
Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă
mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la
vărsarea acestuia în Mureș, inclusiv orașul Călan.
Împrejmuită de munţi ca un adevărat amfiteatru, Ţara Haţegului
surprinde mereu călătorul prin diversitatea peisajelor ce se dezvăluie la fiecare pas.
Fâneţele şi pajiştile îţi bucură privirea cu o puzderie de flori şi fluturi, iar în
depărtare, spre miazăzi, Retezatul se ridică semeţ şi înzăpezit. Ici-colo se ivesc
sate cu acoperişuri roşii, dominate de clopotniţa veche a vreunei biserici
medievale. Aflată într-un loc strategic, trecătoare între 3 zone
istorice (Banatul, Transilvania şi Oltenia), Ţara Haţegului poartă mărturiile unui
trecut istoric bogat: peşteri cu urme de locuire încă din Paleolitic, ruine din
perioada daco-romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa), mici cetăţi şi turnuri
medievale (Cetatea Colt, Cetatea Răchitova), biserici vechi decând lumea
(Biserica din Densuș sau Sîntămaria Orlea), case şi mici castele - reşedinţe ale
familiilor locale de viţă nobilă (Curtea nobiliară de la Sălașul de Sus, Castelul
Kendeffy).
Oamenii locului sunt veseli, bucuroşi de vorbă bună şi ştiu a te fermeca,
povestindu-ţi întâmplări vechi de când hăul. Şi pentru a pleca de-a dreptul vrăjit de
acest colţ de ţară, află că aici a fost declarat un Geoparc, în mare parte pentru
fosilele de dinozauri pitici, dar şi pentru alte mici comori legate de Istoria
Pământului.
Ţara Haţegului este o zonă unică în România atât prin
raportul echilibrat între terenurile influenţate antropic şi cele
aflate în regim natural, cât şi prin gradul ridicat de
conservare al zonelor naturale. Din punct de vedere al
utilizării terenurilor suprafeţele cele mai mari sunt acoperite
de păduri, păşunile au o pondere puţin mai redusă, iar cel
mai slab reprezentat este terenul arabil. Majoritatea
suprafeţei împădurite este în proprietatea statului, restul aparţinând domeniului
public şi sectorului privat.Dominante sunt pădurile naturale, în special făgetele,
răşinoasele, în proporţie mai mică, sunt constituite în special din păduri de pin
plantat în vederea obţinerii colofoniului şi larice pentru seminţe care furnizează
materialul germinativ pentru pepiniere. Suprafeţele agricole fiind inegal distribuite
17
între comunele din Ţara Haţegului ponderea şi tipul activităţile tradiţionale este
diferită.
În zonele centrale ale bazinului este predominantă cultivarea terenurilor iar
în cele de pe rama bazinului creşterea animalelor, prelucrarea lemnului,
pomicultura. Cartoful este cultura cea mai răspândită alături de care se mai cultivă
porumb, grâu, ovăz, orzoaică, legume şi plante furajere. Lucrările agicole sunt
executate atât mecanizat dar şi tradiţional, cu animalele, atât din lipsa utilajelor dar
şi din cauza existenţei unor terenuri inaccesibile.
Fertilizarea terenurilor se face preponderent cu îngrăşăminte naturale dar
utilizarea insecticidelor şi pesticidelor cunoaşte o dezvoltare importantă în ultimii
ani. Creşterea animalelor se bazează pe suprafeţele mari de păşuni şi fâneţe,
animalele crescute sunt: bovine (cele mai numeroase), ovine şi porcine.
Aproximativ 80% dintre gospodăriile, din mediu rural, cresc animale şi 95% cresc
păsări.
18
Cetatea însăşi, a fost şi rămâne un obiectiv turistic atrăgător. În ultimii ani a
fost conceput un program de amenajare pentru a o pune în valoare şi a o face
accesibilă tuturor vârstelor: promenadă clasică pe alei sau pe urcuşul din stânga,
urcarea motorizată cu funicularul, în toate cazurile din vârful cetăţii ni se dezvăluie
panorama oraşului şi a împrejurimilor. Sala de sport specială a şcolii Sportive din
Deva unde Octavian Belu a antrenat sportive ce au continuat tradiţia gimnasticii
româneşti, începută cu Nadia Comăneci şi continuată cu Ecaterina Szabo.
La poalele cetăţii un parc e străbătut de alei şi în parte amenajat pentru copii:
"Parcul Cetăţii". Castelul Bethlen sau "Magna Curia" (Curtea Mare, cum i se mai
spunea) a fost construită în sec. XVI. Iniţial a fost conceput în stilul Renaşterii, dar
restaurările ulterioare (în 1621 ordonate de Gabriel Bethlen şi în prima jumătate a
secolului XVIII) i-au adăugat elemente baroce. Azi, castelul adăposteşte Muzeul
Judeţean Hunedoara - Deva, în care sunt expuse numeroase piese privind
dezvoltarea societăţii omeneşti pe aceste locuri; bogate sunt şi exponatele secţiei
de ştiinţe ale naturii.
Localitatea Haţeg
Sacărâmb
Despre Sacărâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de două veacuri şi
jumătate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialişti în minerit din întreaga
lume au cercetat cu atenţie strania aglomerare de elemente chimice adăpostite, în
diverse combinaţii de muntele Sacărâmb. El reprezintă un laborator mineralogic
unic în lume: pe o suprafaţă de numai 1 kmp au fost descoperite peste 100 de
tipuri de minerale, dintre care două fără echivalent, cu excepţia unor
corespondenţe aflate în minele Africii de Sud.
Având în vedere o asemenea compoziţie a solului şi subsolului, unii se
aventurează în a spune că aici s-ar afla unul din cele mai puternice câmpuri
magnetice de pe pământ, iar calitatea aerului este similară cu cea de la altitudini de
peste 3000 m.
19
Geoagiu
Localitatea se află la vărsarea râului Geoagiu ân Mureş. Pe teritoriul actualei
aşezări s-a aflat cetatea romană Germisara, denumită mai apoi Thermae Dodonae.
Oraşul are în componenţă şi staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.
Hunedoara
Castelul Corvinilor
Lacul Cinciş
Mânăstirea Prislop
Munţii Poiana Ruscă
Grădina Zoologică
Simeria
Situat la 16 km vest de municipiul Orăştie şi 10 km est de municipiul Deva,
este un important nod de cale ferată. Cei aflaţi în trecere prin oraşul Simeria au
posibilitea de a vizita Arboretumul - Parcul Dendrologic Simeria, care se află se
află pe locul 3 în Europa şi pe locul 11 în lume.
Masivul Retezat
Masivul se înalţă între dou&259; depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg,
şi între Râul Mare şi Jiul de Vest. Îi stau roată Munţii Tarcu, Godeanu şi Vâlcan.
Partea cea mai importantă a masivului este alcatuită în principal din roci cristaline
şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai
importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic.
Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Cel mai variat şi spectaculos relief
a fost creat de modelarea glaciară şi periglaciară: imense circuri - simple sau
complexe, văi ce trădează prezenţa unor gheţari cu lungimi apreciabile, lacuri
adăpostite în căuşul stâncilor, imense mase de grohotiş, stânci ascuţite sau cu
aspect ruiniform. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (10
ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m). Dintre splendidele cascade
amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.
Pădurea îmbracă pante acoperite cu imense grohotişuri fosile, iar covorul
jnepenilor protejeaza partile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi Intalnite
multe specii ocrotite: macul galben de munte, arginţica, sângele voinicului,
ghintura, crinul galben. Crestele cele mai înalte şi custurile sunt cel mai ades
lipsite de vegetaţie. Dintre animale, capra neagră, cocoşul de munte şi ursul pot fi
adesea întâlnite; marmota este şi ea prezentă.
Potecile turistice din Parcul Naţional (marcate) pot fi utilizate respectându-
se regulile impuse într-o arie protejată. Potecile din Rezervaţia ştiinţifică nu sunt
permise turiştilor; frumuseţile din interiorul acesteia ni se dezvăluie din înaltul
20
crestelor şi vom reuşi astfel să protejăm elemente importante pentru
biodiversitatea planetei noastre.
Masivul Retezat are o climă aspră şi umedă. În luna cea mai caldă, iulie,
temperatura medie a aerului este în jur de 6grade C pe culmile cele mai înalte şi de
8-10grade C începând de la limita superioară a pădurii înspre poalele masivului. În
luna cea mai rece, ianuarie, la peste 2000 m, temperatura medie a aerului este în
jur de -10grade C, iar începând de la limita superioară a pădurii creşte la -8 -
6grade C.
21
În cadrul studiului efectuat au fost analizaţi factorii care contribuie la
dezvoltarea rurală a Haţegului. Au fost identificaţi factorii: fizico-geografici,
demografici, economici şi naturali de risc. Demersul ştiinţific realizat a scos în
evidenţă faptul că patrimoniul turistic existent reprezintă un punct forte pentru
dezvoltarea ţări.
Conform studiilor realizate se poate afirma faptul că comunitatea locală
încearcă să promoveze autenticitatea satului românesc, resursele naturale şi
antropice existente în zonă şi să satisfacă exigenţele oricărui turist, fie el român
sau străin.
Au fost prezentate analizele SWOT sectoriale:
- analiza SWOT privind poziţia geografică şi administraţia locală;
- analiza SWOT privind populaţia şi forţa de muncă;
- analiza SWOT privind infrastructura tehnico-edilitară, de mediu, socială şi
culturală;
- analiza SWOT privind dezvoltarea economiei rurale; analiza SWOT
privind turismul şi agrementul;
- analiza SWOT integrală a comunei Tulnici.
Pentru fiecare analiză au fost identificate: punctele tari, punctele
slabe, oportunităţile şi ameninţările.
Strategia de dezvoltară rurală a ţării Haţegului prezintă:
- principii care stau la baza elaborării strategiei de dezvoltare rurală;
- surse de finanţare pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurală;
- domeniile şi obiectivele strategice;
- programe şi proiecte pentru atingerea obiectivelor strategice identificate
22
Concluzii
23
Anexa 1.
24
Anexa 2.
25
Anexa 3.
26
Anexa4.
27
Anexa5.
28
Bibliografie
29
1. Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu românesc. Țara Hațegului”,
București, 1988
30