CUPRINS

Capitolul1. Activitatea turistica in Romania

1.1 Locul si rolul turismului pe litoralul romanesc

1.2Factorii care influenteaza activitatea turistica pe litoralul Romanesc

1.3Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice pe litoralul romanesc

Capitolul 2.Potentialul turistic in zona litoralului Romanesc

2.1Caracterul potentialului natural si antropic

2.2Evidentierea formelor de turism practicate pe litoralul Romanesc

2.3. Baza tehnico materiala specifica turismului

2.4. Modalitati de conservare si protejare a mediului inconjurator

Capitolul 3 Statiunile litoralului Romanesc

3.1. Mamaia

3.2. Eforie

3.3. Mangalia

3.4. Costinesti

3.5. Neptun

3.6. Satul de vacanta.

Anexe

Bibliografie
 ARGUMENT

Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană, unul
dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială remarcabil prin dinamică,
motivaţii multiple şi o mare divesitate a formelor de manifestare. Având în vedere dezvoltarea sa
în ultimii ani atât turismul intern cât şi cel internaţional deţin o pondere importantă în economia
mondială. Fiind o activitate “in mişcare”, turismul este purtătorul unor schimbări şi transformări
de bunuri şi valori individualae şi nu în ultimul rând de modele culturale. Modelarea acestora
reprezintă un fenomen dificil, iar pentru a obţine beneficii maxime şi a reduce dezavantajele
societatea trebuie să adopte pachete distincte de măsuri pe care să fundamenteze cercetarea
ştiinţifică de profil din perspectiva promovării unui turism ştiinţific.
Fiind numit şi “industria oamenilor” turismul antrenează prin amploarea şi conţinutul său un
vast potenţial natural,material si uman având implicaţii profunde asupra dinamicii economiei si
societăţii,asupra relatiilor internationale.
Litoralul Marii Negre este cea mai importanta zona turistica, considerând numarul mare de
turisti români si straini. "Riviera" romaneasca, cu o lungime de 50 de km, facuta dintr-un lant
continuu de 16 statiuni (unele dintre ele balneoclimaterice), in afara de cele sase cele mai cautate:
Mamaia, Eforie Nord, Costinesti (statiunea tineretului), Neptun (locul de vacanta preferat al
lui Ceausescu), Olimp, Venus, 2 Mai, toate construite dupa 1960.
Turistii pot vizita si vestigiile celor trei colonii fondate de greci aici in secolele 7-6 inainte de
Hristos: Histria in nord, Tomis in centru (in zilele noastre Constanta, cel mai important port la
Marea Neagra a României si care gazduieste un impozant muzeu arheologic) si Callatis (in
prezent orasul Mangalia), cat si monumentul de la Adamclisi (aflat la circa 100 km vest de
litoral).
In afara de factorii de cura obisnuiti, exista aici lacuri naturale cu namol. Lacul Techirghiol
este cel mai apreciat si câteva sanatorii au fost construite in jurul lui.
În ultimul timp se încearcă o controlare cât mai bună a resurselor turistice , pentru ca acestea sa
fie cât mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesară o amenajare turistică cât mai
potrivită care să ţină cont atât de avantajele materiale ale zonei turistice în cauză cât şi de
păstrarea în cele mai bune condiţii ale resurselor turistice în cauză.

3
 CAPITOLUL 1

ACTIVITATI TURISTICE IN ROMANIA

1.1. Locul si rolul turismului pe litoralul romanesc

Litoralul românesc reprezintă o parte din țărmul occidental alMării Negreși se întinde de
la granița cuUcraina(Nord, îngolful Musura) până la cea cuBulgaria(Sud, la câteva sute de metri
de localitateaVama Veche). Este cea mai exploatată zonă turistică dinRomânia.
De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici,
precum și numeroasestațiuni turistice de vară.
Principalele orașe, dar și principala zonă de interes, unde se află majoritatea stațiunilor și a
atracțiilor turistice, estejudețul Constanța. Celălalt județ riveran estejudețul Tulcea. Singura
regiune istorică riverană esteDobrogea. Principalul oraș, fiind socotit și capitala acestei zone,
esteConstanța(370.000 locuitori).
Desi activitatea turistica din aceasta zona se caracterizeaza printr-o sezonalitate puternica,
turismul de litoral este considerat cea mai importanta forma turistica din Romania. Litoralul
ofera, pe langa resurse naturale: plaja, apele marii si resurse balneare ( ape termale, namoluri
sapropelice ).
Pe litoralul romanesc al Marii Negre ( 244 km ) sunt amenajate 12 statiuni turistice (
Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Teghirghiol, Costinesti, Neptun, Olimp, Jupiter,
Venus, Saturn, Cap Aurora ) cu o capacitate de cazare de 126900 locuri, reprezentand 43,3% din
spatiile de cazare,locuri situate in peste 260 hoteluri de diferite categorii.
Turismul, ca activitate economică, are propria piaţă turistică aflată într-o permanentă evoluţie şi
expansiune ocupând un rol determinant în piaţa internă a ţării. Adoptarea unei politici unitare de
dezvoltare a turismului se impune în mod imperativ.
Turismul şi-a demonstrat fragilitatea pe parcursul perioadelor de criză economică pe care le-a
traversat economia mondială, dar şi capacitatea de a prelua rolul de motor al revigorării
economice pentru depăşirea situaţiilor de criză.

4
Zona litoralului are o pondere însemnată în turismul românesc şi în tradiţia acestuia. Privit ca
înzestrare cu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat în promovarea turistică a potenţialului
naţional şi a diversităţii acestuia.
Se poate aprecia că, lipsit de investiţie şi aport de gândire pentru modernizare continuă, lăsat să
evolueze în afara unei strategii pe termen lung, litoralul involuează economic. Se pierde prilejul
punerii în valoare a unui potenţial natural important care ar fi putut avea efecte economice
pozitive pentru populaţia din zonă, aport la PIB şi pentru imaginea turismului romanesc.

1.2. Factorii care influenteaza activitatile turistice pe litoralul romanesc

Evoluţia spectaculoasă a turismului sub cele două laturi corelative ale sale: producţia şi
consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, relevă receptivitatea acestui
domeniu la dinamica societăţii, evoluţia lui sub incidenţa unui sistem complex de factori,
diferenţiaţi între ei prin natură, rol şi participare în proporţii diferite la determinarea fenomenului
turistic. Activitatea turistică apare ca o cursă între solicitări şi potenţial, între cerere şi ofertă.
Cererea turistică este impulsionată de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt: tratamentul,
îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, distracţii şi agrement etc; existenţa timpului liber din
fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale şi partea destinată pentru satisfacerea
uneia sau a mai multor motivaţii turistice.
Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone şi anume de: condiţiile naturale (relief, climă,
floră, faună etc); valorile istorice şi culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri şi folclor.
În literatura de specialitate există mai multe încercări de clasificare a factorilor de influenţă,
precum şi de cuantificare a mărimii şi sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economică:

a) factori economici - veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările

acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică;

b) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii; parametrii

tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;

c) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber;

5
d) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii;
structura pe sexe, grupe de vârstă şi socio-profesională;

e) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa de

cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;
f) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilităţi sau priorităţi în turismul organizat;
regimul vizelor etc.

2. După durata în timp a acţiunii lor:

a) factori de influenţă permanentă - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea

naturală şi migratorie a populaţiei;

b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;

confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare etc.

3. După importanţa în determinarea fenomenului turistic:

a) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;

b) factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri

organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

a) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor
potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de
urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a.

b) factori endogeni - varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului
de pregătire a personalului din turism ş.a.

5. După profilul de marketing:

6
a) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluţiei
populaţiei;

b) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire şi

structura forţei de muncă etc.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii pe litoralul romanesc In

ceea ce priveste cadrul legislativ general care reglementeaza activitatea de turism

din Romania, acesta este asigurat de o serie de legi, hotarari si ordonante de Guvern.
Au fost elaborate legi si ordonante cu privire la cadrul legal de functionare a Ministerului pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale; de organizare si desfasurare a
activitatii de turism in Romania (OG nr.5/2003); pentru obtinerea de brevete si licente de turism
(OM nr.910/2002); pentru certificatele de clasificare a structurilor de primire turistice (OM nr.
636/2008); legi pentru protectia turistilor si de atestare a statiunilor turistice.
In elaborarea tutoror acestor acte legislative s-au avut in vedere respectarea standardelor
internationale de desfasurare a activitatii de turism si de asigurare a unor servicii performante in
vederea satisfacerii cerintelor turistilor nationali si internationali.
In vederea dezvoltarii si imbunatatirii activitatii de turism din Romania, a fost elaborat
Master Planul pentru turismul national al Romaniei 2007-2026, prin care s-au stabilit strategiile
si directiile de urmat in activitatea de turism.
Aşa cum este prevăzut în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional
20072026, staţiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta
de produse nu corespunde aşteptărilor vizitatorilor.
Motivele care au condus la această situaţie au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus
dezvoltarea staţiunilor în controlul şi administraţia statului s-a transformat în sute de activităţi
comerciale mici si mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele.
În perioada de după privatizare, atât piaţa turistică internă, cât şi cea internaţională s-au
maturizat şi necesită acum o gamă sofisticată de produse şi servicii.

Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe

litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut şi au de suferit.

7
În ceea ce priveşte motivele pentru practicarea turismul de litoral, putem aprecia că de la an la an
acestea sunt mai numeroase şi uneori din ce in ce mai sofisticate. Dacă în trecut se mergea pe
litoral pentru factorii naturali de cură, pentru odihnă şi recreere, astăzi putem vorbi de cluburi
pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetări ştiinţifice sau
pur şi simplu de modă.

8
 CAPITOLUL II

POTENTIALUL TURISTIC

IN ZONA LITORALULUI ROMANESC

2.1. Caracterul potentialului natural si antropic

I. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km

sunt în judeţul Constanţa), între Capul Midia la nord şi Vama Veche la sud. Plaja, cu o lăţime
de circa 150 - 200 m, are nisip fin în cea mai mare parte şi o pantă lină, uşor accesibilă.
Marea Neagră prezintă o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mări şi îi măresc funcţia
turistică:

- prin salinitatea redusă a apelor sale favorizează practicarea spoturilor nautice şi a

scufundărilor subacvatice;
- în sezonul estival, nu prezintă curenţi de mare intensitate si valurile nu ating înălţimi
mari;
- este lipsită, practic, de maree si staţiunile oferă turiştilor plaje uscate, în mod
permanent;
- ţărmul coboară lin, fără adâncimi bruşte şi nu prezintă stâncării şi pietriş care, în cazul
altor riviere, stânjenesc accesul la mare;
- la baza falezei, valurile au format o plajă acoperită cu nisipuri fine, curate, adânci şi
moi, oferind condiţii excelente pentru helioterapie;
- fauna mării este lipsita de elemete periculoase, permiţând astfel, fără resticţii, băile de
mare;

9
 - aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din
sfărâmarea valurilor şi care plutesc în aer, conţin microelemente care intră în
compoziţia apei de mare, iar inhalarea acestora ajută la mineralizarea organismului.

Relieful

Relieful litoralului românesc este determinat de interacţiunea dintre Podişul Dobrogei şi

Marea Neagră - de-a lungul coastei, trecerea între podiş şi platforma mării se face lin, pe o pantă
uşoară, cu numeroase plaje.
În plus, dat fiind ca Marea Neagră este lipsită de curenţi puternici de litoral, de plante sau
de peşti periculoşi, iar mareea este ca şi inexistentă (10 - 20 cm), litoralul românesc este locul
ideal pentru băi de mare şi sporturi nautice.

Clima

Clima este temperat cu o medie de temperatură de 24˚C în lunile iunie-august. Acest

climat marin liniştit şi plăcut conferî în plus litoralului românesc calităţi remarcabile.

Hidrografia

Apa Mării Negre are o salinitate mai redusă şi fara maree. Întreaga zonă dispune de plaje
întinse şi insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau
sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe alocuri faleze înalte.
Litoralul românesc dispune de diverse resurse balneare (ape minerale şi mineralizate, nămoluri
terapeutice), oferite de lacurile aşezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun,
Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Năvodari, Tasăul.

Flora si fauna

Deşi nu prezintă o faună si floră foarte variate, trebuie menţionat că în Marea Neagră
există o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni şi care nu se apropie niciodată de ţărm.
Plajele de pe litoral au o lăţime generoasă - 150 - 200 m, şi sunt armonios îmbinate cu porţiuni
verzi alcătuite atât din arbori autohtoni, cât şi din palmieri şi plante exotice precum şi porţiuni cu
gazon si flori.

10
Ariile naturale protejate conservă diverse specii floristice, faunistice, formaţiuni geologice vechi,
multe având caracter de unicat.Printre acestea se numără: Peştera “Gura Dobrogei” (Târguşor) ,
Pădurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pădurea Comorova (Mangalia).
Pădurea Hagieni – în apropiere de Mangalia, la 12 km vest de ţărmul mării. Ocupă cca
400 ha şi este o pădure de tip submediteranean.
Peştera de la Limanu – importantă rezervaţie speologică;nu este inclusă in circuitul turistic.
Reciful jurasic de la Topalu – între Cernavoda si Hârşova, pe malul Dunării, la 3 km de comuna
Topalu. Ocupă o suprafaţă de 8 ha şi cuprinde un complex de calcare de vârstă jurasică, corali,
resturi de viermi, spongieni calcaroşi, etc

Punctul fosilifer Cernavodă – În sudul Văii Carasu, langă Cernavodă. Ocupă o suprafaţă de 3 ha
şi cuprinde o bogata fauna fosilă (72 specii). A fost declarat monument al naturii. Peştera “La
Adam” (Târguşor) – cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39 specii).
Masivul geologic Cheia (Târguşor) – pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului
Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi adăposteşte 565 specii rare de floră. Rezervaţia
Fântaniţa Murfatlar – langă podgoria Murfatlar, pe partea stanga a şoselei Constanţa-Ostrov.
Rezervaţia este ocrotită de lege şi adăposteşte specii rare, precum: usturoiul, inul dobrogean,
colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de stepă. În această zonă trăieşte
broasca ţestoasă dobrogeana.
Canaralele din portul Hârşova – pe malul Dunării, lângă ruinele vechiului castru roman
Carsium. Ocupă o suprafaţă de 5 ha şi a fost declarat monument al naturii. Cuprinde diverse
specii de corali, spongieri, etc.
Lacul Techirghiol – are proprietăţi curative, fiind bogat în cloruri de sodiu şi de magneziu,
iodură de sodiu şi namol sapropelic, indicat în afecţiunile reumatice cronice, ortopedice, tulburări
endocrine, boli de piele.

Căi de acces pe litoral:

1. Rutier - sunt 4 şosele care ajung la Constanţa:

1) Drumul Naţional: Bucureşti - Feteşti - Constanţa
2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constanţa

11
 3) E 87 Tulcea - Constanţa (cu derivaţie pentru Brăila si Galaţi)
4) Drumul Naţional Călăraşi - Ostrov – Constanţa
2. Feroviar - Ruta Constanţa - Mangalia are urmatoarele gări şi halte:Gara Constanţa -
pentru Constanţa, Mamaia şi Năvodari; Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud,
Halta Tuzla, Gara Costineşti (pentru zona Epava -nordul staţiunii); Halta Costineşti
(pentru staţiunea Costineşti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter); Gara
Mangalia (pentru Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai,
Vama Veche).
3. Aerian - la 20 km de Constanţa se află Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu,
care face legătura atat cu aeroporturi naţionale, dar şi internaţionale.Transportul local
între Constanţa şi celelalte localităţi de pe litoral se poate face, pe lânga ruta CFR, şi cu
microbuze (cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distanţa Constanţa - Mangalia în
circa 45 de minute) sau cu autobuze şi autocare private, cu plecare la fiecare 20 de
minute. Între Constanţa şi Mamaia există mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale
companiei de transport în comun), 301, 302, 305 (maxi-taxi). În sudul litoralului, între
Mangalia şi Neptun - Olimp, şi între 2 Mai, Limanu şi Vama Veche, distanţa este
parcursă de microbuze.

II. Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc

Ţărmul românesc al Mării Negre oferă condiţii extrem de favorabile practicării turismului
estival. Numărul mare de staţiuni care au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepând
cu vechile băi Movila (Eforie Sud), continuând cu Mamaia, inaugurată in 1906 şi până la
staţiunile aparute în ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn)
confirma acestea.
Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflată pe malul Lacului
Sinoe. Colonie grecească, vestitul oraş a fost ridicat în urmă cu peste 2.600 de ani, însă a fost
scoasa la lumina începând cu anul 1914, de către marele istoric şi arheolog Vasile Pârvan. Alte
vestigii istorice se găsesc la Tomis (actualul oraş Constanţa), cel mai important port la Marea
Neagră. La Tomis şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii marele poet latin Ovidiu, a cărui statuie, creată
de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, mai poate fi admirată şi astăzi.

12
 Rămăşiţele vechii civilizaţii se întâlnesc în oraşul de azi la tot pasul - mai pot fi văzute resturile
zidului roman care închideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preţios
complex arhitectural descoperit.
Prin concepţia artistică şi dimensiunile sale, mozaicul de la Constanţa se numără printre primele
de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astăzi (Callatis înseamna în limba
greacă "cea mai frumoasa").

Obiectele descoperite dovedesc activitatea artistică care se desfăşura în această cetate.

Aici se găseşte cel mai vechi document latin din toată Europa de sud - est.
La aproape 100 km vest de litoral se află un complex arheologic de o însemnătate deosebită,
fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul ţării noastre.
Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani şi vestigiile cetatii Tropaem
Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea.
Este un monument circular impresionant, construit pentru a comemora victoria împăratului
Traian asupra dacilor.
Ruinele sunt mărturii ale vieţii înfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt
un adevărat izvor de informaţii în piatră privind evenimentele petrecute pe teritoriul
Daciei, viaţa şi infăţişarea strămosilor romanilor.
Pe lângă acestea, sunt de menţionat şi Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie din
Constanţa, Moscheia din Constanţa şi din Mangalia, Biserica Sf. Petru şi Pavel din zona istorică
a oraşului Constanţa, Muzeul Folcloric etc.

Obiective turistice de pe litoral

Cazino Paris Constanţa -Construit in 1909, a fost inaugurat în august 1910; designul a
fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905,
architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, însă primul proiect a fost selectat).
Cazinoul a fost, decenii la rand, construcţia reprezentativă a oraşului, un adevărat simbol pentru
Constanţa; totodată construcţia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" în
România. În perioada 1985-1987 clădirea a fost renovată, iar mobila a fost complet schimbată.
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost infiinţat în anul 1878 însă nu a
avut un sediu stabil decât începând cu anul 1914.
13
 În 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul român, muzeul a
fost reamenajat în forma actuală.
Muzeul este găzduit într-o clădire monumentala ( fostul sediu al primăriei din Constanţa),
construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile Ştefănescu.
Muzeul de Istorie Naţionala şi Arheologie din Constanţa este a doa instituţie de acest fel din
România (după cea din Bucureşti), având un patrimoniu impresionant şi o bună reprezentare a
istoriei Dobrogene din paleolitic şi până în prezent.
Dintre exponatele celebre enumerăm: şarpele Glycon, divinitate a casei şi familiei, sec. 23 d.H.,
Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraşului şi portului, sec. 2-3 d.H.Gânditorul de la
Hamangiasi şi femeia sa - arta neolitica descoperită la Cernavoda, osala dedicată poetului Publius
Ovidius Naso şi un amplu lepidarium, în curtea muzeului.
Acvariul din Constanţa a fost inaugurat la 1 Mai 1958 şi de atunci s-a remarcat printr-o activitate
ştiinţifică complexă, dedicată nevoii umane de a se apropia de natură.
Situat chiar în faţa cazinoului din Constanţa, acvariul invită vizitatorii să facă o incursiune
fascinantă in minunata lume subacvatică. Aici se poate admira fauna acvatică formata din peşti
exotici şi autohtoni, atât de apă dulce cât şi de apă sarată.
Totodată la acvariul din Constanţa se pot vedea specii de nevertebrate de apă dulce. Se pot
admira aici, specii de peşti din lacurile de pe coasta Mării Negre din Delta Dunării, din
Marea Neagră, din zonele tropicale şi subtropicale.
Aici se află o importantă colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea Neagră.
Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc în captivitate de peste 15 ani. Tot la
acvariul constanţean se pot admira specii interesante de pe coasta Mării Negre (vulpe de mare,
pisica de mare, căluţul de mare, peştele dragon, pestele scorpion) precum şi
specii migratoare din Mediterană( hering/macrou...)
Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa. A fost construit între anii 1858-1860, în
amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin în secolul 13. Farul octogonal
are o înălţime de 8 metri iar în vârf are o cupolă metalică.
Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constanţa este un monument de arhitectură
construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale româneşti.

14
Monumentul a fost construit în anul 1910 de către arhitectul V. Ştefănescu. Moscheea a fost
construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.
In moschee se afla cel mai mare covor oriental din România , vechi de 200 de ani, având o
suprafaţă de 144 mp şi cântărind 500 de kg.
Acest covor a aparţinut sultanului Abdul Hamid. Turiştii au posibilitatea de a urca în minaretul
înalt de 47 m, de unde poate admira o superbă panoramă asupra zonei vechi a oraşului.
Moscheea a reprezentat un cadou făcut de regele Carol I către comunitatea musulmană din
Dobrogea şi a fost inaugurată chiar în prezenta regelui.
Ansamblurile şi lăcaşurile de cult din judeţul Constanţa se individualizează prin valoarea
arhitecturală, artistică şi ca elemente spirituale păstrătoare ale tradiţiilor religioase din această
zonă: catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, biserica ortodoxă Adormirea Maicii
Domnului (una din cele mai vechi biserici din oraş), biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail
si Gavril, mănăstirea Sfânta Maria (în Techirghiol), mănăstirea Dervenţ, mănăstirea Peştera
Sfântul Apostol Andrei ( considerată primul lăcaş de cult din ţară şi poarta de patrundere a
creştinismului in România), Geamia Hunchiar, etc.
Monumentele şi siturile arheologice sunt în număr foarte mare, atestând vechimea culturii şi
civilizatiei romanesti.
Constanţa – ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele, galeriile subterane,
bazilica, cripta pictată şi amfiteatrul roman.
Mangalia – ruinele oraşului antic grecesc Callatis, zidul de apărare, bazilica creştină, aşezarea
medievală timpurie.
Cernavodă– aşezarea neolitică a bronzului, cultura Cernavodă, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea
daco-romană cu urme ale valului lui Traian şi ruinele de cetate feudală.
Hârşova – ruinele cetăţii Carsium, ruinele cetăţii prebizantine şi ale cetăţii feudale.
Basarabi – complexul rupestru în calcar, biserica din cretă.
Albeşti – aşezarea greacă indigenă, fortificaţia elenistica, pietrele de sanctuar getic, aşezarea
romano-getică.
Istria – aşezarea neolitică, ruinele cetăţii şi aşezarii civile greceşti Histria, necropola tumulara
greaca, asezarea rurala romana.

15
 Ostrov – insula "Pacuiul lui Soare", aşezarea şi necropola Hallstadt, cetatea bizantină şi feudală
timpurie.
Capidava – aşezarea civilă dacică, fortificaţia romană, castrul roman, instalaţiile portuare, castrul
roman militar, ruinele unei cetăţi romano-bizantine.

2.2. Evidentierea formelor de turism practicate pe litoralul romanesc

O posibilă clasificare a principalelor forme de turism practicate din România poate fi :

turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice,
calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente în staţiunea Băile Herculane; în
prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa
termominerală, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km; izvoarele de la Baile
Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si
Mont Dore), turismul montan (predominant in Carpati), turismul urban (urban se refera la
petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea
unor activitati diverse: Bucuresti, Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul
cultural (turismul cultural in România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai
mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de încarcatura cultural-istorica a
obiectivelor turistice: manastiri, biserici, muzee, etc.), turismul de afaceri (cu o dezvoltare
crescândă în ultimii ani fără a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Mării
Negre), etc.
De asemenea principalele repere turistice din România sunt: capitala ţării (Bucureşti), litoralul
Mării Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunării, Munţii
Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate),
Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri si biserici, ale căror picturi
exterioare (datând din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul
Transilvaniei, incluzând şi ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi
Nordul Olteniei.
Pe lângă aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi staţiuni. Ele
includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitală a Moldovei), Cluj - Napoca (cel mai

16
important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi multicultural din
Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu, Sighişoara, Fluviul
Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief alpin din România) sau
Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali încântă vizitatorul cu frumuseţea lor. Locurile
istorice şi mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu numai, datorită
legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).
În activitatea turistică internă se practică o gamă largă de forme şi aranjamente turistice,
determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile de realizare a
echilibrului ofertă-cerere, de paticularităţile organizării călătoriei.
În general, formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care îl imbracă combinarea
serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi

prin modalitatea de comercializare a acestuia.

2.3 Baza tehnico materiala specifica turismului

Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au
in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor
ramuri, dar folosite si de turism (infrastructura generala).
In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica,
agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si
dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial.
Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei puternice
baze tehnico – materiale a turismului (de cazare, alimentatie publica, tratament, agrement,
transport, etc.) care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice
raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.

Baza tehnico materiala a turismului de litoral

Litoralul romanesc al Marii Negre nu reprezinta altceva decat intalnirea atat de mult
asteptata cu marea, cu prima zona turistica a tarii.

17
 Calitatile terapeutice ale apelor marii, ale plajei sau ale apelor mezotermale si ale namolurilor
sapropelice, au fost intens valorificate prin puternica dezvoltare a bazei materiale de cazare,
alimentatie publica, agrement, transport, tratament, menite sa asigure odihna, recreerea si
tratamentul balnear pentru un numar din ce in ce mai mare de turisti romani si straini.
Vizitatorul litoralului, indiferent ca va sosi cu automobilul, cu trenul, cu avionul sau pe calea
apelor, primul contact il va lua negresit cu municipiul Constanta, poarta de intrare si centrul de
dispersie al turistilor catre statiunile de pe litoral, de la Navodari la Mangalia; apoi vor descoperi
constelatia litoralului, care inseamna de fapt o salba de statiuni, una mai frumoasa ca alta:
Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun,
Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia.
Realizarea unei atmosfere de destindere si recreere, prin evitarea unor mari concentrari de tip
urban, a fost poate obiectivul cel mai important urmarit atat in sistematizarea de ansamblu a
statiunilor cat si in conceptia arhitecturala de detaliu.
S-a reusit astfel sa se satisfaca una din tendintele caracteristice ale turismului contemporan:
dorinta de evadare din marile aglomerari urbane si de trecere de la o structura urbana la un peisaj
natural, dorinta de schimbare a modului de viata obisnuit, de la un program de lucru rigid la unul
liber, de odihna si distractie.

Litoralul romanesc al Marii Negre ofera multiple posibilitati de petrecerea agreabila a timpului
liber, dispunand de variate dotari de sport si agrement.
Pentru numerosi amatori de sport, litoralul nostru dispune de o remarcabila baza materiala
sportiva si de agrement, piscine in aer liber si acoperite, terenuri de tenis, volei si baschet, baze
nautice cu dotari corespunzatoare, terenuri de minigolf, bowlinguri, terenuri de tir cu arcul, spatii
pentru practicarea echitatiei, etc.
La Mamaia, pe lacul Siutghiol s-a pus in functiune o instalatie de teleschi nautic. Foarte cautate,
in special de tineret, sunt discotecile, iar in cursul verii la Mamaia se organizeaza un festival
national de muzica usoara si un festival de folclor.
Tot aici au loc numeroase spectacole de teatru, opera, opereta, varietati, zeci de expozitii de arta.
Un alt mijloc de petrece a timpului liber il constituie vizitarea muzeelor, veritabile omori de arta,
istorie, arheologie, etc, precum si numeroase excursii turistice organizate pe principalele itinerare
turistice ale Romaniei.

18
La sud de Capul Midia se desfasoara unul dintre cele mai lungi perisipuri din Europa – Navodari
– Mamaia. Este cea mai extinsa plaja a litoralului. De aici, de la Capul Midia incepe turul
statiunilor litoralului.

2.4 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.

Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea
apelor marine este influenţată de două principale categorii de surse de poluare:
Dunărea şi celelalte râuri care se varsă în colţul nord-vestic al bazinului pontic. Prin volumul
mare de apă transportată anual, precum şi prin suprafaţa extinsă a bazinului hidrografic din care
se constituie, aceste râuri au o contribuţie majoră în privinta aportului de poluanţi în
Marea Neagră.
Activităţile locale-surse de poluare cu importanţă locală, provenind în special din jumătatea
sudică a zonei (Năvodari-Vama Veche), puternic urbanizată, care exercită puternice influenţe
poluante asupra mediului marin (descărcâri de ape uzate menajere şi industriale, activităţi
portuare, turism,etc.), care se suprapun celor provenite din arealul nord-vestic.
Se constată la noi în ţară o agravare generală a fenomenelor de eroziune litorală cauzată, in
special de factori ca:

- lucrările hidritehnice de amenajare a râurilor şi în special indiguirea canalului Sulina

au provocat micşorarea aportului de aluviuni în secţiunea de vărsare în mare,
dezechilibrând bilanţul sedimentar al litoralului aferent;
- constucţiile şi lucrările costiere (ex.portul de la Agigea), prin modificarea conturului
malului şi intervenind în regimul local al valurilor şi curenţilor din zona litorală, au
interceptat şi fluxul aluvionar morfologic preexistent;
- exploatările de nisip de pe plajă pentru utilizări în industrie şi în construcţii;
- efectuarea unor lucrări de consolidare locală, în afara unei concepţii unitare de
consolidare a întregului litoral, a contribuit la erodarea plajelor situate în aval;

19
 Astfel în ultimii ani s-a tot încercat modernizarea litoralului românesc prin rezolvarea
parţială a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare
majoră nu se vede încă.
Deşi unele unităţi au beneficiat de investiţii de modernizare şi ridicare a nivelului de confort, la
altele însă, gradul de uzură s-a accentuat, iar calitatea serviciilor s-a deteriorat, ducând la
declasarea acestora; de asemenea s-a investit în construirea de capacităţi da cazare noi.

CAPITOLUL III

20
 Statiunile Litoralului Romanesc

3.1. Mamaia este una dintre cele mai cunoscute stațiuni de pe litoralul românesc. Viața de noapte a
stațiunii are opțiuni pentru toată lumea: restaurante și cafenele, terase, pub-uri și cluburi de lux
deschise toată noaptea. Aici poți practica sporturi de apă aici, cum ar fi navigație, schi nautic,
windsurfing, scufundări și înot. Există, de asemenea, numeroase magazine și buticuri, suveniruri și
produse tradiționale, dacă ești pasionat de shopping. În ceea ce privește cazarea, găsești un număr
mare de hoteluri, de la 2 la 5 stele, de obicei în apropiere de plajă. Sezonul începe pe 1 mai și durează
până la sfârșitul lunii septembrie.
3.2.Eforie este o stațiune de pe litoralul românesc apreciată de mulți pentru liniștea și poziția
sa, fiind lângă Lacul Techirghiol. Eforie este împărțită în două: Eforie Nord și Eforie Sud. Acestea
atrag de obicei  familii cu copii, întrucât sunt puțin mai izolați și mai liniștiți decât în Mamaia. Este o
stațiune pentru care să optezi dacă vrei relaxare și tratamente spa. Nămolul din lac se folosește
împreună cu apa sărată, ca bază de tratament în vindecarea mai multor afecțiuni cum ar fi
reumatismul, tulburările dermatologice și metabolice. Prețurile de cazare sunt și ele mai mici decât în
Mamaia. Vezi oferte aici. 
3.3.Mangalia. Aici are loc unul dintre cele mai mari festivaluri de muzica din Romania –
Festivalul Callatis. Este una dintre stațiuni de pe litoralul românesc care te întoarce în timp prin
frumusețea atracțiilor sale. Mormântul scitic descoperit în 1959, unde arheologii au găsit fragmente
de papirus în greacă, ruinele cetății Callatis și Muzeul de Arheologie. Ca Eforie, și Mangalia este o
bază de tratament pentru tulburările reumatice și problemele de piele.
3.4.Costinești este minunată pentru o vacanță cu buget redus. Stațiunea atrage, de obicei,
studenții, prin numărul mare de atracții cu prețuri mici. Noaptea este o continuă zarvă, datorită
parcului de distracții central. Așa că, fie că ești student, fie că nu, și vrei distracție, Costinești este o
alegere bună. Principala atracție de aici (o vezi în mai toate pozele cu stațiunea) este naufragiul unei
nave grecești de marfă.
3.5.Vama Veche este o altă stațiune populară printre tineri. Se află foarte aproape de granița
cu Bulgaria și este plin aproape în fiecare vară. Ca idee, vacanța de 1 mai marchează începutul
sezonului de vară. Este una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoralul românesc pentru
simplitatea ei, pentru petrecerile nesfârșite de pe plajă, pentru concerte și diferite evenimente gratuite.

21
Este locul în care poți poposi cu cortul sau te poți caza la unui dintre hotelurile sau pensiunile din
apropiere. Aici, totul este să păstrezi spiritul „libertate și distracție”. 
3.6.Neptun este una dintre cele mai mari stațiuni de pe litoralul românesc. O stațiune aleasă în
principal de familiile cu copii, pentru că nu este atât de zgomotoasă cum sunt Costinești sau Vama
Veche. La câțiva pași depărtare de ea se află stațiuni precum Olimp, Jupiter, Venus si Saturn. Merită
vizitată. de fapt, merită străbătute toate, pentru a-ți găsi favorita.
Chiar dacă pentru mulți vacanța înseamnă relaxare la plajă ziua și distracție nebună noapte, există și
oameni care-și doresc doar liniște și relaxare. Iar 2 Mai este o alegere bună. O mică stațiune, cu
atmosferă confortabilă, situată la doar 4 km de Vama Veche. Nu găsești facilități moderne de cazare,
dar îți oferă relaxare, în hoteluri mici din apropierea plajei. Există și aici restaurante, cafenele și
cluburi. De asemenea, poți merge la plajele Corbu sau Vadu. Nu sunt ele ușor accesibile, dar îți oferă
apă curată, nisip și soare. Tot ce ai nevoie pentru un concediu relaxant în stațiuni de pe litoralul
românesc.
3.7.SATUL DE VACANTA este un loc popular printre turistii care isi petrec concediul in
statiunea Mamaia. Amenajat in sudul statiunii, intre lacurile Tabacarie si Siutghiol, acest loc este
ideal pentru persoanele aflate in cautarea distractiei si veseliei.
La origini, Satul de Vacanta a fost conceput ca un complex de restaurante care sa reuneasca
specificul culinare ale provinciilor romanesti. De aceea, mai toate localurile amenajate in Satul de
Vacanta poarta nume sugestive: Casa Prahoveana, Casa Valceana, Casa Dobrogeana, Casa
Argeseana). De-a lungul timpului, pe langa aceste "Case" au fost deschise o multime de alte
restaurante, terase, galerii comerciale si tarabe cu suveniruri de toate felurile. Astfel, Satul de Vacanta
a devenit un loc polivalent, plin de culoare, in care turistii se pot plimba, pot face cumparaturi sau pot
manca preparate diverse (la mare cautare sunt celebrele hamsii prajite, insotite de o halba cu bere).
  De departe, atractia principala a Satului de Vacanta este celebrul LUNA PARK, un
parc de distractii plin de lumini si jocuri colorate. O multime de instalatii va vor capta atentia si va
vor purta intr-o aventura plina de adrenalina. Sunt disponibile trenulete si caruseluri pentru cei mici,
dar si instalatii pregatite sa le ofere senzatii tari celor mari (centrifuga, roller-coaster, ciocane, etc.).
Daca va place sa admirati imprejurimile de la inaltime aveti la dispozitie o roata mare, care va ofera o
panorama uimitoare asupra statiunii Mamaia si a orasului Constanta.
Satul de Vacanta se identifica cu voia buna specifica litoralului, de aceea nu trebuie sa ocoliti acest
loc plin de veselie atunci cand va aflati in statiunea Mamaia.

22
Satul de Vacanta este locul care nu trebuie ratat daca veniti in concediu cu copiii - plin de veselie si
jocuri, ofera instalatii de distractie atat pentru cei mici (trenulete, masinute), dar si pentru tineri si
parinti.
3.8.Plaja Corbu este cea mai noua plaja amenajata de pe litoralul romanesc, situata la mica
distanta de Mamaia si Navodari la sud si rezervatia Delta Dunarii la Nord. Plaja Corbu este una
retrasa, salbatica si virgina, pe alocuri nisipul fin este amestecat cu cochilii de scoici si melci iar apa
este curata, aceasta fiind preferata turistilor care cauta o oaza de liniste si recreere, fara muzica in
boxe, cluburi si petreceri pe plaja, singurul zgomot auzit aici fiind cel al valurilor.
Obiective arheologice de vizitat in zona litoralului sunt: Cetatea Histria aflata pe malul
Lacului Sinoie, ruinele Cetatii Tomis si Callatis, Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie
din Constanta, Moscheia din Constanta si Mangalia, Biserica Sf. Petru si Pavel din zona istorica a
orasului Constanta.

23
 Concluzii
Litoralul romanesc al Marii Negre este cuprins intre Corbu la nord si Vama Veche la sud,
avand o lungime de 245 km. Pe litoralul romanesc exista peste 150.000 de locuri de cazare in
hoteluri, vile si pensiuni agroturistice. Amplasate de-a lungul drumului european E 87, statiunile de
pe litoralul romanesc sunt: Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud,
Techirghiol, Costinesti, Neptun - Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai
si Vama Veche.
Litoralul romanesc concureaza cu cel al Mediteranei, fiind renumit pentru nisipul sau fin, de o
calitate superioara. Apa Marii Negre are o salinitate redusa in comparatie cu alte mari continentale, si
permite practicare sporturilor sub-acvatice si nautice in conditii bune. Zona plajei are o inclinatie
extrem de redusa. Exista zone intinse de 100-200 m unde apa nu depaseste 1-1,5 m adancime, orice
factor de risc fiind astfel exclus. Plaja este orientata spre est, ceea ce ofera turistilor posibilitatea
admirarii rasaritului de soare si o luminozitate maxima pe tot parcursul zilei.
Renumita ca statiune de vacante estivale pentru tineri, Costinestiul se afla la 31 km sud
de Constanta, langa satele Costinesti si Schitu. Acestea au fost create la sfarsitul secolului al XIX-lea
de colonisti germani. Statiunea a fost construita anul 1949, cand a fost amenajata prima tabara de
vacanta pentru elevi. Partea sudica al litoralului este frecventata de turisti inca de la sfarsitul sec.
XIX.
Incepand cu 1959, statiunile Litoralului au fost modernizate permanent. Mamaia, Eforie Nord,
Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Neptun-Olimp, Venus, Saturn, Mangalia sunt favorite ale
turistilor.
In acest moment, capacitatea de cazare a Litoralului este de aproximativ 150.000 de locuri.
Deplasarea intre statiuni se face cu un mijloc de trasport în miniatura, numit minicar, care face
legatura intre Mangalia si Neptun-Olimp, in zona de sud a litoralului, si turul statiunii Mamaia.
Litoralul romanesc al Marii Negre ofera conditii foarte bune practicarii turismului estival dispunand
si de resurse balneare ca ape minerale si mineralizate, namoluri terapeutice, oferite de lacurile din
vecinatatea litoralului: Techirghiol, Neptun, Belona, Siutghiol.

24
 Bibliografie

 Geografia României, vol. I, Ed. Academiei, București 1983

 Litoralul românesc al Mării Negre, Gheorghe Andronic, Editura Sport-Turism, 1989
 Litoralul Românesc, Hedy Löffler, Editura Sport-Turism, 1975

25
Anexe

Plaja Neptun

Plaja Mamaia

26
 Plaja Costinesti

Sat vacanta Mamaia

27
Plaja de pe Litoralul Romanesc

28