Sunteți pe pagina 1din 31
Automatizarea proceselor termo-energetice Curs 1 Conf.dr.ing. Ioana Făgărăşan Universitatea “POLITEHNICA" Bucuresti, Facultatea de Automatica si Calculatoare
Automatizarea proceselor termo-energetice
Curs 1
Conf.dr.ing. Ioana Făgărăşan
Universitatea “POLITEHNICA" Bucuresti,
Facultatea de Automatica si Calculatoare
Obiective 2 Studierea automatizarii instalatiilor existente intr-o centrala termoelectrica, in corelatie cu disciplinele ce trateaza :
Obiective
2
Studierea
automatizarii
instalatiilor
existente
intr-o
centrala
termoelectrica, in corelatie cu disciplinele ce trateaza :
o Instalatiile tehnologice dintr-o centrala termoelectrica ;
o Sisteme de reglare automate
Se examineaza structura de baza a buclelor de reglare (tipuri de
regulatoare, actionari si traductoare), urmand ca sa se evidentieze, in
functie de complexitatea instalatiilor si de performantele cerute in
functionarea acestora, buclele de reglare si protectiile aferente instalatiilor
existente intr-o centrala termoelectrica
Prezentarea conceptelor de conducere ierarhizata cu exemplificare pe
conducerea centralelor electrice si incadrarea acestora in conducerea
sistemului energetic
 

Bibliografie

3

 
 
 

ILIESCU S.St., Ioana FĂGĂRĂ AN – Automatizarea centralelor electrice, Ed. Printech, 2005, Bucuresti.

 

ILIESCU S.St., Teoria reglării automate, Ed. PROXIMA, Bucureşti 2006, ISBN 973-7636-15-5

MIHOC D., ILIESCU S.St., FĂGĂRĂ AN Ioana, ŢĂRANU Gh., Conducerea şi automatizarea instalaţiilor energetice, 110 pagini, Editura Printech, Bucureşti, ISBN (10) 973-718-497-1, ISBN (13) 978- 973-718-497-9 , 110 pg., 2006

MIHOC D., ILIESCU S.St., FĂGĂRĂ AN Ioana, ŢĂRANU Gh., MATEI G., Automatizări electro- şi termoenergetice, Ed. PRINTECH, Bucureşti, ISBN: 978-973-718-936-3, 180 pg., 2008;

 
 

Ce este automatizarea?

4

 
 
 

Automatizarea unui proces presupune alegerea si dimensionarea celor mai eficiente mijloace tehnice care asigura desfasurarea procesului in conformitate cu cerintele de performanta impuse.

 

Adoptarea unei solutii adecvate de automatizare presupune:

o cunoasterea cat mai completa a evolutiei procesului; o cunoasterea restrictiilor tehnologice in care acesta evolueaza;

o proiectarea si alegerea unei solutii atat ca structura conceptuala, cat si ca echipamente de automatizare care sa permita conducerea procesului dupa strategii prestabilite, asigurandu-se functionarea echipamentelor la parametrii doriti, cu satisfacerea criteriilor de performanta impuse intregului sistem de conducere.

 
Cuprins: 5 1. Introducere in automatizari 2. Caracterizarea generala a proceselor energetice 2.1. Elemente de teoria
Cuprins:
5
1.
Introducere in automatizari
2.
Caracterizarea generala a proceselor energetice
2.1. Elemente de teoria sistemelor automate.
2.2. Sisteme cuplate rigid la iesire.
3.
Procese si instalatii intr-o termocentrala
Principalele circuite si agenti de lucru. Clasificari.
Cerintele impuse SRA dintr-o termocentrala.
Influenta
circuitului
termic
al
centalei
asupra
conditiilor
impuse
automatizarii.
 

Cuprins:

6

 
 
 

4. Automatizarea cazanelor de abur.

 

4.1. Consideratii generale

4.2. Automatizarea cazanelor de abur cu circulatie naturala (cu tambur)

  • 4.2.1. Cazanul de abur ca obiect reglat

  • 4.2.2. Reglarea automata a procesului de ardere

  • 4.2.3. Reglarea automata a alimentarii cu apa.

  • 4.2.4. Reglarea automata a temperaturii aburului supraincalzit.

  • 4.2.5. Reglarea automata a purjei.

4.3. Automatizarea cazanelor de abur cu strabatere fortata

  • 4.3.1. Cazanul de abur ca obiect reglat

  • 4.3.2. Reglarea automata a procesului de ardere si a alimentarii cu apa

  • 4.3.3. Reglarea automata a temperaturii aburului supraincalzit

 
 

Cuprins:

7

 
 
 
  • 5. Automatizarea turbinei si a instalatiilor anexe

  • 5.1. Turbina de abur ca obiect reglat

  • 5.2. Reglarea automata a turbinelor cu abur

  • 5.3. Automatizarea instalatiilor aferente turbinelor cu abur

  • 5.3.1. Reglarea automata a presiunii aburului la labirinti

  • 5.3.2. Reglarea automata a condensatorului

  • 5.3.3. Reglarea automata a PIP si PJP

  • 6. Automatizarea instalatiilor interne din centrala

  • 6.1. Automatizarea instalatiilor de alimentare cu combustibil

  • 6.2. Automatizarea degazorului

  • 6.3. Automatizarea SRR

  • 6.4. Automatizarea instalatiilor de prepararea apei de adaos

 
 

Cuprins:

8

 
 
 

7. Automatizari electroenergetice in centrale electrice

 
  • 7.1. Reglarea automata a tensiunii si puterii reactive

  • 7.2. Reanclansarea automata rapida (RAR)

  • 7.3. Sincronizarea automata

8. Subsistemul de conducere dintr-o centrala electrica

  • 8.1. Concepte de conducere

  • 8.2. Functiile sistemului de conducere

  • 8.3. Sisteme de protectie, blocaj, comanda si semnalizare

  • 8.4. Structuri de conducere.

 
Capitolul 1: Introducere in automatizari 9 Definitii Automatica este ramura stiintei care se ocupa cu studiul
Capitolul 1: Introducere in automatizari
9
Definitii
Automatica
este
ramura
stiintei
care
se
ocupa
cu
studiul
metodelor si mijloacelor prin intermediul carora se asigura conducerea
proceselor tehnice, fara interventia directa a operatorului uman.
Implementarea practica a acestor principii, metode si mijloace de
conducere a proceselor se numeste automatizare.
Automatizarea proceselor industriale presupune introducerea
dispozitivelor de reglare automata, comanda automata, protectie si
supraveghere. Dispozitive care asigura indeplinirea functiilor de
conducere a instalatiei automatizate.
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

 

10

 
 
 

Dispozitivele

de

reglare

sesizeaza

continuu

(masoara)

marimea reglata, o compara cu o alta marime, marimea de referinta

SUPRAVEGHERE REGLARE Bloc Bloc culegere si amplificare COMANDA si executie prelucrare primara a informatiilor din proces
SUPRAVEGHERE
REGLARE
Bloc
Bloc culegere si
amplificare
COMANDA
si executie
prelucrare primara a
informatiilor din
proces
PROTECTIE
PROCES

(sau de conducere) si în functie de

rezultatul

acestei comparatii se

intervine în sensul aducerii marimii

reglate la valoarea celei

de

referinta.

Modul

de

actiune

mai

sus mentionat

are loc într-un

circuit închis

numit si bucla de

reglare.

Reglarea automata se

 

realizeaza

fara participarea

 

Procesul de automatizat si sistemul de conducere a proceselor

omului, cu ajutorul regulatoarelor automate.

 
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

 

11

   
 
 

Dispozitivele de comanda

 

influenteaza marimile de iesire, în

functie de marimile de intrare, pe

SUPRAVEGHERE REGLARE Bloc Bloc culegere si amplificare COMANDA si executie prelucrare primara a informatiilor din proces
SUPRAVEGHERE
REGLARE
Bloc
Bloc culegere si
amplificare
COMANDA
si executie
prelucrare primara a
informatiilor din
proces
PROTECTIE
PROCES

baza

legitatilor

 

specifice

sistemului.

O

caracteristica

a

procesului de comanda este

evolutia

lui

în

circuit

deschis,

printr-un

element

de

transfer

individual

sau

printr-un

lant

de

elemente de comanda.

 

Mecanismele

de

protectie

 

asigura

tratarea

cu

caracter

 

Procesul de automatizat si sistemul de

prioritar

asupra

comenzii

conducere a proceselor

permitând

prevenirea

evolutiilor

considerate

periculoase

pentru

 

echipamente

si

personalul

de

exploatare.

 
 
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

12

 
 
 

Prin supraveghere se intelege achizitia datelor provenite din proces (masuratori), prelucrarea si afisarea informatiilor, arhivare si

SUPRAVEGHERE REGLARE Bloc Bloc culegere si amplificare COMANDA si executie prelucrare primara a informatiilor din proces
SUPRAVEGHERE
REGLARE
Bloc
Bloc culegere si
amplificare
COMANDA
si executie
prelucrare primara a
informatiilor din
proces
PROTECTIE
PROCES

Procesul de automatizat si sistemul de

semnalizare.

In cazul sistemelor complexe

supravegherea se poate face pe mai multe nivele, ingloband in acet caz si functiile de reglare, comanda si protectie.

conducere a proceselor

 
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

13

 
 
SUPRAV EGHEREA
SUPRAV EGHEREA

Functionare periculoasa PROTECTIE

Functionare anormala

Functionare normala

Functiile sistemului de conducere a

Prin supraveghere se intelege achizitia datelor provenite din proces (masuratori), prelucrarea si

COMANDA

afisarea informatiilor, arhivare si semnalizare.

REGLARE

In cazul sistemelor complexe supravegherea se poate face pe

proceselor pe domenii de functionare a instalatiilor

mai multe nivele, ingloband in acet caz si functiile de reglare, comanda si protectie.

 
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

 

14

 
 
SUPRAV EGHEREA
SUPRAV EGHEREA

Functionare periculoasa

Functionare anormala

Functionare normala

Semnalizarea

consta

in

PROTECTIE

indicarea optica si acustica:

COMANDA

REGLARE

a

schimbarii

modului

de

functionare (semnalizare de

a

unei

instalatii

sau

pozitie

functionare),

a aparitiei unei functionari necorespunzatoare care poate conduce la avarii (semnalizare preventiva)

sau la aparitia propriu-zisa a

 

Functiile sistemului de conducere a proceselor pe domenii de functionare a

avariei

(semnalizare de

instalatiilor

avarie).

 
15 y r
15
15
y r
y r

Capitolul 1: Introducere in automatizari

Capitolul 1: Introducere in automatizari z = calitate; m = executie; u = comanda; ε =

z = calitate;

m = executie;

u = comanda;

ε = eroare

yr= referinta

y = masura

Marimi:

v = perturbatie

v z y Echipamente de automatizare u m _ + ε P T EE RA
v
z
y
Echipamente de automatizare
u
m
_
+
ε
P
T
EE
RA

SRA

P = procesul propriu-zis

m

Rezulta o structura de sistem inchis

principalele echipamente de automatizare.

Subsistemele unui SRA:

RA = regulator automat

EE = element de executie

T = traductor

(instalatia tehnologica, partea fixata)

P = procesul propriu-zis m Rezulta o structura de sistem inchis principalele echipamente de automatizare .

careia se evidentieaza

u comanda Dispozitiv de
u
comanda
Dispozitiv de
in cadrul y P
in cadrul
y
P
Echipamente de automatizare
Echipamente de automatizare
P = procesul propriu-zis m Rezulta o structura de sistem inchis principalele echipamente de automatizare .
P = procesul propriu-zis m Rezulta o structura de sistem inchis principalele echipamente de automatizare .

Intrare sau

u'

element de masura

 
EE
EE
P = procesul propriu-zis m Rezulta o structura de sistem inchis principalele echipamente de automatizare .

Structura sistemului de reglare automata poate fi descompusa in mai multe componente care prelucreaza informatiile din proces si programul

impus pentru evolutia dorita a acestuia.

SCA

v

P = procesul propriu-zis m Rezulta o structura de sistem inchis principalele echipamente de automatizare .

Sisteme de reglare automata

16 y r
16
16
y r
y r

Capitolul 1: Introducere in automatizari

Capitolul 1: Introducere in automatizari z = calitate; m = executie; u = comanda; ε =

z = calitate;

m = executie;

u = comanda;

ε = eroare

yr= referinta

y = masura

Marimi:

v = perturbatie

Echipamente de automatizare y z v u m _ + ε P T EE RA
Echipamente de automatizare
y
z
v
u
m
_
+
ε
P
T
EE
RA

SRA

(instalatia tehnologica, partea fixata)

Echipamente de automatizare

cumuleaza la

iesire cu actiunea comenzii “u”; perturbatiile parametrice se

concretizeaza in modificari structurale ale

procesului.

Subsistemele unui SRA:

RA = regulator automat

EE = element de executie

T = traductor

Intrare sau

u'

element de masura

 

P = procesul propriu-zis

Perturbatiile “v i ”, pot fi aditive sau parametrice. Actiunea perturbatiilor aditive se

u comanda Dispozitiv de
u
comanda
Dispozitiv de
P
P
(instalatia tehnologica, partea fixata) Echipamente de automatizare cumuleaza la iesire cu actiunea comenzii “u”; perturbatiile parametrice
(instalatia tehnologica, partea fixata) Echipamente de automatizare cumuleaza la iesire cu actiunea comenzii “u”; perturbatiile parametrice
(instalatia tehnologica, partea fixata) Echipamente de automatizare cumuleaza la iesire cu actiunea comenzii “u”; perturbatiile parametrice
EE
EE

asigurarii evolutiei marimii de calitate ”z”, conform programului impus prin “y r ”,

indiferent de actiunea perturbatiei “V”.

SCA

v

Regulatorul prelucreaza marimea de referinta “y r ” si variabila de proces “y” (marime masurata sau marime reglata), generand comanda “u” in scopul

  • y

(instalatia tehnologica, partea fixata) Echipamente de automatizare cumuleaza la iesire cu actiunea comenzii “u”; perturbatiile parametrice

Sisteme de reglare automata

17 y r
17
17
y r
y r

Capitolul 1: Introducere in automatizari

Capitolul 1: Introducere in automatizari RA m m Echipamente de automatizare SRA EE P y Dispozitiv
RA m m Echipamente de automatizare SRA EE P y Dispozitiv de comanda u u' element
RA
m
m
Echipamente de automatizare
SRA
EE
P
y
Dispozitiv de
comanda
u
u'
element de masura
Intrare sau
acest caz, este aceea de a stabili programul “y ”.
u
_
+
ε
P
T
EE
v
programul impus prin referinta ”y r ”.
Este de remarcat faptul ca prin intermediul regulatorului, elementului de executie
si traductorului se asigura evolutia procesului propriu-zis, in conformitate cu
v
SCA
RA = regulator automat
v = perturbatie
z = calitate;
m = executie;
u = comanda;
ε = eroare
yr= referinta
y = masura
Marimi:
(instalatia tehnologica,
P = procesul propriu-zis
T = traductor
EE = element de executie
partea fixata)
Subsistemele unui SRA:
Echipamente de automatizare
y
z
numeste echipament de automatizare.
tehnice (sau altor categorii de procese)
fara interventia operatorului uman se
asigura controlul desfasirarii proceselor
obiecte materiale care
Ansamblul de
r
Sarcina operatorului uman, in

Sisteme de reglare automata

18
18
18
18

Capitolul 1: Introducere in automatizari

Capitolul 1: Introducere in automatizari yr= referinta v = perturbatie z = calitate; m = executie;

yr= referinta

v = perturbatie

z = calitate;

m = executie;

u = comanda;

ε = eroare

y = masura

Marimi:

SRA

Echipamente de automatizare RA y z m u _ + EE ε P T
Echipamente de automatizare
RA
y
z
m
u
_
+
EE
ε
P
T

Regulatorul prelucreaza referinta “y r ” si iesirea masurata “y” sau / si eroarea dupa

se genereaza automat in cadrul

RA = regulator automat

EE = element de executie

T = traductor

P = procesul propriu-zis

(instalatia tehnologica,

partea fixata)

Regulatorul prelucreaza referinta “y ” si iesirea masurata “y” sau / si eroarea dupa se genereaza

Subsistemele unui SRA:

 

y

P

 
element de masura Intrare sau Dispozitiv de u' regulatorului. legi bine definite. Marimea eroare de m
element de masura
Intrare sau
Dispozitiv de
u'
regulatorului.
legi bine definite. Marimea
eroare
de
m
u
Echipamente de automatizare
comanda
EE

Intrucat, variabilele “z” si ”m” nu sunt specifice fiecarui proces propriu-zis, de cele mai multe ori cele doua componente ale structurii prezentate direct conectate la proces, traductorul si elementul de executie, pot fi incluse in cadrul obiectului

condus, rezultand schema functionala compacta a sistemului automat.

v
v

Sisteme de reglare automata

y r

Capitolul 1: Introducere in automatizari 19 Sisteme de reglare automata Se spune ca un sistem de
Capitolul 1: Introducere in automatizari
19
Sisteme de reglare automata
Se spune ca un sistem de reglare automata (SRA) indeplineste sarcina
de reglare daca indiferent de actiunea marimilor exogene ce actioneaza
asupra procesului este indeplinita conditia:
lim
ε
( ) = 0
t
t →∞
v 1
v 2
y
u
y r
Obiect
RA
condus
+
-
(P)
y
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

20

 
 

Clasificarea sistemelor de reglare automata

SRA se pot clasifica in:

 

sisteme de rejectie a perturbatiilor (cu referinta fixa); SRA asigura functionarea procesului intr-un regim stationar fixat prin “y r = ct”, indiferent de actiunea perturbatiilor aditive “v(t)”.

sisteme de urmarire – functia de reglare are ca efect final urmarirea cat mai fidela de catre marimea masurata a marimii de referinta.

 
Capitolul 1: Introducere in automatizari 21 Clasificarea sistemelor de reglare automata v 1 v 2 u
Capitolul 1: Introducere in automatizari
21
Clasificarea sistemelor de reglare automata
v 1
v 2
u
RA
P
y
v
Reglare
T
T
perturbatie
v
Filtru
SRA cu actiune directa
perturbatie
+
y r
RA
P
y
+
+
-
SRA combinat (reglare dupa referinta si perturbatie)
Capitolul 1: Introducere in automatizari 22 Clasificarea sistemelor de reglare automata v 1 v 2 z
Capitolul 1: Introducere in automatizari
22
Clasificarea sistemelor de reglare automata
v 1
v 2
z 1
y 1
z 2
y 2
ε
y r
u2
u1
m
RA 2
RA 1
EE
P 1
T 1
P 2
T 2
+
+
-
-
y 1
y 2
Structura de reglare in cascada a doua variabile z 1 si z 2
 

Capitolul 1: Introducere in automatizari

23

 
 

Exemplu de automatizare. Degazorul

Pentru a asigura degazarea si evacuarea gazelor antrenate de fluxurile de apa si abur ce ajung in rezervorul degazorului, acesta este prevazut cu doua reglaje automate:

 

o unul de presiune o si unul de nivel.

In cazul celui din urma, reglarea nivelului se realizeaza automat cu ajutorul dispozitivului de automatizare cu plutitor care in functie de nivelul apei in rezervor, variaza deschiderea ventilului prin intermediul unor pargii si in mod implicit si debitul apei de adaos introdusa in rezervor.

 
Capitolul 1: Introducere in automatizari 24 Exemplu de automatizare. Degazorul 5 In exemplul considerat D apa
Capitolul 1: Introducere in automatizari
24
Exemplu de automatizare. Degazorul
5
In
exemplul
considerat
D apa
adaos
degazorul
constituie
4
instalatia
de
automatizat
3
2
(obiectul
condus)
iar
1
elementele
1,2,3
si
4
dispozitivul de automatizare.
D apa alimentare cazan
v1 = debit apa
v2 = debit abur
alimentare
cazan
y
u
m = debit apa
z = nivelul
RA(2,3,4
EE (5)
T(1)
Traductorul de nivel consta
dintr-un plutitor inecat 1, cu
o greutate specifica mai
mare decat cea a apei
adaos
in rezervor
)
y
Degazor
Echipament de
automatizare
Capitolul 1: Introducere in automatizari 25 Exemplu de automatizare. Degazorul 5 Asupra acestuia actioneaza trei D
Capitolul 1: Introducere in automatizari
25
Exemplu de automatizare. Degazorul
5
Asupra acestuia actioneaza trei
D apa
adaos
forte : greutatea proprie G,
4
forta data de sistemul de
3
2
1
transmisie T care e constanta
si forta de impingere a apei
dislocuite F:
D apa alimentare cazan
v1 = debit apa
v2 = debit abur
alimentare
cazan
y
u
m = debit apa
z = nivelul
F=Vγγγγ
unde V este volumul de apa
dislocuit de plutitor (proportional
cu inaltimea scufundata a
plutitorului H, de ex. V=SH) iar γ
este greutatea specifica a apei.
RA(2,3,4
EE (5)
T(1)
adaos
in rezervor
)
y
Degazor
Echipament de
automatizare
Capitolul 1: Introducere in automatizari 26 Exemplu de automatizare. Degazorul 5 La echilibru, in regim stationar
Capitolul 1: Introducere in automatizari
26
Exemplu de automatizare. Degazorul
5
La echilibru, in regim stationar :
D apa
adaos
G – T - HSγ=0
4
si cum G, T, S si γ sunt
3
2
constante, rezulta :
G
T
1
H =
=ct
D apa alimentare cazan
In
concluzie
adancimea
de
scufundare
H
a
plutitorului
v1 = debit apa
v2 = debit abur
ramane tot timpul aceiasi, ceea
alimentare
cazan
ce inseamna
ca
plutitorul
y
urmareste variatia de nivel.
u
m = debit apa
z = nivelul
RA(2,3,4
EE (5)
T(1)
adaos
in rezervor
)
y
Variatia
plutitorului
este
Degazor
transmisa prin
tija
2,
care prin
Echipament de
automatizare
intermediul parghiei 3
antreneaza prin tija 4 ventilul de
reglare 5.
Capitolul 1: Introducere in automatizari 27 Scheme folosite in automatica Conceptia privind functionarea si realizarea fizica
Capitolul 1: Introducere in automatizari
27
Scheme folosite in automatica
Conceptia privind functionarea si realizarea fizica a oricarei instalatii
de automatizare (comanda, reglare, semnalizare, etc.) se
materializeaza in faza de proiectare in scheme care fac parte
integranta din documentatia de executie a instalatiei respective.
Schemele folosite in automatica se pot impartii in urmatoarele grupe :
oScheme functionale
oScheme de montare
oDocumente generale
Capitolul 1: Introducere in automatizari 28 Scheme folosite in automatica Scheme functionale scheme tehnologice cu automatizari
Capitolul 1: Introducere in automatizari
28
Scheme folosite in automatica
Scheme functionale
scheme tehnologice cu automatizari (sau P&ID - Process and
Instrumentation Diagram) : in care sunt reprezentate atat elementele instalatiei
automatizate cu legaturile functionale cat si elementele si circuitele instalatiei de
automatizare.
scheme bloc : cuprind elemente ale instalatiei de automatizare cu legaturile
functionale dintre ele, astfel incat din ele sa rezulte principiul de functionare al
instalatiei de automatizare.
scheme desfasurate : reprezinta legaturile dintre aparate sau dintre
elementele componente ale acestora, care permit intelegerea si urmarirea
functionarii efective a circuitelor electrice ;
scheme de alimentare : cuprind alimentarea cu energie a instalatiei de
automatizare.
diagrame functionale : cuprind starile de functionare succesive ale
instalatiei cu mentionarea eventualelor temporizari intre operatii succesive.
29 Capitolul 1: Introducere in automatizari z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE +
29
29
29 Capitolul 1: Introducere in automatizari z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE +

Capitolul 1: Introducere in automatizari

Capitolul 1: Introducere in automatizari z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
z
DEGAZOR
1
r
m
PID
TRADUCTOR
DE PRESIUNE
+
ε
EA+OR S 1
y r
u
y
BCS

Scheme folosite in automatica

Instrumentation Diagram)

scheme bloc

scheme desfasurate

P&ID

and

Process

-

(sau

automatizari

cu

tehnologice

scheme

Scheme functionale

z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
 
 
   
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
 
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
   
DEGAZOR 6 bar
DEGAZOR 6 bar
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
z DEGAZOR 1 r m PID TRADUCTOR DE PRESIUNE + ε EA+OR S 1 y r
1 r
1
r
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
~
~
~
~
~
~
~
~

f 1

1 g PI
1
g
PI

EE

PC

a)

b)

EPA 1

EPA 2

u 1
u 1
APA ABUR 6 bar PC PT BCS f 1 S 1 ~ ~ o
APA
ABUR 6 bar
PC
PT
BCS
f 1
S 1
~
~
o
30 Capitolul 1: Introducere in automatizari Scheme folosite in automatica c) scheme desfasurate scheme bloc Instrumentation
30
30
30 Capitolul 1: Introducere in automatizari Scheme folosite in automatica c) scheme desfasurate scheme bloc Instrumentation

Capitolul 1: Introducere in automatizari

Capitolul 1: Introducere in automatizari Scheme folosite in automatica c) scheme desfasurate scheme bloc Instrumentation Diagram)

Scheme folosite in automatica

c)

scheme desfasurate

scheme bloc

Instrumentation Diagram)

and

Process

-

P&ID

automatizari

cu

tehnologice

scheme

Scheme functionale

(sau

P 7 6 5 4 3 2 1 V U 27 2B BCS I 8 E
P
7
6
5
4
3
2
1
V
U
27
2B
BCS
I
8
E
+B
f 1
FE1 GM
o
o
o
o
o
o
o
o
o
LA
MRD 1
o
o
o
o
1
1
S
o
o
o
o
o
o
2
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
GE 01
Panou
o
o
J
o +
o +
T
FE102 B
o
G
V
U
U 1
o
o
o
GE 01
e
Contrapanou
R
C 2
o
o
o
Local
o
o +
o
E
PD
ELC113C
AI 192
N
U
N
C 1
T 1
T 2
+M
r 1
+
g 1
o
o
o
o
o
Capitolul 1: Introducere in automatizari 31 Scheme folosite in automatica Scheme de montare scheme sau tabele
Capitolul 1: Introducere in automatizari
31
Scheme folosite in automatica
Scheme de montare
scheme sau tabele de conexiuni interioare : pe baza carora se executa
legaturile dintre aparate precum si legaturile dintre aparate si sirurile de cleme
din interiorul tablourilor sau pupitrelor de comanda.
schemele sau tabelele de conexiuni exterioare : pe baza carora se executa
legaturile dintre echipamente si aparatele locale (traductoare, butoane de
comanda, actionari,
)
Documente generale : cuprind celelalte informatii necesare procurarii
echipamentelor si materialelor cu care se executa instalatia de automatizare
proiectata (specificatii de echipamente, fise tehnice, jurnale de cabluri si
conducte)