CAPITOLUL V.

STUDIU DE CAZ. FINANŢAREA PRIN

EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI

Pentru a prezenta eficienţa finanţării prin emisiunea de obligaţiuni am

considerat oportună analiza posibilităţii finanţării activităţii unei societăţi
comerciale prin emisiunea de obligaţiuni.
Societatea nu doreşte să se finanţeze prin emisiune de acţiuni deoarece,
conform legislaţiei în vigoare, aceasta ar presupune transformarea societăţii din
societate închisă în societate deschisă, ceea ce ar însemna modificarea structurii
acţionariatului. De altfel, societatea a realizat o majorare a capitalului, dar vechii
acţionari şi-au exercitat dreptul de preemţiune ceea ce nu a determinat nici
modificarea structurii, nici a ponderii deţinute de fiecare în capitalul social.

1. Prezentarea societăţii

Societatea comercială IMSAT S.A. Rm. Vâlcea s-a înfiinţat în anul 1992,
având un capital social de 90000 USD şi un număr de salariaţi de aproximativ
500 de persoane, din care peste 19% au studii superioare. Activitatea societăţii a
fost structurată pentru a asigura întreaga paletă de servicii (montaj, service şi
fabricaţie produse) în domeniul instalaţiilor electrice de joasă şi medie tensiune,
instalaţiilor de automatizare, instalaţiilor de telecomunicaţii şi curenţilor slabi.
De fapt, S.C. IMSAT S.A. realizează:
• antreprenoriat general la obiective industriale şi civile;
• sisteme de automatizare;
• sisteme electrice;
• sisteme termice moderne;
• sisteme de alimentare cu apă şi canalizare;

248
 • sisteme de climatizare şi ventilare;
• sisteme de telecomunicaţii;
• telefonie GSM;
• sisteme de securitate;
• sisteme de audiovizual;
• confecţii metalice şi subansamble;
• activităţi în domeniul obiectivelor de cult şi al monumentelor istorice.
S.C. IMSAT S.A. lucrează sub un regim de asigurare al calităţii conform
standardului SR ISO 9001/2000.
Principalele autorizaţii pentru activităţile IMSAT sunt:
Tabel nr. 5.1.
Autorizaţii obţinute de IMSAT S.A. R.m. Vâlcea
Nr.
Autorizare/Certificat nr. Obiect
crt
1. AEROQ Sistemul calităţii pentru: proiectare execuţie, montaj
certificat nr. 510-ISO 9001/2000 şi service pentru instalaţii electrice de joasă şi medie
tensiune, curenţi slabi, măsurarea parametrilor
electrici, securitate, dulapuri şi tablouri electrice,
încălzire, climatizare şi ventilaţie; execuţie şi montaj
confecţii metalice şi accesorii de montaj instalaţii
sanitare, utilaje şi conducte tehnologice; încercări şi
verificări în instalaţii electrice;
antreprenoriat general pentru construcţii civile şi
activităţi aferente;
2. S.C. Electrica S.A. Bucureşti servicii: execuţie, reparaţie, proiectare sau
atestat nr. 1690/06.02.2003 modernizare reţele electrice, staţii electrice şi posturi
de transformare la tensiuni de 0,4 – 20kV; vopsire
stâlpi metalici şi elemente metalice din instalaţii
electrice de 0,4-110kV; curăţire/defrişări vegetaţie
pe traseele LEA de 0,4-110kV; încercări şi verificări
PRAM la instalaţiile electrice şi instalaţiile de
automatizare prin laborator certificat MLPAT;
verificări metrologice şi reparaţii mijloace de
măsurare pentru mărimi electrice, presiuni şi
temperaturi, prin laborator autorizat BRML;
produse: console metalice pentru LEA de medie
tensiune: prize de pământ pentru LEA de joasă şi
medie tensiune şi instalaţii electrice de joasă
tensiune.
intermediere: produse realizate de S.C. Elba S.A.
Timişoara

249
3. S.C. Petrom S.A. Bucureşti
certificat de atestare
nr.D/178/21.12.2000
4. ISCLPUAT – Vâlcea
autorizaţie –
nr.39.5.2.003/15.12.2000
5. INSEMEX Petroşani
notificare – nr. SECEEX
NMATEXQ 2000 (27) 12. 0467
6. Biroul Român pentru Metrologie Autorizaţie pentru efectuarea de verificări
Legală
autorizaţia laboratorului de
metrologie nr. DJ-01-03-
04/23.01.2004
7. Biroul Român pentru Metrologie Autorizaţie de transmitere unităţi de măsurare
Legală
autorizaţia laboratorului de
metrologie nr. DJ-12-02-
04/23.01.2004
8. Ministerul Comunicaţiilor
autorizaţie nr. 264/9 nov.1998
9. Ministerul de Interne
autorizaţie nr. 057/T
10. Ministerul Muncii şi Protecţiei
autorizare de funcţionare nr.
33/96/19.03.1996
11. ISCIR-INSPECT
autorizaţie nr.89/30.01.2002
12. Ministerul Apelor şi Protecţiei
Mediului
Comisia Naţională pentru
Controlul Activităţilor Nucleare verificări în instalaţii electrice, securitate (efracţie,
autorizaţia nr. 02-019/01.07.2002 incendiu, control acces), încălzire, climatizare şi
13. Asociaţia Română a
Antreprenorilor în Construcţii-
ARACO.
certificat de calificare nr.0048 construcţii în ţară şi în străinătate pentru: lucrări de
Montaj instalaţii electrice şi de automatizare,
ventilare şi punere în funcţiune, asistenţă tehnică,
întreţinere, reparaţii curente şi capitale, proiectare şi
modernizări instalaţii electrice şi automatizări,
telecomunicaţii şi tehnică de calcul, asamblare de
echipamente electrice de calcul, execuţie de
confecţii metalice şi acoperiri de protecţie.
Autorizare laborator de încercări de gradul II.
Asigurarea calităţii pentru activitatea de proiectare,
execuţie şi întreţinere a instalaţiilor electrice şi de
automatizări din spaţiile industriale cu pericol de
atmosferă explozivă.
metrologice asupra mijloacelor de măsurare.
legale, preluate de Sistemul Naţional de Etalonare.
Activitate de proiectare, instalare şi întreţinere a
reţelelor de telecomunicaţii, precum şi de instalare,
întreţinere şi conectare a echipamentelor de
telecomunicaţii.
Proiectare, instalare şi întreţinere sisteme de alarmă
împotriva efracţiei.
Asigurarea protecţiei muncii.
Autorizaţie pentru lucrări aflate sub incidenţa
ISCIR.
Activităţi de construcţie şi montaj instalaţii electrice
de joasă tensiune, curenţi slabi, măsurarea
parametrilor electrici şi neelectrici, încercări şi
ventilare pentru instalaţia nucleară INC-DTCI-ICSI
Confirmarea apartenenţei din punct de vedere
profesional şi certificarea calificării pentru
achiziţiile publice şi execuţia de lucrări de
instalaţii pentru clădiri, organizarea de şantiere şi
pregătirea terenului, construcţii de clădiri sau parţi
ale acestora, construcţii de drumuri sau străzi, alte
lucrări speciale de construcţii - elemente din oţel,
lucrări de finisare.
250
14. Autoritatea Naţională de Proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor
Reglementare în Domeniul naturale, industriale şi neindustriale.
Gazelor Naturale – ANRGN
autorizaţie nr. 3537/ 23.12.2003

Având în vedere activitatea diversificată desfăşurată de societate, am

selectat principalii furnizori şi clienţi din punct de vedere al valorii contractelor
încheiate cu aceştia. Astfel, cei mai importanţi furnizori şi clienţi sunt:
Tabel nr. 5.2.
Principalii furnizori ai S.C. IMSAT S.A (mii lei)
Furnizor 2000 2001 2002
SCHNEIDER - 6.534.534 12.936.570
AMBIENT 3.500.975 6.167.318 9.930.710
COMCHIM - 7.563.406 8.910.518
MOEUER ELECTRIC 978.252 5.221.539 8.692.445
ICME 6.223.650 10.980.189 8.287.499
IAIFO 3.743.644 1.732.143 7.005.529
ELBA 3.838.690 6.389.007 6.166.691
SAUTER 2.616.748 2.23.055 6.007.827
PIRELLI 266.059 3415.766 4.499.366
CONTROL TRADING 3.544.720 5.322.910 4.423.149
OBOBETTERMANN 465.557 1.161.167 2.939.855
FRASH AIR 1.590.273 938.352. 1.962.818
FLASH 1.862.588 2.946.134 1.711.844
Sursa: S.C. IMSAT S.A.

Tabel nr. 5.3.

Principalii clienţi ai S.C. IMSAT S.A. (mii lei)
CLIENT 2000 2001 2002
DACIA 83.175 24.632.419 52.729.409
CHLO 11.235.311 23.615.857 25.732.358
CET 16.037.189 18.694.207 20.059.756
S.C. OLTCHIM 14.654.601 13.451.761 14.550.878
USG 3.614.872 5.695.678 9.213.934
ICME 899.265 8.260.249 3.629.509
ALRO - 1.953.622 1.674.936
S.C. MINIERA VÂLCEA 2.178.288 4.188.733 1.429.187
PETROM 257.679 1.473.802 1.119.469
BRD – G.S. RM. VÂLCEA 2.345.015 2.885.486 1.091.277
BCR RM.VÂLCEA 127.031 260.994 637.336
Sursa: S.C. IMSAT S.A.

251
 În ceea ce priveşte poziţia pe piaţă a firmei analizate se poate spune că pe
piaţa judeţului Vâlcea societatea deţine poziţia majoritară.
Concurenţii potenţiali sunt:
• Electroconstrucţia,
• Trustul de Instalaţii şi Automatizări Bucureşti,
• Energomontaj,
• Electroaparataj Călimăneşti.
În ultima vreme, datorită politicii Guvernului de susţinere şi stimulare a
întreprinderilor mici şi mijlocii, societatea are ca şi concurenţă şi societăţile:
Electronics S.R.L., AS S.R.L., ELVIMEX, VALON S.R.L..
La nivel naţional principalii competitori sunt:
• CONIMPEX Bucureşti,
• KIRSCHBAUM Sibiu,
• Trustul Carpaţi Bucureşti,
• Energoconstrucţia,
• Energomontaj,
• Hidroconstrucţia.
Principalele atu-uri ale societăţi care au făcut ca aceasta să deţină o poziţie
o cotă importantă de piaţă sunt:
• calificarea muncitorilor şi experienţa în domeniu;
• relaţiile cu furnizorii şi încrederea de care se bucură în faţa
furnizorilor;
• existenţa stocurilor de materiale care permit executarea majorităţii
lucrărilor de construcţii – montaj cu resurse proprii, clienţii nemai
având grija aprovizionării cu materiale;
• calitatea lucrărilor care este superioară concurenţei;
• situaţia financiară solidă, cu datorii faţă de bugetul statului achitate în
cea mai mare parte ceea ce determină obţinerea unei bonităţi bune în
cadrul licitaţiilor de achiziţii publice;

252
 • un alt element care generează creşterea poziţiei pe piaţă a firmei este
legată de faptul că societatea este producător de tablouri electrice de
comandă şi automatizări.

2. Activitatea economico-financiară a societăţii

Activitatea economico-financiară a societăţii analizate privită prin prisma

situaţiei bilanţului şi a contului de profit şi pierdere este favorabilă aşa după cum
rezultă şi din datele următoare.
Tabel nr. 5.4.
Situaţia bilanţieră forma prescurtată conform OMF 94/2001 (mii lei)
Element 2000 2001 2002
Active imobilizate total, din care 12.228.582 18.604.247 42.176.229
Imobilizări necorporale - - -
Imobilizări corporale 9.741.914 15.493.346 39.166.330
Imobilizări financiare 2.486.668 3.110.901 3.009.899
Active circulante, total, din care 48.918.018 81.986.814 95.789.115
stocuri 20.471.389 30.506.165 61.304.196
creanţe 20.582.863 47.978.483 30.073.048
investiţii financiare pe termen scurt 30.341 30.341 30.341
casa şi conturi la bănci 7.833.425 3.471.825 4.381.530
Cheltuieli în avans - - 412.862
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă 41.815.471 69.439.450 90.828.818
de până la un an
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă - 3.578.778 4.398.944
mai mare de un an
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.731.975 2.703.340 1.516.416
Capital şi rezerve, din care
capital 381.800 381.800 381.800
rezerve din reevaluare 1.252.161 1.252.161 9.485.354
rezerve 15.963.326 23.247.442 31.766.874
rezultatul exerciţiului financiar 5.942.205 9.584.116 11.175.681
Repartizarea profitului 5.942.205 9.584.116 11.175.681
Capitaluri proprii – total 17.597.287 24.881.403 41.634.028
Capitaluri total 17.597.287 24.881.403 41.634.028

Alegerea prezentării profitului ca indicator al rentabilităţii societăţii este

generată de faptul că profitul evidenţiază modul în care societatea utilizează
resursele materiale, umane şi financiare ce au ca finalitate rezultatele scontate1.

1
Gust Marius (coordonator), Analiză economică- financiară, Ed. Independenţa Economică,
2003, pag. 204
253
 Tabel nr. 5.5.
Situaţia contului de profit şi pierdere, forma prescurtată conform OMF
nr. 94/2001 (mii lei)

Denumire indicatori 2000 2001 2002

Cifra de afaceri 160.935.326 236.389.631 341.957.516
Venituri din exploatare 176.382.933 267.530.791 398.985.924
Cheltuieli pentru exploatare 166.035.912 248.566.178 381.656.045
Rezultatul din exploatare (profit) 10.347.021 18.964.613 17.329.879
Venituri financiare 2.888.248 1.526.642 2.039.613
Cheltuieli financiare 2.084.262 2.969.091 3.838.028
Rezultatul financiar 803.986 -1.442.449 -1.798.415
Rezultatul curent 11.151.007 17.522.164 15.531.464
Venituri excepţionale - 199.000 2.195.988
Cheltuieli excepţionale 2.508.957 4.760.616 3.546.146
Rezultat excepţional -2.508.957 -4561.616 -1.350.158
Venituri totale 179.271.181 269.256.433 403.221.525
Cheltuieli totale 170.629.131 256.295.885 389.040.219
Rezultatul brut 8.642.050 12.960.548 14.181.306
Impozit pe profit 2.699.845 3.376.432 3.005.625
Rezultatul net al exerciţiului 5.942.205 9.584.116 11.175.681

Din datele prezentate se observă că societatea a realizat o creştere a

profitului în fiecare din cei trei ani analizaţi, ceea ce presupune de fapt o creştere
a rentabilităţii societăţii cu 61,28% în anul 2001 faţă de anul 2000 şi respectiv cu
88% în anul 2002 faţă de anul 2000.
În ceea ce priveşte repartizarea profitului trebuie spus că în anul 2001 din
profitul total de 9.584.116 mii lei s-au constituit surse proprii de finanţare în valoare
de 7.284.116 şi s-au repartizat dividende în sumă de 2.300.000 mii lei, iar în anul
2002 profitul de 11.175.681 mii lei a fost repartizat după cum urmează: au fost
constituite rezerve care vor fi utilizate ca surse proprii de finanţare în sumă de
8.175.681 mii lei şi s-au distribuit dividende în sumă de 3.000.000 mii lei.
Realizarea unei analize corecte asupra activităţii unei societăţi comerciale
presupune însă şi calculul unor indicatori de solvabilitate, lichiditate şi
profitabilitate, şi a soldurilor intermediare de gestiune.

254
 Tabel nr. 5.6.
Indicatori financiari (calculaţi conform Regulamentelor CNVM2)
Indicator Mod de calcul 2000 2001 2002
Solvabilitate [fonduri proprii/(fonduri 92% 68% 78%
proprii + credite)]*100
Lichiditate active curente /pasive 33 10,2 11,6
curentă curente
Indicatori de profitabilitate
randamentul profit net/capital social 15,56 25,1 29,3
capitalului
rata profitului net profit net/cifra de afaceri 0,04 0,04 0,04
randamentul cifra de afaceri/total active 2,6 2,3 2,5
activelor
grad de (Capital - 14,38% 9,02%
îndatorare împrumutat/capital
propriu)* 100
fond de rulment active circulante-pasive 47.430.406 73.963.047 87.520.444
(mii lei) circulante
Indicatori ai activităţii
creanţe clienţi clienţi*360/cifra de afaceri 45 66 31
datorii furnizori furnizori*360/cifra de 47 48 66
afaceri
durata stocului stocuri*360/cifra de 46 46 65
afaceri
Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de S.C. IMSAT S.A.

Randamentul activelor sau numărul de rotaţii al activului exprimă eficienţa

utilizării activului, respectiv societatea a realizat o creştere a cifrei de afaceri
superioare creşterii activelor, de apropare 3 ori în fiecare din cei trei ani analizaţi.
Indicatorul gradului de îndatorare presupune determinarea riscului asociat
modificării ratei dobânzii, deoarece capitalul împrumutat este generat, în cazul
societăţii analizate, de creditele pe termen lung. În cazul gradului de îndatorare,
indicatorul în anul 2000 nu a fost calculat deoarece societatea nu a contractat
credite pe termen lung, ceea ce este o situaţie favorabilă, iar în ceilalţi ani
indicatorul scade de la 14,38% în 2001 la 9,02%, în anul 2002.
Fondul de rulment, definit ca acea parte a activelor circulante finanţate din
alte surse decât obligaţiile pe termen scurt, este pozitiv ceea ce indică o situaţie

2
Ordinul nr.1742/106/2002 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comisiei Uniunii Europene şi a Standardelor Internaţionale De Contabilitate
aplicate instituţiilor reglementate şi supravegheate de CNVM, M.O. 947/23 decembrie 2002
255
favorabilă pentru societate deoarece aceasta dispune de lichidităţi care-i permit
acoperirea datoriilor exigibile şi păstrarea unui surplus de lichidităţi potenţiale.
Indicatorii de activitate indică viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de
numerar, dar şi capacitate instituţiei de a-şi controla capitalul circulant şi
activităţile de bază. De asemenea comparând cei doi indicatori creanţe clienţi şi
datorii furnizori se observă că în anii 2000 şi 2002 societatea a plătit furnizorii
din sumele încasate de la clienţi, pe când în anul 2001 situaţia a fost inversă.
De altfel anul 2001 a fost unul mai puţin favorabil pentru societate din
punct de vedere al tuturor indicatorilor.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune sunt reprezentate de marja
comercială, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, excedentul brut al
exploatării, rezultatul exploatării, rezultatul curent şi rezultatul net al
exerciţiului, fiecare din ele reflectă rezultatul gestiunii financiare pe treapta
respectivă, pornind de la cel mai cuprinzător indicator producţia exerciţiului +
marja comercială şi finalizând cu cel mai sintetic (rezultatul net)3.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Venituri Cheltuieli Sold intermediar
+ - Sold
Vânzări de mărfuri Cost de cumpărare a Marja comercială
mărfurilor vândute
Producţie vândută Variaţia stocurilor Producţia exerciţiului
Producţie stocată
Producţie imobilizată
Marja comercială Consumuri de la terţi Valoarea adăugată
Producţia exerciţiului
Valoarea adăugată Cheltuieli cu impozite, taxe şi Rezultatul brut al
Subvenţii pentru exploatare alte vărsăminte la terţi exploatării
Cheltuieli cu personalul
Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare Rezultatul curent
Venituri financiare
Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale Rezultat excepţional
Rezultatul curent Impozit pe profit Rezultatul net
Rezultat excepţional

3
Marius Gust, op.cit., pag. 209
256
 Concret, situaţia societăţii reflectată prin prisma soldurilor intermediare de
gestiune se prezintă astfel:
Tabel nr. 5.7
Soldurile intermediare de gestiune
2000 2001 % faţă de 2002 % faţă de
Indicator
(mii lei) (mii lei) 2000 (mii lei) 2000
Marja comercială 4.633.508 3.327.486 79 2.638.913 57
Producţia exerciţiului 134.899.135 212.122.758 157 330.483.310 245
Valoarea adăugată 43.879.957 68.329.620 156 82.547.206 188
Rezultatul brut de 11.422.607 20.507.585 180 19.326.567 169
exploatare
Rezultatul exploatării 10.347.021 18.964.613 183 17.329.879 167
Rezultatul curent 11.151.007 17.522.164 157 15.531.464 139
Rezultatul extraordinar -2.508.957 -4.561.616 182 -1.350.158 54
Rezultatul exerciţiului 8.642.050 12.960.548 150 14.181.306 164
înainte de impozitare
Rezultatul net 5.942.205 9.584.116 162 11.175.681 188
Sursa: Tabel construit de autoare pe baza datelor furnizate de S.C. IMSAT

Menţinerea echilibrului financiar este o condiţie imperativă şi obligatorie

pentru orice agent economic, condiţie care poate fi respectată prin îndeplinirea
obiectivului de solvabilitate. În acest sens, pentru diagnosticarea situaţiei
financiare a societăţii analizate am ales utilizarea metodei scorurilor, respectiv
modelul Conan şi Holder, care utilizează următoarea funcţie discriminantă:
Z=16*x1+22*x2-87*x3-10*x4+24*x5, unde:
create + disponibilitati + plasamente
X1=rata solvabilităţii parţiale, x1= ,
obligatii pe termen scurt

capital permanent
X2=rata stabilităţii financiare, x2= ,
pasiv
cheltuieli financiare
X3=rata cheltuielilor financiare, x3= ,
cifra de afaceri

cheltuieli cu salariile
X4=rata remunerării salariaţilor, x4= ,
valoarea adaugata

X5=rata excedentului brut de exploatare faţă de datorii,

excedent brut de exploatare
X5= .
obligatii pe termen scurt + obligatii pe termen lung

257
 Tabel nr. 5.8
Modelul Conan şi Holder
Indicator 2000 2001 2002
X1 0,68 0,74 0,38
X2 0,29 0,28 0,33
X3 0,015 0,013 0,011
X4 0,48 0,48 0,54
X5 0,27 0,28 0,20
Z 17,635 18,789 11,783

Din rezultatele obţinute putem spune că situaţia financiară a societăţii este

confortabilă, probabilitatea de faliment fiind redusă, sub 30%.
Aşa cum am spus la începutul lucrării unul din atuurile importante ale
societăţii este legat de îmbunătăţirea continuă a activităţii, de creşterea
condiţiilor de desfăşurarea a activităţii propriilor salariaţi, ceea ce presupune
realizarea de investiţii. Astfel, în anul 2001 investiţii realizate de societate s-au
ridicat la 5.941.537 mii lei din care 4.696.837 mii lei au fost destinaţi achiziţiei
de teren şi realizării de reţele şi studiouri de televiziune prin cablu, iar 1.244.700
mii lei au fost utilizaţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin achiziţia de
utilaje de lucru, calculatoare, mijloace de transport şi mobilier birotică. În ceea
ce priveşte anul 2002 suma investită s-a ridicat la 11.191.404 mii lei din care
8.201.368 mii lei au fost utilizaţi ca şi în anul anterior pentru realizarea de
studiouri şi reţele de televiziune prin cablu şi pentru achiziţia de teren.

3. Prezentarea proiectului ce urmează a fi finanţat

prin emisiunea de obligaţiuni

Obiectivul proiectului
Obiectivul propus spre implementare este achiziţionarea şi darea în
folosinţă a unei linii complete semi-automatizate de producere a carcaselor din
tablă pentru tablouri electrice şi a carcaselor cu sursă pentru computere.

258
 Obiectivele specifice ale proiectului presupun:
• Realizarea unei investiţii necesare amenajării şi dotării unei hale
dedicate fabricaţiei carcaselor din tablă pentru tablouri electrice şi
carcaselor cu sursă pentru computere;
• Realizarea unei activităţi de producţie.
• Realizarea unei activităţi de distribuţie regionale.

Descrierea proiectului
Activitatea ce va rezulta în urma implementării proiectului va avea scop
productiv, respectiv: prelucrarea şi finisarea tablei cu utilaje computerizate, de
ultimă generaţie prin respectarea normelor europene în domeniu, realizarea de
carcase pentru tablouri electrice şi carcase pentru computere, tâmplărie metalică,
precum şi distribuirea şi comercializarea produselor finite rezultate în urma
procesului de prelucrare şi finisare.
Identificarea necesităţilor
Firma se orientează la ora actuală către activitatea de furnizare şi
instalare de tablouri electrice (instalaţii montaj) în zona Olteniei. Această
orientare este determinată pe de o parte de studiile de piaţă realizate de
specialişti cât şi de vasta experienţă pe care corpul managerial o are în
această activitate.
Aceste tablouri electrice sunt asamblate din componente de import şi
autohtone. Carcasele tablourilor electrice sunt un produs cu deficit pe piaţa
românească, la ora actuală firmele care realizează astfel de subansamble
neputând acoperii întregul necesar de pe piaţă. Există astfel chiar o
anumită constrângere în a importa astfel de subansamble. Mai mult, putem
că celelalte regiuni istorice ale ţării sunt acoperite într-o proporţie mai
ridicată pe piaţa ofertei de astfel de carcase pentru tablouri electrice prin
existenţa în acele regiuni a unor producători. Analizând cele relatate mai
sus, consiliul de administraţie al firmei a decis investiţia într-o linie nouă şi
modernă de producere carcase metalice pentru tablouri electrice.

259
 Existenţa în piaţa informatică a unei mari cereri pentru computere şi
dinamismul acestei pieţe, cumulată cu lipsa pe piaţa românească a unui
producător de carcase echipate cu sursă, plasează firma într-o situaţie de
unic ofertant intern cu capital privat integral românesc în cazul
implementării acestui proiect.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană impune alinierea
României la standardele statelor membre. Introducerea de noi tehnologii şi
dezvoltarea de tehnici şi practici inovative şi cu echipamente high-tech
contribuie în mod efectiv la realizarea normativelor prevăzute în aquis-ul
comunitar. Astfel s-au luat măsuri energice pentru asigurarea acestor
standarde în multe domenii: sănătate, protecţia mediu, protecţia
consumatorului, servicii turistice etc.
O importanţă deosebită o are asigurarea unor produse finite de
calitate, produse în ţară, măsură cu rezultate pozitive complexe: scăderea
numărului de şomeri proveniţi în urma procesului de restructurare
economică; scăderea importurilor, ceea ce va duce la echilibrarea balanţei
de plăţi externe.
La ora actuală nu există un producător în acest domeniu în zona
Oltenia, toate produsele necesare provenind din importuri. Definirea
conceputului de „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” de către Premierul Adrian
Năstase deschide noi oportunităţi investitorilor români în realizarea de
produse care să corespundă standardelor europene.
Implementarea acestui proiect se bazează pe identificarea a două grupuri
ţintă majore:
• personalul disponibilizat în urma procesului de restructurare
şi/sau închiderea întreprinderilor care au înregistrat pierderi,
incluzând şi şomerii proveniţi din alte surse;
• firme de construcţii – montaj, tablotieri din zonă şi din ţară
(preponderent Oltenia, Banat şi Ardeal) şi firmele de asamblare
computere interne şi comercianţi de subansamble computere.

260
 Sub-ofertarea de produse indigene existentă pe piaţă a produsului
carcase pentru tablouri electrice determină previzionarea unei rate ridicate
a vânzărilor produsului, deoarece importul acestora implică un cost de
achiziţie ridicat datorită volumului foarte mare ocupat in mijloacele de
transport (transport “aer gol”).
Prin implementarea proiectului firma are posibilitatea să intre pe piaţă cu
produse având următoarele caracteristici:
• Preţul scăzut,
• Calitatea superioară,

• Diversitatea sortimentelor,

• Încadrarea în normele ecologice ale UE.

Spre deosebire de carcasele pentru tablouri electrice care se folosesc la ora
actuală, provenite din piaţa internă şi din import, produsele care se vor obţine
vor avea caracteristici tehnice superioare datorită folosirii tehnologiei de ultimă
oră şi utilajelor moderne ce se vor achiziţiona pentru această linie.

În ceea ce priveşte carcasele cu sursă pentru computere, în prezent nu

există nici un producător în România. Cerinţele pieţei interne sunt
satisfăcute la ora actuală de importurile din ţările asiatice, folosindu-se
chiar şi aşa – zisele componente fabricate “pe vapor”.
Implementarea proiectului va satisface cerinţele grupului ţintă în condiţii
de calitate superioară şi a unui raport bun calitate/preţ. Totodată va elimina
lipsurile şi întârzierile ce apar în mod inerent în piaţa ofertei de produse şi
servicii de acest gen.

Tipul şi natura investiţiilor

Pentru realizarea proiectului este necesară investirea sumei de 209.805
EURO, concretizată în:
• Echipamente în valoare de 142.805 EURO, din care echipament
second hand in valoare de 57.500 EURO
261
 • Clădire amenajată în valoare de 19.000 EURO
• Mijloace de transport: 0 EURO
• Mijloace circulante: 3900 EURO

Rezultate concrete scontate la finalizarea proiectului:

A. Rezultate aşteptate
A.1. Rezultate şi impact social: (număr de noi locuri de muncă permanente şi
temporare ce vor fi create, structura locurilor de muncă, alte rezultate
sociale)
Implementarea prezentului proiect are ca efect atenuarea la nivel
social a efectelor generate de restructurarea şi/sau închiderea
întreprinderilor prin crearea unei activităţi care să absoarbă forţă de
muncă. Astfel, prezentul proiect va genera 35 locuri de muncă permanente,
ceea ce reprezintă o medie de 3525 EURO din grant / loc de muncă creat.
Prin implementarea proiectului se va obţine o îmbunătăţire a situaţie
economice a persoanelor disponibilizate care vor beneficia de un loc de
muncă stabil, într-o ramură industrială cu potenţial economic şi cu
perspective de lungă durată, cu o remuneraţie corespunzătoare. Va creşte
implicit nivelul de trai al acestora şi al familiilor acestora. Vor fi prevenite
în acest fel fenomene ca: abandonul şcolarizării copiilor, infracţionalitatea,
infracţionalitatea juvenilă în special, malnutriţia, subdezvoltarea educativă
şi culturală etc.
Prin implementarea prezentului proiect se vor îmbunătăţi capacităţile
tehnice si manageriale ale grupului ţintă constituit din beneficiarii produselor
firmei.
Va fi posibilă achiziţionarea de subansamble şi echipamente, realizate
prin concepte şi tehnici de standarde europene, sub emblema „FABRICAT ÎN
ROMÂNIA”, la un preţ corespunzător pieţei româneşti.

262
 Rezultate financiare şi economice
Prin realizarea investiţiei propuse se estimează o valoare absolută a
cifrei de afaceri de 910.735 Euro în anul I, 1.420.565 Euro în anul II,
1.579.956 Euro în anul III.
Profitul estimat va fi de 68.364 Euro pentru anul I, 147.273 Euro pe
anul II, 163.101Euro pe anul III.

Impactul asupra mediului înconjurător:

Trebuie menţionat în primul rând că procesul de prelucrare a tablei nu
este un poluant recunoscut al mediului înconjurător, însă tehnologiile utilizate
în procesul industrial sunt conforme cu normele şi prevederile europene în
domeniul protecţiei mediului. Au fost avute în vedere, la achiziţionarea
utilajelor, acele utilaje ce folosesc tehnologii inovative, de ultimă oră, ceea ce
a dus automat la respectarea normelor ecologice.

Bugetul proiectului.

Cost / sursa de finanţare

Contribuţia beneficiarului
Descriere In cash
Contribuţie surse
externă In natură împrumut proprii
(EURO) (EURO) (EURO) (EURO)
I. Costuri care pot fi co-finanţate de beneficiar
1. Investiţii în imobilizări corporale 112.612 0 0 50.593
2. Investiţii în imobilizări necorporale 3.243 0 0 1.457
3. Investiţii în stocuri pentru producţie 1.691 0 0 744
4. Pregãtire profesionalã legatã direct de 4.830 0 0 2.170
proiect
5. Rezervã 0 0 0 0
Sub-total 1 123.376 0 0 55.429

263
II. Alte costuri eligibile, finanţate exclusiv de
beneficiar
1. Investiţii în stocuri pentru producţie, 0 0 0
pentru completarea necesarului pentru un ciclu
de fabricaţie
1.1. Materii prime, materiale consumabile 0 0 0
1.2. Obiecte de inventar 0 0 0
1.3. Ambalaje 0 0 0
1.4. Altele 0 0 0
2. Utilitãţi (energie, apã, gaze etc.) 0 0 700
3. Transport 0 0 2.400
4. Chirii 0 0 2.800
5. Leasing, pentru contracte de leasing cu 0 0 0
durata mai mare decât a proiectului de finanţat
6. Întreţinere, reparaţii 0 0 0
7. Asigurãri 0 0 0
7.1. Pentru imobilizãri corporale 0 0 1.100
7.2. Pentru stocuri 0 0 150
8. Salarii 0 0
8.1. Personal direct productiv 0 0 4.400
8.2. Personal indirect productiv 0 0 5.250
9. Cheltuieli administrative (telefon, fax, 0 0 3.500
deplasãri)
10. Cheltuieli comerciale (reţeaua de distribuţie, 0 0 4.300
costuri de vânzare etc.)
11. Alte cheltuieli de promovare (participãri la 0 0 4.100
târguri si expoziţii etc.)
12. Cheltuieli pentru asigurarea calitãţii 0 0 4.300
13. Cheltuieli pentru certificarea si atestarea 0 0 5.600
conformitãţii produselor
14. Costul pentru auditarea proiectului şi/sau a 0 0 1.500
întreprinderii beneficiare
15. Alte costuri <….detaliaţi> 0 0 0
Sub-total 2 0 0 0 34.000
TOTAL 123.376 0 0 86.424
TOTAL COST PROIECT 209.805

Situaţia societăţii după realizarea investiţiei, la un procent de funcţionare

de 100%, presupune realizarea unor vânzări în domeniul vizat de 1.600.000
EURO, după cum urmează:

264
 Tabel nr. 5.9.
Calculul vânzări produse pe an la un procent de funcţionare 100%
Total unităţi
Denumire servicii Preţ unitar Total încasări
anual
Carcasă tablou electric 330 2878 950.000
Carcasă pentru PC 30 21.667 650.000
Total: 1.600.000

Investiţia îşi va dovedi fiabilitatea numai dacă profitabilitatea în domeniul

vizat va creşte. Astfel, societatea previzionează un procent mediu de
profitabilitate de 22%.
Tabel nr. 5.10.
Tabel previzionare profitabilitate
Total Previzionare Cost
Total Profitabilitate
Denumire încasări % de producţie Procent
încasări (încasări – cost
produs capacitate vânzare a din Profit
previzionate producţie)
maximă serviciului încasări
Carcasă
tablou 950.000 62 589.000 453.530 23 135.470
electric
Carcasă cu
sursă 650.000 48 313.285 250.997 19.86 62.288
pentru PC
Total % mediu
servicii 1.600.000 % mediu 56 902.285 704.589 197.698
22

Nota: Datele de mai sus trebuie justificate prin descrierea mediului concurenţial
de pe piaţă.

Descrierea pieţei pentru produsele si serviciile care se vor realiza în

urma proiectului

Instalaţiile electrice ale multor utilaje din România dispun de tablouri

electrice care se află de peste 20 ani in funcţiune, ceea ce a impus înlocuirea lor.
Aceste solicitări au condus la un import destul de important de carcase pentru
tablouri electrice care au fost echipate în România.
Existenţa unei cereri evidente a dus la decizia de investiţie în domeniul
producerii de carcase pentru tablouri electrice prin construirea unei linii complete

265
semiautomatizate în Râmnicu Vâlcea. În acest sens s-a prospectat atât piaţa cererii
cât şi piaţa ofertei de materii prime şi materiale necesare ciclului de fabricaţie.
Tabel nr. 5.11.
Previzionare clienţi
% din Valoarea anuală
Nume client Ţara Produs
vânzări (EURO)
IMSAT S.A. România Carcase tablouri 24% 307.200
Rm. Vâlcea
IMSAT România Carcase tablouri 5% 64.000
Bucureşti
CONTROL România Carcase tablouri 10% 128.000
TRADING – Carcase cu sursă
Ploieşti PC
SC România Carcasă cu sursă 14% 179.200
FLAMINGO PC.
SA
ELTOP S.A România Carcase cu sursă 4% 51.200
– Tg. Jiu PC
ASCAD SRL România Carcasă cu sursă 2% 25.600
Rm. Vâlcea PC
IMSAT România Carcase tablouri 20% 256.000
MOTRU
S.A.
ROMINEX România Carcase tablouri 11 % 129.500
SA
Alţii România Carcase tablouri 10% 128.000
Carcase cu sursă

Pentru producţia de tablouri electrice şi a confecţiilor metalice, datorită

utilajelor de bună calitate şi înalt nivel tehnologic firma se va poziţiona în piaţa
cererii şi a ofertei într-o poziţie avantajoasă, astfel se vor oferi clienţilor produse
fiabile, produse cu tehnologii avansate la preţuri adecvate pieţei româneşti.
Pentru piaţa de carcase PC există la ora actuală o cerere stimulată de o
serie întreagă de orientări la nivel de ţară: planul de dezvoltare al guvernului
României pe 2001-2005, iniţiativa Premierului Adrian Năstase pentru
conceputul de „FABRICAT ÎN ROMÂNIA”, decizia de investire a unei sume
de peste 600.000.000 Euro în dotarea şi modernizarea instituţiilor româneşti cu
echipamente IT.

266
 Concurenţii potenţiali

Numele si adresa Segmentul de piaţă ( % ) Motivaţia

AUTOMATICA 15 Fabricaţie tablouri electrice
Bucureşti
ELECTROALFA 10 Fabricaţie tablouri electrice
Botoşani
ELECTROTEL 5 Fabricaţie tablouri electrice
Alexandria
COELCO SRL Bucureşti 10 Import carcase tablouri
electrice
CONTROL TRADING 25 Import carcase tablouri
Ploieşti electrice
SCHNEIDER România 15 Import carcase tablouri
electrice

Reacţia previzibilã a concurenţei la apariţia noii oferte pe piaţã:

Concurenţii vor acţiona în sensul unei promovări intense pe piaţa de profil

prin campanii de promovare a produselor lor. Nu sunt excluse eventuale
campanii de publicitate negativă la adresa firmei.
Instrumentele luptei de concurenţă sunt de natură economică, dar şi de
natură extraeconomică.
Principalele căi economice:
- reducerea costurilor produselor astfel încât acestea să se situeze sub
cele ale concurenţilor;
- diminuarea preţurilor de vânzare;
- ridicarea calităţii bunurilor, acordarea unor facilităţi clienţilor;
- promovare intensă a produselor prin toate mijloacele de advertising;
- extinderea, diversificarea şi modernizarea gamei de produse.
Printre instrumentele extraeconomice se include: furnizarea de informaţii
generale pentru toţi clienţii.
În anumite condiţii unii agenţi economici folosesc în confruntarea cu
concurenţii lor presiuni morale, speculând cu promptitudine situaţiile critice şi
eludând chiar legile tării.

267
 Concurenţii formează obiect al cercetărilor de marketing şi un factor strategic
deosebit de important. Din acest punct de vedere interesează tipul de concurenţă cu
care se confruntă firma şi mijloacele prin care acesta acţionează pe piaţă.
Practic, rigiditatea ofertei şi modul specific în care se realizează contactul
cu clientul conferă concurenţei trăsături imperfecte, fiind slabă sau chiar
imposibilă.

INFORMAŢII FINANCIARE PRIVIND ACTIVITATEA CURENTĂ ŞI VIITOARE A

SOCIETĂŢII ÎN DOMENIUL VIZAT

PROIECTIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

- EURO -
Nr. Anul Estimare Estimare Estimare Estimare
Crt. precedent an I an II an III an IV
1 Venituri din vânzarea 0 0 0 0
mărfurilor
2 Producţia vândută 1126 2.200 405.820 902.285 992.514
3 Cifra de afaceri (1+2) 1126 2.200 405.820 902.285 992.514
4 Venituri din producţia 0 196.300 242.405 18.450 20.295
stocată, alte venituri din
exploatare
5 TOTAL VENITURI 1126 198.500 648.225 920.735 1.012.809
DIN EXPLOATARE
(3+4)
6 Venituri financiare 0 450 2.300 1.800 1.980
7 Venituri excepţionale 0 0 0 0 0
A. TOTAL VENITURI 1126 198.950 650.525 922.535 1.014.789
(5 + 6 + 7)
8 Cheltuieli privind 0 0 0 0 0
mărfurile
9 Cheltuieli cu materiile 15 7.500 193.247 402.659 442.925
prime
10 Cheltuieli cu energie si 0 400 37.500 54.600 60.060
utilităţi
11 Cheltuieli cu impozite si 17 2.000 15.000 34.000 37.400
taxe
12 Cheltuieli cu salariile si 24 1.500 87.475 165.000 181.500
alte taxe asimilate
13 Cheltuieli cu amortizarea 25 500 32.000 34.000 37.400
si provizioanele
14 Alte cheltuieli de 783 185.500 194.151 33.728 37.101
exploatare

268
 15 TOTAL CHELTUIELI 863 197.400 558.873 723.987 796.386
PENTRU
EXPLOATARE
(8+…+14)
16 Cheltuieli financiare, din 0 0 0 0 0
care:
- cheltuieli cu dobânzile 0 0 0 0 0
17 Cheltuieli excepţionale 0 50 500 850 935
B. TOTAL 863 197.400 558.873 723.987 796.386
CHELTUIELI
(15 +16 + 17)
C. REZULTATUL 262 1.500 91.152 197.698 217.468
BRUT (A–B), din care:
PROFIT 262 1.500 91.152 197.698 217.468
PIERDERE 0 0
D. IMPOZIT PE 65 375 22.788 49.425 54.367
PROFIT
REZULTATUL NET 197 1.125 68.364 147.273 163.101
(C – D) , din care:
PROFIT 197 1.125 68.364 147.273 163.101
PIERDERE 0 0 0 0 0

ESTIMAREA BILANŢULUI
- EURO -
An Estimare Estimare Estimare Estimare
precedent an I an II an III an IV
DISPONIBILITI BĂNEŞTI 616 1.250 18.750 19.540 20.500
STOCURI 0 500 54.530 56.280 57.360
CREANTE 18 2.800 110.000 115.000 117.000
ACTIVE FIXE 0 193.000 360.705 422.000 560.000
ALTE ACTIVE 271 350 750 450 1.200
TOTAL ACTIVE 886 197.900 544.735 613.270 756.060
DATORII PE TERMEN SCURT, 814 27.000 12.800 136.371 134.388
din care:
• Furnizori 0 15.500 64.000 68.700 72.500
• Credite 0 0 0 0 0
• Datorii la bugetul statului 242 1.500 48.000 52.000 54.000
• Alte datorii 572 10.000 14.800 15.671 7.888
DATORII PE TERMEN MEDIU 0 15.000 24.000 14.600 12.100
CAPITAL PROPRIU, din care: 72 155.900 393.935 462.299 609.572
• Profit 0 0 68.364 147.273 163.101
• Provizioane 0 0 0 0 0
ALTE PASIVE 0 0 0 0 0
TOTAL PASIVE 886 197.900 544.735 613.270 756.060
CIFRA DE AFACERI 1.126 2.200 405.820 902.285 992.514

269
 SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR
AFERENTE PROIECTULUI DE INVESTIŢII
- EURO -

ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4

1 VENITURI TOTALE 650.525 922.535 1.014.789 1.128.540
2 CHELTUIELI TOTALE, din care: 559.373 724.837 797.321 889.325
- materii prime şi materiale 193.247 402.659 442.925 487.218
- salarii directe 87.475 165.000 181.500 199.650
- energie şi utilităţi 37.500 54.600 60.060 68.750
- reparaţii şi întreţinere 2.400 4.500 4.800 6.400
- chirii 4.800 5.200 5.200 7.600
- asigurări 1.200 1.400 1.500 1.800
- amortizare 32.000 34.000 37.400 41.140
- alte cheltuieli 200.750 57.478 63.936 76.767
3 TVA 0 0 0 0
4 TOTAL CHELTUIELI = 2+3 559.373 724.837 797.321 889.325
5 PROFIT BRUT =1-4 91.152 197.698 217.468 239.215
6 Impozit pe profit 22.788 49.425 54.367 59.804
7 PROFIT NET = (5 – 6) 68.364 147.273 163.101 179.411

SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

PE TOTAL ACTIVITATE
- EURO -

ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4

1 VENITURI TOTALE, din care 910.735 1.291.549 1.420.565 1.579.956
- venituri aferente proiectului 650.525 922.535 1.014.789 1.128.540
- venituri din alte activităţi 260.210 369.014 405.776 451.416
2 CHELTUIELI TOTALE, din care: 729.453 966.765 1.061.389 1.175.947
Cheltuieli aferente proiectului, din care: 559.373 724.837 797.321 889.325
- amortizare 32.000 34.000 37.400 41.140
Cheltuieli aferente celorlalte activităţi, 170.081 241.928 264.068 286..622
din care:
- amortizare 7.000 7.200 7.320 7.680
3 TVA 0 0 0 0
4 TOTAL = 2+3 729.453 966.765 1.061.389 1.175.947
5 PROFIT BRUT =1-4 181.282 324.784 359.176 404.009
6 IMPOZIT PE PROFIT 45.321 81.196 89.794 101.002
7 PROFIT NET, din care repartizat pentru: 135.961 243.588 269.382 303.007
- dobânzi aferente proiectului 0 0 0 0
- rambursaăi credite 0 0 0 0
- alte destinaţii(profit reinvestit) 135.961 243.588 269.382 303.007

270
 FLUXUL FINANCIAR ESTIMAT pentru proiect
- EURO -
Anul
Anul I Anul II Anul IV
III
Anul Trim Trim Trim Trim End End
EXPLICATII / PERIOADA Trim I Trim II
precedent III IV III IV year year
1. Numerar la începutul perioadei 0 0 0 0 5420 7250 20900 18500 34000
2. Intrãri de numerar:
- din vânzãri: 0 0 0 0 0 150800 210500 866200 981000
- din credite: 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte intrãri: <detaliti: aport de 0 0 0 72750 133900 36755 800 1800 1980
capital etc.>
Total intrãri de numerar: 72750 133900 187555 211300 868000 982980
A. TOTAL NUMERAR 72750 139320 194805 232200 886500 1016980
DISPONIBIL (1+2)
3. Iesiri de numerar:
PLÃTI DE NATURA
CHELTUIELILOR FIXE
- plata salariilor personalului TESA si 1000 1500 2750 3100 22500 30600
altor drepturi asimilate
- plaţi pentru chirii 550 550 550 550 5200 7600
- alte plãţi de natura cheltuielilor fixe 0 0 0 0 0 0
(care pot fi identificate)
Total plãţi de natura cheltuielilor fixe 1550 2050 3300 3650 27700 38200
PLÃTI DE NATURA
CHELTUIELILOR VARIABILE
- plãţi pentru materii prime, materiale 500 1500 76190 93600 372500 390300
etc.
- plãţi pentru manopera directã si 4500 8350 30795 35445 142500 150000
impozite aferente
- plãţi pentru energie si alte utilitãţi 1500 3500 12600 19900 54600 60000
- plãţi pentru transport si deplasãri 1000 2800 2600 4300 16000 20000
- plãţi pentru reclamã si protocol 0 600 800 1000 5000 6000
- plãţi pentru asigurãri 500 500 500 500 2500 3000
- plãţi pentru TVA 0 0 0 15500 37200 41350
- plãţi pentru taxe si impozite 500 1500 6500 6500 34000 37000
- plãţi pentru dobânzi bancare 0 0 0 0 0 0
- alte plãţi de natura cheltuielilor 0 0 3000 3500 15000 15000
variabile (care pot fi identificate si
repartizate) premieri şi donaţii
Total plãţi de natura cheltuielilor 8500 18750 132985 180245 679300 722650
variabile
TOTAL PLÃTI (Fixe + Variabile) 10050 20800 136285 183895 707000 760850
4. PLÃTI PENTRU INVESTITII 57280 106850 18475 15500 78000 155800
5. PLÃTI PENTRU IMPOZITUL 0 0 0 5550 52500 56700
PE PROFIT
6. ALTE IESIRI DE NUMERAR 0 4420 19145 8755 15000 10000
(avansuri+ acreditive)
B. TOTAL IESIRI DE NUMERAR 67330 132070 173905 213700 852500 983350
(3+4+5+6)
C. SURPLUS DE NUMERAR BRUT 5420 7250 20900 18500 34000 33630
(A-B)
D. RATE RAMBURSÃRI DE 0 0 0 0 0 0
CREDITE
E. SURPLUS / DEFICIT DE 5420 7250 20900 18500 34000 33630
NUMERAR NET (C-D)
F. Credite aflate în sold în luna curentã
(total credite angajate – rate de
rambursat în luni)

271
 Aşadar una din soluţiile de finanţare ale obiectivului stabilit anterior
poate fi emisiunea de obligaţiuni. Deoarece, legea privind societăţile comerciale
prevede că o societate pe acţiuni poate emite obligaţiuni numai pentru o sumă
care să nu depăşească ¾ din capitalul vărsat şi existent, conform ultimului bilanţ
aprobat, societatea va emite un număr de 280 de obligaţiuni, cu o valoare
nominală de 1000000lei, care ar presupune obţinerea de fonduri în valoare de
280.000.000 lei.
Alte caracteristici ale împrumutului obligatar sunt: maturitatea=3 ani,
dobânda nominală anuală este calculată după formula:

d=  BUBOR + BUBID  + 2(%) , unde [ ] semnifică parte întreagă,

 2 

BUBOR reprezintă rata interbancară la creditele acordate pe piaţa

românească,
BUBID reprezintă rata interbancară la depozite pe piaţa românească.
Întrucât la momentul actual, pentru aceste dobânzi se practică valorile
BUBID= 15,94% şi BUBOR=20,19%, obţinem:

d=  20,19 + 15,94  + 2 = [18,065] + 2 = 20%

 2 

Pentru dobânzile practicate de bănci în relaţia cu clienţii nebancari vom

ţine seama de cele practicate la sfârşitul anului 2003, respectiv 21,25% la credite
şi 11,50% la depozite.
Deoarece dobânda obligaţiunii are o valoare superioară dobânzii la
depozite (d=20%>ddepozite=11,5%), obligaţiunile devin atractive pentru
investitori. Pe de altă parte, întrucât dobânda obligaţiunii se situează sub
valoarea ratei profitului previzionat (p) şi a ratei dobânzii la credite
(d=20%<p=22%, d=20%<dcredit=21,25%), emisiunea acestora se dovedeşte
rentabilă şi pentru societate.
Plata dobânzii se va face semestrial, dobânda semestrială anuală unitară
fiind d1=9,55% Astfel, sumele încasate semestrial de deţinătorul obligaţiunii vor
fi: D=d1* valoarea nominală=0,0955*1000000=955000lei.

272
 Preţul obligaţiunii (P), calculat ca valoarea prezentă a fluxurilor de
numerar, este:
6
D VN
P= ∑ + = 1000000lei
i =1 (1 + d1 )
i
(1 + d1 )6
Aşadar, obligaţiunile vor fi puse în vânzare la un preţ egal cu valoarea
nominală, respectiv la paritate.
Există situaţii în care emisiunea împrumutului se va face la o valoare mai
mică decât valoarea nominală, diferenţa fiind cunoscută sub numele de primă de
emisiune, răscumpărarea făcându-se la o valoare egală cu valoarea nominală sau
mai mare.
În exemplul ales societatea emite obligaţiuni ordinare care se răscumpără la
valoarea nominală şi care oferă investitorului un câştig rezultat din dobânda oferită.
Din punct de vedere contabil, emisiunea de obligaţiuni presupune
următoarele înregistrări4:
a) subscrierea împrumutului sub forma obligaţiunilor emise şi distribuite
461 = 161 280 milioane
lei
Debitori diverşi Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni

b) vărsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris,

512 = 461 280 milioane
lei
Conturi curente la Debitori diverşi
bănci

În situaţia în care subscrierea şi încasarea împrumutului sunt simultane nu

mai este necesară interpunerea contului 461 Debitori diverşi.
c) plata semestrială a dobânzilor se înregistrează astfel:
666 = 512 95.400 lei
Cheltuieli privind Conturi curente la bănci
dobânzile

4
vezi şi Mihai Ristea, Corina Gratiella Dumitru, Contabilitatea întreprinderii, vol. I, Ed.
Mărgăritar, 2001, pag. 99
273
 În cazul în care dobânda datorată nu a devenit exigibilă până la încheierea
exerciţiului financiar se înregistrează:
666 = 1681 95.400 lei
Cheltuieli privind Dobânzi aferente împrumuturilor
dobânzile din emisiunea de obligaţiuni
La începutul exerciţiului următor se stornează formula pentru a se evita
imputarea incorectă a dobânzilor asupra cheltuielilor:
1681 = 666 95.400 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor Cheltuieli privind
din emisiunea de obligaţiuni dobânzile

Ulterior, pe măsura plăţii cupoanelor privind dobânzile se debitează

contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile” şi se creditează contul 512 „Conturi
curente la bănci”. În modelul contabil românesc, dobânzile înregistrate în
creditul contului 1681”Dobânzi aferente împrumutului din emisiunea de
obligaţiuni” se lichidează prin creditarea contului 512”Conturi curente la bănci”
fără a se utiliza formula de stornare.
Rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se face prin
tragerea la sorţi, la scadenţa finală, prin tranşe egale sau prin răscumpărare la
bursa de valori, înregistrările fiind:
• rambursare prin tragere la sorţi sau la scadenţa finală:
161 = 512 280 milioane
lei
Împrumuturi din emisiuni Conturi curente la
de obligaţiuni bănci

• dacă rambursarea se face la o valoare mai mare decât valoarea

nominală pentru ca împrumutul să fie mai atractiv, atunci diferenţa,
numită primă de rambursare se înregistrează astfel:
169 = 512 primă
rambursare
Prime privind rambursarea Conturi curente la
obligaţiunilor bănci

• rambursarea se face prin rate constante, anuităţi variabile

Rata =280.000.000/6=46.666.666,67
274
 Planul de amortizare va fi:
Rata Sold rămas datorat
Semestrul Anuitatea Dobânda
împrumutului la început de an
1 73.378.666,67 26.712.000,00 46.666.666,67 280.000.000,00
2 68.926.666,67 22.260.000,00 46.666.666,67 233.333.333,33
3 64.474.666,67 17.808.000,00 46.666.666,67 186.666.666,67
4 60.022.666,67 13.356.000,00 46.666.666,67 140.000.000,00
5 55.570.666,67 8.904.000,00 46.666.666,67 93.333.333,33
6 51.118.666,67 4.452.000,00 46.666.666,67 46.666.666,67
Total 373.492.000,00 93.492.000,00 280.000.000,00 0

Pe baza planului, în fiecare an se face înregistrarea de plată a

semestrialităţii, prin formula:
73.378.666,67 lei 161 = %
Împrumuturi din
emisiuni de
obligaţiuni
512 46.666.666,67 lei
Conturi curente la
bănci
1681 26.712.000,00 lei
Dobânzi aferente
împrumuturilor
din emisiunea de
obligaţiuni

În mod asemănător se înregistrează şi pentru ceilalţi ani, modificându-se

suma corespunzătoare dobânzii şi semestrialităţii.
• În cazul rambursării prin anuităţi constante, anuitatea se calculează
C *d
astfel: A= , unde:
1 − (1 + d )
−n

A= anuitatea de rambursat,
C= valoarea împrumutului,
d= rata dobânzii,
n= durata împrumutului.
În exemplul ales avem de-a face cu noţiunea de semestrialitate, deoarece
rambursarea împrumutului se face semestrial:

275
 280.000.000 * 9,54%
A= ≅ 63.425.839,43
(
1 − 1 + 0,0954 )
−6

Planul de amortizare va fi:

Rata Sold rămas datorat
Anii Semestrialitate Dobânda
împrumutului la început de an
1 63.425.839,43 26.712.000,00 36.713.839,43 280.000.000,00
2. 63.425.839,43 23.209.499,72 40.216.339,71 243.286.160,57
3 63.425.839,43 19.372.860,91 44.052.978,52 203.069.820,85
4 63.425.839,43 15.170.206,76 48.255.632,67 159.016.842,33
5 63.425.839,43 10.566.619,40 52.859.220,03 110.761.209,65
6 63.425.839,43 5.523.849,81 57.901.989,62 57.901.989,62
Total 380.555.036,60 100.555.036,60 280.000.000,00 0

Un alt element de care trebuie să ţină seama societăţile atunci când aleg
ca modalitate de finanţare împrumutul obligatar este legat de cheltuielile legate
de emisiunea acestora: comisionul societăţii care intermediază plasamentul,
cheltuieli legate de elaborarea prospectului de emisiune, prospectul de emisiune,
cheltuieli de publicitate, etc.
În România normele metodologice prevăd înregistrarea cheltuielilor de
emisiune într-un cont de activ, respectiv contul 201 „Cheltuieli de constituire”,
şi amortizarea acestora. Amortizarea cheltuielilor de emisiune are efect numai
asupra soldului intermediar de gestiune „rezultatul din exploatare”, nu şi asupra
„valorii adăugate”5.
În ceea ce priveşte obligaţiile legale ale societăţilor comerciale, acestea
vizează următoarele aspecte6:
• Înregistrarea emisiunilor de obligaţiuni la Registrul comerţului şi
ţinerea unei evidenţe a deţinătorilor de obligaţiuni într-un Registru al
Obligaţiunilor din care să rezulte numărul total al obligaţiunilor
emise, numărul obligaţiunilor rambursate, numele şi prenumele,
denumirea, domiciliul sau sediul titularilor atunci când ele sunt
nominative;

5
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Ed. Economică,
1998, pag. 415
6
vezi şi Gabriela Anghelache, op.cit., pag. 104
276
 • Obligaţia de a ţine evidenţa obligaţiunilor emise în formă
dematerializată de către societăţile deschise şi tranzacţionate pe o
piaţă organizată la un registru autorizat, respectiv: registrul bursei sau
un registru independent.
Deţinătorii de obligaţiuni, numiţi şi obligatari, au calitatea de creditori ai
societăţii respective, motiv pentru care ei nu pot avea drept de vot, deci nu pot
influenţa în nici un fel deciziile societăţii, dar pot să constituie o adunare a
deţinătorilor de obligaţiuni. Conform legii 31/1990 modificată, Adunarea poate:
• Să numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni cu
dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, care nu va
putea lua parte la administrarea societăţii, dar care va putea asista
la adunările ei generale,
• Să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a
intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu
îndeplinirea lor,
• Să constituie un fond, care poate fi constituit din dobânzile
cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru a face faţă
cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor,
• Să se opună modificării actului constitutiv sau a condiţiilor
împrumutului, prin care s-ar putea aduce atingere drepturilor
deţinătorilor de obligaţiuni,
• Să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.
Aşadar, emisiunea de obligaţiuni aduce societăţii comerciale resurse
suplimentare fără a modifica structura acţionariatului sau dispersia acestora. Prin
emisiunea de obligaţiuni societatea se împrumută de la publicul, persoane fizice
sau juridice, investitor, creditul fiind mai ieftin şi mai eficient. De asemenea,
emisiunea de obligaţiuni se realizează la o rată de dobândă fixă, spre deosebire
de dobânda la credite, care în cazul României este fluctuantă, iar împrumutul
obligatar nu poate fi negociat de către investitori.

277
 Desigur există şi dezavantaje ale emisiunii de obligaţiuni şi acestea sunt
legate de: plata periodică a dobânzii, care generează o planificare riguroasă a
cash flow-ului şi rambursarea împrumutului la scadenţă.

278