MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

Lucru Individual
,,CATEGORIILE DE RĂSPUNDERE JURIDICĂ A
CODULUI FISCAL’’

PROFESOR: CUCIURCA Doina

Dr. în drept, conferenţiar universitar

STUDENT: ȘPAC Liviu

Gr1904

Chișinău – 2021

CUPRINS:

1
 CUPRINS:

1.CAPITOLUL TEORETIC……………………………..…………..……….4

1.1. Noțiunea trăsăturile răspunderii juridice și Formele răspunderii juridic…...4

1.2. Tipuri de sancţiuni applicate in codul fiscal………………………………...7

1.3. Subiecţii răspunderii juridice pentru încălcarea legislației
fiscale……………………………………………………….………………..…..8
1.4. Noţiunea şi caracterele încălcării
fiscale……………………………………………………………..……….........10
1.5. Tipuri de încălcări ale legislației fiscale…………….……………………..11

1.6. Temeiurile de liberare a contribuabililor de răspundere juridică pentru

încălcarea legislaţiei fiscal……………………………………………………..13

1.7. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală………………….14

2.CAPITOLUL PRACTIC……………….……………...……..……….….15

2.1.Analiza Practicii judiciara in baza comiterii infracțiunii ca autor………...17

3.CONCLUZIE………………………………………………..……….......18

4.BIBLIOGRAFIE………………………………………………………....19

2
 Introducere

Consider adecvat sa concentrez ca element decisiv al introducerii in esenta

acestei lucrari, importanta stiintei dreptului si necesitatea institutiei raspunderii
juridice fiscale in societatea dată.

Rolul dreptului in intregul sau, consta in stabilirea unei conduite generale si

impersonale pentru subiectii nedeterminati, sau generic determinati (functionari
publici/privati, elevi, militari, persoane casatorite etc.) in scopul asigurarii
ordinii, comuniunii si solidaritatii grupurilor si institutiilor, cooperarea si
convietuirea dintre indivizii dintr-o anumita societate.
Aceasta conduita este obligatorie, pentru ca altfel, in lipsa regulilor ferme si
constrangatoare, dreptul nu si-ar putea atinge scopul. Constrangerea nu poate
exista , daca nu exista un instrument, o posibilitate de a-l obliga pe individul ce
se abate de la conduita prescrisa de norma juridica sa se conformeze acesteia.
Aceasta posibilitate este in consecinta, pentru institutia raspunderii juridice
fiscale,sanctiunea.
Sancţiunea în domeniul fiscal este amenda, care reprezintă o plată obligatorie, în
formă pecuniară ce se achită de persoanele fizice sau juridice care au încălcat
legislația fiscală.
Pascal spunea ca "Omul este o trestie, dar o trestie care gandeste" și in
majoritatea cazurilor și cind omul ajunge să nu gindească amenda este
colectată prin executare silită, în caz de necesitate.
Aceasta temă are un grad avansat de investigare reiesind din informațiile
analizate pe internet.
Scopul si obiectivul acestei lucrări este de a relata despre categoriile de
răspundere juridică din codul fiscal.

3
 CAPITOLUL TEORETIC

Noțiunea și trăsăturile răspunderii juridice

Răspunderea juridică este un raport juridic instituit de regulă de către un organ

competent de stat ,în urma săvîrșirii unei fapte ilicite,de către un făptuitor ,cel
din urmă fiind ținut să execute o sancțiune juridică corespunzătoare faptei
săvîrșite. Observăm într-un raport de răspundere juridică prezența necesară a
statului judecătorul ,procurorul,ofițerul de urmărire penală ,organul serviciului
vamal,organul de interne. În afară de stat în raportul juridic de răspundere
juridică participă făptuitorul și victima (sau partea prejudiciată)1
Răspunderea juridică în domeniul fiscal este aplicarea de către organele abilitate
ale statului asupra contribuabilului de rea-credinţă a fortei de constrângere a
statului, având ca scop reeducarea acestuia, educarea la el a spiritului respectării
legislației fiscale şi, ca scop final, achitarea la timp şi completă a obligației
fiscale.2
 
Raportul de răspundere juridică este constituit, ca şi orice raport juridic, din:

1. a) subiectele raportului;
2. b) obiectul raportului
3. c) conţinutul raportului.

 
Subiectele raportului de răspundere juridică sunt, de regulă, făptuitorul şi
organul statului (de urmărire penală, organul judecătoresc, etc.) competent de a
aplica sancţiunea juridică corespunzătoare faţă de făptuitor. Cercul
participanţilor la raportul procesual de răspundere juridică nu se limitează la
făptuitor şi organul competent de tragere la răspundere juridică, antrenând
subiectul prejudiciat, reprezentanţii părţilor ş.a. potrivit normelor dreptului
procesual.

1
Drept fiscal,suport de curs,2014 Vlad Vlaicu, Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi, Daniela Vidaicu
pag.180

2
Drept fiscal,suport de curs,2014 Vlad Vlaicu, Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi, Daniela Vidaicu
pag.183

4
Obiectul raportului de răspundere juridică este fapta ilicită care prejudiciază o
valoare socială consacrată prin normele dreptului material.
Conţinutul raportului de răspundere juridică este ansamblul drepturilor
subiective şi obligaţiilor juridice ale participanţilor (făptuitor, 256 subiectul
prejudiciat (victima), organul competent al statului etc.) la raportul juridic
corespunzător.
 
Trăsăturile  (semnele) răspunderii juridice:
 a)Caracterul social (răspunderea juridică este o varietate a responsabilităţii
sociale);

1. b) Caracterul statal (răspunderea juridică este instituită, iniţiată, de regulă,

de către un organ competent al statului);
2. c) Caracterul coercitiv (răspunderea juridică implică constrângerea statală
faţă de făptuitor);
3. d) Caracterul legal (răspunderea juridică are un temei legal: normele de
drept material şi de drept procesual în vigoare);
4. e) Caracterul procedural (răspunderea juridică se desfăşoară conform unei
ordini (proceduri) prestabilite de către stat în legislaţia în vigoare);
5. f) Caracterul negativ (răspunderea juridică implică valorificarea de către
făptuitor a consecinţelor negative ale faptei ilicite săvârşite);
6. g) Caracterul privator (răspunderea juridică implică suportarea de către
făptuitor a unor contraprestaţii: privaţiuni patrimoniale, nepatrimoniale).

Formele răspunderii juridice

Formele răspunderii juridice sânt determnate de tipurile încălcărilor de drept

(faptelor ilicite).
Astfel, distingem următoarele forme ale răspunderii juridice:

1. a) răspunderea juridică penală;

2. b) răspunderea juridică contravenţională;
3. c) răspunderea juridică disciplinară;
4. d) răspunderea juridică civilă;
5. f) răspunderea juridică materială ş. a.

5
a)Răspunderea juridică penală este acea formă a răspunderii juridice care se
întemeiază pe normele dreptului penal şi pe infracţiunile săvârşite, în urma
cărora organele competente aplică pedepse corespunzătoare (amenda (penală),
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite
activităţi, munca neremunerată în folosul comunitţii, închisoarea, detenţiunea pe
viaţă, etc.)

1. b) Răspunderea juridică contravenţională este acea formă a răspunderii

juridice care se întemeiază pe normele dreptului contravenţional şi pe
contravenţiile săvârşite, în urma cărora organele competente aplică
sancţiuni contravenţionale adecvate (amenda, privarea de un drept special,
acordat cetăţeanului respectiv, privarea de a deţine anumite funcţii şi de a
exercita anumite activităţi, arestul contravenţional, expulzarea etc.)

c)Răspunderea juridică disciplinară este acea formă a răspunderii juridice care

se întemeiază pe normele dreptului muncii (Codului muncii, regulamentelor
disciplinare etc.) şi pe contravenţiile (abaterile) disciplinare săvârşite, în urma
cărora organele competente aplică sancţiuni disciplinare adecvate ( mustrarea,
mustrarea aspră, retrogradarea în funcţie, concedierea salariatului, etc.)

1. d) Răspunderea juridică civilă este acea formă a răspunderii juridice care

se întemeiază pe normele dreptului civil şi pe delictele civile săvârşite sau
pe neexecutarea obligaţiilor contractuale, în urma cărora organele
competente aplică sancţiuni juridice civile corespunzătoare (nulitatea
actelor juridice civile, clauza penală (penalitatea de întârziere), repararea
prejudiciilor, executarea obligaţiilor în natură, etc.)
2. f) Răspunderea juridică materială este acea formă a răspunderii juridice
care se întemeiază pe normele dreptului muncii şi pe prejudiciile materiale
cauzate de către angajatul salariat/angajator, în urma cărora
angajatorul/organele competente aplică sancţiuni materiale corespunzătoare
faţă de făptuitor (compensarea prejudiciului material, repararea
prejudiciului material, restituirea bunului material, etc.)

6
 Tipuri de sancţiuni aplicate
Sancţiunea pentru încălcarea legislației fiscale reprezintă măsura cu caracter
punitiv care se aplică asupra delicventului cu scopul de a preveni săvârşirea de
către acesta a unor noi încălcări, cu scopul de a-l educa în spiritul respectării
legii fiscale, de a-l trece din categoria delicvenților în cea a contribuabililor de
bună-credință, a contribuabi lilor care respectă legislația fiscală, achită complet
şi la termen impo zitele şi taxele în bugetele de toate nivelurile.3

Sancţiunea în domeniul fiscal este amenda, care reprezintă o plată obligatorie,

în formă pecuniară ce se achită de persoanele fizice sau juridice care au încălcat
legislația fiscală. În conformitate cu art.236 din Codul fiscal, aceasta se aplică
indiferent de faptul dacă au fost aplicate sau nu alte sancțiuni fiscale ori plătite
impozite, taxe, penalităţi, cal culate suplimentar la cele declarate sau
nedeclarate. În cazul neachită rii complete şi în termen a obligației fiscale,
contribuabilul delicvent va achita, pe lângă obligația fiscală, penalitatea şi
amenda. Luând în considerare că amenda este o parte a obligației fiscale ce
constă în obligarea persoanei care a săvârşit o încălcare fiscală de a plăti o sumă
de bani, din art.236 Cod fiscal reiese că amenda poate fi colectată prin executare
silită, în caz de necesitate.

În dependenţă de încălcarea legislației fiscale, mai pot fi aplicate şi sancţiuni

contravenţionale sau penale.

Categoria sancțiunilor contravenţionale aplicabile persoanei fizice pentru

încălcarea legislaţiei fiscale sunt prevăzute în art.32 din Codul contravenţional şi
constau în: amendă; privarea de dreptul de a des făşura o anumită activitate;
privarea de dreptul de a deține anumite funcţii şi în munca neremunerată în
folosul comunităţii.
Acelaşi articol conține şi sancţiunile contravenţionale aplicabi le persoanei
juridice pentru încălcarea legislaţiei fiscale, și anume: amenda şi privarea de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate.

Categoria pedepselor penale aplicate persoanelor fizice pentru încălcarea

legislației fiscale sunt expres prevăzute în art.62 din Co dul penal, şi anume:
amenda; privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate; munca neremunerată în folosul comunităţii şi închisoarea.
3
Drept fiscal,suport de curs,2014 Vlad Vlaicu, Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi, Daniela Vidaicu
pag.186

7
De asemena, în Codul penal (şi anume, în art.63) sunt prevăzute şi pedepsele
aplicate persoanelor juridice pentru încălcarea legislaţiei fiscale, acestea
constând în: amendă; privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate şi
lichidarea întreprinderii.

De ex., art.244 din Codul penal prevede sancțiunea pentru evaziu nea fiscală a
întreprinderilor, instituţiilor şi organizațiilor sub formă de amendă, închisoare
sau privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate - pentru persoanele fizice şi amendă sau privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice - pentru
persoanele juridice.

De asemenea Codul penal prevede, în art.244(1), sancţiunea pentru evaziunea

fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aceasta
fiind în formă de amendă, muncă neremunerată în folosul comunității şi
închisoare.

Subiecţii răspunderii juridice pentru încălcarea legislației

fiscale
Subiecţii pasibili răspunderii pentru încălcarea legislației fiscale sunt specificați
în art.232 din Codul fiscal, şi anume: persoanele fizice care practică activitate de
întreprinzător a căror persoană cu funcţie de răspundere a săvârşit o încălcare
fiscală; persoanele juridice a că ror persoană cu funcție de răspundere a săvârşit
o încălcare fiscală; persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător şi
care a săvârşit o încălcare fiscală.

Conform dispoziţiilor art.232 din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul,

persoană fizică care nu practică activitate de întreprinzător, este lipsit de
capacitatea de exerciţiu sau are capacitatea de exercițiu restrânsă, pentru
încălcarea fiscală săvârşită de el va răspunde reprezentantul säu legal în funcție
de obiectul impozabil, de obligația fiscală şi de bunurile contribuabililor.

8
Sunt pasibili de răspundere penală pentru încălcarea legislației fiscale, in
conformitate cu art.21 din Codul penal, persoanele fizice responsabile care, la
momentul săvärşirii infracţiunii, au implinit vârsta de 16 ani.

Aceeaşi normă stabileşte şi conditiile răspunderii juridice penale a persoanelor

juridice pentru încălcarea legislaţei fiscale, şi anume:

a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau de înde plinirea

necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii ce stabilesc îndatoriri sau
interdicţii pentru efectuarea unei anumi te activităţi;

b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde

actelor de constituire sau scopurilor declarate;

c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii

considerabile persoanei, societății sau statului a fost săvârşită în interesul acestei
persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul
sau persoa na împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice
respective.

Sunt pasibili de răspundere contravenţională pentru încălcarea legislației fiscale,

în conformitate cu art.16 din Codul contravențional, persoanele fizice cu
capacitate de exerciţiu care, la momentul săvârşi rii contravenţiei, au împlinită
vârsta de 16 ani.

Persoana juridică este pasibilă de răspundere contravenţională pen tru încălcarea

legislaţiei fiscale - pentru contravenţiile săvârşite în nu mele său ori în interesul
său de către organele sale ori de reprezentanţii acestora, dacă aceasta corespunde
condițiilor menționate in art.17 din Codul fiscal.

9
 Noţiunea şi caracterele încălcării fiscale

Confrom art.129 pct.12) din Codul fiscal, ,,încălcarea fiscală" reprezintă

acţiunea sau inacțiunea, exprimată prin neîndeplinire sau în deplinire neadecvată
a prevederilor legislației fiscale, prin încălcarea drepturilor şi intereselor
legitime ale participanților la raporturile fis cale,pentru care este prevăzută
răspunderea juridică.

Notiunea ,,încălcare fiscală" este definită, într-un sens similar, şi în literatura

de specialitate4, ea fiind acea acțiune ilicită îndreptată spre neexcutarea
obligației fiscale sau spre executarea într-un mod necorespunzător a acesteia,
inclusiv acele acțiuni sau inacțiuni care încalcă drepturile şi interesele legale ale
subiecților raportului juri dic fiscal.

Încălcarea fiscală se caracterizează prin următoarele:

 caracterul ilegal, acesta fiind stabilit de legislația fiscală;

 întruneşte un caracter imperativ faţă de săvârşirea acţiunii sau inacţiunii
ilicite;
 poartă un caracter de învinuire a subiectului implicat;
 are un caracter cert al prejudiciului produs;
 are un caracter de asigurare a ordinii publice.
 implică un caracter de reeducare pentru subiectul vinovat și are un
caracter de asigurare a ordinii publice.

4
Стороверова О.В., Налоговое право, Москва, 2001, с.87.

10
 Tipuri de încălcări ale legislației fiscale
Tipurile de încălcări ale legislației fiscale se pot grupa în:

Incălcări prevăzute de Codul fiscal:

a) Impiedicarea activității organului fiscal

b) Neutilizarea maşinilor de casă şi de control, neeliberarea biletelor de călătorie

corespunzătoare.

c) Neprezentarea informației despre sediu

d) Nerespectarea regulilor de evidență a contribuabililor

e) Încălcarea regulilor de tinere a evidenței contabile și a evidenţei in scopuri

fiscale

proporții consid interesul acestei său împuternicit

f) Neeliberarea facturii fiscale în cazul bunurilor gajate

g)Încălcarea de către instituțiile financiare a modului de decontare

h) Nerespectarea modului de întocmire și de prezentare a dării de seamă fiscale

şi a facturii fiscale, precum şi neînregistrarea facturii fiscale in Registrul general
electronic al facturilor fiscale

i) Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a impozitelor și taxelor

j)Lipsa timbrelor de acciz

k) Nerespectarea regulilor de comercializare a țigaretelor cu filtru

Incălcări prevăzute de Codul contraventional:

a) Evaziunea fiscală

11
b) Desfăşurarea ilegală a activității de întreprinzător c) Încălcarea modului de
procurare, de desfacere a timbrelor de acciz

d) Comercializarea fărå achitarea taxei de piață, a taxei amplasarea unităților

comerciale

e) Incălcarea regulilor privind operatiunile valutare pentru Incalcarea regulilor

de exploatare a maşinilor casă şi con troll.

Incălcări prevăzute de Codul penal:

a) Evaziunea fiscală a persoanelor fizice

b) Evaziunea fiscală a persoanelor juridice

c) Practicarea ilegală a activității de intreprinzător

d) Eschivarea de la achitarea plăților vamale

e) Comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de

acciz.

Literatura de specialitate clasifică încälcările legislației fiscale în: 1) încălcări

intreptate spre sistemul de impozitare (ex.: depăşirea atributiilor de serviciu de
câtre persoanele de conducere sau functionarii serviciului fiscal cu privire la
aplicarea impozitelor sau taxelor);
2) încalcări împotriva drepturilor şi libertăților contribuabililor (ex.: refuzul
functionarilor serviciului fiscal de a acorda informatie privind aplicarea
legislației fiscale);
3) încălcări împotriva sistemului de garanţii stabilite de legislația fiscală (ex.:
informații false prezentate la aplicarea garanţiilor fiscale);

4) încălcări ce privesc desfăşurărea acțiunii de control fiscal;

5) încălcări ale ordinii de tinere a evidenței contabile;

6) încălcări ce privesc obligația de achitare a impozitelor . şi taxe

Într-o altă abordare, încălcările fiscale sunt grupate în: 1) încălcări fiscale
privind impozitarea obiectelor cu valore adaugată;
2) încălcări fiscale privind impozitarea veniturilor contribuabili lor;

3) încălcări fiscale privind impozitarea veniturilor băncilor comer ciale şi

companiilor de asigurare;

12
4) încălcări fiscale privind impozitarea hârtiilor de valoare;

5) încălcări fiscale privind stabilirea cotei impozabile;

6) încălcări fiscale privind stabilirea garanțiilor şi facilităților contribuabililor,

7) încălcări fiscale privind veniturile persoanelor străine.

Temeiurile de liberare a contribuabililor de răspundere

juridică pentru încălcarea legislaţiei fiscale
Temeiurile de liberare a contribuabililor de răspundere pentru în calcarea
legislatiei fiscale sunt prevăzute de art.234 şi 240 din Codul fiscal, şi anume
cazurile în care:

 se constată că fapta nu întruneşte elementele încălcării fiscale (ex.: lipsa

temeiului încălcării fiscale, decesul contribuabilului etc.);
 se confirmă legalitatea tuturor acţiunilor (inacțiunilor) sau unor acţiuni
(inacţiuni) considerate anterior ilegale, prin pre zentarea dovezilor certe şi
verificate de organul fiscal;
 persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o
reducere cu 50% a amenzilor aplicate, dacă nu are restanţe la data
adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, dacă în termen de 3
zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare
fiscală stinge sumele impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere
(penalităților) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie şi dacă prezintă,
în termenul prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului
de încălcare fisca lă, documentele ce confirmă stingerea sumelor
impozabile;

 persoanele scutite de impozite şi/sau taxe, precum şi cele care au calculat

greşit impozitul şi/sau taxa din cauza explicațiilor greşite, prezentate în
scris de organul fiscal, sunt liberate de răspundere pentru diminuarea,
calcularea incorectă sau neplata acestora;

 persoanele care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa, dacă acest fapt nu
a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a
controlului fiscal în condițiile reglemen tate la art.214 alin.(8), sunt
absolvite de aplicarea amenzilor şi penalităților pentru încălcările fiscale
depistate aferente perioa delor supuse controlului repetat. La temeiurile

13
 prevăzute de norma fiscală se adaugă şi cele prevăzute de norma
contravenţională şi cea penală.5

Procedura de examinare a cazurilor de încălcare fiscală.

Conform dispoțiilor din Capitolul 14, Titlul V, al Codului fiscal, procedura de

examinare a cazurilor de încălcare fiscală urmăreşte clarificarea promptă,
multilaterală, exhaustivă şi obiectivă a circumstanțelor în care s-a produs
încălcarea fiscală, a cauzelor care au contribuit la comiterea acesteia, precum și
soluționarea încălcării fiscale conform legislației cu restabilirea relațiilor sociale
afectate, cu educarea membrilor societății şi prevenirea unor astfel de încălcări.

Sarcina de examinare a încălcărilor fiscale revine persoanelor în funcții de

conducere a organelor fiscale şi organelor Ministerului Afacerilor Interne,
conform art.241 din Codul fiscal.
Pot fi diferențiate următoarele etape în cadrul procedurii de examinare a
cazurilor de încălcare fiscală:

Etapa preliminară - presupune clarificarea circumstanțelor ca zului de

încălcare fiscală. Aşadar, odată depistată încălcarea fiscal de către persoana
abilitată cu drept de examinare a încălcării fiscale, aceasta este obligată să
clarifice existenţa încălcării, circumstanţele în care s-a produs şi dacă aceasta
poartă elementele unei încălcări prevă zute de legislația fiscală (art.247 din
Codul fiscal).

Etapa de examinare - presupune declanşarea procesului de examinare a faptei

cu semne culpabile prevăzută de legislația fisca lă. Această etapă întruneşte
informarea părţilor implicate în realiza rea faptei ilicite şi examinarea cauzei de
încălcare fiscală. Autoritățile abilitate cu atribuții de examinare a cauzei de
încălcare fiscală vor înştiința în scris, prin citație, despre deschiderea unui dosar
pe margi nea cauzei date şi despre declanşarea procedurii de examinare a cauzei
de încălcare a legislației fiscale, informând despre data, locul şi ora examinării

5
Cod fiscal art.234

14
cazului. La rândul său, persoana trasă la răspundere pentru încălcarea fiscală are
dreptul să îa cunoştinţă de dosarul deschis, să dea explicații, să prezinte probe,
să formuleze cereri şi să beneficieze de reprezentant şi asistenţă juridică,
conform art.242 - 244 din Codul fiscal. Cauza dată poate fi examinată atât în
prezența persoanei trase la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, dacă
s-a respectat pro cedura de înştiinţare a părţii, precum și în lipsa acesteia, dacă
există informații că ea a fost informată şi nu există niciun demers cu privire la
amânarea soluţionării cauzei date (art.243 din Codul fiscal). Cauza de încălcare
fiscală se va examina în termen de 15 zile din data prezen tării dezacordului din
partea persoanei trase la răspundere sau din data expirării termenului de
prezentare a dezacordului. Totuşi, acest termen poate fi prelungit cu 30 zile, la
decizia organului abilitat cu examina rea cauzei date, dacă persoana trasă la
răspundere înaitează demers cu argumente întemeiate (art.246 din Codul fiscal).
Legislația prevede şi derogari de la termenele indicate, astfel încât, la solicitarea
scrisă a contribuabilului cu mențiunea că este de acord cu rezultatele controlu lui
fiscal, examinarea cauzei de încălcare fiscală poate fi efectuată fără respectarea
termenului de prezentare a dezacordului, menționat mai sus. Dacă în decursul
examinării cauzei au fost constatate semne de infracţiune, cauza dată se va
remite spre urmărire penală organelor de urmărire penală, confrom competenţei
(art.251 din Codul fiscal).

Etapa de soluționare - presupune formularea concluziei asupra încălcării

fiscale ca rezultat al examinării cauzei de încălcare fiscală.
Astfel, autoritățile abilitate cu examinarea cauzei de încalcare fiscală vor emite
una din următoarele decizii, prevăzute de art.249 din Codul fiscal:

- cu privire la aplicarea sancțiunii fiscale;

- cu privire la clasarea cauzei; -cu privire la suspendarea cauzei și efectuarea

unui control fiscal repetat.6
Decizia asupra cauzei examinate este pronunţară imediat după încheierea
examinării cauzei, conținutul căreia va întruni normele art. 248 din Codul fiscal.
In decursul a 3 zile dupå emiterea deciziei asupra cauzei de încălcare fiscală, un
exemplar al deciziei se înmânea ză sau se expediază recomandat persoanei trase
la răspundere (art.250 din Codul fiscal).

Etapa de contestare - presupune dreptul legal de atac al de ciziei autorității care

a soluţionat cauza de încălcare fiscală. Dreptul de contestare il au doar
persoanele vizate în decizia emisă, astfel in cât pe seama acestora rămâne a
6
Cod fiscal art.249

15
demonstra ilegalitatea actului emis. Contestațiile se vor depune, cu respectarea
art.268 din Codul fiscal, adica in decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei
sau de la intrepinderea actiunii contestate, cu exceptia cazului de omitere de că
tre persoana vizată în decizie a acestui termen din motive întemeiate, la decizia
autorității care a examinat cauza de încălcare fiscală. Însă, contestațiile cu
privire la executarea silità a obligației fiscale se vor depune in termen de 10 zile
lucrătoare de la data emiterii deciziei sau savārşirii actiunilor contestate (art.273
din Codul fiscal).

Decizia pe marginea contestației cauzei de încălcare fiscală poate fi examinată la

Insectoratul Fiscal Principal de Stat sau atacată în instanţa de judecată (art.269,
274 din Codul fiscal). Examinarea contestației se va efectua în termen de 30 de
zile din data primirii cererii cu privire la contestație; acest termen poate fi
prelungit prin decizia autorității abilitate cu până la 30 de zile, despre care fapt
va fi informată persoa na vizată. Examinrea contestației va vea loc sub aceeaşi
procedură ca şi examinarea cauzei de încălcare fiscală, conform art.226 din
Codul fiscal. Urmare a examinării, Insectoratul Fiscal Principal de Stat este în
drept să emită una din deciziile stabilite de art.271 din Codul fiscal, şi anume:

 Respingerea contestației şi menţinerea deciziei contestate;

 Satisfacerea parțială şi modificarea deciziei contestate;
 Satisfacerea contestației şi anularea deciziei contestate;
 Suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea unui control
repetat.

Ca urmare a examinării contestației, autoritatea abilitată poate tra ge la

răspundere funcționarul fiscal, adițional îl poate obliga la restabi lirea drepturilor
lezate ale persoanei care a contestat acțiunea acestuia. Pentru executarea
deciziei, Insectoratul Fiscal Principal de Stat va re mite decizia luată
inspectoratului fiscal de stat teritorial şi o altă copie de pe decizie va fi remisă
către personana care a depus contestația.

CAPITOLUL PRACTIC

16
 Dosarul nr. 3ra-611/15 Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie 20 mai 2015 mun.
Chişinău
In speta data noi avem ca sanctiune o amendă fiscal,sa incalcat art.255 din Cod
fiscal care reprezintă faptul că neprezentarea sau prezentarea cu întârziere sau
prezentarea organului fiscal a unor informaţii neveridice despre sediul sau
despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se
sancţionează cu amenda de 4000 de lei.
Neinformarea autorităţilor fiscale despre rezilierea contractului de locaţiune nu
poate fi calificată ca informaţie neveridică, deoarece noţiunea de neveridic
presupune inducerea în eroare, prezentarea unei informaţii ce nu corespunde
realităţii, iar în cazul de faţă consideră că o inacţiune din partea reclamantului,
care constituie în sine neprezentarea unor informaţii despre schimbarea sediului
contribuabilului, al subdiviziunilor lui, noţiune prevăzută la art.255 Cod fiscal,
care se sancţionează cu amendă de 4000 lei.

Dosarul nr. 1ra-801/2021 curtea supremă de justiţie decizie 22 martie

2021 mun. Chişinău
In speta data este prezenta raspunderea penala pentru evaziunea fiscal.
În rezultatul schemei relevate, a fost cauzat bugetului de stat un prejudiciu
material în sumă totală de 239337 lei. Organul de urmărire penală a încadrat
aceste acţiuni în baza art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal – evaziunea fiscală a
întreprinderii prin includerea în documentele contabile, fiscale şi financiare a
unor date denaturate privind veniturile şi cheltuielile, care nu au la bază
operațiuni reale şi care au la bază operațiuni ce nu au existat, care a condus la
neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari.

17
 Concluzie
In incheiere putem menționa că, în cercetările științifice este răspândită ideea
precum că, răspunderea juridică este un raport juridic ce apare între persoana
care a săvârșit o faptă ilicită şi stat (organele competente). Ca și orice raport
juridic și raportul juridic de răspundere, ca structură, este format din trei
elemente: obiect, subiect și conținut. Astfel, subiecte ale raportului sunt pe de o
parte, cel ce a săvârșit fapta ilicită, de cealaltă parte este statul, reprezentat de
organele abilitate. Conținutul raportului de răspundere reiese din obligațiile
incumbate delicventului şi din obligaţiile statului (organul competent) de a trage
subiectul la răspundere juridică. Și, în final, obiect al raportului juridic de
răspundere este sancțiunea juridică.
Putem menționa că, raspunderea juridica fiscală constituie o parte importantă a
sistemului de reglementare. Ea pot fi considerata eficienta dacă asigură
respectarea legislației, dacă reflectă în mod adecvat gravitatea încălcării și nu
depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite și cu efect
ce-i determină pe oameni să-și schimbe comportamentul, dacă sunt suficient de
severe pentru a împiedica autorii încălcării legislației să repete aceeași faptă
ilegală, precum și alți posibili autori de la a comite fapte similare. Pentru ca
raspunderea juridică fiscal să îndeplinească aceste cerințe, sunt în joc o serie de
factori, precum natura și nivelul sancțiunilor prevăzute de lege, sistemele
instituționale și procedurale care guvernează aplicarea acestora, identificarea
eficientă a încălcărilor și aplicarea efectivă a sancțiunilor prevăzute de lege.
Consider că răspunderea juridică fiscală este ca un pilon al respectarii codului
fiscal și are funcția uni jandarm care are ca scop aplicarea asupra
contribuabilului de rea-credinţă a fortei de constrângere a statului, având ca scop
reeducarea acestuia, insuflarea spiritului respectării legislației fiscale şi, ca scop
final, achitarea la timp şi completă a obligației fiscale.

18
 Bibliografie

Acte normative naționale:

COD Nr. 1163 din 24-04-1997 Publicat : 18-09-1997 în Monitorul Oficial Nr. 62 art. 522

Manuale:
1. Drept fiscal,suport de curs,2014 Vlad Vlaicu, Aureliu Rotaru, Viorica Boaghi, Daniela
Vidaicu
2. Стороверова О.В., Налоговое право, Москва, 2001, с.87.

Surse mass-media:
1. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/teoria-generala-a-dreptului/
curs-16-raspunderea-juridica/

Practica judiciară:
1. Dosarul nr. 3ra-611/15 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al
Curţii Supreme de Justiţie 20 mai 2015 mun. Chişinău
2. Dosarul nr. 1ra-801/2021 curtea supremă de justiţie decizie 22 martie 2021 mun.
Chişinău

19