CAPITOLUL]

]E
llSmnnuuA A.crnvnr.artr mmlcA - cALTmATnEA
VNETTi

Capfltiohll dlezvoltfi rurrmfitoairelle,

nelagia aotivitate fizrod * Cnilitatea vflegflfl -

dc via{6 s6m6toas6.
fizieh 0a faator aetliv de noisin pi pa"ofinaxie inr

ut\u-I l1 A\ lt l[A\ v ]t]L lt l. .

Canitateavie{ii a devemlt in zilene mo,astre ohieativ matr'or an lnrtenesuLnui

european qi detemroinh lnapniearea pi inrlerven{ia aaestui for prtn mdsuri

L.\ eomaunitare privimd aanitatlea vle{ii pe limra aomdigilnor de via(6 qi miumc6,

nenagiilor imdlustriane qi efectun nor im coradiliine de via{6, s6nr6tatea rmuncii,

protlec{ia naediunui (Ga"'igore V", 2007)

Calitatea vie{ii sc raponteazh la nlvel socian, farmilian gi individiualiprim nivetun

de satisfuc{ic an persoamei tn aomtexfun imtegnativ soeian gi persomail.

lX pUnX PERSCNAI- - aanitatea vielii depinde de enenmemrtele de suport,

fbLmainie, noeuing6, lioc de naune6, venlturi, seouritate dar in maod specian de

cnenoemtene de potenqial personatr ST.AREA DE S.ANAT'ATE qi

BUNAST',\IREA FNZNCA

Drupd "nustin n-uprl5 ,,Calfltatea vfle(flfl es/e datd de percep{iile indivtzilar

L esupt"fl si.tua{ttlor lor soaiale fn aomttextuf sistemelor de vatori cwltwrale fm

'"lUStrlN I-UPU, 2005, Canitatea viefii im stuahtate ryi imstar-rmente de

evalluane, mr.n, F 73 - qi

60

I
 aare trdiesa Ei tn dependewld de prapriile trebuinge, standarde gi asptra{it"
(citatl dup6 C^AS, n99E)

Callfitlatea vle{fli mensomaile

... . ih- ..

Canitatea vtegfli dup6 Dimesh Khamma 2007r,A"IN,trC N4amaget N{arket Nctwork, Fneaith-
rellated Quality of T-ifc"Am nmffoduetion,

Canitatea vfle(f,i soaiale $f, eCImnumf,tare tm vflziume irutegnativ6 socio:

ponirfficfl

CALIT,AT'EA
^lr
O COMUIIITATE
DURAAILA
CAI-ITATEA
VIETII OCOIlUNITATE o VIETII
IN IARE ITI TOMUNITATE
PLAC! SA ECHITABILA
TEAiESTI

DE:\'OLIARE OEA,oLTARE DEZ\'OLTARE

INsMSTRU(TURA €COLOCICA

L INCREDERE
SINE
IN ORCANITAREA
COMUNITARA

KGSC Conrrarmumity, http ://impreunaincomunitate.ro/despre-noi-2i

6'i

r
 Acelaqn aurtor "nusdm 1lupu6 preztnth gi primclpalene dimemsiwal ale calitflgfli
vflegfli:

- Bum6stare erno{lomand sau psihiad ae cupntmde imdiaatoni precuxxn

tfleriairea, mniunpmirea de sime, eapaaitata de evitarre a stressunui,

bog6lla vie{il spirltuahe.

- Rcla{iinc imterperso,male cL} indiaatori ea: intimaitate, afecgiune ,

pnietemi" eonntacte socr ane"etc.

- Bum6starea rmaterianS - proprietate, siguran{a noculul de mune6,

vemitluuri, nnramh potmvirtd

- .Afirmaare persoman6 prim competengd, pronmovatre, impnimire, raivcfl de

edluea{ie"

- BUNAST,{RE FNZNCA em
onlryent tne adeqvata" dispounh-nt! ate pentruI tinupun niher". FQRMA

n. Eq4a-fialq@''-*"-- ----(S!Ee@sh0
2. Vieoare szu rezisten qA. (Stamllaa)
3.

"+ llmdemadraarq - ahinitutc fizioh (S

4.
,**uru^*u*ffi **omomie im via{fi, eapaeitatea de a nua dearzii,
autoaoratroi.

nntegrarea sociand exprimatd prin statlut soaian cul no,X aeaeptat in

diferite gnupum socialle, parttaiparea la aetivithlile eonaunitare qi cene

sprnituatr - retigioase

.Asigumarea drepturinor ornunui ca dreptuln de votl, de pnopriellate, aeees

lia mnvatatura cte

L
u
JUSTIN LUPU,2006, Canitatea viegii in smmhtate ryi ir,Lstrunaemte dte
evaluare, mr"n, p 73 - 9i

6?

I
 Comnpomremta pe eare lKlmesiologia prim teo,ia, primeipiine, neaomaanadEirine

de pnactticare a mijloaeelor sale, exere:igiine gi aetiviltd$ine fliziae o poate

imflLuemrga pi detemmina im semsun ASIGUIR"ARII, CCI-JSERV,A1RII $n
DIEZVO{-TAR fll este eo{"xnponnemr& B UNASTARII FlI Z]1 C tr.
Bum&stanea este definit6 drept ,,prospemtate, infnorlre, stane de hine pir

reprezimth mivenun de exprilmare a satisfaaglei" (lleorLte N., 20n2).

Bual6starea este reprezentatd de sumaa condiliino,n favorabite ce asigur6

desfhgurarea viefil" Bum6starea, poate fi comceput6 ca asparagie dar tm aeenaqi

timp pi efeet, iar ir:r esen{il tn{enesrului ei reprrezinLth eahrilihrul ?ntre mainte, corp

qi spinit. lEum6starca fizicd sttahlneryte cele mai hune pnoporgii fntre pnamul fizic,

naemtat, emro$iomatr, amhienMn 5l social ?mr aontextlull sociai dat pemtru o,

existemlh nlle succes" (n-eomte N", 2012).

t Tr- g
& 1
t_] -l
ff
Gdudire Respimlie

6 -1

Souur Hi&atarc

\Vi
\_!
4
t.]
Exereiliu Nnnitie -l

R
Act" fiz frn]..,
\X;'
dt
limrdieatori ai hrram$st6rii ffiziae dupfr [,trCN]lE N, 20n2, Bunfistarea fizieh - dirncnsiune a
oatrit61ii vielii. Votr [V. Nr. X " 2012, (extras web aceesat august 20i3)

lo3
 G&mrdirea ,,este o reflectarc gerneralizat6 pi ahstract6 a realithgii ca trcapt6 de

oLlnoa$tere mediath de alaanizatori" (Nz{ic dic{iomar f,inozofie, Bulc i979)

Gfimdinem poztrtivfr, oa foma'u6 a gfuadirir, este o atrtudimre memrlallh au ajutorrul

c6rera reugeqti s& dep6geqti ohstaaolele ryi s6 ifi tndeplineqti visene. Este o
atitrudirae rmemtath datonith ehrcia oh(ii rezultate hume ryi exeelente. CI gdmdure

poztttiv6 aratiiatpeaz6 feriairea, hucuria, sdeahtatea gi rezultatele satisfficfrtoare

pentnu flacoare sttuagie ryi aa{ltme. Gdndlrea pozirtivfr mu iameanmm6 optimlsmr

gratuit, surperfieianltate in ahordarea prohtemaenor sau indifenem{6, ci este unx

naod de a imgellege qi de a te huaura dc via{6, dupfr o sumx6 de pnimcipii reanisto

qr aoreete fa[6 de tirne tmsu{i. Astfei, g6mdinea pozitrvd a}utd la amenionanea

stnesullui, hoala mev6zut6 care afeateazfr naajontatlea oamaenilior aottvi,
aondt"rc6mrd astfen la imahrundtd(irea st6i,nl fizice qi psilalce"
(*

Viafa dim pnmct de vedere frnozofie estc ,, aaea flormld dc miqeane (hionogic6)
avfuad form6 extemoarh ql struletur6 imteml6 speelflieh" ,, este o slmtezh aalitativ

noud de procese mecamice, ahimraiae ryi fizice"" nnsuginle fulndlanaentale ane

vie{ii snnnnt: raaetahonismar*n, auto:produeerea, autoregnanea, ,,neactlvitatca"

(Dra{romar de liillozofie 1197E}

Via$a act'ivfi estle urm aomeept dln eomaponnent& coneeptullui de via(6 gi

ahordeazd um tip de preoeup6rl ryi pref'erira$e speaifiee gradrunut de imaplieare a

indivtdullui ira aatlivitatea fizie6, pnofeslomanh qi aetlvitate soaialE"
Via{a aativ6 arat6 Gnigore V , 2007, poate fe earaoterizatd de uamaa6rii faatc,ri ai

,,impnicfu-ii aetive"':
: oapaeitatea de imdepemdem{E
: capacitatea flizla6 qi pslnalah de a partleipa la aCItivithli
- nmottva{ia gi domnga de a se impliea in activitdil,

:q.
 l

- desehidere c6trc efortul fizie,

- g6ndire pozitivd gl capacitate de adaptare na situagil eomcrete de viag6,
.- eapaaitatea de renagionane,

- obigmuimga de a participa qi atlitrudimca pozittivh fa{d de divense tipuni de

aativit6_ti

- ahilitatea de a f'onosi timapun, cwaogtim{e}e qi o,po,n"tumit6{ite tm favoarea

pnopriei petrsoame, a gallputrui qi a societhlii"

Din aeeste eom.sidreremrile :

.{CTNV]I]IA,IItrA

Sffinrun d1e via(6 ,,reprezimt6 um comoept eomapnex aarc inaXude finorrlne, neguil,

rutlme, vanori, ?aa seopun direeliom5rril vieill urael persoame" (Grigore V, 2007)
.Ategeine pe eane o persoamh ne faae deteramimd strnurn de viagd gi srurat

imrfnuem{ate de faatonii dle v6rst6, sex, mive1l auntunan" Sfinun dc via,t6 este

pereeput ca um pnoces aetliv hazat pe asimrain6ri eunfimane gi expresie a

trebuimL{enor qi orienthrilor indivaduane privind stanea de binre.

n egat de ACTTVITATEA FnZnCA - Stff,t]ffiW
MdesAxAu'nrre
nn Strategia Europeamd p6m6 tn anulL 2000, aitatd de Grigore V, 2007, se

stahitesa ohieative vanahile permamemii, fiom:aunate intr-o maamier6 mnotivantld

pmvlmd CE TREBUIE, re$imiut6 ca strogan, ca mxoto, pentru pn"omaovarea viegil

aetive qi a stinunui de via[6 aetiv gi shmdtos.

55

I
 Aceste ohf,ective adaptate 6i comrnptretate pot ffi oricfimrol um ffmLdiemam lla
tmplfl mine, s6m6tate, vla([
OB]I]EC]I]1V]E

VXATA AXm,Cm - eommonun

,,.-ffi
miorhiditdqii gi sarisfactria viegii + :1

$;PA
gffiffiIqATATE VmT'In -prim mdsumi de promovare a sarnatagii : SANATAT'E
rempr,aaeli.," .

vie{ii aetive : VTATA

iPn"omovarea sffimffitfi(flfl este o ahordare naunmdimemsioraanh qi tm proces de a

aagioma ial semsul ampnifiadrii ounoaqterii qi deteruninErii de acgiumi maenit6 s6

imhumht6{easah faetomi detemarimara{a ar' stfrmi de sfrm6tate"

Grigone V aratd a6 promovanca sAmAtAUii estc o strattegie, o nnedieac fuitne

andivid qi nnediu au scop defirart de a asigua"a o mnai humd stane de sdrmhtatc

Strategii de pnevem{fle - pn"offilaxie

L Reallzarea ohieativenor de promovarea a shn6t6gii tmxhraah trei planuri

primcipaie:

- edueafie, protenare,prevemfie
gi sumt claematle s6 panticipe mnLal maunte sectoane ?ra coiahorare:

- Sdmdtmtea * prin naedieirn6 prevemtivd, mutn"igie, mnedlain6 oeupa[ioraanE,

- trdaamrlia - prin toatte fornaene de edueagie dan ?m speeian prim Educagia

lFizie6 5i Sport qr prim aportallpraffimartia alJmarltvitd(tifiziae
nmten"vem$a proffinaaffi afi pn"fl mraarfi

Saop preuero irea mpwrrgiei holil,or

Ndetode specifi ee domemiunui kimesioiogiei

- Activfitate fiizicfi - ffieutd de ohtu"e speaialligti ?m utinizarea aetivithiii

fazice, a rnijnoaaenor ednaeaglel fiziae qi sportutrul" Suhieetun fliind onmul
L sdmL6tos lar preven{ia ?m aeeastd etap6 6i eontext are ca scop evitarea

deteriordrii st6rii ft-laae{iomale qi de sfuahtate prira angrcnare fui actrvitate

ffiziah, tomifiea"e rmuseunarh, maohinimte articunar6, aontron an

conapoziglei eoqporale sl condigie fizice

66
 - Aetflvitfigfl specflfiae im mnedicima prevemtivfl - {herste de c&tre
specianigti ?ra iamumroprofilaxie, ehinaiopro{ixaxie, igien6, kinetotenapie"

Suhaeetul este onxnuX potem$iatr holnav, sau honmav, eatre nu poate

desfhguna efieiemt o aettvitatea fizie6, cta llrtmirtane de efort saru cu
aoratraindica(it de naiqeatre, cui tendim{ft de rea6dere in afea$uni
araterioare

flmtervem$fl a pnoffinac'riafi secumdanfi

Scop: depz"starea preca,ae a hotilor, evdtmrea camseairagelar ca dwymtd saw

inacapaaitate, comrtrolail evolugiei holilor
lMetode
* sumt ffiaute de eStlre specianigti im medieinh
* screenlng
- dispemsarizare
(_
- coaarlrol peniodlc

ilmtenvem$fl a pno1ffi nacrttcfi tren

"rttarfi
Scop: eur'forea kumdtaapallado m imampmafutdgid aornplete, asigurareu wmui
niveil nraalrlumnitar riJe sufraiem$fr tn reallizareu mctivttdfilar soetule

Mletode: sumt ffieute dle a6ffe specianiqti fm medieimd prin metode speoifice

,\maemrmg6r'ile din ce ?m ae naai alarmante privind degradanea eondigiei,

ffizice, im gemeran. ,\parilla, fi"eeven$a qi imnpaet'riln dln ee ?m ae mai agravamt an

imnholmhvimnorr eauzate de ilps6 de naigcane sunt senanatre de ailem{iomare pemtru

sociatatea mo,dem&" Fe pnan mromdial, european gi na$ionan se manifesth o

tendim{6 de impniearc nnai aetivd a autorit6$ilor, de a lnmpune mhsuuri pnm
(_
tramsarea pemodieh a umon" pn"ogtrarxxe, earrapanii de lupt6 ?laapc,triva efecrlelo:r
taoaive a eonsumaunuri de tutum, anoooi, dlrogum, atinaenta$ie raesfuadtoash gi

Smtoauirea lor ctu unn sdn de vlatd aativ ?ra aare aetivirtatea fizieh s6 ocupe urx loc

at
 eentrarlL" lFommanea profesiomalh, earierene propuse dc Kimesiologie vin aa um

sprijin inaportaaat adus eforturilor de ir:npnicare a faatoriior de deaizie la nivel

soeiai, au eFeote taa Snalbun6td{irea oaniffi{ii viegii popullafiei dim Romfimia pe
termrrrellt 1lumg.

fim ,,Mlamflfest pemtnu lEduca$ie lFflzflafi qfl Sport" ciahorat de Frofl univ. dr"
,\drian Dnagmea, Frof" univ" dr. Aura JEota, Frof. umiv. dr. Sinvia Teodon'escu,
Comfl runiv. dlr'. Mlomiea St6mesau) se fae a"eferiri la perieolene pe care lipsa de

activitate ffizia6, naigaare qi sport o pot aduee flihrei hionogice a poporunui

nostru"" Statistleile asupra st6rii dc sfrmfrtate a poptala{iei, eu deoschirc a

populaliei tinere, evidemgiazfi cregteri imgni.jorhtoare ane ratei maonhidithlil,

sedemtarisnaui gi ohezatatea, in speelan, coarstituimLdul-se drept faatori
favonizane{i in aparigia daferitelor afeegirumi fiziee qi psilalce;

L L perspeatflvele umefi sffimfit6(i nlrecalre pfl dimaimruarrea capacirtf,gfli

amotrice a popula{lei ptur im pcrieon dczvonmrea eaononala6 durahin6 gi

siguran{a nagioraanh;
2" dinninuarea percepgiei esupra roiului fommativ al edueagiei fiziae qi

spont-ului, re{neatatfi im reduaerea mumrbrunui de nee{ii de edrueagie fizich

dira eu:moruliuma mtneneu, penria"u amumaite eategorii de enevi, qi a tampunui

atoaat practie6r"r i sponruiui;

3" reduceirea anarnmramttfl a mllmfirullufl de copiJ qfl tf,merl cane practicfi
sportul, st"rh diferite ttbmme;

4" sc6derea performarn$eflon" sporttflve alc Roma6miei pe plan

imtenma{ioman, mai atres ?n eomapeti$iiie rnajone - "nocuni Onlmplae,
Camapiomaile Nllondiane gi Canepiomate lEuropene ;
(*
5. nlpsa de comseeveng6 ?n aplicarea leglsla$ei ?m vlgoare privimd
eduea$ia fizicd gi spontul, preaLnrm qi dizarmomia pumete{or de vedlea"e

ane faetoniton de deaizre (mimistere, agem{ii etc");

68
 5. are$tenea anarmanxtS a raum5ia-unui de aete de violeng6 qi eorup{ie im

aretaene sportive qi 3m afara aoestora, expnoahrea timeralor spoa'tivi,

dopajutr, rasisnaun, fapte care aduc atlimgere imrs6qi eseaa,tei femomemunui

spontlv.""

[m,,)RAFCRIIUL STAIR]lll DE SANAll"AlItr RCN4IA]SIA 20nCI* an nmsdtutun

Na{io,man de S6mhtate Fuhliea Cemtrul Na{ioman de lEvaluare gi Fromovare a

stdrii de s6ndtate - se sLlgereazh folosind siratiagmm ,,dranaatisaaa dermognaflie"
temdim$a na mivcn curopeam de schdere a sporuntd mafuiral, lBunopa umn6nd s6

atingh miveiun zero fm um'lhtonil ani. tm Romadmia sporun este de.ja megativ (-
i,6%) qi se tlradluae printr-o rath nxnare de maortalitate amfantinfi gi tendinf6 de

areqtere a sperangei de viag6 a persoamelor de peste 65 de anl" fu imffeaga

L jEurop6 peste 30% din populagre este peste 55 de anl, iar Ronnndmia ocuph nocul

20 din 2E de state, eu temdrim{d dle eregtere cu 2%o pe decadS. Acest imdieator

impniad iratrodueerea unor mr6suri, pr"ogranne nagionale orientate c6tre
popunalia v6rstmied au ofcrte pa.ivimd programc de maenlinere a aapacitdgii de

mairycare, petreaere plheutd gi aetivd a timrpului niber. Stanea de sfuahtate ca

indicatoa" glohal situleaz6 Ronm6nia [a eele mrai sahztate valori, ?m aoada

cnasamnemtuflui, nocull 23 din 2E iar lla naorfunitatea pe ho1ll cromiee, mnulite dimtre

ele generate de lips6 de migeare, situleazd Rom6mia pe neonxoraxlt nor 4 dim 2E

ele state.

im,,lEuropeam Commnissflom Speaiml lEurohara,r,taeten -Fkysieal Aativiry"

Eunohanometm-rn europeam privimd aativ{tatea frzie6 in aomunitate imdreh

faptun e6 54,7Y@ dimtre popuna,tie practiad o aativitate fizie6 viguroasd 7 zile

L diin 7 [a amvel european (s-au nuat ?m aaieui n6 state) nrame statele cu rath cea
maai nnare de praeticane a aetivatd$ii fizioe sc num6,rd Cnamdla, Germaamla,

[,uxemahurg, Ftnnarrda iar la eoada enasanmentunui {mnia qi Spamia. lRata sea

.59
 muri nnnare de mcpantieipare se aftr6 tm Spamia, Fran{a, ntania. lRoma6nia mu a fost

prczent6 tn aeest studiu dar temdfua{a pe plam eurolpean de a creqrte ponderea

actlivitdlii fizice ?m oadrul activitthlinor zinmiae gr exaiuderea mepartiaiphnii na

mici o fomaah de praatiaare a exeneiliultai fizie este renevamt6 gi pemtru (ara

noastr6, a cdruri eomtext socio-eaomomaia faoe parrte dimL politica UE.

De asemaemea im : Strategfla gnohaflffi a adum6rifl mnomdflane pemtru sfrmfita{te

pi Orgamflza$fla momdflnnffi a sffimfrtfrgfii pe dflneagia Diet6" ,{ctivitate F

SEUEtAte. Raportun rectmoagte ore$terea anarnmantld a periconunui

inmhonmhvrriflon cauzate de iipsh de naiqcare qi animemta{ie nesdra6toash ryi prirn

cor,lsultare gnohan6 sMhlneqte o Strategie pe limia dezvontfu"ri programaeXor de

activitatc fizio6 gi shmhtate prin sport, semnnxatE de 6 state mnremnhre ale

orgamizagiei Na{iuraitor {.Jmite gi adresath truturor faatlorinor nespomsahini prin

L semananarea periaonultai de necomaunieare pmvtnd dieta qi activitatea t-lzla6 aa

factor aompnemacmtar tn ponitiaa de s6ra6tate pi.lhnic6, nutnigie 5i maanmutrigie,

deficiengene de miaronutriemfi qi sistenaul de ailmerata{ie an copailor.

Orgamiza(fla N{omdianfi pemtru Sdmfrtate eomonuziomeazh in naport c6 pntma

direclie de aa{itmc este cea gtiingifiad, bazath pe dovezi gi apliaath in aontext
socio*eulturan" Schitmharea sfinului de via{6 privind d.ieta gi aetivitatea fiziah
sh sc faa6 tneptat pi pe temaaen numg sus{imute dc mdsuni de prevemire a

riscurinor.

70
 o @asele [ate, oase suhliri, eurhate, de dirmemsiuull maiei, exem'aple sunt:

oasene piepmnui, oasene araniuiLli.

o oasele pmeurulatlice, im.iurrr-rt flosenor mazaie, fromtal, maxinaa", sfemoid,

ettnLoidL"

. im ltnmgf,mea umuf, temdom - rotutra

SC]HIIE]L]ETUI.

lReprezimth toMnitatea oaseXor corpnlnui inmaxn a$ezarte im pozigie amatomica.

lFonrnat dira : seheneh.ll oapului,tnunchiunul,sahenetrun nmemahnelor sl eemturile

maexxnhn'elor.,

Cramflun - Caselle meunocrarafluliui

o Csun fi"omtal 1 os
o Osulietrnoid tr os

(__
o Osul sfenoid n os

o Osul oceipltal n os
, Cstan panietan 2 oase

o Csu[ temaporan 2 oase

0asene visceroeiramitnlut
o Osun laanimaan 2 oase

" Osr-li nazan 2 oase

o Cormetele raazanc lmferioare 2 oase

o Vonxnerun I os
o Csul nmaxinan" 2 oase

" Csta} palatim 2 oase

o Osun ztgomatlc 2 oase

o Nrnamdihrilla n os
L
Conoama ventehralfl

Este ale6tuitd din 34-35 de vertehre:

o Ventehre aervicate 7 (pninaa atlas,a doua axis)

74
 CSUL (dup6 Wflkrpedfla aeccsat augt"rst 20n3) repnezintd elen:renrtul de haa6 al

saheletulmi

Sttructluna osunui
Osun este a{edtfuit dim 2 tipuri de gesut:
o liesut osos conxnpact - Csurn nung - partea de naljnoc a osurlul lrung,

numita con'pul osuln-li sau diafiza"

o fesut osos spoa'agimos - extrennnitfi$ne osului numg, raumaite epifrze"

Formate dim 95% gesut osos sporaglos na iaaterior si 5%o [esiut osos
cOrnnnpaat spre exterior

Comnpozigia osurhli

Osun este fornraat dim 20% apa si 80t% reziduLl uscat" lEste aiahrlullt dintr-o
matrice organiea sollidla ,eane este tmtdrita eonsiderahill de depozltellc dle shruri

de ealcau. Mlartnieea oa"ganiea a osulh.lt - fornaata din 90-95% fihre dc eotagem,

L nestlui fiimd suhstam,th frundamentata, Tnrapreunh eomstitulmd oseina" Fihrele dre

eonagem se eomstituic ira speeian tm numgimca lininor de temsitme si dau osuiui

rxnarea sa rezlstemta la goauni.
Tipwri de aase
Cascne scnaenetului stmt Smpdr{ite ira patnu gmnpe:

o oaselle numgfl, eare stmt anu.ngite, cu r"onun de a amortiza gocurine" Aeestea

ann o partc intcri.oara, mumart6 diaffiz6 qi dou6 aap,ete aauamite eplfiz6.

Regiumine rntre diaffize si epifize se nnuflrnese metat=r26" Casene nwagi

sumt mai aonmpaete dleefit eenenante oase. Dtm aaeast6 categorie fae

parte oasele memahrenor, preaumn femtarui, tibia si falamgele"

o onsele scunte, eare sunt maai pulin eon'npacte, destul de suhliri, miai.

L o
Exemaple de aga oase sunt: oascle caqpiene gi rn:retaearpieme, vertehre;

oaselle mereguiiate, e&re au forme pi dimnensiumi vantate, de exemapnu:

oasete bazimului.

v3
 Dful puetratr.ln de vedcre al kimetto*terapeutuali*i udniuaa"ea e-nimoStinxgelor de

Kimcsiotogie struelturatrd gi fune{iomand aomtrihuie na depistarea eauzelor

pn"obtermenon de fi-aaaagiomanitate redus6 sau totan6 pe baza ananizei gi hinanguiui

artiautar qi ra:ruseutan. Kimresionogia stmaaturanh ofer6 haza teorettch a plamutrui

de intervem{ie terapeutlofr.

CSTECLCGIIA
- ndentifia6 fuineqtitre sisteralunui osos
- Desonie orgamizanea sistemntlnun osos

- Defineqte termiraonogia de dlescriere anatonaiafr

- ndcmtified funetia eenuletron osoasc
* Desorie procesui de fornaare qi remao,deiare osoash
- Desorie rolun oasellor in llaonmeostazio

(-
- Deserae sehcnctun ea strureturd qi pdrli

Sistemul osos arre:

: Fumegie de protecgle pemtn'ni orgamele imterne

- Funclle de suport pentn"u posturE

- Fume{ie in nniqcare, aativitate fizicd ea pumet de spri"jin pt sistem dle

pfrnghii

- Fumagie de depozit mimeral

- Funa{ie}:Lematopoetlad

Ti;ounfl de oase - Sistemnul osos

la \MiMpedia, trmetclopedia

f'ost ctiherat suh Iliaemtm Creatflve Commnoms si

L sh
1ntr eondilii identiee
partajafi cu a]{ii
3. 0 NreadaptatE. lF,ermnistume liher:

ave{i dreptul de a eopia, distribui 9i tramsriaitc

aveli drepturl de a adapta opera
,\eeastd niccn!6 a fost atagatE

v?_