Amenajarea teritoriala a judetului Teleorman - proiect

 
x1t10ts
INTRODUCERE

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean reprezinta o etapa obligatorie in

ansamblul documentatiilor de amenajare a teritoriului, stabilita prin Legea 50/91. Prin aceasta
documentatie se urmareste optimizarea utilizarii resurselor naturale si umane, in scopul asigurarii
unui echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si protectia mediului prin prisma
concetului dezvoltarii durabile. In elaborarea proiectului trebuie sa respectate urmatoarele faze:
- analiza situatiei existente privind dezvoltarea si amenajarea judetului;
- principalele probleme si prioritati de interventie evidentiate;
- propuneri de dezvoltare in profil teritorial, cu etapizarea pe termen scurt si mediu a
principalelor obiective;
- corelarea propunerilor de amenajare a teritoriului cu politici sectoriale si judetene de
dezvoltare, cu scopul de a asigura incadrarea obiectivelor majore in obiectivele ce vizeaza
teritoriul national dar si in strategiile elaborate la nivel de judet.

ASEZARE

Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Campia Romana, la
confluenta Oltului si a raului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic
al tarii(43 37 07). La vest se invecineaza cu judetul Olt, la nord cu Argesul si Dambovita, la est
cu judetul Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind un judet de frontiera. Granita cu Bulgaria este
realizata de Dunare. Astfel, din vechime s-au dezvoltat pe teritoriul judetului importante drumuri
comerciale cum erau "drumul lui Traian", "drumul oii", "drumul sarii", etc, care asigurau
legatura zonei subcarpatice cu Dunarea. Alte drumuri s-au creat paralel cu aceasta, urmand
marginea terasei inalte sau traversand campia pe directie est-vest. La intersectia acestor drumuri
s-au dezvoltat importante targuri care constituie in prezent principalele localitati urbane si rurale
ale judetului. Judetul Teleorman are o suprafata de 5790 kmp, ocupand ca intindere locul 19 pe
tara si detinand 2,4% din suprafata tarii.

RELIEF

Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat. Predomina relieful de campie, care
acopera partea de sud si centrala, continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica.
Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul
campiei propriu-zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a
creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul
luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve
( Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). Teritoriul prezinta
o usoara inclinare spre sud si est, fapt evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.
Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale Campiei Romane care, de la nord la
sud se succed astfel: Gavanu-Burdea, Boianu, Burnas. Campia piemontana Gavanu-Burdea, care
ocupa partea de nord a judetului, la est de Vedea, are altitudini de 90-170 m si este acoperita cu
depozite de loess in grosimi de 5-12 m. Vaile Vedea si Teleorman sunt adancite cu cca. 20 m fata
de campie, au lunci largi si terase, raurile avand un curs meandrat.
Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri interfluviale cu latimi de 7-18
km. Spre Olt prezinta o denivelare de 25-30 m, iar spre sud se face trecerea la terasele Dunarii.
Campia este slab Fragmentata acoperita cu groase de loess (20-30 m)in care s-au format prin
tasare numeroase zone depresionare. Luncile Calmatuliului si Urluiu- lui sunt largi, cu aspect de
culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.
Campia Burnas, dintre Dunare - Vedea - Valea Alba - Calnistea, este de asemenea o campie slab
fragmentata in care depozitele de loess de 5-30 m au favorizat aparitia a numeroase zone
depresionare. Pentru eliminarea excesului de apa din aceste zone sunt necesare lucrari de drenaj.
Raurile Vedea si Teleorman in amonte de confluenta au lunci largi, cu apa neinsemnata, curs lent
si meandrat. In aval de confluenta lor, intre Smardioasa si Bujoru, lunca larga de 2 km are un
caracter mlastinos fiind mai putin favorabila agriculturii.
Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza ca o unitate aparte, atat prin
altitudinile sale mai coborate (20-24 m), cat si prin peisajul sau specific. In prezent este indiguita
pe sectorul Olt - Vedea, in mare parte desecata si folosita pentru agricultura. Din numeroasele
lacuri si balti s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1050 ha, folosit pentru piscicultura si
complexul lacustru de 800 ha de la confluenta Vedei cu Dunarea.
Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri parasite, lacuri, balti si paduri cu
esenta moale. Fiind neindiguita si supusa inundatiilor periodice, din punct de vedere agricol este
foarte putin utilizata.
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1196 km din care 61,5 km regularizati si 166 km
indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud: Olt, Vedea, Teleormanul,
Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic,
iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului pe o lungime de 83 km. Lunca Dunarii
reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman, datorita mariolor lucrari de
indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este mai mare in zona Smardioasa - Bujoru, atingand la
Bragadiru o latime de pana la 2 km si o altitudine de 18 - 20 m, mai mica decat cea a grindurilor
fluviale ale Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul reversarii Dunarii apele patrund in
lunca Vedei si determina mlastinirea ei. Raul Vedea care impreuna cu afluentul sau Teleorman
dreneaza cca. 80% din suprafata judetului are un debit mediu multianual de 5,5 mc?s la intrarea
in judet si 13,6 mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8 mc/s).
Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al Vedei au fost transformate
in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si
unitatilor agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri (Calmatui,
Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170 iazuri, peste 50% dintre acestea
fiind folosite pentru piscicultura si irigatii, altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De
asemenea au fost amenajate in lunci helesteele Vitanesti, Suhaia, Magura.
Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un caracter temporar. Lacurile
de lunca, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de
indiguire si desecare, in prezent ramanand ca mai importante lacul Suhaia, amenajat ca helesteu
si complexul Fatana - Chireanu - Radulea - Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona de confluenta a
Vedei cu Dunarea.
Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale stratelor de Fratesti,
la adancimi de cca. 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de terasa si de lunca, la
adancimi de pana la 5 m. Judetul beneficiaza de un potential natural ridicat, constand in primul
rand in fondul funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al Romaniei, fondul funciar - dupa
modul de folosinta - se prezinta astfel: suprafata agricola 85,5% din suprafata totala a judetului,
paduri 5,1%, ape si balti 3,4%.
Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere, cernoziomurile,
solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de relief. Cernoziomurile
levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii
excelente pentru culturile agricole. Fertilitatea naturala a solurilor, in special a celor din
jumatatea de sud creeaza conditii deosebit de favorabile dezvoltarii culturilor cerealiere si
plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea intensiva a fondului funciar mentine in
actualitate probleme legate de diminuarea excesului de apa, administrarea rationala a
ingrasamintelor chimice si a irigatiilor.
In ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante sunt zacamintele de titei si gaze
naturale din partea nord-est a judetului in perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Silistea Noua.
Structurile cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul localitatilor Videle, Blejesti, Silistea,
Mosteni, Baciu, Preajba, Sericu, Purani.
Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (in zonele Alexandria, Gorgani-Zimnicea,
Ciuperceni) nisipuri si pietrisuri (zacaminte importante la Turnu Magurele, Zimnicea, Plosca,
Poroschia, Tiganesti, Scioastea si zone de perspectiva la Orbeasca, pe raul Vedea si afluenti in
zona comunelor Cervenia, Nanov, Mavrodin). Au fost identificate prin foraje la Suhaia si
Viisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.
Antropizarea accentuata a peisajului geografic a determinat modificarea radicala a acestuia,
astfel incat in prezent din vechii codri ai Teleormanului s-au mentinut doar unele trupuri
restranse in partea de nord si centrala a judetului.Pe de alta parte lucrarile hidrotehnice si
hidroameliorative de pe vai si indeosebi in lunca Dunarii au transformat puternic peisajul natural
specific.
Cu toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul prezinta un potential mai putin
expresiv, comparativ cu alte judete ale tarii, exista unele elemente naturale care merita a fi
protejate si avute in vedere pentru valorificarea lor pe plan local in scop de odihna, agrement,
turism. In acest sens sunt de mentionat:
- Lunca Dunarii cu lacul Suhaia si complexul lacustru din zona de confluenta a raului vedea cu
Dunarea;
- padurile de zavoi din lunca Oltului, Vedei, Teleormanului, asocierea acestora cu apele
curgatoare oferind conditii suficient de favorabile organizarii unor zone de agrement;
- padurile de stejar din apropierea orasului Rosiori de Vede, cele mai bine pastrate trupuri ale
fostilor codrii ai Teleormanului.
Datorira slabei energii a reliefului, fenomenele de degradare a terenurilor datorate unor procese
naturale, sunt relativ modeate. Singurele suprafete care favorizeaza procesele de eroziune le
reprezinta versantii care insotesc vaile si care reprezinta cca. 10% din suprafata judetului.
Fenomenul este mai amplu pe versantul stang al Oltului (in amonte de Lunca), versantul nordic
al Dunarii (intre Fantanele si Zimnicea) si pe versantii mai inclinati ai Calmatuiului, Vedei si
Teleormanului.
Desi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe unii versanti ai
Teleormanului, Vedei, Oltului si Dunarii.
Campiile inerfluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de tasare (crovuri), cat si portiunile
de lunci colmatate si inmlastinite de pe vile Olt, Dunare, Vedea sunt afectate de exces de apa,
utilizarea acestor terenuri in scopuri agricole, necesitand lucrari de desecare-drenaj.
Din punct de vedere al seismicitatii, judetul Teleorman face parte din zona seismica de gradul 7,
teritoriile oraselor Zimnicea si Trunu Magurele fiind cotate ca zone seismice de gradul 7 1/2,
impunand masuri corespunzatoare in realizarea constructiilor.

CLIMA

Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri caniculare, ierni
geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar
cele minime in luna octombrie. Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de
10 - 20 grade C. In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat), in est
iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat Crivatul si prevesteste seceta.
Radiatia solara globala are valori de 125-127 kcal/cmp/an, potential de energie solara relativ
ridicat, ce poate fi utilizat in scopuri utilitar gospodaresti. Numarul de zile tropicale (cu
temperaturi de peste 30 grade) in cursul unui an este 56 la Alexandria, fiind de asemenea cel mai
ridicat din tara. Intrucat intervalul secetos coincide in general cu perioade de intensa vegetatie,
sunt necesare cantitati suplimentare de apa ce se pot realiza numai prin extinderea irigatiilor.
Vanturile sunt influentate de relief in special in sud, unde Valea Dunarii canalizeaza curentii de
aer pe directiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante sunt vanturile din vest
(26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere mult redusa (11%). Vitezele
medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari revenind directiilor cu frecvente maxime
din vest si est.

FAUNA SI VEGETATIA

Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici vegetatia este variata si bogata in specii

caracteristice florei sudice. Partea centrala si sudica a judetului se include in zona de silvostepa,
cu paduri de stejar tei argintiu, jugastru, frasin. Dintre arbusti amintim: socul, migdalul, paducel,
porumbar, alaturi de creste o vegetatie ierboasa.
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare
asigura o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel existenta mamiferelor netipice regiunii
(vulpe, pisica salbatica si nisetru) cat si de stepa ( iepurele). Pasarile sunt mai caracteristice:
mierla, pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul, privighetoarea. De remarcat este densitatea a fazanilor,
specie originara din Caucaz si colonizata la noi. Dintre reptile intalnim soparla de padure si
sarpele de padure, iar dintre batracieni, broasca rosie de padure si gusterul. Dintre nevertebrate
putem aminti speciile lepidoptere, cleoptere si oroptere. In luncile raurilor si pe malul lacurilor
traiesc adaptate la umezeala, vidra si nurca. Dintre speciile de pesti care populeaza apele
judetului amintim: crapul, caracuda, carasul, stiuca, somnul, rosioara, bibanul si salaul.

POPULATIA

Populatia judetului Teleorman are un numar de 483.840 locuitori (conform recensamantului din
1992), reprezentand 2% din populatia Romaniei si situandu-se in categoria judetelor de marime
mijlocie ale tarii. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 81,5 locuitori/kmp fata de media pe
tara de 95,7 locuitori/kmp.In judet sunt 230 asezari umane organizate in 88 de localitati din care
5 urbane(3 municipii si 2 orase).
Din totalul populatiei, 50,8% reprezinta femei, iar populatia activa detine un procent de 44,1%,
in care resursele de munca sunt imbatranite, ceea ce conduce la ideea ca potentialul uman capabil
sa desfasoare o activitate generatoare de dezvoltare economica, este deficitar. Populatia urbana
insumeaza 163.236 locuitori si reprezinta 33,7% din totalul populatiei; din acest punct de vedere
judetul se inscrie in categoria judetelor foarte slab urbanizate (locul 38).
Structura pe sexe se caracterizeaza printr-o usoara predominare numerica a populatiei de sex
feminin, respectiv 50,8%, pondere egala cu cea inregistrata la nivelul tarii.
Judetul Teleorman este marcat in ultimii 25 de ani de un proces de involutie, datorat:
- atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei;
- gradul redus de urbanizare a judetului;
- o natalitate traditional scazuta.
In profil teritorial evolutia populatiei evidentiaza deosebiri esentiale si anume:
- are loc o crestere puternica in anul 1992 la 58.000 de locuitori urmare directa a primirii
statutului resedinta de judet;
- se inregistreaza cresteri moderate ale celorlalte orase, intre 129.5% la Zimnicea si 173% la
Rosiori:
- localitatile rurale in mare majoritate, respectiv 203 din 230 inregistreaza o scadere a populatiei
la 50% si sub 50%;
- la nivelul comunelor se inregistreaza cresteri de populatie numai in Buzescu si Plosca iar in
restul de 71 scaderi de peste 40-50%.
Procesul de involutie continua si in ultimii 2 ani. Populatia judetului a scazut cu inca 3858 de
locuitori. Pe medii situatia este urmatoarea:
- in municipii si orase o crestere de 2121 locuitori
- in mediul rural o scadere de 5979 locuitori.
Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad foarte accentuat de imbatranire
demografica a judetului, Teleormanul fiind considerat judetul cu populatia cea mai imbatranita
din tara. Varsta medie a populatiei este de 39,9 ani fata de 34,6 varsta medie a tarii.
Imbatranirea populateiei este specifica numai mediului rural. Cea existenta la nivelul oraselor
avand o structura foarte apropiata de restul tarii. Ponderea populatiei varstnice a crescut intre
1977 si 1992 de la 20,1% la 29,6%. Efecetele negative ale procesului de imbatranire demografica
asupra desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care exprima
raportul intre populatia adulta (15-59 de ani) si populatia sub si peste aceste limite de varsta.

ECONOMIA

Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul funciar agricol deosebit de
valoros, acesta fiind si principala bogatie a judetului, ca si temeiul pentru practicarea unei
agriculturi intensive. Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din
aproape toate ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria prelucratoare:
alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate electrice, comunicatii(14%), industria
extractiva, chimie si fibre sintetice, textila, agricultura.
Situarea pe malul Dunarii a facut ca in zona sa se dezvolte activitati portuare si de transport
fluvial.
Desi ca relief si conditii climatice, judetul nu se incadreaza in categoria celor cu potential turistic
deosebit, totusi infrastructura minima de baza pentru desfasurarea unui turism de tranzit sau de
week-end exista.

Industria
Dezvoltarea industriala se concentreaza in cele cinci orase si cateva comune, fiind bazata, in
principal, pe industria constructoare de masini, electrotehnica, metalurgie - chimie, alimentara,
textile +confectii. Prelucrarile industriale au la baza atat materiile prime agricole si combustibilii
proveniti din judet (pentru industria alimentara si partial chimica), cat si din surse externe
acestuia, mai ales in industria constructoare de masini.
Cele cinci orase realizeaza 90% din valoarea productiei industriale, cu o populatie rezidenta in
localitate ce reprezinta numai 35,6 % din populatia activa a judetului. Rezulta:
- concentrarea excesiva a centrelor industriale in cele cinci orase;
- in numai 15% din numarul total al comunelor din judet se desfasoara activitati industriale
semnificative;
- 10% din populatia activa din mediul rural este ocupata in industrie ponderea dominanta
detinand-o agricultura;
- avand in vedere ca datele privind populatia activa se refea la cea rezidenta in localitatea
analizata, se poate presupune existenta navetismului catre centrele industriale. Acest fapt
conduce la ideea ca numarul real al celor ce lucreaza in industrie din mediul rural este mult mai
mare , dar nu mai mult de 15%.
Activitatea industriala sefasoara intr-un numar de 43 intreprinderi, din care 29 sunt in industria
publica, iar 14 in cea cooperatista; populatia activa pe total judet din industria extractiva era la
data recensamantului din 1992 de 6886 persoane, iar in industria prelucratoare de 53492 peroane.
Analiza indicatoului “productie globala industriala” indica o crestere de opt ori a ei in 1980 fata
de 1965, iar in 1985 de doua ori fata de 1980, pentru a diminua a 1,2 ori in 1989 fata de 1985,
fiind totusi intr-o crestere semnificativa in valori absolute. Din 1990 evolutia productiei
industriale a judetului Teleormanse inscrie in linia generala de declin ecnomic al tarii, perioda de
tranzitie avand consecinte destul de grave in aceasta ramura economica. Activitatea industriala a
judetului Teleorman se desfasoara , desi nu cu aceeasi intensitate in trei directii: extractiva,
prelucratoare si naval-portuara.
Ponderea ramurilor industriale in totalul productiei indutriale se prezinta astfel:
Industria extractiva 19,5%
Industria prelucratoare 75,3% din care:
? alimentara 19,5%
? textila, confectii, incaltaminte 6,6%
? prelucrarea lemnului 0,9%
? chimie 20,7%
? metalurgie 5,1%
? constructii de masini 19,2%
? materialelor de constructii 0,4%
Din analiza tabelului se constata ca aproape 1/5 din productia industriala a judetului se realizeaza
in domeniul extractiei zacamintelor subsolului. Prelucrarea acestei materii prime determina ca pe
locul 2 sa se situeze cu un procentaj in judet mai mare fata de total pe tara, ramura chimiei.
Foarte apropiate ca ponderi sunt cele din ramura constructiilor de masini, desi in declin real,
avand tot 1/5. Aceasta inseamna ca facandu-se eforturi de imbunatatire a tehnologiilor, de
reorientare sortimentala a productiei din aceasta ramura, se creeaza premisele unei relansari a
productiei. Cea mai favorizata ramura este cea a industriei alimentare, intrucat are resurse proprii
si traditie. Celelalte ramuri sunt mai slab reprezentate in judet, ele neavand nici traditie, nici
resurse proprii.
Dezvoltarea industriala de perspectiva a judetului include propuneri de infiintare de zone libere,
in care sa existe posibilitatea prestarilor de servicii si activitati care prin facilitatile statului de
zona libera sa atraga investitori capabili sa genereze intreprinderi profitabile, locuri de munca
suplimentare, posibilitati de imbunatatire a castigului.
Propuneri de zone libere sunt la:
- Turnu Magurele -; total suprafata: 20 hectare din care 10 sunt in etapa imediat urmatoare.
Exista demersuri care s-au concretizat intr-un studiu de fezabilitate pentru amplasamentul “Punct
de trecere frontiera pentru autovehicule grele si pasageri”. Se propun amenajari de lucrari
hidroenergetice portuare de primire -; expeditie marfuri pe cale navala. Spre uscat perimetrul este
racordat la drumul de legatura intre port si oras. Pentru restul de 10 hectare nu exista proiect.
- Zimnicea -; total suprafata: 20 hectare amenajabile tot in 2 etape. Studiile de fezabilitate nu au
fost inca comandate.

Industria extractiva este reprezentata de cele 2 schele petroliere: Videle (in 1992 detinea 19,5%
din productia ndustriala a judetului) si Poeni ale SNP PETROM, care au generat in judet si alte
activitati conexe cum sunt cele de foraj, constructii, exploatari drumuri petroliere, transport titei,
grupuri industriale si sociale.
In general centrele extractive sunt mono functionale; activitati adiacente sunt legate de
prelucrarea produselor agricole in sistemul cooperatist sau privat, realizandu-se astfel si ocuparea
fortei de munca feminine a zonei.
Din analiza marimii productiei industriale realizate in centrele extractive rezulta ca exista trei
unitati teritoriale: Videle si comuna Poeni cu o productie de 7000 milioane lei -; 12000 milioane
lei, comuna Silistea cu 500 milioane lei, care ofera perspectiva dezvoltarii viitoare a acestei
activitati si siguranta locurilor de munca din zona.
Schelele petroliere isi desfasoara activitatea in partea de nord a judetului, pe o suprafata de cca.
90000 ha., din care cca. 1000ha sunt ocupate de sonde, parcuri, depozite, trasee de conducte si
alte utilitati. Prin specificul activitatii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare in
intrega zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice. Din punct de vedere al masurilor
pentru protectia mediului, ele pot deveni surse permanente sau accidentale de poluare prin
conditiile de exploatare si de fiabilitate a conductelor si instalatiilor.
Industria prelucratoare se concentreza in patru din cele cinci orase ale judetului. Aportul acesteia
in totalul productiei industriale este de 60%. Diversificarea ramurilor industriale apare in mod
semnificativ, numai la urmatoarele orase: Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede,
Zimnicea.
Dezvoltarea industriala in mediul rural acopera (in afara comunelor cu profil extractiv) in
principal, ramurile industriei alimentare, a textilelor si tricotajelor, chimiei si constructiei de
masini; ea este disaersata in mici unitati, exceptie facandomunele: Poroschia, Branceni, Nanov,
Olteni, Smardioasa. Doua comune, si anume: draganesti Vlasca si Tiganesti a caror productie
industriala este de 10 ori mai mare decat a celorlalte aduc un aport deosebit, atat in dezvoltarea
economica a judetului, cat si in ocuparea fortei de munca locale.
Industria de prelucrare si exploatare a lemnului are ca unitate reprezentativa MOBALEX
Alexandria. In comune, se presteaza activitati legate de prelucrarea lemnului, dar aportul este
nesimnificativ la nivel de judet. De altfel, aceasta subramura industriala, ca si industria
materialelor de constructii este slab reprezentata in judet: cateva balastiere si intreprinderea de
Prefabricate de de Beton -; SOMACO Alexandria sunt singurele din judet.
Economia forestiera este slab reprezentata in judet,datorita potentialului forestier redus.din cele
27.402 ha. Suprafata ocupata cu vegetatie forestiera, 24593 ha. 5reprezinta suprafata fondului
forestier. Volumul de masa lemnoasa exitent se estimeaza la 2705,23 mii mc. Annual se
exploateazacca. 10.000 mc de masa lemnoasa. Structura finctionala a padurilor indica existenta
numai a paurilor cu rol de productie. Suprafata ocupata de paduri (pe ocoale silvice) se prezinta
astfel:
- Alexandria -; 7904ha.
- Rosiori de Vede -; 6028 ha.
- Slavesti -; 6808 ha.
- Turnu Magurele -; 6666 ha.
Total pe judet -; 27402 ha.
Silvicultura se preocupa indeosebi cu inretinerea si prezervarea si protectia fondului forestier
existent si mai putin cu exploatarea acestuia in scopuri economice.
Industria construstilor navaleCele doua prase situate pe malul Dunarii au un sector de constructii
si reparatii navale. Datorita cauzelor conjuncturale atat interne (tranzitia), cat si externe
(embargoul impus Iugoslaviei), aceasta activitate a diminuat ca volum foarte mult, dar se poate
considera ca este un potential de dezvoltare in viitor, demn de incurajat.
Industria chimica este reprezentata de SC TURNU SA - combinat chimic de producere a
ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe, respectiv uree, azotat de amoniu,
nitrocalcar, ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este
amplasata la patru km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii, de la km 596 la km 600.
Un alt agent economic reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP SA care valorifica cenusa
de pirita ( deseu de la fabricarea acidului sulfuric) prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate
in siderurgie. Gazoductele sunt reprezentate prin magistrala de alimentare a combinatului chimic,
fiind in plina dezvoltare si alte magistrare de alimentare cu gaze a localitatilor ( Turnu Magurele,
Alexandria, Videle, Rosiori si Calinesti) care se afla in diferite stadii de executie.
Industria constructoare de masini este reprezentata prin: SC. KOYO ROMANIA SA., SC IAICA
SA, SC ISLAZ SA, SC ROVA SA, SC RECMAS SA, SC ELECTROTURRIS SA, precum si
alte activitati de mica capacitate.
Industria electrotehnica este reprezentata de SC ELECTROTEL SA si SC ELECTROTURRIS
SA iar activitati metalurgice regasindu-se in mai multe unitati mari si in special la SC ZIMTUB
SA.
Industria alimentara este bine reprezentata in judet in special prin unitati de mica capacitate cu o
diversitate de priduse in domeniu, cele mai reprezentative obiective fiind SC CICALEX SA, SC
AVICOLA SA, SC CONSERVTURIS SA. Sectorul privat in acest domeniu este reprezentat de
SC SCIOPROD - din Troianul, SC NANOLACT - din Nanov, SC ALCOZIM - din Zimnicea,
etc.
Industria alimentara, bazata pe prelucrarea materiilor prime existente in judet, constitue o ramura
de baza si pentru viitor, iar problemele legate de tehnologizarea unor linii de productie, de
imbunatatire a calitatii produselor, de realizarea lor in conditiile asigurarii competitivitatii
produselor cu cele de pe piata externa, pot conduce la o valorificare mai buna a resurselor locale,
atat de materii prime, cat si de forta de munca.

Agricultura

Consecinta a ofertei ecologice pe care o face teritoriul, activitatea agricola este o activitate
economica importanta daca nu chiar majora a judetului. Daca se ia in consideratie faptul ca
agricultura are ca mijloc si obiect de productie solul, atunci este evident ca in judetul Teleorman
oferta naturala este deosebit de favorabila.
Suprafata agricola a judetului Teleorman este de 495,8 mii hectare reprezinta 3,4% din totalul
suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand locul 4 pe tara.Circa 86% terenuri cu destinatie
agricola in totalul suprafetei judetului atesta aspectul prioritar al functiei agricole in economia
generala. Acest aspect apare cu atat mai favorabil daca se tine seama ca folosinta arabila a unui
teren agricola este superioara, ea asigurand spectrul cel mai larg de culturi, cu implicatii directe
atat in productia vegetala cat si cea animala.
In plus, procentul mare de terenuri de calitatea I si a II-a, adica terenuri arabile fara restrictii sau
cu restrictii mici in exploatare si cu fertilitate naturala ridicata, concura la sporirea ofertei
teritoriului pentru activitatea agricola.
De asemenea, faptul ca 97% din terenurile in exploatare agricola sunt 100% mecanizabile (pante
cuprinse intre 0 si 10%) aduce un element deosebit de favorabil pentru desfasurarea pricesului
agricol. Acest din urma aspect, insa, intra in conflict aparent cu noua structura de proprietate
asupra terenurilor agricole.
In afara de oferta naturala a teritoriului, potentialul agricol este sustinut si chiar sporit prin
lucrarile de imbunatatire funciara (irigatii insotite de desecari-drenaje) aplicate pe cca. 50% din
suprafata agricola.
Conform datelor difuzate de M.A.A. in 31. 12 1993 teritoriul judetului Teleorman este repartizat
astfel:
Domeniul public Domeniul privat Total
%%%
Suprafata agricola 7,8 77,9 85,7
Arabil 5,9 73,7 79,6
Pajisti 1,9 1,8 3,7
Vii - 2,2 2,2
Livezi - 0,2 0,2
Suprafata neagricola 9,3 5,0 14,3
Paduri 4,7 0,4 5,1
Ape 2,7 0,7 3,4
Circulatie 1,1 0,9 2,0
Constructii 0,6 2,6 3,2
Neproductiv 0,2 0,4 0,6
TOTAL 17,1 82,9 100,0
In ceea ce priveste gradul de macanizare al lucrarilor agicole indicatorul relevant il constituie
numarul utilajelor mecanizate raportat la suprafata agricola. Se constata ca judetul Teleorman
prezinta o situatie relativ mai favorabila fata de media pe tara. Fata de oferta naturala a
teritoriului, espectul critic principal il reprezinta echiparea cu lucrari de imbunatatiri funciare in
special din punctul de vedere al suprafetei amenajate. Se considera necesara o evaluare a
posibilitatilor de extindere a acestora sub raport de oportunitate, posibilitati de prelevare a apei si
eficienta economica.
Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare pondere din toate ramurile
economice ajungand in prezent la 82,9% din totalul suprafetei arabile.
Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta insa potentialul extrem de favorabil al
solului.Unul din indicatrii utilizati in aprecierea structurii roductiei agricole vegetale il reprezinta
"“tructura culturii". Urmarind evolutia acestui indicator pe un interval de 4 ani, se constata o
oarecare instabilitate in nteresul prodctilor pentru anumite cuturi. Aceasta se manifesta pe mai
multe planuri:
- o data in planul strycturii culturilor pentru fiecare an in parte
- alta data in planul evolutiei anuale a acestui indicator pentru fiecare cultura in parte.
Indcatorul respectiv reflecta un sngur factor de o anumita instabilitate: ponderea dominanta
aculturilor cerealiere (medie 63,8%). Sepoate afirma deci, ca din acest punct de vedere nu se
poate formula o concluzie exacta asupra configuratiei si structurii planului de cultivare si nici
asupra intereselor producatorilor din teritoriul judetului, acestea fiind de natura conjuncturala.
Luand ca indicator productia medie /kg la hectar, se observa aceasta stare de instabilitate in
productia vegetala, stare care este influentata de alti factori de conjunctura, cum ar fi: conditiile
climatice instabilede la un an la altul, nefolosirea capacitatii de irigatii, pierderi in recoltare,
tehnologii necorespunzatoare, neaplicarea ingrsamintelor chimice sau organice.
Pe baza datelor din 1991, s-a procedat la conturarea unei imaginii generale a judetului. S-a
constat ca datorita suprapunerii tuturor culturilor s-a creat o zona in care productia vegetala a fost
in afara de performanta -; si complexa. Aceasta zona cuprinde cca. 45% din suprafata totala
cultivata a judetului.
In sectorul productiei agricole animaliere de sistem industrial a acestora, in judet exista
numeroase capacitati de crestere a porcinelor, bovinelor si pasarilor, in prezent neutilizata la
capacitate maxima. Agentii economici reprezentativi pentru acest sector sunt: SC SUINPROD
SA (cu fermele Zimnicea, Dracea si Burdea), SC ROMCIP SA Salcia, SC AVOGAL SA Olteni,
SC GOLDEN EGG Bucuresti - ferma Mavrodin, SC AT GRUP SRL Draganesti Vlasca.
Studiind rezultatele privitoare la productia animaliera, inscrise in Anuarul Statistic din 1992, se
pot face urmatoarele aprecieri:
1. fata de potentialul natural al teritoriului numarul animalelor este mic;
2. prouctiile pe animal sunt relativ echivalente cu mediile pe tara exceptie facand sectorul bovin;
3. productia medie pe locuitor este performanta la carne si lapte si inferioara la lana si oua;
4. Teleormanul nu este mare producator in sectoarele ovin si pasari.
Cea mai importanta disfunctiune in acest sector economic consta in faptul ca activitatea agricola
generala a judetului nu corespunde ofertei naturale a teritoriului care este cvasiomogena in toata
aceasta zona. In afara de aceasta disfunciune mai putem aminti si altele precum:
- din punct de vedere al fondului funciar agricol se evidentiaza o scadere a acestuia an de an cu o
puternica scadere a suprafetelor arabile, aparent in favoarea plantatiilor de vie. De asemenea , se
constata o scadere accentuata aplantatiilor de pomi;
- suprafata mica acoperita de vegetatie forestiera;
- din punct de vedere al productiei agricole se constata o mare instabilitate atat in structura de
culturi, cat si in productiile realizate;
- gradul de utilizare extrem de scazut a echiparilor pentru irigatii.
Piscicultura. Prin indiguirea si desecarea lacurilor din lunca Dunarii s-a pierdut o importanta
suprafata din fondul piscicol. O alta sursa pentru fondul piscicol il reprezinta 60 amenajari de
lucii de apa din care 12 reprezinta lacuri cu functii complexe.
Amenajari numai pentru piscicultura, pe cursurile interioare sunt in numar de 48 si acopera o
suprafata de cca. 500ha. Mai importante sunt Zimbreasa, Nanov, Vijistea si Gauriciu - amenajari
de tip iaz - si cele din lunca Teleormanului la Slavesti, Laceni, Magura si Vitanesti - amenajari
de tip helesteu.
Productia de peste variaza intre 300 si 1000 kg/ha. Rezultatele pot fi cinsiderate inferioare daca
avem in vedere ca in alte helestee din tara se obtin productii xde 2000-2500 kg/ha. Societatea
care se ocupa in mod organizat de piscicultura este "Danubius" SA situata in Zimnicea.
Turism

Judeul Teleorman nu dispune de un potential turistic. Turismul prestat este de tranzit sau de
agrement (de week-end). Cel de tranzit beneficiaza de locurile de cazare din orase, cel de
agrement de imprejurimile oraselor, pe malul Dunarii sau de putinele zone impadurite din judet.

Transport

Transportul rutier. Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de cale ferata cu o densitate
mai mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor publice este de 1539 km, iar reteaua de cale
ferata este de 294 km din care 79 electrificati. Exista in judet mai nulte cai de legatura intre
localitati nemodernizate care nacasita modernizare de regula iar o mare parte din cele
modernizate trebuie reabilitate.
Reteaua de drumuri publice in extravilan ( drumuri nationale, judetene, comunale) are o lungime
de 1431km, din care modernizate sunt pe o lungime de 313 km si cu imbracaminti usoare pe o
lungime de 532 km. Lungimea drumurilor nationale este de 352,5 km din care cele modernizate
au o lungome de 350,4 km, gradul de modernizare fiind de 99,20 %. Traseele de drumuri
nationale sunt:
? DN 6 Bucuresti -; Alexandria -; Rosiori de Vede (81,435 km);
? DN 51 Alexandria -; Zimnicea (43,08 km);
? DN 51A Zimnicea -; Turnu Magurele (54,70 km);
? DN 52 Alexandria -; Turnu Magurele (51,247 km);
? DN 54 Islaz -; Turnu Magurele (17,060 km);
? DN 65A Balaci -; Rosiori de vede -; Turnu Magurele ;
? DN 5C Petrosani -; Zimnicea.
Din considerente de trafic traseele de drumuri nationale principale sunt DN6 si DN 52, restul de
5 trasee sunt drumuri nationale secundare.
Drumurilor judetene au lungimea 741 km din care lungimea drumurilor modernizate reprezinta
473 km, gradul de modernizare fiind de 63,80 %. Din totalul de 20 drumuri judetene numai pe
sapte trasee este prevazuta imbracaminte de beton asfalt, ceea ce reprezinta79,6 km. In rest sunt
prevazute imbracaminti asfaltice usoare -; 393,4 km, impietruiri -; 252,7 km si drumuri de
pamant -; 15,68 km.
Lungimea drumurilor comunale este de 338 km, din care cele modernizate au o lungime de 22
km, cu un grad de modernizare de 6,5 %. Drumurile comunale sunt in numar de 46. Lungimea
sectoarelor cu imbracaminti asfaltice usoatre este de 20,3 km, iar a celor impietruite de 215,44
km si cele din pamant -; 100,27 km.
Strazile urbane au o lungime de 327 km din care 293 km sunt in intretinerea prefecturilor, iar
restul de 17 km fiind pe drumuri nationale si ceilalti 17 km ramasi pe drumuri judetene si
comunale. Strazile urbane sunt modernizate pe o lungime de 165 km, adica 50,50 %.
Lungimea strazilor rurale este de 3056 km din care 2509 km sunt in intretinerera prefecturilor,
restul de 108 sunt pe drumuri nationale si 439 km apartin drumurilor judetene si comunale.
Acestea au un grad foarte redus de modernizare -; caa. 4 % - majoritatea fiind amenajate din
impietruiri slabe sau din pamant.
Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale ferata este de 294 km, din care 79 km a
fost electrificata. Traseul format din cale ferata dubla electrificata are o lungime de 69 km si
traverseaza judetul in zona mediana pe directia Videle -; Rosiori de Vede. Acesta face parte din
Magistrala numarul 1 Bucuresti -; Craiova -; Timisoara -; Arad -; Curtici.
Traseul format din cale ferata simpla neelectrificata reprezinta 225 km. El cuprinde traseele:
Zimnicea -; Rosiori de Vede, Turnu Magurele -; Rosiori de Vede, Rosiori de Vede -; Costesti
(limita de judet).
Nodul important feroviar in judet este reprezentat de Rosiori de Vede.
Nivelul de echipari de cai ferate in judet este considerat acceptabil, dar infrastructura si
instalatiile conexe cailor ferate nu corespund cerintelor de viteza. Nu se depasesc viteze mai mari
de 100 -; 120 km/h.
Transportul fluvial se realizeaza pe Dunare. Lungimea navigabila este stabilita fata deportul
Sulina, latimea Dunarii navigabile este de 600 -; 800 m si adancimea de 2,5 m.
In aceasta zona regimul de scurgere al Dunarii este liber, in anumite zone formandu-se praguri, si
anume:
- km 561 -; 564 Belene Cinghineana;
- km 566 -; 568 Luta;
- km 570 -; 574 Berzina;
- km 586 -; 587 Lakit Civara.
Porturile fluviale sunt amenajate la Zimnicea si Turnu Magurele.
Portul Zimnicea (km 553) are amenajat cheul de acostare (vertical) in lungime de 515 m,
capacitatea totala de operare este de 480.000 t/an, avand 2 macarale de cheu de 16 tf. Pentru
depozitare este construit un siloz de cereale. Este asigurat accesul feroviar in port.
Portul Turnu Nmagurele (km 597) are frontul de acostare amenajat pe lungimea de 933 m, tipul
de amenajare fiind cheu pereat, iar capacitatea maxima a navei ce poate acosta fiind de 1500t.
capacitatea de operare este de 715000 t/an, fiind dotat cu 5 macarale de cheu 5 tf. Pentru
depozitare este construit un siloz de cereale, iar accesul feroviar in port este asigurat.
Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol exista in prezent legatura de trecere pentru pasageri, in
perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare. S-a analizat amenajarea unor
zone libere.
Intre localitatile Zimnicea si Svistov exista un punct de tecere pentru pasageri, in perspectiva
prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare.
Transportul aerian.In judetul Teleorman nu este amenajata o baza aeroportuara, intrucat sunt
amenajate aeroporturi in zona apropiata (Bucuresti Otopeni si Bucuresti Baneasa)

RETEAUA DE LOCALITATI

Categoria administrativa de localitati existenta pe teitoriului judetului teleorman sunt

urmatoarele: municipii -; 2, orase -;3, sate -; 231. Aceasta releveca majoritatea covarsitoare a
localitatilor sunt de tip rural (97,9% din numarul total). Din cele 231 de sate este unul care
aparine unui oras. Este vorba de Cosoaia ce apartine de Videle.
Restul de 230 se constituie in 83 de comune. In conformitate cu ultima impartire administrativ -;
teritoriala, 6 dintre comune sunt suburbane. Este vorba de:
- comuna Nanov -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Poroschia -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Ciuperceni -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Lita -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Crevenicu -; suburbana la orasul Videle.
Comuna medie in judetul Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar variatia este destul de
mare, mergand de la un sat/comuna pana la sapte sate comuna. Comunele cu 1-2-3 sate detin o
pondere importanta. Este de mentionat ca majoritatea comunelor cu un numar mai mare de 4 sate
se gasesc in jumatatea de nord a judetului, partea sudica fiind caracterizata prn comune cu mai
putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in general zonei de lunca a
Dunarii.Media de 2,8 sate pe comuna este inferioara comunei medii pe Romania care este de 5
sate pe comuna.
Numarul de sate care revin in medie la un oras este de 46 fata de media pe tara care este de 55 de
sate la un oras.
In afara celor 3 orase mai mari -; Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede -; cu o populatie
care le situeaza in categoria oraselor mijlocii, celelalte doua orase -; Zimnicea, Videle -; fac parte
din categoria oraselor mici, cu populatie pana la 20000 locuitori.
Marimea medie a unei comune este de 3862 locuitori in 1992, in scadere fata de 1984, cand era
4340 locuitori. 51 de comune au pana la 4000 locuitori, 25 au intre 4000 si 6000 locuitori si
numai 7 au peste 6000 locuitori. Cele mai mari comune sunt: Orbeasca cu 8750 loc., Pereu cu
8340 loc., Botoroaga cu 7285 loc. Si Lunca cu 7076 loc.Constatam o concentrare in zona
mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al populatiei, in timp ce in nord, sud si
partial in vest comunele sunt de marime mai mica.
Marimea medie a unui sat este de 1390 loc.; 45,2% din numarul total al satelor se situeaza in
categoria de marime 1000 -; 3000 loc., concentrand 53,1% din populatia rurala. 26,1% au
marimea in categoria 500 -; 1000 loc.; 10% pana la 3000 loc. si 9,1% peste 3000 loc. Exista trei
sate cu mai putin de 100 loc. :
- satul Tavarlau (com. Poeni) -; 65 loc.
- satul Viile (com. Scrioastea) -; 8 loc.
- satul Obartu (com Tatarasti de Jos) -; 49 loc.
In ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate mentiona ca orasele sunt relativ uniform
distribuite pe teritoriul judetului, densitatea lor fiind de 0,8 orase/kmp, apropiate de densitatea
medie pe tara (1,1 orase/ kmp).
Satele de matrime mijlocie sunt uniform repartizate. Densitatea satelor in teritoriu este de 4,0
sate/100 kmp, usor mai scazuta decat media pe tara -; 5,6. Aceasta situatie se explica in parte
prin situatia judetelor in zona de camp, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai mari, cu
densitatea in teritoriu mai redusa. Densitati mai mari ale localitatilor se regasesc in nord si este
mai scazuta in lunca Dunarii.
Legat de asezarea geografica se poate mentiona si dispunerea localitatilor pe linii aproape
paralele pe directia NV -; SE, de-a lungul cursurilor de apa, lassand intre ele spatii agrare relativ
intinse si nepopulate. Exprimandu-ne mai plastic putem spune ca localitatile se insiruie “ca
margelele pe ata”.
Structura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea functiunilor economice
reflecta in general dezvoltarea social -; economica a judetului din ultima perioada. Se poate
defini astfel urmatoarea tipologie a localitatilor:
- Alexandria -; resedinta de judet, este un municipiu din categoria oraselor mijlocii, cu functiuni
economico-sociale complexe, cu rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu
- Turnu Magurele -; oras de categorie mijlocie, centru industrial si portuar cu rol de servire a
locuitorilor din SV judetului
- Rosiori de Vede -; oras de categorie mijlocie, nod feroviar, cu functiuni industriale si de servire
a locuitorilor din NV judetului
- Zimnicea -; din categoria oraselor mici, port fluvial cu functiuni mixte de importanta locala
- Videle -; din categoria oraselor mici, centru extractiv, cu functiuni mixte de servire locala.
Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de pornire pentru aprecierea
posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre factorii locali care pot constitui stimuli pentru
dezvoltare, mentionam pe cei mai importanti: resurse de minerale utile in exploatare sau
identificate, lucrari de imbunatatire funciare existente ca baza pentru activitatea agrara, resurse
de forta de munca, resurse balneo-turistice.
Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:
- sate cu functiuni dominant agrare
- sate cu functiuni mixte (agroindustriale)
- sate -; centre extractive (petrioliere).
Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal unor procese
demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul mic de locuitori, potentialul
economic scazut. Toate acestea atrag dupa sine slaba diversificare a tipologiei functionale a
localitatilor rurale.

LOCUIREA

Judetul Teleorman, fiind o zona cu puternic caracter rural, locuirea este asigurata in proportie de
cca. 70% in locuinte individuale adapostind de regula osingura gospodarie. Locuinte colective
exista in localitatile urbane, in procent mai mic sau mai mare si mai rar in localitati rurale, sub
forma locuintelor pentru specialisti.
Pe total, dar si pe medii putem spune ca nu exista o lipsa acuta de locuinte, numarul celor
existente fiind mai mare decat numarul gospodariilor. In mediul urban exista 30,5% din numarul
total al locuintelor, 29,0 % din numarul camerelor de locuit si 33,3% din aria locuibila totala.
Situatia este echilibrata in aceasta inlantuire, dar usor defavorizata din cauza ca in orase locuiesc
33,7% din numarul locuitorilor.
Suprafata locuibila pe persoana are valoarea medie pe tara de 11,5 mp, iar la nivelul judetului are
o valoare mai mica de 10,4 mp. 42% din numarul total al oraselor si comunelor se gasesc sub
media pe judet intre ele situandu-se si Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.
Intre comune, Plosca are situatie ceva mai favorabila, cu 6,7 mp/loc. 35,2% din totalul unitatilor
administrativ teritoriale se situeaza in jurul mediei pe judet si pe tara; 21,6% au valoare usor mai
ridicata si numai in comuna Slobozia Mandra valoarea este mai mare 14,0 mp/ locuitori.
Indicatorul “numarul mediu de persoana/camera” are valori satisfacatoarein sensul ca in numai
38 de orase si comune se inregistreaza valori mai mari decat media pe judet. Intre ele se afla si
orasele Alexandria Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.
Intre orase, fondul de locuinte este cel mai bine asigurat la Zimnicea unde revin 12,3mp/loc. si
1,0 pers/camra.
Concluzia este ca la nivel judetean locuintele au camere de locuit in numar satisfacator, dar cu
suprafete mici. Asa sunt si locuintele traditionale din mediul rural dar si puzderia de apartamente
din panouri mari ce au sufocat orasele.
Situatia cea mai defavorabila in alimentarea cu apa si incalzire centrala este in Videle, unde nici
jumatate din locuinte nu au aceste dotari minime. De altfel, existenta lor la nivelul celorlalte
municipii si orase nu este o garantie a confortului pentru locuitori, pentru ca lipsa apei reci si a
caldurii sunt situatii aproape permanente.
Alta pereche de indicatori analizati a fost: “numarul de persoane pe o gospodarie” si “numarul de
camere / gospodarie”. La nivel judetean situatia este comparativa cu cea de la nivelul tarii. In
timp ce in judetul Teleorman, gospodaria medie este formata din 3,1 persoane ce locuiesc in 2,9
camere, la nivelul tarii cele 3,1 persoane ce formeaza o gospodarie medie, locuiesc in numai 2,6
camere.
34 orase si comune au gospodaria medie mai mare decat media judeteana. In comunele: Buzescu,
Izvoarele si Tiganesti gospodaria medie este formata din cca. 4 persoane. Ele locuiesc in 3,1 -;
3,9 camere/gospodarie. Mai mult de 4 camere / gospodarie se intalnesc in comunele Bragadiru,
Lunca, Slobozia Mandra si Suhaia (3-4 pers.).
In judetul Teleorman sistemele constructive traditionale sunt cele care folosesc “pamantul batut”
si nuielele impletite (asa-numitele case din paianta). Sistemul este larg raspandit in Campia
Sudica si Podisul Moldovei si este predominant in judetul Teleorman. Sudul judetului se
caracterizeaza insa prin folosirea mai intensa a caramizii ca material de constructie traditional.
Trebuie remarcat faptul ca zona cea mai dens locuita are si conditiile de locuire cele mai slabe.
Sistemele traditionale de constructie nu permit realizarea de locuinte trainice. Principala
problema o constituie lipsa utilitatilor la locuintele existente, chiar si din oras.

APA POTABILA SI CANALIZAREA

In teitoriul judetului Teleorman exista in prezent sisteme centralizate de alimentatre cu apa in

municipiile Alexandria si Turnu Magurele, in orasele Rosiori de Vede, Zimnicea si Videle si in 9
localitati rurale. Populatia care dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat este de 193.438
locuitori, ceea ce reprezinta 40,1 % din populatia totala a judetului.
Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este 419,8 km, iar capacitatea statiilor de
tratare a apei este 168.133 mc/zi. Statiile nu functioneaza la intrega capacitate.
In municipiul alexandria procentul apei intrata in retea din statia de epurare este de 40,3 % din
din capacitatea statiei, iar in municipiul Turnu Magurele acest procent este de 26,9 %. In prezent
judetul beneficiaza de canalizare in numai 9 localitati, din care numai 5 au in dotare si statii de
epurare pentru ape uzate menajere.
Se estimeaza 179.561 numarul locuitorilor ce beneficiaza de canalizare, ceea ce reprezinta 37,2
% din populatia judeului, fapt care arata un nivel igienico-sanitar total necorespunzator pentru
localitatile din rural.

INVATAMANT

Analiza starii dotarilor din domeniul invatamantului o vom face pornind de la structura pe grupe
de varsta a populatiei, pe cele 2 medii rural si urban. Se constata ca atat pe totalul judetului, cat si
in mediul rural procentul populatiei de varsta scolara este mai mic dcat media pe tara (17,6% si
respectiv 16,0%).
Comparand populatia de varsta scolara (6 -; 16 ani) cu numarul elevilor inscrisi in invatamantul
corespunzator varstei constatam ca, la nivelul judetului numai 85% dintre copii frecventeaza
scoala. Acest procent este mult mai mic in mediul rural, dar mai mare cu 10% fata de urban.
Acest aspect este partial explicat de concentrarea populatiei de romi in oras.
Comparand numarul de elevi inscrisi la gradinite cu dotarea existenta, constatam o mare lipsa de
astfel de unitati in mediul urban. In orase, pentru cei 4852 de copii functioneaza numai 41 de
unitati (16% din totalul gradinitelor), in schimb din totalul personalului didactic 38,6% lucreaza
in orase.
Problema este mult mai grava in ceea ce priveste numarul de unitati din invatamantul primar si
gimnazial. Elevii din aceasta categorie sunt in orase in proportie de 48 % iar numarul de unitati
este de numai 11,2% din totalul pe judet; cadrele didactice din orase sunt in proportie de 38,5%
din numarul total.
Ca repartitie in teritoriu in fiecare comuna si in orase exista cel putin o gradinita si o scoala
primara si gimnaziala. Liceele, in numar de 20 sunt repartizate astfel: cate unul in Videle si
Zimnicea si in comunele Piatra, Draganesti Vlasca, Olteni. In municipiul Alexandria sunt 6, la
Turnu Magurele 5 si 4 la Rosiori de Vede. Partea de nord si nord-vest a judetului este lipsita de
un liceu apropiat ca distanta. In judet nu exista nici o institutie de invatamant superior de stat.

SANATATE

In conformitate cu datele furnizate de Directia Sanitara, dotarea la nivelul judetului este

urmatoarea:
- numar spitale 11 din care 6 in municipii si orase
- numar paturi in spitale 3638 din care 2956 in municipii si orase
- dispensare 106 din care 21 in municipii si orase
- policlinici 8 toate in mediul urban
- locuri in cresa 1090
- leagane de copii 1 in Alexandria
- numar farmacii 34 din care 9 in urban
- numar medici 884 din care 524 in urban
- personal mediu 1823 din care 1610 in urban
Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare materiala din acestea,
aglomereaza cele 6 unitati spitalicesti din orase. In ceeqa ce priveste numarul medicilor a fost
analizat indicatorul “numarul de locuitori ce revin la un medic”. Media pe judet este 547,3
locuitori deserviti de un medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.
Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea sanatatii sunt:
- insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi spitale noi;
- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor, dispensarelor cu
aparatura, utilaje performante, medicamente;
- numar insuficient de medici in mediul rural.

CULTURA

In toate cele cinci orase ale judetului exista cate o casa de cultura. In mediul rural exista 108
camine culturale, cate cel putin unul in fiecare comuna.
In orasele Alexandria, Zimnicea, Videle functioneaza cate un cinematograf, iar in Turnu
Magurele si Rosiori de Vedesunt doua cinematografe. Cel putin teoretic, in toate comunele exista
cinematografe satesti, mai putin in comuna Silistea Noua.
In orasele Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vde si in comuna Dracsenei exista cate un
muzeu.
In tot judetul exista un numar de 177 biblioteci scolare, 86 biblioteci publice, la care se adauga
21 biblioteci specializate amplasate in orase dupa cum urmeaza:
- Alexandria -; 9
- Turnu Magurele -; 5
- Rosiori de Vede -; 6
- Videle -; 1
Acestea din urma au un fond de carte de cca. 45.000 volume.

SPORT

Dotarile sportive si de recreere sunt prezente in judetul Teleorman la nivel mediu si in se

regasesc in special in orase. Mentionam ca in Alexandria functioneaza o sala polivalenta cu 1000
de locuri.
In judet exista 13 stadioane din care 3 in orasele Alexandria, Turnu Magurele si Rosiori de Vede.
Cele din urma au o capacitate de 5000 de locuri, aflandu-se in stare buna. Numarul terenurilor de
sport amenajate in cele cinci orase si care sunt in stare buna se prezinta astfel:
- 18 in Alexandria;
- 12 in Turnu Magurele;
- 10 in Rosiori de Vede;
- 5 in Zimnicea;
- 5 in Videle;
- total 50.
Cu exceptia orasului Zimnicea, celelalte detin cate un strand -; bazin in Turnu Magurele sunt
doua).

POLUAREA

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor. Deoarece
aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul
inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este de prima importanta. Poluarea aerului are
numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si raspandite
in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.
Sursa majora de poluare a aerului din judet este SC TURNU SA -; Turnu Magurele. Un aport
insemnat in degradarea calitatii il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit
in atmosfera oxizi de carbon, bioxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in
cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind
posibile ploi acide in conditii de precipitatii.
Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul Teleorman A.P.M. ALEXANDRIA a efectuat 1406
analize fizico-chimice prin masuratori sistematice ale imisiilor de substante poluante, masuratori
efectuate in cadrul sistemului propriu de control.
Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica sectoarelor economice in
care se regasesc principalii consumatori: populatia, industria si agricultura. Principalii receptori
ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor
de 42,66 si respectiv54,8 % din volumul total restituit.
Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de multiplele actrivitati
umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltarii economico-sociale a judetului,
incepand cu dezvoltarea intensiva a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si
urbanizarii din ultimul timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile, au dus uneori
la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale a acestuia pana la distrugerea
completa a sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.
Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de poluarea aerului in zona
marilor platforme industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare,
de depozitare necontrolata a deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii
si de combatere a eroziunii, precum si de fenomenele naturale, cum ar fi: seceta ori excesul de
umiditate.
In categoria suprafelelor poluate au fost incluse terenurile degradate cu titei si apa sarata de catre
schelele petrolierede pe teritoriul judetului (videle si Poeni), terenurile afectate de poluare ca
urmare a activitatii efetuate de SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii
neorganizate a deseurilor.
Datorita asezarii geografice a judetului si a slabei retele magistrale rutiere, nivelul zgomotului
perceput in asezarile umane se inscrie in limitele de zgomot accesibile. In perioada anului 1999,
probleme de zgomot in asezarile umane a fost create uneori de untatile de alimentatie publica,
pestari servicii sau productie situate in blocurile de locuinte, datorita programelor de functionare
prelungite, aprobate de oficialitatile locale.
In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o detine cenusa, zgura si
slamurile. Probleme deosebite in ceea ce priveste cantitatile mari de deseuri sunt create de
schelele petroliere Videle si Poeni precum si combinatul chimic din Turnu Magurele. In lipsa
unor spatii de depozitare corespunzator amenajate , slamul provenit de la curatirea decantoarelor
si cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri sau a digurilor de contur ale
sondelor cu efect negativ asupra solului si subsolului.
Agentul economic SC TURNU SA creeaza probleme prin cantitatile mari de cenusa de pirita,
fosfoghips si carbonat de calciu rezultate din activitatea sa. De mentionat este faptul ca in
privinta carbonatului de calciu s-au facut unele progrese in valorificare, prin includerea
tehnologica a acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe. Cenusa de pirita este
valorificata in momentul de fata de catre Uzina de Valorificare a Cenuselor de Pirita care insa,
datorita conjuncturiii economico-financiare nefavorabile in care afla societatea, prelucreaza
cantitati mici cu intermitenta.
Zone degradate. In urma inventarierii facute la nivelul judetului s-au inregistrat ca soluri
degradate 31900 ha, din care:
- cu exces de umiditate -; 1616 ha;
- acide -; 25885 ha;
- saturate -; 1193 ha;
- afectate de eroziune -; 896 ha;
- fenomene de alunecare -; 1142 ha;
- poluate -; 559 ha;
- altele -; 279ha.
De mentionat este faptul ca in totalul suprafetelor degradate au fost introduse atat cele cauzate de
actvitatile antropice cat si cele cauzate de fenomene naturale. In categoria suprafetelor poluate au
fost incluse terenuri degradate cu titei si apa sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul
judetului (Videle si Poeni), terenirile afectate de poluare ca urmare a activitatii SC TURNU SA
si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a deseurilor.
In zona de activitate a agentului economic SC TURNU SA, combinat chimic de producere a
ingrasamintelor pe baza de amoniac si fosfor, amplasat la 4 km de municipiul Turnu Magurele,
au fost apreciate ca fiind afectate de poluare cca. 50 ha.
In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schelele petroliere, solurile poluate sunt
afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste natura poluantului, cat si intensitatea lui.
Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor de sonde pe traseul conductelor de
transport a produselor petroliere si a apei sarate, de-a lungul vailor si afecteaza urmatoarele
teritorii comunale:
- Poeni -; 155,6 ha;