Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stocurile,
conform IAS 2 „Stocuri”
Autor: Cebotari(Lungu) Anna
Subiecte propuse
• Problemele abordate şi aria de aplicabilitate a IAS 2
• Baza conceptuală a IAS 2
• Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie
• Aspecte privind analiza financiară şi interpretarea prevederilor IAS 2
Problemele abordate şi
aria de aplicabilitate a IAS 2
Standardul de contabilitate IAS 2 „Stocuri” are ca obiective să descrie
tratamentul contabil al stocurilor şi să furnizeze indicaţii practice
referitoare la procedeele de determinare a costului, la recunoaşterea
ulterioară a acestora ca o cheltuială, precum şi la diminuarea valorii
stocurilor până la valoarea realizabilă netă.
În ceea ce priveşte aria de aplicabilitate, IAS 2 tratează toate stocurile de
active deţinute pe termen scurt.
IAS 2 nu se aplică
Nivelul normal al capacităţii de producţie a întreprinderii este de 160.000 buc, iar nivelul real al producţiei este
de 120.000 buc.
Elementele care intră în calculul costului de producţie sunt:
• cheltuieli directe = 57.800 lei +
• cheltuieli indirecte variabile = 12.600 +
• cheltuieli indirecte fixe încorporabile = 120.000/160.000*8.000 = 6.000 lei
Metoda costului mediu ponderat (CMP) constă în calculul costului printr-o medie
ponderată a costului elementelor aflate în stoc la începutul perioadei și a celor intrate
în cursul perioadei de gestiune. Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după
fiecare intrare, fie periodic (de exemplu lunar), ca raportul între valoarea totală a
stocului iniţial plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul iniţial plus
cantităţile intrate, după relaţia:
CMP = (Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor) / (Cantitatea în stocul iniţial +
Cantitatea intrărilor)
Evaluarea ieșirilor pe baza costului mediu ponderat, calculat la sfârșitul lunii
presupune ușurinţă în aplicare, dar nu permite evaluarea exactă a ieșirilor din cursul
perioadei. În schimb, atunci când evaluarea se face după fiecare ieșire, calculele sunt
mult mai exacte.
Metoda costului mediu ponderat se recomandă în cazul fluctuaţiilor considerabile
ale preţului stocurilor în cursul perioadei de gestiune.
FIFO
Metoda primei intrări – primei ieşiri (cunoscută şi sub denumirea FIFO First
Input-First Output) – prevede că bunurile ieșite din gestiune se evaluează la
costul de intrare (efectiv) al primei intrări sau al primului lot obţinut.
Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la
costul de intrare a lotului următor, în ordine cronologică, până la epuizare.
În cazul aplicării metodei FIFO valoarea stocurilor ieșite poate fi determinate
după fiecare ieșire sau în baza soldului final, stabilit în urma inventarierii.
Această metodă se folosește la entităţile cu un sortiment mare de resurse
materiale. Efectul ei constă în faptul că, resursele materiale la sfârșitul
perioadei de gestiune se evaluează la preţurile ultimilor intrări. Metoda FIFO
este preferabilă în cazul în care preţurile stocurilor ieșite înregistrează o
reducere permanentă în cursul perioadei de gestiune.
Recunoașterea valorii stocurilor ca şi
cheltuieli ale perioadei
are loc atunci când stocurile sunt vândute sau consumate, în aceeaşi
perioadă în care este recunoscut şi venitul final corespunzător.
Exemplu