A .

REPERE ALE VIEȚII ȘI OPEREI

* Se naște la 19 martie 1895 , în Câmpulung Muscel , Dan Barbilian ( numele adevărat al

poetului ) , ca fiu al judecătorului de pace din Rucăr , Constantin Barbilian .
* Prin durata vieții , se înscrie în generația de creație din care fac parte Lucian Blaga , Tudor
Arghezi , Camil Petrescu , Liviu Rebreanu , G. Călinescu , Mihail Sadoveanu , Tudor Vianu .
* Clasele primare le face la Câmpulung Muscel și în alte locuri în care s-a stabilit familia sa , ca
urmare a profesiei de judecător a tatălui său .
* Marile reverii poetice se vor nutri din impresiile pure ale copilăriei .
* Începe liceul la Pitești , îl continuă la București , la liceul "Gheorghe Lazăr" ( unde este coleg
cu viitorul lingvist Al. Rosetti) , apoi la "Mihai Viteazul" ; vacanțele și le petrece la Giurgiu , unde
îl întâlnește prima dată pe Tudor Vianu , cu care se va împrieteni .
* În 1912 , câștigă un concurs al revistei "Gazeta matematică" . MATEMATICA RĂMÂNE
SINGURUL OBIECT LA CARE LICEANUL NU ARE EMULI . APTITUDINILE PENTRU MATEMATICI
SUNT ÎNCURAJATE DE PROFESORUL ION BANCIU , "OMUL PROVIDENȚIAL AL ADOLESCENȚEI
MELE " , cel care i-a fost maestru , omul care l-a format , care , "în plină criză a pubertății , când
eram la doi pași de a mă pierde , a înțeles să-mi facă credit , pe temeiul interesului ce încă
arătam pentru matematici ."
* Tot în liceu , ÎNCEPE SĂ SE INTERESEZE DE LITERATURĂ . Scrie pentru un singur cititor ,
prietenul lui , Tudor Vianu , "un Tudor Vianu adolescent și mai aparent genial , elev în clasa a
șaptea liceală și tânăr maestru ." "Urmăream exercițiile lui literare cu un amestec de admirație
și deșartă invidie . El compunea și traducea . Am căutat să îl imit . Am început cu un foarte
ambițios model , FLORILE RĂULUI . Versul baudelairian m-a demontat , m-am îmbarcat însă în
același timp pentru o carieră literară de cincisprezece ani ." Tânăr ambițios , vrea să îi
dovedească lui Vianu că poate "simula" în așa fel poezia încât să îl determine să scrie o carte
despre el . ÎNVAȚĂ LIMBA ENGLEZĂ PENTRU A PUTEA CITI OPERA LUI EDGAR ALLAN POE . ÎI
CITEȘTE PE BAUDELAIRE ȘI RIMBAUD .
* În 1914 , își ia bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de Științe din București , secția de
matematici .
* ALTERNEAZĂ VOCAȚIA MATEMATICIANULUI CU CEA A POETULUI . ÎN 1918 , ÎȘI FACE
DEBUTUL POETIC ÎN REVISTA "LITERATORUL" A LUI AL. MACEDONSKI , cu poezia "Ființa" .
* În 1919 , STUDENTUL ÎN MATEMATICI , DAN BARBILIAN , MERGE LA MENTORUL
CENACLULUI "SBURĂTORUL" , EUGEN LOVINESCU , ȘI DEVINE ION BARBU , "re-botezat" de
critic întru poezie . Prezentat elogios de Eugen Lovinescu , ("Un nou poet") , Ion Barbu va
publica grupaje mai mari de poezii în revista "Sburătorul" . Poemele , reprezentând prima etapă
a liricii autorului , nu vor fi incluse de poet în volumul de debut ("Joc secund") , ele decurgând
dintr-un "principiu poetic elementar" : "Lava" , "Munții" , "Panteism" , "Dionisiacă" , "Umanizare" ,
"Nietzsche" , "Pytagora" etc. Fervoarea poemelor este mai mult una de concepție decât de
afect . ION BARBU ÎȘI FACE O ESENȚIALĂ CULTURĂ POETICĂ .
* În 1921 , își ia licența în matematici , fiind trimis cu o bursă în Germania , la recomandarea
matematicianului Grigore Țițeica ( "De altfel , D. Barbilian e nu numai geometru de viitor , dar
are și o minte filosofică , și un dar ales de a scrie în proză și versuri . Sub numele Ion Barbu , el
și-a câștigat reputația printre tinerii scriitori contemporani..." ) . Se pare că Țițeica anticipează
traiectoria spirituală a lui Ion Barbu .
* Ajuns la Goettingen , RENUNȚĂ LA STUDIILE MATEMATICE ȘI SE " LASĂ CU TOTUL ÎN VOIA
DEMONIEI LITERARE" .
* În 1921 , îi apare , în revista "Viața românească" , poemul "După melci" . Tot acum publică
poemele "Selim" , "Nastratin Hogea la Isarlâk" , poeme reprezentând a doua etapă a creației
sale .
* De la Goettingen la Tubingen , apoi la Berlin . Își completează cultura literară prin asimilarea
marilor poeți germani și englezi . Este dirijat de prietenul său Tudor Vianu .
* În 1924 , revine în țară fără a-și lua doctoratul în matematici , dar CÂȘTIGAT DEFINITIV
PENTRU POEZIE . Publică , în mai multe reviste , majoritatea poemelor din "Joc secund" : "Riga
Crypto și lapona Enigel" , "Păunul" , "Uvedenrode" .
* În 1926 , devine asistentul lui Țițeica la catedra de geometrie analitică a Facultății de Științe
din București . Publică versuri în "Contimporanul" , "Sburătorul" , "Cetatea literară" : "Oul
dogmatic" , "Timbru" -- poeme reprezentative pentru ultima etapă a liricii sale , poezia ermetică
.
* În 1927 , se stabilește în București , numit profesor la liceul "Spiru Haret" și "Cantemir" .
Conștient de valoarea sa poetică , scrie ARTICOLE POLEMICE PRIN CARE SE DELIMITEAZĂ DE
CONTEMPORANI ȘI ÎȘI SCHIȚEAZĂ PROGRAMUL TEORETIC : "Poetica d-lui Arghezi" , "Evoluția
poeziei lirice după E. Lovinescu" , ( articole apărute în revista "Ideea europeană" ) . Susține , pe
nedrept , că Arghezi , față de Eminescu , e doar un poet de vocabular , geniul său fiind exclusiv
verbal ; iar Lovinescu nu și-ar aparține ca ideologie literară , deoarece el reprezintă suma
nediferențiată a cenaclului "Sburătorul" .
* Publică pamfletul "Poezia leneșă" - diatribă la adresa poeziei contemporane , pitorești ,
mimetice , edulcorate . SINGULARITATEA LIRICII SALE DEVINE TOT MAI EVIDENTĂ .
* Își susține doctoratul în matematici , în 1929 . Publică eseul "Răsăritul Crailor" , în care își
afirmă afinitatea de spirit cu Mateiu Caragiale , autorul romanului "Craii de Curtea Veche" .
Scrie un articol elogios despre volumul "Lauda somnului" , al lui Lucian Blaga : "Legenda și
somnul în poezia d-lui Blaga" . Asistent la Facultatea de Matematică din București .
* 1930 : îi apare volumul de debut , "Joc secund" , singurul volum publicat de poet . Primit
elogios de critica literară : G.Călinescu , Șerban Cioculescu , Pompiliu Constantinescu , Al.
Philippide .
PARADOXAL , ACTIVITATEA SA LITERARĂ IA SFÂRȘIT . SE CONSACRĂ ACTIVITĂȚII
ȘTIINȚIFICE , lista de lucrări și studii numărând peste 80 de titluri .
Va mai publica ocazional versuri , traduce "Richard al III - lea" , de Shakespeare .
* 1932 - 1933 : conferențiar la catedra de matematici elementare și geometrie descriptivă .
* 1935 : Tudor Vianu publică studiul "Ion Barbu" , în care distinge trei etape în evoluția liricii
poetului : poezia parnasiană a începuturilor , etapa baladescă și orientală , poezia ermetică
( lirismul pur ) .
* Spre finalul vieții , studiază în geometrie , spațiile , care vor fi denumite "spațiile Barbilian" .
* În 1961 , se stinge din viață . "Ivirea lui Ion Barbu ilustrează un destin faustic unic în cadrul
spiritualității românești ." ( Marin Mincu )

B . TREPTE ALE LIRICII LUI ION BARBU

a. ETAPA LIRICII PARNASIENE

* POEZII REPREZENTATIVE : "Umanizare" , "Panteism" , "Munții" , "Dionisiacă" , "Nietzsche" ,

"Copacul" , "Lava" etc.
* Sunt texte ale începuturilor întru POEZIE ale lui Ion Barbu , până la acest moment , doar
matematician ; texte publicate în revista "Sburătorul" , începând din anul 1919 ; considerate
mai târziu de poet "un exercițiu de digitație" , neincluse în volumul de debut, poeziile au fost
primite elogios de criticul Eugen Lovinescu .
* Poeziile ( unele , sonete ) arată influența manierei parnasiene prin : -- tendința de obiectivare
a lirismului , recursul la simboluri mitologice și culturale pentru a exprima indirect trăirea
poetică ;
-- preferința pentru muzicalitatea și rigoarea compoziției poetice ;
-- frenezia dionisiacă a eului este disciplinată , fixată apolinic în forme lirice echilibrate .
* Poezia "Umanizare" devine emblematică pentru spiritul poetic barbian : dezamăgit de
"castelul de gheață" al Gândirii ( inițierea matematică ) , poetul se declară dornic de o oglindire
mai caldă , mai umană . POEZIA , "muzică a formei în zbor , Euritmie " , îi satisface bucuria
reîntoarcerii către materia luxuriantă , exprimată în tonuri muzicale . Poetul vrea să participe
intens și direct la dinamica misterioasă a existenței cosmice ; misteriosul vieții e de natură
sufletească , or , intelectul abstract , rece , steril , exclude afectul . De aceea sufletul dionisiac
al poetului alege POEZIA . Însă formele prozodice clasice disciplinează elanurile frenetice ale
eului liric .
PENDULAREA ÎNTRE APOLINIC ȘI DIONISIAC , CONJUGAREA INTELECTULUI CU AFECTUL
VOR DEFINI SPIRITUL POEZIEI LUI ION BARBU .

b. ETAPA LIRICII BALADEȘTI ȘI ORIENTALE

* POEZII REPREZENTATIVE : "Selim" , "Isarlâk" , "Nastratin Hogea la Isarlâk" , "Domnișoara

Hus" , "După melci" , "Riga Crypto și lapona Enigel" .
* Poeziile , balade lirice , simbolice , sunt publicate în reviste , începând din anul 1921 .
* Sufletul dionisiac al poetului are revelația Orientului balcanic , aproape simultan cu aceea a
Occidentului .
* Poetul caută o formulă lirică potrivită aspirațiilor sale sufletești . Abstractul dionisiac este
înlocuit cu afectivul solar , de sursă islamică . Trecerea bruscă la faza balcanică poate fi
explicată ca o etapă a căutărilor spirituale ale poetului . În "Selim" , poetul recuperează , prin
ochii mirifici ai copilului , pierduta imagine a Orientului , devenită acum o "reverie"
eliberatoare . LIRISMUL SE ÎNCARCĂ DE CONCRET , CULOARE , PITORESC , SOLARITATE .
* Stratul narativ al baladelor ascunde simboluri ale cunoașterii , ale inițierii care conduc la IDEE
, la o resorbire a sensurilor în ARHETIP . BALADELE LUI ION BARBU SUNT POEZIE DE
CUNOAȘTERE .
* Influențe livrești sunt integrate viziunii poetului : e vorba despre descoperirea spiritului
balcanic din poezia lui Anton Pann ( creatorul lui Nastratin Hogea ) și din romanul "Craii de
Curtea Veche" , al lui Mateiu Caragiale ( în care "Domnișoara Hus" este nefericita Pena
Corcodușa ) .

c. ETAPA LIRICII ERMETICE . "POEZIA PURĂ"

* POEZII REPREZENTATIVE : "( Din ceas , dedus...)" , "Timbru" , "Grup" , "Ritmuri pentru nunțile
necesare" , "Oul dogmatic" , "Uvedenrode" etc.
* LIRISMUL ABSTRACT , "PUR" ESTE , CU ADEVĂRAT , DEFINITORIU PENTRU POEZIA LUI ION
BARBU .
* Lirismul este eliberat de orice reprezentări mimetice , concrete , senzoriale , devine "aventură
a limbajului" , expresie sublimată a spiritului .
* Versul barbian asimilează modele ale liricii moderne , de la Poe , Baudelaire, Rimbaud ,
Moreas , la Stephane Mallarme și mai apoi la Paul Valery .
* FORMAȚIA DE MATEMATICIAN A POETULUI GĂSEȘTE CEA MAI PROFUNDĂ AFINITATE CU
POEZIA .
* "Clasicizant în concepție și expresie și romantic prin temperament și inspirație , poetul și
matemacianul de geniu realizează împreună , întru aceeași unitate , sinteza unui umanism nou
, filtrul major al gândirii moderne " ( Marin Mincu ) .
* "Din CONJUGAREA SPIRITULUI MATEMATIC CU POEZIA se naște o viziune totalitară asupra
universului , POETUL-GEOMETRU circumscriind exact fondul noului umanism . Umanismul cel
nou vine în continuarea celui elin , preluând de la acesta STAREA DE GEOMETRIE ca
MODALITATE MAI RIGUROASĂ DE PERCEPȚIE A LUMII " ( Marin Mincu ) .
* PROCESUL DE ESENȚIALIZARE A LIRISMULUI ESTE COMPARABIL CU CEL DIN GEOMETRIE .
Concepția lui Ion Barbu despre poezie arată această preocupare pentru PURITATE ȘI
ESENȚIALIZARE , dar nu în sensul purismului gol al liricii moderne , ci în tiparele trasate de
geometria și filosofia greacă , cu adaosurile experienței matematice și poetice la zi . Spiritul
matematic a pătruns în toate domeniile , este de părere poetul , deci și în artă . POETICA SE
ABSTRACTIZEAZĂ PÂNĂ LA SEMNELE SIMBOLURILOR PURE , IAR MATEMATICA ÎNSĂȘI
CAPĂTĂ VALENȚE AFECTIVE , POETIZÂNDU-SE . Poetul se declară adeptul unui "eclectism
luminat" , opus "specializării strâmte ori tehnicității opace" . "Astfel cercetarea matematică
majoră primește o organizare și orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice , care ,
apropiind prin metaforă elemente disjuncte , desfășoară structura identică a universului
sensibil . În acest chip , matematicile participă la desăvârșirea figurii armonioase a lumii ,
devin umanismul cel nou ."
* Geometria aduce în artă un stil , geometria înțeleasă ca o conciziune a stilului , se unește cu
poezia , poetul fiind arhitect al viziunilor concentrate și edificatoare . Programul poetic al lui
Ion Barbu este pandant al dezvoltării spiritului matematic . Această concepție ALTOIEȘTE
PURITATEA ENUNȚULUI MATEMATIC CU EMOȚIA ARTISTICĂ , ABSTRACȚIA CU AFECTUL .
"Oricât ar părea de contradictorii acești doi termeni ( poezia și geometria ) la prima vedere ,
există undeva , în domeniul înalt al geometriei , un loc luminos unde se întâlnește cu poezia .
Suntem contemporanii lui Einstein care concurează pe Euclid în imaginarea de universuri
abstracte, fatal trebuie să facem și noi concurență demiurgului în imaginea unor lumi
probabile. Ca și în geometrie , înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea
formelor posibile de existență ."
* Concomitent cu noua percepție a universului , Ion Barbu propune inventarea unor scheme
imaginare care conjugă știința cu arta .
* ERMETISMUL presupune această ESENȚIALIZARE A LIRISMULUI , construirea de viziuni
poetice concentrate în simboluri , izvorâte din revelația structurii armonioase a lumii ca întreg .
* Efectul de încifrare a sensurilor decurge , pe de o parte , din folosirea de simboluri , multe ,
abstracte ; pe de altă parte , din sintaxa poetică bazată pe elipsă și fragmentarism . Esențele
sunt intuiții muzicale ale unității universului .
* Forma eufonică a versului barbian recuperează prin emoție sensibilitatea artistică .
Abstractul se conjugă cu afectul .