MOLDOVA ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI ȘTEFAN CEL MARE (1457-1504)

Începutul domniei lui Ștefan cel Mare:

La mijlocul secolului al XV – lea, Moldova era tulburată de certuri ale boierilor pentru
domnie, ceea ce a declanșat stagnarea progresului țării.
După ce boierii s-au învoit să plătească tribut turcilor (tribut = obligație care consta în bai
sau bunuri), urcă la tronul țării Moldovei Ștefan cel Mare (fiul domnitorului Bogdan al II - lea),
ajutat de Vlad Țepeș.

Organizarea țării:
Încă de la începutul domniei, Ștefan a urmărit ca țara să prospere. Astfel, s-au dezvoltat
agricultura, comerțul și meșteșugurile.
De asemenea, a organizat armata, a întărit cetățile, a ctitorit (a întemeiat) biserici și mănăstiri
(Voroneț, Putna, Neamț, Tazlău, Războieni etc).

Luptele:
Din dorința de a stabili independenţa Moldovei, Ștefan a purtat numeroase lupte cu turcii
(una dintre cele mai importante fiind lupta de la Vaslui, din 1475), tătarii, ungurii (la Baia, în 1467)
și cu polonii (Codrii Cosminului, 1497).
Printre tacticile (modalitățile) de luptă folosite de moldovenii conduși de Ștefan cel Mare,
cele mai importante au fost tactica hărțuirii (oștenii români îi atacau pe turci, provocându-le
pagube) și tactica pârjolirii (locuitorii satelor ardeau casele, ogoarele, otrăveau fântânile).
În anul 1504 domnitorul se stinge din viață și este înmormântat la mănăstirea Putna, una
dintre marile sale ctitorii.

Portret fizic: Portret moral:

– scund - iscusit în lupte, bun conducător
– ochi verzi - ambițios
– mustața căruntă - patriot (iubitor de neam)

Mănăstirea Putna

Mormântul lui Ștefan cel Mare

MOLDOVA ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI ȘTEFAN CEL MARE (1457-1504)

Începutul domniei lui Ștefan cel Mare:

La mijlocul secolului al XV – lea, Moldova era tulburată de certuri ale boierilor pentru
domnie, ceea ce a declanșat stagnarea progresului țării.
După ce boierii s-au învoit să plătească tribut turcilor (tribut = obligație care consta în bai
sau bunuri), urcă la tronul țării Moldovei Ștefan cel Mare (fiul domnitorului Bogdan al II - lea),
ajutat de Vlad Țepeș.

Organizarea țării:
Încă de la începutul domniei, Ștefan a urmărit ca țara să prospere. Astfel, s-au dezvoltat
agricultura, comerțul și meșteșugurile.
De asemenea, a organizat armata, a întărit cetățile, a ctitorit (a întemeiat) biserici și mănăstiri
(Voroneț, Putna, Neamț, Tazlău, Războieni etc).

Luptele:
Din dorința de a stabili independenţa Moldovei, Ștefan a purtat numeroase lupte cu turcii
(una dintre cele mai importante fiind lupta de la Vaslui, din 1475), tătarii, ungurii (la Baia, în 1467)
și cu polonii (Codrii Cosminului, 1497).
Printre tacticile (modalitățile) de luptă folosite de moldovenii conduși de Ștefan cel Mare,
cele mai importante au fost tactica hărțuirii (oștenii români îi atacau pe turci, provocându-le
pagube) și tactica pârjolirii (locuitorii satelor ardeau casele, ogoarele, otrăveau fântânile).
În anul 1504 domnitorul se stinge din viață și este înmormântat la mănăstirea Putna, una
dintre marile sale ctitorii.

Portret fizic: Portret moral:

– scund - iscusit în lupte, bun conducător
– ochi verzi - ambițios
– mustața căruntă - patriot (iubitor de neam)

Mănăstirea Putna

Mormântul lui Ștefan cel Mare