Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

Reformismul domnesc

In secolul al XVIII-lea, spatial romanesc se afla sub regimul dominatiilor straine, care aduce cu sine, pe
langa schimbarea statutului politico-juridic, si elemente de modernitate. In Moldova si Tara Romaneasca
se accentueaza dominatia otomana, prin impunerea regimului fanariot, prin care Poarta a urmarit
consolidarea controlului ottoman, deoarece in Transilvania se instaurase regimul habsburgic, iar
Imperiul Rus se manifesta ca mare putere in Europa de S-E.

Regimul fanariot (1711-Moldova, 1716-1821-Tara Romaneasca) a insemnat pentru tarile romane:

-introducerea domnitorilor numiti de catre sultan, din cartierul Fanar al Constantinopolului

-cresterea obligatiilor fata de Poarta

-monopol comercial otoman

In Transilvania, reformele impuse de Maria Tereza si fiul sau, Iosif al II lea, au atins mai multe domenii,
precum: agricultura, situatia sociala a taranilor, administratia, dar si religia romanilor.

Constantin Mavrocordat, domn fanariot, impune reforme in domeniul social, fiscal, administrativ, si
judecatoresc.

Reforme sociale: desfiinteaza dependenta taranilor din cele doua tari si ii transforma in clacasi( tarani cu
libertate personala,dar fara pamant); reglementeaza regimul zilelor de munca pentru tarani.

Reforme administrative: introducere remuneratia functiilor

Reforme judecatoresti: sunt infiintate instante de judecata in fiecare judet si este limitata autoritatea
clerului in chestiunile de judecata.

Alexandru Ipsilanti, alt domn fanariot, dovedeste preocupari pentru domeniul educatiei: reorganizeaza
Academia Domneasca de la Sf.Sava, infiinteaza o scoala de preoti si un orfelinat.

De asemenea, organizeaza sistemul postelor si al manufacturilor de hartie.

In Transilvania, prin reformele iosefine, in 1783 a fost elaborat un decret cu privire la emanciparea
iobagilor(taranii dependent) si la modificarea relatiilor dintre nobili si tarani.

In domeniul invatamantului, a fost elaborat planul intitulat Ratio Educationis cu scopul de a creste
numarul scolilor elementare rurale si confesionale ale romanilor ortodocsi si uniti.

Prin Edictul de toleranta din 1781, romanilor li se ridica restrictiile privitoare la accesul in functii, pentru
practicarea unor meserii sau detinerea de proprietati.
 Memoriile boieresti din secolul al XVIII-lea

In contextul “crizei orientale”, boierii romani solicita sprijinul Marilor Puteri pentru rezolvarea
problemelor in procesul de modernizare.

Astfel, in 1772- o delegatie comuna de boieri din Moldova si Tara Romaneasca adreseaza un
memoriu Marilor Puteri, prin care solicita revenirea la domniile pamantene, respectarea autonomiei si
unirea celor doua tari sub protectia Austriei, Rusiei si Prusiei.

In 1791- cu prilejul tratativelor de pace de la Sistov, Divanul Tarii Romanesti se adreseaza

delegatilor rusi si austrieci printr-un memoriu in care se cere: autonomia si neutralitatea tarii sub
garantia Austriei si Rusiei, desfiintarea obligatiilor catre Poarta cu cateva exceptii.

Proiecte politice boieresti din prima jumatate a secolului al XIX-lea

In 1821, in contextul miscarii de revolta a lui Tudor Vladimirescu, cu scopul inlaturarii regimului
fanariot, sunt emise o serie de documente considerate proiecte politice.

Prin Cererile norodului romanesc, se solicita:

-numirea in functii dupa merit;

-libertatea comertului;

-infiintarea unei armate nationale;

-limitarea la patru a numarului boierilor greci din Divan;

-plata impozitelor si de catre categoriile sociale scutite.

Consecinta imediata a miscarii de revolta din 1821 a fost revenirea la domniile pamantene in 1822.

In 1822, Ionica Tautu redacteaza proiectul de constitutie Constitutia carvunarilor, in care este
prevazuta limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului obstesc.

Perioada 1822-1829 reprezinta o etapa importanta in procesul modernizarii spatiului romanesc

si de cunoastere a solicitarilor romanesti la nivel european.

Prin Conventia de la Akkerman (1826), sunt puse in aplicare o serie de solicitari ale proiectelor politice
romanesti: -alegerea domnitorilor dintre boierii pamanteni, Poarta avand doar dreptul de confirmare;

-garantarea libertatii comertului, cu conditia asigurarii consumului intern catre Poarta.

Tratatul de la Adrianopol (1829) instituie oficial protectoratul rus, inceteaza monopolul turcesc asupra
comertului, se acorda libertatea navigatiei pe Dunare si sunt restituite raialele de pe malul stang al
fluviului.
 In 1831 si 1832, pentru Tara Romaneasca si Moldova, intra in vigoare Regulamentele Organice,
acte cu valoare de constitutie. Ele au fost elaborate de comisii de boieri romani, tinand cont de
memoriile boieresti. Prevederi:

-separatia puterilor in stat;

-organizare administrative imbunatatita, cu remunerarea functiilor

-justitia era organizata separat ; instituirea corpului de avocati, judecatori si procurori

-noua organizare fiscala;

-reglementari economice si sociale.

In Transilvania, initiativa memoriilor o are episcopul greco-catolic, Inochentie Micu Klen, care, in
1774 inainteaza Curtii imperial de la Viena, Supplex Libellus, document prin care militeaza pentru
emanciparea natiunii romane, aducand argumente istorice si fiscale. Activitatea sa a marcat inceputul
miscarii de emancipare politica si formarea constiintei nationale a romanilor din Transilvania si a fost
continuata de miscarea culturala “Scoala Ardeleana”. Cei mai importanti reprezentanti au fost:
Gheorghe Sincai, Samuil Micu, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, care in documentul Supplex Libellus
Valachorum(1791), solicita emanciparea natiunii romane pe temeiul argumentelor de ordin numeric,
economic si istoric.

PROIECTUL POLITIC PASOPTIST

Izbuncirea revolutiei general europene in anul 1848 (“Primavara popoarelor”) a determinat

manifestarea si in spatial romanesc a miscarilor revolutionare, initial imbracand forma petitionara,
ulterior prin confruntari directe.

Documentele revolutiilor de la 1848 din spatiul romanesc reprezinta o continuare a proiectelor

politice elaborate pana in acest moment, dar si punctul culminant, acestea cuprinzand toate
revendicarile romanilor de pana atunci.

1)Petitiunea-proclamatiune – 27 martie 1848, Iasi, Moldova- Vasile Alecsandri; prevederi:

-desfiintarea cenzurii

-functii acordate dupa merite

-reforma scolilor

-desfiintarea pedepselor corporale

2)Petitia Nationala- 3 mai 1848, Blaj, Transilvania- Simion Barnutiu; prevederi:

-libertatea tiparului si a exprimarii oficiale in limba romana

-scoli romanesti

-recunoasterea religiilor romanesti

-asigurarea libertatii personale

-libertatea industriei si a comertului

3)Proclamatia de la Islaz, 9 iunie 1848, Tara Romaneasca- I.H.Radulescu; prevederi:

-descentralizare administrativa

-domn responsabil,ales pe 5 ani

-emiterea unei noi constitutii

-contributie fiscal generala

-libertatea invatamantului

Proiectul politic pasoptist a avut un puternic impact asupra populatiei romanesti si a contribuit la
strangerea legaturilor dintre romani, concretizata prin trecerea revolutionarilor dintr-o parte in alta a
Carpatilor, in corespodenta dintre acestia, dar mai ales in obiectivele unificatoare afirmate.

CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN

In urma Razboiului Crimeei (1853-1856), cele sapte mari puteri (Anglia, Prusia, Rusia, Franta,
Sardinia- stat Italian, Turcia si Austria) organizeaza Congresul de pace de la Paris. Aici se discuta
problema romaneasca a unirii. Intr-o sectiune a Tratatului de la Paris se adopta o serie de prevederi
referitoare la Principatele Romane:

-desfiintarea protectoratului rus

-introducerea garantiei collective a celor sapte mari puteri

-mentinerea suzeranitatii otomane

-Rusia cedeaza Moldovei sudul Basarbiei

-convocarea unor adunari ad-hoc cu rol consultative, pentru formularea unor propuneri catre puterile
garante cu privire la organizarea Principatelor.

In 1857, Adunarile ad-hoc, elaboreaza rezolutiile pe care le voi inainta marilor puteri:

-unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un singur stat

-numele statului: Romania

-statul condus de un print strain, dintr-o familie domnitoare europeana; mostenitorii sa fie crescuti in
religia tarii

-respectarea autonomiei sub garantia colectiva a marilor puteri.

In 1858, in cadrul Conferintei de la Paris, marile puteri au emis Conventia de la Paris, act cu valoare de
constitutie pentru Principatele romane. Prevederi:

-unirea Principatelor cu numele de “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”

-alegeri separate pentru functia de domn si pentru Adunarea Electiva

-institutii commune: Comisia Centrala de la Focsani (elaboreaza proiectele de legi) si Inalta Curte de
Casatie si Justitie (cea mai inalta instanta judecatoreasca).

-alte prevederi: domnul era ales de catre Adunarea Electiva, care era aleasa prin vot cenzitar;
desfiintarea privilegiilor, drepturi si libertati cetatenesti.

In contextul Conventiei nu se mentiona ca persoana care candida la functia de domn in ambele

Principate trebuia sa fie diferita, iar romanii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859 in
Moldova, si la 24 ianuarie in Tara Romaneasca.

CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN MODERN

In decursul domniei lui Alexandru Ioan Cuza putem deosebi trei etape:

1.prima etapa (1859-1862)- se caracterizeaza prin efortul depus pe plan international pentru a obtine
recunoasterea externa a dublei alegeri si a unirii pe plan intern.

Marile puteri au avut reactii diferite, de la acceptul dublei alegeri si al unirii, pana la a refuza
recunoasterea vointei romanilor, astfel ca, abia in 1861, in cadrul Conferintei de la Constantinopol,
marile puteri accepta unirea administrative si legislative, in conditiile puse de Turcia si Austria, numai pe
perioada domniei lui Cuza.

2.a doua etapa (1862-1864)- Cuza a incercat rezolvarea marilor probleme ale societatii romanesti,
printer care si chestiunea rurala,a improprietaririi taranilor cu pamant. Primul pas pentru realizarea
reformei agrare a fost realizat in decembrie 1863, cand este votata Legea secularizarii averilor
manastiresti, astfel revenind in stapanirea statului 25% din teritoriul tarii.

La solicitarea domnitorului, Mihail Kogalniceanu elaboreaza un proiect de reforma agrara, care va fi

inaintat Adunarii Legislative. In 1864, dominata de conservatori, Adunarea Legislativa il respinge si cere
demisia premierului, dar Cuza, printr-un act neconstitutional, refuza demisia, ceea ce echivaleaza cu o
lovitura de stat si dizolva Adunarea Legislativa.
3. a treia etapa (1864-1866)- Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost urmata de elaborarea unui nou act
constitutional: Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. Statutul modifica in sens autoritar
conventia, sporind puterile domnitorului in detrimentul legislativului.

In acest context, in august 1864, Cuza a sanctionat si promulgat Legea rurala, prin care taranii sunt
improprietariti in functie de numarul de vite pe care le detineau.

In decembrie 1864 este emisa Legea instructiunii publice. Legea prevede invatamantul primar ca fiind
obligatoriu si gratuit, egalitatea sexelor la invatamant. Din 1860 a fost infiintata Universitatea la Iasi, iar
in 1864 cea din Bucuresti.

Cuza este inlaturat de o alianta politica numita “monstruoasa coalitie”, formata din conservatori si
liberali. Acesta este obligat, la 11 februrarie 1866, sa abdice, iar in locul sau este numita o Locotenenta
domneasca.

CONSOLIDAREA STATULUI SUB CAROL I (1866-1914)

Aducerea printului Carol I este aprobata printr-un plebiscit, cetatenii fiind chemati sa se pronunte cu
privire la aceasta problema. La 10 mai 1866, printul Carol ajunge la Bucuresti si depune juramantul de
credinta.

Una dintre marile probleme pe Carol I a dorit sa le resolve a fost emiterea unei constitutii moderne.

Noua Constitutie a fost adoptata in iulie 1866 si a fost inspirata de constitutia belgiana din 1830. Potrivit
noi constitutii, numele statului devenea oficial Romania, cu statut de monarhie constitutionala ereditara.
Constitutia a realizat un echilibru stabil intre puterea executiva si cea legislative.

Scena politica a Romaniei a fost animate de doua partide: Partidul Liberal si Partidul Conservator.

Partidul Liberal a luat fiinta in 1875, avand drept reprezentanti pe: Mihail Kogalniceanu, Ion C.
Bratianu, Ionel Bratianu, C.A. Rosetti, Dimitrie A.Sturdza.

Partidul promova constitutionalismul si pluralismul politic, bazat pe libertatea de exprimare si spirit de

toleranta.

Partidul Conservator s-a infiintat in 1880, avand ca reprezentanti pe: Lascar Catargiu, P.P.Carp, Titu
Maiorescu.

Partidul se baza pe o modernizare progresiva, treptata si o evolutie adaptata specificului societatii.

Pe plan extern, Carol I a actionat pentru cucerirea independentei de stat pe care o obtine prin
participarea la razboi impotriva Imperiului Otoman, intre 1877-1878. Independenta a fost
recunoscuta international in cadrul Congresului de pace de la Berlin din 1878.
CONSOLIDAREA STATULUI PRIN UNIREA DIN 1918. PROIECTUL CONSTITUIRII ROMANIEI MARI

Indeplinirea acestui obiectiv vine in contextul izbucnirii Primului Razboi Mondial (1914-1918), cand
Romania decide participarea la acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoasterii dreptului asupra
teritoriilor din afara Regatului.

Factori externi favorabili unirii:

-sfarsitul primului razboi mondial; destramarea Imperiului Rus si al celui Austro-Ungar

-afirmarea principiului autodeterminarii enuntat de Woodrow Wilson, presedintele SUA

Etapele unirii:

1. Unirea Basarabiei- 27 martie 1918

2. Unirea Bucovinei- 15 noiembrie 1918

3. Unirea Transilvaniei- 1 decembrie 1918

Unirea, infaptuita in 1918 a fost consfintita de Parlamentul roman la 22 decembrie 1918 si prin tratatele
de pace semnate la Conferinta de la Paris (1919-1920), prin care se recunoaste international noul stat
unitar roman.

In 15 octombrie 1922, la Alba Iulia s-a desfasurat incoronarea regelui Ferdinand si a Reginei Maria ca
regi ai Romaniei Mari.