Fișa 1 - NUMĂRĂTOARE ELECTRONICE

Numărătoarele sunt circuite electronice foarte larg utilizate, în toate domeniile industriale, în circuitele
de reglare, măsurare, în circuitele de calcul, în sisteme numerice de măsurare a deplasărilor, în circuitele
electronice ale maşinilor-unelte cu comandă program.
Numărătorul este dispozitivul care numără evenimente, ce apar într-o anumită perioadă de timp sub
formă de impulsuri sau sub forma unor succesiuni de impulsuri. Impulsurile, care reprezintă evenimentele ce
trebuie numărate sau înregistrate, apar la intrarea numărătorului care le înregistrează.
Pentru a înţelege însă modul în care lucrează un numărător electronic, trebuie făcute iniţial anumite
precizări şi anume:
- procesul de numărare implică o memorare a evenimentelor apărute, deoarece acestea trebuie
înregistrate într-un anumit fel;
- procesul de numărare trebuie să se facă într-un anumit sistem de numeraţie, care să poată fi
compatibil cu funcţionarea circuitelor electronice, deoarece acestea realizează operaţia de
înregistrare.
Motivele expuse mai sus conduc la împărţirea circuitelor logice de comutaţie în două mari clase şi
anume:
- circuite combinaţionale;
- circuite secvenţiale.
Circuitele de comutaţie combinaţionale sunt acele circuite logice al căror semnal ce apare la bornele
de ieşire, la un moment dat, depinde ( au este o funcţie) numai de semnalele aplicate în acelaşi moment la
bornele de intrare. Cu alte cuvinte, semnalele de ieşire depind de combinaţiile semnalelor de intrare.
Circuitele de comutaţie secvenţiale sunt acele circuite al căror semnal la bornele de ieşire, la un
moment dat, depind atât de semnalul aplicat în acel moment la bornele de intrare, cât şi de starea în care se
găsea circuitul înaintea aplicării semnalului de intrare.
Cu alte cuvinte, circuitele secvenţiale au o comportare care depinde atât de semnalele aplicate la
un moment dat la intrarea lor, cât şi de starea anterioară a circuitului.
Deosebirea dintre circuitele combinaţionale şi cele secvenţiale este aceea că cele din urmă posedă
proprietăţi de memorie.
Pentru a înţelege cât mai bine funcţionarea numărătoarelor, vom studia mai întâi sistemul de numărare
binar, sistem ce se adaptează cel mai bine funcţionării circuitului bistabil, deoarece ambele posedă numai
două valori posibile şi anume unu sau zero:
- ieşirea unui circuit bistabil poate lua la un moment dat valoarea unu (nivel de tensiune) sau zero
(lipsa de tensiune);
- sistemul de numeraţie binar posedă numai două cifre şi anume unu (1) şi (0).
1
 1. SISTEMUL DE NUMERAŢIE BINAR
Sistemul de numeraţie binar este cel mai mic sistem de numeraţie, deoarece conţine numai două cifre:
zero şi unu. Baza de numeraţie a acestui sistem este doi. Sistemul de numeraţie cu baza unu (1) nu există,
deoarece ar conţine o singură cifră şi aceea ar fi zero.
Un număr binar poate fi reprezentat astfel:
N(2) = dn · 2n + … + d3 · 23 + d2 · 22 + d1 · 21 + d0 · 20,
Unde: dn,…d3, d2, d1 sau d0 nu pot lua decât valorile zero sau unu.
De exemplu, numărul binar 10011 este:
10011(2) = 1 · 24 + 0 · 23 + 0 · 22 + 1 · 21 + 1 · 20 = 16 + 0 + 0 + 2 + 1= 19(10).

2. ALTE SISTEME DE NUMERAŢIE

Se pot înţelege uşor acum celelalte sisteme de numeraţie. Cele două exemple care urmează vor clarifica
şi mai bine regulile de bază ce se aplică.
 Să se facă conversia numărului 124(5) (în baza 5) în sistemul zecimal.
124(5) = 1 · 52 + 2 · 51 + 4 · 50 = 1 · 25 + 2 · 5 + 4 · 1 = 39(10) .
 Să se facă conversia numărului 376 scris în baza 8 (octal) în numărul corespondent scris în
baza 10 (zecimal).
376(8) = 3 · 82 + 7 · 81 + 6 · 80 = 3 · 64 + 7 · 6 + 6 · 1= 192 + 56 + 6 = 254(10)
Conversia din sistemul zecimal în orice alt sistem de numeraţie se face prin metoda descrisă la sistemul
binar, adică prin împărţirea cu baza şi scrierea în dreapta a restului. Rezultatul se citeşte de jos în sus.
 Să se facă conversia numărului 127 scris în baza 10 în numărul corespunzător scris în baza 5.
127(10) = 1002(5)
 Să se facă conversia numărului 177 scris în baza 10 în numărul corespunzător scris în baza 8.
177(10) = 261(8)