Cursul 1.

Mersul opiniei publice

Media-opinia publică, un binom organic

1. Informaţia: materia primă pentru metabolismul opiniei publice

2. Opinia publică are nevoie de timp pentru a se schimba

3. Cine deţine presa astăzi, va câştiga puterea mâine

Evenimentul şi mersul opiniei publice

1. Caracteristicile influenţei exercitate de eveniment

2. Nu evenimentul schimbă opinia publică, ci suitadeevenimente

• Capacitate proprie a oamenilor de a prelucra şiînţelege

• Oamenii ascultă ce spun media, dar au şi judecata lor

• Cu câţi bani se duc la piaţă şi cu ce vin în sacoşă

• Poteţialul clash între ce spune presa şi ce văd şi observă oamenii

Un concept cu malformaţie congenitală

1. Cunoaştem obiectul la care se referă opinia publică, dar niciodată subiectul

2. Subiectul opiniei publice nu este mass media, ci publicul instruit, activ şi îndrăzneţ

3. De ce sondajele de opinie publică ne spun totuşi adevărul?

Caracteristici ale opiniei publice

1. Este apanajul societăţii civile. Conştiinţa neoficială

2. Nu este un bloc omegen. Traversată tot timpul de curenţi şi interpretări. Permanentă

confruntare.

3. Expresia verbală a atitudinii; atitudinea – expresia verbală a interesului

4. Expresia unei evoluţii istorice şi a unor acumulări particulare. Opinia publică franceză, opinia
publică germană etc. Coreenii şi-au vândut bijuteriile, iar grecii au ieşit în stradă

5. Opinia publică reacţionează la evenimente în legătură cu care există o reacţie. Bătălia între
interpretări
 Potenţialul de vulnerabilitate al opiniei publice

1. Lipsa cometenţei

2. Lipsa resurselor

3. Tirania majorităţii

4. Vulnerabilitatea la persuasiune

5. Dominarea de către elite

Vârtejurile de opinie publică, excepţia şi nu regula

1.Similitudine între mecansimul epidemiilor microbiene şi comportamentul psihologic al

publicului: “ideea se propagă rapid, ca izbucnirea unei maladii după o perioadă de incubaţie.
Apoi, propagarea ei scade, pentru că spiritele sunt saturate sau pentru că au intervenit evenimente
noi” (J. Stoetzel, A. Girard)

2. Idei de reţinut: perioadă latentă. Acum se poate influenţa opinia publică. Atunci când a ieşit la
suprafaţă, trebuie să i te conformezi

3. Perioadă de prelucrare. Opinia publică este asemenea unui lac traversat de vălurele. Dar în
adâncuri, ea prelucrează.

Cunoaşterea opiniei publice nu înseamnă ascultarea ei oarbă

1. Liderii veritabili devansează opinia publică şi spun adevăruri când acestea nu convin. Dar
când istoria îi va confirma, are loc şi consacrarea ca lideri

2. Liderii de duzină merg “braţ la braţ” cu opinia publică

3.Consideraţii privind situaţia actuală

Costul “jocului de-a imaginea”

1. Există o seducţie în rândul aşa zişilor specialişti: să apeleze la jocuri de-a imaginea, la
“manipulări”

2. În viaţa socială niciodată nu poţi stăpâni toate variabilele

3. Morala pe care o degajă atitudinea d-nei Merkel cu privire la imigranţi

 Cursul 2. Walter Lippmann: Puterea opiniei publice

W. Lippmann și puterea opiniei publice

Cele trei domenii distincte și relaţia triunghiulară între:

• Domeniul realităţii propriu-zise

• Percepţia asupra acestei realităţi

• Consecinţele acţiunii (răspunsului) nostru

Walter Lippmann

• Public Opinion, 122 primul studiu de sine stătător despre opinie publică

• Faptele pot fi distorsionate, iar opinia “fabricată”

• 125, The Phantom Public: “astăzi, cetăţeanul obişnuit a ajuns să se simtă asemenea unui
spectator surd aflat în rândul din spate, care e nevoit să privească la un spectacol misterios, abia
abţinându-se să nu doarmă”

Lumea din afară și imaginile din mințile noastre

Valoarea de adevăr a reprezentărilor noastre: ce cunoaştem noi din faptele pe care le relatăm?

Faptul propriu zis şi imaginile din mintea noastră

Percepem ceea ce suntem pregătiți să percepem

• Există mai multe feluri de a cunoaşte realitatea.

• Există o realitate pe care o cunoaştem nemijlocit. Realitatea cu care intrăm direct în contact

• Există o realitate pe care o cunoaştem din relatări. Deci cunoaştem ceea ce transmit şi percep
alţii în legătură cu acea realitate? Care sunt şansele noastre de a şti că avem o percepţie veridică?

Percepem ceea ce suntem pregătiţi să percepem

• Între noi i realitate se interpune ceva: structura noastră de stereotipuri culturale

• Cine formează aceste stereotipuri? Educaţia, mediul social, nivelul de pregătire

• Stereotipul este “ca un majordom la un bal mascat, care judecă dacă invitaţii au venit într-o
ţinută adecvată”

• Se interpune pe traseul informaţiei spre structurile noastre de cunoaştere.

Nevoia de a simplifica realitate

• Stereotipurile joacă şi un rol pozitiv, ne ajută să simplificăm realitatea

• Problema este că fiind foarte selectivă, rearanjând informaţiile primite, percepţia riscă să nu fie
o reflectare a unei realităţi, ci proiecţia asupra lumii a propriei noastre conştiinţe.

• Decalajul dintre imaginile din mintea noastră şi realitatea pe care pretind că o reflectă

Trăim în aceeai lume, dar simim în lumi diferite

Aceeaşi realitate generează percepţii diferite

• Oamenii nu se mai raportează la realitate, ci la propriile percepţii, la pseudo environment.

• Ce este opinia publică? “Opinia publică este, în primul rând o versiune codificată şi moralizată
a faptelor. Structura stereotipurilor, aflată în centrul codurilor noastre, determină în mod
substanţial ce grupuri de fapte vom vedea şi în ce lumină le vom privi

Presa tribunalul opiniei publice deschis zi și noapte

• Presa nu reprezintă un instrument de informare a opiniei publice, ci o formă de inducere a unor

boli ale opiniei publice

• Presa publică relatările reporterilor. Dar percepţiile reporterilor urmează acelaşi traseu ca şi cel
al oamenilor obişnuiţi

• Știrile şi adevărul nu sunt acelaşi lucru

De unde vine puterea presei?

• Din faptul că se interpune pe traseul dintre realitate şi percepţia oamenilor. Presa organizează
pentru societate informaţiile şi orientează percepţia socială a diverselor fenomene.

• Acesta este sensul formulei: tribunalul opiniei publice deschis zi şi noapte, care sacrifică legea
pentru orice, în fiecare moment”

Soluţia lui Lippmann

• Constituirea unor echipe de experţi care să analizeze obiectiv faptele şi care să contribuie la
construirea unor “opinii publice sănătoase”

• Aceste echipe ar trebui să reprezinte principala legătură între oameni şi realitate, iar nu presa.

• Lumea reprezentărilor este prea importantă pentru a fi lăsată pe seama presei.

 Cursul 3. Caracteristici ale comunicării de masă. Public, masă, audiență

Grupul şi opinia preponderentă

• Grupul primar: grupul în care toată lumea cunoaște pe toată lumea

• Caracteristicile grupului primar: experienţă comună; au un lider; îşi reordonează continuu

opinia

• Grupurile sunt democratice dar nu sunt liberale

Grupul secundar: opinia publică

• Grupul secundar este opusul grupului primar. Cum se poate forma atunci opinia, opinia
publică?

• a. mijloacele de informare, care se interpun între fapte şi opinie

• b. experienţele grupurilor sunt diferite. Intervin simbolurile, ca forme de înţelegere şi de

unificare a înţelesurilor

• c. opinia publică trebuie comunicată: mijloacele de comunicare

Teophraste Renaudot: La Gazzette

• “Istoria este obligată să spună întotdeauna adevărul; gazeta face suficient dacă împiedică
minciuna”

• “Asemenea torenţilor, presa (opinia) se dezvoltă datorită piedicilor”

• “Aşa este natura omului: dispreţuieşte ceea ce este permis şi aleargăm după ce i se interzice”

John Walter: Times

• Suppresion Fee; Contradiction Fee

• Înfiinţează postul de corespondent. Prezenţă în Războiul din Crimeea

• “Dacă ar fi să transmit generaţiilor viitoare o dovadă a civilizaţiei engleze din secolul al I-lea,
nu aş alege nici docurile, nici căile noastre ferate, nici edificiile noastre publice, nici măcar
magnificul nostru Parlament. Mi-ar fi de ajuns , pentru a da această dovadă, un simplu număr al
ziarului Times” Bulwer-Lyton.

“Convorbirile la gura sobei”

• Numele sub care sunt cunoscute o serie de 2 de discursuri ale preşedintelui Roosevelt în
perioada 1933-1944
• Denumirea a fost dată de Harr Butcher de la CBS – columbia Broadcasting System.

• Explicaţia succesului: transmise sâmbătă seara; vocea caldă a preşedintelui; sentimentul că

participă la luarea deciziei.

• “We have nothing to fear but fear itself”

Cei patru predecesori ai studiului comunicării

• Wilbur Schramm: “Astfel, în anii `30 şi `40 au apărut patru giganţi adevăraţi proveniţi din
ştiinţele sociale ca specialişti în comunicarea umană. Adolf Hitler - nu îi mulţumim , pentru că a
făcut-o fără să-şi dea seama - ne-a dat doi dintre ei: Paul Lazarsfeld şi Kurt Lewin. Robert
Maynard Hutchins - nu îi mulţumim, pentru că nu a întrezărit o astfel de contribuţie - ni l-a dat
pe cel de-al treilea, Harold Lassell. Iar armata SUA, probabil chiar spre propria surprindere, ni l-
a dat pe cel de-al patrulea, luând pe cel mai talentat psiholog experimental din ţară şi dându-i în
timpul războiului responsabilităţi care l-au făcut să-şi consacre tot restul vieţii studiului
comunicării. Acesta este Carl Hovland”.

Caracteristicile comunicării de masă

• Relaţia asimetrică dintre emiţător şi receptor

• Implică mijloace tehnice şi instituţionale

• Contextul transmiterii poate fi separat de contextul receptării

• Implică o puternică activitate de selecţie

• Este pregnant unidirecţională

Noţiuni fundamentale: Mulţime

• Mulţime: masă neomogenă

• Comportamentul este ghidat de o stare emoțională; participarea în mulţime necesită capacitatea

de simţire şi empatie

• nu are lideri şi în general nu ştie ce vrea; îşi poate descoperi obiectivele pe parcurs

Publicul

• Un grup de oameni care se confruntă cu o temă controversată, cu o temă care naşte polemică

• Este creat ca urmare a dezacordului asupra unei probleme

• Publicul este format din grupuri de interese active; durează cât durează problema controversată

• Opinia publică este raţională dar nu în mod necesar şi inteligentă

Audienţa

• Structurată de interese, valori, preferinţe

• Este selectivă

• Un partener al procesului de comunicare

• Uneori modelează procesul de comunicare al emițătorului.

Harold Lassell

• Cel mai cunoscut enunţ din domeniul comunicării: Cine? Ce spune?, Prin ce canal?, Cui?, Cu
ce efect?

• Schema comunicării şi domeniile de cercetare pe care le-a generat

Funcţiile media

• De supraveghere a lumii, cu scopul de a relata

• De interpretare a înţelesului acestor evenimente

• De socializare.

• Mai târziu s-a adăugat funcţia de entertainment

Cursul 4. Fluxul comunicării în doi pași

 Paradigma „glonțul magic”

Anii 20 și 30 au fost anii în care dominantă a fost ideea efectelor atotputernice ale presei.

Care sunt premisele acestei teorii:

- Mesajul izbește fiecare ureche individuală;

- Nu sunt luate în calcul disucțiile, influențele dintre oameni.

Paradigma efectelor limitate

Pornește de la ideea fundamentală că oamenii trăiesc în grupuri și interacționează.

Mesajele nu se adresează doar urechilor individuale, ci și „urechilor” grupului.

Oamenii trăiesc în grupuri și prelucrează împreună mesajele transmise de presă.

Noua paradigmă este formulată în urma unui experiment. Aceasta este și caracteristica școlii
americane de comunicare. Afirmațiile sunt întemeiate pe cercetări.

Paul Lazarsfeld

- Matematician și doctor în matematică de 25 de ani

- Președinte al asociației de sociologie americane
- Cel mai mare etodolog în domeniul comunicării

People’s choice

Cercetare făcută în timpul alegerilor prezindețiale desfășurate în 1940. Locul de desfășurare

ținutul Erie.

Scopul cercetării:

- Motivele și împrejurările schimbărilor de opinie; mersul opiniei publice

- Ce influență au mijloacele de comunicare în timpul unei campanii

Indicele predispozițiilor politice

Noțiunea de turnover: cât de mult se schimbă opinia în timpul alegerilor; mărimea turnover-ului
indică gradul de schimbare

Una din descoperiri: mărimea turnover-ului mică. Deci o schimbare există, dar de mici proporții.

Predispoziții politice: oamenii votează ceea ce sunt; starea materială, mediul de rezidență,
apartenența religioasă, vârsta

Presiunile încrucișate
Sunt trei etape când votanții își schimbă opinia: la început de campanie, în timpul campaniei și în
ultima parte a campaniei.

Cine influențează această evoluție: gradul de interes și presiunile încrucișate

Gradul de interes

Două treimi din alegători se decid cu cine votează înainte de a începe campania.

Consecințe: Cea mai bună campanie este perioada dintre campanii

Interesul joacă un mare rol pe tot timpul campaniei. Omul cu interes este activ, dar și greu de
influențat.

I don’t know because I don’t care

Amânarea deciziei de vot, principalul efect al presiunilor încrucișate.

Votanții de acest gen așteaptă ca grupul, familia să ia decizia pentru ei.

Semnificația organizării de evenimente care să arate ce interese reale au alegătorii.

Importanța ultimelor două saptămâni: efectul brandwagon; efectul underdog

Influența presei

Efectul de activare: 14%

Efectul de consolidare: 53%

Efectul de convertire: 8%

Paradigma efectelor limitate ale mass media

Exprimă situația existentă la acel moment

Fluxul comunicării în două trepte

Descoperirea grupului social și a rolului jucat de grup și de liderul de grup.

Grupurile au interese, iau naștere în jurul intereselor; ele au lideri să apere aceste interese.

Mesajul mass media se adresează urechilor individuale, dar se adresează și intereselor de grup.
Sunt două etape de prelucrare: cea de la nivelul grupului, după care urmează cea de la nivelul
persoanelor.

Particularități ale prelucrării în grup

Rolul fundamental este jucat de lideri; ei prelucrează primii. Acesta este primul pas

Al doilea pas: traseul de la lideri la membrii grupului.

Liderii transmit mesajul către membrii grupului cu înțeles cu tot. Se precizează compatibilitatea
sau incompatibilitatea cu interesele grupului.

Grupuri mici și lideri specializați

Pe măsură ce societatea a evoluat, s-a schimbat și rolul liderilor; nu mai există un singur lider;
lideri specializați.

Grupurile mari nu mai au coerența clasică; putem vorbi mai curând de grupuri mici și lideri
specializați și care se schimbă relativ repede.

Cursul 5. Persuasiunea – examenul cel mai dificil al comunicării

Why we fight?

• O serie de şapte filme realizate de regizorul Frank Capra

• Filmele prezentau momente importante în evoluţia conflictului

• Premisele implicite ale acţiunii –să ofere soldaţilor informaţii “obiective”;

• Aceste informaţii obiective vor modela opiniile soldaţilor, chiar atitudinea şi comportamentul
lor

Orientarea clasică în studiul persuasiunii: Carl Hovland

• Pune accentul pe mesaj, eşalonarea sa, în ultimă instanţă pe convingerea audienţei;

• În fapt, studiile lui Hovland se focalizează: -pe mesaj (structura şi dozarea acestuia) - pe
audienţă (însăşi ideea de a schimba opinia audienţei arată că opinia existentă prezintă
inconveniente; - pe întreg procesul de comunicare, pe toate etapele sale, pe îmbinarea
argumentelor raţionale cu aspectele emoţionale

Efectele limitate ale filmului - The Battle of Britain

• Nivelul de cunoştinţe: efect puternic

• În ce măsură a schimbat opiniile şi interpretările soldaților: efect moderat

• Efectele în ceea ce priveşte modificarea opiniei: rezultate minore

• Efectul asupra îmbunătăţirii motivaţiei de a lupta: niciun efect

Diverse corelaţii: opinia și gradul de instruire

• Persoana instruită are nevoie de informaţii calitative pentru a-şi schimba opinia;

• Persoana puţin instruită îşi schimbă opinia şi în prezenta unor informaţiio bişnuite;

• Opinia şi baza ei informaţională: opinia există şi fără baza ei informaţională care a creat-o

Cine modelează mai mult: argumentele “pro” sau “contra”

• Două “etaje”. Argumentele “pro” merg foarte bine la cei cu nivel de instruire modest; cele “pro
şi contra” la cei instruiţi

• Al doilea “etaj”: Ce opinie anterioară avea audienţa? “Pro” lucrează mai bine când argumentul
coincide cu opinia existentă; “pro şi contra” la cei care aveau oopinie anterioară diferită

Credibilitatea sursei
• Sursa credibilă are o influenţă mai mare asupr amodificării opiniei;

• Evoluţia în timp: rolul sursei se estompează; sursa este uitată mai repede decât conţinutul;

• Timpul conservă ce s-a spus, nu cine a spus

Perimetrul de acceptare, perimetrul de respingere

• Ca să convingi, trebuie mai întâi să fii acceptat

• Mărimea perimetrului de acceptare: gradul de familiarizare cu o problemă, gradul de implicare

afectivă;

• Cea mai favorabilă situaţie de modificare a opiniei: când receptorul nu este familiarizat cu o
problemă;

• Permietrul de acceptare este maxim când perimetrul de respringere este minim şi invers.

Cum să spargem perimetrul de respingere

• Să te apropii de perimetrul existent uşor şi prudent, fără a apela la contraziceri deschise;

• Construieşti pe ce ai nu pe cei ai dori să ai; convertirea începecu naşterea unei opinii noi, nu cu
distrugerea celei vechi;

• Prevenită cu orice preţ radicalizarea;

• Posibilitatea de a prezenta o poziţie chiar şi mai radicală.

Codul comunicării eficiente

• Mesajul trebuie conceput şi transmis încât să câştige atenţia auditoriului

• Mesajul trebuie să folosească semne care se referă la experienţa comună atât a sursei, cât şi a
receptorului;

• Mesajul trebuie să aibă în vedere nevoile receptorului şi să sugereze o modalitate de rezolvare;

• O modalitate de rezolvare în concordanţă cu situaţia grupului.

Orientarea modernă: Jean Noel Kapferer

• “eficienţa unui mesaj persuasiv nu depinde de gradul de memorare a acestuia, ci de gradul de

acceptare, adică de gândurile pe care un mesaj persuasiv le prilejuieşte în mintea receptorului”

• Destinatarul unui mesaj persuasiv este un procesor activ de informaţie, iar efortul de
persuasiune are succes în momentul în care receptorul începe să genereze argumente în favoarea
celor prezentate
• Persistenţa în timp a efectelor persuasiunii este legată mai mult de conţinutul acestor răspunsuri
cognitive decât de conţinutul mesajului ca atare.

Răspunsurile cognitive

• Răspunsul cognitiv exprimă efortul individului de a lega mesajul de preocupările şi credinţele

sale pre-existente;

• Răspunsul cognitiv este expresia dialogului intern pe care mesajul îl declanşează în individ.

Dubla decodare a mesajului

• Prima decodare: cea prin care mesajul este înţeles

• A doua decodare: din punct de vedere al acceptării şi refuzului

• Această ultimă operaţie mentală este ceea ce adaugă viziunea modernă asupra comunicării

• Procesul de acceptare nu este determinat atât de mesaj, cât de opiniile, informaţiile şi credinţele
receptorului

Nu persuasiune, ci autopersuasiune

• Viziunea clasică trata persuasiunea ca o operaţie de comunicare;

• Viziunea modernă, drept rezultatul unui dialog al persoanei cu ea însăşi

• Viziunea clasică vedea receptorul drept o persoană relativ pasivă;

• Viziunea modernă, drept o persoană foarte activă, având interese şi credinţe;

• Diferenţa dintre cele doua abordări se sprijină şi pe diferenţa dintre modul cum este concepută
audienţa.

Cursul 6. Agenda-setting

Un noucâmp al influenţelor, o nouă viziune a efectelor

• Cele două mari direcţii de interpretare a efectelor: atotputernicia media şi efectele limitate;
• Un nou câmp al influenţelor, efectele nu sunt epuizate de cele două interpretări;

• Noua teorie are în vedere efectele indirecte şi de lungă durată;

• Deci nu efectele “mari” sau “minore”, ci efectele obişnuite, comune, care se exercită silenţios şi
sunt mai greu de observat

Cum sunt generate efectele mass media?

• Media atrag atenţia publicului cu privire la un subiect

• Media pun la dispoziţie un volum de informaţii despre acel subiect

• Informaţiile oferite duc la schimbarea opiniilor şi atitudinilor

• Atitudinile formate în acest fel influenţează comportamentul

• Agenda setting se focalizează pe primele două etape ale influenţei mass media

Acumularea elementelor noii teorii

• Robert E. Park: “The Immigrant press and Its Control”, publicată în 1922; cercetare asupra
presei publicate în limba imigranţilor (cu deosebire germani);

• Presa în limba imigranţilor încurajează procesul deasimilare;

• Nu rosteşte cuvântul, dar vorbeşte despre funcţia de gate–keeper: “dintre toate evenimentele
care au loc şi sunt înregistrate zilnic ... editorul alege spre publicare anumite aspecte...; restul este
dat uitării sau este condamnat să ajungă la coşul de gunoi. Există o cantitate enormă de ştiri care
sunt omorâte în fiecare zi”

Kurt Lewin: cei trei paşi ai schimbării comportamentului

• Când este vorba despre obiceiuri culinare, femeile joacă rolul de gate-keeperi;

• Experimentul din timpul războiului;

• Schimbarea comportamentului presupune trei paşi: dezgheţarea, schimbarea şi îngheţarea;

• Fără parcurgerea ultimei etape, schimbarea nu durează;

• Fără parcurgerea primelor două etape, schimbarea nu are loc;

• Rolul de gate-keeper nu se limitează la acest domeniu, ci poate fi extins la“traseul unei ştiri”

D. M. White: inaugurarea unei noi linii de cercetare

• White urmează sugestia lui Lewin şi studiază comportamentul unui redactor;

• Un redactor selectează ştirile venite pe agenţii; în funcţie de ce face această selecţie?

• Analiza ştirilor nepublicate arată că redactorul are preferinţe pentru anumite ştiri şi
subestimează altele;

• Publică un studiu, criticat vehement: supralicitează rolul redactorului şi subestimează pe cel al

grupului; inaugurează o linie de cercetare

Elaborarea de concepte şi mecanisme explicative

• Sociologii Kurt şi Gladys Lang: mass media îndreaptă atenţia înspre anumite lucruri; sugerează
omului la ce să gândească;

• Norton Lang: “într-un anume fel, ziarul este principalul motor care pune în funcţiune procesul
deformarea agendei locale”

• Bernard Cohen: 1963 publică studiul The Press and Foreign Policy: “este posibil ca în cea mai
mare parte a timpului, presa să nu reuşească să le spună oamenilor ce să gândească, dar ea are un
succes surprinzător când le spune cititorilor la ce să gândească”

Mass media: părinţii opiniei publice

• Mass media publicând diverse ştiri lansează diverse interpretări, modelează opinii;

• După aceea, opiniile evoluează independent de opinia mass media;

• Problemele publice, precum copiii, cresc şi capătă din ce în ce mai multă independenţă faţă de
părinţi”

Articularea şi testarea ipotezei

• 1967 - Maxwell Mc Combs şi Donald Shaw fac în Carolina de Nord o cercetare privind
efectele cognitive ale media;

• Eşantion 100 de votanţi; s-a adresat întrebarea: care erau problemele cele mai importante ale
alegerilor?

• S-au comparat răspunsurile cu ştirile publicate depresă

Media şi construirea socială a realităţii

• Corelaţie foarte puternică între conţinutul ştirilor şi răspunsurile oamenilor

• Cu cât realitatea este mai îndepărtată,cuatâtinfluenţa media este mai mare

Studiul Charlotte

• Studiu reprezentativ făcut în anii 70 şi materializat în lucrarea The Agenda setting Function of
the Press

• Media creează agenda cetăţeanului; reciproca se verifică doar parţial;

• Agenda votanţilor (T1, (iunie) şi T2 (octombrie); corelaţie puternică între agenda votanţilor la
T2 şi agenda media la T1 decât invers;

• Cea mai importantă sursă de informaţii: televiziunea, presa scrisă, comunicarea interpersonală;
rolul publicităţii politice

Alte concluzii

• Gradul de corelaţie este mult mai puternic în cazul persoanelor cu nevoie mare de orientare;

• Media induce şi agenda de priorităţi a omului politic;

• Deci agenda cetăţeanului şi cea a omului politic sunt induse de către media;

Importanţa acordată de media şi importanţa reală a problemelor

• Ray Funkhouser: o cercetare în care adaugă un al treilea plan de analiză: importanţa reală a
problemelor

• Importanţa reală detectată după anumite statistici;

• Slabă corespondenţă între atenţia media, atenţia cetăţeanului şi importanţa reală a problemelor
evaluată pe baze statistice
• Presa are logica sa, care nu are, totdeauna, legătură cu importanţa reală

De cât timp are nevoie o temă pentru a “intra”pe agendă

• De câteva luni, dacă se bucură de o frecvenţă de abordare ridicată;

• Watergate a devenit eveniment când i s-a schimbat încadrarea;

• Rolul cadrajului; cât timp a fost încadrată în schema unei dispute partizane, nu a avut ecou;

• Când a fost încadrată ca problemă naţională şi susţinută de oameni neangajaţi a început să aibă
efecte; Cadrajul şi priming-ul.

Curusul 7. „Spirala tăcerii”

O nouă viziune despre opinia publică

• Opinia care “merge cu mulţimea”, se aliniază opiniei majoritare

• Organ sensibil al corpului social; organ protector; our social skin

• Duşmanul individului şi protectorul societăţii

Realitate statistică, realitate percepută

• Opinia se formează prin observarea modului cum se grupează opiniile în majoritare şi

minoritare

• Abilitatea specială de a observa climatul opiniei

• Reacţiile la climatul opiniei: încrederea de a vorbi

• Mass media–distribuitori de opinii legitime

Rădăcini istorice: John Locke

• Singura lege respectată – legea opiniei, a prestigiului şi a modei

• Vitutea şi viciul sunt date de aprobarea şi de dezaprobarea societăţii

• “Nimeni dintre cei care se ridică împotriva modei sau a opiniei celor din jur nu scapă de
pedeapsa cenzurii şi a dezaprobării. Nu există o singură persoană dintr-o mie care să fie atât de
insensibilă, încât să poarte în mod constant povara respingerii şi a condamnării din partea celor
din jur. Sunt poveri prea mari pentru a fi îndurate”

• Ceea ce numim opinie personală nu ne aparţine, ci este o simplă reflectare a opiniilor celorlalţi.

Rădăcini istorice: Alexis de Tocqueville

• “Oamenii se tem de izolare mai mult decât de eroare”

• Dispreţul faţă de învăţăturile bisericeşti devenise o modă printre francezi: cei care păstrau
respectul faţă de aceste învăţături declarau că împărtăşesc opinia majorităţii

• Statistic, cei care respectau aceste învăţături erau majoritari; ceilalti erau minoritari, dar fiind
mai activi induceau percepţia că sunt majoritari

Intenţiile de vot diferă de aşteptările de vot

• Există o perioadă a campaniilor electorale în care cele două procese evoluează paralel

• Perioada critică intervine cam cu 2 săptîmâni înaintea votului

• factorul declanşator: decalajul dintre intenţia de vot şi aşteptarea de vot (propria evaluare)
• Aşteptarea de vot începe să influenţeze intenţia d evot

Deosebirea dintre Lazarsfeld şi Neumann

• Evoluţia paralelă dintre intenţia de vot şi asteptarea de vot

• Perioada critică: perioada dinaintea alegerilor, când aşteptarea de vot influenţează intenţia de
vot

• Explicaţia este diferită. Lazarsfeld: oamenii vor să prindă “trenul victoriei”; Neumann: oameni
se tem de izolare

Abilitatea specială de a percepe climatul opiniei

• Fără a recurge la sondaje de opinie, oamenii simt încotro“bate vântul”

• Cine vorbeşte mai tare şi cine păstrează tăcerea

• Presa: indică opinia legitimă, opinia care ar trebui urmată

Patru tendinţe ale percepţiei climatului

• Dacă o majoritate este considerată minoritate, în viitor va cunoaşte un declin

• Dacă o minoritate este percepută ca majoritate, va înregistra un proces de extindere

• Dacă membrii unei majorităţi nu au încredere în menţinerea opiniei majoritare, opinia

respectivă va cunoaşte o tendinţă de scădere; dacă au încredere, opinia va fi greu de schimbat

• Disponibilitatea de a exprima public un punct de vedere hotărăşte dacă acel punct de vedere va
deveni dominant.

Tendinţa post electorală

• După scrutin, alegătorii pretind că au votat cu partidul câştigător

• Schimbarea are loc în direcţia opiniei majoritare din cadrul grupului de apartenenţă

• Schimbare liderului este menită să redea încrederea

Mass media şi spirala tăcerii

• Sistemul politic se bazează pe opinia publică; preeminenţă au regulile care reglementează

atenţia, nu cele care au în vedere decizia

• Mass media asta fac: atrag atenţia asupra diverselor fenomene, chiar structurează atenţia

• Nu numai ceea ce este important, ci şi ceea ce este legitim

• Principala sursă privind distribuirea opiniilor

Cursul 8. Media: puterea a patra sau putere dominantă

Contraputerea puterii politice

• “Cea de-a patra putere în stat”, formulă lansată de Edmund Burke

• Înţelesurile formulei în epocă. A patra după puterea bisericii, a aristocraţiei şi burgheziei

• Astăzi a patra după cele trei puteri în stat: executivă, legislativă, judecătorească.

• Fiind a patra, presa le supraveghea pe celelalte trei: „câine de pază”

Presa: singura putere fără contraputere

• În sistemul de putere a avut loc prefaceri spectaculoase

• Michel Rocard: “Există în momentul de faţă, în societatea noastră, şase puteri. Cele trei
descrise de Montesquieu şi încă trei de primă importanţă: cea tehnologico-ştiinţifică, cea
financiară şi cea mediatică. Cea mai slabă dintre toate a ajuns să fie puterea executivă. Toate
puterile au contraputeri. Cu excepţia uneia singure: puterea mediatică. Democraţiile sunt în mare
pericol în momentul când o putere nu are contraputerea ei”

Ignacio Ramonet

• Geopolitica haosului şi tirania comunicării:

• Pentru a putea vorbi de a “patra putere”, ar trebui ca primele trei să existe şi ca ierarhia care le
organiza în clasificarea lui Montesquieu să se menţină

• “În realitate, prima putere astăzi este exercitată în mod evident de către economie. A doua (a
cărei suprapunere parţială cu cea dintâi apare foarte puternică) este cu siguranţă mediatică –
instrument de influenţă, de acţiune şi de decizie incontestabilă – în aşa fel încât puterea politică
nu mai vine decât în al treilea rând”

Puteri “de ordini diferite”

• Formula“a patra putere în stat”este seducătoare; acest rol se menţine, dar devine limpede că nu
mai acoperă adevărata putere a presei

• Este nevoie să insistăm pe particularităţile noii puteri, cele care o diferenţiază

• Chateaubriand: “Desigur, ziarele nu reprezintă nimic în comparaţie cu puterea socială, cea a

tronului şi a tribunei. Nici nu sunt lucruri comparabile, sunt de ordini diferite. El este o pagină
exprimând o opinie, iar dacă această opinie ajunge să reunească în jurul ei majoritatea minţilor
luminate, ea poate să devină o mare putere. Puterea adevărului: nu există ceva mai înalt în ordine
morală şi nimic care să se poată opune acestei forţe eterne”

Puterea adulteră
• Jean- Francois Revel: “Rolul de supraveghetor, de judecător şi chiar de inchizitor al puterii–rol
care i se atribuie presei, absolut salubru şi necesar, ar constitui, după ea, un soi de magistratură.
Şi deci, ca în orice magistratură, ea trebuie înconjurată de garanţii de competenţă şi
imparţialitate. Or, “a patra putere” sau “contraputerea” nu este decât o putere de fapt. Ea nu are
substanţă constituţională, are cel mult puterea derivată din dreptul oricărui cetăţean de a spune şi
de a scrie tot ce doreşte. În vreme ce contraputerile celelalte, cea judecătoarească şi cea
legislativă, sunt prin ele însele nişte puteri, recrutându-şi membrii conform unor criterii de
reprezentativitate, de competenţă sau moralitate definite prin constituţie, prin legi sau
regulamente, ziaristica nu are nici un fel de condiţionare de acest gen”

• Puterea adulteră exprimă absenţa unor reglementări interne în cadrul presei şi al unor
reglementări la nivel de ansamblu, existente în cazul celorlalte puteri

• Presa s-a construit pe sine folosind acest drept fundamental, dreptul la expresie

Principala vulnerabilitate a media: puterea aparent neîngrădită

• Presa nu are îngrădiri de alt ordin decât cele profesionale

• Inexistenţa acestor îngrădiri creează impresia unor puteri nelimitate

• Puterea neîngrădită este de fapt îngrădită de judecata publică

• Raportul dintre in formaţie şi opinie; abundenţa de opinii, pe fondul sărăciei de informaţii;

priviţi jurnalele de ştiri ale televiziunilor

Puterea de a organiza informaţia şi de a orienta percepţia publică

• Media au creat un adevărat monopol al informaţiei. Cunoaştem ceea ce ne spun media

• Media orientează atenţia socială; când bugetul de timp este redus, selecţia pe care o face media
devine esenţială

• Cultul “instantaneităţii” legat de posibilităţile tehnologice

• Media oferă şi interpretarea respectivelor informaţii

Meseria de a informa

• O meserie pe cale de dispariţie; profesionişti ai informaţiei; supremaţia pe care dreptul la opinie

o are asupra dreptului de a informa

• Ceea ce distinge presa serioasă de cea neserioasă este proporţia pe care o deţine exactitatea
informaţiei; de ce nu se mai dă atenţia acestui lucru

• Prestigiul şi capacitatea de influenţare

Adevăraţii gatekeeper-i ai spaţiului public

• Dominique Volton:

a) O victorie politică în sensul că informaţia se află în inima proceselor democratice

b) O victorie tehnică, întrucât profesia de jurnalist este asociată cu producerea şi transmiterea cât
mai operativă a informaţiei

c) O victorie economică exprimată în alianţa dintre televiziune, informatică, telecomunicaţii, în

marile conglomerate cu acest profil

d) Fiecare individ are nevoie de spaţiul public ca de aer

Media, alternativă la instituţiile puterii simbolice

• În perioada modernă şcoala, biserica, familia deţineau poziţiicheie în domeniul transmiterii

stocului de cunoaştere, socializării, modelării comportamentale

• Astăzi, rolul esenţial în această privinţă este luat de presă

• Media devin substitute funcţionale ale instituţiilor clasice

Instituţie paradigmatică a puterii simbolice

• Instituţie paradigmatică, instituţie care deţine o poziţie privilegiată pentru exercitarea unei
influenţe predominante în acel domeniu

• Puterea simbolică are un rol fundamental în legitimarea unor acţiuni, demersuri, iniţiative

• Controlând spaţiul public, media controlează mediul simbolic şi invers

• Deosebirea dintre formă simbolică şi bun simbolic

• Disponibilitatea extinsă a formelor simbolice

Seminar 1
KEY POINTS

• 91% dintre tinerii cu vârste între 16-24 ani utlilizează internetul pentru interacțiune socială

• Social media = creează mai multă dependență decât țigările și alcoolul

• Anxietatea și depresia tinerilor au crescut cu 70% în ultimii 25 de ani

• Utilizarea social media se asociează cu anxietate șli depresie crescute și somn neodihnitor

• Cyber bullying–7 din 10 au căzut victime acestui fenomen

• Social media oferă acces la exemple și informații medicale care pot duce la ameliorarea stării
de sănatate

• Social media este o formă de sprijin emoțional

Sindromul de tunel carpian

• Când petrecem foarte mult timp tastand.

• Amorțeală și furnicături la nivelul degetelor și antebrațului. Aceste simptome încep adesea la

nivelul degetului mare și primelor două degete și urcă în antebraț.

Imaginea corporală

• problemele de sănătate mintală au crescut în rândul fetelo rîn ultimul deceniu

• De cele mai multe ori, o imagine corporala negativă va fi asociată cu diverse trăsături de
personalitate, o sima de sine scăzuta, depresie, anxietate, teamăde o evaluare negativă.

• Influența cea mai negativă-orice activitate bazată pe partajarea de poze

• Fitspiration

• Selfie addicts

• Male #fitspo

FOMO

• Fear of Missing Out (FoMO)

• Se corelează cu dependența de social media

• Exploatat intens în social media marketing

Facebook whistleblower -Frances Haugen

#GoodForFacebook

Am văzut în repetate rânduri conflicte de interese între ceea ce era bun pentru public şi ceea ce
era bun pentru Facebook. Şi Facebook, de fiecare dată, a ales ceera mai bine pentru ea şi pentru
profiturile ei.”

• cercetările efectuate de Instagram au arătat că aplicația ar putea afecta sănătatea mintală a

fetelor

• Facebook încurajează voit ura pentru engagement

• Facebook nu va face modificările necesare, deoarece profitul este mai important decât binele
social

• Facebook a respins ferm acuzațiile (”promovează o imagine falsă a companiei”)

Dezbaterea socială despre Facebook

A. Scandalul privind caracterul privat al datelor

1) Facebook este prea mare (prea puternic)

2) Facebook este prea neglijent cu datele oamenilor (profit › oameni)

B. Scandalul privind moderarea datelor

1) Facebook este prea mare (prea puternic)

2) Facebook prioritizează engagementul în fața siguranței utilizatorilor

3) Facebook destabilizează societățile.

Seminar 2
Agenda-setting, framing

Plan

 Agenda-setting – context, fondatori, premise și efecte

 Al doilea nivel al agenda-setting – framing. Tipuri de cadraje media (media frames)

Context

 La începutul anilor ’60, teoriile atotputerniciei presei erau discreditate

 Paradigm aefectelor minimale

 agenda-setting =un noucâmpal influenţelor(indirecte, de lungă durată)

Articularea teoriei

 Maxwell McCombs şi Donald Shaw

 Teoriase referăla capacitatea considerabilă a media de a stabili ordinea de priorităţi a

momentului şi legătura cauzală dintre atenţia acordată de către media evenimentelor şi
importanţa percepută a acestora

 Studiul Chapel Hill –alegerile din SUA din 1968 – Hubert H. Humphrey Jr. vs. Richard M.
Nixon; apoi studiul Charlotte –alegerile din SUA din 1972 – Richard M. Nixon vs. George
McGovern.

 mass media joacă un rol deosebit în construirea socială a realităţii

”Nucleul” agenda setting a pornit de la această afirmație:

 Cohen (1963): “The press may not be successful much of the time in telling people what to
think, but it is stunningly successful in telling its readers what to think about.”

Cele trei niveluri ale agendei

 Agenda setting (setarea agendei):

- primul nivel: vizibilitatea subiectelor

- al doilea nivel: vizibilitatea atributelor subiectelor (framing)
- al treilea nivel: rețele de subiecte și atribute care se asociază în mintea publicului

Despre efectele agenda-setting

 Care sunt consecințele faptului că media setează agenda publicului (în ceea ce privește
formarea de opinii, atitudini și comportamente)?

- Formarea opiniei, amorsarea opiniilor (prin proeminanța anumitor subiecte/teme),

influențarea opiniei despre subiecte (prin proeminența anumitor atribute)

 De ce anumite teme sunt mai vizibile decât altele?

 Cum se poate măsura importanța unei teme pe agenda media?

- Atenția – numărul de referiri; proeminența – locul de plasare a știrii, mărimea știrii;

valența – pozitivă sau negativă.

Agenda setting în era social media

 Feezell , 2018

- În ciuda fragmentării audienței, selectivității și riscului de izolare, social media pot

contribui la setarea agendei prin expunerea accidentală la știri și informație politică, prin
 lideri de opinie din mediul online (prieteni din mediul online care manifestă un
interes crescut pentru politică)
 Contribuția algoritmilor (ex. trending în funcție de locație și alți parametri)
- Participanții la studiu au evaluat ca fiind relevante chestiuni față de care au fost expuși în
mod accidental (efecte mai puterniceîn cazul celor neinteresați)

Framing – definiții

 ”Cadrajul este ideea centrală care organizează conținutul știrii, furnizează contextul și
suigerează care este problema, prin procese de selecție, de sublinierea anumitor aspecte, de
excluderea altor aspecte și de elaborarea unei argumentații” (Tankardet al., 1991)

 A încadraun subiectde știre înseamnă a selecta anumite aspecte ale realității percepute și de a le
face mai vizibile decât altele (dominante) în cadrul textului. Această practică induce audienței o
definiție particulară a problemei, identificarea cauzelor, evaluarea morală, formularea de
recomandări și soluții” (Entman, 1993, p.52)

 Cadrajele sunt ”pachetede interpretări” care conferăun înțeles specific unei probleme/ unui
eveniment etc. (Gamsonand Modigliani, 1989)

Diferențe între concepte

 Agenda setting & priming se bazează pe teoria accesabilității: aspectele cele mai vizibile sunt
evocate din memorie și servesc ca bază pentru formarea atitudinilor (”top of mind”)

 Framing: teoria aplicabilității- schimbările subtile în descrierea unei situații duc la generarea de
scheme interpretative care influențează interpretarea, nuanțele unui subiect (nu atributele în sine)
 Framing – implică procese cognitive mai largi: evaluări morale, cauzalități, apelul la principii,
recomandări și soluții, în timp ce priming și agenda setting sunt preocupate de vizibilitatea
subiectului/ atributelor despre subiect

Framing

 Cadraje media generale și cadraje media specifice.

 Cadrajele specifice sunt particulare unui anumit subiect/ domeniu, și se aplică doar acelui
subiect

 Cadraje media generale (Semetko & Valkenburg, 2000) pot fi identificate indiferent de
subiectul/ domeniul știrii

 dimensiunea economică - impactul financiar al problemei, tot ceea ce implică pierderi,

câștiguri, consecințe de ordin material
 dimensiunea umană – accentul cade pe poveștile de viață, impactul asupra oamenilor,
suferința acestora, unghiul emoțional al unui anumit subiect
 atribuirea responsabilității – identificarea vinovaților, persoanelor car trebuie învinuite,
responsabililor pentru remedierea situației
 cadrajul moralității – valori, principii morale și religioase drept cheie de interpretare a
problemei (bun, rău, frumos, urât, moral, imoral, chestiuni etice)
 cadrajul conflictului - subliniază conflictul între indivizi, țări, persoane, categorii sociale,
formațiuni politice, instituții (tabere, în general)

Seminar 3. Fake news și dezinformare online

Maladiile comunicaționale
Definiții: știri, fake news, dezinformare și misinformare

Știri = informații noi, demne de atenția publică, vizând în special evenimente importante sau
recente – Oxford University Press/Lexico

Fake news (știri false) = informații și știri produse artificial, ce mimează caracteristicile știrilor
de încredere din mass media, dar care sunt create cu intenția de a induce în eroare – Lazer et al.,
2018

Misinformarea (eng. misinformation) = informații care sunt false sau inexacte, dar care nu sunt
create nepărat cu intenția de a face rău – Wardle & Derakhshan, 2017 De exemplu: zvonuri,
insulte, glume.

Dezinformarea = procese de comunicare mai largi decât sugerează termenul de fake news.
Conceptul desemnează orice tip de informații false create deliberat pentru a dăuna unui individ,
organizații sau țări – Wardle & Derakhshan, 2017

De exemplu: propagandă computațională, informații adevărate în jurul cărora se generează un

context fals, conținut de tip impostor (mimează surse legitime de informare), conținut manipulat
(foto/video) sau fabricat integral.

Dincolo de termenul de fake news

1. Is Fake news real? That depends; termenul a intrat în bătălia politică

2. Fake?:

a. amestec de adevăr şi fals, aproape false, aproape adevărate

 a. “False, true and anything in between”

b. Nu avem dihotomia adevărat/ fals, ci un interval definit de aceste extreme

c. Ştiri plauzibile, veridice, artificiale, contrafăcute, fabricate, sintetice

3. Știri?:

a. Actualităţi/ noutăţi, Informaţii din trecut aduse în prezent

b. Opinii, luări de poziţie, emoţii, indignări, comentarii

c. Campanii şi manifestări efemere

d. Fake news and wild views

e. fotografii, filme, caricaturi, colaje

4. Comportamentul digital: Like, Comment, Share, React, Tweet, Retweet, Friend, Unfriend –
întreg comportamentul nostru digital este factor de amplificare a conținutului digital

Generare algoritmică a engagement-ului

5. Amplificarea digitală

 bots

 Conturi fabricate

 Uzine de like-uri

 Fake writers/ fake reviewrs

 Fake followers

Știri false (Fake news)

 Diferența hard news vs. fake news.

 Care pot fi efectele expunerii la fake news?

 Negativitate: a. Percepția unei capacități scăzute de a înțelege mediul politic, b. Alienare

politică, c. Cinism politic

 Ce categorie de public este mai vulnerabilă și de ce?

 Cei cu o expunere ridicată la fake news și o expunere scăzută la hard news.

  Cei care consideră că fake news sunt realiste și plauzibile

Cine încearcă să vă păcălească?

 Site-uri cu conținut viral – clickbaits pentru a face bani din vizualizări și click-uri;

 Site-uri de satiră – pentru divertisment;

 Impostori – pentru furtul datelor de pe card, al banilor sau al identității;

 Actori cu un program ideologic – propagandă dintr-o perspectivă subiectivă asupra

evenimentelor

 Agenți străini – dezinformare din partea agenților diverselor state, război cibernetic

 Oameni obișnuiți – distribuie fake news neverificate pentru că le este accesibil și nu au

interesul să verifice acuratețea

De ce?

 Bani

 Putere

 Reputație și divertisment

Combaterea dezinformării

1. Rolul platformelor digitale, media de știri și fact-checkers?

2. Rolul Comisiei Europene

3. Rolul statelor membre

4. Rolul socității civile/ comunității academice

DEZINFORMAREA ONLINE: TIPOLOGIE, MECANISME, FACTORI AGRAVANȚI

Tipologie fake news (2)

• Tandoc, Lim, and Ling (2018)

• Criterii: gradul de adevăr (facticity) + intenția de a induce în eroare (intention to deceive)

• din intersecția celor 2 criterii rezultă 6 forme de fake news

• Grad ridicat de adevăr + intenția de a induce în eroare

 Native advertising (O formă de publicitate ce îmbracă forma vizuală a

mediului/canalului unde este publicată, iar reclama efectivă devine parte din conținut)

 Propaganda

• Grad scăzut de adevăr + intenția de a induce în eroare

 Conținutmanipulat(foto, video false, știri reale cărora li se modifică anumite detalii)

 Conținutfabricat (știri complet false)

• Grad ridicat de adevăr + nu are intenția de a induce în eroare

 Satirapolitică (ex. Starea Nației)

Grad scăzut de adevăr + nu are intenția de a induce în eroare

 Parodiapolitică (ex. Cațavencii)

Dezinformarea în mediul online

• Expresia contemporană a mai vechiului fenomen al dezinformării și propagandei, cu distincția

importantă că

 este inseparabilă în raport cu dezvoltarea platformelor digitale

 se bazează într-o mare măsură pe progresul tehnologiei, pe funcționarea algoritmică și

pe exploatarea seriilor mari de date

• ”fake news”- termen umbrelă pentru practicile de dezinformare în mediul online

• Mix de probleme

• Mesajul în sine

• Mijlocul prin care este diseminat

• Tehnologia din spate

• Comportamentul digital care permite viralizarea sa

Fake news = dezinformare. Dezinformare digitală

• Schimbările din ecosistemul media

• Proliferarea rapidă a website-urilor de știri și a platformelor online de opinie

• social media

• Modificarea modului în care cetățenii consumă știri

• Schimbarea modelului de afaceri în domeniului jurnalismului

• Noile canale de distribuție a știrilor se dezvoltă mai repede decât avem noi capacitatea să le
înțelegem și să le controlăm

• Vulnerabilitatea societăților democratice la dezinformare (multiplicitatea de voci)

Factori agravanți-schimbarea modului în care se consumă știrile

• Neîncredere în jurnalismul tradițional

• Surse alternative de știri

Factori agravanți-o industrie foarte profitabilă

Un raport special realizat de NewsGuard și Comscore:

• 1,68% din afișările de reclame din eșantionul de 7.500 de site-uri analizate au fost plasate pe
site-uri care dezinformează.

• venituri de aproximativ 2,6 miliarde de dolari pentru publicațiile online ce găzduiesc fake
news.

Raportul „2020 Global Inventory of Organized Social Media Manipulation”, realizat de către
Universitatea Oxford

• În campaniile de ciber-propagandă au fost cheltuite 10 milioane de dolari pentru publicitate

online

Avantaj Google, pe care un alt studiu o identifică drept principala beneficiară a

monetizăriidezinformării.

Efecte ale știrilor false

• Efecte cu potențial negativ

 • Scădereaîncrederii în media

• Scădereaîncrederii în jurnaliști

• Creștereacinismului politic

• Scădereaîncrederii în democrație

• Afectareaproceselordemocratice

• Polarizareaopiniei

• Decizii proaste (ex: antivaciniștii)

• Efectul celei de-a treia persoane

• Privind vulnerabilitatea la știri false

• Privindexpunerea la știri false

Factoricare contribuie la izolarea ideologică

I. Psihologici- bias cognitiv, expunere selectivă, bias de confirmare (Lazer et al., 2017;
Mullainathan and Shleifer 2005; Wardle & Derakhshan, 2017)

II. Comportamentali

• Izolare prin comportamentul nostru digital (newsfeed preferences, block, unfriend,

dislike, ignore, unfollow)

III. Contribuția algoritmilor

• distribuirea conținutului polarizant prin decizii asupra afișării informațiilor conform

caracterisicilor fiecărui user în parte (Narayanan et al., 2018), ducând la crearea de
echochambers și filter bubbles [Allcott&Gentzkow, 2017), (Spohr, 2017).

Psihologici

• Biasurile cognitive continua auto-validare a propriilor idei

• Expunere selective - Indivizii caută în mod activ și interacționează cu informații și surse care le
confirmă opiniile și credințele preexistente

Tehnologici

• Algoritmii setează agenda

• News feedurile personalizate au devenit o sursă predilectă de știri

Factori care contribuie la izolarea ideologică

• Algoritmii sunt polarizanți prin natura lor

• MIT investigation:

A former Facebook AI researcher who joined in 2018 says he and his team conducted
“study after study” confirming the same basic idea: models that maximize engagement
increase polarization. They could easily track how strongly users agreed or disagreed on
different issues, what content they liked to engage with, and how their stances changed as
a result. Regardless of the issue, the models learned to feed users increasingly extreme
viewpoints. “Over time they measurably become more polarized,” he says.

Exemplu: TikTok

• Algoritmii ne cunosc mai bine decât prietenii noștri

• Publicația Wall Street Journal a făcut un experiment în acest sens. Jurnaliștii au creat peste 100
de conturi automate de TikTok (boți), pe care le-au înzestrat cu preferințe și interese specifice.

• După mai puțin de două ore de activitate a boților pe platformă, algoritmul a reușit să identifice
cu înaltă precizie caracteristicile acestor utilizatori artificiali și să le livreze conținut video
personalizat în măsură de peste 90%

Forme de amplificare artificială

• BOTS (ROBOȚI)

• TROLLS (TROLI)

URMĂRITORI FALȘI/UZINE DE LIKE-URI/FAKE WRITERS/FAKE REVIEWS

• Algoritmii favorizează conținul care ne atrage atenția mai mult (emoții negative > emoțiile
pozitive)

Exemplu: rețele de amplificare privind schimbările climatice

Center for Countering Digital Hate

... Numai 10 website-uri sunt responsabile pentru 69% dintre situațiile în care utilizatorii
Facebook sunt expuși la informații înșelătoare despre schimbările climatice.

…Cele 10 website-uri, care au, împreună, 186 de milioane de urmăritori pe rețelele sociale,
… sunt finanțate și de către Google prin intermediul serviciilor de publicitate. Astfel, au obținut
până la 5,3 milioane de dolari, în doar șase luni.

Efecte: Polarizarea opiniei în mediul online

• Conținutul partizan, fake sau nu, restructurează ecosistemul media

• Practicile de dezinformare sunt profund partizane ideologic (Narayanan et al., 2018;

Benkleret al, 2017)

• Ecosistem media alternativ cuplat cu neîncrederea cronică în jurnalismul tradițional (Tsfati,

2010) și cu un conținut de tip conspiraționist

• Livrarea încrucișată a conținutului extremist, înșelător, toxic

Filter bubble

• Termenul se referă la expunera selectivă creată și rafinată în permanență prin intermediul

predicțiilor algoritmice asupra preferințelor, intereselor și nevoilor noastre de informare în
prezent și în viitor (E. Pariser, 2011)

• Afectează fără precedent modul în care ne expunem la informație

Unicitate

• o constelație de informații unice pentru fiecare utilizator în parte Invizibilitate

Invizibilitate

• de ce vedem rezultatele pe care le vedem? Participare involuntară

Participare involuntară

• puține decizii conștiente pot cu adevărat impacta filtrele ce ne sunt aplicate

Echo chambers

• Tendința indivizilor de a forma comunități online omegene la nivel de idei, puncte de vedere,
valori views (Colleoni, Rozza, & Arvidsson, 2014).

• Granițe simbolice

• Efect de amplificare a opiniilor (Barfar, 2019)

• Mecanism: delegitimizarea punctelor de vedere diferite (Thi Nguyen, 2018)

• Istoricul conceptului: term ”cyber-balcanizare” (Van Alstyne & Brynjolfsson, MIT, 2005),
autoizolare, enclavizare (Cass Sunstein (2001; 2017).
Echochambers –caracteristici

• Reflectă schimbările recente în selectarea și consumul informației (dezintermediere prin

jurnalismul tradițional, accentul pe comunități împărtășite de idei) (Bessi et al., 2016)

• Omogenitate de idei, valori, puncte de vedere (Batorski & Grzywińska, 2018)

• Uniformitatea interacțiunilor dintre membri (Shin & Thorson, 2017; Törnberg, 2018).

• consens > acuratețe (Colliander, 2019, Arfini, Bertolotti, & Magnani, 2018).

• Exprimarea fățișă a negativității (Del Vicario et al., 2016; Shin & Thorson, 2017),

Romania

• Sondaj reprezentativ la nivel național despre percepțiile publice și consumul de știri la debutul
pandemiei de COVID-19

• Asociația Eurocomunicare

• 20-23 martie 2020

• N= 1160