In 2012, România a fost prima țară europeană care, prin contribuția

Asociației de Ecoturism,  a dezvoltat o metodologie națională pentru a

evalua și desemna destinații ecoturistice. În prezent, există cinci astfel de
destinații certificate: Zărnești-Piatra Craiului, Eco Maramureș, Țara
Hațegului – Retezat, Ținutul Zimbrului și Țara Dornelor. În alte cinci
zone, dezvoltarea se axează pe ecoturismul responsabil: Colinele
Transilvaniei, Băile Tușnad și împrejurimile, Pădurea Craiului,
Mărginimea Sibiului și Delta Dunării.
Cele 7 destinații de ecoturism incluse în programul RAF sunt:
Băile Tușnad, Eco Maramureș, Pădurea Craiului, Colinele
Transilvaniei, Țara Dornelor, Țara Hațegului – Retezat, Ținutul
Zimbrului.
Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism în România este un program
integrat, dezvoltat împreună cu Fundația pentru Parteneriat (coordonator
și partener strategic) și Asociația pentru Ecoturism din România
(partener pentru asistență tehnică), cărora li s-au alăturat și alți parteneri
experți în diverse domenii.
Din luna martie 2021, am început și un program cu Asociația „Ivan
Patzaichin-Mila 23” pentru a accelera dezvoltarea ecoturismului în Delta
Dunării prin crearea de noi rute turistice către zone mai puțin vizitate.
Programul este gândit pe termen lung și dezvoltat de-a lungul a trei linii
strategice:
1. Să sprijine organizații locale din cel puțin șapte regiuni pentru a
valorifica potențial de ecoturism dezvoltând planuri împreună cu
comunitatea de leadership local pentru dezvoltarea zonei ca destinație
de ecoturism.
2. Să contribuie la discuția publică despre ecoturism, aducând pe
masa factorilor de decizie bunele practici și lecțiile învățate pe
parcursul derulării programului.
3. Să comunice și să promoveze România ca destinație de ecoturism,
atât la nivel local, național și internațional.
 Destinatiile recunoscute oficial sunt (vezi cu rosu pe harta de mai
sus):
 Zarnesti – Piatra Craiului
 Mara Cosau – Creasta Cocosului

Personal m-am mirat cum de Delta Dunarii nu a fost printre primele

destinatii de Ecoturism recunoscute oficial, dar asta este o alta poveste
🙂

Celelalte 8 destinatii de ecoturism propuse sunt urmatoarele (vezi cu

albastru pe harta de mai sus):
 Delta Dunarii
 Marginimea Sibiului
 Tara Hategului – Retezat
 Colinele Transilvaniei
 Baile Tusnad si Imprejurimile
 Tinutul Zimbrului
 Tara Dornelor
 Padurea Craiului

M-am bucurat sa aflu cate ceva dintre lucrurile care s-au facut in ultimii
ani pentru dezvoltarea acestor zone. Mi-au atras atentia in special 2
lucruri:

 in muntii Apuseni in ultimii 2 ani au fost aranjate pentru vizitare 4

pesteri in zona Padurea Craiului, dezvoltand astfel speoturismul in
Romania
 in Delta Dunarii a aparut conceptul de “pescaturism” (consta intr-o
excursie de o zi in care mergi alaturi de un pescar cu barca lui la
pescuit si totodata ai ocazia de a-ti prepara singur mancarea cu ceea ce
ai pescuit in acea zi).
Dintre toate zonele mentionate mai sus ma bucur sa fi ajuns pana acum
in 9 dintre acestea, chiar daca nu am reusit sa cunosc potentialul
ecoturistic in totalitate. Asta inseamna ca pe viitor am gasit o motivatie
in plus pentru a ma reintoarce in anumite locuri.

In cadrul evenimentului Bogdan Papuc a povestit pentru fiecare zona in

parte care vor fi activitatile promovate iar detaliile le regasesti in
imaginile de mai jos.
România are potențial pentru a deveni o destinație atractivă
de ecoturism și la nivel internațional – din punctul de vedere
al biodiversității, se află printre primele în Europa.

Cu siguranță am simțit cu toții cât de obositor poate fi turismul de

masă. Bifarea rapidă a atracțiilor, câteva poze din mers, apoi
trecerea la următorul obiectiv turistic – adică grabă în loc de
trăirea reală a experiențelor autentice și cunoașterea aprofundată
a locului. Din fericire, există o alternativă! Este bine de știut că și
în România găsim numeroase destinații unde, în locul turismului
de consum, putem beneficia de avantajele ecoturismului.
TENDINȚE GLOBALE

 
Potrivit definiției oficiale, ecoturismul este o excursie responsabilă
în zone cu arii protejate, în cursul căreia, pe lângă protejarea
mediului, contribuim și la îmbunătățirea calității vieții comunităților
din regiune. Adică nu doar trecem în viteză prin lista atracțiilor, ci
lăsăm timp destul pentru cunoașterea unui mediu cultural diferit
de al nostru, în timp ce facem totul pentru protejarea valorilor
locale. Toate acestea sunt în linie și cu tendințele globale. Pe
baza datelor furnizorilor de servicii turistice, numărul celor care
acordă atenție impactului cultural și de mediu al turismului în
timpul călătoriilor crește de la an la an la nivel mondial. Înainte de
pandemie, în 2019, site-ul Booking.com a ajuns la concluzia că
sustenabilitatea influențează foarte mult rezervările. Pe baza
sondajului lor de atunci, la nivel internațional, 73% dintre călători
au planificat ca cel puțin o dată pe an să viziteze o destinație
ecoturistică. Pentru 70% dintre cei care rezervă un loc de cazare,
impactul redus asupra mediului al destinației alese este unul
dintre factorii decisivi în alegerea cazării. Toate acestea au fost
exacerbate de epidemie: din cauza restricțiilor, majoritatea
călătorilor aleg destinații interne, apropiate, așa că și drumul dus-
întors are un impact mai mic asupra mediului.

VALORI UNICE

În plus, România are potențial pentru a deveni o destinație

atractivă de ecoturism și la nivel internațional. De exemplu, din
punctul de vedere al biodiversității, se află printre primele în
Europa: cele 27 de parcuri naturale și naţionale, precum și cele
peste 350 de situri aparținând reţelei Natura 2000, împreună cu
tradiţiile și cultura locală, reprezintă un patrimoniu a cărui valoare,
inteligent folosită, poate da un nou impuls dezvoltării economice
și sociale locale.

Așa vede lucrurile și László Potozky, directorul Fundației pentru

Parteneriat, care susține dezvoltarea ecoturistică din România.
„Deseori nici nu realizăm de ce valori dispunem. Când am fost
vizitat de biologi englezi, erau efectiv entuziasmați că la noi, pe un
singur metru pătrat al unei pășuni din zona montană, cu o ușoară
exagerare, se regăsesc mai multe specii de plante decât pe
întreaga insulă britanică. Iar alți prieteni, americani, sosiți odată
doar pentru câteva zile, au rămas o întreagă săptămână
deoarece, pe lângă frumusețea peisajului, au fost fascinați de
gustul roșiilor cultivate local" – a spus László Potozky. El susţine
că modul de viață țărănesc tradițional care există încă în unele
zone din România este deja rar în Uniunea Europeană, țara
noastră având din acest motiv un potențial turistic semnificativ.

Tocmai aceste experiențe aparent mici, dar deosebite, fac unic

ecoturismul, care se poate transforma astfel și într-o experiență
educațională. Cu cât vom cunoaște o regiune mai mult, de
exemplu prin discuții cu gazdele noastre, vânzătorii și furnizorii de
servicii locali, cu atât mai mult considerăm importantă protejarea
ei.

ECO-MANAGEMENT

Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, care colaborează

cu MOL România în cadrul programului Spaţii Verzi, a pornit încă
din 2014, împreună cu Asociaţia de Ecoturism din România și
Romanian–American Foundation, programul în cadrul căruia
șapte regiuni – Pădurea Craiului, Băile Tușnad și Împrejurimile,
Eco Maramureş, Colinele Transilvaniei, Ţara Haţegului–Retezat,
Ţara Dornelor și Ţinutul Zimbrului – sunt sprijinite cu un total de
peste 3,5 milioane de dolari pentru a se transforma în destinaţii
ecoturistice. Managerii de destinaţii au un rol important în
proiectarea și funcţionarea eco-destinaţiilor: ei sunt cei care
organizează diferitele activităţi, ţin legătura cu reprezentanţii
consiliilor locale, locurilor de cazare și furnizorilor de servicii
turistice, cu care decid noiledezvoltări și direcţii. De asemenea, ei
coordonează și organizarea diverselor evenimente.

REGIUNI DIN ROMÂNIA

Desigur, ecoturismul funcționează bine și oferă experiențe de

neuitat vizitatorilor dacă este organizat corespunzător. Esența
turismului lent, caracteristic eco-destinațiilor, este că vizitatorii
petrec mai mult timp în regiunea respectivă, cumpără produse și
participă la programe locale, generând astfel venituri pentru acea
comunitate. Acest lucru necesită, desigur, o coordonare bine
gândită a serviciilor, atracțiilor locale, traseelor turistice și a
ofertelor de produse locale, și care trebuie să funcționeze în mod
sustenabil. Diferitele destinații sunt evaluate de mai multe
organizații din întreaga lume, România însă a fost printre primele
țări care a introdus, încă din 2012, un sistem guvernamental –
sistemul de evaluare a fost realizat pe baza propunerilor
Asociației de Ecoturism din România (AER), luând în considerare
și recomandările Consiliului Internațional pentru Turism
Sustenabil. În prezent, cinci destinații desemnate din România au
certificat oficial de ecoturism (Zărnești–Piatra Craiului, Eco
Maramureş, Ţara Hațegului–Retezat, Țara Dornelor și Ținutul
Zimbrului), iar în alte cinci locații, totul este axat pe ecoturismul
responsabil: acestea sunt Pădurea Craiului, Colinele
Transilvaniei, Mărginimea Sibiului, Băile Tușnad și împrejurimile,
respectiv Delta Dunării.

În paralel, un alt sistem național de rating oferă acreditare

ecoturistică pentru locuri de cazare, indiferent dacă sunt sau nu
situate într-o anumită destinație ecologică. Aceste pensiuni
trebuie integrate arhitectural în peisaj, atât designul exterior, cât și
cel interior trebuie să fie fidel caracteristicilor tradiționale ale
regiunii și să aibă o funcționare adecvată și din punctul de vedere
al protecției mediului.

EXPERIENȚE AUTENTICE
Dar de ce este diferită și specială pentru vizitatori o destinație
ecoturistică? În primul rând, are la bază o arie protejată. Poate fi
parc național sau arie protejată de mai mică anvergură, ideea
fiind să aibă atracții naturale cu importanță turistică, precum și
specii deosebite de animale și plante. În jurul acestora se
organizează construirea destinației ecoturistice, dar și tradițiile
locale, gastronomia și arhitectura sunt importante. Acestea
diferențiază și fac unică o destinație, și pot fi apoi oferite
vizitatorilor într-o ofertă comună.

Ce este inclus într-un astfel de pachet? De exemplu, cazare

realizată și gestionată în mod ecologic, dar și ghizi turistici
calificați care cunosc fiecare colț al zonei respective și care ajută
cu o mulțime de oportunități de recreere activă, de la excursii cu
caiace până la observarea urșilor, de la rafting până la speologie.
Pentru că mergem în zone protejate, este primordială
descoperirea naturii: pe jos, pe trasee turistice marcate sau cu
bicicleta, eventual călare. În plus, destinațiile ecoturistice își
așteaptă vizitatorii și cu numeroase evenimente: curse de sănii
trase de câini, alergare în pădure sau festivaluri istorice. În tot mai
multe locații ecoturistice din România se oferă brunch-uri
specifice, în care sunt servite numai feluri regionale preparate de
producători locali. Ideea este că vizitatorii vor găsi programe
interesante care le vor permite să trăiască experiențe autentice.

ÎN ROLUL PRINCIPAL: NATURA

Din păcate, de multe ori există percepția că existenţa parcurilor și

a ariilor naturale protejate pare a fi mai degrabă o problemă decât
o oportunitate pentru zonele în care acestea se află: restricţiile de
trafic, de exploatare sau de infrastructură par a împiedica
autorităţile și comunitatea locală să se dezvolte. Dar aceasta este
doar în aparenţă o dilemă. Experienţa internaţională arată că
dezvoltarea profitabilă și sustenabilă nu are nevoie de eliminarea
restricţiilor, ci de un model diferit, care să folosească inteligent
potenţialul. Acest model diferă fundamental de cel al turismului
tradițional. De exemplu, este mai puțin importantă mărimea
capacității de cazare existente, esențială fiind utilizarea pe tot
parcursul anului. Mai ales că alternanța sezoanelor de vârf și
perioadelor din afara sezonului, tipice turismului de masă, ar
crește brusc consumul de apă și energie a locațiilor ecoturistice.
Însă aceste destinații nu pot procesa astfel de oscilații – turismul
ciclic poate distruge valorile naturale și scoate profitul din regiune.
Iar în cazul ecoturismului, natura joacă un rol cheie!