Obiective generale: Dezvoltarea auzului fonematic Dezvoltarea mobilităţii articulatorii Îmbunăţăţirea

discriminării sunetelor deficitare În abordarea copilului deficient de auz am plecat de la premisa că el

poate face tot ceea ce face orice copil normal și, că , în condițiile unei activități de reabilitare timpurie și
corectă, evoluția lui poate fi similară cu a unui auzitor.
1.Abordări ( atitudini, gesturi, acțiuni comportamente etc. ) care să vină în sprijinul copilului :* stimularea
și susținerea oricăror acțiuni ale copilului  o atitudine pozitivă, optimistă față de copil  evitarea
mimicii exagerate  evitarea intensității mărite a vocii
2.Punerea accentului pe verbalizare (acțiunea de a exprima în cuvinte, coerent, o experiență), verbalismul
este total ineficient !
3.Perceperea, de către elev, a sunetelor atât în mediul artificial cât și în natură.
. Exerciții de realizare a auzului fonematic: ex. – Turnăm apa într-un pahar ( în încăpere, de la robinet )
- Exerciții de imitare a sunetului produs de diferite obiecte - Imitarea zgomotului apei în natură ( ploaie,
râu, etc. ) - Perceperea vibrațiilor din mediu, etc.
4. Jocuri de educare a auzului : ex. Capcana- identificarea sursei sonore Ce auzi ? –asocierea sunetelor cu
imagini Zgomote- trântitul ușii, spargerea balonului, etc. De câte ori auzi ? –corelarea sunetului cu numărul
5.Antranament auditiv verbal : ex. Ex-joc și variante de teme ( la cumpărături, în vizită, la doctor, etc.)
favorizând vizualizarea și comunicarea Jurnalul- portofoliu realizat de copil care permite comunicare a pe
baza lui NOTĂ : Se alege o temă pe săptămână care să permită dramatizare sau joc de rol Se pune accent
pe dialogul dascăl- copil dar și pe cel copil- copil.
Plan de intervenție - sa reactioneze la vocea umana, prin diverse manifestari; - sa semnalizeze anumite
nevoi , prin diferite reactii verbale si/sau comportamentale; - sa semnalizeze intelegerea unui mesaj simplu,
prin raspunsuri adecvate (verbale si non- verbale);
Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic; Exercitii de verbalizar e, dupa model; Explicatia; Conversatia ;
Munca independent a;
Exercitiul;
- sa emita dupa model, sunete izolate (vocale si consoane); - sa indice recunoasterea unor animale prin
emiterea de onomatopee; - sa pronunte combinatii de doua cuvinte legate (substantiv – advectiv/verb); - sa
reactioneze la solicitarile simple ale adultului; - sa execute comenzi simple (ia, stai jos, inchide/deschide
usa); - sa formuleze propozitii simple (pe baza de imagini); - sa raspunda la intrebarea “ce face?” pt.
activitati familiare; - sa raspunda la intrebarea “cine?” cu suport concret; - sa raspunda la intrebarea “cum?”
cu suport concret; - sa raspunda la intrebarea “unde?” cu suport concret; - sa identifice si sa numeasca
actiuni; - sa se prezinte in maniera proprie; - sa recunoasca si sa numeasca persoane din Exercitii de tipul
“intrebare – raspuns” Exercitii de identifica re si denumire a unor obiecte, actiuni cunoscute; Planse;
Jetoane; Jucarii; mediul familiar (familie, scoala); - sa diferentieze, in contexte diferite persoane, dupa
anumite criterii (sex, varsta); - sa identifice si sa denumeasca cel putin trei elemente din urmatoarele
categorii:  rechizite;  mobilierul clasei;  obiecte de igiena;  obiecte din locuinta;  obiecte de
imbracaminte;  legume;  fructe;  animale;  pasari;  jucarii;  dulciuri;  bauturi;  alimente;
 mijloace de transport;  flori;  meserii si ocupatii.

1. Etapa terapeutică – CDS Tehnicile de terapie

I. Etapa pregătitoare
1. Dezvoltarea mobilității corporale legate de limbajul verbal – gimnastică generală.
2. Educarea respirației verbale - obținerea unei respirații lungi, fără efort, educarea echilibrului între expir
șiinspir - formarea unei respirații diafragmale - obținerea unui ritm respirator uniform - oxigenarea înainte
de efort - mărirea capacității - Gimnastica brațelor, mâinilor, gâtului și a capului, tiracelui, abdomenului,
aplaudatul, mersul ritmat etc. - Exerciții pentru expirație (exerciții de suflat); - - Exerciții pentru inspirație
(mirosirea florilor); - - Exerciții pentru învățarea inspirației diferențiale (alternarea - inspirației pe cele două
nări); - - Exerciții de respirație în fața oglinzii, prelungind treptat expirația etc.
respiratorii 1. Dezvoltarea mobilității fono- articulatorii:
a) Antrenarea motricității faciale b) Antrenarea motricității faciale c) Antrenarea motricității linguale
(gimnastica facială) - umflarea alternativă a obrajilor; - umflarea și retragerea simultană a obrajilor; -
încrețirea, descrețirea feței; - imitarea râsului; - imitarea surâsului etc. (gimnastica labială) - întinderea
buzelor; - rotunjirea buzelor; - formarea unei pălnii cu buzele; - acoperirea unei buze cu cealaltă, alternativ;
- vibrarea buzelor etc. (gimnastica linguală) - mișcări rapide și ritmice de scoatereși retragere a limbii; -
mișcări spre dreapta și spre stânga; - imitarea plescăitului etc. - ștergerea dinților înafară și înăuntru cu
limba etc. (gimnastică mandibulară) - ridicarea și coborîrea ritmică a
a) Antrenarea mișcărilor mandibulare b) Antrenarea mișcărilor velopalatine
2. Antrenarea auzului fonematic a) Formarea capacității de diferențiere fonematică b) Formarea
percepției fonetice c) Analiza fonetică (de la propoziție la cuvânt, silabă, sunet) mandibulei; - mișcări spre
dreapta si spre stânga ale mandibulei; - mișcări înainte și înapoi ale mandibulei; - imitarea rumegatului
animalelor etc. (gimnastică velopașatină) - imitarea tusei - imitarea căscatului - mișcări de deglutiție -
imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în șoaptă, în ritm stacato și prelungit; - analiză auditivă a
sunetului (la început, la mijloc și la sfârșitul cuvântului); - repetarea unor silabe sau sunete în scopul
diferențierii consoanelor surde de cele sonore; - separarea în propoziție a cuvântului care conține sunetul
deficitar; - analiza fonetică a cuvântului care conține sunetul de corectat; - diferențierea consoanelor surde
de cele sonore și a sunetelor cu puncte de articulare apropiate; - joc de articulare corectă a vocalelor; -
diferențiarea cuvintelor paronime; - jocuri diferite pentru dezvoltarea auzului fonematic etc.
II. Etapa de obținerea și exersarea sunetului deficitar
A. Impostarea sunetului (obținerea izolată a sunetuli)
1. Pregătirea impostării
2. Emiterea sunetului prin demonstrație și imitație
3. Emiterea concomitentă
4. Emiterea independentă - exerciții cu onomatopee - Demonstrarea articulării sunetelor ő, ö, ü, ű, însoțită
de expirația clară; - Pronunție concomitentă – pronunție reflectată - pronunție independentă După pronunția
model se realizează pronunția cncomitentă a sunetului corect, prin imitarea lui sau o metodă de derivare.
Când pronunția sunetului se poate realiza și independent, prin execuții diferite, se trece la exersarea
sunetelor în structuri fonetice complexe: - exerciții de pronunțare în șoaptă, cu un minimde efort
articulator; - exerciții de consolidare cu vocea din ce în ce mai puternică; - exerciții de includere în diferite
combinații silabice, în cuvinte și
B. Consolidarea sunetului complexitate progresivă. Sunetul „ö”, „ő” se realizează prin deschiderea gurii
de circa 9mm, iar vârful limbii trebuie să fie ușor retras în interiorul cavității bucale și se sprijină pe
incisivii inferiori. Sunetul „ü ,” „ű ” se poate obține prin tragerea laterală a comisurilor buzelor, prin
perceperea cu palma a vibrațiilor produse de fonem, în creștetul capului sau sub bărbie, iar vârful limbii
trebuie să fie ușor retras în interiorul cavității bucale și se sprijină pe incisivii inferiori cu partea posterioară
încordată, ridicată ușor spre palat.
1. Introducerea sunetului în silabe: - silabe diercte; - structuri reversibile; - logatomi (silabe cu și fără sens;
- structuri silabice cu ritm; - structuri consonantice.
2. Introducerea în cuvinte monosilabice, bisilabice polisilabice: - Cuvinte cu fonemul în poziție inițială; -
Cuvinte în care fonemul se află în pouiție mediană (în interiorul cuvțntului); - Cuvinte în care fonemul se
află în mijloc, început, sfârșit de cuvânt
C. Diferențierea sunetelor
D. Autimatizarea
E. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte,povestiri, în memorizări poziție finală; - Cuvinte
în care fonemul deficitar se află precedat sau urmat de o consoană/vocală; - Civinte în care sunetul afectat
este intervocalică/consonantică; - Cuvinte în care fonemul deficitar este constant, dar primul fonem al
cuvântului este substituit; - Structuri verbale reversibile; - Structuri verbale progresive prinadiție etc.
1. Diferențierea la nivelul silabelor: - exerciții de compararea silabelor directe și inverse în cazul
consoanelor surde și sonore.
2. Diferențierea la nivelul cuvintelor: - exerciții cu cuvinte paronime 1. Exersarea sunetului deficitar în
prpoziții: - exerciții de pronunție a unor propoziții simple în care este prezent în cuvinte sunetul deficitar, la
început, mijloc și final; - exerciții cu sintagme cu partea finală constantă; - exerciții cu partea inițială
constantă; - exerciții cu sintagme cu frecvență mare a fonemului deficitar; - exerciții cu sintagme
afirmative,negative, interogative. - exerciții de povestiri și repovestiri după imagini, seturide imagini
(urmărind succesiunea secvențelor povestirii); - memoraea de scurte poezii care conțin sunetele deficitare; -
texte scurte în care cuvintele care prezintă dificultăți serepetă; - texte cu dificultăți variabile - dialogiri
(convorbire lieră cu temă – folosind materiale didactice sau teme propuse de copil; - compuneri cu teme ate
sau liber etc.
- Exerciţii de dictare de propoziţii însoţite de analiza şi sinteza cuvintelor şi a silabelor componente; -
Tehnici pentru respectarea semnelor de punctuaţie şi reglarea respiraţiei în acest sens; - Tehnici pentru
respectarea pauzelor între cuvinte şi a pronunţiei fiecărui cuvânt la citire; - Exerciţii de scriere de cuvinte,
propoziţii simple pe calculator etc. - Exerciţii de lexie şi grafie ritmică (citirea şi scrierea de poezii ,
3. Perfecţionarea scris- cititului propoziţii din ce îmn ce mai complexe). - Formarea de propoziţii pornind
de la imagini; - Completarea propoziţiilor lacunare; - Reconstituirea propoziţiilor din cuvinte izolate; -
Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte date, cu partea finalăconstantă, cu structuri reversibile,cu dificultăţi
progresive, cu dificultăţi variabile. - Citit- scrisul în colectiv; - Citirea simultană şi scrisul sub control; -
Procedee de citire a imaginilor izolate şi în suită; - Citirea şi scrierea în ştafetă; - Citirea şi scrierea în
pereche; - Citirea şi scrierea pe roluri; - Copiere, dictare şi compunere.
Formarea abilităţilor de pronunţie Etapa terapie i Perioada Obiective de referinţe Tehnici de
terapie/învăţare .
II. Etapa de obținere a sunetului A. Impostarea sunetului (obținerea izolată a sunetuli) - exerciții cu
onomatopee exersarea sunetului deficitar 02.12.2009- 19.12.2009 1. Pregătirea impostării 2. Emiterea
sunetului prin demonstrație și imitație 3. Emiterea concomitentă 4. Emiterea independentă - Demonstrarea
articulării sunetelor s, zs, c însoțită de expirația clară; - pronunție concomitentă - pronunție reflectată -
pronunție independentă După pronunția model se realizează pronunția concomitentă a sunetului corect,
prin imitarea lui sau o metodă de derivare. Când pronunția sunetului se poate realiza și independent, prin
execuții diferite, se trece la exersarea sunetelor în structuri fonetice complexe: - exerciții de pronunțare în
șoaptă, cu un minim de efort articulator; - exerciții de consolidare cu vocea din ce în ce mai puternică; -
exerciții de includere în diferite combinații silabice, în cuvinte și complexitate progresivă. Sunetul „s” se
obține cu buzele ușor rotunjite. Limba ia forma unei lingurițe, vărful ei rămâne liber, iar marginile
lateraleating molarii superiori. Palatul moale este ridicat, coardele vocale nu vibrează, iar suflul de aer este
puternic și cald. Sunetul „zs” .
B. Consolidarea sunetului C. Diferențierea sunetelor aceleași poziții ca la „s” , deosebirea fiind dată de
poziția limbii care e mai apropiată de cerul gurii, precum și de faptul că coardele vocale vibrează. Sunetul
„c”. Buzele trebuie bine întinse, dinții sunt ușor depărtați, limba se sprijină în spatele incisivilor superiori.
1. Introducerea sunetului în silabe: - silabe diercte; - structuri reversibile; - logatomi (silabe cu și fără sens;
- structuri silabice cu ritm; - structuri consonantice. 2. Introducerea în cuvinte monosilabice, bisilabice
polisilabice: - Cuvinte cu fonemul în poziție inițială; - Cuvinte în care fonemul se află în pouiție mediană
(în interiorul cuvțntului); - Cuvinte în care fonemul se află în poziție finală; - Cuvinte în care fonemul
deficitar se află precedat sau urmat de o consoană/vocală; - Cuvinte în care sunetul afectat este
intervocalică/consonantică; - Cuvinte în care fonemul deficitar este constant, dar primul fonem al
cuvântului
D. Automatizarea E. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte, povestiri, în memorizări este
substituit; - Structuri verbale reversibile; - Structuri verbale progresive prinadiție etc. 1. Diferențierea la
nivelul silabelor: - exerciții de compararea silabelor directe și inverse în cazul consoanelor surde și sonore.
2. Diferențierea la nivelul cuvintelor: - exerciții cu cuvinte paronime 1. Exersarea sunetului deficitar în
propoziții: - exerciții de pronunție a unor propoziții

1. Analiza şi sinteza propoziţiei 2. Consolidarea propoziţiilor - Exerciţii de recunoaştere a numărului de

cuvinte din propoziţie (fiecare cuvânt se descompune în silabe; silaba în sunete şi se citeşte cuvântul,
conştientizând fiecare fonem care-l alcătuieşte). - Exerciţii de formulare de a unor propoziţii pornind de la
un cuvânt dat etc. - Tehnici pentru copier simple în care este prezent în cuvinte sunetul deficitar, la început,
mijloc și final; - exerciții cu sintagme cu partea finală constantă; - exerciții cu partea inițială constantă; -
exerciții cu sintagme cu frecvență mare a fonemului deficitar; - exerciții cu sintagme afirmative,negative,
interogative. - exerciții de povestiri și repovestiri după imagini, seturide imagini (urmărind succesiunea
secvențelor povestirii); - memoraea de scurte poezii care conțin sunetele deficitare; - texte scurte în care
cuvintele care prezintă dificultăți serepetă; - texte cu dificultăți variabile - dialogiri (convorbire lieră cu
temă – folosind materiale didactice sau teme propuse de copil; - compuneri cu teme ate sau liber etc.
Etapa Terapeuti că Perioada Demersul terapeutic şi obiectivele urmărite Tehnicile de terapie I. Etapa
pregătito are 13.10.2008 – 28.11.2008 1. Dezvoltarea mobilității fono- articulatorii: a) Antrenarea
motricității faciale b) Antrenarea motricității faciale c) Antrenarea motricității linguale (gimnastica facială)
- umflarea alternativă a obrajilor; - umflarea și retragerea simultană a obrajilor; - încrețirea, descrețirea
feței; - imitarea râsului; - imitarea surâsului etc. (gimnastica labială) - întinderea buzelor; - rotunjirea
buzelor; - formarea unei pălnii cu buzele; - acoperirea unei buze cu cealaltă, alternativ; - vibrarea buzelor
etc. (gimnastica linguală) - mișcări rapide și ritmice de scoatereși retragere a limbii;
folosind materiale didactice sau teme propuse de copil; - compuneri cu temed ate sau liber etc.
1. Dezvoltarea mobilității fono- articulatorii: a) Antrenarea motricității faciale (gimnastica facială) -
umflarea alternativă a obrajilor; - umflarea și retragerea simultană a obrajilor; - încrețirea, descrețirea feței;
- imitarea râsului; - imitarea căscatului - mișcări de deglutiție - imitarea sunetelor din natură (onomatopee)
în șoaptă, în ritm stacato și prelungit; - analiză auditivă a sunetului (la început, la mijloc și la sfârșitul
cuvântului);

b) Antrenarea motricității faciale c) Antrenarea motricității linguale i) Antrenarea mișcărilor

mandibulare j) Antrenarea mișcărilor velopalatine

- imitarea surâsului etc. (gimnastica labială) - întinderea buzelor; - rotunjirea buzelor; - formarea unei pălnii
cu buzele; - acoperirea unei buze cu cealaltă, alternativ; - vibrarea buzelor etc. (gimnastica linguală) -
mișcări rapide și ritmice de scoatereși retragere a limbii; - mișcări spre dreapta și spre stânga; - imitarea
plescăitului etc. - ștergerea dinților înafară și înăuntru cu limba etc. (gimnastică mandibulară) - ridicarea și
coborîrea ritmică a mandibulei; - mișcări spre dreapta si spre stânga ale mandibulei; - mișcări înainte și
înapoi ale mandibulei; - imitarea rumegatului animalelor etc. (gimnastică velopașatină) - imitarea tusei