MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Facultatea de Marketing şi Afaceri Economice

Internaţionale, Bucureşti
Marketing, Anul 3, Semestrul I

1. Atributul
A) reprezinta acea caracteristica a unui sistem considerat important in
contextul cerintelor proiectului; fiecare element primeste un punctaj
functie de importanta acestuia; suma punctajelor elementelor este
egala cu 1; contine o serie de elemente constructive;fiecare atribut
are o pondere ce indica importanta acestuia; suma ponderilor
atributelor este egala cu 1;
Răspuns corect: A

2. Proiectul - caracteristici principale:

B) O intreprindere unica ; Are anumite obiectuve specifice ce trebuie
atinse; Necesita resurse; Bazat pe un buget; Presupune un program de
executie; Presupune efortul unor oameni; Utilizeaza metode de
masurare a calitatiii;
Răspuns corect: B
3. Procesele de management – etape:
A) Etapa previzională; Etapa de operaţionalizare; Etapa de măsurare şi
interpretare a rezultatelor;
Răspuns corect: A
4. Funcţiile managementului:
A) Previziune; Organizare; Coordonare; Antrenare; Evaluare – Control;
Răspuns corect: A
5. Funcţia de organizare
B) Desemnează “ansamblul proceselor de management prin
intermediul cărora se stabilesc şi se delimitează procesele de muncă
fizică şi intelectuală şi componentele lor, precum şi gruparea acestora
pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şi atribuirea lor
personalului, corespunzător anumitor criterii economice, tehnice şi
sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiţii a obiectivelor
previzionate”.
Răspuns corect: B
6. Functia de previziune:
A) Constă în ansamblul proceselor de management prin care se
stabilesc, pe baza calculelor şi analizei economice, obiectivele
principale ale întreprinderii, ţinând cont de rezultatele obţinute în
trecut, de situaţia prezentă şi de obiectivele care se doresc îndeplinite
in viitor.
Răspuns corect: A
7. Funcţia de coordonare:
A) Cuprinde ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile
managerului cu acţiunile subordonaţilor.
Răspuns corect: A
8. Funcţia de antrenare
B) Reprezintă ansamblul acţiunilor prin care un manager influenţează
activităţile colaboratorilor săi în vederea atingerii obiectivelor
stabilite, prin satisfacerea nevoilor care îi motivează.
Răspuns corect: B
9. Funcţia de control evaluare
A) Desemnează ansamblul proceselor prin care performanţele firmei,
subsistemelor şi componentelor acesteia sunt măsurate şi comparate
cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, în vederea eliminării
deficienţelor constatate şi integrării abaterilor pozitive.
Răspuns corect: A
10. Proiectul: caracteristici principale:
A) O intreprindere unica; Are anumite obiective specifice ce trebuie
atinse;
B) O intreprindere unica; Presupune efortul unor oameni; Utilizeaza
metode de masurare a calitatii;
C) O intreprindere unica; Presupune un program de executie; Necesita
resurse; Bazat pe un buget;
D) Toate
Răspuns corect: D
Managementul proiectelor europene - test grila

Managementul proiectelor europene - test grila

MULTIPLE CHOICE
1.La baza clarificarii notiunii de „proiect” stau urmatoarele principale
elemente, de care depinde reusita acestuia:
a., termen de inceput si termen pentru finalizare; buget; specificatii
privind calitatea; activitati; + realitatile obiective ce trebuie
identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate; echipa de
proiect; + scopul care reprezinta o schimbare durabila; ciclu de viata al
proiectului.
ANS: A
2.
In definirea corecta a notiunii de „managementul proiectelor”,
principala cerinta de flexibilitate in implementare inseamna:
b., sa se adapteze usor si repede la schimbari si la influentele din
mediul extern
ANS: B
3.
„Managementul scopului proiectului” inseamna:
c., stabilirea precisa a scopului proiectului prin consultarea tuturor
stakeholders; + actualizarea, redefinirea scopului proiectului atunci
cand este necesar pe durata ciclului de viata al acestuia.
ANS: C
4.
„Managementul calitatii” inseamna:
d., planificarea calitatii privind procesele si produsele/serviciile
implicate in proiect; + asigurarea calitatii si controlul calitatii; +
managementul calitatii totale.
ANS: D
5.
„Factorii externi” cuprind:
c., factorii naturali si influentele economice externe; + reactia
oamenilor afectati de proiect si lipsa de vointa politica in
implementarea unor masuri de politica economica sau sociala
necesare pentru derularea in bune conditii a proiectului; +
nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si
mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a
necunoasterii specificului local si contextul international.
ANS: C
6. Managementul proiectelor utilizeaza o serie de instrumente si
tehnici specifice, cum sunt:
d., A) metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt, grafice
calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT - tehnica de
evaluare si revizuire a programului; + analiza cost-beneficiu sau
analizele SWOT.
ANS: D
7.
Faza de „identificarea, analiza si elaborarea proiectelor” presupune
realizarea urmatoarelor activitati:
d., stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei existente;
identificarea problemelor/ nevoilor; + prioritizarea problemelor;
decizia privind necesitatea proiectului; definirea ideii de proiect; +
consultarea detinatorilor de interese (stakeholderilor);
ANS: D
8.
Obiectivele pe termen scurt definesc:
c., impactul pozitiv al programului pentru beneficiarii dintr-un anumit
sector si/sau regiune.
ANS: C
9.
Rezultatele proiectului sunt:
b., beneficiile directe ale proiectului sub forma schimbarii unor
parametri fizici, potential institutional, comportamente sau grupuri
tinta;
ANS: B
10. Iesirile proiectului sunt:
c., produsele si/sau serviciile realizate de proiect pentru grupurile
tinta;
ANS: C
11.
Idei de proiecte pot veni din diverse surse cum sunt:
a., finantatorii proiectului; organele administratiei centrale sau locale;
expertii straini; + analiza nevoilor unui anumit sector - realizarea
analizei insasi poate uneori constitui obiectul unui proiect.
ANS: A
12.
Un proiect este necesar pentru:
b., a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); + a promova
ceva nou; + a rezolva o problema specifica (de exemplu, a pregati un
numar de oameni, a privatiza/restructura o companie, a construi o
autostrada).
ANS: B
13.
O institutie este necesara pentru:
d., a realiza o activitate continua (de exemplu, o afacere, elaborarea
de politici intr-un anumit domeniu); + a oferi servicii in mod curent
(de exemplu, intretinerea unei autostrazi).
ANS: D
14.
Pentru a completa baza informationala necesara in vederea redactarii
propunerii de finantare sunt necesare actiunile:
b., realizarea unui studiu de fezabilitate; + analiza riscurilor;
ANS: B
15. Scopul studiului de fezabilitate este:
c., de a verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele
majore, de a explora abordarile posibile si de a preciza care dintre
acestea este cea mai adecvata pentru proiectul respectiv. + de a
releva decidentilor care este cea mai buna cale de urmat pentru
atingerea obiectivelor si rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/
regiunii/ grupului tinta, care sunt activitatile necesare, aranjamentele
privind implementarea si bugetul proiectului.
ANS: C

17.
Formula de calcul a Ratei datoriilor (Debt Ratio) este:
c., cand RD<1
ANS: C
18.
Rata de acoperire a activelor fixe (Fixed Charge Coverage) indica:
b., de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma
imprumuturilor la termen
ANS: B
20. Drumul critic este:
c., perioada cea mai scurta de timp in care poate fi realizat un proiect
ANS: C
21.
Metodele moderne utilizate pentru programarea activitatilor unui
proiect sunt:
a., graficele retea cu activitatile determinate in varianta determinista
(CPM) sau probabilista (PERT).
ANS: A
22. Diagramele sau graficele Gantt sunt reprezentari ale activitatilor
proiectului prin:
c., „bare” de-a lungul axei timpului. Lungimea fiecarei bare este
proportionala cu durata activitatii reprezentate.
ANS: C
23.
Graful (multime de arce si noduri), in reprezentarea unui proiect se
poate face in urmatoarele moduri, in functie de conventia de
reprezentare:
a., 'activitate = arc '; + 'activitate = nod '.
ANS: A
24. Lungimea 'Drumului critic' (submultimea de arce si noduri ale
grafului, numite si ele 'critice', care unesc momentele de incepere si
de finalizare ale activitatilor proiectului), reprezinta:
C) suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de
realizare a intregului proiect.
ANS: C
25.
Prin metoda PERT (Programme Evaluation and Review Technique =
Evaluarea programelor si tehnica revizuirii lor), pentru fiecare
activitate se pot estima urmatoarele durate:
d., durata optimista (cea mai scurta); + durata pesimista (cea mai
lunga; + durata cea mai probabila;
ANS: D
26.
Metoda de optimizare a programarii se bazeaza pe urmatoarele
principii:
c., durata proiectului este limitata de drumul critic; + se acorda
prioritate activitatilor a caror scurtare costa mai putin.
ANS: C
27. Monitorizarea este:
c., urmarirea continua sau periodica, dupa un ritm prestabilit, a
modului de implementare a proiectului;
ANS: C
28.
Monitorizarea mai urmareste (pe langa modul de realizare a
activitatilor si de obtinere a rezultatelor - respectiv de atingere a
obiectivelor, conform indicatorilor) si interactiunea dintre proiect si
mediu, respectiv:
a., evolutia factorilor externi care influenteaza proiectul; + impactul
proiectului asupra mediului.
ANS: A
29.
Procesele de evaluare a rezultatelor si impactului proiectelor (strans
legate de notiunea de ciclu de viata a proiectului) sunt evidentiate in:
d., raportul de evaluare
ANS: D
30.
Partile interesate in procesul evaluarii proiectului sunt:
b., organizatia finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a
proiectului; + organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi si una
dintre cele de mai sus); organizatia evaluatoare;
ANS: B
31. Auditul este preocupat, exclusiv, de respectarea, in cadrul
proiectului:
c., a unui set de proceduri prestabilite.
ANS: C
32. Eficienta economica a proiectelor, respectand principiile evaluarii
eficientei economice, trebuie sa tina cont de:
a., efectul proiectului (rezultate, impact);
ANS: A
33.
Eficienta unui tip de proiect, al carui scop este crearea unei organizatii
(un proiect de investitie), se apreciaza cu ajutorul urmatorilor
indicatori:
b., valoarea prezenta neta (Net Present Value, NPV); + rata interna de
rentabilitate (Internai Rate of Return, IRR); + indicele profitabilitatii
proiectului (Profitability Index, PI).
ANS: B
34.
Institutiile care gestioneaza programele de finantare in Romania sunt:
c., Delegatia Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana
(unele programe); + Ministerele; Agentia Nationala de Dezvoltare
Regionala; + Agentia SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii
Civile etc.
ANS: C
35.
Cea de-a patra etapa in managementul ciclului proiectului este
reprezentata de perioada de:
b., implementare a proiectelor, pentru care a fost obtinuta finantarea
nerambursabila.
ANS: B
36.
Eligibilitatea (calitatea unui proiect de a indeplini criteriile specifice
stabilite de finantator) este:
a., eligibilitatea solicitantilor si a partenerilor; + eligibilitatea
activitatilor proiectului si a cheltuielilor.
ANS: A
37.
Criteriile care pot stabili clar o zona de activitate masurabila pentru un
proiect sunt:
b., amplasarea geografica; evaluarea numerica; + specificarea
structurii (grupe de varsta, categorii sociale, nivel de pregatire,
ocupatie si orice alte informatii relevante pentru caracterizarea unui
grup social) atunci cand este vorba despre grupe de persoane; +
specificarea caracteristicilor comune, atunci cand este vorba despre
elemente ale sistemului institutional (vizarea, de exemplu, intr-un
proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina copii din familii
dezorganizate).
ANS: B
38.
Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa avem in
vedere urmatoarele aspecte:
c., Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine obiectivelor
programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul
ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient
analizei activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea
parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele
slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia
solicitanta in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a
organizatiilor care pot indeplini aceste conditii si care raspund
criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului
etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu care au mai existat
colaborari anterioare reusite.
ANS: C
39.
Pachetul informativ contine, in general, urmatoarele piese:
a., Ghidul programului (ghidul solicitantului); + Formularul cererii de
finantare; + Formularele documentelor anexe
ANS: A
40.
Formularele documentelor anexe, (din Pachetul informativ), de
regula, sunt urmatoarele:
b., modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de
finantare), matricea logica a proiectului; + modelul de plan de afaceri
acceptat de finantator; + modelul de CV acceptat pentru membrii
echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu
diurnele; + modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre
finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte,
anuntul de lansare a programului de finantare etc.
ANS: B
41.
Nerespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la
urmatoarele situatii:
c., contributia finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate
solicita restituirea partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. +
intreruperea platilor efectuate de finantator.
ANS: C
42.
Categoriile mari de elemente ale propunerii de finantare sunt
urmatoarele:
d., Elemente principale; + Elemente suplimentare.
ANS: D
43.
„Elemente principale” din cadrul propunerii de finantare sunt
urmatoarele:
a vizata si scopul stabilit; obiectivele; + activitatile; evaluarea; +
bugetul.
ANS: B
44.
Anexele facultative ale unui proiect cu finantare nerambursabila
acordata de Uniunea Europeana, de regula, cuprind urmatoarele
componente:
d., date statistice, grafice, studii; + elemente ale unor strategii aflate
in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante
pentru proiect - in general, informatii care pot fi utilizate ca
argumente pentru proiect.
ANS: D
45. Coloana Rezumat (cea de-a doua din Schema proiectului)
defineste principalele ipoteze pe care se bazeaza conexiunile dintre:
a., resurse, + rezultate, + scopuri + misiune.
ANS: A
46.
Pentru construirea proiectului (pe baza informatiilor cuprinse in
pachetul informativ), activitatea trebuie concentrata in urmatoarele
directii:
b., Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget,
matrice logica, plan de afaceri etc.) + Colectarea informatiilor cuprinse
in anexa care, totusi, sunt importante (statut juridic al solicitantului si
alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului,
informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului)
ANS: B
47.
Informatiile cuprinse in Anexa (in cadrul proiectului) se refera la:
a., statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic;
+ CV-uri ale echipei proiectului; + alte informatii care pot fi utilizate in
argumentarea proiectului.
ANS: A
48. Obiectivele proiectului reprezinta:
b., ce se doreste sa se obtina;
ANS: B
49.
Evaluarea (conform Planului de evaluare) se concentreaza asupra
urmatoarelor aspecte majore:
d., resurse investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate
obtinute; + beneficii realizate.
ANS: D
50.Cheltuielile, in functie de sursa din care vor fi acoperite, sunt
grupate in:
b., contributia solicitantului sau partenerilor; + cofinantarea
nerambursabila.
ANS: B
51. Ajutoarele financiare de pre-aderare au fost prezentate de catre
Comisia Europeana in cadrul documentului intitulat:
d., Agenda 2000;
ANS: D
52.
PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy) este:
b., primul instrument nerambursabil conceput de catre UE pentru a
sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate
democrata si o economie de piata;
ANS: B
54. Primele tari care au renuntat la comunism si la economia
centralizata, beneficiare ale programului PHARE, pentru asistenta
tehnica si financiara, elaborat de catre Uniunea Europeana au fost:
c., Polonia; + Ungaria;
ANS: C
55. Incepand din anul 2000, instrumentele de pre-aderare
(programele) au fost urmatoarele:
a., PHARE; + ISPA; + SAPARD.
ANS: A
56. Obiectivele infratirii institutionale, in cadrul programului PHARE,
sunt combinate cu o mare varietate de resurse, si anume:
b., expertiza pe termen scurt; + formarea profesionala; + furnizarea de
servicii.
ANS: B
57.
In cadrul programului PHARE, sprijinul investitional se concentreaza
pe urmatoarele domenii - cheie:
b., Investitii mari (co-finantari impreuna cu tarile partenere si
institutiile financiare internationale: Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca
Mondiala). + Investitii in norme UE ( sprijinul este orientat catre
aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta,
energia (inclusiv siguranta in domeniul energiei nucleare), legislatia
sociala si cea a muncii, normele veterinare si fitosanitare, legislatia
produselor industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si
afacerile interne. + Dezvoltarea regionala (tarile candidate primesc
sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite sa
beneficieze de fondurile structurale ale UE). + Sprijinirea
intreprinderilor mici si mijlocii. (co-finantare cu institutiile financiare
internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati pentru
IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii).
ANS: B
58.
Programul SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture
and Rural Development) urmareste urmatoarele obiective majore:
a., de a contribui la aplicarea acquis-ului comunitar; + de a rezolva
problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii
rurale; + de a imbunatati standardele de calitate ale produselor
agricole, ale procesului de productie si marketingului acestora, scopul
final fiind sa apropie aceste standarde de cele practicate in UE.
ANS: A
59.
Se acorda prioritate proiectelor finantate prin programul SAPARD care
au in vedere:
c., imbunatatirea eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind
securitatea produselor alimentare; + mentinerea actualelor locuri de
munca si crearea altora noi; + protectia mediului inconjurator.
ANS: C
60. Actul normativ care reglementeaza infiintarea Agentiei SAPARD,
ca unitate in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, este:
a., O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2000;
ANS: A
61. Agentia SAPARD este operationala la nivel:
b., central si regional;
ANS: B
62.
Agentia SAPARD a fost acreditata de catre Comisia Europeana la data:
b., 31 iulie 2002;
ANS: B
63.
Beneficiarii programelor SAPARD si PHARE pot fi:
c., producatorii agricoli privati; + asociatiile producatorilor agricoli; +
intreprinderile mici si mijlocii; autoritatile locale; ONG-urile.
ANS: C
64.
Conform regulilor de co-finantare intr-un proiect SAPARD, beneficiarii
privati trebuie sa finanteze, cu fonduri proprii:
b., 50% din valoarea proiectului;
ANS: B
65. Beneficiarii publici (de exemplu comunitati locale) pot beneficia de
o finantare SAPARD de 100% a proiectului lor, cu conditia:
a., ca acesta sa nu genereze venituri.
ANS: A
66.
Sumele din bugetul Programului SAPARD sunt alocate in functie de
criteriile obiectivelor indeplinite de catre statele candidate:
b., populatia din agricultura; suprafata agricola; + nivelul de
prosperitate PIB/locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare; +
specificul teritorial existent in fiecare stat candidat.
ANS: B
67.
Programul ISPA se concentreaza pe investitiile legate de directivele de
mediu a caror implementare este axata pe urmatoarele domenii:
c., rezerva de apa potabila; + tratarea apelor reziduale; +
administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si poluarea
aerului.
ANS: C
68.
Beneficiarii programului ISPA sunt:
b., autoritatile locale si centrale (ministerele de resort, consiliile
judetene, primariile); + regiile autonome si companiile nationale care
sunt capabile sa dezvolte infrastructura de amploare (cum ar fi
Administratia Nationala a Drumurilor si Compania Nationala de Cai
Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate)
ANS: B
69.
Programul ISPA s-a derulat in tari din Europa Centrala si de Est
incepand cu:
b., ianuarie 2000;
ANS: B
70.
Obiectivele principale ale fazei a II-a a programului Socrates constau
in:
b., intarirea dimensiunii europene a educatiei la toate nivelurile; +
imbunatatirea nivelului de cunoastere a limbilor europene; +
promovarea cooperarii si mobilitatii in toate domeniile educationale;
+ incurajarea inovarii in educatie.
ANS: B
71.
Programul Socrates include urmatoarele Domenii de activitate
(Actiuni), si anume:
c., Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant superior
(Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati alternative
de educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice
(Lingua); Educatie si multimedia (Minerva); + Observare si inovare;
Actiuni comune cu alte programe; + Masuri si actiuni suport.
ANS: C
72.
Fondurile structurale contribuie la realizarea urmatoarelor obiective
prioritare, definite in planul Comunitatii pentru perioada 2000-2006,
si anume:
a., promovarea dezvoltarii structurale si a modernizarii in acele
regiuni ramase in urma din acest punct de vedere economic. +
incurajarea revigorarii economice si sociale in acele zone ce trec prin
perioade de dificultati structurale majore. + impulsionarea
modernizarii in domeniile educatiei, formarii profesionale si al
politicilor si sistemelor de ocupare
ANS: A
73.
Programul ALFA sprijina cooperarea academica (incurajarea cooperarii
intre universitati, scoli, sindicate si/sau institutii si organizatii
specializate pentru realizarea de programe de educatie continua si
altele) intre:
b., Uniunea Europeana si America Latina;
ANS: B
74.
Pentru fondul europa (program de micro - proiecte) limitele de buget
sunt intre:
c., 5.000 - 50.000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE.
ANS: C
75.
Contributia, in NUMERAR, a aplicantului, din valoarea totala a
proiectului trebuie sa reprezinte:
c., minim 10% (NUMERAR);
ANS: C
76.
Pentru a indeplini cerintele minime de eligibilitate pentru finantarile
tipice GRASP (Programul pentru Reforma Administratiei Publice
Locale prin Parteneriate Durabile), solicitantii trebuie sa acopere din
costurile totale ale proiectului:
c., cel putin 20%;
ANS: C
77.
Fisa standard a unui proiect de Twinning - Light cuprinde date despre:
a., rezultatele pe care se asteapta sa le obtina; + strategia proprie
pentru obtinerea acestor rezultate si modalitatile de aplicare; +
asistenta solicitata statelor membre si sumele din fondurile PHARE pe
care doreste sa le foloseasca in acest scop.
ANS: A
78.
Descrierea asistentei solicitate din partea unui stat membru trebuie sa
fie foarte detaliata si precisa, identificand:
c., tipul resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe
baza textelor); profilul expertilor; + numarul de unitati (experti - zile);
programul de lucru (in cazul proiectelor Twinning - Light care apar
intre exercitiile de programare si pot fi implementate intr-o perioada
scurta de timp trebuie furnizate pe cat posibil date precise); + bugetul
total disponibil; + limbajul de lucru.
AN: C
79. Managementul ciclului proiectului (MCP), structural, reprezinta:
b., un set de modele de proiecte si instrumente manageriale bazate
pe metoda de analiza a cadrului logic.
ANS: B
80.
Obiectivul Managementului ciclului proiectului (MCP) a fost, si
ramane:
b., imbunatatirea managementului activitatilor de cooperare externa -
proiecte si programe - prin punerea accentului pe problemele
esentiale si pe conditiile cadrului de desfasurare atat in cadrul etapei
de pregatire/proiectare, cat si in etapa de implementare a proiectelor
si programelor:
ANS: B
81.
Fazele Ciclului proiectului, in cadrul procesului de management al
proiectului, sunt.
d., Programarea; Identificarea; + Acceptarea; Finantarea; +
Implementarea; Evaluarea;
ANS: D
82.
Ordinea in care se succed fazele Ciclului proiectului, in cadrul
procesului de management al proiectului, este urmatoarea:
b., Programarea; Identificarea; Acceptarea; Finantarea;
Implementarea; Evaluarea.
ANS: B
83.
Calitatea Cadrului logic (rod al unei analize bine fundamentate si a
unui proces de planificare a managementului proiectului) depinde de
urmatorii factori implicati:
c., informatia disponibila; + abilitatile echipei de planificare; +
consultarea corecta a detinatorilor de interese, asigurand astfel
reprezentarea echitabila a diferitelor interese;
ANS: C
84.
Modelarea unui cadrul logic presupune urmatoarele faze:
b., Faza de analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii
unei priviri de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a
selecta strategia care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire
situatia dorita.); + Etapa de planificare (ideea proiectului este
dezvoltata pe larg intr-un plan practic si operational care sa fie
implementat.).
ANS: B
85.
Faza de analiza a modelarii unui cadrul logic cuprinde urmatorii pasi:
a., analiza detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea
realitatii); + analiza obiectivelor (imaginea unei situatii imbunatatite
din viitor); + analiza optiunilor strategice (comparatia dintre diferite
optiuni de abordare ale situatiei date).
ANS: A
86. Analiza detinatorilor de interese (toti cei care pot fi afectati pozitiv
sau negativ, precum si modul in care acestia pot fi afectati) are loc in
fazele:
c., identificarea; + aprobarea proiectelor/ programelor.
ANS: C
87.
Analiza problemelor (in Etapa de analiza) parcurge urmatorii pasi:
b., Definirea precisa a cadrului si a subiectului de analiza; +
Identificarea problemelor majore cu care se confrunta grupurile tinta
si beneficiarii (care sunt aceste probleme?); + Vizualizarea
problemelor sub forma unei diagrame intitulate 'graficul cu probleme'
sau 'ierarhia problemelor' pentru a stabili relatia 'cauza-efect'.
ANS: B
88.
Analiza obiectivelor, ca abordare metodologica, este intrebuintata
pentru a:
c., descrie situatia din viitor, odata ce problemele au fost rezolvate cu
ajutorul participantilor reprezentativi; + verifica ierarhia obiectivelor;
+ ilustra relatiile cost-beneficiu dintr-o diagrama.
ANS: C
89.
Ca structura, Matricea cadrului logic are:
c., patru coloane si patru randuri;
ANS: C
90.
'Logica interventiei' (prima coloana a Cadrului logic) defineste
optiunea strategica de baza a proiectului prin:
b., activitatile si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi
mobilizate (coloana 2, randul 4); + rezultatele sunt dobandite prin
realizarea acestor activitati; + rezultatele conduc in intregime la
atingerea scopului; + scopul proiectului contribuie la obiectivele
generale.
ANS: B
91.
Indicatorii verificabili fac o descriere operationala a:
c., obiectivelor generale; + scopului proiectului; + rezultatelor.
ANS: C
92.
Pentru a fi corespunzatori, indicatorii proiectului trebuie sa fie
SMART:
a., Specifici; Masurabili; Acceptati; Relevanti; Timpul.
ANS: A
93.
Resursele fizice si non-fizice, input-uri pentru a realiza activitatile
planificate si pentru a conduce proiectul, sunt.- toate categoriile:
b., resurse umane; + resurse materiale; + resurse informationale; +
resurse financiare.
ANS: B
94. Finantarea proiectelor cuprinde urmatoarele etapele:
c., finantatorul precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si
elaboreaza metodologia de selectie a proiectelor; + finantatorul
lanseaza public programul de finantare, oferind un pachet informativ
(ghidul programului, cererea de finantare, alte documente); +
evaluarea proiectelor, acordarea punctajelor si declararea proiectelor
castigatoare (punctajele cele mai mari); + implementarea proiectelor;
auditul proiectelor.
ANS: C
95 Pentru finantarea proiectelor sunt cunoscute urmatoarele categorii
de surse:
b., surse interne (fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe
termen mediu sau lung; alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); +
surse externe (imprumuturile bancare; investitiile directe de capital).
ANS: B
96. Fondurile Structurale care finanteaza Programele Operationale
(PO) sunt urmatoarele:
c., FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regionala (investitii in
transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare
rurala, antreprenoriat); + FSE – Fondul Social European (promovarea
integrarii somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin
finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si
asistenta); + FC – Fondul de Coeziune (asistenta pentru cele mai noi
state membre ale Uniunii Europene cu un PIB pe cap de locuitor mai
mic de 90% din media comunitara);
ANS: C
97. Cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea si
gestionarea Instrumentelor Structurale si pentru desemnarea
structurilor institutionale armonizate cu cele comunitare specifice
este reglementat prin:
a., HG 497/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
ANS: A
98. Potentiali beneficiari finantati prin Programul Operational
Sectorial Mediu pot fi:
c., autoritatile publice centrale, regionale si locale; + companiile
regionale de apa; administratiile ariilor protejate; + Administratia
Nationala “Apele Romane”; organizatii non-guvernamentale;
ANS: C
99. Potentiali beneficiari finantati prinProgramul Operational
Asistenta Tehnica pot fi:
b., Autoritatile de Management responsabile de gestionarea
Programelor Operationale; + Organismele Intermediare; + Autoritatea
de Certificare si Plata; Autoritatea de Audit.
ANS: B
100. Partile contractante (contracting parties) din Contractul de
finantare sunt:
a., client (beneficiarul contractului); + principal contractors
(contractorii principali, persoane juridice); + assistant contractors
(partenerii implicati in proiect, persoane juridice, care au aceleasi
drepturi ca si contractorii principali).
ANS: A