Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Subiectul opiniei publice nu este mass media, ci publicul instruit, activ şi îndrăzneţ
4. Expresia unei evoluţii istorice şi a unor acumulări particulare. Opinia publică franceză, opinia
publică germană etc. Coreenii şi-au vândut bijuteriile, iar grecii au ieşit în stradă
5. Opinia publică reacţionează la evenimente în legătură cu care există o reacţie. Bătălia între
interpretări
Potenţialul de vulnerabilitate al opiniei publice
1. Lipsa cometenţei
2. Lipsa resurselor
3. Tirania majorităţii
4. Vulnerabilitatea la persuasiune
2. Idei de reţinut: perioadă latentă. Acum se poate influenţa opinia publică. Atunci când a ieşit la
suprafaţă, trebuie să i te conformezi
3. Perioadă de prelucrare. Opinia publică este asemenea unui lac traversat de vălurele. Dar în
adâncuri, ea prelucrează.
1. Liderii veritabili devansează opinia publică şi spun adevăruri când acestea nu convin. Dar
când istoria îi va confirma, are loc şi consacrarea ca lideri
1. Există o seducţie în rândul aşa zişilor specialişti: să apeleze la jocuri de-a imaginea, la
“manipulări”
Walter Lippmann
• Public Opinion, 122 primul studiu de sine stătător despre opinie publică
• 125, The Phantom Public: “astăzi, cetăţeanul obişnuit a ajuns să se simtă asemenea unui
spectator surd aflat în rândul din spate, care e nevoit să privească la un spectacol misterios, abia
abţinându-se să nu doarmă”
Valoarea de adevăr a reprezentărilor noastre: ce cunoaştem noi din faptele pe care le relatăm?
• Există o realitate pe care o cunoaştem nemijlocit. Realitatea cu care intrăm direct în contact
• Există o realitate pe care o cunoaştem din relatări. Deci cunoaştem ceea ce transmit şi percep
alţii în legătură cu acea realitate? Care sunt şansele noastre de a şti că avem o percepţie veridică?
• Stereotipul este “ca un majordom la un bal mascat, care judecă dacă invitaţii au venit într-o
ţinută adecvată”
• Problema este că fiind foarte selectivă, rearanjând informaţiile primite, percepţia riscă să nu fie
o reflectare a unei realităţi, ci proiecţia asupra lumii a propriei noastre conştiinţe.
• Decalajul dintre imaginile din mintea noastră şi realitatea pe care pretind că o reflectă
• Ce este opinia publică? “Opinia publică este, în primul rând o versiune codificată şi moralizată
a faptelor. Structura stereotipurilor, aflată în centrul codurilor noastre, determină în mod
substanţial ce grupuri de fapte vom vedea şi în ce lumină le vom privi
• Presa publică relatările reporterilor. Dar percepţiile reporterilor urmează acelaşi traseu ca şi cel
al oamenilor obişnuiţi
• Din faptul că se interpune pe traseul dintre realitate şi percepţia oamenilor. Presa organizează
pentru societate informaţiile şi orientează percepţia socială a diverselor fenomene.
• Acesta este sensul formulei: tribunalul opiniei publice deschis zi şi noapte, care sacrifică legea
pentru orice, în fiecare moment”
• Constituirea unor echipe de experţi care să analizeze obiectiv faptele şi care să contribuie la
construirea unor “opinii publice sănătoase”
• Aceste echipe ar trebui să reprezinte principala legătură între oameni şi realitate, iar nu presa.
• Grupul secundar este opusul grupului primar. Cum se poate forma atunci opinia, opinia
publică?
• “Istoria este obligată să spună întotdeauna adevărul; gazeta face suficient dacă împiedică
minciuna”
• “Aşa este natura omului: dispreţuieşte ceea ce este permis şi aleargăm după ce i se interzice”
• “Dacă ar fi să transmit generaţiilor viitoare o dovadă a civilizaţiei engleze din secolul al I-lea,
nu aş alege nici docurile, nici căile noastre ferate, nici edificiile noastre publice, nici măcar
magnificul nostru Parlament. Mi-ar fi de ajuns , pentru a da această dovadă, un simplu număr al
ziarului Times” Bulwer-Lyton.
• Numele sub care sunt cunoscute o serie de 2 de discursuri ale preşedintelui Roosevelt în
perioada 1933-1944
• Denumirea a fost dată de Harr Butcher de la CBS – columbia Broadcasting System.
• Wilbur Schramm: “Astfel, în anii `30 şi `40 au apărut patru giganţi adevăraţi proveniţi din
ştiinţele sociale ca specialişti în comunicarea umană. Adolf Hitler - nu îi mulţumim , pentru că a
făcut-o fără să-şi dea seama - ne-a dat doi dintre ei: Paul Lazarsfeld şi Kurt Lewin. Robert
Maynard Hutchins - nu îi mulţumim, pentru că nu a întrezărit o astfel de contribuţie - ni l-a dat
pe cel de-al treilea, Harold Lassell. Iar armata SUA, probabil chiar spre propria surprindere, ni l-
a dat pe cel de-al patrulea, luând pe cel mai talentat psiholog experimental din ţară şi dându-i în
timpul războiului responsabilităţi care l-au făcut să-şi consacre tot restul vieţii studiului
comunicării. Acesta este Carl Hovland”.
• nu are lideri şi în general nu ştie ce vrea; îşi poate descoperi obiectivele pe parcurs
Publicul
• Un grup de oameni care se confruntă cu o temă controversată, cu o temă care naşte polemică
• Publicul este format din grupuri de interese active; durează cât durează problema controversată
• Este selectivă
Harold Lassell
• Cel mai cunoscut enunţ din domeniul comunicării: Cine? Ce spune?, Prin ce canal?, Cui?, Cu
ce efect?
Funcţiile media
• De socializare.
Anii 20 și 30 au fost anii în care dominantă a fost ideea efectelor atotputernice ale presei.
Noua paradigmă este formulată în urma unui experiment. Aceasta este și caracteristica școlii
americane de comunicare. Afirmațiile sunt întemeiate pe cercetări.
Paul Lazarsfeld
People’s choice
Scopul cercetării:
Noțiunea de turnover: cât de mult se schimbă opinia în timpul alegerilor; mărimea turnover-ului
indică gradul de schimbare
Una din descoperiri: mărimea turnover-ului mică. Deci o schimbare există, dar de mici proporții.
Predispoziții politice: oamenii votează ceea ce sunt; starea materială, mediul de rezidență,
apartenența religioasă, vârsta
Presiunile încrucișate
Sunt trei etape când votanții își schimbă opinia: la început de campanie, în timpul campaniei și în
ultima parte a campaniei.
Gradul de interes
Două treimi din alegători se decid cu cine votează înainte de a începe campania.
Interesul joacă un mare rol pe tot timpul campaniei. Omul cu interes este activ, dar și greu de
influențat.
Influența presei
Efectul de convertire: 8%
Grupurile au interese, iau naștere în jurul intereselor; ele au lideri să apere aceste interese.
Mesajul mass media se adresează urechilor individuale, dar se adresează și intereselor de grup.
Sunt două etape de prelucrare: cea de la nivelul grupului, după care urmează cea de la nivelul
persoanelor.
Liderii transmit mesajul către membrii grupului cu înțeles cu tot. Se precizează compatibilitatea
sau incompatibilitatea cu interesele grupului.
Pe măsură ce societatea a evoluat, s-a schimbat și rolul liderilor; nu mai există un singur lider;
lideri specializați.
Grupurile mari nu mai au coerența clasică; putem vorbi mai curând de grupuri mici și lideri
specializați și care se schimbă relativ repede.
• Aceste informaţii obiective vor modela opiniile soldaţilor, chiar atitudinea şi comportamentul
lor
• În fapt, studiile lui Hovland se focalizează: -pe mesaj (structura şi dozarea acestuia) - pe
audienţă (însăşi ideea de a schimba opinia audienţei arată că opinia existentă prezintă
inconveniente; - pe întreg procesul de comunicare, pe toate etapele sale, pe îmbinarea
argumentelor raţionale cu aspectele emoţionale
• Persoana instruită are nevoie de informaţii calitative pentru a-şi schimba opinia;
• Persoana puţin instruită îşi schimbă opinia şi în prezenta unor informaţiio bişnuite;
• Opinia şi baza ei informaţională: opinia există şi fără baza ei informaţională care a creat-o
• Două “etaje”. Argumentele “pro” merg foarte bine la cei cu nivel de instruire modest; cele “pro
şi contra” la cei instruiţi
• Al doilea “etaj”: Ce opinie anterioară avea audienţa? “Pro” lucrează mai bine când argumentul
coincide cu opinia existentă; “pro şi contra” la cei care aveau oopinie anterioară diferită
Credibilitatea sursei
• Sursa credibilă are o influenţă mai mare asupr amodificării opiniei;
• Evoluţia în timp: rolul sursei se estompează; sursa este uitată mai repede decât conţinutul;
• Cea mai favorabilă situaţie de modificare a opiniei: când receptorul nu este familiarizat cu o
problemă;
• Permietrul de acceptare este maxim când perimetrul de respringere este minim şi invers.
• Construieşti pe ce ai nu pe cei ai dori să ai; convertirea începecu naşterea unei opinii noi, nu cu
distrugerea celei vechi;
• Mesajul trebuie să folosească semne care se referă la experienţa comună atât a sursei, cât şi a
receptorului;
• Destinatarul unui mesaj persuasiv este un procesor activ de informaţie, iar efortul de
persuasiune are succes în momentul în care receptorul începe să genereze argumente în favoarea
celor prezentate
• Persistenţa în timp a efectelor persuasiunii este legată mai mult de conţinutul acestor răspunsuri
cognitive decât de conţinutul mesajului ca atare.
Răspunsurile cognitive
• Răspunsul cognitiv este expresia dialogului intern pe care mesajul îl declanşează în individ.
• Această ultimă operaţie mentală este ceea ce adaugă viziunea modernă asupra comunicării
• Procesul de acceptare nu este determinat atât de mesaj, cât de opiniile, informaţiile şi credinţele
receptorului
Nu persuasiune, ci autopersuasiune
• Diferenţa dintre cele doua abordări se sprijină şi pe diferenţa dintre modul cum este concepută
audienţa.
Cursul 6. Agenda-setting
• Cele două mari direcţii de interpretare a efectelor: atotputernicia media şi efectele limitate;
• Un nou câmp al influenţelor, efectele nu sunt epuizate de cele două interpretări;
• Deci nu efectele “mari” sau “minore”, ci efectele obişnuite, comune, care se exercită silenţios şi
sunt mai greu de observat
• Agenda setting se focalizează pe primele două etape ale influenţei mass media
• Robert E. Park: “The Immigrant press and Its Control”, publicată în 1922; cercetare asupra
presei publicate în limba imigranţilor (cu deosebire germani);
• Nu rosteşte cuvântul, dar vorbeşte despre funcţia de gate–keeper: “dintre toate evenimentele
care au loc şi sunt înregistrate zilnic ... editorul alege spre publicare anumite aspecte...; restul este
dat uitării sau este condamnat să ajungă la coşul de gunoi. Există o cantitate enormă de ştiri care
sunt omorâte în fiecare zi”
• Când este vorba despre obiceiuri culinare, femeile joacă rolul de gate-keeperi;
• Rolul de gate-keeper nu se limitează la acest domeniu, ci poate fi extins la“traseul unei ştiri”
• Analiza ştirilor nepublicate arată că redactorul are preferinţe pentru anumite ştiri şi
subestimează altele;
• Sociologii Kurt şi Gladys Lang: mass media îndreaptă atenţia înspre anumite lucruri; sugerează
omului la ce să gândească;
• Norton Lang: “într-un anume fel, ziarul este principalul motor care pune în funcţiune procesul
deformarea agendei locale”
• Bernard Cohen: 1963 publică studiul The Press and Foreign Policy: “este posibil ca în cea mai
mare parte a timpului, presa să nu reuşească să le spună oamenilor ce să gândească, dar ea are un
succes surprinzător când le spune cititorilor la ce să gândească”
• Mass media publicând diverse ştiri lansează diverse interpretări, modelează opinii;
• Problemele publice, precum copiii, cresc şi capătă din ce în ce mai multă independenţă faţă de
părinţi”
• 1967 - Maxwell Mc Combs şi Donald Shaw fac în Carolina de Nord o cercetare privind
efectele cognitive ale media;
• Eşantion 100 de votanţi; s-a adresat întrebarea: care erau problemele cele mai importante ale
alegerilor?
Studiul Charlotte
• Studiu reprezentativ făcut în anii 70 şi materializat în lucrarea The Agenda setting Function of
the Press
• Agenda votanţilor (T1, (iunie) şi T2 (octombrie); corelaţie puternică între agenda votanţilor la
T2 şi agenda media la T1 decât invers;
• Cea mai importantă sursă de informaţii: televiziunea, presa scrisă, comunicarea interpersonală;
rolul publicităţii politice
Alte concluzii
• Gradul de corelaţie este mult mai puternic în cazul persoanelor cu nevoie mare de orientare;
• Deci agenda cetăţeanului şi cea a omului politic sunt induse de către media;
• Ray Funkhouser: o cercetare în care adaugă un al treilea plan de analiză: importanţa reală a
problemelor
• Slabă corespondenţă între atenţia media, atenţia cetăţeanului şi importanţa reală a problemelor
evaluată pe baze statistice
• Presa are logica sa, care nu are, totdeauna, legătură cu importanţa reală
• Rolul cadrajului; cât timp a fost încadrată în schema unei dispute partizane, nu a avut ecou;
• Când a fost încadrată ca problemă naţională şi susţinută de oameni neangajaţi a început să aibă
efecte; Cadrajul şi priming-ul.
• “Nimeni dintre cei care se ridică împotriva modei sau a opiniei celor din jur nu scapă de
pedeapsa cenzurii şi a dezaprobării. Nu există o singură persoană dintr-o mie care să fie atât de
insensibilă, încât să poarte în mod constant povara respingerii şi a condamnării din partea celor
din jur. Sunt poveri prea mari pentru a fi îndurate”
• Ceea ce numim opinie personală nu ne aparţine, ci este o simplă reflectare a opiniilor celorlalţi.
• Dispreţul faţă de învăţăturile bisericeşti devenise o modă printre francezi: cei care păstrau
respectul faţă de aceste învăţături declarau că împărtăşesc opinia majorităţii
• Statistic, cei care respectau aceste învăţături erau majoritari; ceilalti erau minoritari, dar fiind
mai activi induceau percepţia că sunt majoritari
• Există o perioadă a campaniilor electorale în care cele două procese evoluează paralel
• factorul declanşator: decalajul dintre intenţia de vot şi aşteptarea de vot (propria evaluare)
• Aşteptarea de vot începe să influenţeze intenţia d evot
• Perioada critică: perioada dinaintea alegerilor, când aşteptarea de vot influenţează intenţia de
vot
• Explicaţia este diferită. Lazarsfeld: oamenii vor să prindă “trenul victoriei”; Neumann: oameni
se tem de izolare
• Disponibilitatea de a exprima public un punct de vedere hotărăşte dacă acel punct de vedere va
deveni dominant.
• Schimbarea are loc în direcţia opiniei majoritare din cadrul grupului de apartenenţă
• Mass media asta fac: atrag atenţia asupra diverselor fenomene, chiar structurează atenţia
• Astăzi a patra după cele trei puteri în stat: executivă, legislativă, judecătorească.
• Michel Rocard: “Există în momentul de faţă, în societatea noastră, şase puteri. Cele trei
descrise de Montesquieu şi încă trei de primă importanţă: cea tehnologico-ştiinţifică, cea
financiară şi cea mediatică. Cea mai slabă dintre toate a ajuns să fie puterea executivă. Toate
puterile au contraputeri. Cu excepţia uneia singure: puterea mediatică. Democraţiile sunt în mare
pericol în momentul când o putere nu are contraputerea ei”
Ignacio Ramonet
• Pentru a putea vorbi de a “patra putere”, ar trebui ca primele trei să existe şi ca ierarhia care le
organiza în clasificarea lui Montesquieu să se menţină
• “În realitate, prima putere astăzi este exercitată în mod evident de către economie. A doua (a
cărei suprapunere parţială cu cea dintâi apare foarte puternică) este cu siguranţă mediatică –
instrument de influenţă, de acţiune şi de decizie incontestabilă – în aşa fel încât puterea politică
nu mai vine decât în al treilea rând”
• Formula“a patra putere în stat”este seducătoare; acest rol se menţine, dar devine limpede că nu
mai acoperă adevărata putere a presei
Puterea adulteră
• Jean- Francois Revel: “Rolul de supraveghetor, de judecător şi chiar de inchizitor al puterii–rol
care i se atribuie presei, absolut salubru şi necesar, ar constitui, după ea, un soi de magistratură.
Şi deci, ca în orice magistratură, ea trebuie înconjurată de garanţii de competenţă şi
imparţialitate. Or, “a patra putere” sau “contraputerea” nu este decât o putere de fapt. Ea nu are
substanţă constituţională, are cel mult puterea derivată din dreptul oricărui cetăţean de a spune şi
de a scrie tot ce doreşte. În vreme ce contraputerile celelalte, cea judecătoarească şi cea
legislativă, sunt prin ele însele nişte puteri, recrutându-şi membrii conform unor criterii de
reprezentativitate, de competenţă sau moralitate definite prin constituţie, prin legi sau
regulamente, ziaristica nu are nici un fel de condiţionare de acest gen”
• Puterea adulteră exprimă absenţa unor reglementări interne în cadrul presei şi al unor
reglementări la nivel de ansamblu, existente în cazul celorlalte puteri
• Presa s-a construit pe sine folosind acest drept fundamental, dreptul la expresie
• Media orientează atenţia socială; când bugetul de timp este redus, selecţia pe care o face media
devine esenţială
Meseria de a informa
• Ceea ce distinge presa serioasă de cea neserioasă este proporţia pe care o deţine exactitatea
informaţiei; de ce nu se mai dă atenţia acestui lucru
• Dominique Volton:
b) O victorie tehnică, întrucât profesia de jurnalist este asociată cu producerea şi transmiterea cât
mai operativă a informaţiei
• Instituţie paradigmatică, instituţie care deţine o poziţie privilegiată pentru exercitarea unei
influenţe predominante în acel domeniu
• Puterea simbolică are un rol fundamental în legitimarea unor acţiuni, demersuri, iniţiative
Seminar 1
KEY POINTS
• 91% dintre tinerii cu vârste între 16-24 ani utlilizează internetul pentru interacțiune socială
• Utilizarea social media se asociează cu anxietate șli depresie crescute și somn neodihnitor
• Social media oferă acces la exemple și informații medicale care pot duce la ameliorarea stării
de sănatate
Imaginea corporală
• De cele mai multe ori, o imagine corporala negativă va fi asociată cu diverse trăsături de
personalitate, o sima de sine scăzuta, depresie, anxietate, teamăde o evaluare negativă.
• Fitspiration
• Selfie addicts
• Male #fitspo
FOMO
Am văzut în repetate rânduri conflicte de interese între ceea ce era bun pentru public şi ceea ce
era bun pentru Facebook. Şi Facebook, de fiecare dată, a ales ceera mai bine pentru ea şi pentru
profiturile ei.”
• Facebook nu va face modificările necesare, deoarece profitul este mai important decât binele
social
Seminar 2
Agenda-setting, framing
Plan
Context
Articularea teoriei
Studiul Chapel Hill –alegerile din SUA din 1968 – Hubert H. Humphrey Jr. vs. Richard M.
Nixon; apoi studiul Charlotte –alegerile din SUA din 1972 – Richard M. Nixon vs. George
McGovern.
Cohen (1963): “The press may not be successful much of the time in telling people what to
think, but it is stunningly successful in telling its readers what to think about.”
Feezell , 2018
Framing – definiții
”Cadrajul este ideea centrală care organizează conținutul știrii, furnizează contextul și
suigerează care este problema, prin procese de selecție, de sublinierea anumitor aspecte, de
excluderea altor aspecte și de elaborarea unei argumentații” (Tankardet al., 1991)
A încadraun subiectde știre înseamnă a selecta anumite aspecte ale realității percepute și de a le
face mai vizibile decât altele (dominante) în cadrul textului. Această practică induce audienței o
definiție particulară a problemei, identificarea cauzelor, evaluarea morală, formularea de
recomandări și soluții” (Entman, 1993, p.52)
Cadrajele sunt ”pachetede interpretări” care conferăun înțeles specific unei probleme/ unui
eveniment etc. (Gamsonand Modigliani, 1989)
Agenda setting & priming se bazează pe teoria accesabilității: aspectele cele mai vizibile sunt
evocate din memorie și servesc ca bază pentru formarea atitudinilor (”top of mind”)
Framing: teoria aplicabilității- schimbările subtile în descrierea unei situații duc la generarea de
scheme interpretative care influențează interpretarea, nuanțele unui subiect (nu atributele în sine)
Framing – implică procese cognitive mai largi: evaluări morale, cauzalități, apelul la principii,
recomandări și soluții, în timp ce priming și agenda setting sunt preocupate de vizibilitatea
subiectului/ atributelor despre subiect
Framing
Cadrajele specifice sunt particulare unui anumit subiect/ domeniu, și se aplică doar acelui
subiect
Cadraje media generale (Semetko & Valkenburg, 2000) pot fi identificate indiferent de
subiectul/ domeniul știrii
Maladiile comunicaționale
Definiții: știri, fake news, dezinformare și misinformare
Știri = informații noi, demne de atenția publică, vizând în special evenimente importante sau
recente – Oxford University Press/Lexico
Fake news (știri false) = informații și știri produse artificial, ce mimează caracteristicile știrilor
de încredere din mass media, dar care sunt create cu intenția de a induce în eroare – Lazer et al.,
2018
Misinformarea (eng. misinformation) = informații care sunt false sau inexacte, dar care nu sunt
create nepărat cu intenția de a face rău – Wardle & Derakhshan, 2017 De exemplu: zvonuri,
insulte, glume.
Dezinformarea = procese de comunicare mai largi decât sugerează termenul de fake news.
Conceptul desemnează orice tip de informații false create deliberat pentru a dăuna unui individ,
organizații sau țări – Wardle & Derakhshan, 2017
2. Fake?:
3. Știri?:
4. Comportamentul digital: Like, Comment, Share, React, Tweet, Retweet, Friend, Unfriend –
întreg comportamentul nostru digital este factor de amplificare a conținutului digital
5. Amplificarea digitală
bots
Conturi fabricate
Uzine de like-uri
Fake followers
Site-uri cu conținut viral – clickbaits pentru a face bani din vizualizări și click-uri;
Agenți străini – dezinformare din partea agenților diverselor state, război cibernetic
De ce?
Bani
Putere
Reputație și divertisment
Combaterea dezinformării
Propaganda
• Mix de probleme
• Mesajul în sine
• social media
• Noile canale de distribuție a știrilor se dezvoltă mai repede decât avem noi capacitatea să le
înțelegem și să le controlăm
• 1,68% din afișările de reclame din eșantionul de 7.500 de site-uri analizate au fost plasate pe
site-uri care dezinformează.
• venituri de aproximativ 2,6 miliarde de dolari pentru publicațiile online ce găzduiesc fake
news.
Raportul „2020 Global Inventory of Organized Social Media Manipulation”, realizat de către
Universitatea Oxford
• Scădereaîncrederii în jurnaliști
• Creștereacinismului politic
• Scădereaîncrederii în democrație
• Afectareaproceselordemocratice
• Polarizareaopiniei
I. Psihologici- bias cognitiv, expunere selectivă, bias de confirmare (Lazer et al., 2017;
Mullainathan and Shleifer 2005; Wardle & Derakhshan, 2017)
II. Comportamentali
Psihologici
• Expunere selective - Indivizii caută în mod activ și interacționează cu informații și surse care le
confirmă opiniile și credințele preexistente
Tehnologici
• MIT investigation:
A former Facebook AI researcher who joined in 2018 says he and his team conducted
“study after study” confirming the same basic idea: models that maximize engagement
increase polarization. They could easily track how strongly users agreed or disagreed on
different issues, what content they liked to engage with, and how their stances changed as
a result. Regardless of the issue, the models learned to feed users increasingly extreme
viewpoints. “Over time they measurably become more polarized,” he says.
Exemplu: TikTok
• Publicația Wall Street Journal a făcut un experiment în acest sens. Jurnaliștii au creat peste 100
de conturi automate de TikTok (boți), pe care le-au înzestrat cu preferințe și interese specifice.
• După mai puțin de două ore de activitate a boților pe platformă, algoritmul a reușit să identifice
cu înaltă precizie caracteristicile acestor utilizatori artificiali și să le livreze conținut video
personalizat în măsură de peste 90%
• BOTS (ROBOȚI)
• TROLLS (TROLI)
• Algoritmii favorizează conținul care ne atrage atenția mai mult (emoții negative > emoțiile
pozitive)
... Numai 10 website-uri sunt responsabile pentru 69% dintre situațiile în care utilizatorii
Facebook sunt expuși la informații înșelătoare despre schimbările climatice.
…Cele 10 website-uri, care au, împreună, 186 de milioane de urmăritori pe rețelele sociale,
… sunt finanțate și de către Google prin intermediul serviciilor de publicitate. Astfel, au obținut
până la 5,3 milioane de dolari, în doar șase luni.
Filter bubble
Unicitate
Invizibilitate
Participare involuntară
Echo chambers
• Tendința indivizilor de a forma comunități online omegene la nivel de idei, puncte de vedere,
valori views (Colleoni, Rozza, & Arvidsson, 2014).
• Granițe simbolice
• Istoricul conceptului: term ”cyber-balcanizare” (Van Alstyne & Brynjolfsson, MIT, 2005),
autoizolare, enclavizare (Cass Sunstein (2001; 2017).
Echochambers –caracteristici
• Uniformitatea interacțiunilor dintre membri (Shin & Thorson, 2017; Törnberg, 2018).
• consens > acuratețe (Colliander, 2019, Arfini, Bertolotti, & Magnani, 2018).
• Exprimarea fățișă a negativității (Del Vicario et al., 2016; Shin & Thorson, 2017),
Romania
• Sondaj reprezentativ la nivel național despre percepțiile publice și consumul de știri la debutul
pandemiei de COVID-19
• Asociația Eurocomunicare
• N= 1160