Tema: “Protecția aerului atmosferic”

Planeta noastră se confruntă cu un șir de provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și
clima, fapt confirmat și de pandemia Covid-19. Aceasta a demonstrat faptul că suntem fragili și
neputincioși în fața dezastrelor naturale, și nu doar. Dar încă nu este prea târziu pentru a lua măsuri
ferme. Sănătatea umană a fost ameninţată întotdeauna de pericole naturale. Consecinţele acestora sunt
agravate de o lipsă a promptitudinii şi de acţiunile umane precum defrişarea, schimbările climatice şi
pierderea diversităţii. Chiar dacă sarcina poate părea intimidantă, avem încă posibilitatea să reversăm
unele tendințe negative, să ne adaptăm pentru a minimiza daunele, să refacem ecosistemele esențiale și
să protejăm cu mai multă hotărâre ceea ce încă avem. Pentru a ne asigura durabilitatea pe termen lung,
este necesar să percepem mediul, clima, economia și societatea ca părți inseparabile ale aceluiași
întreg. Trebuie să ne unim eforturile pentru a forma o putere în lupta cu poluare. Un mediu sănătos este
indispensabil pentru o economie durabilă și o societate echitabilă.

Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera,
clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă
de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le
cauzează. Evenimentele extreme, precum încălzirea globală conturează o nouă realitate. Criză

climatică și de mediu afectează viitorul speciei umane.  Poluanții generați de activitățile economice se

acumulează în mediu, diminuând capacitatea ecosistemelor de a se regenera și de a ne asigura servicii
vitale. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci și oamenii.
În tot acest timp, cunoștințele și percepția noastră asupra mediului s-au extins la rândul lor,
devenind tot mai clar că oamenii, mediul și economia sunt părți ale aceluiași sistem. Un mediu curat
este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare.
Structurile de guvernanță, obiceiurile și preferințele de consum bine înrădăcinate pot fi greu de
schimbat. Și totuși, în pofida complexității acestei sarcini, este încă posibil să ne construim un viitor
sustenabil. Aceasta presupune stoparea practicilor actuale, de exemplu prin reducerea subvențiilor
dăunătoare mediului și prin eliminarea treptată, până la interzicere, a tehnologiilor poluante, sprijinind
în același timp alternativele sustenabile și comunitățile afectate de schimbări. O economie circulară și
neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon poate reduce gradul de solicitare a capitalului
natural și poate limita creșterea temperaturilor globale. Protecţia mediului ambiant este o ştiinţă ce
studiază legăturile omului cu mediul înconjurător, influenţa activităţii lui în dezvoltarea biosferei.
Poluarea aerului nu este mereu vizibilă, dar efectele sale sunt foarte reale. Atunci când calitatea
aerului este proastă, plătim scump: se pierd vieți omenești, costurile medicale sunt ridicate și se irosesc
zile lucrătoare din cauza bolilor. Poluanții emiși în atmosferă constituie cauza unor grave și actuale

1
probleme de mediu, cum ar fi acidifierea, precipitațiile acide, efectul de seră, distrugerea stratului de
ozon și schimbarea climei, etc.
1. Considerații generale
Poluarea atmosferică este o problemă la nivel mondial. Poluanții atmosferici emiși într-o țară pot
fi transportați în atmosferă, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a aerului în alte zone.
Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile

provenite din trei tipuri de surse poluante:

- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi

cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;

- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica

agricolă;

- Transferul transfrontalier de noxe.1

Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, de

sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea

spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a spațiului

aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a

întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului

intens al transportului auto.

 Atmosfera este învelişul gazos al planetei, care se întinde până la înălţimea de 1,5-2 mii de km
şi constă dintr-un amestec de gaze, vapori de apă şi particule aerozolice. Conform proprietăţilor fizice
şi caracterului schimbării temperaturii, odată cu schimbarea înălţimii, atmosfera se împarte în
următoarele 5 straturi: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera (ionosfera, cerul electric) şi
exosfera.
Documentele de politici naționale în proces de implementare sunt: - Strategia de mediu pentru
perioada 2014-2023, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 301 din 24 aprilie 2014. Aceasta este unul
din cele mai importante documente de de politici în domeniul protecției mediului, care stabilește
direcțiile prioritare de dezvoltare în acest domeniu. Unul din obiectivele specifice ale acestei Strategiei
este – „Crearea sistemului de management integrat al calităţii aerului”. În vederea detalierii acțiunilor
privind implementarea acestui obiectiv, a fost inițiat procesul de elaborare și promovare spre aprobare
a proiectului Strategiei privind protecția aerului atmosferic.
- Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova pînă în anul 2030, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1470 din 30.12.2016 – prevede un set de măsuri destinate să contribuie la

1
http://www.mediu.gov.md/ro/content/protec%C8%9Bia-aerului-atmosferic
2
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră produse în rezultatul activităților din diferite sectoare ale
economiei naționale.
- Programul de suprimare eşalonată a hidroclorofluorocarburilor halogenate pentru anii 2016-
2040, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 856 din 13.07.2016 în scopul reducerii şi eliminării
impactului echipamentelor şi produselor care conţin hidroclorofluorocarburi halogenate asupra
mediului şi a stratului de ozon prin stabilirea unui sistem integrat de reglementare şi control al
gestionării acestora.

2. Sursele de poluare ale aerului atmosferic

Poluarea aerului - procesul de modificare a caracteristicilor naturale ale atmosferei ca urmare a
acţiunii unor agenţi de natură chimică, fizică sau biologică care manifestă efect nociv asupra mediului.
Conform structurii şi caracterului influenţei asupra atmosferei poluanţii pot fi grupaţi în modul
următor: poluanţi chimici, mecanici, acustici, termici, electromagnetici şi radioactivi.
Sursele de poluare a aerului atmosferic se împart în:
- naturale (erupţii vulcanice, furtuni de praf ş. a.)
- de caracter antropogen, legate cu activitatea vitală a omului.
Poluanţii atmosferei terestre, ce rezultă din activitatea societăţii umane, constituie: 90 % -
substanţe gazoase şi 10 % - aerosolurile. Conform datelor Corporaţiei Internaţionale în domeniul
cercetărilor ştiinţifice şi tehnologiilor volumul anual mondial al reziduurilor industriale şi comunale
constituie circa 40 mlrd. tone, jumătate din care nimeresc în atmosferă.
Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căruia constituie cca
88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian. Din aceste surse
provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, etc., în funcţie
de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor, numărul unităţilor de
transport exploatat, etc. Trebuie să menționăm că și în Republica Moldova transportul auto este
principala sursă de poluare a aerului atmosferic, îndeosebi în localităţile urbane. Gazele de eşapament
ale automobilelor conţin: oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, funingine, bioxid de sulf,
compuşi ai plumbului, benz-α-pirenă, aldehide şi metale grele.
Centralele energetice termice şi cazangeriile folosesc peste 1/3 din combustibilul extras pe glob
şi se situează pe primul loc între sursele de poluare ale atmosferei. Deşeurile la producerea energiei
prin arderea cărbunelui depăşesc de patru ori masa combustibilului folosit. Cei mai periculoşi poluanţi
pentru aerul atmosferic sunt oxizii de sulf.
Sursele naturale eliberează aprox. de zece ori mai mult CO în atmosferă comparativ cu sursele
antropogene. Principala sursă naturală este gazul metan eliberat în timpul descompunerii anaerobe a
materialelor de origine vegetală.

3
 Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a
temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon.
Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon
din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de
seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră
se așteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă
această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost.
2

3. Consecințele poluării aerului atmosferic

 Cele mai dăunătoare includ ploi acide, efectul smog, dispariția speciilor, efectul de seră, printre
altele. Poluarea este deteriorarea condițiilor și a elementelor mediului, cauzată de prezența elementelor
poluante în apă, sol și atmosferă, marea majoritate fiind generate de om. Eliminarea incorectă a
deșeurilor solide, a excrementelor și a produselor toxice, împreună cu fabricile și industriile,
incendiile, obiceiurile de fumat, autovehiculele, aparatele de uz casnic, mașinile, uneltele și multe
altele, generează daune ireversibile mediului, producând boli la ființe. oameni, animale și toate ființele
vii care coexistă în diferite ecosisteme.
Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, concentraţie cît şi de durata acţiunii lor
asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave. Specialiştii în medicină şi ecologie au
stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de
alergii, astm, cancer şi alte boli. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă
scurta de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm,
copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie
redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.
Ploile acide prezintă pericol pentru monumentele arhitecturale, care au avut de suferit puţin de-a
lungul secolelor şi chiar mileniilor şi care se distrug foarte repede în prezent.
Poluarea atmosferei cu diferite deşeuri chimice duce la distrugerea stratului de ozon cu urmări
imprevizibile pentru tot ce este viaţă pe Terra.
Poluarea aerului afectează în mod direct agricultura, deoarece plantele dezvoltă o sensibilitate
ridicată la poluanții care plutesc în aer și care deteriorează calitatea culturilor. În mod ironic,
agricultura și creșterea animalelor contribuie cu 40% din gazele de amoniac care poluează aerul.
Aceste emisii sunt cauzate de animale, îngrășăminte și defrișări fără discriminare.3

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului.
3
https://stratos.ro/ce-este-poluarea-aerului-si-cum-o-putem-combate/.
4
 Poluarea aerului generează modificări ale echilibrului ecosistemelor, producând o variație a
numărului de specii de floră și faună, crescând unele specii și scăzând radical altele, modificând astfel
echilibrul delicat al naturii.
Numeroși poluanți atmosferici prezenți în atmosferă pot contamina, în același mod, mediul
interior, adică aerul pe care îl respirăm în casele noastre. Deși calitatea aerului atmosferic este
împărțită în mod egal între membrii comunității, poluarea aerului interior depinde în mare măsură de
nivelul socio-economic al familiei și de obiceiurile pe care le au. Dacă în rândul membrilor familiei
există fumători activi care fumează în interior, calitatea aerului va fi destul de slabă. De asemenea,
activități precum arderea kerosenului, gazului propan, printre altele, pot provoca efecte diferite asupra
sănătății membrilor familiei.
4.Măsuri de combaterea poluării

Având în vedere diversitatea surselor în ceea ce privește răspândirea geografică și activitatea

economică, trebuie să se ia măsuri la diferite niveluri, de la nivel local la nivel internațional.
Convențiile internaționale pot viza reducerea cantității de poluanți eliberate în atmosferă, însă în
absența măsurilor locale — precum campaniile de informare, eliminarea din orașe a vehiculelor cu
capacitate de poluare mare și deciziile de planificare urbană — nu vom reuși să valorificăm toate
beneficiile eforturilor noastre. De asemenea, această diversitate înseamnă că nu există o soluție
universală pentru poluarea aerului. Pentru a reduce expunerea și efectele nocive ulterioare, autoritățile
trebuie să își adapteze măsurile pentru a reflecta factorii locali, precum surse, demografie,
infrastructură de transport și economie locală.
-  utilarea întreprinderilor cu instalaţii antipoluante de reţinere şi captare a pulberilor
(separatoare, precipitoare electrostatice, scrubere, filtre), a gazelor şi vaporilor toxici (dispozitive de
neutralizare, comprimare, lichefiere etc.);
- perfecţionarea motoarelor cu ardere internă, trecerea lor la combustibili mai puţin poluanţi (de
exemplu: metan, hidrogen etc.);      
- utilizarea ca agent tehnic a gazelor naturale, a energiei electrice;
- amenajarea zonelor verzi;
- reducerea şi chiar eliminarea degajării în atmosferă a substanţelor poluante prin utilizarea
tehnologiilor noi în industriile care poluează atmosfera, prin captarea substanţelor nocive chiar de la
sursele de emisie, prin desulfurarea gazelor de ardere, etc.
În Republica Moldova se întreprind acţiuni de combatere a factorilor poluanţi. Pentru localităţile
urbane:
- îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto (în special starea mijloacelor de transport cu
motoare cu ardere internă);

5
 - instituirea testării tehnice anuale obligatorii a tuturor automobilelor; implementarea
normativelor ecologice europene;
- aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de uzură;
- inventarierea tuturor surselor de poluare prin crearea şi gestionarea unui registru al agenţilor
poluanţi;
- folosirea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară);
- instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor;
- înverzirea teritoriilor.
Pentru localităţile rurale: educarea populaţiei în spirit ecologic; inventarierea şi întreţinerea
corectă a încăperilor de stocare a pesticidelor; interzicerea utilizării în calitate de combustibil a
anvelopelor auto; controlul asupra gradului de poluare a aerului cu praf în carierele deschise de
extragere a materialelor,etc.
Concluzii
Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru ecosisteme. O mare parte
a populației nu locuiește într-un mediu sănătos, potrivit standardelor actuale. Schimbările climatice își
fac resimțite efectele tot mai repede și au afectat toate părțile lumii, sănătatea umană și mediul
înconjurător. Acestea reprezintă problema definitorie a timpului nostru, iar acum, mai mult ca
niciodată, ne aflăm într-un moment critic. Tiparele meteorologice s-au schimbat, iar acestea amenință
producția de alimente, provoacă inundații catastrofale și viituri care afectează comunitățile noastre deja
fragile. Fără a acționa drastic azi pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător, costul
adaptării la aceste schimbări în viitor va fi mai costisitor și mai dificil.
Fiecare persoana este incurajata sa se implice activ in lupta impotriva poluarii aerului, pentru a
putea beneficia de un aer mai curat si mai sanatos.
Protecția aerului constituie un subiect de o importanţă globală, care trebuie să devină o prioritate
naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viață și sănătatea populaţiei, realizarea
intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii. Într-o lume tot mai
urbanizată, oamenii au nevoie de aer curat.
Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea costurilor
medicale, la reducerea productivității lucrătorilor și provocând daune solului, culturilor, pădurilor,
lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu vârfuri și episoade de poluare,
expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o amenințare și mai gravă la adresa sănătății
umane și a naturii.
Fireşte, că orice schimbare spre bunăstare a unei societăţi necesită timp, eforturi, muncă şi
investiţii. Toate acestea contribuie la decurgerea normală a procesului de dezvoltare durabilă, unul
dintre principiile căreia fiind şi protecţia mediului înconjurător, inclusiv, a prevenirii poluării aerului
atmosferic.
6