Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINS

Cap.I Notiuni generale

1.1.Definirea notiunii de investitii ........................................................................ 2

1.2. Clasificarea investitiilor ................................................................................. 3

Cap.II Participantii la realizarea investitiei.Strategii investitionale.

2.1. Participantii la realizarea investitiei .............................................................. 5

2.2. Strategii investitionale .................................................................................... 5

Cap.III Conceptul de eficienta economica a investitiilor.Riscul investitional.

3.1. Conceptul de eficienta economica a investitiilor ............................................ 8

3.2. Riscul investitional .......................................................................................... 9

3.2.1. Definirea incertitudinii si riscului.Ttipuri de risc ...................................... 9

3.2.2. Forme de manifestare a riscului in activitatea intreprinderilor ...............


10

3.2.3.Metodele cuantificarii riscului investitional folosite la fundamentarea


deciziilor de alocare a investitiilor ................................................................................ 11

Cap.IV Studiu de caz ................................................................................................. 12

4.1. Prezentarea S.C. Bega-Uprom S.A. .............................................................. 12

4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii de investitie ................... 18

4.3. Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate ..................... 19

Concluzii ..................................................................................................................... 21

Bibliografie

1
Cap.I Notiuni generale.

1.1. Definirea notiunii de investitii

In literatura de specialitate, termenul de investitie este privit pe doua planuri:


- Primul, mai larg este reprezentat de investitiile financiare;
- Al doilea, mai restrans este reprezentat de investitiile de capital.

Investitiile financiare sunt reprezentate de orice plasament de capital cu rolul de a


obtine un anumit beneficiu (profit). Astfel, cumpararea de actiuni sau de alte titluri de
valoare, plasarea de sume de bani la banci, alocarea de fonduri pentru dezvoltarea de
afaceri (cu scopul de a obtine dividende, dobanzisi profituri), reprezentand investitii
finaciare.

Pe planul al 2-lea, cel al investitiilor de capital, agentii economici, atat cei publici,
cat si cei privati achizitioneaza si cei privati achizitioneaza noi mijloace fixe si
modernizeaza pe cele existente. Investitiile de capital au loc in economia reala, precum si
in domeniile social-culturale constituind baza cresterii economice si a sectoarelor social-
culturale.

Investitiile au un caracter inovator, schimba situatia economica existenta, iar prin


investitii apar noi elemente tehnologice decat cele cunoscute anterior.

Investitiile vizeaza activitatea economica viitoare implicand astfel un 151c29b


insemnat factor de risc, ele reprezinta privarea de un consum cert astazi in schimbul unei
sperante viitoare, speranta pe care o certifica specialistii.

Investitiile publice realizate de catre stat sau investitiile realizate de un agent


economic pot fi facute in propria sa tara sau in alte tari.

Investitiile dintr-un stat pot avea surse interne si/sau surse ecterne atrase, deci
procesul investitional are determinari endogene si exogene. Atunci cand se combina cele
2 surse de provenienta a capitalului (interna si externa), activitatea investitionala
desfasurata se numeste investitie mixta.

Agentii economici straini pot realiza investitii proprii int-un alt stat fara
participare autohtone. Acest tip de investitii se numesc investitii straine directe sau
indirecte.

In Romania, se pot realiza 3 categorii de investitii


1. Investitii proprii romanesti (autohtone);
2. Investitii mixte cu capital romanesc si strain;
3. Investitii straine cu capital extern.

Corelatia dintre investitii si cresterea economica este dubla. Pe de o parte,


investitiile influenteaza cresterea economica prin volumul lor, iar pe de alta parte,

2
cresterea economica este influentata de calitatea investitiilor realizate, aspect ce se
reflecta in eficienta economica a investitiilor. Desfasurarea normala a procesului de
productie presupune contributia mai multor factori (capital fix, capital uman, materii
prime, etc.), iar in cadrul acestora un rol deosebit de important i-l ocupa capitalul fix.

Crearea de noi utilaje, precumsi aducerea parametrilor si aducerea parametrilor


celor existente la nivelul impus de progresul tehnic contemporanse realizeaza doar prin
investitii.

In acest context, investitiile de capitalreprezinta totalitatea cheltuielilor prin care


se creeaza sau se achizitioneaza noi capitaluri fixe, productive sau neproductive, se
dezvolta, se modernizeaza si se reutilizeaza capacitatile de productie deja existente.

Prin investitii publice de capital se asigura construirea de noi unitati economice,


dezvoltarea, monitorizarea si reutilizarea celor existente, precum si construirea, largirea si
amenajarea obiectivelor cu caracter social-cultural si a infrastruturii comunitare.sunt
asimilate invetitiilor cheltuielile pentru exploatari, prospectiuni si cercetari geologice
referitoare la lucrarile de investitii, cheltuielile ocazionale cu proiectarea tehnologica si
productiva a lucrarilor de investitii, cheltuieli pentru achizitionarea diverselor unelte si
animale in agricultura pentru impaduiri si plantatii de pomi si vita de vie. Prin extindere
sunt considerate investitii cheltuielile cu supravegherea realizariiobiectivului si
calificarea salariatilor, care vor lucra la unitatea nou construitaprecum si cheltuielile
pentru demolari, exproprieri si amenajari.

1.2. Clasificarea investitiilor

Investitiile, atat publice, cat si private se pot clasifica dupa mai multe criterii:
A. Dupa structura lor se pot grupa in:
1. Masini, utilaje, instalatii si linii tehnologice, aparate de masura si control;
2. Lucrari de constructii montaj compuse din lucrari de constructie si
instalatii si lucraride montaj al utilajelor tehnologice realizate pe santierele
de constructie;
3. Lucrari geologice pentru descoperirea de noi rezerve de substante
minerale utile;
4. Cheltuieli de investitii in agricultura si la imbunatatirea fondului funciar.
B. Dupa legatura care o au cu obiectivul proiectat:
1. Investitiile directe sunt cele care se fac pentru obiectivul de baza,
respectiv achizitionarea utilajelor, montarea acestora, executarea
fundatiilor si a constructiilor etc. Se calculeaza pe baza devizelor de
cheltuieli care se intocmesc pe categorii de lucrari, pe obiectiv sau pe
intreaga investitie (devizul general).
2. Investitiile colaterale se materializeaza in lucrari care asigura utilitatile
obiectivului de baza, respectiv cai de acces, conducte de apa, gaze, aer
comprimat, retele telefonice, precum si cele indreptate spre construirea
unor obiective destinate deservirii obiectivului de baza (magazine, etc).

3
Pentru investitiile colaterale, cheltuielile se stabilesc prin devize special
elaborate.
3. Investitiile conexe sunt cele finalizate in alte obiective economice pentru a
asigura viitorului obiectiv materiile prime necesare desfasurarii procesului
de productie.
C. Dupa sursa de finantare investitiile pot fi:
1. Investitii finantate din surse proprii.
2. Investitii finantate din surse atrase.

Sursele proprii se constituie din capitalul propriu,respectiv din profit, din fondul
de amortizare si din incasarile obtinute in sursele atrase au un rol important in finantarea
investitiilor si se constituie din credite bancare interne si/sau externe, din alocatii de la
buget sau din alte surse.
D. Dupa modul de constituire
1. Investitiile nete sunt constituite din sumele de bani ce provindin produsul
national net si au ca scop sporirea capitalului fix si a stocurilor de materii
prime si materiale.
2. Investitiile brute se obtin adaugand la investitia neta amortizarea care are
ca scop inlocuirea capitalului fix uzat. Astfel, investitiile brute contribuie
la cresterea absoluta a capitalului fix.
E. Dupa natura obiectivului;
1. Obiective noi;
2. Dezvoltari, modernizari, reutilizari ale unor investitii anterioare.
F. Dupa modul de executie
a. Investitii executate in antrepriza;
b. Investitii executate in regie.

Acest mod de clasificare se foloseste cu precadere pentru lucrarile de constructie.


Modul de executie este impus de o serie de factori din care pot fi precizati gradul de
specializare a viitorului obiectiv, marimea obiectivului, natura lucrarilor, etc. Investitiile
se mai pot clasific si dupa alte criterii:
- Dupa sfera de activitate (productiva sau social-culturala)
- Dupa ramurile beneficiare (in industrie, agricultura, constructii, transporturi
etc)

4
Cap.II Participantii la realizarea investitiei.Strategii investitionale.

2.1. Participantii la realizarea investitiei

Investitiile se caracterizeaza prin aceea ca se infaptuiesc in scopul crearii de noi


mijloace fixe, iar realizarea lor necesita un timp indelungat parcurgand mai multe faze,
respectiv proiectare, executie si atingerea parametrilor proiectati. Schema logica de
desfasurare a unei investitii, principalele etape care trebuiesc parcurse in realizarea
acesteia incepand cu aparitia noului obiectiv si terminand cu scoaterea sa din functiune
este urmatoarea:
1. Aparitia necesitatii unei investitii.
2. Fundamentarea necesitatii unei investitii.
3. Adoptarea deciziei de a investi
4. Elaborarea documentatie tehnico-economice.
5. Aprobarea documentatiei tehnico-economice.
6. Deschiderea finantarii de investitii.
7. Realizarea lucrarilor de investitii.
8. Receptia lucrarilor de catre beneficiar.
9. Punerea in functiune a investitiei.
10. Atingerea parametrilor obiectati.
11. Functionarea noului obiectiv de investitii in regim normal.
12. Scoaterea din functiune a obiectivelor.

Cel care dirijeaza intreaga activitate legata de obiectivul de investitii este


beneficiarul lucrarii, adica viitorul proprietar al obiectivului. Adesea acesta nu participa
efectiv la realizarea investitiei, insa prezenta sa se face simti in toate etapele enumerate
mai sus.

Realizarea unei investitii este opera urmatorilor participanti: beneficiarul,


proiectantul si executantul obiectivului de investitii (constructorul). Trebuie precizat ca
de obicei beneficiarul este o singura intreprindere publica sau privata sau o institutie
publica, in schimb pot exista 2 sau mai multe institute de proiectare. De asemenea
denumirea de executant acopera cel putin 2 tipuri de intreprindere cele industriale, care
fabrica utilajele necesare si intreprinderile de constructie, care executa lucrarile de
executie (constuctie) pe santier.

2.2. Strategii investitionale

Procesul investitional reprezinta suportul material al dezvoltarii economice, iar


investitiile stau labaza diversificarii sau cresterii calitative a tuturor factorilor de
productie. Fara activitatea de investitii nu se pot asigura sporuri de capital fix sau
circulant, cresterea numarului de locuri de munca, cresterea randamentelor, utilajelor si
instalatiilor si nici cresterea productivitatii muncii.

5
Investitiile pentru dezvoltarea ca totalitatea cheltuielilor facute pentru construirea
de noi obiective sau pentru dezvoltarea si modernizarea celor existente reprezinta un cost
cert pentru un viitor ce contine un elemente de incertitudine. Fenomenul de incertitudine
poate consta in diminuarea cererii pentru produsele finite, in cresterea cantitatii
produselor finite aparute pe piata, in cresterea costurilor cu materiile prime, in aparitia
altor produse mai performante. De aceea, in cadrul strategiilor si politicilor firmelor,
strategia investitionala are un loc important, deoarece toate celelalte activitati ale firmei
depind de investitii si de politica adoptata in realizarea acestora.

Strategia investitionala ca o multime logica de informatii cu caracter tehnic si


economic stabileste actiunile ce urmeaza sa se desfasoare pentru atingerea obiectivelor,
modalitatile de atingerea acestora sursele de finantare si metodele de alocare a resurselor
pentru realizrea obiectivelor firmei in domeniul investitional pe baza unor studii, analize
si simulari. Strategia investitionala trebuie sa aiba in vedere si celelalte strategii ale firmei
(de piata, de restructurare, informatizare, etc.), inscriindu-se in strategia globala a firmei,
in politica sa economica asigurand astfel suportul financiaral materializarii programelor
firmei. In functie de puterea economica a firmei, de corelarea care exista intre ceea ce ea
produce si cererea pietei strategia investitionala poate fi:

a. Strategia de redresare aplicabila firmelor la care cererea de produse finite a


scazut foarte mult si presupune restructurarea productiei, schimbarea utilajelor si
tehnologiei, perfectionarea calificarii fortei de munca, etc.

b. Strategia de consolidare se aplica numai acolo unde apar mici modificari


instructura pietei unde au aparut si alti furnizori de produse finite, unde se constata o
crestere a concurentei si exista riscul pierderii vechilor piete de desfacere a produselor
finite. Strategia aplicata in acest caz trebuie sa fie una de adaptare la conditiile concrete
ale vietii social-economice, de mentinere a pozitiei castigate, a locului detinut in actiunele
de cooperare si a contractelor cu partenerii traditionali.

c. Strategia de dezvoltare se aplica in cazul in care exista o cerere pronuntata de


produse finite sau in cazul in care piata reclama aparitia de noi produse finite cu
parametri, cu calitati sau efecte sociale superioare celor existente deja pe piata. Strategia
adoptata in acest caz consta in cresterea capacitatilor de productie, in imbunatatirea
calitatii produselor, precum si initierea de investitii pentru marirea portofoliului de bunuri
si servicii realizate de firmasi destinate pietei. Investitiile reprezinta o economie la fondul
de consum prezent, o cheltuiala facuta azi pentru asigurarea unei dezvoltari viitoare si in
acest caz investitorului nu-i poate fi indiferent modul in care se cheltuieste aceasta
economie a sa. In cazul investitiilor publice, investitii care au la baza investii bugetare
interesul este al intregii comunitati, al tuturor contribuabililor. Ca urmare, la baza oricarei
activitati investitionale trebuie sa stea principiul eficientei economice, al obtinerii unui
efect cat mai mare, la fiecare unitate de efort facuta.

La nivel macroeconomic, in sfera de actiune a investitiilor publice strategiile


guvernamentale de investitii trebuiesc elaborate in conformitate cu planul de dezvoltare
economica nationala pe termen mediu si lung tinand cont de obiectivele strategice

6
nationale. In cazulobiectivelor de investitii foarte mari care necesita surse de finanare
deosebite statul poate coopera si cu firmele din domeniul privat atat nationale cat si
internationale. In fundamentarea strategiei investitionale si in general a strategiei firmei
trebuie observat ce tip de economie de piata promoveaza Guvernul. Intr-un fel se va
fundamenta strategia, daca economia de piata se bazeaza peo concurenta larga (perfecta)
sau pe una imperfecta pe o economie de piata dirijata de stat (planificata) sau pe una
moderna liberala.

7
Cap.III Conceptul de eficienta economica a investitiilor.Riscul
investitional.

3.1. Conceptul de eficienta economica a investitiilor

Pornind de la sensul lingvistic al notiunii de eficienta se poate spune ca eficienta


este atributul oricarei actiuni umane de a produce efectul util dorit.
Eficienta economica inseamna obtinerea efectelor economico-sociale utile, in
conditiile cheltuirii rationale, economicoase a resurselor tehnice, materiale, de munca si
financiare, folosindu-se, in acest scop, metode stiintifice de conducere si organizare a
activitatii productive.
Caile si formele prin care se materializeaza eficienta in sfera productiva sunt:
• Cresterea productivitatii muncii
• Reducerea consumului de materii prime, materiale si combustibil
• Economisirea cheltuielilor de transport
• Cresterea rentabilitatii intreprinderilor
• Imbunatatirea calitatii rpoduselor, etc.
In functie de tipul de resursa luata in considerare, putem vorbi de:
Eficienta economica a resurselor avansate ( aici se include si eficienta economica a
investitiilor)
Eficienta resurselor ocupate.
Eficienta resurselor consumate.

Efectele economice pot fi :


Directe - identificabile la obiectivul realizat pe baza investitiei.
Indirecte - ca rezultat al efectului de propagare in alte sectoare de activitate.
In urma efortului de investitii se obtin diverse efecte economice, reflectate si in
plan financiar. Nivelul acestor efecte, in raport cu efortul investitional, da masura
eficientei investitiei.
Efectele economice obtinute, in functie si de caracterul investitional, pot fi:
- reducerea costurilor de functionare al utilajelor pe seama investitiilor de inlocuire a
masinilor si utilajelor.
- diminuarea cheltuielilor cu forta de munca, obtinute mai ales pe baza investitiilor de
modernizare si de aplicare a inovatiilor.
- sporirea rentabilitatii activitatii firmei, prin investitii de expansiune.
- obtinerea unor efecte in perioade mai indepartate si adesea indirecte, la investitiile
strategice sau de interes general.

Pentru aprecierea eficientei investitiilor este necesar sa se utilizeze o serie de


indicatori care sa furnizeze o baza compatibila pentru luarea deciziilor de a
investi.Aceasta baza consta in obtinerea de rezultate maxime cu minimum de efort,pentru
a ne da seama ca obtinem maximum de efect trebuie sa facem comparatii intre mai multe
variante de proiect.
Indicatorii de apreciere trebuie sa permita:
-compararea cu alte proiecte din ramura respectiva, din alte ramuri si chiar cu cele
din intreaga economie.

8
-compararea mai multor variante de proiect pentru aceeasi investitie si alegerea
celei optime.
Indicatorii cei mai potriviti care exprima eficienta investitiilor si care se folosesc
pe plan mondial sunt cei care se bazeaza pe calculele de actualizare. Intre acesti indicatori
cei mai importanti sunt:
-Raportul dintre veniturile actualizate si costurile actualizate, cu mentiunea ca acestea
se obtin prin inmultirea veniturilor si costurilor neactualizate cu coeficientul de
actualizare.
-Beneficiile actualizate ( fluxul de numerar ), calculate ca diferenta intre veniturile
actualizate si cheltuielile actualizate.
-Valoarea actualizata neta.
-Rata interna de rentabilitate.
-Cursul de revenire net actulizat sau Testul Bruno.
-Termenul de recuperare.

3.2. Riscul investitional

3.2.1. Definirea incertitudinii si riscului.Ttipuri de risc.

Intr-o conceptie generala, riscul inseamna hazard, primejdia unor eventuale


pierderi, sau “posibilitatea de a te expune la pierderi” sau o pierdere posibila “pe care
politica moderna se straduie sa o previna sau sa o repare “ .
Riscul in economie se poate caracteriza si estima in functie de factorii care il
determina si de dimensiunile pe care le cunoaste in manifestarea sa.
In conditiile instabilitatii economice, rolul performantelor agentilor economici in
reusita activitatilor desfasurate este diminuat, iar problema riscului si incertitudinii a
devenit una dintre cele mai actuale. Este binecunoscut faptul ca cele mai mari riscuri in
activitatea economica le comporta investitiile, mai ales cele din sfera productiei. Acest
lucru este determinat de trei factori:
a).Perioada lunga de timp in care se obtin efectele investitionale si de aici dificultatea
previziunilor ce trebuie facute in vederea determinarii exacte a marimii acestor efecte.
b).Caracterul ireversibil al investitiilor alocate in activitati de productie; odata ce
realizarea unei astfel de investitii este inceputa, procesul nu mai poate fi oprit fara a
suporta pierderi.
c).Marimea considerabila a eforturilor investitionale, care in caz de esec se transforma
in pierderi mari.
Complexitatea sporita a vietii economice de astazi si gradul de instabilitate fac ca
riscurile cu care se confrunta agentii economici sa creasca din ce in ce mai mult, iar
actiunea de percepere si conturare a dimensiunilor lor, mai ales in activitatile
investitionale, sa capete o importanta vitala.
Dupa factorii care il genereaza, se disting doua tipuri de riscuri, si anume:
Riscul in afaceri ( de intreprindere ) este generat de evolutia progresului tehnic in ritm
rapid si consecintele sale greu de stapanit; incertitudinile pietei referitoare la evolutia
cererii, schimbarea gusturilor consumatorilor, modificarea preturilor, a politicii vanzarilor
promovate de unele firme; instabilitatea economica si politica. De retinut este faptul ca
riscul de afacere este un element definitoriu in activitatea agentilor economici, fie prin a-i

9
dinamiza, fie de a-i aduce in stare de faliment. Acest risc poate fi diluat de catre agentii
economici daca vor cunoaste bine piata, pe baza unor studii de marketing, daca aplica
strategii si metode de promovare a vanzarilor, de adaptare a ofertei si preturilor la
conditiile pietei, etc.
Riscul financiar pentru o firma decurge din proportia mare a imprumuturilor sale luate
de banci. Acest gen de risc consta in aceea ca, in cazul ivirii unei conjuncturi
nefavorabile, profiturile se volatilizeaza, cedand locul pierderilor. Adica, intreprinderea
ajunge in situatia ca din rezultatele sale financiare sa nu poata achita nici dobanzile la
imprumuturile contractate. In cazul in care intreprinderea nu are datorii bancare, nivelul
beneficiilor din exploatare este egal cu cel al beneficiilor nete, iar riscul de tip financiar
este mic. In schimb, ponderea mare a imprumuturilor in cadrul surselor de finantare
diminueaza volumul beneficiilor nete prevazute, sporeste riscul pentru actionari de a-si
incasa dividendele. Intr-un viitor incert, existenta cheltuielilor fixe si privilegiate, ca
dobanzile la imprumut, diminueaza siguranta asupra beneficiilor ramase.

Dupa dimensiunile pierderilor pe care le presupune, riscul poate fi incadrat in


cateva categorii reprezentative, legate de altfel de tipul investitiei:
a). Riscul de nivel minim sau zero, la investitiile de plasament in obligatiuni, in
imprumuturi pe termen lung, a caror rata de dobanda se mentine.
b). Riscul de grad redus, la investitiile de inlocuire, la care modificarile in procesul de
productie sunt relativ reduse.
c). Riscul de grad mijlociu, la investitiile de productivitate, care presupun
modernizarea productiei, rationalizarea locurilor de munca.
d). Riscul de grad ridicat, la investitiile de dezvoltare, ce implica incertitudinile pietei,
legate de lansarea noilor produse, privind reactia concurentei, nivelul preturilor, volumul
vanzarilor.
e).Riscul de grad foarte ridicat, la investitiile de cercetare - dezvoltare, ale caror
rezultate sunt deosebit de incerte.

3.2.2. Forme de manifestare a riscului in activitatea intreprinderilor


A. Riscul de ruina ( de faliment ) apare atunci cand intreprinderea ajunge intr-o
situatie deosebit de grea, practic fiind condamnata la disparitie, urmand sa dea faliment,
ceea ce inseamna ca salariatii isi pierd posturile, creditorii isi pierd creantele, actionarii
isi pierd sumele de bani pe care le-au investit. O mare primejdie pentru buna functionare
a mecanismului economic o constituie criza de insolvabilitate, care este incapacitatea
firmei de a-si onora platile, aceasta reprezentand semnalul falimentului.
B. Riscul de insolvabilitate survine atunci cand intreprinderea nu mai poate faca
fata platilor. Incapacitatea de a-si achita angajamentele poate conduce fie la lichidare,
cand nu mai este nici o sansa de salvare ( manifestandu-se riscul de ruina ), fie ca se
solutioneaza printr-o interventie de conjunctura, pe baza unui credit suplimentar de la
banca, sau firma respectiva se asociaza cu o alta intreprindere susceptibila de a o ajuta, in
acest ultim caz, este vorba de o pierdere a independentei, care, in unele situatii, poate
deveni definitiva.
C. Riscul pierderii autonomiei se manifesta inainte de declansarea crizei de
insolvabilitate; el se manifesta atunci cand intreprinderea constata ca, prin mijloace
proprii , nu are capacitatea de a-si pastra in viitor pozitia sa in productie sau sub aspect

10
comercial. Altfel spus, resursele de autofinantare se dovedesc insuficiente in raport cu
nevoile de dezvoltare.
D. Riscul scaderii rentabilitatii (riscul de diluare) este un risc de natura mai mult
financiara, care exprima faptul ca la o crestere de capital, beneficiul net nu creste in
aceeasi proportie, semnalandu-se astfel un fenomen de diluare. Cu toate ca acest risc are
consecinte mai putin grave, trebuie totusi estimat, pentru ca fluctuatiile pe care le
determina s-ar putea sa fie neplacute intr-o conjunctura financiara defavorabila.

3.2.3.Metodele cuantificarii riscului investitional folosite la fundamentarea deciziilor de


alocare a investitiilor.

Problema riscului legat de investitiile alocate in activitatile de productie este mai


rar abordata in literatura economica comparativ cu cea a riscului inerent investitiilor
financiare. Cu toate acestea, numarul metodelor propuse pentru aprecierea riscului
investitiilor ce fac parte din prima categorie este destul de mare.
Analiza probabilistica se bazeaza pe preceptele teoriei probabilitatilor si
reprezinta tehnica de baza pentru evaluarea riscurilor atat din domeniul economic, cat si
din multe alte domenii. Principalii indicatori cu care se opereaza in cadrul ei la
examinarea riscurilor de investitii directe sunt urmatorii: speranta matematica a
castigului; dispersia sau variatia fluxurilor de numerar; rata rentabilitatii asteptate.
Metoda arborelui de decizie este aplicata pentru luarea unor decizii investitionale
in succesiune si se bazeaza pe reprezentarea datelor problemei sub forma unei scheme
arborescente. Diversele ramificari ale acesteia reprezinta variante alternative ce trebuie
luate in consideratie la adoptarea deciziei.
Metoda corectarii indicatorilor proiectului de investitie reprezinta o simpla forma
de estimare a riscului care consta in corectarea anumitor variabile luate in calcul sau
nemijlocit a rezultatelor obtinute din calcule. O astfel de corectare se efectueaza prin
inmultire la anumiti coeficienti de diminuare, a caror marime depinde de gradul de risc
asociat proiectului examinat. In sensul dat, cel mai adesea se fac urmatoarele corectari:
modificarea cheltuielilor de investitii; scurtarea duratei de viata a proiectului; diminuarea
progresiva a fluxurilor de numerar; estomparea valorii reziduale a investitiei; stabilirea
sansei de realizare a randamentului investitiei; majorarea ratei de actualizare cu rata de
risc.
Metoda punctelor critice este o modalitate destul de inexacta de apreciere a
factorului risc si se aplica in cazul unor analize mai simple. Ea consta in determiarea
anumitor parametri-limita ai proiectului investitional care desemneaza hotarul dintre zona
de eficienta si cea de ineficienta. In calitate de astfel de parametrii sunt folositi doi
indicatori: durata de recuperare a investitie si pragul de rentabilitate.
Analiza de sensibilitate are menirea de a masura influenta ce va fi exercitata
asupra indicatorilor de eficienta economica ai proiectului investitional de catre variatiile
unor parametrii de “intrare”pe baza carora indicatorii respectivi au fost calculati

11
Cap.IV STUDIU DE CAZ

4.1. Prezentarea S.C. “BEGA-UPSOM” S.A.

Societatea comerciala “BEGA-UPSOM” S.A. Ocna-Mures a fost construita între anii


1984-1986 de catre societatea belgiana “Solvay&Co” si avea sa devina la sfârsitul secolului
XIX si în primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din România si
una din cele mai importante din Europa.

Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost


determinata de conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (râul Mures), a
unor zacamite de sare de calitate suprioara, existenta în vecinatate a unor zacaminte
corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei
de munca necesara.

Uzina a intrat în functiune în anul 1986.

În anul 1991 a devenit S.C. “UPSOM” S.A. Ocna-Mures, prin preluarea integrala a
patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc în
baza HG 1213/1990.

De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacitati,
precum si obtinerea de noi produse.

Anul 2001 s-a încheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate:

Ø Productia fizica (CSB): 192.645 t


Ø Valoarea productiei industriale: 65547,7038 lei
Ø Cifra de afaceri: 74340,1903 lei
Ø Export: 1,6020 $
Ø Productivitatea muncii (prod. industriala) 43,844618 lei/salariat
Ø Numarul mediu de personal 1,495 persoane

Începând cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului si


administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de S.C. “PETROBANAT
HOLDING” S.R.L., apartinând firmei “BEGA GRUP” Timisoara, societate câstigatoare a
licitatiei olandeze din data de 27.03.2001.

12
În baza hotarârii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 18.06.2002,
actionarul majoritar a devenit S.C. "BEGA” S.A. cu urmatoarele date de indentificare:

Ø nume: BEGA S.A.;

Ø numar înregistrare la ORC: J/35/99/01.03.1991;

Ø cod fiscal: R1818890;

Ø adresa: localitatea Timisoara, strada Bocsei, numarul 3, cod postal 1900, judetul
Timis.

În urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C. “BEGA-


UPSOM” S.A. Ocna Mures este urmatoarea:

VALOARE NUMĂR % DIN CAPITAL


ACŢIONAR
(lei) ACŢIUNI SOCIAL
S.C. “BEGA” S.A. 24591,1575 9.836.463 63,5606
S.C. “PETROBANAT HOLDING”
11327,5475 4.531.019 29,2782
S.R.L.
SIF “BANAT-CRIsANA” 1950,2700 780.108 5,04090
ACŢIONARI PPM 814,4225 325.769 2,1050
S.C. “UPSOM” S.A. 5,3200 2.128 0,0139
MANAGER S.C. “UPSOM” S.A. 0,6025 241 0,0016
TOTAL 386.893.200 15.475.728 100

Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice si alte produse


chimice, comercializarea acestora în conditii avantajoase si obtinerea de profit.

Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara, soda caustica
solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu solid si
solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodium anhidru pentru uz fotografic si
cinematografic, clorura de calciu tehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si
farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice si din pânza cauciucata, produse
prelucrate din polietilena, comercializarea de produse clorosodice si chimice.

Obiectul de activitate al S.C. “BEGA-UPSOM” S.A. a fost completat prin urmatoarele


cereri de înscriere de mentiuni:

13
1. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o 6.05.1991:
societatea poate efectua direct operatiuni de comert exterior, respectiv de import-
export;

2. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 583/26.02.1993:

Ø fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbere antiincendiara E12,


produse prelucrate din prolipropilena, oxigen îmbuteliat;

Ø comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant în piete, târguri
si oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare;

Ø prestarea de servicii de alimentatie publica;

Ø efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica;

Ø aparate de masura si control;

Ø constructii;

Ø chimie-electrotehnica;

Ø transport;

Ø utilitati;

Ø închiriere si intermediere cercetare si proiectare;

Ø producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti, produse de curatat,


confectii metalice.

3. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea si


copierea de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru terti,
producerea si livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si a apei;

4. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea de


cursuri în vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din S.C.
“BEGA-UPSOM” S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si terti;

14
5. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea,
repararea si încarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si bioxid de
carbon pentru uz intern si terti;

6. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:

Ø comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau închiriate, en-gross sau cu
amanuntul;

Ø operatiuni de intermediere pe baza de comision între parteneri români, straini, români si


straini, privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara limitare
la un sector de marfuri si servicii;

Ø operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestari-servicii;

Ø exploatarea produselor de cariera;

Indicatori economico-financiari

Principalele 5 produse si ponderea lor în vânzari:

Ø soda calcinata – 62,8%;

Ø soda caustica – 12,4%;

Ø bicarbonat de sodiu – 7,7%;

Ø silicat de sodiu solid – 2,6%;

Ø produse prelucrate din polietilena – 1,1%.

Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare:

Ø “SAUNA” Ocna-Mures;

Ø “SIDERMET” Calan;

Ø “SIDEX” Galati;

15
Ø “POLY NOOR” Negresti-Oas;

Ø “BENTOCALCAR” Deva.

Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare:

Ø “GECSAT” Târnaveni;

Ø “ALSTING” Alba;

Ø “GEROMED” Medias;

Ø “STIMED” Sighisoara;

Ø “BADPS” Baia-Mare.

4.1.2. Segmentul de piata ocupat de catre societate în piata interna si piata


externa

1. Piata interna

Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doi producatori, precum
si a sodei caustice unde exista patru producatori interni, restul produselor din nomenclatorul sau,
S.C. “BEGA UPSOM” S.A. Ocna-Mures este singurul producator.

Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. “BEGA UPSOM”
S.A. reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20% din volumul ofertei
totale. Principalii consumatori interni – industria sticlei, industria detergentilor, celuloza si
hârtie, industria aluminiului precum si constructia de masini – s-au confruntat cu greutati
economice an de an, precum si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. Începând cu
trimestrul al II-lea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala,
dupa studiul de piata întreprins asupra produselor, aratând o crestere continua a cererii. Datorita
asezarii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru produsele fabricate pe platforma
societatii comerciale din alte zone, societatea S.C. “BEGA UPSOM” S.A. ocupa toata piata
interna din Transilvania si Maramures, precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei,
întretinând relatii traditionale cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase,
industria chimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentru

16
produsele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la materiile
prime, materiale, combustibil.

2. Piata externa

Pe piata externa, principalii concurenti ai României sunt: Bulgaria, Polonia si concernul


“SOLVAY” pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii consumatori pentru
produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania,
Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatorii traditionali ai produselor societatii cu destinatia export s-
au mentinut relatii permanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se
deruleaza contractele.

Principalii competitori ai societatii:

a) soda calcinata:

Ø “USG” S.A. Râmnicu-Vâlcea;

Ø “SOLVAY” Belgia;

Ø “ANSAC” SUA;

Ø “LANYKOVO” Polonia.

b) soda caustica:

Ø “OLTCHIM” S.A. Râmnicu-Vâlcea;

Ø “CHIMCOM-PLEX” S.A. Borzesti;

c) silicat de sodiu

Ø “USG” S.A. Râmnicu-Vâlcea

17
4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei

Piata, ca sistem de reglare a schimburilor între agentii economici, constituie cadrul în


care cererea si oferta îsi regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta
la baza formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul
cererii sunt puse în evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv
pe plan investitional.

Investitia pentru înlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a


unui utilaj în cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi
cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate în cadrul procesului de productie, ea poate
fi cumparata sau produsa, costul ei influentând costul de fabricatie pe produs.

S.C. “BEGA UPSOM” S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice
(soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si
dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice.

Investitia se recomanda ca necesara si profitabila în acelasi timp. Trebuie avut în vedere


ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare în economia româneasca, costurile cu care
se produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor învechite conducând la costuri mari ale
produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata.

Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii


performante, ceea ce va permite:

Ø îmbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii;

Ø sporirea potentialilor clienti.

Au fost luati în calcul factori care influenteaza investitia, precum:

Ø capacitatea de productie;

Ø cheltuielile de constructie si montaj;

Ø costurile de exploatare anuale;

18
Ø costul de transport

Incluzând în mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. “BEGA UPSOM” S.A. îsi
concretizeaza eforturile în urmatoarele directii:

Ø cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate;

Ø crearea de noi sortimente;

Ø cresterea productivitatii muncii;

Ø reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vânzare.

Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lânga cele mentionate mai sus, exista si


posibilitatea producerii de energie electrica pentru vânzare. Capacitatea generatorului fiind mai
mare decât necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic
cu 40% decât pretul practicat de “ELECTRICA” S.A.

4.3. Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate

Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele


particulare ale eficientei economice a investitiilor în anumite ramuri si domenii de activitate
rezultate din conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea acestea.

Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice


alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.

În vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaborat documentatia tehnico-


economica, caracteristicile acesteia fiind prezentate în tabelul urmator:

Nr.crt.
1. Capacitate de productie To / an 821.000
2. Grad de utilizare a Cp % 85
3. Productia To / an 697.850
4. Cost unitar lei / To 0,3029
5. Pret de vânzare unitar lei / To 0,3564
6. Valoarea productiei în cost de productie lei / an 0,211378
7. Valoarea productiei în pret de vânzare lei / an 0,248713

19
8. Profit brut lei / an 0,037335
9. Profit net lei / an 0,028001
10. Investitia directa (Id) lei 0,00969869
11. Durata de executie (d) Ani 1
12. Durata de functionare (Df) Ani 10

Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani în


decursul carora profitul se realizeaza în proportie de:

- 10% în primii patru ani;

- 20% în urmatorii doi;

- 60% în cel de-al saptelea an.

PRODUCŢIA ANUALĂ:

Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii

Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN COST DE PRODUCŢIE

Valoarea productiei în cost de productie = productia * costul unitar de productie

Valoarea productiei în cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN PREŢ DE VÂNZARE

Valoarea productiei în pret de vânzare = productia anuala * pretul de vânzare unitar

Valoarea productiei în pret de vânzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei

Concluzii

20
Managementul în sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite.
Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea
faptului ca procesele si structurile manageriale vin în sprijinul acestor obiective, având totodata
înglobate în ele conceptul de schimbare.

Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea


asupra rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea în detaliu a zonelor ce necesita
atentie.

Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea în calcul a unei serii de
factori, cum ar fi:

Ø fondul de investitii disponibil;

Ø regimul de lucru al utilajelor;

Ø limitarea anumitor resurse.

Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor


variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori
economici, financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile.

Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, în timp


ce efectele vor aparea în perspectiva.

Investitia pe care o face SC „BEGA-UPSOM” SA presupune achizitia unui


turbogenerator, utilaj de ultima generatie în aceasta ramura.

Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurând conditii


superioare de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de
producere, o buna calitate.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se


desfasoare profitabil. În luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o
rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata
profitului si cea a dobânzii.

21
În cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este de
40,322%, ceea ce reprezinta în cazul fondurilor împrumutate nivelul maxim al dobânzii la care
ar putea face fata proiectul de investitii.

Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectului se face prin
compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului.

Întelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea în considerare a


functiilor pe care le îndeplineste:

Ø pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocat pentru investitii,

Ø rata minima de rentabilitate a capitalului investit.

Atât indicatorii statici cât si cei dinamici indica faptul ca investitia realizata de SC
„BEGA-UPSOM” SA este atât oportuna cât si eficienta.

Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata într-un timp mediu, pe baza
profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus în functiune. Pe parcursul duratei de functionare a
obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putea recupera de 1,68 ori. În decurs de 1 an dintr-un leu
investit, se recupereaza 0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei de
recuperare, la un leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce se recupereaza leul
investit.

Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii au o


relevanta mai mica decât cei dinamici, pentru ca primii nu iau în calcul efectul economic al
factorului timp, efect surprins cu ajutorul analizei dinamice.

În cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata de recuperare a


investitiei, ambele în forma dinamica. Randamentul economic în forma dinamica este de 5,73 lei
profituri totale la 1 RON investit; valoarea sa este mai mica decât în forma statica datorita
faptului ca o suma disponibila în trecut va avea o valoare mai mica atunci când este adusa în
prezent.

Durata de recuperare în forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut atât din punct de
vedere economic cât si financiar.

22
Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar în ambele situatii, îndeplinind
astfel conditia de eficienta, indicând ca obiectivul de investitii are capacitatea de a-si recupera
cheltuielile de investitii si de a genera profit.

Ø Analiza economica – RVC = 1,108;

Ø Analiza financiara – RVC = 1,03.

Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea
încasarilor totale obtinute pe întreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu
cheltuielile totale de investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicând capacitatea
obiectivului de a produce profit.

În ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este îndeplinita.

Ø Analiza economica – VNA = 267.064 RON

Ø Analiza financiara – VNA = 111.065 RON

Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii


sunt rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate
financiara (RIRF).

Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe


întreaga durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total.

Ø Analiza economica – RIRE = 40,322%;

Ø Analiza financiara – RIRF = 30,94.

Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea în detaliu a unitatii economice,


permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valorii
întreprinderii, în functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica
surprinde profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de
beneficiul rezultatului. Analiza financiara ia în considerare atât provenienta resurselor de
finantare cât si beneficiul rezultatelor.

23
Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului de investitii
o demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate acapara un segment mai
mare din piata de desfacere careia i se adreseaza.

Mai mult, SC „BEGA-UPSOM” SA detine avantajul dat de existenta unei ample retele
de distributie, atât pe plan intern cât si pe plan international.

La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un sumar al


informatiilor financiare privitoare la componentele cheie „atât din conturile de profit si pierderi,
cât si din bilantul contabil”.

Pe lânga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atâta atentie trebuie acordata
raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a resurselor.

BIBLIOGRAFIE

24
BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, E., Ion, Investitii straine directe în România,Editura Expert, Bucuresti, 2002

2. Anghelache, G., Dardac, N., Staicu, I., Piete de capital si burse de valori, Bucuresti,
1994

3. Bunduchi, M., Eficienta economica a investitiilor. Note de curs, Cluj-Napoca, 1978

4. Camasoiu, I., Investitii si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1981

5. Cistetecan, M., Lasar, Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Editura


Economica, Bucuresti, 2002

6. Cistetecan, Lasar, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica,


Bucuresti, 2002

7. Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura, Graphis, Iasi, 1995

8. Gherasim, Toader, Zait, Dumitru, Eficienta sistemelor de productie, Editura


Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 1991

9. Horovitz, Marcu, Cai si modalitati de crestere a eficientei investitiilor,Editura


Politica, Bucuresti, 1983

10. Ionita, Ion, Radu, Victor, vasilescu, Ion, Botezatu, Mihai, Studiu de fezabilitate
pentru fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de studii economice,
Bucuresti,1993

11. Negrtoiu, Misu, salt înainte.dezvoltarea si investitiile staine directe, PRO Expert,
Bucuresti, 1996

12. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Cristea, Mirela, Eficienta investitiilor, Editura
Universitatea, Craiova, 20000

25
13. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Piete de capital si eficienta investitiilor,, Editura Dova,
Craiova, 1996

14. Prelipceanu, Gabriela, Fundamentele economice ale investitiilor, Editura


Universitatii Suceava

15. Radu Despa, Eficienta investitiilor, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

16. Ratiu-Suciu, Camelia, Investitii si relansarea economica, ASE, Bucuresti, 1997

17. Romanu, I., Vasilescu, I., Managementul investitiei, Editura Margaritar, Bucuresti,
1997

18. Simionescu, Aurelian, Eficienta economica a investitiei, Universitatea Petrosani-


Litografia, 1996

19. Staicu, Florea, Pârvu, Dumitru, Dimitriu, Maria, Stoian, Marian, Vasilescu, Ion,
Eficienta economica a investitiilor, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si
Pedagogica, 2000

20. Staicu, Ion, Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994

21. Stoica, Maricica, Indicatori de apreciere a eficientei bancare, ,,Economistul”, Nr.


119/11-12 sept., 1998

26