Pozitia judetului Vaslui in vederea cunoasterii si evaluarii starii sociale, economice si

ecologice a spațiului

Chirtu Tiberiu Andrei

Grupa 1324
Seria A
Cuprins:
1. Caracteristici generale ale județului Vaslui
1.1. Pozitie geografica & suprafata si structura
1.2. Vecini
1.3. Relief
1.4. Reteaua hidrografica
1.5. Clima
1.6. Resurse naturale
1.7. Gradul de urbanizare
1.8. Populatia si structura acesteia
1.9. Probleme grave de restructurare industriala
2. Structura economica in profil sectorial a județului Vaslui
2.1. Industrie
2.2. Agricultura
2.3. Silvicultura
2.4. Servicii
2.5. Resurse umane si piata fortei de munca
2.6. Infrastructura
2.7. Calitatea factorilor de mediu
3. Spațiul rural
3.1. Descriere
3.2. Organizarea administrativa a teritoriului
3.3. Fondul funciar
3.4. Utilități publice de interes local
3.5. Suprafața terenurilor amenajate cu lucrari de irigatii
4. Prezentarea de proiecte ca au fost implementate în județ în perioada 2014-2020
5. Analiza SWOT
6. Propuneri privind strategia de dezvoltare a județului.
 Capitolul I Caracteristici generale ale județului Vaslui
1.1 Pozitie geografica & suprafata si structura
Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul
Vaslui se limitează cu comunele:
Zăpodeni la nord;
Bălteni la nord-vest;
Pușcași la vest;
Lipovăț la sud-vest;
Muntenii de Jos la sud;
Tanacu la est;
Muntenii de Sus la nord.

1.2 Vecini
Sunt vecini, la est Republica Moldova, granița constituind râul Prut, la vest, județele Neamț, Bacău,
Vrancea, la sud, județul Galați și la nord, județul Iași

1.3 Relief
Relieful este format în întregime din ansamblurile de culmi și de largi orientate, în majoritatea
situațiilor, NS.

Ca principale unități de relief prezente pe teritoriul județului Vaslui se pot evidenția: Podișul Central
Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-
Săratu, toate fiind subunități fizico-geografice ale Podișului Bârladului.
Din punct de vedere altitudinii, județul Vaslui variază între cele mai înalte niveluri care se găsesc în
bazinul Racovei (485 m – Dealul Mângaralei, 465 m în Dealul Răzești, 461 m în Dealul Schitului) și
înălțimea minimă de 10 m din lunca Prutului.
Aspectul general al podișului este de dealuri înalte cu plaiuri ușoare coroană. Spre văile Bârlad și
Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanți abrupți, modelați intens prin procese de alunecare și
torențialitate. În sudul culmea se află aproape ca un podiș în Colinele Mălușteniului. Către Valea
Elanului se vor ajunge la est și sud-est de la 250 m la 100 m.
Între Tutovei ȘI ALE Fălciului SE Cele Culoarul Bârladului desfășoară (cca 152 km Lungime) format-
o Luncă Dintr de îngrijire se extind treptat DIN amonte (1-2 km) spre Aval (3-4 km) si DIN Mai multe
niveluri de TERASA; versanții, drept în cursul superior și stâng, în aval de Crasna sunt abrupți. În estul
județului pe cca. 150 km se află Valea Prutului cu o terasă aluvială mare și mai multe.
1.4 Reteaua Hidrografica
Sub aspectul hidrografic, teritoriul județului Vaslui aparține bazinului râului Prut, care colectează
afluenții din partea de est și sud-est, și bazinului râului Siret, din care râul Bârlad traversează cea mai
mare suprafață a județului (peste 2/3).
Râul Bârlad, afluentul Siretului, izvorăște din apropiere de Curmăturii, pe Valea Ursului, la o înălțime
de 370m și o medie a pantă de la izvor la vărsare de 1,38% . Afluenți principali pe partea stângă sunt
0
Sacovăț, Durduc, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Jarovăț și pe dreapta Buda, Racova, Simila și Tutova.
Râul Prut izvorăște pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) și se află în vărsarea în fluviul
Dunărea o suprafață totală de 28396 kmp și o lungime de 953 km. La intrarea în județ imediat în
amonte de sistem hidrogafic Drânceni totalizează o suprafață de bazin de 22630 kmp și o lungime de
675 km, iar la ieșire, în amonte de vărsarea râului Elan, o suprafață de bazin de 25768 kmp și o
lungime de 846 km . Principalii afluenți care primesc Prutul din județ sunt: Sărata și Elanul.
Lacurile de pe teritoriul județului Vaslui sunt preponderent de natură antropică, construite în scopul
satisfacerii diverselor utilizări și combaterii inundațiilor. Cele mai importante sunt acumulările:
Căzănești pe râul Durduc, Solești pe râul Vasluieț, Pușcași pe râul Racova, Mânjești pe râul Crasna,
Râpa Albastră pe râul Simila și Pereschiv, care au toate prevăzute și volumul de apărare împotriva
inundațiilor.
În afara acestora există o serie de acumulări construite special pentru prevenirea inundațiilor ca de
exemplu: Delea pe râul Delea, Tăcuța, Rediu pe Rediu, Moara Domnească pe râul Ferești, Pungești pe
Gârceanca și Roșiești pe Idriciu și încă cca. 80 de iazuri, crescătoare și alte acumulări mici, amplasate
pe diverse râuri: Simila, Racovița, Buda, Gugești etc.Lacurile naturale sunt puține în număr. Mai
importante sunt cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscăria și Hârtești.
1.5 Clima
Teritoriul județului Vaslui fiind situat în estul țării, cu o largă deschidere către Europa răsăriteană,
formele de relief specifice sunt acoperite de masele de aer rece de masă ale anticiclonului siberian, iar
vara de aer uscat continentală sau tropicală; climatele sunt astfel un caracter temperat continental cu
accentuări mai mari în sudul Podișului Moldovei, limita de sud a județului.

Fig 1.1
1.6 Resurse Naturale

Resursele naturale reprezintă totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi

folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili şi
regenerabile - apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară,
eoliană, geotermală şi a valurilor.
Principiul dezvoltării durabile impune un stil de gestiune şi gospodărire a resurselor
naturale care trebuie să satisfacă necesităţile vitale de moment ale societăţii şi să creeze
condiţiile de existenţă pentru generaţiile viitoare.
Dezvoltarea armonioasă a judeţului Vaslui în toate domeniile, exploatarea raţională a
resurselor naturale pe principii ecologice, va asigura păstrarea şi dăinuirea tuturor
frumuseţilor naturale, a bogatului patrimoniu natural autohton, precum şi a întregului tezaur
informaţional.

Resurse naturale neregenerabile

La nivelul judeţului Vaslui, resursele naturale neregenerabile sunt puţin variate şi sunt
reprezentate de:
-materiale de construcţii ce sunt utilizate la nivel local: argile şi luturi loessoidale,
calcare de argilă, nisip din albia râurilor, gresii calcaroase, gresii nisipoase gălbui, cenuşii;
-ape minerale sulfuroase şi feruginoase din izvoarele de la Drânceni, Murgeni,
Pungeşti, Gura Vǎii.

Resurse naturale regenerabile

Resursele regenerabile pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate şi dacă sunt

folosite raţional. Acestea reprezintă elemente vitale pentru dezvoltarea economicǎ şi socialǎ a
societǎţii umane. Deşi regenerabile şi mult diversificate, ele sunt totuşi limitate. La nivelul
judeţului Vaslui cele mai importante resurse regenerabile sunt:
a) flora;
b) fauna;
c) solurile;
d) resurse de apă.

a) Flora:
Există o mare varietate a fitocenozei în judeţul Vaslui: 197 de asociaţii vegetale, specii
de angiosperme cu numeroase specii rare şi de mare interes fitogeografic. Învelişul vegetal
specific şi variat este determinat de prezenţa condiţiilor fizico-geografice autohtone, fiind
alcătuit atat din specii central-europene (gorun, fag), cât şi est-europene (colilia, pǎiuşul de
stepǎ, etc). Speciile de plante medicinale şi melifere reprezintă 30% din totalul speciilor.
În estul şi nord-estul judeţului se află o zonă de silvostepă, reprezentatǎ prin pajişti
seculare cu pǎiuş, colilie, bǎrboasǎ, pir şi mǎzǎrichea. Pǎdurile de stejar brumǎriu şi stejar
pufos, în amestec cu arţar tǎtǎrǎsc apar insular. Etajul pǎdurilor de foioase ocupǎ înǎlţimi de
peste 300 m în partea de V şi N-V şi la cumpǎna de ape dintre Bârlad şi Prut. Pădurile
reprezintă o valoare ecologică, dar şi o valoare economică, prin masa lemnoasă ce poate fi
exploatată.
 b) Fauna
Relieful variat al judeţului favorizează prezenţa unei faune bogate şi diversificate.
Râul Prut se caracterizează prin ihtiofauna ce cuprinde specii ca: roşioara (Scardinus
erythraplitalmus), crapul (Cyprinus carpis), carasul argintiu (Carassius auratus gibelis),
somnul (Silurus glanis), şalăul (Stizostedion lucioperca) şi bibanul (Perca fluviatilis).
În timpul migraţiilor apar specii precum: morunaşul (Vimba vimba), scobarul
(Chondrostoma nasus), sabiţa (Pelecuus cultratus) şi porcuşorul (Gabia gobro). Foarte rară a
devenit şi ştiuca (Esox lucius).
În apele râurilor mai mici se întâlnesc peşti de talie mică: roşioara (Scardinus
erythraplitalmus), petroc (Gobio kessleri), boarca (Rhodeus sericeus amanes), pietrar (Zingel
zingel), fusar (Zingel streber), sabiţa (Pelecus cultranus), avatul (Aspius aspius), varlarul
(Misgurnus fossilis), zvârluga (Cobitis taenia), fufa (Leucaspicus delineatus), ţiparul
(Misgurnus fossilis). În bălţile neamenajate ale Prutului trăiesc specii cum sunt: caracuda
(Carassius carassius), crapul, roşioara, linul (Tinca tinca), obletul, bibanul, ştiuca.
Amfibienii sunt reprezentaţi de două specii de tritoni şi şapte specii de anure. Reptilele
sunt slab reprezentate, dominante fiind guşterul (Lacerta viridis), şopârla de iarbă (Lacerta
Agilis) şi năpârca (Anguis fragilis). În bălţi trăieşte şarpele de apă (Natrix tesselata) şi şarpele
de casă (Natrix natrix) care poate fi întâlnit şi în preajma locuinţelor. În păduri poate fi
observat şarpele de alun (Coronella austriaca).
În bălţile cu vegetaţie relativ bogată trăieşte broasca ţestoasă de lac (Emys
orbicularis) şi buhaiul de baltă (Bombina bombina).
Avifauna inventariată cuprinde aproape 200 de specii, între care dominante sunt
passeriformele: fazan (Phasiamus colchicus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Cortunix
cortunix), raţa mare (Anser platyrhynchos), raţa mică (Anas crecca), sitarul de pădure
(Scolopax rusticola), cioara grivă (Corvus corone cornix), coţofana (Pica pica), porumbelul
gurelat (Columba palumbus), turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia
decaocto) , graur (Sturnus vulgaris) , lişită (Fulica atra) .
Dintre mamifere, rozătoarele sunt dominante; în zonele cultivate se întâlnesc
numeroase specii de rozătoare: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Apodemus agrarius,
Spalax leucodon; în păduri sunt prezente: veveriţa (Sciurus vulgaris), iepure (Lepus
europaeus), Muscardinus avellanarius şi Apodemus sylvaticus, iar în preajma apelor trăieşte
bizamul (Ondatra zibethica) şi vidra (Lutra lutra).
Carnivorele apar în zona forestieră: vulpea (Vulpes vulpes), mistreţ (Sus scrofa),
pisica sălbatică (Felis silvestris), şacalul (Canis aureus moreoticus), nevăstuica (Mustela
nivalis), lupul (Canis lupus) care a devenit o raritate; uneori este semnalată prezenţa câinelui
enot (Nyctereutes procyonoides) în zonele umede (Valea Bârladului şi Valea Prutului).
Mamiferele insectivore sunt reprezentate de arici (Erinaceus europaeus), cârtiţa (Talpa
europaea), jder de copac (Martes martes), dihor (Putorius putorius), viezure (Meles meles).

c) Solurile
Datorită diversităţii condiţiilor geografice şi alcătuirii litologice, teritoriul judeţului Vaslui
este acoperit de o cuvertură de soluri variate. Răspândirea cea mai mare o au solurile zonale.
Din această categorie se întâlnesc două grupe, şi anume: solurile de pădure şi solurile
cernoziomice de stepă şi silvostepă.
Solurile brune de pădure şi cele brune podzolite se întâlnesc pe înălţimile de peste 400
m altitudine. Cele brune-cenuşii de pădure apar în partea nordică a Colinelor Tutovei şi
insular în dealurile înalte ale Fălciului şi sunt specifice zonei forestiere. Solurile cenuşii de
pădure se întâlnesc pe dealurile mai joase şi mijlocii, neîmpădurite sau cu petece de pădure.
Cernoziomurile levigate se întâlnesc pe colinele cu altitudine sub 250 m şi împreună cu
cele cenuşii de pădure, sunt specifice silvostepei.
Cernoziomurile tipice stepei se întind în câmpiile colinare ale Depresiunilor Elan-Sărata
şi Huşi, cât şi pe terasele de pe valea Bârladului şi afluenţilor lui din sectorul nordic.
Cernoziomurile carbonatice apar pe terasele inferioare ale Prutului.
În luncile Prutului, Bârladului şi în albiile majore ale pâraielor afluente acestora se
întâlnesc soluri azonale de tipul: solurilor aluvionare, lăcoviştelor.
Sărăturile (soluri halomorfe) apar în luncile şi şesurile Prutului, Bârladului, Crasnei,
Elanului şi Săratei. Ele au o fertilitate scazută.

d) Resursele de apă
Apele de suprafaţǎ: în judeţul Vaslui resursa de apă de suprafaţă utilizabilă este de
27,64 milioane mc/an, apele de suprafaţă având importanţă vitală pentru dezvoltarea
economică şi socială a regiunii.
Cele mai importante ape curgătoare care brăzdează teritoriul judeţului sunt:
 cursul superior şi mijlociu al râului Bârlad, care izvorăşte de la Valea Ursului,
judeţul Neamţ şi străbate judeţul Vaslui pe o distanţă de 173 km, având afluenţi
importanţi: Vasluiul, Crasna, Juravăţ, Simila şi Tutova, Dagâţa, Lohan;
 râul Vasluieţ;
 râul Tutova;
 un tronson al Prutului cuprins între localităţile Drânceni – Fălciu, ce formează
hotarul natural (la est), care desparte judeţul Vaslui de judeţele sudice ale
Republicii Moldova.
Panta mică de scurgere este principala caracteristică a râurilor colectoare din judeţ.
Această proprietate este expresia unui grad avansat de evoluţie, de îmbătrânire, ca urmare a
pachetului gros de sedimente care s-au acumulat, aduse de afluenţii cu un pronunţat caracter
de tinereţe. În general sunt râuri domoale din zona de deal cu panta lină spre vărsare, maluri
joase, care permit apei (în cazul viiturilor) să se reverse în albia majoră şi chiar în luncă. Au
afluenţi mici şi regim de scurgere foarte variabil, atât din punct de vedere al pantei cât şi al
influenţelor sezoniere. În judeţul Vaslui, teritoriul este drenat de râul Bârlad, în proporţie de
70% şi afluenţii acestuia, excepţie fǎcând zona de E şi S-E, care este brăzdată de râul Prut.

Apele subterane: în partea de nord a judeţului, respectiv a Podişului Central

Moldovenesc, există lentile de ape freatice cantonate în depozite superficiale lutoase şi luto-
nisipoase. Stratele acvifere sunt înmagazinate în formaţiunile sedimentare pliocen-cuaternare
cu granulaţie grosierǎ şi mijlocie, cu o adâncime ce oscileazǎ între 5 şi 30 m şi care se
regăsesc în jumǎtatea de sud a judeţului. Pânzele acvifere cu caracter artezian se află în
lungul Bârladului şi Elanului.

1.7 Gradul de urbanizare

Judeţ Suprafaţa Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. sate

totală (km2)
Vaslui 5.318 5 3 81 449
Tab 1.1
 Date demografice*

Judeţ Suprafaţa (km2) Populaţie Densitate locuitori/km2

Vaslui 5.318 450.269 84,7
Tab 1.2

1.8 Populatia si structura acesteia

Anul
Judeţul Vaslui 2009
2005 2006 2007 2008
Populaţia 460.751 456.686 455.594 452.528 450.269
Tab 1.3

fig 1.2

În anul 2009, numărul de locuitori care alcătuiesc populația din municipii și orașe a fost
de 185.339, în timp ce populația rurală însuma 264.930 locuitori. Trendul populației este
descrescător, de la an la an, atât în zona urbană cât și în zona rurală.
Istoria unei comunităţi, indiferent de dimensiunea sa, se constituie prin cumularea
istoriei persoanelor, familiilor, minorităţilor, instituţiilor, construcţiilor, mediului din zona în care
aceasta îşi desfăşoară activitatea. De-a lungul istoriei, pe teritoriul actual al judeţului Vaslui,
au trăit şi lucrat diferite minorităţi care, alături de populaţia majoritară, au contribuit la
constituirea profilului multicultural al spaţiului românesc. Populația județului Vaslui este în
majoritate alcătuită din români, alături de aceştia, în județ, mai convieţuiesc rromi, maghiari,
germani, polonezi, greci, etc.
În timp ce în 2005, populația era formată din 230.948 de femei și 229.803 de bărbaţi,
în anul 2009 persoanele de gen masculin însumau 224.722, iar cele de gen feminin 225.547.
Ca și în cazul populației generale, trendul descendent se păstrează și pentru distribuția
populației în funcţie de gen.
 Judeţul Vaslui 2019
Populaţia – număr - 450269
- masculin 224722
- feminin 225547
Din total :
- urban 185339
- rural 264930
Din total populaţie, după etnie :
- români 447432
- maghiari 87
- rromi 2457
- germani 20
- altă etnie 273
Din total populaţie, după limba maternă :
- română 441038
- maghiară 61
- rromanes 2792
- germană 11
- altă limbă maternă 180
Densitate populaţie ( loc./kmp) 84,7
Tab 1.4

Religie Date absolute %

Total 455.049 100.0
Ortodoxă 440.123 96.7
Romano-catolică 6607 1.5
Reformată 35 **
Greco-catolică 97 **
Penticostală 2449 0.5
Baptistă 173 **
Adventistă de ziua a șaptea 918 0.2
Musulmană 29 **
Creștină dupa evanghelie 2376 0.5
Evanghelică de confesiune augustană 18 **
Creștină de rit vechi 1404 0.3
Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 9 **
Mozaică 38 **
Altă religie 615 0.1
Atei 57 **
Fără religie 64 **
Tab 1.5
 Populaţia judeţului se reduce şi îmbătrâneşte în mod constant. Sporul natural îşi
păstrează caracterul oscilant, ca şi în anul trecut. În primele 5 luni, s-au înregistrat valori
negative, începând cu luna iunie sporul natural a devenit pozitiv, redevenind negativ în luna
noiembrie (-131). Figura de mai jos prezintă evoluţia sporului natural în lunile anului 2009.

Capitolul II : Structura economica in profil sectorial a județului Timis

2.1 Industrie

• Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)

Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).

• Industria alimentară
Industria panificației (Comcereal s.a.)
Industria uleiurilor vegetale și biodiesel (Ulerom s.a.);
Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);
Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.)

2.2 Agricultura

fig1.3
fig 1.4

2.3 Silvicultura

Directia Silvica Vaslui este o structura fara personalitate juridica, fiind subordonata Regiei
Nationale a Padurilor - Romsilva, regie autonoma de interes national aflata sub autoritatea
statului si care administreaza fondul forestier proprietate publica a statului roman si pe baza
de contract fondul forestier proprietate privata apartinand diferitelor categorii de persoane.
Suprafata judetului Vaslui ocupata cu vegetatie forestiera, constituita din fondul forestier
national si din vegetatie forestiera in afara fondului forestier national, este de 80 148 ha, ceea
ce reprezinta 15,1 % din suprafata totala a judetului de 531 840 ha. Fondul forestier national
al judetului Vaslui ocupa suprafata de 72484 ha, ceea ce reprezinta 13,6 % din suprafata
judetului. Suprafata totala a fondului forestier administrat si preluat in paza pe baza de
contracte de servicii silvice de catre Directia Silvica Vaslui este de 66685 ha, din care *fond
forestier proprietate publica a statului 49945 ha; *fond forestier proprietate publica si privata
a unitatilor administrativ- teritoriale 455 ha; *fond forestier proprietate privata a unitatilor de
cult si invatamant – 682ha; *fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice 15603 ha

2.4 Resurse umane si piata fortei de munca

Evoluţia societăţii umane arată că procesul economic intră în anumite perioade în stare
de instabilitate fie la nivel mondial, la un grup de ţări sau într-o singură ţară, stare cunoscută
sub denumirea de criză economică. Cum procesul economic are un singur scop – acela de a
produce un flux de bunuri materiale şi de servicii necesare societăţii umane în ansamblu şi
fiecărui individ – orice perturbare a acestuia are efecte nedorite în plan social, gravitatea
acestora poate fi indirect proporţională cu distorsiunile produse de criză în plan economic.
În condiţiile accentuării procesului de globalizare, ale intensificării relaţiilor
internaţionale şi ale dezvoltării companiilor transnaţionale, crizele se generalizează mai uşor
şi mai rapid de la o ţară la alta. De regulă, fluxul de contaminare a economiilor naţionale este
mai puternic dinspre economiile dezvoltate către cele mai reduse.

Tip societate Nr.

2019 2018
SRL – Societate cu răspundere 8.224 8.383
limitată
SA – Societate pe acţiuni 228 244
SNC –Societate în nume colectiv 31 33
SCS – Societate în comandită simplă 6 6
IF –Întreprindere familială 1.611 1.678
PFA+II –Persoană fizică autorizată 4.648 3.634
OC –Organizaţie cooperatistă 37 38
RA –Regie autonomă 2 2
TOTAL 14.787 14.018
Tab 1.6
 Tabel 1.4.7. Comerţul internaţional cu bunuri(mii euro)
2018 1) 2019
2
mar. aug.2 sep.2 1.I-
oct. nov. dec. ian. 2) feb.2) ) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) ) ) oct.3)
31.X3)

Total exporturi 1364 1283 1168 1043 1043 1108 1175 9609
8734 8290 9484 9586 6447 9847
FOB 9 9 0 6 1 2 8 4
1162 1272 1216 1091 7545
Total importuri CIF 4 5 3 6329 6705 9180 9083 7724 3 5925 6934 5280 7380 2
2064
Sold FOB/CIF 2025 114 -483 2405 3731 1251 -793 1760 169 3661 -487 6478 2467 2
Tab 1.7

Efectivul salariaţilor (persoane)

2008 2019
 
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
Total judeţ 60471 61059 60534 60078 59707 59292 58823 58352 57874 57489 56994 56474 55866
Tab1.8
Numărul de şomeri înregistraţi persoane)
2008 2019
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 16458 16695 17726 19249 19327 19326 19484 18167 201502049920028 21495 22622

Bărbaţi 10318 10686 11366 12321 12137 12163 12131 11036 120821228312090 13119 14143
Femei 6140 6009 6360 6928 7190 7163 7353 7131 8068 8216 7938 8376 8479
Tab 1.9
Rata şomajului înregistrat
%
2008 2019
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 10,2 10,4 11.0 11,9 12,0 12,0 12,1 11,3 12,5 12,7 12,4 13,3 14,0

Bărbaţi 12,6 13,0 13.8 15,0 14,8 14,8 14,8 13,4 14,7 15,0 14,7 16,0 17,2
10,7
Femei 7,8 7,6 8.0 8,7 9,1 9,0 9,3 9,0 10,2 10,4 10,0 10,6

Tab 1.10
2.5 Infrastructura
Transport rutier
Articol principal: Autostrăzi și drumuri naționale.

Teritoriul județului Vaslui însumează 2.173 km de drumuri publice, cu o densitate de 40,9 km la

100 km²:
• 8 trasee de drumuri naționale, din care:
• 1 traseu de drum european: Drumul European E581 - coridorul paneuropean nr. IX;
• 1 trasee de drum național principal: DN24;
• 6 trasee de drumuri naționale secundare: DN2F, DN11A, DN15D, DN24A, DN26 și
 DN28;
• 52 trasee de drumuri județene;
• 197 trasee de drumuri comunale.

Transport feroviar
Articol principal: CFR.
Lungimea totală a căilor ferate din județului Vaslui este de 249 Km de rețea, din care 192 Km de cale
ferată simplă și 57 Km de cale ferată dublă, cu o densitate de 46,8 km linie/1000 km² teritoriu. Județul
dispunea de o cale ferată industrială electrificată, în prezent fiind dezafectată.
• Linia 600: Făurei - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Buhăiești - Iași - Ungheni;
• Linia 603: Bârlad - Fălciu - Fălciu Nord;
• Linia 604: Crasna - Huși;
• Linia 605: Buhăiești - Roman;
• Linia 703: Bârlad - Galați.

Punctele de control și trecere a frontierei

Pe teritoriul județului Vaslui există 2 puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova:
• Albița (România) / Leușeni (Republica Moldova) - trafic rutier;
• Fălciu (România) / Stoianovca (Republica Moldova) - trafic feroviar (inactiv).

Rețele de localități conectate la utilități

• Apă - 56 de localități (65,1%);
• Canalizare - 9 localități (10,47);
• Gaz - 6 localități (6,98%);
• Energie termică - 4 localtăți (4,65%);
• Nicio rețea - 27 localități (31,4%).

Capitolul III Spațiul rural

3.1 Descriere
6.1. Zonele rurale sunt regiuni din afara așezărilor urbane.[1] Acestea sunt caracterizate prin
faptul că au o populație redusă față de cea din [[mediul iar locuitorii lucrează adesea
pământul. Două tipuri de așezări umane fac parte din mediul rural: satul și cătunul.

În Uniunea Europeană, se poate observa o preocupare mai aparte de problematica spațiului rural, mai
ales începând din anii 80. Spațiile rurale sunt legate de valori cum ar fi ocrotirea naturii și păstrarea
unor valori culturale, experiența mediului sănătos și de dimensiuni umane, apartenența la o
colectivitate, mâncarea gustoasă, pregătită în condițiuni controlabile etc. „Charta europeană a spațiilor
rurale” dă următoarea definiție: spațiul rural înseamnă un teren continental sau litoral, care conține
satele și micile orașe, în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru:
• agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit;
• activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc.)
• funcția de odihnă și agrement cu caracter neurban sau de ocrotire a naturii;
• alte utilizări.
Părțile agrare și neagrare ale spațiului rural formează o entitate distinctă față de spațiul urban, care este
caracterizat printr-o puternică concentrare de locuitori și de structuri verticale și orizontale. Distincția
tradițională între zonele urbane și rurale într-o țară se bazează pe ipoteza că zonele urbane, indiferent
cum sunt definite în țara respectivă, oferă un alt standard de viață și, de obicei, un nivel de trai
economic superior. Conceptul de rural nu are o definiție comună în diferite țări, ceea ce îngreunează
studiul comparativ al ruralului pe plan mondial sau chiar la nivelul Uniunii Europene.

3.2 Fondul funciar

Denumire indicator 2014 201 2018

7
Suprafaţa totală 531840 531 531840
840
Suprafaţa agricolă 401013 400 400721
721
- arabilă 291708 291 291759
711
păşuni 87574 872 87282
 82
fâneţe 7921 791 7918
8
-vii şi pepiniere viticole 11401 114 11401
01
- livezi şi 2409 240 2361
pepiniere 9
pomicole
Terenuri neagricole 130827 131 131119
119
Păduri şi alte terenuri
cu vegetaţie forestieră 80154 801 80154
54
Ape şi bălţi 8251 825 8251
9
Construcţii 15255 152 15442
55
Căii de comunicaţii şi 10883 108 10681
căi ferate 83
Terenuri degradate 16284 165 16591
şi neproductive 76
Tab 1.11

Proprietate Privata
Denumire indicator 2014 2017 2018
Suprafaţa totală 442490 442490 442611
 Suprafaţa agricolă 393840 393548 393564
- arabilă 285991 285994 286057
- păşuni 86587 86295 86295
- fâneţe 7619 7616 7617
-vii şi pepiniere viticole 11278 11278 11278
- livezi şi pepiniere 2365 2365 2317
pomicole
Terenuri neagricole 48650 48942 49047
Păduri şi alte terenuri cu 21765 21765 21866
vegetaţie forestieră
Ape şi bălţi 861 861 861
Construcţii 11516 11516 11517
Căii de comunicaţii şi 607 607 607
căi ferate
Terenuri degradate şi 13901 14193 14196
neproductive
Tab 1.12
3.3Suprafața terenurilor amenajate cu lucrari de irigatii
Până în prezent, la nivelul judeţului Vaslui, s-a irigat o suprafaţă de 1087 ha, dintre care 120,5
ha în  amenajarea Mânjeşti şi 967 ha în amenajarea de irigaţii Albiţa-Fălciu. Culturi irigate sunt
grâu, sfeclă  de  zahăr, floarea –soarelui, porumb, plante furajere precum şi suprafeţe pe care
sunt înfiinţate livezi. Livrarea apei de irigaţii la punctele de livrare s-a efectuat gratuit, potrivit
legislaţiei în vigoare, cheltuielile fiind suportate de către ANIF, în limita bugetului aprobat de
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la bugetul de stat.

CAPITOLUL IV Prezentarea de proiecte ca au fost implementate în județ în perioada 2014-

2020

In urma finalizarii cu succes a demersurilor facute de catre AQUAVAS SA, la data de 05.12.2016
a fost semnat cu Ministerul Fondurilor Europene – AM POIM, Contractul de Finantare nr.7 din
05.12.2016, avand ca obiect acordarea finantarii nerambursabile de catre AM POIM, pentru
implementarea proiectului „Fazarea Proiectului Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a
sistemului de canalizare si a statiilor de epurare in aglomerarile Vaslui, Barlad, Husi si Negresti-
judetul Vaslui”, cod SMIS 2014+103967.

Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial Infrastructura Mare 2014-2020, Axa
prioritare 3 – dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor,
Obiectivul Specific 3.2.Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a
gradului de asigurare a alimentarii cu apa a populatiei.
Aria proiectului de investitii va acoperi principalele zone urbane din judetul Vaslui, respectiv
Aglomerarea Vaslui (localitatile: Vaslui, Moara Grecilor, Viisoara, Rediu, Brodoc), Aglomerarea Barlad
(localitatea Barlad), Aglomerarea Husi (localitatea Husi) si Aglomerarea Negresti (localitatile: Negresti
si Parpanita).
Proiectul consta in lucrari de investitii pentru tratarea si distributia apei, colectarea si epurarea apelor
uzate care se vor implementa pentru judetul Vaslui in zonele urbane si care vor avea drept rezultat
conectarea la aceste sisteme a tuturor cetatenilor din aceste zone si conformarea cu prevederile
directivelor UE relevante.
Managementul serviciilor de apa si apa uzata intra in responsabilitatea Operatorului Regional (OR)
AQUAVAS SA. Operatorul este o companie de servicii publice care asigura servicii de tratare a apei in
scopul potabilizarii, distributiei acesteia, colectarea si epurarea apei uzate pentru zona Proiectului.
Autoritatile locale implicate in implementarea Proiectului au dezvoltat impreuna cu Operatorul
Regional o strategie de dezvoltare a infrastructurii apei (Master Plan), vizand printre altele si protectia
resurselor de apa in conformitate cu cerintele de mediu.
Valoarea totala a lucrarilor incluse in proiect este de 355.927.933 lei, din care valoarea cheltuielilor
eligibile este 293.624.822 lei.
Valoarea eligibila necesara pentru finantare (fara TVA) este 271.602.960 lei din care :
-          finantare nerambursabila din Fondul de Coeziune 230.862.516 lei – 85%
-          finantare nerambursabila din bugetul national 35.308.385 lei – 13%;
-          valoarea co-finantarii eligibile a Beneficiarului 5.432.059 lei – 2%;
Valoarea neeligibila, inclusiv TVA este de 62.303.111 lei
Principalii indicatori tehnici ai proiectului sunt:
Lucrari la sistemul de alimentare cu apă din Vaslui, Barlad, Husi si Negresti
-          Inchidere puturi de captare apa subterana Barlad- 8 buc
-          Lucrari de conservare front de puturi Barlad -1 unitate
-          Zona de protectie sanitara la captari de suprafata-7 buc
-          Reabilitare statie de tratare 3 buc
-          Statii de clorinare noi in Vaslui- 4 buc
-          Reabilitare rezervoare apă potabilă- 5 buc
-          Rezervoare apă potabilă noi in Vaslui- 4 buc
-          Reabilitare /extindere conducte aducțiune-20.162 m
-          Reabilitare statii de pompare apa bruta - 4 buc
-          Echipamente statii de pompare apa bruta-2 buc
-          Reabilitare statii de pompare apa potabila – 19 buc
-          Statii de pompare apa potabila noi – 5 buc
-          Reabilitare retea de distributie -22.831
-          Extindere retea de distributie – 115.091 m
-          Sisteme SCADA – 4 buc
Lucrari la sistemul de canalizare si epurare din aglomerarile Vaslui, Barlad, Husi si Negresti
-          Reabilitare rețelea canalizare - 18.968 m
-          Extindere rețele canalizare - 138.397 m
-          Reabilitare SP apă uzată- 6 buc
-          Noi SP apă uzată- 38 buc
-          Reabilitare/extindere statii de epurare – 3 buc
-          Sisteme SCADA – 4 buc

M1.5. Amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor Durată 2011-2015 Acţiuni - Modernizarea spaţiilor
verzi şi a parcurilor publice existente; - Amenajarea unor noi spaţii verzi şi parcuri publice; - Înfiinţarea
reţelelor publice wireless pentru accesul gratuit la Internet; Valoare estimată 21 mil.euro; Responsabili -
Autorităţile Publice Locale din mediul urban; - Mediul de afaceri local; Ţinte cheie - Minim 190
hectare spaţii verzi amenajate în municipiul Vaslui; - Minim 190 hectare spaţii verzi amenajate în
municipiul Bârlad; - Minim 80 hectare spaţii verzi amenajate în municipiul Huşi; - Minim 22 hectare
spaţii verzi amenajate în oraşul Murgeni; - Minim 28 hectare spaţii verzi amenajate în oraşul Negreşti; -
Existenţa unui număr de minim 1 reţea wireless pentru accesul gratuit la Internet în fiecare localitate
urbană; - Minim 26 m2 spaţii verzi / locuitor.
M1.4. Dezvoltarea activităţilor culturale Durată 2013-2017 Acţiuni - Reabilitarea, modernizarea şi
dotarea caselor de cultură din Municipiul Vaslui, Municipiul Bârlad şi Municipiul Huşi; -
Modernizarea, extinderea şi dotarea corespunzătoare a Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul”
Vaslui; - Dezvoltarea infrastructurii culturale în municipiul Vaslui prin înfiinţarea Centrului Cultural
„Casa Artelor”; - Reabilitarea, modernizarea şi dotarea muzeelor din localităţile urbane din judeţul
Vaslui; Valoare estimată 20 mil.euro; Responsabili - Consiliul Judeţean Vaslui; - Autorităţile Publice
Locale din mediul urban; - Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional
Vaslui; - Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui; - Casa de Cultură a Sindicatelor
„Constantin Tănase” Vaslui; - Casa de Cultură „George Tutoveanu” Bârlad; - Casa de Cultură
„Alexandru Giugaru” Huşi; Ţinte cheie - Asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea
activităţilor culturale în toate casele de cultură din mediul urban din judeţul Vaslui; - Asigurarea unor
condiţii favorabile pentru conservarea fondului de carte din Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu
Spătarul”; - Creşterea numărului de volume din Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” cu cel
puţin 5%; - Îmbunătăţirea condiţiilor generale din spaţiile muzeale din localităţile urbane; -
Diversificarea activităţilor culturale; - Organizarea unui număr de minim 50 de reprezentaţii de teatru
pe an; - Creşterea numărului de vizitatori din muzeele din mediul urban cu minim 20%.
M1.2. Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi Durată 2011-2020 Acţiuni - Reabilitarea şi
extinderea reţelei de apă potabilă; - Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare; - Extinderea şi
retehnologizarea staţiilor de tratare şi epurare a apelor uzate. Valoare estimată 76 mil.euro;
Responsabili - Consiliul Judeţean Vaslui; - Autorităţile Publice Locale din mediul urban; - Furnizorii de
utilităţi publice; Ţinte cheie - Minim 200 km de reţea de apă potabilă reabilitată; - Minim 200 km de
reţea de canalizare modernizată; - Creşterea gradului de conectare a populaţiei urbane la sistemul de
canalizare cu epurare la minim 90%; - 4 staţii de epurare retehnologizate. M1.3. Dezvoltarea serviciilor
publice Durată 2011-2020 Acţiuni - Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport urban cu
mijloace de transport ecologice; - Amenajarea şi modernizarea staţiilor de transport public; - Dotarea cu
sisteme de monitorizare video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată; - Campanii de
conştientizare şi educare a populaţiei urbane cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor; -
Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor; Valoare estimată 10
mil.euro; Responsabili - Consiliul Judeţean Vaslui; - Autorităţile Publice Locale din mediul urban; -
Regiile de transport public urban; - Inspectoratul de Poliţie al judeţului Vaslui; - Poliţiile Municipale şi
Orăşeneşti; - Operatorii economici de colectare şi valorificare a deşeurilor. Ţinte cheie - Creşterea
parcului auto destinat transportului public urban cu minim 25 de vehicule; - Creşterea numărului de
pasageri ai transportului public urban cu minim 15%; - Minim 75% din staţiile de transport public
urban modernizate; - Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată din
toate localităţile urbane (3 municipii şi 2 oraşe); - Atingerea unei rate de acoperire a sistemului de
colectare selectivă a deşeurilor de 100% la nivelul mediului urban.

M 2.6. Creşterea siguranţei rutiere Durată 2011-2015 Acţiuni - Modernizarea şi extinderea

sistemelor de protecţie şi siguranţă rutieră; - Îmbunătăţirea sistemelor de avertizare şi informare cu
privire la pericole; - Îmbunătăţirea sistemelor de marcaje rutiere; - Marcarea traseelor pentru mijloacele
de transport urban; - Rezervarea unor benzi speciale pentru transportul în comun, acolo unde este
posibil; Valoare estimată 5,3 mil. euro; Responsabili - Consiliul Judeţean Vaslui; - Administraţiile
Publice Locale din judeţul Vaslui; - Poliţia Rutieră; - CNADNR; Ţinte cheie - Reducerea cu 15% a
accidentelor rutiere datorate stării infrastructurii şi/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare; -
Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile din judeţul Vaslui.

CAPITOLUL V Analiza SWOT

Analiza SWOT a infrastructurii județului Vaslui Puncte tari ( S )
Evoluţia pozitivă a drumurilor judeţene şi comunale modernizate din judeţ pe parcursul a cinci
ani (2008 comparativ cu 2004) cu 9,1% (la nivel regional evoluţia a fost de 17,6% şi de 16,9% la
nivel naţional);
Evoluţia pozitivă a drumurilor judeţene şi comunale cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare (creştere cu
56,7%, în timp ce la nivel regional creşterea este de 11,4% şi la nivel naţional de 12,6%);
Pe parcursul a cinci ani, lungimea drumu rilor publice judeţene şi comunale de pământ a scăzut
cu aproximativ 19% (la nivel regional cu 3,4% şi la nivel naţional cu 5,4%);
Densitatea drumurilor publice din judeţul Vaslui (40,9 km drumuri publice/100 km2 teritoriu)
înregistrează o valoare superioară celei de la nivel regional (36,6) şi naţional (34,3);
Densitatea drumurilor publice modernizate din judeţul Vaslui (10,9 km drumuri publice
modernizate/100 km2teritoriu) înregistrează o valoare superioară celei de la nivel regional (9,5) şi
naţional ( 9,6);
Densitatea căilor ferate de pe raza judeţului Vaslui (46,8 km linie cale ferată la 1.000 km2
teritoriu) înregistrează o valoare superioară celei regionale (43,9) şi naţionale (45,2);

Puncte slabe ( W )
Ponderea drumurilor publice modernizate din totalul drumurilor publice este de 26,8% (la nivel
regional de 25,9% şi de 28,0% la nivel naţional);
32,5% dintre drumurile judeţene şi comunale sunt de pământ comparativ cu ponderea de la nivel
regional de 20,4% şi de 17,8% la nivel naţional;
În judeţul Vaslui nu există cale ferată electrificată;
Doar 68,6% dintre UAT dispun de sistem de distribuţie a apei potabile (59 de comune şi oraşe dintr-
un total de 86);
Doar 9 comune şi oraşe din judeţ dispun de reţea de canalizare; gradul de conectare al localităţilor la
sistemul de canalizare este de 10,47%;
Gradul de conectare al populaţiei urbane la sistemul de canalizare cu epurare este de 54,3%;
Doar 6 UAT (3 centre urbane şi 3 comune) dispun de reţea de distribuţie a gazelor naturale; gradul de
conectare la sistemul de distribuţie a gazelor naturale este de 7,0%;
Infrastructura de apă-canal foarte învechită şi în stare avansată de degradare;
49,8% din reţeaua de distribuţie a apei din judeţ are o durată de exploatare de peste 25 ani;
Reţeaua electrică depăşită (construită pentru o anumită putere, în timp ce necesitatea e mult
mai mare);

Oportunităţi ( O )
Poziţionarea geografică – judeţ la graniţa de est a UE;
Existenţa Aeroporturilor Internaţionale Iaşi şi Bacău la o distanţă de 73 km, respectiv 76 km (o oră
de mers cu maşina);
Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice;
Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, unul dintre
programele existente fiind Programul Operaţional Regional, Axa 2 -Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport regionale şi locale;
Existenţa coridorului Pan European pe ruta Bârlad –Albiţa;
Existenţa Planului de Amenajare Teritorială a Judeţului Vaslui;
Existenţa surselor de apă potabilă poate sta la baza extinderii reţelelor de alimentare cu apă potabilă;
Existenţa Planului de Amenajare Teritorială Naţională;
Potenţial ridicat de dezvoltare a surselor alternative de energie (energie eoliană);
Existenţa Master Planului pentru Sectorul Apă şi Apă Uzată la nivel judeţean;

Ameninţări ( T )
Un procent semnificativ al drumurilor comunale riscă să rămână nemodernizate din cauza
posibilităţilor financiare reduse ale localităţilor respective, cu efecte negative asupra atractivităţii zonei
şi a uzurii premature a autovehiculelor populaţiei;
Tendinţa de creştere a preţurilor la resursele energetice sub influenţa cursului valutar leu-euro;
Menţinerea tendinţei de debranşare de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic pentru
încălzirea locuinţelor;
Priorităţile în ceea ce priveşte echiparea edilitară sunt staţiile de tratare, staţiile de epurare şi
extinderi, iar pentru reabilitarea reţelei de apă canal nu mai există fonduri la nivel local;
Fonduri insuficiente alocate la nivel naţional pentru dezvoltarea drumurilor judeţene.