Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
000lei si
TVA neexigibila inclusa in pretul cu amanuntul al marfurilor aflate in stoc este de 12.000lei.
Regularizarea TVA se va inregistra astfel:
a. 4427 = % 32.000
4426 20.000
4424 12.000
b.4427 = % 32.000
4426 20.000
4428 12.000
c.4427 = % 32.000
4426 20.000
4423 12.000
2.In functie de numarul conturilor care intra in structura articolelor contabile, acestea pot fi:
a.articole contabile de colectare sau stornare
b.articole contabile simple
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile compuse
e.articole contabile curente
4.Punerea in functiune a conturilor “Cheltuieli in avans” si “Venituri in avans” are loc pentru a
respecta:
a.principiul independentei exercitiului
b.principiul continuitatii activitatii
c.principiul prudentei
d.principiul permanentei metodelor
5.Se constata plus de inventar un aparat de masura si control evaluat la 3.000lei. Inregistrarea in
contabilitate se prezinta astfel:
a. ar fi 2132 A + Debit si 141 P + Credit, adica 2132=141
b.2132 = 722 3.000 3.000
c.131 = 2132 3.000 3.000
8.Din punct de vedere al modului de participare la crearea de noi valori, cheltuielile se clasifica
in:
a.cheltuieli productive si neproductive
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
0
9.Contabilitatea de trezorerie presupune:
a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
decontate efectiv la trezorerie
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au fost
decontate efectiv la trezorerie
c.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor corespunzatoare
tranzactiilor si evenimentelor pe masura ce acestea s-au produs, si nu atunci cand intervine plata
sau incasarea lor
10.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de catre
casier a sumei de 15.000 lei.
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.5121=581 15.000 15.000
11. In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilateral
b.grafica unilateral
c.grafica liniara
16.Achizita unui program informatic pentru evidenta salariilor in valoare de 10.000lei, TVA
19% se inregistreaza astfel:
a.% = 404 11.900
208 10.000
4426 1.900
b.% = 40 11.900
208 10.000
4426 1.900
c.% = 404 11.900
208 10.000
4427 1.900
28.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25lei din
care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu aport in
bani este reflectata corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.% = 456 27.500
2132 20.000
5121 7500
c.456 = 1012 27.500 27.500
31.Contul 472” Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.Conturi de venituri ale perioadei curente
b.Conturi de terti
c.Conturi de rezultate
35.Debitorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care datoreaza ceva, un bun, o suma de bani, trebuie sa execute o
lucrare sau un serviciu in favoarea altei persoane, numite creditor
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun, o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau serviciu din partea altei persoane, numite creditor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans din partea altei persoane, numite creditor
36.Debitul contului reprezinta in mod conventional:
a.partea dreapta a contului
b.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
c.partea stanga a bilantului
d.partea stanga a contului
38.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor
40.Care dintre urmatoarele relatii matematice conduce la determinarea soldului final debitor:
a.sold initial debitor + rulaj debitor – rulaj creditor
b.total sume creditoare – total sume debitoare
c.sold initial creditor + rulaj debitor
d.total sume debitoare – total sume creditoare
41. Se livreaza cu factura fiscala nr. 86/25.09.200N unui client 300 bucati produs finit A la un
pret de vanzare de 200lei/buc, TVA 19%. Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute se face
la costul prestabilit de 180lei/buc. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect
vanzarea si descarcarea gestiunii:
a.% = 4111 71.400
701 60.00
4427 11.400
345 = 711 54.000 54.000
b.4111 = % 71.400
701 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
c.4111 = % 71.400
345 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
42.O societate comerciala producatoare de bunuri prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea
situatie: produse finite A 2000buc evaluate la un cost prestabilit de 60lei/buc si un cost efectiv de
55 lei/buc. Se livreaza unui client cu factura fiscala nr.35/12.05.200N 1000 buc produs A (din
cele aflate in stoc) la un pret de vanzare de 75lei/buc, TVA 19% si se descarca gestiunea pentru
produsele livrate la nivelul costului prestabilit. Care din urmatoarele corespondente reflecta
corect valorificarea, descarcarea gestiunii si diferentele de pret aferente produsul A:
a.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
b.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 5.000 5.000
c.4111 = % 89.250
345 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
43.Pentru evaluarea iesirilor din patrimoniu si implicit a consumurilor de stocuri se poate realiza
una din urmatoarele metode:
a.NIFO
b.FIFO
c.CPM
d.metoda costului normat
46.Depunerea la banca pe baza foii de varsamant a sumei de 17.235 lei incasata din vanzarea cu
amanuntul a marfurilor se inregistreaza astfel:
a.5311 = 581 17.235 17.235
b.581 = 5311 17.235 17.235
c.5121 = 581 17.235 17.235
23.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se inregistreaza
astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
24.Compensarea partiala a TVA datorata in luna iunie de 12.000lei cu TVA de recuperat din
luna mai de 10.000 lei este reflectata corect prin corespondenta:
a.4423 = 4424 10.000 10.000
b.4423 = 4424 12.000 12.000
c.4424 = 4423 10.000 10.000
29.Contul 472 “Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.conturi de rezultate
b.conturi de venituri ale perioadei curente
c.conturi de terti
30.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25 lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectat corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.456 = 1012 27.500 27.500
c.% = 456 27.500
2133 20.000
5311 7.500
31.Scoaterea din functiune a unui utilaj complet amortizat avand valoarea contabila de 13.000 lei
este reflectata corect prin:
a.2813 = 2131 13.000 13.000
b.2131 = 2813 13.000 13.000
c.6588 = 2131 13.000 13.000
32.Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat, o societate comerciala primeste de la
clientul sau un avans de 30% din valoarea totala a contractului care este de 47.6000lei, inclusiv
TVA. Pentru avansul incasat societatea intocmeste factura. Inregistrarea in contabilitate se
prezinta astfel:
a.5121 = % 14.280
419 12.000
4427 2.280
b.419 = % 14.280
5121 12.000
4427 2.280
c.5121 = % 14.280
419 12.000
4426 2.280
33.Se receptioneaza din sectiile de fabricatie, conform notei de predare nr.59/20.08.200N, 500
bucati produse finite evaluate la un cost prestabilit de 300lei/buc. Inregistrarea corecta in
contabilitate este:
a.711 = 345 150.000 150.000
b.345 = 331 150.000 150.000
c.345 = 711 150.000 150.000
38.Plata prin contul disponibil a TVA datorata in suma de 2.000lei este reflectata corect prin
corespondenta:
a.4423 = 5121 2.000 2.000
b.5121 = 4423 2.000 2.000
c.4423 = 5321 2.000 2.000
41.Daca avem in vedere partea din sfera cheltuielilor de productie absorbita in determinarea
costului de productie, distingem doua mari grupe de metode:
a.metode totale si metode partiale
b.metode totale si metode evoluate
c.metode de baza si metode partiale
49.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei costurilor
productiei:
a.principiul documentarii
b.delimitarea in timp a cheltuielilor de productie
c.separarea cheltuielilor de productie de consumatiunile neutre, accidentale si cu caracter
special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.individualizarea cheltuielilor pe produs
50.In functie de dependenta lor fata de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:
a.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli variabile si chieltuieli fixe
COD BROSURA 49
1.Informatiile contabile care au un interes financiar indirect sunt:
a.fiscale
b.de control
c.de planificare la diferite nivele
d.diverse:salariati, sindicate, clienti, publicul, consultanti financiar
4.Creditorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care a dat ceva, un bun sau o suma de bani, a executat o
lucrare sau a prestat un seviciu, altei persoane numita debitor sau beneficiar
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun sau o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau un seviciu din partea altei persoane numita debitor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans de la o alta persoana numita debitor sau
beneficiar
6.Datele de verificare cu 5 serii de egalitati prezinta, pentru fiecare cont, urmatoarele informatii:
a.sold initial debitor sau creditor
b.active cumulate pana la finele lunii precedente, debitoare sau creditoare
c.activele debitoare sau creditoare ale lunii curente
d.sume debitoare sau creditoare la finele lunii curente
e.sold final debitor sau creditor
7.Conturile care exprima in mod global valoarea totala a substantelor patrimoniale de aceeasi
natura se numesc:
a.conturi analitice
b.conturi sintetice
c.conturi de activ
d.conturi de pasiv
10.In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului distingem
urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilaterala
b.grafica unilaterala
c.grafica liniara
11.Silogismul reprezinta:
a.analiza operatiei economice
b.verificarea inregistrarilor in contabilitate
c.rationament format din trei etape
15.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor
16.In functie de nr conturilor care intra in structura articolelor contabile acestea pot fi:
a.articole contabile simple
b.articole contabile compuse
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile curente
e.articole contabile de corectare sau de stornare
23.Primirea facturii de la furnizorul de materiale consumabile dupa 2 zile ce are aceeasi valoare
cu cea inregistrata la receptie, respectiv 5.950lei inclusiv TVA se inregistreaza astfel:
a.408 = 401 5.950 5.950
4427 = 4428 950 950
b.408 = 401 5.950 5.950
4426 = 4426 950 950
c.401 = 408 5.950 5.950
4426 = 4428 950 950
24.
27.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de catre
casier a sumei de 15.000 lei avansurilor chenzinale. Inregistrarea in contabilitate se prezinta
astfel:
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.
c.
36.Care din conturile urmatoare fac parte din categoria conturilor de imobilizari necorporale:
a.201
b.203
c.205
d.208
e.233
37.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se inregistreaza
astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
40.Trecerea la venituri a provizionului pentru deprecierea unei creante fata de un client constituit
in exercitiul precedent nivelul sumei de 950lei se inregistreaza astfel:
a.7814 = 491 950 950
b.491 = 7814 950 950
c.491 = 7812 950 950
43.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei costurilor
productiei:
a.principiul documentarii
b.in timp 2 cheltuielilor de productie
c.stocarea cheltuielilor de productie, de consumatiunile neutre, accidentale si cu caracter
special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.vizualizarea cheltuielilor pe produs
29. Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine la costul
standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente de pret la materii
prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform facturii fiscale nr
304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost standard de 60.000lei, pret de
cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb materiale consumabile evaluate la cost
standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de
materiale consumabile cat si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
1.Activele imobilizate sunt prezentate in bilant pe capitole. Precizati care capitol dintre cele
enumerate mai jos nu face parte din grupa activelor imobilizate:
a. imobilizari necorporale;
b. imobilizari corporale;
c. investitii financiare pe termen lung;
d. investitii pe termen scurt.
3.Acreditivele sunt:
a. ±R = V - C;
b. ±R = V + C;
c. V = ±R - C;
d. C = ±R - V;
e. V ± R = C.
6.Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta referitoare la continutul economic si functia
contabila a contului 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale":
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
11.Ca activitate practica, organizata in fiecare intreprindere, contabilitatii ii sunt atribuite o serie
de sarcini specifice. Precizati care din sarcinile enumerate mai jos nu ii revin contabilitatii, in
aceasta calitate:
12.Capitalul propriu este prezentat sub forma de elemente randuri care desemneaza rezervele
constituite de intreprindere pe parcursul desfasurarii activitatii, astfel:
a. functia economica;
b. functia de calcul;
c. functia de control;
d. functia de sistematizare;
e. functia previzionala.
15.Ca disciplina stiintifica, contabilitatii ii revin o serie de sarcini. Precizati care din sarcinile
enumerate mai jos ii revin contabilitatii, in aceasta calitate:
18.Care din elementele de activ prezentate mai jos nu constituie obiect al reevaluarii:
a. constructile;
b. echipamentele tehnologice;
c. echipamentele tehnologice;
d. echipamentele de protectie a valorilor;
e. programele informatice.
20.Care formula contabila din cele enumerate nu este in concordanta cu explicatia data:
a. 345 = 711
a. 411 = 701
24.Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare?
a. diminuarea provizioanelor;
b. anularea provizioanelor;
c. constituirea provizioanelor;
d. valoarea provizioanelor;
e. valoarea provizioanelor;
30.Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?
421 = 444
a. salarii datorate personalului
b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate
c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii
d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului
e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale
31. Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (grupa 63) sunt considerate:
a. cheltuieli financiare;
b. cheltuieli extraordinare;
c. cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite;
d. cheltuieli de exploatare;
e. cresteri ale activelor.
34.Clasificarea conturilor in conturi de activ, pasiv si bifunctionale are la baza unul din
urmatoarele criterii de clasificare:
a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. utilizarilor ciclice;
d. utilizarilor ciclice;
e. utilizarilor durabile.
41.Contul de rezultate exprima, intr-o forma analitica, rezultatele obtinute, prin prisma:
a. incasarilor si platilor;
b. activelor si pasivelor;
c. veniturilor si cheltuielilor;
d. creantelor si datoriilor;
e. intrarilor si iesirilor de bunuri.
42.Contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta existenta si
miscarea fiecarui element in parte. Conventional, s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte
denumirea de:
a. rulaj debitor;
b. credit;
c. debit;
d. sold final;
e. sold initial.
45.Consemnarea in extrasul de cont a operatiei de depunere a unei sume de bani din casierie in
contul curent de la banca genereaza inregistrarea:
a. 581 = 5311;
b. 581 = 5311
5121 = 581;
c. 5121 = 581;
d. 5121 = 5311;
e. 5311 = 581
581 = 5121.
47. Contul 403 "Efecte de platit" evidentiaza obligatiile de plata stabilite pe baza de efcte
comerciale. Precizati ce reflecta creditul contului:
48.Contul 431 "Asigurari sociale" tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a
personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. Este un
cont de pasiv.
Precizati care element din cele enumerate mai jos nu se inregistreaza in creditul contului:
49.Contul 267 "Creante imobilizate", dupa cum arata si denumirea, tine evidenta creantelor
imobilizate, respectiv:
a. avansuri incasate;
b. creantele comerciale;
c. creantele intre entitatile afiliate;
d. creantele privind capitalul subscris si nevarsat;
e. pagubele de recuperat de la debitori diversi pe baza titlurilor executorii.
52. Deschiderea unui acreditiv pentru suma de 50.000 lei genereaza una din urmatoarele
inregistrari contabile:
53.Din definitia patrimoniului, rezulta un echilibru, o egalitate. Acest echilibru se exprima astfel:
55.Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regula de functionare a conturilor este gresita.
Identificati-o!
a. conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, iar conturile de
pasiv prin creditare;
b. cresterile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris existentele
initiale;
c. soldurile finale se stabilesc prin scaderea din totalul sumelor mai mari a
totalului sumelor mai mici;
d. micsorarile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris
cresterile;
e. conturile de activ pot prezenta numai sold final debitor sau sunt
soldate, iar conturile de pasiv numai sold final creditor sau sunt soldate.
56.Dispuneti de urmatoarele informatii privind marfurile: stoc scriptic de marfuri 1 leu, stoc
faptic 1,01 lei. Precizati inregistrarea corecta:
a. inventarierea;
b. evaluarea;
c. balanta de verificare;
d. documentatia;
e. calculatia.
a. balantei de verificare;
b. contului;
c. bilantului;
d. contului de profit si pierdere;
e. formulelor contabile.
60.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 269 "Varsaminte de efectuat
pentru imobilizari financiare" este:
61.Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre
conturile:
a. la valoarea de intrare;
b. la valoarea contabila;
c. la valoarea actuala;
d. la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii;
e. la cost istoric.
Un element din cele enumerate nu este parte a formulei contabile. Care este acesta?
a. registrul jurnal;
b. documentele justificative;
c. documentele contabile de sinteza;
d. cartea-mare;
e. registrul inventar.
intreprinderii;
b. pe baza datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, echipa
manageriala stabileste previziunile privind modul de desfasurare a
activitatii in viitor;
c. constituie sursa de documentare si clarificare in litigiile civile si penale;
d. scoate in evidenta punctele critice aparute in activitatea de productie,
comercializare si financiara desfasurata de intreprindere;
e. consta in culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la
fenomenele economice ce au loc in cadrul intreprinderii.
a. cheltuieli de constituire;
b. concesiuni;
c. fond comercial;
d. titluri de valoare;
e. programe informatice.
a. societatile comerciale;
b. societatile/companiile nationale;
c. regiile autonome;
d. persoanele fizice neautorizate sa desfasoare activitati independente;
e. institutele nationale de cercetare-dezvoltare.
77.In scopul realizarii obiectului contabilitatii, metoda sa foloseste o serie de procedee, printre
care si procedee comune tuturor stiintelor.
Care procedeu din cele enumerate mai jos este specific numai contabilitatii:
a. observatia;
b. clasificarea;
c. sinteza;
d. comparatia;
e. bilantul.
a. ca datorii;
b. ca datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
c. ca elemente de activ;
d. ca surse de finantare externa;
e. ca o forma de castig.
a. clasica;
b. de balanta;
c. a carei prezentare simplificata se aseamana cu litera "T";
d. intr-o parte a contului se inregistreaza cresterile care se aduna intre ele,
iar in partea opusa micsorarile, care, de asemenea, se aduna intre ele;
e. in fiecare parte a contului se fac adunari de sume si scaderi.
81.In cadrul tuturor formelor de inregistrare contabila se folosesc, in principal, aceleasi genuri de
registre. Care categorie din cele enumerate mai jos nu este componenta a niciunuia dintre
sistemele de organizare a inregistrarilor in contabilitate:
a. registrul jurnal;
b. registrul inventar;
c. cartea-mare;
d. balanta conturilor;
e. bilantul contabil.
83.Indicati inregistrarea corecta privind cumpararea de materii prime in suma de 50 lei, T.V.A.
19%:
a. % = 401 59,50;
50 301
9,50 4426
b. 59,50 301 = 401 59,50;
c. 59,50 601 = 401 59,50;
d. 59,50 301 = 5121 59,50;
e. 59,50 401 = 5121 59,50.
Aceasta reprezinta:
85.Informatiile privind pozitia financiara a unei intreprinderi sunt oferite in primul rand de:
a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. situatia modificarilor capitalului propriu;
d. situatia fluxurilor de trezorerie;
e. notele explicative la situatiile financiare anuale.
86.In functie de exigibilitatea surselor de finantare, in bilant sunt delimitate urmatoarele grupe de
elemente:
O grupa este gresita. Identificati-o!
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
88. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru deprecieri de
valoare:
a. se anuleaza;
b. se suplimenteaza;
c. se micsoreaza;
d. nu se opereaza nici o modificare;
e. se inregistreaza pe seama cheltuielilor.
89.La intrarea in gestiune bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare (valoarea contabila). Care
din valorile prezentate in continuare nu reprezinta valoare de intrare:
a. costul de achizitie;
b. valoarea de utilitate;
c. valoarea de aport;
d. valoarea justa;
e. costul de productie.
90.Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont, stabilita cu ocazia
inregistrarii operatiilor economice sau financiare in contabilittea curenta poarta denumirea de:
a. inregistrare cronologica;
b. corespondenta conturilor;
c. inregistrare sistematica;
d. dubla inregistrare;
e. dubla reprezentare.
a. normarea contabilitatii;
b. reglementarea contabilitatii;
c. normalizarea contabilitatii;
d. modernizarea contabilitatii;
e. internationalizarea contabilitatii.
94. Operatiile care modifica elementele din structura bilantului, direct legate de evaluarea
pozitiei financiare a intreprinderii, sunt analizate prin intermediul ecuatiei bilantiere:
a. functia juridica;
b. functia de calculatie;
c. functia de asigurare a integritatii patrimoniului;
d. functia de verificare a activitatilor desfasurate;
e. functia de consemnare.
a. Federigo Melis;
b. Giorgio Berni;
c. Grigore Botez;
d. Domenico Bragadino;
e. Luca Paciolo.
99.Precizati in functie de care criteriu, dintre cele enumerate mai jos, societatile sunt grupate in
societati de persoane, societati de capitaluri si societati mixte:
100.Precizati care sunt structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea
patrimoniului:
a. activ si pasiv;
b. debit si credit;
c. activ si utilizari;
d. pasiv si resurse;
e. nici una din cele prezentate.
101.Precizati care element dintre cele enumerate mai jos nu se include in structura datoriilor
curente si pe termen lung:
103. Precizati care este operatia la care sunt supuse documentele justificative dupa ce au fost
inregistrate in registrele contabile:
a. clasare;
b. arhivare;
c. prelucrare;
d. verificare;
e. rectificarea greselilor.
a. in documentele contabile;
b. in balanta de verificare;
c. in situatiile financiare anuale;
d. in documentele contabile de sinteza;
e. in registrele contabile.
a. bilantul vertical;
b. bilantul cont;
c. schema orizontala de bilant;
d. bilantul sub forma tabloului cu doua parti;
e. ramane la latitudinea fiecarei intreprinderi.
115.Ponderea cea mai mare a informatiilor, utilizate de managerul intreprinderii, sunt de natura
contabila si se clasifica in mai multe categorii, astfel:
a. informatii operationale;
b. informatii financiar-contabile;
c. informatii contabile de gestiune;
d. informatii fiscale;
e. informatii sociale.
a. documentatia;
b. evaluarea;
c. calculatia;
d. inventarierea;
e. analiza.
117.Rezultatul exercitiului:
- duce la o crestere a beneficiilor economice viitoare prin cresterea unui activ sau diminuarea
unei datorii;
Reprezinta:
a. recunoasterea datoriilor;
b. recunoasterea cheltuielilor;
c. recunoasterea veniturilor;
d. recunoasterea activelor;
e. recunoasterea capitalurilor proprii.
- duce la o scadere a beneficiilor economice viitoare prin scaderea unui activ sau cresterea unei
datorii;
Reprezinta:
a. recunoasterea datoriilor;
b. recunoasterea cheltuielilor;
c. recunoasterea veniturilor;
d. recunoasterea activelor;
e. recunoasterea capitalurilor proprii.
120. Sumele incasate in exercitiul curent, in vederea livrarii de bunuri in exercitiul urmator, sunt
considerate:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
123.Situatia stocurilor in luna aprilie este: 1.04. stoc initial 10 buc. x 0,50 lei/buc; intrari pe 8.04.
20 buc. x 0,20 lei/buc, 16.04. 30 buc. x 0,30 lei/buc, 19.04. 80 buc. x 0,48 lei/buc, 30.04. 15 buc.
x 0,20 lei/buc.; iesiri pe 17.04. 40 buc. si 21.04. 70 buc. Valoarea stocului final evaluat prin
metoda CMP dupa fiecare operatie de intrare este:
a. 13,32 lei;
b. 3 lei;
c. 21,08 lei;
d. 34,08 lei;
e. 16,32 lei.
125.Se achita o datorie fata de un furnizor din contul de la banca, in suma de 200 lei. Incadrati
operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A = P + x - x;
e. A + x = P - x.
a. angajatii;
b. investitorii;
c. guvernul si institutiile sale;
d. managerii intreprinderii;
e. creditorii financiari.
a. se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum in
cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
b. este detinut in scopul comercializarii lui sau pe termen scurt si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data intocmirii
bilantului;
c. reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata;
d. este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
e. se asteapta sa se realizeze intr-o perioada mai mare de 12 luni de la
data intocmirii bilantului.
129.Una dintre caile de majorare a capitalului social o reprezinta conversia unui angajament
financiar in capital. Precizati care este motivul recurgerii la aceasta modalitate:
a. probleme de trezorerie care nu permit achitarea obligatiilor;
b. procurarea de noi resurse pentru finantarea investitiilor;
c. ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati;
d. efect psihologic favorabil in fata actionarilor;
e. epuizarea rezervelor.
a. angajatii;
b. investitorii;
c. guvernul si institutiile sale;
d. managerii intreprinderii;
e. creditorii financiari.
131.Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta ?
133.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?
134.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?
135. Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este
acesta?
136.Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este
acesta?
a. venituri financiare;
b. venituri extraordinare;
c. venituri din exploatare;
d. nu sunt considerate venituri;
e. venituri din ajustari.
Conform Legii Contabilitatii, nu sunt obligate la tinerea contabilitatii:
a. Regiile autonome
b. Societatile cooperatiste
c. Persoanele fizice neinregistrate
d. Persoanele fizice independente
2. Conform Legii Contabilitatii, contabilitatea societatilor inregistrate in Romania se tine:
a. In lei
b. In euro
c. In moneda nationala a tarii de origine a societatii
d. In orice moneda recunoscuta ca valuta
3. Raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
4. Raspunderea asociatilor in limita capitalului social subscris este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
5. Raspunderea tuturor actionarilor in limita capitalului social subscris este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
6. Prin patrimoniul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
7. Prin « patrimoniul » unei societati comerciale se intelege:
a. Totalitatea activelor societatii
b. Totalitatea pasivelor societatii
c. Totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. Totalitatea aportului actionarior
8. Prin bilant contabil se intelege:
a. totalitatea activelor societatii
b. totalitatea pasivelor societatii
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. reprezentare patrimoniala sub forma de activ si de pasiv
9. In bilantul contabil vertical, interesul investitorilor este reflectat de indicatorul:
a. Activ Total
b. Pasiv Total
c. Valoare neta
d. Rezultat
10. Prin acţivul unei societati comerciale se intelege:
a. drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
11. Prin pasivul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta
b. Totalitatea obligatiilor
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
12. O ilustrare a principiului prudentei il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
13. O ilustrare a principiului continuitatii îl reprezinta:
a. Trezoreria
b. Valoarea neta
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
14. O ilustrare a principiului acumularii in contabilitate este:
a. Trezoreria
b. Amortizarea
c. Provizionul
d. Contul de profit si pierdere
15. O ilustrare a principiului permanentei metodelor îl reprezinta:
a. trezoreria
b. amortizarile
c. provizioanele
d. contul de profit si pierdere
16. O ilustrare a principiului independentei activitatii il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
17. Capitalul productiv se calculeaza cu relatia:
a. active circulante – pasive curente
b. active fixe + active circulante
c. active totale – datorii curente
d. active circulante + active financiare
18. Capitalul permanent se calculeaza cu relatia:
a. Capital social + datorii pe termen scurt
b. Active fixe + active circulante
c. Active totale + datorii curente
d. Capital propriu +datorii pe termen lung
19. Egalitatea ACTIV= CAPITAL PROPRIU + DATORII este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
20. Egalitatea ACTIV=PASIV este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
21. Pozitia bilantiera « Total active minus datorii curente » este specifica :
a. bilant vertical
b. bilant orizontal
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
22. In categoria activelor circulante nu se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. disponibilitatile banesti
d. datoriile pe termen scurt
23. In categoria activelor circulante se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. a si b
d. datoriile pe termen scurt
24. In categoria activelor circulante se includ :
a. echipamentele si utilajele
b. creantele
c. autoturismele
d. titlurile de participare
25. In categoria creantelor fac parte:
a) cheltuielile inregistrate in avans;
b) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
c) obligatiile fiscale;
d) avansurile acordate furnizorilor;
26. Creantele sunt, din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. venituri din exploatare
27. Cheltuielile cu brevetele si licentele sunt :
a. imobilizari necorporale
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc restituite
d. cheltuieli de exploatare
28. Conturile curente in valuta sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. veniturilor din exploatare
d. capitalului social
29. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari necorporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
30. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari financiare:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
31. Sunt considerate, imobilizari corporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Terenurile
c. Programele informatice
d. Brevetele de inventii
32. Obiectele de inventar sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. cheltuieli de exploatare
33. Indicatorul « valoare neta » reprezinta:
a. profitabilitatea activitatii
b. eficacitatea activitatii
c. valoarea reala a patrimoniului
d. valoarea contabila a patrimoniului
34. Indicatorul « valoare neta » se calculeaza ca diferenta dintre:
a. Active fixe si datorii pe termen lung
b. Active circulante si datorii pe termen scurt
c. Active totale si datorii totale
d. Active totale si datorii fata de terti
35. Care din urmatoarele elemente patrimoniale intra in calculul „valorii nete” :
a. renumele societatii
b. vadul comercial
c. creantele clienti
d. valoarea de piata a actiunilor
36. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. Stocurile greu vandabile
b. vadul comercial
c. creantele clienti incerti
d. datoriile pe termen scurt
37. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. stocurile
b. goodwill-ul
c. creantele clienti
d. datoriile pe termen scurt
38. Care din urmatorii indicatori definesc “valoarea reala” a unei societati cotate:
a. activul net contabil
b. valoarea la bursa a actiunilor
c. valoarea activelor societatii
d. capitalul propriu al actionarilor
39. Nu fac(face) parte din capitalul propriu:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul curent
d. imprumuturile pe termen lung
40. Urmatoarele elemente de capital nu fac parte din categoria capitalurilor proprii :
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen scurt
d. profitul
41. Fac parte din categoria „capitalurilor straine”:
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen lung
d. profitul
42. Fac parte din „capitalul permanent”:
a. Rezervele
b. Creditele furnizorilor
c. Creditul curent al asociatiilor
d. Datoriile fata de bugetul de stat
43. Nu fac parte din „capitalul permanent”:
a. Primele de capital
b. Subventiile
c. Creditele bancare pe termen lung
d. Creditele furnizorilor
44. Situatia fluxurilor de trezorerie este un indicator al:
a. Bonitatii
b. Lichiditatii
c. Rentabilitatii
d. Profitabilitatii
45. Este un instrument de control al solvabilitatii si lichiditatii:
a. Bilantul contabil
b. Contul de profit si pierdere
c. Fluxul de trezorerie
d. Situatia mijloacelor fixe
46. Contul de rezultat este un indicator al :
a. Bonitatii
b. Profitabilitatii
c. Rentabilitatii
d. Randamentului investitiei antreprenoriale
47. Contul de rezultat reflecta, la un moment dat:
a. lichiditatea societatii
b. solvabilitatea societatii
c. profitabilitatea societatii
d. rentabilitatea societatii
48. Contul de rezultat se intocmeste pe baza relatiei:
a. Rezultat = Venituri - Cheltuieli
b. Rezultat = Incasari - Plati
c. Rezultat = Creante – Obligatii
d. Rezultat = Active - Datorii
49. Nu sunt considerate „venituri din exploatare”:
a. Veniturile din vanzarea marfurilor
b. Venuturile din subventii
c. Variatia stocurilor
d. Veniturile din dobanzi
50. Nu sunt considerate „cheltuieli din exploatare”:
a. Cheltuielile cu personalul
b. Cheltuielile cu amortizarile
c. Cheltuielile cu dobanzile la credite
d. Cheltuielile cu taxele si impozitele
51. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
52. Contractarea unui credit pe termen lung este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp-X) + (D + X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X=Cp + (D + X)
53. Plata unei datorii este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
54. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
55. Plata facturii de telefon este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
56. Achizitia unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
57. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
58. Inregistrarea contabila a facturii de energie este de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A - X=(Cp - X) + D
c. A=(Cp –X) + (D + X)
d. A+ X - X=Cp + D
59. Plata unei datorii la bugetul de stat este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
60. Plata unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
61. Nu reprezinta un criteriu de recunoastere a veniturilor :
a. transferul riscurilor la cumparator
b. transferul posesiei bunurilor la cumparator
c. posibilitatea vanzarii
d. posibilitatea evaluarii rezonabile
62. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. face posibila obtinerea de beneficii viitoare
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
63. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
64. Datoriile sunt recunoscute in contabilitate doar atunci cand:
a. Exista posibilitatea iesirii unor resurse din patrimoniu
b. Sunt determinate de achizitii de active
c. Sunt obligatii de plata fata de furnizori
d. Sunt fata de creditori
65. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
b. Sunt determinate de activitatea comerciala
c. Sunt determinate de o diminuare a activelor
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
66. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt determinate de cresterea datoriilor
b. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
c. Sunt determinate de activitatea comerciala
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
67. Rulajul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
68. Diferenta dintre debit si credit se numeste:
a. Rezultat
b. Rulaj
c. Sold
d. Activ
69. Soldul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
101. Conturile de activ (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de activ
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de activ
c. au sold debitor
d. au sold creditor
102. Conturile de pasiv (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de pasiv
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de pasiv
c. au sold debitor
d. au sold creditor
70. Conturile de rezerve, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. sunt soldate
d. nu au sold
71. Contul contabil « Rezultatul exercitiului » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
72. Contul contabil « Rezultatul reportat » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
73. Conturile contabile de capitaluri au functie de:
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
74. Conturile contabile de ajustari privind deprecierea activelor (provizioane) au functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
75. Prima de emisiune se determina astfel:
a) Valoare nominala - valoare contabila
b) Valoare de emisiune - valoare contabila
c) Valoare de emisiune - valoare nominala
d) Valoarea, bunurilor primite ca aport - valoare nominala
76. Contul contabil„diferente din reevaluare” inregistreaza:
a. Diferentele constatate la reevaluarea stocurilor
b. Diferentele constatate la reevaluarea imobilizarilor
c. Diferentele constatate la reevaluarea activelor financiare
d. Diferentele constatate la reevaluarea numerarului in valuta
77. Pierderea curenta se suporta de catre:
a. actionari
b. salariati
c. societate
d. stat
78. Nu se pot (poate) utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul exercitiului anterior
d. subventiile primite
79. Se pot utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. diferentele din reevaluare
b. profiturile din anii anteriori
c. facilitatile fiscale
d. subventiile primite
80. Creditele bancare pe termen lung se inregistreaza in creditul conturilor de:
a. Active imobilizate
b. Active circulante
c. Capitaluri
d. Datorii
81. Imobilizarile sunt din punct de vedere contabil:
a. Drepturi patrimoniale de unica folosinta
b. Drepturi patrimoniale de folosinta indelungata
c. Drepturi de creanta
d. Drepturi de proprietate ale asociatilor
82. Imobilizarile necorporale sunt:
a. Active fara suport material
b. Active circulante
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
83. Cheltuielile de constituire sunt inregistrate in conturi de:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari necorporale
c. Imobilizari financiare
d. Cheltuieli
84. Concesiunile sunt:
a. Cheltuieli de dezvoltare
b. Drepturi de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
85. Uzufructul este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
86. Dreptul de superficie este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
87. Licenta este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
88. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active cu structura materiala
b. Active circulante
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
89. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active care nu se pot misca
b. Active utilizate pe o perioada mai lunga de timp
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
90. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. piscine
b. terenuri pentru constructie
c. terenuri de tenis
d. case de vacanta
91. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. imobilizari necorporale
b. imobilizarile financiare
c. mijloacele fixe cumparate la mana a 2-a
d. amenajarile de terenuri
92. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. case de marcat
b. masini de teren
c. mijloace fixe de natura obiecelor de inventar
d. cladiri mai vechi de 20 de ani
93. Valoarea amortizarii lunare liniare, calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 6 mil
d. 2 mil
94. Valoarea amortizarii lunare , calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, prin metoda
accelerata, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 5 mil
d. 2 mil
95. Actiunile detinute la alte societati sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. active financiare
96. La iesirea din patrimoniu, materialele consumabile se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
97. Bunurile produse in societate se inregistreaza la intrarea in patrimoniu :
a. la costul de achizitie
b. la costul de productie
c. la pretul de vanzare
d. la pret de vanzare + TVA
98. La intrarea in patrimoniu, bunurile primite cu titlu gratuit se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
99. Metoda FIFO se aplica la :
a. intrarea in patrimoniu
b. iesirea din patrimoniu
c. inventarierea patrimoniului
d. lichidarea patrimoniului
100. Conturile de stocuri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. Debitor sau zero
b. Creditor sau zero
c. Fie debitor fie creditor
d. Sunt soldate obligatoriu
99. Dreptul de creanta reprezinta :
a. dreptul creditorilor de a primi si pretinde de la debitori sume de bani pentru bunuri sau servicii
prestate
b. dreptul de a incasa contravaloarea bunuri vandute sau serviciilor prestate
c. suma de bani care se incaseaza de la terti pentru bunurile care se vor livra ulterior
d. dreptul debitorilor de a primi de la creditori o suma de bani, bunuri economice sau servicii
101. Din punct de vedere contabil, pozitia clientilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. coordonator
d. colaborator
102. Conturile de furnizori, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor sau zero
b. creditor sau zero
c. debitor sau creditor
d. nu au sold
103. Datoria reprezinta :
a. obligatia asumata de catre o persoana numita debitor fata de o alta persoana numita creditor
b. suma de bani achitata tertilor pentru bunurile si serviciile care se vor achizitiona ulterior
c. sursa straina de finantare a activitatii economice pusa la dispozitia unitatii de catre terti
d. suma de bani sau alte bunuri care trebuie platite sau restituite unui tert
104. Relatiile cu furnizorii fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
105. Pozitia salariatului fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
106. Imprumuturile pe termen scurt sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. activelor financiare
d. capitalului social
107. Biletul la ordin, primit de la un client, se inregistreaza in cont al :
a. trezoreriei
b. creantelor
c. veniturilor
d. datoriilor
108. Datoriile la fondul de somaj fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
109. Pozitia actionarilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
110. Restituire TVA face parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
111. TVA de plata inregistratin contul 4423, este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. societate
c. a si b
d. stat
112. TVA este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. producatori
c. consumatorii finali
d. stat
113. Contul contabil « Decontari cu asociatii privind capitalul social » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
d. nu este un cont contabil
114. Contul contabil « Variatia stocurilor-711 » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
115. Diferentele in plus constatate la inventarierea activelor se inregistreaza (doua variante corecte):
a. in debitul conturilor de activ
b. in creditul conturilor de venituri
c. in creditul conturilor de cheltuieli
d. in debitul conturilor de cheltuieli
116. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
117. Conturile de cheltuieli, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
118. Conturile de venituri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
119. Compensarile intre plusurile si minusurile la inventariere nu sunt permise daca :
a. exista riscul confuziei produselor
b. sunt constatate in aceiasi perioada
c. nu sunt imputabile gestionarilor
d. minusurile sunt mai mari ca plusurile
120. Inventarierea imobilizarilor financiare se efectueaza pe baza (doua variante corecte):
a. valorii nominale
b. valorii de achizitie
c. valorii de emisiune
d. valoarea de piata
121. Recunoasteti caracterul de activ sau pasiv al urmatoarelor elemente patrimoniale:
Definiția obiectului contabilității trebuie să cuprindă cel puțin trei elemente (vezi și figura de mai jos)
a) încadrarea la un perimetru contabil (o entitate);
b) evaluarea în bani a componentelor obiectului de studiu;
c) cercetarea obiectului de studiu din două puncte de vedere: al existenței fizice și al provenienței.
Activul și pasivul se prezintă în părți diferite ale unui tabel căruia îi spunem bilanț contabil și unde totalul
activului este egal cu totalul pasivului.
1
Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021
Începem detalierile cu imobilizările necorporale, numite și active intangibile. Aici găsim, în general, drepturi
deținute pe termen lung, adică active care nu au o formă ACTIV PASIV
fizică, tangibilă, ci rezultă, de regulă, din contracte de I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
1. Capitaluri pentru
diferite tipuri. Multe din activele încadrate la această 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
structură se concretizează în drepturi de folosință a unor 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
mărci, a unor competențe, a unor brevete, drepturi de autor 3. Imobilizări financiare specială
etc. Pentru a detalia și mai mult, reținem, în continuare, II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
cele mai importante componente ale imobilizărilor 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
necorporale: programe informatice, concesiuni, brevete, 3. Trezorerie 3. Provizioane
licențe, mărci comerciale…, fond comercial. OMFP Total activ = Total pasiv
1802/2014 introduce și categoria de active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale.
Dacă ne gîndim la un program informatic folosit la ținerea contabilității, putem găsi oferte începînd de la, să
spunem, aproximativ 2.000 lei pînă la cîteva milioane de lei (pentru programele integrate folosite în afacerile
complexe și care permit realizarea multor altor funcții pe lîngă ținerea contabilității). Firma care cumpără
programul își propune, de regulă, să-l exploateze pe termen lung, adică să-l folosească în mai multe cicluri de
exploatare. Avînd în vedere aceste criterii, programul ar trebui să se recunoască drept activ imobilizat; în plus,
pentru că nu este tangibil, îl așezăm la imobilizări necorporale.
Încadrarea la imobilizări necorporale nu este automată pentru toate programele: de exemplu, dacă ne
procurăm o aplicație modestă, pentru realizarea unei lucrări simple și dacă prețul plătit este suficient de mic,
atunci nu se justifică recunoașterea la imobilizări, suma plătită ajungînd direct pe cheltuieli, dintr-un motiv
evident de simplificare. Un alt tip de raționament se poate reține în cazul aplicațiilor de bază fără de care un
echipament anume nu poate funcționa. În unele norme contabile se dă exemplul sistemelor de operare ale
calculatoarelor al căror cost nu se recunoaște separat, ci intră în costul calculatoarelor, pentru că acestea nu ar
putea funcționa fără aplicațiile respective.
Odată recunoscut programul informatic drept imobilizare, se pune problema recuperării sumelor investite
în dobîndirea lui. Ajungem astfel să vorbim despre amortizare și să dăm o primă definiție a acesteia:
Pentru calculul amortizării este necesar să estimăm mai întîi o durată de utilizare a programului.
În contabilitatea oficială românească nu există o structură care să se numească explicit programe
informatice. Aceste active se regăsesc într-o poziție reziduală denumită alte imobilizări necorporale.
În titlul acestui subcapitol am preluat exact denumirea structurii corespunzătoare, așa cum apare ea în
reglementarea contabilă românească. Identificăm o mare diversitate de active concrete regăsite la această poziție
din bilanțul entității: pe lîngă elementele din titlu, putem avea: titluri de publicații, liste de clienți, baze de date,
drepturi de autor, filme de cinema sau de televiziune, drepturi de transmisie, drepturi sportive, licențe pentru
desfășurarea unor activități (de exemplu, telefonia mobilă) etc. Toate acestea rezultă din contracte și dau dreptul
deținătorului să folosească elementele respective pe o perioadă mai mare de un an. De regulă, imobilizările
necorporale din această structură se recunosc în contabilitate dacă au fost dobîndite ca urmare a unei tranzacții
(cumpărare directă, preluarea ca aport la capitalul social, fuziune, preluarea controlului asupra unei entități etc.),
dar, mai rar, pot apărea și ca urmare a activității proprii a întreprinderii.
Înainte de a spune ce este fondul comercial, este util să precizăm că nu trebuie confundat cu noțiunea juridică de
fond de comerț. Definirea în norma contabilă a fondului comercial a fost o bună perioadă de timp una destul de
ambiguă. În prezent, norma este mai clară și spune că fondul comercial reprezintă diferența dintre costul de
achiziție și partea corespunzătoare din activele nete dobîndite. Altfel spus, atunci cînd se cumpără o afacere, se
compară prețul de cumpărare cu suma valorilor juste ale componentelor afacerii respective și, dacă apare o
diferență, atunci aceasta reprezintă fond comercial.
Fondul comercial apare, de cele mai multe ori, de pe urma achiziției unei întreprinderi și se înțelege de aici
că punerea lui în evidență are loc în bilanțul întocmit la nivelul grupului de întreprinderi, numit bilanț consolidat.
În contabilitatea individuală a întreprinderilor, fondul comercial poate apărea de pe urma unor operațiuni de
reorganizare (fuziune/divizare) sau la cumpărarea unor grupuri de active, a unor afaceri. În limbajul financiar
folosit adeseori în presa de specialitate chiar în lucrări de popularizare, fondul comercial este desemnat direct cu
termenul în limba engleză: goodwill.
În categoria imobilizărilor necorporale apare și o structură ceva mai greu de explicat și a cărei prezență în bilanț
este rezultatul unui reguli contabile dificile – conectarea veniturilor cu cheltuielile.
Atunci cînd întreprinderea derulează proiecte de dezvoltare a unor produse, procedee, programe
informatice etc. înregistrează cheltuieli, dar va obține venituri abia după exploatarea comercială a rezultatelor
dezvoltării. Imobilizarea cheltuielilor respective este un procedeu prin care se amînă efectul lor asupra
rezultatului contabil pînă la apariția veniturilor corespunzătoare. Totuși, contabilizarea acestor cheltuieli de
dezvoltare ca imobilizări necorporale este condiționată de existența unor șanse de reușită comercială a proiectului
(precum și de intenția de a finaliza proiectul, de existența mijloacelor necesare pentru finalizarea proiectului, de
posibilitatea măsurării credibile a costurilor…), adică nu imobilizăm decît atunci cînd estimăm că putem obține
avantaje viitoare de pe urma exploatării rezultatelor dezvoltării.
Bunurile concrete folosite pe termen lung de entitate în activitățile de producție, de prestări servicii, de comerț,
în scopuri administrative sau pentru a fi date cu chirie se regăsesc
în contabilitate ca imobilizări corporale. Regula contabilă ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
stabilește astfel două condiții pentru încadrarea unui bun la
1. Capitaluri pentru
imobilizări corporale: 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
- condiția de durată - să participe la mai multe cicluri de 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
exploatare; 3. Imobilizări financiare specială
- condiția de scop al utilizării, de destinație. II. Active circulante II. Datorii
Conform unei clasificări mai vechi, avem aici terenuri și mijloace 1. Stocuri 1. Datorii financiare
fixe. Regulile contabile mai noi le împart în: 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
- terenuri și amenajări de terenuri; 3. Trezorerie 3. Provizioane
- construcții; Total activ = Total pasiv
- echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru);
- aparate și instalații de măsurare, control și reglare;
- mijloace de transport;
- mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active
corporale;
- investiții imobiliare;
- active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale;
- active biologice productive.
Ultimele trei categorii au fost introduce de OMFP 1802/2014, după modelele propuse de IFRS.
Terenurile nu trebuie definite – toată lumea își dă seama cam ce reprezintă ele. Totuși, trebuie precizat că
aici se regăsesc terenurile destinate utilizării pe termen lung (în agricultură, de exemplu) și nu cele cumpărate
pentru a fi vîndute – acestea din urmă nefiind, teoretic, imobilizări, ci active circulante (stocuri). De asemenea,
trebuie precizat că din această categorie se exclud terenurile deținute pentru a fi date cu chirie ori pentru creșterea
valorii – acestea se regăsesc (alături de clădirile deținute în scopuri asemănătoare) în structura de investiții
imobiliare.
Terenurile au, de regulă, o durată de viață nedeterminată, deci nu se amortizează. Dimpotrivă, celelalte imobilizări
corporale (inclusiv amenajările de terenuri) au durate de viață limitate și este necesară folosirea mecanismului
amortizării pentru a repartiza costurile lor pe duratele de utilizare estimate.
Pentru calculul amortizării conform regulilor contabile (și fiscale) românești trebuie să cunoaștem trei
elemente:
- valoarea de amortizat;
- durata de utilizare;
- regimul de amortizare.
În ceea ce privește valoarea de amortizat, varianta cea mai simplă este să o facem egală cu costul suportat
pentru dobîndirea activului respectiv – regula este obligatorie contabil și fiscal în România, chiar dacă apar și
unele excepții.
Stabilirea duratei de amortizare ar trebui să se facă pe baza estimărilor entității cu privire la ritmul în
care se va utiliza bunul, condițiile de utilizare, durata de viață a produselor/serviciilor obținute prin exploatarea
bunului respectiv, politica de investiții a firmei etc. Constatăm totuși că, din comoditate și din oportunism, de
multe ori se rețin duratele stabilite prin reglementări fiscale, așa încît amortizarea corespunzătoare să fie
recunoscută și fiscal. În prezent, este în vigoare HG 2.139/2004 în care se recomandă entităților să aleagă durate
de amortizare dintr-un interval precizat într-un catalog cu aplicabilitate generală. Regula fiscală spune că, odată
aleasă durata normală de funcționare a mijlocului fix, aceasta rămîne neschimbată pînă la recuperarea integrală
a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcțiune. Catalogul cuprinde următoarele informații necesare
identificării mijlocului fix și stabilirii duratei normale de funcționare: codul de clasificare; denumirea grupei, a
subgrupei, clasei, subclasei și a familiei, după caz, precum și denumirea mijloacelor fixe amortizabile; limita
minimă și limita maximă a duratei normale de funcționare, în ani.
A stabili regimul de amortizare înseamnă a hotărî modul în care valoarea de amortizat se repartizează pe
durata de amortizare. Cel mai simplu este să împărțim valoarea de amortizat la numărul de ani (de luni) ai duratei
estimate de viață, obținînd astfel o amortizare constantă pe fiecare din perioadele respective. Acest regim simplu
și ușor de aplicat se cheamă amortizarea liniarăși este cel mai folosit de practicieni. Regula fiscală, preluată
explicit și în contabilitate stabilește că amortizarea se calculează începînd cu luna următoare celei în care are loc
punerea în funcțiune.
În contabilitate, reținem în legătură cu mijloacele fixe atît valoarea de intrare, cît și amortizarea cumulată. Asta
pentru că ne interesează să știm nu numai cît ne-au costat imobilizările atunci cînd le-am procurat, ci și cît s-au
uzat și, deci cam cît ar valora în prezent. Astfel, pentru mijloacele fixe (dar și pentru alte active) se stabilește
valoarea netă contabilă, ca diferență între valoarea de intrare și amortizarea cumulată:
Valoarea netă contabilă (VNC) = Valoarea de intrare (de înregistrare) – Amortizarea cumulată
Dacă la imobilizările necorporale avem drepturi de exploatare, de utilizare etc., la imobilizările financiare
identificăm drepturi de natură financiară: ACTIV PASIV
- dreptul de a primi bani la scadențe mai îndepărtate de I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
un an: creanțe pe termen mediu și lung; 1. Capitaluri pentru
1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
- drepturi oferite de deținerea de titluri precum
2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
acțiunile și părțile sociale și pentru care folosim termenul 3. Imobilizări financiare specială
generic de titluri de participare. II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
3.2.3.1. Creanțele pe termen mediu și lung 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
3. Trezorerie 3. Provizioane
Prin creanță înțelegem un drept de a primi bani (sau altceva) Total activ = Total pasiv
la scadențe precizate. În măsura în care aceste scadențe sînt mai îndepărtate de 12 luni, creanța devine imobilizată.
Creanțe imobilizate pot apărea și în alte situații decît creditarea/finanțarea. Găsim aici și garanții depuse/lăsate la
terți pe termen mai mare de un an, precum și depozite bancare la scadențe mari.
Termenul titluri de participare (participații) nu mai apare explicit în norma contabilă actuală. O să-l folosim
totuși pentru că ni se pare mai simplu și pentru că a fost prezent în norme pînă în 2005. Aici găsim acțiuni, părți
sociale și alte titluri deținute pe termen lung. În OMFP 1802/2014, lista imobilizărilor financiare de această natură
include:
- acțiunile deținute la entitățile afiliate;
- acțiuni deținute la entități asociate;
- acțiuni deținute la entități controlate în comun;
- titluri puse în echivalență;
- alte titluri imobilizate.
- alte investiții deținute ca imobilizări.
3.3.1. Stocuri
Stocurile sînt, în general, bunuri deținute pe termen scurt. Cîteodată, în această structură intră și unele servicii, în
cazul producției neterminate (producție în curs de execuție).
ACTIV PASIV
Ce mai bună definiție a stocurilor este una prin enumerare și
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
vine direct din norma contabilă. Aceasta ne spune că
1. Capitaluri pentru
stocurile sînt active circulante care îndeplinesc una din 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
următoarele condiții: 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
a) sînt deținute pentru a fi vîndute pe parcursul 3. Imobilizări financiare specială
desfășurării normale a activității; II. Active circulante II. Datorii
sau 1. Stocuri 1. Datorii financiare
b) sînt aflate în curs de producție în vederea vînzării în 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
procesul desfășurării normale a activității; 3. Trezorerie 3. Provizioane
sau Total activ = Total pasiv
c) sînt aflate sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
Ordinea în care prezentăm definițiile stocurilor este următoarea: mărfuri, materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, active biologice de natura stocurilor, ambalaje,
producție în curs de execuție.
3.3.1.1. Mărfurile
Definiția cea mai riguroasă le desemnează pentru contabili ca fiind bunuri cumpărate pentru a fi vîndute în aceeași
stare sau după transformări neesențiale, indiferent de forma fizică pe care o îmbracă.
Din punct de vedere al reflectărilor contabile, dacă o întreprindere vinde materii prime sau consumabile,
înregistrarea contabilă a acestei operațiuni presupune transferul scriptic al bunurilor respective tot prin categoria
de mărfuri - acesta nu-i decît un moft contabil, plecat de la premisa puțin cam rigidă potrivit căreia materiile
prime și consumabilele nu sînt destinate vînzării, ci exclusiv consumului.
În principiu, elementul comun al stocurilor de materii prime și de materiale consumabile este că ambele dispar,
de regulă, la prima utilizare - este puțin probabil ca, în urma consumului lor, acestea să rămînă neschimbate, în
forma inițială, așa încît să mai poată fi utilizate încă odată.
Diferența pe care norma contabilă o stabilește între cele două structuri de stocuri este că, de regulă,
materiile prime se regăsesc în produsul finit, integral sau parțial, în forma inițială sau transformată, în timp ce
materialele consumabile nu se regăsesc în produsul finit.
Exemple de materii prime:
- grîul cumpărat de o firmă de panificație și/sau de morărit;
Definiția standard a produselor finite ne spune că bunurile se încadrează aici dacă îndeplinesc trei condiții:
- au parcurs integral procesul de producție;
- sînt corespunzătoare din punct de vedere calitativ;
- există un document de recepție, prin care, teoretic, să se realizeze predarea de la responsabilul cu
producția către un gestionar al produselor finite.
Cîteva detalieri despre semifabricate: acestea au parcurs una sau mai multe faze ale procesului de
fabricație (dar nu toate), sînt recepționate ca atare și sînt destinate:
- fie utilizării în fazele următoare ale procesului de fabricație;
- fie vînzării ca atare.
Începînd cu 2015, OMFP 1802/2014 introduce o structură nouă – produse agricole – definite ca produse
rezultate în momentul recoltării de la activele biologice ale entității (cîteva exemple: lapte, lînă, diverse fructe
…)
În ceea ce privește producția în curs de execuție, aceasta a parcurs, într-o anumită măsură, faze din
procesul de fabricație dar, spre deosebire de semifabricate, nu poate fi vîndută ca atare și nici nu este, de regulă,
recepționată fizic. Singura posibilitate rezonabilă în ceea ce o privește este continuarea prelucrării.
OMFP 1802/2014 spune că în cadrul stocurilor se cuprind și active biologice care urmează să fie recoltate ca
produse agricole sau vîndute ca atare. Exemplele date de norme se referă la animalele destinate producției de
carne, animalele destinate vînzării, peștii din fermele piscicole, culturile de porumb, de grîu etc., copacii crescuți
pentru cherestea.
3.3.1.5. Ambalaje
Contabilitatea identifică mai multe structuri în care se regăsesc bunuri cărora li se atribuie în mod obișnuit
calitatea de ambalaje. Criteriile reținute pentru aceste încadrări diverse merg de la forma și dimensiunile bunurilor
respective pînă la caracterul lor restituibil sau nerestituibil. Astfel, containerele sau alte tipuri de bunuri cu valori
mari și cu durate de viață de peste 1 an se încadrează la imobilizări. Unele lăzi ori alte tipuri de ambalaje cu
durate de viață mai mari de 1 an, dar cu valori individuale relativ mici se pot încadra la structura materiale de
natura obiectelor de inventar (vezi mai jos). Materialele de ambalat (hîrtie, cartoane, plastice diverse, pet-uri
etc.) sînt puse în contabilitate la materiale consumabile deoarece, pe de o parte, nu se regăsesc în produsul finit
și, pe de altă parte, nu circulă în regim de restituire – ele dispar pentru furnizor odată cu livrarea produselor către
clienți și nu se facturează distinct, costurile aferente recuperîndu-se prin prețul produselor. Dimpotrivă, sticlele,
borcanele, navetele care circulă în regim de restituire se evidențiază separat în structura ambalaje. De regulă,
acestea apar distinct în documentele de livrare și prețurile lor se separă de prețul produselor pe care le protejează.
Se acceptă ca unele bunuri să fie încadrate la stocuri, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile specifice. Este vorba
îndeosebi despre bunuri care pot participa la mai multe cicluri de exploatare, dar ale căror valori individuale sînt
mici, așa încît nu este practică recunoașterea lor la mijloace fixe. Desemnăm aceste elemente asimilate stocurilor
cu termenul de materiale de natura obiectelor de inventar.
Am arătat că norma contabilă nu stabilește explicit o limită valorică peste care bunurile să fie mijloace fixe
și sub care bunurile să fie materiale de natura obiectelor de inventar. Pentru a-și simplifica evidențele, contabilii
rețin adeseori limita fiscală de 2.500 lei.
Recunoașterea ca atare a stocurilor descrise pînă acum este condiționată de existența unor documente de recepție
și de prezența lor fizică în spațiile (depozite, magazii etc.) entității. Totuși, din diverse motive, unele stocuri pot
fi trimise/lăsate la terți în vederea păstrării, prelucrării, condiționării etc. Pentru consemnarea acestei operațiuni,
contabilitatea a creat structura stocuri la terți.
Dacă, de exemplu, întreprinderea cumpără materii prime sau mărfuri în cantități mari și nu are spații pentru
depozitarea lor, atunci poate să le lase la furnizor sau să le transporte la un terț, în vederea păstrării. O altă
operațiune în care pot fi implicate stocuri la terți este trimiterea de materii prime spre prelucrare: din depozitele
firmei pleacă materii prime, dar se întorc produse finite sau semifabricate. Pentru această din urmă situație,
normele contabile nu-s încă foarte clare, așa că practicile nu sînt întotdeauna unitare.
Creanțele cu scadențe pînă-ntr-un an sau cele care, chiar dacă au scadențe de peste 12 luni, se decontează în
durata normală a ciclului de exploatare, se încadrează,
ACTIV PASIV
conform normei contabile românești, la structura creanțe I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
curente. Astfel de creanțe pot apărea în relația cu tot felul de 1. Capitaluri pentru
persoane: clienți, furnizori, salariați, autorități publice, 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
asociați/acționari etc. Fiind vorba de elemente de activ 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
apărute ca urmare a unor relații de natură juridică, este foarte 3. Imobilizări financiare specială
important ca, în recunoașterea lor, să se invoce unul sau mai II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
multe documente mai mult sau mai puțin justificative. De
2. Creanţe curente 2. Alte datorii
asemenea, evidența operativă a creanțelor se va face pe 3. Trezorerie 3. Provizioane
fiecare partener în parte. Ba chiar, în relația cu un partener Total activ = Total pasiv
anume s-ar putea să fi fost emise mai multe documente, la
date diferite și cu scadențe diferite - în acest caz este util, pentru a evita neînțelegerile, să ținem și o evidență pe
scadențe.
3.3.2.1. Clienți
Contabilul folosește termenul clienți atît pentru a identifica persoanele cărora entitatea le vinde ceva (bunuri,
servicii, lucrări), cît și pentru a reflecta creanțele apărute de pe urma vînzărilor cu pricina.
Pentru a pune o creanță în structura clienți este necesar să se îndeplinească cel puțin două condiții:
- operațiunea să se refere la vînzarea de bunuri, servicii, lucrări care fac obiectul activității de bază a
întreprinderii (astfel, vînzarea de imobilizări corporale pe care entitatea nu le mai folosește nu se înregistrează în
această structură);
- creanța să apară dintr-o factură.
La aceste două condiții putem adăuga și o a treia - clienții să nu fie angajați ai firmei de referință. Cele trei
condiții enumerate sînt stabilite ca principiu general, de la care pot apărea multe excepții, în funcție de situațiile
particulare. Pentru schematizare, putem să le reprezentăm în figura următoare:
DA
Creanţa se înregistrează,
NU foarte probabil, în
Există o factură?
structura Clienţi -
facturi de întocmit
DA
Creanţa se va consemna
la Clienţi
Apar situații cînd factura nu se întocmește la livrare din diverse motive. Astfel, în cazul livrărilor frecvente
(de exemplu zilnice) de bunuri precum pîinea, ziarele, este practic să se întocmească o factură pentru mai multe
livrări (la o săptămînă, la 10 zile, dar nu mai tîrziu de sfîrșitul lunii). Asta nu înseamnă că livrările individuale se
fac fără documente - se folosește avizul de însoțire.
În figura de mai sus, vedem că, dacă livrarea are loc fără factură, atunci creanța se consemnează la Clienți
- facturi de întocmit, de unde se transferă la Clienți, odată cu facturarea. În general, la facturarea de bunuri,
servicii sau lucrări, se invocă un contract în care s-au prevăzut și condiții de plată. Dacă furnizorul a acceptat o
scadență ceva mai îndepărtată, atunci s-ar putea să aibă nevoie de bani înainte de scadență. Tot așa, furnizorul ar
putea solicita un fel de garanție din partea clientului. În astfel de situații pot interveni efectele comerciale -
cambie sau bilet la ordin - ca document suplimentar în relația dintre furnizor și client. Aceste hîrtii de comerț
nu intervin neapărat doar într-o relație clasică de vînzare-cumpărare, ele pot fi utilizate și în alte contexte. Noi ne
limităm aici numai la cazurile în care efectele de comerț urmează unei facturi.
Pentru a descrie oarecum mecanismul efectelor de comerț, reținem că ele reprezintă niște hîrtii (cu regim
special, reglementat de BNR) prin care o persoană (numită tras) primește ordin de la o altă persoană (numită
trăgător) sau se angajează să plătească o sumă de bani la o scadență precizată, unei alte persoane (numită
beneficiar). Beneficiarul și trăgătorul pot fi aceeași persoană. Putem enumera două avantaje importante ale
efectelor de comerț:
- se pot transforma în bani înainte de scadență: trăgătorul sau orice altă persoană care deține efectul la un
moment dat poate să-l sconteze la bancă;
- se pot folosi ca instrumente de plată - în loc să dăm unui furnizor bani, îi cedăm efectul de comerț (cu
condiția să-l accepte), urmînd ca la scadență deținătorul să fie cel care încasează suma de la tras.
În contabilitatea furnizorului (a trasului), creanța pentru care s-a emis/s-a primit un efect de comerț se
transferă de la Clienți la o structură specifică numită Efecte de primit (vezi figura de mai jos):
Relațiile cu clienții nu sînt întotdeauna ideale. Atunci cînd scadența a fost depășită și cînd se estimează că
vor apărea probleme cu recuperarea banilor, contabilul poate considera creanțele respective ca depreciate și le
transferă într-o structură sugestivă intitulată Clienți incerți sau în litigiu. Pentru a face o astfel de încadrare,
entitatea trebuie să-și creeze proceduri care să-i permită să estimeze că o creanță sau alta s-a depreciat și să-i mai
permită să estimeze deprecierea respectivă. De regulă, constatarea deprecierii creanțelor este o componentă a
lucrărilor de inventariere, dar poate apărea și ocazional, de exemplu cu ocazia declarării stării de insolvență a
unui client.
Atunci cînd, de exemplu, plătim furnizorilor avansuri, avem dreptul de a le cere să ne livreze
bunurile/serviciile/lucrările pentru care am plătit avansul respectiv. Din punct de vedere al încadrărilor contabile
formale, această creanță se numește furnizori-debitori. Mai reținem de aici că termenul generic debitori este
utilizat pentru a desemna persoane față de care avem creanțe, drepturi. Prin opoziție, termenul creditori se
folosește pentru a desemna persoanele față de care entitatea de referință are datorii.
Creanță față de furnizori mai apare și atunci cînd cumpărăm de la aceștia bunuri puse în ambalaje
restituibile, ambalaje pentru care am plătit sau ne-am angajat să plătim garanții.
Și relația cu salariații se concretizează, de cele mai multe ori, în datorii ale entității față de aceștia. Momentul în
care contabilul recunoaște aceste datorii este sfîrșitul lunii - atunci se cunoaște exact cît a muncit fiecare angajat,
pe baza datelor din pontaje, din fișe de prezență sau din alte sisteme de măsurare a timpului de lucru. Dacă însă
plata salariilor se face în două tranșe - avans și lichidare - atunci avansul se achită undeva după jumătatea lunii,
cînd nu este încă înregistrată datoria. Plata avansului se concretizează într-o ieșire de bani și în apariția unei
creanțe - dreptul firmei ca, la sfîrșitul lunii, să rețină din salariul total calculat sumele plătite deja ca avans. Creanța
se duce într-o structură intitulată avansuri acordate personalului.
Există și alte creanțe față de personal unde se înregistrează drepturi ale entității față de angajați apărute
ca urmare a unor evenimente precum:
- vînzarea de bunuri ori servicii către salariați, cu reținerea eșalonată a prețului din salariile acestora;
- imputarea unor lipsuri sau a unor pierderi, în urma inventarierii sau a altui tip de control.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect ajuns în România după 1990 (se aplică efectiv de la 1
iulie 1993). Pentru o mai rapidă explicare a principalelor caracteristici ale contabilității TVA, apelăm la o
simplificare semnificativă încercînd să aflăm ce se înțelege în acest context prin noțiunea de valoare adăugată.
Preluăm astfel definiția din prima reglementare românească privind TVA, unde se spune că „valoarea adăugată
[…] este echivalentă cu diferența dintre vînzările și cumpărările aceluiași stadiu al circuitului economic”. În legea
actuală, această definire fiscală a valorii adăugate nu mai este preluată, dar noi o acceptăm, considerînd că ne
ajută în înțelegerea mai rapidă a noțiunii. Mecanismul TVA se bazează pe o manieră indirectă de calcul pusă în
evidență în figura de mai jos (atunci cînd cota de TVA este de 19%):
Fiecare vînzare individuală se consemnează într- Pentru fiecare cumpărare individuală este
un document – de regulă, factura. Pe acest necesară o factură (excepţiile sînt foarte
document individual, taxa colectată trebuie să limitate). Pe această factură apare distinct
apară distinct. Toate aceste documente dintr-o taxa devenită deductibilă. Toate facturile
perioadă se centralizează într-un jurnal de dintr-o perioadă se centralizează într-un
vînzări. Din acest registru, la sfîrşitul perioadei, jurnal de cumpărări, din care, la sfîrşitul
rezultă totalul taxei colectate în cursul perioadei perioadei, rezultă totalul taxei deductibile
(lună sau trimestru). din cursul perioadei respective.
Rezultă că mecanismul TVA este unul relativ simplu, dar este necesar să existe documente individuale
completate corect pentru fiecare operațiune individuală de vînzare și de cumpărare, documente centralizate în
registrele amintite mai sus. Comparația dintre datele centralizate periodic în jurnalul de vînzări și în cel de
cumpărări se face pe o declarație fiscală numită decont de TVA. Dacă în urma comparației rezultă că taxa
colectată (aferentă vînzărilor) este mai mare decît cea deductibilă (aferentă cumpărărilor), ca în schema de mai
sus, atunci diferența va reprezenta o datorie față de buget și se numește TVA de plată. În fapt, din comparația
dintre o datorie mai mare (taxa colectată) și o creanță mai mică (taxa deductibilă), rezultă o datorie egală cu
diferența. Aceasta este o situație destul de frecventă.
Dacă, dimpotrivă, taxa colectată (aferentă vînzărilor) este mai mică decît taxa deductibilă (aferentă
cumpărărilor), atunci datoria este mai mică decît creanța și diferența dintre ele este o creanță mai mică, numită,
în contabilitate, TVA de recuperat.
Pentru a rezuma, reamintim că, în ceea ce privește TVA, contabilul identifică patru categorii importante:
- TVA colectată – datorie – obligația firmei ca la vînzare să adauge pe factură sau pe alt document, suma
obținută prin aplicarea cotei specifice la prețul de vînzare fără TVA;
- TVA deductibilă – creanță – dreptul entității de a scădea taxa aferentă cumpărărilor din taxa aferentă
vînzărilor, atunci cînd se stabilește taxa de plată, la sfîrșitul perioadei;
- TVA de plată – datorie – obligația entității de a plăti la bugetul statului diferența dintre taxa colectată,
mai mare, și taxa deductibilă, mai mică;
- TVA de recuperat – creanță – dreptul entității de a cere statului să-i restituie diferența dintre taxa
deductibilă, mai mare, și taxa colectată, mai mică.
În afară demultele datorii față de autorități fiscale sau parafiscale, entitățile pot avea și creanțe în relația cu
diversele bugete. O astfel de structură se numește subvenții. Aici se regăsesc drepturile entității de a cere
autorităților să-i ofere subvențiile la care s-au angajat, odată cu îndeplinirea condițiilor din contractele încheiate
în acest sens. De exemplu, dacă un furnizor de utilități vinde la prețuri administrate, mai mici decît costurile,
atunci înregistrarea vînzării ar putea genera două creanțe:
- creanța clienți – dreptul de a încasa de la clienți contravaloarea bunurilor/serviciilor livrate, la prețul
stabilit;
- creanța subvenții–dreptul de a încasa de la autorități diferența care să-i asigure cel puțin acoperirea
costurilor.
Creanțele neîncadrate într-o structură specifică se recunosc, de regulă, la poziția debitori diverși. Intră aici
creanțe din vînzarea de imobilizări, din garanții acordate pe termen scurt, din imputări efectuate în relația cu
persoane din afara entității etc.
În relația cu asociații sau acționarii, societatea comercială este uneori în poziție de creditor. Atunci cînd
asociații/acționarii s-au angajat să pună aporturi la dispoziția firmei, cu ocazia înființării sau ulterior, dreptul
entității de a le cere asociaților/acționarilor să-și onoreze angajamentul se consemnează în structura de creanțe
decontări cu asociații/acționarii privind capitalul.
Cele mai lichide active ale întreprinderii se regăsesc în contabilitate la structura trezorerie, ale cărei componente
concrete se referă îndeosebi la:
- bani, în casierie sau în conturi la bancă, în lei sau în ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
valută, în conturi curente sau în conturi de acreditive;
1. Capitaluri pentru
- diverse valori de încasat: cecuri, efecte comerciale 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
de încasat (ajunse la scadență), efecte depuse la bancă spre 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
scontare; 3. Imobilizări financiare specială
- valori diverse: bilete de călătorie, timbre fiscale și II. Active circulante II. Datorii
poștale, tichete de masă; 1. Stocuri 1. Datorii financiare
- investiții financiare (plasamente) pe termen scurt 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
(acțiuni, obligațiuni, alte titluri); 3. Trezorerie 3. Provizioane
Total activ = Total pasiv
- sume avansate în numerar angajaților pentru a face
plăți în numele entității.
Cea mai mare parte a decontărilor realizate de întreprinderi și de alte entități se derulează prin intermediul
băncilor. Din punct de vedere contabil, lucrurile sînt simple: la contabilitate ajunge extrasul de cont din care se
vede ușor cît mai are întreprinderea la bancă (soldul), ce plăți s-au făcut și pe ce destinații, ce sume au intrat și
de unde. E bine să reținem că, de regulă, extrasul de cont are două coloane de sume: debit și credit. Interpretarea
celor două coloane este simplă:
- în debit (rulaje debitoare) găsim ieșirile de bani din contul entității sau, altfel spus, plățile efectuate de
bancă în numele entității și din banii acesteia;
- în credit (rulaje creditoare) avem intrările de bani în contul entității, adică banii primiți de bancă pentru
entitate.
Dacă vorbim despre soldul din extrasul de cont - acesta este de regulă creditor și arată de cîți bani mai
dispune entitatea la bancă. Uneori, pe extrasul de cont, soldul contului la bancă este debitor: asta înseamnă că
banca a făcut plăți în numele entității în sume mai mari decît cele de care dispunea aceasta - s-a acordat o
descoperire de cont, adică entitatea a negociat anterior cu banca o limită de creditare din care se pot face astfel
de plăți. Un astfel de sold debitor din extrasul de cont ne obligă să nu mai considerăm structura respectivă un
activ, ci o datorie de trezorerie al cărei loc este în pasivul bilanțului entității.
O variantă particulară a disponibilităților la bancă o reprezintă acreditivul. Acesta este un mecanism ceva
mai greoi și mai costisitor, utilizat atunci cînd încrederea dintre furnizor și client este limitată. Se utilizează mai
ales în tranzacțiile internaționale, dar poate apărea și în relații interne.
3.3.3.2. Casa
Cînd contabilul vorbește de casă se referă la numerarul existent în casieria unității, în lei sau în valută. Multă
lume a auzit de obligația de a ține evidența intrărilor și ieșirilor de numerar prin completarea registrului de casă,
atît de verificat de către autorități… În mod normal, activitatea de casierie se realizează de una sau mai multe
persoane (casieri) cărora este bine să nu li se dea prea multe alte atribuții.
Trebuie menționat faptul că autoritățile încearcă să oblige întreprinderile să diminueze cît mai mult
operațiunile în numerar, în scopul realizării unei mai bune discipline financiare. În acest sens, o persoană juridică
poate efectua plăți în numerar în limita unui plafon maxim de 10.000 lei pe zi, iar plățile către o singură persoană
juridică sînt admise în limita unui plafon în sumă de 5.000 lei (cu unele excepții) pe zi. De asemenea, sînt interzise
plățile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime, materiale, materiale de natura obiector de
inventar, prestări de servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei.
Dacă firma a cumpărat sau dispune în alt mod de timbre fiscale și poștale, de bilete de transport sau de alt tip
neconsumate, de tichete de masă ori alt tip de tichete valorice, atunci reflectarea lor contabilă se face în structura
de activ alte valori.
Entitatea trimite adeseori angajați pentru a derula activități în numele ei. Acoperirea costurilor suportate de aceste
deplasări sau detașări este în sarcina entității care, adeseori, avansează sume de bani persoanelor respective, în
numerar sau în conturi de card. Banii ies astfel din casierie sau din contul la bancă al firmei și se regăsesc în
contabilitate în structura avansuri de trezorerie – un fel de creanță a firmei: dreptul acesteia de a cere salariaților
cu pricina să justifice cu documente plățile efectuate sau să restituie sumele rămase.
Avansurile de trezorerie (numite și avansuri spre decontare) sînt destinate efectuării de plăți către terți față
de care firma avea datorii, pentru achiziții de bunuri, dar ele acoperă și cheltuieli cu transportul ori cu cazarea.
Dacă entitatea are disponibilități nefolosite temporar sau dacă își propune să joace pe piața de capital, atunci
investițiile făcute pe termen scurt (adică cele deținute pentru a fi transformate în bani rapid – sînt disponibile
pentru vînzare în orice moment) se înregistrează contabil la elemente de trezorerie. Adeseori, cele mai lichide
dintre investițiile respective se desemnează cu termenul de echivalente de trezorerie sau de numerar.
Încadrăm la datorii financiare împrumuturile ori datoriile asimilate acestora, provenite de la bănci și de la alte
organizații autorizate să acorde finanțări diverse: societăți de
ACTIV PASIV
leasing financiar, cooperative de credit, alte instituții I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
financiare nebancare (IFN). Totuși, în această structură se 1. Capitaluri pentru
încadrează, de exemplu, și datoriile apărute din lansarea de 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
împrumuturi din emisiune de obligațiuni. Acest gen de 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
îndatorare nu se face neapărat către o instituție financiară 3. Imobilizări financiare specială
II. Active circulante II. Datorii
autorizată – oricine poate cumpăra obligațiuni. Este adevărat 1. Stocuri 1. Datorii financiare
că plasarea obligațiunilor se realizează printr-un intermediar 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
financiar care se ocupă de formalități și că printre 3. Trezorerie 3. Provizioane
cumpărătorii de obligațiuni se numără multe organizații ale Total activ = Total pasiv
căror activități au o importantă componentă financiară.
În mod concret, norma contabilă enumeră datorii precum: credite bancare pe termen lung, mediu sau scurt,
dobînzi aferente acestor credite, datorii față de componentele aceluiași grup, alte datorii financiare. Denumirile
lor sînt atît de sugestive încît credem că nu mai este nevoie de lămuriri suplimentare.
Lista datoriilor încadrate aici de contabili este lungă și nu ne vom ocupa decît de cele mai importante: datorii față
de furnizori, clienți, salariați, autorități mai mult sau mai puțin ACTIV PASIV
fiscale, asociați/acționari etc. Ne interesează să cunoaștem I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
documentele pe baza cărora se înregistrează obligațiile 1. Capitaluri pentru
1. Imobilizări necorporale
respective, maniera în care se face evaluarea, ce se întîmplă activitatea de bază
dacă nu se plătesc la scadență. În cazul datoriilor fiscale, 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
elementele cele mai importante sînt: modul în care se determină 3. Imobilizări financiare specială
II. Active circulante II. Datorii
baza de calcul asupra căreia se aplică diversele cote, termenele
1. Stocuri 1. Datorii financiare
pînă la care se achită, posibilitățile de compensare a datoriilor 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
cu unele creanțe. De asemenea, în anumite situații, datoriile față 3. Trezorerie 3. Provizioane
de asociați/acționari pot avea o pondere mare în totalul Total activ = Total pasiv
obligațiilor entității ceea ce face dificilă interpretarea datelor
furnizate de documentele de sinteză contabile.
3.4.2.1. Furnizori
Contabilul folosește termenul furnizori pentru a desemna atît persoanele de la care se cumpără bunuri și servicii,
cît și datoriile apărute față de aceste persoane. Documentul necesar pentru recunoașterea unei datorii în structura
furnizori este factura. Dacă recepția bunurilor/serviciilor s-a făcut înainte de primirea facturii, atunci datoria se
va consemna provizoriu în structura Furnizori – facturi nesosite de unde se transferă la Furnizori în momentul
venirii facturii.
Pentru o mai bună evidență a datoriilor aferente diferitelor componente ale activității întreprinderii,
datoriile față de furnizori se separă în două mari structuri:
- datorii de exploatare, consemnate la Furnizori și unde apare obligația din cumpărarea de materii prime,
materiale, mărfuri și alte stocuri, servicii diverse, apă, energie etc.; toate aceste achiziții contribuie, de regulă, la
buna desfășurare a activității obișnuite a întreprinderii;
- datorii privind investițiile, trecute la Furnizori de imobilizări și unde apar, de cele mai multe ori,
obligațiile din cumpărarea de imobilizări corporale și necorporale.
Separarea pe cele două structuri este utilă mai ales atunci cînd se urmărește realizarea bugetelor de trezorerie –
fluxurile de bani din exploatare și cele aferente investițiilor trebuie prezentate separat.
La discuția despre Clienți am văzut că, în relațiile comerciale (și nu numai) dintre vînzători și cumpărători
pot interveni efectele de comerț: cambie și/sau bilet la ordin. Poziția celui care, într-un efect de comerț, primește
ordin să plătească sau se angajează să plătească, este de tras. În contabilitatea trasului, obligația reflectată anterior
la Furnizori sau la Furnizori de imobilizări se va transfera la Efecte de plătit, respectiv Efecte de plătit pentru
imobilizări.
Avansurile primite de la clienți se concretizează într-o datorie față de aceștia: obligația de a le livra bunurile sau
de a le presta serviciile pentru care au fost primiți banii ori de a le restitui sumele atunci cînd contractele nu mai
pot fi onorate. Din punct de vedere contabil, o astfel de datorie se regăsește ca Furnizori – debitori. De fapt, și
aici putem relua comentariile de la Clienți-creditori (vezi mai sus). Datoria față de clienți apare și atunci cînd
vindem bunuri în ambalaje restituibile. Dacă entitatea primește garanții pentru ambalajele astfel lăsate clienților,
atunci garanțiile respective se regăsesc în datorie față de clienții în cauză.
Entitățile care folosesc angajați își asumă obligația de a-i remunera. În urma contorizării îndeplinirii de către
salariați a obligațiilor lor profesionale, se întocmesc statele de salarii, de regulă la sfîrșitul lunii. În aceste
documente apar elementele componente ale remunerației și multe alte informații privind salariații și relația cu
aceștia. Datoria se înregistrează inițial în structura Personal – salarii datorate, la nivelul salariului brut calculat
de entitate. Din această sumă brută se reține avansul deja plătit (dacă este cazul), se mai rețin contribuțiile sociale
și fiscale ale angajatului, și eventual alte sume, ceea ce rămîne reprezentînd salariul net. Cu excepția avansului
(care a fost anterior înregistrat la creanțe – vezi mai sus), toate celelalte rețineri se concretizează în tot atîtea
datorii față de diverși terți.
Datoriile față de angajați nu se limitează la salariile consemnate odată cu finalizarea statelor de salarii.
Putem avea și:
- datorii din ajutoare materiale pe care entitatea se angajează să le acordate salariaților;
- datorii din participarea salariaților la profitul realizat de entitate – îndeosebi la entitățile cu capital
majoritar sau integral de stat, dar se poate la orice altă entitate, în virtutea înțelegerilor dintre aceasta și salariații
organizați sau nu în asociații, sindicate, comitete etc.;
- drepturi de personal neridicate – dacă salariile se plătesc în numerar și unul sau mai mulți salariați nu-
și ridică banii în trei zile, datoria se transferă în această structură;
- rețineri din salarii datorate terților: salariații pot să fi încheiat convenții cu entități cărora le datorează
bani pentru ca plățile să se efectueze direct de angajator, prin reținerea din salarii și virarea către entitățile
implicate.
Atunci cînd discutăm despre salarii, este inevitabil să amintim și despre contribuțiile sociale și fiscale
aferente, suportate de angajat și de angajator. Aceste contribuții se justifică prin existența cheltuielilor publice,
precum și a indemnizațiilor pe care tot angajații sau foștii angajați le vor primi mai devreme sau mai tîrziu. Se
disting:
- pentru angajați: contribuția la asigurări sociale (CAS) - 25%, contribuția la asigurări sociale de sănătate
(CASS) – 10%, impozitul pe salarii – 10%.
- pentru angajatori: contribuţia asiguratorie pentru muncă(CAM) – 2,25% şi contribuția la asigurări sociale
(CAS): pentru condiţii deosebite de muncă- 4%, iar pentru condiţii speciale de muncă 8%.
Impozitarea directă a îmbogățirii firmelor se realizează îndeosebi prin intermediul impozitului pe profit.
Impozitul pe profit este egal cu cota de impozit aplicată asupra profitului fiscal. Este important de reținut
că nu se calculează impozit pe pierderea fiscală: ori de cîte ori rezultatul fiscal este negativ (oricît de mic)
impozitul pe profit aferent este zero.
În prezent, cota de impozit pe profit în România este de 16%. În ceea ce privește rezultatul fiscal- (Rf),
formula după care se calculează este următoarea:
Rezultatul contabil
în care:
Vt = venituri contabile totale;
Cht = cheltuieli contabile totale;
Chn = cheltuieli nedeductibile;
Df = deduceri fiscale;
Pfr = pierdere fiscală reportată.
În contabilitate, pentru consemnarea celorlalte impozite și taxe datorate de entități, s-au creat două structuri unde
găsim elemente destul de eterogene:
- Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate - înregistrăm aici accizele, taxele vamale, impozitul pe
veniturile nerezidenților, impozitele și taxele locale (pe clădiri, pe terenuri, pe mijloace de transport, pe
spectacole…);
- Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate, unde consemnăm contribuții la diverse fonduri speciale
constituite pe seama unor activități derulate de unele întreprinderi; enumerăm cîteva dintre acestea: fondul pentru
sănătate publică, fondul pentru mediu, fondul pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei, fondul
cultural național, fondul cinematografic, fondul național de solidaritate…
Capitalul social minim pentru societățile cu răspundere limitată (SRL) este încă de 200 lei. Pentru înființarea unei
astfel de afaceri este însă nevoie de mai mult decît atît. Totuși, mulți viitori asociați aleg să lase capitalul social
la minimul legal, diferența de bani fiind pusă la dispoziția societății sub formă de împrumut. Apare astfel o datorie
foarte frecventă la SRL: Sume datorate asociaților. Adeseori, valoarea acestei datorii depășește cu mult capitalul
social și, în raportările contabile, ea este prezentată alături de celelalte datorii, chiar dacă exigibilitatea ei nu are
nimic de-a face cu exigibilitatea datoriilor către alți terți. Cînd totalul sumelor datorate asociaților este foarte
mare, bilanțul, ca mărime sintetică, ne oferă o imagine puțin denaturată asupra situației firmei - de fapt aceste
datorii sînt aproape resurse proprii și ar fi util să fie considerate ca atare măcar în analiza financiară.
Tot în relația cu asociații/acționarii apare și datoria numită Dividende de plată. Toată lumea știe ce-s alea
dividende: părți din profiturile realizate de societatea comercială și însușite de asociați/acționari, pe baza hotărîrii
adunării generale (AGA). De regulă, dividende se plătesc în bani, dar se pot da și în natură. Societatea comercială
plătitoare a dividendelor trebuie să rețină impozitul pe dividende în cotă de 5%.
Structurile de datorii dezvoltate pînă aici reprezintă cele mai frecvente exemple de datorii identificate de contabil.
Mai sînt și altele, pe care ne permitem să le considerăm mai puțin importante.
Totuși, dacă apare vreo datorie căreia contabilul să nu-i găsească loc într-o structură specifică, atunci
aceasta va fi înregistrată în structura Creditori diverși. Reamintim astfel că, prin termenul generic de creditori
înțelegem persoane față de care entitatea are datorii. Există chiar o lege (a insolvenței, nr. 85/2006) în care toate
persoanele față de care o întreprindere în dificultate are datorii se numesc creditori.
3.4.3. Provizioane
Pentru recunoașterea contabilă a unei datorii, este necesară îndeplinirea criteriilor amintite mai sus. Atunci cînd
verificăm dacă se îndeplinesc criteriile respective, putem
ACTIV PASIV
constata că apar elemente de incertitudine cu privire la I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
momentul viitor al decontării datoriei sau la suma exactă ce va 1. Capitaluri pentru
fi plătită sau chiar la probabilitatea confirmării datoriei 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
respective. Astfel, norma contabilă românească recunoaște că 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
provizioanele sînt datorii dar „se pot distinge de alte datorii 3. Imobilizări financiare specială
[…] prin factorul de incertitudine legat de exigibilitatea sau II. Active circulante II. Datorii
valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei”. 1. Stocuri 1. Datorii financiare
2. Creanţe curente 2. Alte datorii
Pentru a exemplifica, este suficient să începem prin a enumera
3. Trezorerie 3. Provizioane
cele mai vizibile provizioane identificate de norma contabilă: Total activ = Total pasiv
- provizioane pentru litigii;
- provizioane pentru garanții acordate clienților;
- provizioane pentru dezafectarea de imobilizări și alte acțiuni similare legate de acestea;
- provizioane pentru acțiunile de restructurare;
- provizioane pentru pensii și obligații similare;
- provizioane pentru impozite;
- provizioane pentru terminarea contractului de muncă.
Înființarea unei societăți comerciale presupune, printre altele, punerea la dispoziția acesteia a unor aporturi în
bani sau în bunuri. Acționarii/asociații transferă din averea personală în averea firmei acești bani/aceste bunuri și
primesc în schimb titluri de valoare numite acțiuni, respectiv, părți sociale. Aceste titluri le oferă deținătorilor
(asociați/acționari) unele drepturi. Dintre acestea, ne interesează aici dreptul de vot și dreptul la dividende, cărora
le putem adăuga dreptul de a fi informat, dreptul de a participa la adunările generale etc. Conform legii, titlurile
de același tip emise de o entitate oferă deținătorilor drepturi egale, indiferent de momentul emisiunii ori de data
la care acționarul/asociatul le dobîndește. De aici putem înțelege că acțiunile/părțile sociale emise de o entitate
trebuie să aibă un element valoric comun, indiferent de maniera, de momentul și de prețul cu care au fost emise.
Acest element comun este valoarea nominală.
Definim astfel capitalul social drept valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale emise de o
societate comercială în schimbul aporturilor primite de la acționari/asociați ori lăsate de aceștia la dispoziția
firmei. Este important de precizat că nu toată valoarea aporturilor în bani sau în natură ale asociaților/acționarilor
se concretizează neapărat în capital social.
Regulile contabile spun că diferența între valoarea de emisiune și valoarea nominală a aporturilor
asociaților/acționarilor se contabilizează ca primă de capital.
În ceea ce privește drumul parcurs de aporturile asociaților sau acționarilor pînă la a fi recunoscute drept
avere a firmei, contabilii și juriștii identifică două faze:
- subscrierea capitalului – angajamentul asociaților/acționarilor de a pune bani/bunuri la dispoziția firmei
- capitalul social aferent se numește subscris nevărsat;
- vărsarea capitalului – virarea efectivă a banilor sau transferul bunurilor de la asociați/acționari către
societatea comercială.
Pentru unele societăți comerciale, această separare a pașilor de parcurs în crearea capitalului social este
una mai degrabă formală, pentru că în realitate lucrurile se derulează uneori de o manieră mai puțin complicată.
În toate cazurile, trebuie să ne ferim să analizăm o întreprindere prin prisma capitalului social – după o
anumită perioadă de funcționare, este posibil ca mărimea capitalului social să devină aproape nesemnificativă în
raport cu totalul capitalurilor proprii sau cu totalul averii disponibile.
Scopul activității întreprinderilor este obținerea profitului. Din punct de vedere contabil, la sfîrșitul fiecărui an se
trage linie și se stabilește cît este rezultatul firmei pe anul respectiv – profit sau pierdere. Dacă rezultatul este
pozitiv, atunci se pune problema repartizării lui. Din punct de vedere contabil, există două mari destinații ale
profitului net:
- fie pleacă din întreprindere, ca dividende sau ca participare a salariaților la profit;
- fie rămîne la dispoziția întreprinderii pe termen mai lung sau mai scurt.
Destinațiile precise ale profitului sînt stabilite de către adunarea generală a asociaților/acționarilor (AGA),
de regulă, la propunerea consiliului de administrație sau a administratorului. Dacă AGA hotărăște să lase profit
la dispoziția întreprinderii pe termen nedeterminat, atunci, din punct de vedere contabil, profitul respectiv devine
rezerve.
Din punct de vedere al reglementării care obligă/permite întreprinderii să constituie rezerve, găsim cel
puțin trei categorii: rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve. Rezerva legală este constituită, așa cum îi
spune și numele, ca urmare a respectării unei obligații impuse de lege - este vorba de legea societăților comerciale
care precizează că o societate comercială trebuie să constituie din profiturile obținute o rezervă legală de cel puțin
1/5 din capitalul social. Rostul acestei obligații este de a crește garanțiile oferite de firmă terților (îndeosebi
creditorilor). Această regulă devine fără prea mare efect atunci cînd societatea este organizată ca SRL și optează
pentru un capital social minim de 200 lei – rezerva legală maximă ajunge la 40 lei, ceea ce nu credem că este de
natură să-i liniștească pe creditori. Dacă, dimpotrivă, capitalul social este mare, atunci și rezerva legală devine
importantă. Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, constituirea rezervei legale este interesantă în măsura
în care sumele cu această destinație nu se impozitează (în limita a 5% din profitul brut anual, pînă la atingerea
limitei de 20% din capitalul social). Rezervele statutare se constituie după cum scrie în statutul (actul
constitutiv) societății comerciale și nu se pot utiliza decît pe destinațiile precizate în același statut. Cea mai simplă
categorie o reprezintă alte rezerve constituite, de cele mai multe ori, prin hotărîrea AGA și care se pot consuma
potrivit hotărîrii aceluiași for.
Termenul de rezerve este utilizat în normele contabile atît pentru a desemna rezervele propriu-zise, cît și alte
categorii de resurse, ceea ce este de natură să-i deruteze puțin pe cei mai puțin avizați. Pentru a evita
neînțelegerile, am optat pentru termenul de rezerve din profit pentru calificarea rezervelor constituite pe baza
hotărîrii AGA, în urma repartizării profiturilor firmei (cele de la subcapitolul precedent) și reținem mai degrabă
termenul de diferențe pentru celelalte categorii de rezerve prezentate în normele contabile.
Diferențele din reevaluare nu apar decît atunci cînd entitatea optează pentru un tratament contabil în care
se reține valoarea justă drept referință. Prin valoare justă înțelegem, aici, un preț care s-ar putea obține pe o piață
activă (adică o piață cu suficient de mulți participanți).
Diferențele de conversie apar în contabilitate atunci cînd întreprinderea (numită societate mamă) are filiale în
străinătate și aceste filiale țin contabilitatea curentă în altă monedă decît cea reținută de mamă. Pentru întocmirea
documentelor contabile de sinteză ale societății mamă este necesară astfel o conversie dintr-o monedă în alta.
Cum cursurile de schimb la care se face conversia diferitelor componente ale bilanțului nu sînt întotdeauna
identice, este ușor să ne imaginăm că apar diferențe de curs valutar a căror contabilizare se face, în anumite
condiții, la capitaluri proprii, în structura diferențe (rezerve) de conversie.
În principiu, dacă o parte din profitul obținut într-un an nu este repartizată de către AGA, atunci profitul respectiv
rămîne la resurse ca rezultat reportat, în vederea unei repartizări ulterioare. Rezultatul poate fi însă profit sau
pierdere. Dacă rezultatul reportat este profit, atunci se va adăuga celorlalte capitaluri proprii. Dacă, dimpotrivă,
rezultatul reportat este pierdere, atunci el va apărea la capitaluri proprii cu semnul minus, diminuînd totalul
resurselor de care dispune entitatea.
Bilanțul ne oferă o informație foarte bună cu privire la averea și la datoriile firmei la un moment dat. Trebuie să
insistăm însă pe acest moment dat – bilanțul nu este decît o fotografie, care, oricît de fidelă ar fi, nu reușește să
ne arate altceva decît un instantaneu. Or, activitățile în care este implicată entitatea conduc la modificări ale
elementelor de activ și de pasiv, modificări mai mult sau mai puțin importante, mai rapide sau mai lente. Unele
din aceste modificări pot conduce la îmbogățirea sau la sărăcirea entității. Fluxurile brute apărute în entitate și de
pe urmă cărora se constată astfel de îmbogățiri sau sărăciri se încadrează, de cele mai multe ori, la structurile
contabile de venituri (îmbogățirile) și de cheltuieli (sărăcirile).
Activ = Pasiv
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
Definirea veniturilor și a cheltuielilor se poate face plecînd de la noțiunile specifice bilanțului. Astfel,
simplificînd lucrurile, putem spune că:
- operațiunile de pe urma cărora cresc capitalurile proprii sînt operațiuni generatoare de venituri;
- operațiunile de pe urma cărora scad capitalurile proprii sînt operațiuni generatoare de cheltuieli.
Silogismele pe care le invocăm aici se pot scrie după cum urmează:
a) dacă un activ crește, fără să scadă alt activ și fără să crească un pasiv, atunci păstrarea echilibrului A =
P ne obligă să sporim capitalurile proprii: a apărut un venit; de exemplu, cînd se facturează servicii (fără TVA),
apare un activ – creanța față de client, nu scade nici un alt activ, nu crește nici o datorie, deci avem un venit brut
egal cu prețul de vînzare (fără TVA) - vezi figura de mai jos;
b) dacă un pasiv scade, fără să crească alt pasiv și fără să scadă un activ, atunci recunoaștem un venit; de
exemplu, furnizorul acordă o reducere întreprinderii de referință: scade o datorie, nu scade nici un activ, nu crește
nici o altă datorie – suma se trece la venituri;
Datorii (-)
c) dacă un activ scade, fără să crească alt activ și fără să scadă o datorie, atunci diminuăm capitalurile
proprii printr-o cheltuială; cînd, de exemplu, înregistrăm dobînda la un credit bancar, avem o scădere a activului
– ies niște bani din contul la bancă, nu crește nici un alt activ, nu scade nici o datorie, deci diminuăm capitalurile
proprii (vezi figura de mai jos);
d) dacă un pasiv crește, fără să scadă alt pasiv și fără să crească un activ, atunci recunoaștem diminuarea
capitalurilor proprii drept cheltuială; de exemplu, factura de la furnizorul de servicii de telefonie (facem
abstracție de TVA) se concretizează în creșterea unei datorii, fără sa crească vreun activ ori să scadă o altă datorie
– o trecem la cheltuieli, prin diminuarea capitalurilor proprii (vezi figura de mai jos).
Datorii (+)
Veniturile și cheltuielile de exploatare apar în urma derulării de tranzacții care țin de activitatea obișnuită
a firmei. Cea mai mare parte a veniturilor și a cheltuielilor se încadrează în această structură. La venituri, lucrurile
sînt clare și ușor de înțeles: preluăm, cu unele mici modificări, lista acestora din norma contabilă:
- venituri din vînzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii – acestea dau
conținut cifrei de afaceri;
- venituri din subvenții de exploatare, reprezentînd subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și
pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzînd veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din
exploatare.
Acestora li se adaugă două categorii de pseudo-venituri a căror dezvoltare se va face mai tîrziu: spunem
aici doar că rolul lor este de a compensa efectul unor cheltuieli asupra rezultatului. Le putem desemna cu termenul
de venituri intermediare și se cuprind aici: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse şi serviciilor în curs
de execuţie și veniturile din producția de imobilizări. Aproape tuturor celorlalte venituri le putem spune venituri
finale.
În ceea ce privește cheltuielile după natură, tot norma contabilă ne oferă o listă sugestivă, din care spicuim:
- cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; contravaloarea energiei și apei consumate; costul
mărfurilor vîndute și al ambalajelor ieșite din entitate într-un fel sau altul;
- cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de
asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii;
cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări;
cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități;
donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc.).
Veniturile și cheltuielile financiare țin de activitatea căreia îi putem spune financiară și pot îmbrăca forme
precum:
- venituri și cheltuieli privind imobilizările financiare;
- venituri și cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
- venituri și cheltuieli cu diferențele de curs valutar
- venituri și cheltuieli din dobînzi;
- sconturi: venituri și cheltuieli din reducerile financiare primite/acordate pentru plăți/încasări înainte de
scadență;
- alte venituri și cheltuieli financiare.
Impozitul pe profit este o cheltuială prezentată distinct în raportările contabile, pentru a marca într-un fel
faptul că profitul de pe urma căruia apare poate avea componente de exploatare sau financiare. Adeseori, pentru
a simplifica lucrurile, în analize mai mult sau mai puțin financiare, cheltuiala cu impozitul pe profit se prezintă
la activitatea de exploatare.
Din punct de vedere al clasificării cheltuielilor după destinație, regula contabilă românească reține
următoarele categorii:
- cheltuieli ale activității de bază;
- cheltuielile activităților auxiliare;
- cheltuieli indirecte de producție;
- cheltuieli generale de administrație;
- cheltuieli de desfacere.
TEHNICĂ DE
ARTĂ
GESTIUNE
SISTEM
ŞTIINŢĂ
INFORMAŢIONAL
7
CONTABILITATE - ŞTIINŢĂ
deoarece:
• are un obiect propriu de cercetare;
• dispune de o metodă specifică în abordarea obiectului;
• descoperă şi demonstrează legităţi sau principii care
guvernează acel domeniu al cunoaşterii;
• dispune de un vocabular sau o terminologie specifică.
12
Concepţia juridică asupra obiectului contabilităţii
13
Concepția economică cu privire la obiectul
contabilității
• utilizări permanente sau stabile
Utilizările definesc modul de (imobilizări),
întrebuinţare a valorilor în cadrul • utilizări temporare sau curente (activele
activităţilor desfăşurate de o entitate. circulante) şi
Ele pot fi grupate în: • utilizări rezultat, respectiv pierderea
generată de o activitate nerentabilă.
15
OBIECTUL CONTABILITĂŢII
(concepţie economico-juridică)
precum şi raporturile
ansamblul mişcărilor de
economico-juridice care
valori exprimabile în bani
iau naştere între diferite
dintr-un perimetru de
entităţi şi care generează
mică sau mare întindere
decontări băneşti între ele
Raporturile
Obiectul
economico-juridice
contabilității
pot genera:
ansamblul mișcărilor de
valori (toate elementele
de avere și modificările CREANȚE (DREPTURI) față
suferite de acestea) care de terți (DEBITORI)
pot fi exprimate în etalon
monetar
raporturile economico-
juridice care generează
decontări băneşti (relațiile DATORII față de terți
entității cu terții din (CREDITORI)
mediul exterior care pot fi
exprimate valoric)
17
Exemplu de mișcări de valori
Creanțe față de
asociați pentru
primirea
aportului
Creanțe față de
Bani
clienți
Produse Materii
finite/ prime,
Semifabricate materiale
18
TIPURI DE RAPORTURI ECONOMICO- JURIDICE
ENTITATE ECONOMICO-SOCIALĂ
care deține AVERE (bunuri, mijloace bănești,
creanțe)
19
Dubla reflectare a materiei contabile
20
Exemplu de dublă reflectare a materiei contabile
vorbim de obiectul
faptele și contabilității atâta
fenomenele timp cât ne
raportăm la dubla reflectare a
studiate -
perimetrul unei materiei
mişcările de valori
anumite entități, contabile: sub
și raporturile
indiferent de modul aspect de
economico-
de organizare existență
juridice ale (societate cu (mijloace) și sub
entității cu diverși personalitate aspect de
terți - trebuie să juridică, regie proveniență
fie obligatoriu autonomă, (resurse).
exprimate în instituție publică,
etalon monetar; asociație, fundație
etc.) 22
Tipuri de entităţi patrimoniale care sunt obligate să
organizeze şi să conducă contabilitate proprie
(potrivit Legii contabilităţii)
• societăţile comerciale
• societăţile/companiile naţionale
• regiile autonome
• societăţile cooperatiste
• instituţiile publice
26
SOCIETĂŢI COMERCIALE
• sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt garantate cu
Societăţile în nume patrimoniul social, iar asociaţii răspund nelimitat şi solidar
pentru obligaţiile societăţii. Părţile sociale nu pot fi
colectiv (SNC) reprezentate de titluri de valoare negociabile.
28
CLASIFICAREA SOCIETĂŢILOR DUPĂ MĂRIME
29
Caracteristici ale entităților
INSTITUŢIILE PUBLICE sunt entități care îndeplinesc activităţi ale administraţiei publice
centrale sau locale ce au caracter de prestaţie social-culturală sau de altă natură.
Caracteristica esenţială a acestor entități o constituie faptul că activitatea lor nu generează
venituri care să le asigure în întregime autofinanţarea, ele fiind finanţate, în cea mai mare
parte, prin intermediul bugetelor, dar există şi instituţii finanţate din venituri proprii şi din
subvenţii acordate de la buget.
35
CONTABILITATEA DE GESTIUNE
produce informaţiile confidenţiale, cuprinse în
documente şi analize destinate uzului intern al firmei,
folosite pentru conducerea operativă a întreprinderii,
inclusiv corectarea din mers a eventualelor abateri de
la parametrii estimaţi
Utilizatorii cu interes financiar direct urmăresc în ce măsură s-au atins obiectivele de lichiditate
şi profitabilitate. Asemenea utilizatori sunt investitorii actuali şi potenţiali, precum şi creditorii
actuali şi potenţiali.
Utilizatorii cu interes financiar indirect sunt, de regulă, cei care au nevoie de informaţii
contabile pentru a lua decizii în probleme de interes general. Este cazul organelor fiscale şi altor
organisme ale statului.
39
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE INFORMAȚIILOR
CONTABILE
Fundamentale: Amplificatoare:
să reprezinte exact
ceea ce își propun verificabilitate – ceea ce înseamnă că diferiți observatori independenți
să reprezinte; și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la
faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă;
3
PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII
BALANŢELE DE VERIFICARE
Informațiile furnizate de conturi trebuie să fie puse la dispoziția utilizatorilor (care
nu au întotdeauna pregătire contabilă) într-o formă accesibilă, ceea ce presupune o
serie de prelucrări în urma cărora se obțin sinteze contabile. Unele dintre acestea se
obțin prin prelucrarea datelor furnizate de toate conturile, iar altele prin
prelucrarea datelor furnizate de o parte de conturi. O sinteză contabilă
reprezentativă din prima categorie o constituie balanța de verificare care,
practic, realizează legătura dintre cont și bilanțul ce constituie componentă a
situațiilor financiare anuale.
Prin intermediul balanței de verificare sunt centralizate informațiile referitoare la
situația și modificările tuturor elementele de activ, de pasiv, de venituri și de
cheltuieli, existând posibilitatea de a exercita un control asupra prelucrării datelor
în contabilitate.
BILANȚUL - ca sinteză contabilă - este procedeul care încheie un ciclu de
înregistrări contabile dintr-o perioadă de gestiune (trimestru, semestru sau an) și,
pe baza informațiilor pe care le conține, demarează un nou ciclu de prelucrare a
datelor în contabilitate.
6
PROCEDEE COMUNE DISCIPLINELOR ECONOMICE
EVALUAREA - este procedeul prin care toate elementele și operațiunile patrimoniale trebuie să fie
reflectate în contabilitate în etalon monetar. Prin evaluare se realizează aducerea la un numitor
comun a tuturor elementelor patrimoniale, ceea ce permite gruparea, sintetizarea și compararea
acestora.
INVENTARIEREA - este procedeul care permite cunoașterea situației reale a patrimoniului unei
entități și identificarea eventualelor neconcordanțe între situația faptică și cea deja consemnată în
contabilitate.
7
NOȚIUNILE DE BILANȚ, ACTIV ȘI PASIV
Bilanţul este acel calcul de sinteză al contabilităţii care
prezintă la un moment dat, exprimată în bani, situaţia
economico-financiară a unui perimetru contabil punând faţă în
faţă activul cu pasivul.
8
NOȚIUNILE DE BILANȚ, ACTIV ȘI PASIV
Fiind vorba de aceeaşi substanţă reflectată din puncte de vedere distincte este
firesc să avem echilibrul: MIJLOACE = RESURSE
10
POSTURILE RECTIFICATIVE
Posturile
rectificative asupra • Repartizarea profitului;
resurselor (de activ • Prime privind rambursarea obligaţiunilor ;
contra pasiv) sunt: • Acțiuni proprii.
12
Exemplificarea postului rectificativ
Ajustări pentru deprecierea terenurilor
13
ECHILIBRU BILANŢIER
ACTIV = PASIV
16
DEFINIŢIA CHELTUIELILOR POTRIVIT
REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
constituie diminuări ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile
18
DEFINIŢIA VENITURILOR POTRIVIT
REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
reprezintă creşteri ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile
20
PRINCIPII ȘI COVENȚII CONTABILE
21
PRINCIPII CONTABILE
(potrivit reglementărilor româneşti)
3. Principiul prudenţei
5. Principul intangibilităţii
22
PRINCIPII CONTABILE
(potrivit reglementărilor româneşti)- continuare
7. Principiul necompensării
Modificarea de
politică contabilă la • modificare excepţională intervenită în situaţia
entităţii sau în contextul economico-financiar în
iniţiativa entităţii care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
poate fi determinată • obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
de:
25
PRINCIPIUL PRUDENŢEI
în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data
bilanţului;
27
PRINCIPIUL CONTABILITĂȚII DE
ANGAJAMENTE
31
PRINCIPIUL NECOMPENSĂRII
Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între
elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
33
EXEMPLE DE SITUAȚII CÂND SE APLICĂ ACEST
PRINCIPIU
35
PRINCIPIUL PRAGULUI DE
SEMNIFICAŢIE
Potrivit normelor
contabile în vigoare, • la intrarea în entitate;
evaluarea elementelor • la inventar și prezentarea
prezentate în situațiile
financiare poate avea elementelor în bilanț;
loc în următoarele • la ieşirea din entitate sau la
momente darea în consum.
reprezentative :
2
EVALUAREA LA INTRAREA ÎN ENTITATE
bunurile procurate cu
titlu oneros (contra • la COST DE ACHIZIŢIE;
plată) se evaluează
6
COSTUL DE PRODUCŢIE
Costul de
producţie sau de • cheltuielile directe aferente producţiei, şi
anume: materiale directe, energie consumată în
prelucrare al scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte
stocurilor, precum cheltuieli directe de producţie, costul
şi costul de proiectării produselor,
• precum şi cota de cheltuieli indirecte de
producţie al producţie alocată în mod raţional ca fiind legată
imobilizărilor de fabricaţia acestora
cuprind:
7
COSTUL DE PRODUCŢIE
• costurile îndatorării care sunt direct atribuibile
Sunt incluse achiziției, construcției sau producției unui activ
cu ciclu lung de fabricație.
în costul de • De exemplu, în costurile îndatorării pot fi incluse
dobânda la capitalul împrumutat pentru
producţie al finanțarea achiziției, construcției sau producției
de active cu ciclu lung de fabricație, precum și
unui activ : comisioanele aferente acestor împrumuturi
contractate.
8
VALOAREA JUSTĂ
• se înțelege suma pentru care un activ ar putea fi
Prin valoarea justă a schimbat de bunăvoie între părți aflate în
activelor cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții cu
prețul determinat obiectiv.
9
EVALUAREA LA INVENTAR ȘI LA PREZENTAREA
ELEMENTELOR ÎN BILANȚ
diferenţele diferenţele
constatate în plus constatate în minus
între valoarea de între valoarea de
inventar şi valoarea inventar şi valoarea
de intrare nu se contabilă netă se
înregistrează în evidențiază distinct în
contabilitate, aceste contabilitate, în
elemente conturi de ajustări,
menţinându-se la aceste elemente
valoarea lor de menținându-se la
valoarea lor de
intrare; intrare.
12
TRATAMENTUL DIFERENŢELOR CONSTATATE ÎN MINUS ÎNTRE
VALOAREA DE INVENTAR ŞI VALOAREA DE
INTRARE PENTRU ELEMENTELE DE ACTIV
Pentru creanțele și
datoriile exprimate • Evaluarea la bilanț se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca Națională a României, valabil la data încheierii
în valută și cele cu exercițiului financiar.
decontare în lei în • În scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel
funcție de cursul evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.
unei valute
17
2.2.4. TIPURI DE INFLUENŢE ALE
OPERAŢIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE
ASUPRA BILANŢULUI
modificare modificare
permutativă în opusă de sporire
Activ
modificare
modificare
opusă de
permutativă în
reducere
Pasiv
19
Operațiuni singulare generatoare de mișcări
permutative
unde X = x’ + x“
22
Grupuri de operații economice inseparabile
26
1. b) Se recepționează un echipament industrial, la cost de 905.000
lei, TVA 171.950 lei, conform facturii și procesului verbal de recepție.
27
2. a) Se achită parțial datoria față de furnizorul de imobilizări de la operațiunea
1b), conform extrasului de cont; suma plătită este de 450.000 lei
28
2. b) Angajatul care a primit avans de trezorerie de 4.500 lei, justifică plata
întregii sume către un furnizor, pe baza chitanțelor de la acesta.
29
3. a) În vederea vânzării unor produse finite prin magazinele proprii, firma
transferă la mărfuri produse evaluate la cost de 29.000 lei, conform notei de
transfer.
30
3. b) Conform extrasului de cont primit de la bancă, se constată achitarea
unei sume în avans către un furnizor extern: 50.000 euro x 4,9 lei/euro =
245.000 lei.
31
4. a) Conform statelor de salarii, se rețin obligațiile sociale și fiscale ale salariaților
astfel: CAS 100.000 lei, CASS 40.000 lei, impozit pe salarii 20.000 lei.
32
4. b) Conform actului adițional la actul constitutiv al societății, adunarea
generală a asociaților decide transferul sumei de 350.000 de la rezerve la
capitalul social.
33
Tipurile de operațiuni exemplificate
• 1a
A+x=P+x • 1b
• 2a
A- x = P - x • 2b
• 3a
A+ x – x = P • 3b
• 4a
A=P+x-x • 4b
34
2.3. Contul- mijloc de înregistrare a
evenimentelor și tranzacțiilor. Sistemul de
conturi (treapta a doua a metodei
contabilității)
2.3.1. Definiția, structura, funcțiile și regulile de
funcționare a conturilor
clasa 2 – conturi de
imobilizări;
conturi de clasa 3 – conturi de stocuri și
bilanț (clasele producție în curs de
1-5): execuție;
clasa 5 – conturi de
Clasele 1-8 sunt utilizate în cadrul trezorerie.
contabilității financiare fiind grupate în:
clasa 6 – conturi de
cheltuieli;
Clasa 9 „Conturi de gestiune” cuprinde conturi de
conturi utilizate în cadrul contabilității de rezultate:
gestiune
clasa 7 – conturi de venituri;
clasa 8 –
conturi
speciale.
6
FORME DE CONTURI
7
MODELE DE CONT
Modelul contului prevăzut de Normele metodologice de întocmire și utilizare
a formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă
8
FUNCŢIILE CONTULUI
Funcția de clasare coerentă a materiei de reflectat în
contabilitate
Structurile în care este divizat universul materiei contabile sunt
urmărite cu ajutorul conturilor. Ele realizează o clasare a materiei de
reflectat în contabilitate în sensul că nu există valori exprimabile în
bani sau raporturi economico-juridice care generează decontări care
să nu fie urmărite cu ajutorul conturilor.
Funcția de sistematizare
Orice element de activ sau de pasiv poate suferi modificări în două
sensuri: sporire sau reducere. Contul permite calcule separate asupra
sporirilor și, respectiv, a reducerilor suferite de categoriile de valori
sau raporturile economico-juridice pe care le reflectă. De aceea, el
are o formă adecvată acestei sistematizări fiind format din două
părți: debit și credit.
9
FUNCŢIILE CONTULUI
Funcția de calcul
Contul este conceput ca un mijloc de calcul deoarece în el se exprimă existentul inițial, se fac
calcule asupra nivelului sporirilor și a reducerilor suferite ca urmare a operațiunilor ce au avut
loc într-o anumită perioadă de gestiune, precum și asupra existentului final.
Aceasta din urmă se determină pe baza relației de principiu:
Existent final = Existent inițial + Sporiri – Reduceri
Funcția de analiză
Reflectând existentul inițial, sporirile și reducerile din cursul unei perioade, contul ilustrează
modul cum a evoluat în acea perioadă elementul de activ sau pasiv pe care îl reflectă și permite o
analiză a operațiunilor care au determinat această evoluție.
Funcția de control
Informațiile furnizate de conturi pot fi utilizate pentru controlul asupra gestionării valorilor
patrimoniale.
10
TEHNICA CONTULUI
A DEBITA UN CONT înseamnă a înscrie o sumă în debitul
contului respectiv
2. RULAJUL CONTULUI - reprezintă totalul sumelor înscrise în debitul sau creditul unui
cont, fără soldul iniţial
3. TOTAL SUME - exprimă totalul valorilor consemnate în debitul sau creditul unui cont,
inclusiv soldul iniţial
Total sume debitoare = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor
Total sume creditoare = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor
13
REGULI DE FUNCŢIONARE A
CONTURILOR
14
FORMULE DE CALCUL A SOLDULUI FINAL
Situându-ne în
cadrul primei
reguli de
funcționare a
conturilor
avem relația:
Dacă avem în
vedere cea de-a
doua regulă de
funcționare a
conturilor,
atunci:
15
CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE
Pe următoarea treaptă de
descompunere, contul analitic • 4111.01.01 „Clientul intern A”;
4111.01 „ Clienţi interni” se poate • 4111.01.02 „Clientul intern B”;
dezvolta pe mai multe conturi • …………………………………
analitice astfel:
• sold iniţial;
Astfel, suma părţilor trebuie • rulaj debitor;
să fie egală cu • rulaj creditor;
întregul pentru fiecare din
• total sume debitoare;
mărimile reflectate
prin cont : • total sume creditoare;
• sold final.
19
CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI
ANALITICE
22
ÎNREGISTRAREA ÎN PARTIDĂ DUBLĂ
Din prezentarea tipurilor de influențe ale operațiunilor asupra bilanțului s-a
observat că, practic, pentru orice operațiune ce are loc într-un perimetru
contabil se stabilește o legătură între cel puțin două elemente ale bilanțului.
Deci, orice operațiune economică sau financiară, producând o dublă
modificare în bilanț se va reflecta în contabilitatea curentă printr-o dublă
înregistrare în conturi, concomitent și cu aceeași valoare.
24
TIPURILE DE CORESPONDENȚE DINTRE CONTURI
25
TIPURILE DE CORESPONDENȚE DINTRE CONTURI
26
ANALIZA CONTABILĂ
Analiza contabilă este un demers prin care fiecare
operațiune economică sau financiară este cercetată cu
scopul de a se stabili corespondența între conturile
debitoare și creditoare.
Prin analiza
contabilă sunt • a) conturile care intră în funcţiune;
reţinute următoarele • b)caracterul conturilor: conturi de activ
elemente care sau conturi de pasiv;
• c) sensul modificării: sporire sau
ne conduc la reducere;
stabilirea • d)pe baza regulilor de funcţionare a
corespondenţei
conturilor, se stabileşte partea contului pe
conturilor, şi
anume: care se face înregistrarea: debit sau credit.
27
Exemplu: conform extrasului de cont se încasează prin contul
de disponibil c-valoarea facturii emise în favoarea unui client
C în valoare de 20.000 lei pentru produse finite livrate
acestuia.
Etapa 1: conturile care se modifică: 5121 „Conturi la bănci în lei” și 4111 „Clienți”;
Etapa 2: caracterul conturilor: contul 5121 „Conturi la bănci în lei” este cont de
activ, iar contul 4111 „Clienți” este cont de activ;
Etapa 3: sensul modificării: contul 5121 „Conturi la bănci în lei” sporește, iar
contul 4111 „Clienți” se reduce;
29
ARTICOLUL CONTABIL
Rezultatul analizei contabile este articolul contabil
Articolele
contabile • Contul debitor = Contul creditor
simple
Articolele • % = %
contabile • Contul debitor 1 Contul creditor 1
• Contul debitor 2 Contul creditor 2
complexe • ……………….. ………………...
•
(mixte) Contul debitor n Contul creditor n
31
CLASIFICAREA ARTICOLELOR CONTABILE
(continuare)
Articole (formule)
contabile curente
32
ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ
Articolele contabile rezultate în urma analizei contabile a operațiunilor sunt
consemnate într-un registru de contabilitate numit Registru – jurnal, în ordinea
datelor calendaristice, operațiune după operațiune, fără a se lăsa spații libere și
fără a se face ștersături. De aceea registrul jurnal se mai numește și registru
cronologic.
1
MODELUL REGISTRULUI – JURNAL
(varianta cu 8 coloane)
2
MODELUL DIDACTIC AL REGISTRULUI – JURNAL
3
ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ
În cadrul lui se realizează o sistematizare, pentru fiecare cont în parte, a situației inițiale și a tuturor mișcărilor ce apar
dispersate în diverse articole contabile din jurnal și care urmează a fi consemnate în debit sau în credit, după caz.
După sistematizarea, conform regulilor de funcționare a conturilor, a soldului inițial și a mișcărilor corespunzătoare fiecărui
cont, prin prelucrarea acestor date se determină mărimile: rulaj debitor, rulaj creditor, total sume debitoare, total sume
creditoare și sold final.
Informațiile furnizate de acest registru permit cunoașterea situației și evoluției conturilor de activ și de pasiv într-o
anumită perioadă de gestiune.
6
APLICAŢIE
Considerăm că în cursul perioadei analizate au avut loc
următoarele operaţiuni:
7
APLICAŢIE
(continuare)
• Conform extrasului de cont s-a achitat prin virament factura unui furnizor de mărfuri în valoare
de 15.000 lei.
4.
8
APLICAŢIE
(continuare)
9
Analiza contabilă operațiunea 1
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 5311 "Casa în lei„ 456 "Decontări cu acționarii sau asociații privind capitalul "
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de activ
• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Reducere
10
Analiza contabilă operațiunea 2
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 1011 "Capital subscris nevărsat„ 1012 "Capital subscris vărsat"
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de pasiv Cont de pasiv
• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Sporire
11
Analiza contabilă operațiunea 3
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 5121 "Conturi la bănci în lei" 5191 "Credite bancare pe termen scurt"
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de pasiv
• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Sporire
12
Analiza contabilă operațiunea 4
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 5121 "Conturi la bănci în lei" 401 "Furnizori"
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de pasiv
• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Reducere
13
Analiza contabilă operațiunea 5
• conturile care se modifică:
• 262 "Acțiuni deținute la entități asociate" 5121 "Conturi la bănci în lei" 269 "Vărsăminte de efectuat pentru
Etapa 1: • imobilizări financiare "
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de activ Cont de pasiv
• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Reducere Sporire
14
Analiza contabilă operațiunea 6
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 542 "Avansuri de trezorerie" 401 "Furnizori" 5311 " Casa în lei"
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de pasiv Cont de activ
• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Reducere Sporire
15
Analiza contabilă operațiunea 7
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 403 "Efecte de plătit" 401 "Furnizori" 471 " Cheltuieli înregistrate în avans"
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de pasiv Cont de pasiv Cont de activ
• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Reducere Sporire
16
Analiza contabilă operațiunea 8
• conturile care se modifică:
• 421 "Personal- salarii datorate" 5311 " Casa în lei" 426 " Drepturi de personal neridicate"
Etapa 1: •
• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de pasiv Cont de activ Cont de pasiv
• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Reducere Sporire
17
DESCHIDEREA CONTURILOR DE ACTIV
18
DESCHIDEREA CONTURILOR DE PASIV
19
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR
20
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR
21
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR
22
CARTEA MARE (I)
23
CARTEA MARE (II)
24
CARTEA MARE (III)
25
CARTEA MARE (IV)
26
CARTEA MARE (V)
27
2.4. CALCULE PERIODICE DE
SINTEZĂ (TREAPTA A TREIA A
METODEI CONTABILITĂȚII)
Calcule de sinteză-
componente ale situațiilor Alte calcule de sinteză
financiare anuale
• Bilanţul; • Calculaţia costurilor
• Calculația rezultatelor • Balanţele de verificare
(Contul de profit și pierdere); • Analiza comparativă
• Situaţia modificărilor • Calculul previzional
capitalului propriu;
• Situaţia fluxurilor de
trezorerie ;
• Note explicative la situațiile
financiare.
2
CALCULAŢIA COSTURILOR
În condițiile în care sistemul de informații contabile este structurat pe două
subsisteme:
unul ce corespunde
celălalt contabilității de
contabilității financiare
gestiune,
și
calculația costurilor
reprezintă unul din
obiectivele
contabilității de
gestiune.
3
CALCULAŢIA COSTURILOR
Calculația costurilor este acel calcul de sinteză contabilă obținut prin prelucrarea
datelor preluate din conturile contabilității financiare ce reflectă cheltuielile de
exploatare, adică acele cheltuieli efectuate pentru realizarea obiectului de
activitate al unei entități. Prelucrarea datelor privind cheltuielile de exploatare
vizează identificarea acelor cheltuieli care formează costurile produselor sau
serviciilor, după caz. Aceste costuri tranzitează, de regulă, conturile de stocuri din
clasa 3 a contabilității financiare și sunt legate de producerea respectivelor
produse sau servicii. Celelalte cheltuieli sunt considerate costuri ale perioadei,
fiind înregistrate în rezultatului exercițiului în care au fost efectuate fără a se
stabili vreo legătură cu vânzările și celelalte venituri.
Pentru a realiza delimitarea între costurile produselor sau serviciilor, pe de-o parte,
și costurile perioadei, pe de altă parte, se apelează la o serie de metode de calculație
a costurilor și de repartizare a cheltuielilor indirecte care țin seama de specificul
activității unității.
5
Tratamentul cheltuielilor
În contabilitatea de gestiune se supun
În contabilitatea financiară
retratării, în principiu, cheltuielile de
cheltuielile sunt grupate după natura
exploatare preluate din contabilitatea
lor în:
financiară, care sunt grupate în:
Cheltuieli care
Cheltuieli de formează costurile
exploatare produselor sau
serviciilor, după caz
Celelalte cheltuieli
care sunt
Cheltuieli financiare
considerate costuri
ale perioadei
Cheltuieli cu
impozitul pe profit
și alte impozite
6
CALCULAŢIA REZULTATELOR
9
CALCULAȚIA REZULTATELOR
(CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE)
10
Contul de profit și pierdere – componentă a situațiilor financiare anuale
este un calcul de sinteză care centralizează veniturile și cheltuielile, permițând determinarea rezultatului pe
nivele, după cum urmează:
12
NOTE EXPLICATIVE
Pentru fiecare element semnificativ din situațiile
financiare anuale, trebuie să existe informații aferente în
notele explicative.
18
BALANŢA DE VERIFICARE PE SUME ŞI
SOLDURI FINALE
19
BALANŢA DE VERIFICARE PE RULAJ
20
BALANŢA DE VERIFICARE CU PATRU
SERII DE EGALITĂŢI
22
BALANȚA DE VERIFICARE ȘAH
Centralizează aceleași mărimi ca și balanța de verificare pe
rulaj, și anume: soldul inițial (debitor sau creditor),
mișcările în cursul perioadei (debitoare și creditoare) și
soldul final (debitor sau creditor).
23
BALANŢA DE VERIFICARE „ŞAH“
24
Balanța de verificare cu patru serii de egalități pentru exemplul considerat
26
Balanța de verificare cu patru serii de egalități pentru exemplul
considerat (continuare)
27
Funcția de control a balanței de verificare
28
ERORI ERORI CARE NU POT FI DESCOPERITE CU AJUTORUL
BALANȚELOR DE VERIFICARE
1
3.1. Aspecte generale privind întocmirea
documentelor financiar-contabile
denumirea sau numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice sau
adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;
6
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR
• a) dacă documentul original trebuie să fie păstrat la altă
entitate, la înregistrarea în contabilitate se utilizează copia
documentului respectiv;
• b) orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau
distrugerea unor documente justificative sau contabile are
obligaţia să aducă la cunoştinţă, în scris și în termen de 24
de ore de la constatare, conducătorului entităţii situaţia
trebuie constatată; în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la
avute în primirea sesizării, conducătorul entităţii dispune
vedere încheierea unui proces-verbal care să cuprindă: datele de
identificare a documentelor dispărute; numele şi
următoarele
prenumele persoanei responsabile cu păstrarea
aspecte: documentelor; data şi împrejurările în care s-a constatat
lipsa documentelor respective; acest proces-verbal se
semnează de către: conducătorul entităţii; conducătorul
compartimentului financiar-contabil al entităţii sau
persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie;
persoana responsabilă cu păstrarea documentelor; şeful
ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea
documentelor, după caz;
7
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR
• c) în cazul în care documentul pierdut, sustras sau distrus a
fost întocmit de către entitate într-un singur exemplar,
reconstituirea acestuia se face urmând aceleaşi proceduri prin
care a fost întocmit documentul original, menţionându-se în
antetul documentului că este reconstituit;
• d) ori de câte ori dispariţia documentelor poate constitui
infracţiune, se înştiinţează imediat organele de urmărire
penală.
trebuie • e) reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de
avute în reconstituire” care va conține: sesizarea scrisă a persoanei care a
vedere constatat dispariţia documentelor; procesul-verbal de consta-
tare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; dovada sesizării
următoarele
organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării
aspecte: disciplinare a persoanei vinovate, după caz; dispoziţia scrisă a
conducătorului entităţii pentru reconstituirea documentelor; o
copie a documentelor reconstituite.
• f) în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă
entitate, reconstituirea se va face de entitatea emitentă, prin
realizarea unei copii de pe documentul existent la entitatea
emitentă; în acest caz, entitatea emitentă va trimite entităţii
solicitante, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la
primirea cererii, documentul reconstituit; 8
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR
• g) documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi
vizibil menţiunea „DUPLICAT”, cu specificarea numărului şi
a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea;
• h) documentele reconstituite conform prezentelor norme
constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitate.
• i) nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli
trebuie nenominale cum sunt bonurile, biletele de călătorie
avute în nenominale etc. pierdute, sustrase sau distruse înainte de a
vedere fi înregistrate în contabilitate;
următoarele • j) procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii
aspecte: sau distrugerii documentelor financiar-contabile se va
finaliza în termen de maximum 30 de zile de la constatare,
iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la
constatarea încetării acesteia;
• k) în cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul
reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se
păstrează împreună cu procesul-verbal, în dosarul de
reconstituire.
9
Păstrarea documentelor financiar-
contabile
12
FUNCŢIILE DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE
Registrele
contabile •Registrul-
obligatorii jurnal;
în cazul
entităților ce •Registrul-
țin
contabilitate inventar;
în partidă
dublă: •Cartea mare.
15
REGISTRUL-JURNAL
este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, cronologic, toate
operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate în cursul unei perioade;
pentru operaţiunile care nu au la bază documente justificative se întocmeşte Nota de
contabilitate;
16
REGISTRUL-INVENTAR
este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate
în funcţie de natura acestora și inventariate de către entitate, potrivit
legii;
poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de entitate;
listarea registrului Cartea mare se efectuează atât la cererea organelor de control, cât şi pentru
necesităţile entităţii.
18
3.3. Formele de înregistrare în
contabilitate
Acestea reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente
contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică
şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare
efectuate pe parcursul exerciţiului financiar.
21
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
• documentele interne - se întocmesc în cadrul entității, cu
referire la operaţii curente, unele dintre acestea circulând
după locul numai în interiorul unităţii (bon de consum, nota de predare
de produse), altele ieşind în afara mediului firmei: facturile
întocmite de firmă pentru vânzări de bunuri, prestări de
întocmire servicii, cecurile etc.
și de • documentele externe - sunt întocmite de terţi (în afara
circulație firmei), dar se referă la raporturile economico-juridice ale
entității cu aceştia: facturile furnizorilor, extrase de cont de la
bancă, cecurile de la terți etc.
24
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
• documente aferente stocurilor: factura, avizul de
însoțire a mărfii, nota de recepție și constatare de
diferențe, bonul de consum etc.;
• documente aferente decontărilor cu terții: factura,
avizul de însoțire a mărfii, statul de salarii, lista de
avans chenzinal, ordinal de deplasare/delegație
intern ori extern, decontul de cheltuieli pentru
După natura deplasări interne sau externe, decizia de imputare
operațiunilor etc.;
în cadrul
cărora se • documente aferente trezoreriei: chitanța pentru
utilizează: operațiuni în lei și în valută, dispoziția de
plată/încasare către casierie, registrul de casă în lei și
în valută, ordinul de plată etc.;
• documente aferente imobilizărilor: registrul
numerelor de inventar, fișa mijlocului fix, bon de
mișcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de recepție,
proces-verbal de recepție provizorie, proces-verbal
de punere în funcțiune etc.
25
CAPITOLUL 4
ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR
4.1. Contabilitatea operaţiunilor privind achiziţiile de stocuri, lucrări şi servicii;
Pentru o întreprindere
• cumpărarea de mărfuri;
de comercializare, ciclul
• asigurarea celorlalţi factori necesari procesului de
de exploatare comercializare (utilităţi, forţă de muncă etc.);
presupune următoarele
• vânzarea mărfurilor.
activităţi:
3
4.1. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
ACHIZIŢIILE DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII
5
CONTURI DE STOCURI CARE POT INTERVENI ÎN
OPERAŢIUNILE DE ACHIZIŢII
301 „Materii prime”
302 „Materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
321 “Materii prime în curs de aprovizionare”
322 “Materiale consumabile în curs de aprovizionare”
323 “Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare”
326 “Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare”
327 “Mărfuri în curs de aprovizionare”
341 “Semifabricate”
7
DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE CARE INTERVIN ÎN
OPERAŢIUNILE DE ACHIZIŢII
11
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
PRIVIND ACHIZIŢIILE DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII
12
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII
Concepţia de bază a metodei inventarului intermitent este cea potrivit căreia bunurile
materiale nu sunt aprovizionate în scopul stocării, ci al consumului, astfel încât, în
momentul aprovizionării lor, bunurile intrate în entitate se reflectă direct în conturile
specifice de cheltuieli din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.
16
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII
18
APLICAŢIA 1
(continuare)
19
APLICAŢIA 2
O societate comercială "X" producătoare de bunuri înregistrează în
cursul unei luni următoarele operaţiuni privind achiziţii de bunuri
nestocate, lucrări şi servicii:
20
APLICAŢIA 2
(continuare)
21
4.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND CONSUMURILE DE STOCURI
În derularea procesului de
producţie a bunurilor sau prestarea
de servicii din cadrul ciclului de
exploatare a unei unităţi sunt
consumate bunuri de natura
stocurilor cum ar fi : materii prime,
materiale consumabile.
22
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor
privind consumurile de stocuri, ce au la bază
ca document justificativ bonul de consum, se
realizează printr-un articol de tipul:
23
EVALUAREA STOCURILOR CONSUMATE
24
METODA COSTULUI STANDARD
27
METODA COSTULUI STANDARD
29
DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A MATERIALELOR
DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR
31
Calculul costului materiilor prime
consumate utilizând metoda FIFO
32
Calculul costului materiilor prime
consumate utilizând metoda LIFO
33
Calculul costului materiilor prime
consumate utilizând metoda CMP
34
Reflectarea în registrul-jurnal a operaţiunilor
operaţiunilor- Aplicația 1
35
Reflectarea în registrul-jurnal a operaţiunilor-
Aplicația 1 (continuare)
36
APLICAŢIA 2
38
4.3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND OBŢINEREA PRODUCŢIEI
2
3
EVALUAREA PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
7
EVALUAREA PRODUCȚIEI LA
COST PRESTABILIT
9
APLICAŢIA 1
10
APLICAŢIA 1
11
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul
lunii noiembrie (aplicaţia 1), în legătură cu producţia
obţinută se prezintă astfel:
12
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul lunii noiembrie
(aplicaţia 1), în legătură cu producţia obţinută se prezintă astfel:
(continuare)
13
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul
lunii noiembrie (aplicaţia 1), în legătură cu producţia
obţinută se prezintă astfel:
(continuare)
14
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul
lunii noiembrie (aplicaţia 1), în legătură cu producţia
obţinută se prezintă astfel:
(continuare)
15
APLICAŢIA 2
O întreprindere producătoare de bunuri deţinea la
începutul lunii octombrie un stoc de 45.000 de bucăţi
de produse finite, costul efectiv de producţie al acestora
fiind de 16 lei/buc.
În cursul lunii octombrie, în întreprinderea analizată
au loc următoarele operaţiuni:
-Pe 07.10 se recepţionează 16.500 buc de produse finite,
conform bonului de predare.
-Pe 11.10 se vând 18.000 buc din produsele finite aflate
în stoc cu preţul de 28 lei/buc, TVA 19%, conform
facturii.
16
APLICAŢIA 2
17
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)
18
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)
19
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)
20
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)
21
4.4. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND VÂNZĂRILE
factura este documentul care justifică atât creanţa faţă de client cât şi
scăderea din gestiune a bunurilor vândute;
25
CONSEMNAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE VÂNZĂRI DE BUNURI VIZEAZĂ
DOUĂ ASPECTE
26
CONSEMNAREA ÎN CONTABILITATE A LUCRĂRILOR EXECUTATE ŞI
SERVICIILOR PRESTATE CĂTRE CLIENŢI PRESUPUNE ÎNTOCMIREA
UNUIA DIN URMĂTOARELE ARTICOLE CONTABILE:
27
SITUAŢII PARTICULARE ÎN OPERAŢIUNILE
DE VÂNZĂRI
28
SITUAŢII PARTICULARE ÎN
OPERAŢIUNILE DE VÂNZĂRI
31
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A
OPERAŢIUNILOR - Aplicația 1
32
APLICAŢIA 2
O societate comercială având ca obiect de activitate
prestarea de servicii către clienţi - persoane fizice şi
juridice - înregistrează în cursul unei luni următoarele
operaţiuni:
34
APLICAŢIA 3
O societatea având ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul
a mărfurilor dispunea la începutul lunii noiembrie exerciţiul N de un
stoc de mărfuri evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul de 232.050
lei, din care 37 050 lei reprezintă TVA, iar 45 000 lei reprezintă valoarea
adaosului comercial.
35
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A OPERAŢIUNILOR-
Aplicația 3
36
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A OPERAŢIUNILOR-
Aplicația 3
37
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A OPERAŢIUNILOR-
Aplicația 3
38
4.5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL,
ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ
Utilizarea • angajaţii;
forţei de • bugetul statului;
muncă de • bugetul asigurărilor
sociale;
către entităţi
• fondul asigurărilor
generează sociale de sănătate;
relaţii de • unele fonduri
decontare cu: speciale.
RELAŢIILE ENTITĂŢII CU SALARIAŢII
4
CONTURILE CARE REFLECTĂ CONTRIBUŢIILE
ANGAJAȚILOR ȘI ALE ANGAJATORILOR LEGATE
DE SALARII (conform OMFP nr. 1243/2018)
8
CONTABILITATEA ALTOR DATORII ȘI CREANȚE
FAȚĂ DE PERSONAL
10
APLICAŢIE
(continuare)
11
APLICAŢIE
(continuare)
12
4.6. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
BUGETUL STATULUI
23
Documente justificative privind TVA
24
Documente justificative privind TVA
25
APLICAŢIE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
26
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITULUI PE
PROFIT DATORAT, AFERENT PRIMULUI TRIMESTRU
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITULUI PE
PROFIT DATORAT, AFERENT TRIMESTRULUI AL DOILEA
APLICAŢIE PRIVIND TVA
O entitate economică, • 4426 „TVA deductibilă” =
plătitoare de TVA lunar, 47.000 lei;
prezintă următoarea situaţie a
conturilor de TVA la sfârşitul • 4427 „TVA colectată” = 30.000
lunii octombrie: lei;
30
Înregistrarea decontului de TVA la
sfârşitul lunii noiembrie:
31
Înregistrarea compensării parţiale a TVA datorată cu TVA de
recuperat și plata diferenței
4.7. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND TREZORERIA
• investiţiile financiare pe
Operaţiunile termen scurt;
privind
trezoreria
• mijloacele băneşti din casierie
vizează: sau din conturile la bănci;
• diverse valori.
În condiţiile contabilităţii
de angajamente, • în cazul datoriilor: se înregistrează mai
contabilitatea datoriilor şi întâi angajamentul şi apoi plata acestuia;
creanţelor se derulează, • în cazul creanţelor: se înregistrează mai
pentru fiecare în parte, în întâi creanţa şi apoi încasarea ei.
două etape:
Pentru magazinele de tip cash and carry plafonul zilnic creşte de la 5000 lei
la 10.000 lei. În cazul facturilor care depăşesc 5.000 lei, respectiv 10.000 lei,
suma ce depăşeşte acest plafon poate fi achitată numai prin instrumente de
plată fără numerar.
6
ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE PRIN VIRAMENT
Evidenţa fluxurilor
băneşti prin conturile
curente la bănci se • 5121 “Conturi la
bănci în lei”;
ţine cu ajutorul
• 5124 “Conturi la
contului 512 “Conturi bănci în valută”;
curente la bănci” • 5125 “Sume în curs
care se dezvoltă pe de decontare”
următoarele conturi
sintetice de gradul II:
7
ACREDITIVUL
reprezintă forma de decontare prin care plăţile se
efectuează pe măsura livrării bunurilor, executării
lucrărilor sau prestării serviciilor, dintr-o sumă rezervată
din disponibilităţile băneşti ale plătitorului, care este
pusă la dispoziţia terţilor la unitatea bancară unde aceştia
îşi au deschis contul.
Contul care
evidenţiază
acreditivele deschise
• 5411 “Acreditive în lei”;
este 541 “Acreditive”
care se dezvoltă pe
• 5414 “Acreditive în
conturi sintetice de valută”.
gradul II astfel:
8
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND TREZORERIA
În cadrul operaţiunilor ce vizează conturile la bănci sunt avute
în vedere şi valorile de încasat sub forma cecurilor de încasat şi a
efectelor comerciale depuse la bănci (efecte de încasat şi efecte
remise spre scontare).
17
APLICAŢIE
(continuare)
18
APLICAŢIE
(continuare)
19
APLICAŢIE
(continuare)
20
4.8. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND IMOBILIZĂRILE
• operaţiuni ce vizează
În legătură cu intrări sau ieşiri de
imobilizările care active imobilizate
formează (achiziţii, cedări,
infrastructura scoatere din folosinţă,
necesară realizării vânzări, transferuri) ;
operaţiunilor curente • operaţiuni privind
(de exploatare), consemnarea deprecierii
delimităm două activelor imobilizate
categorii de (amortizări, ajustări
operaţiuni, şi anume:
pentru depreciere sau
pierdere de valoare).
1
DEFINIREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
IMOBILIZĂRI CORPORALE
IMOBILIZĂRILE FINANCIARE
3
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE
Imobilizări • a fi utilizate în
corporale - producţia de bunuri
sunt acele sau prestarea de
active servicii;
deţinute de • a fi închiriate terţilor;
o entitate • a fi folosite în scopuri
pentru: administrative.
8
În categoria imobilizărilor corporale se
evidenţiază distinct:
• reprezintă proprietăţile (terenuri, clădiri sau
părţi din clădiri sau ambele) deţinute (de
proprietar sau de locatar pe baza unui
investiţiile imobiliare contract de leasing financiar) pentru a obţine
venituri din chirii sau pentru creşterea valorii
capitalului;
212 “Construcţii”
12
IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN
CURS DE EXECUȚIE
16
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A INTRĂRII
IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ŞI CORPORALE
17
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
INTRĂRII IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE
18
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR
19
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR
20
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR DE
IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR
21
APLICAŢIA 1
PRIVIND CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE INTRĂRI ŞI
IEŞIRI DE IMOBILIZĂRI
22
APLICAŢIA 2
23
APLICAŢIA 2
(continuare)
24
APLICAŢIA 2
(continuare)
25
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
32
APLICAŢIE
• Cota de amortizare liniară este 100/5 = 20%
Amorizarea lineară • Amortizarea anuală după regimul liniar este 8.000 lei x
20% = 1.600 lei/an
• Cota de amortizare degresivă este 20% x 2 = 40%.
• În primul an se aplică la valoare de intrare (8.000 lei x 40%
Amorizarea degresivă = 3.200 lei), în următorii 2 ani la valoare rămasă (anul 2:
4.800 lei x 40% = 1.920 lei, anul 3: 2.880 lei x 40% = 1.152
lei), iar apoi se aplică amortizarea liniară (1.728 lei/ 2 ani =
864 lei/an).
34
APLICAŢIE
35
4.9. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE
• contractul de societate, în
Documentul prin cazul societăţilor în nume
intermediul căruia colectiv sau în comandită
se stabileşte modul simplă;
de organizare şi • contractul de societate şi
funcţionare a statut, în cazul societăţilor
societăţii este actul pe acţiuni, în comandită pe
constitutiv care, în acţiuni şi cu răspundere
funcţie de tipul de limitată;
societate, este • statut, în cazul societăţilor
reprezentat de: cu răspundere limitată ce au
un singur proprietar.
4
CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL
• rezerve legale;
ca parte componentă a
capitalului propriu, se • rezerve statutare sau
concretizează după caz, în
următoarele categorii:
contractuale;
• alte rezerve.
10
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZULTATUL EXERCIȚIULUI
Rezultatul fiscal al exerciţiului N este de: 650.000 – 333.000 + 25.000 – 7.500 lei =
334.500 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este: 16% x 334.500 lei = 53.520 lei.
Cum impozitul pe profit înregistrat şi achitat de la începutul anului este de 29.000 lei,
rezultă că diferenţa de impozit pe profit datorat este de: 53.520 – 29.000 = 24.520 lei
Înregistrarea în jurnal a operaţiunilor legate
de rezultatul exerciţiului N se prezintă astfel:
APLICAŢIA 4 (continuare)
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
PRIVIND CAPITALURILE ÎMPRUMUTATE
• Reflectarea în contabilitate
Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni a împrumuturilor din
sunt împrumuturi pe termen lung atrase de emisiuni de obligaţiuni se
unităţile aflate temporar în dificultate care face cu ajutorul contului 161
doresc dezvoltarea activităţii prin emisiunea „Împrumuturi din
unor titluri de credit de valori egale, numite emisiuni de obligaţiuni”,
obligaţiuni, rambursabile la o anumită dată şi care se dezvoltă pe mai
generatoare de dobânzi anuale. multe conturi sintetice de
grad II.
Clasificarea inventarierilor
Etapele inventarierii
1
DEFINIREA INVENTARIERII
3
FUNCŢIILE INVENTARIERII
4
CLASIFICAREA INVENTARIERILOR
• inventarieri periodice (anuale), ce se efectuează cel
puţin o dată pe an şi cuprind toate elementele de natura
După activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale unei
entităţi economico-sociale.
momentul • inventarieri exprese, ce se pot efectua:
în care se • la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării
efectuează controlului, sau a altor organe prevăzute de lege;
• ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri
activităţile în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin
de inventariere;
inventariere, • ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
• cu prilejul reorganizării gestiunilor;
distingem: • ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de
forţă majoră;
• în alte cazuri prevăzute de lege
Pregătirea inventarierii
8
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• organizarea depozitării valorilor materiale
În vederea bunei grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea
desfăşurări a acestora şi întocmirea etichetelor de raft;
operaţiunilor de • ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la
inventariere, gestiuni şi a celei contabile şi efectuarea lunară
a confruntării datelor dintre aceste evidenţe;
administratorii, • participarea întregii comisii de inventariere la
ordinatorii de lucrările de inventariere;
credite sau alte • asigurarea personalului necesar pentru
persoane care au manipularea bunurilor care se inventariază,
respectiv pentru sortare, cântărire, măsurare,
obligaţia gestionării numărare etc.;
entităţii trebuie să • asigurarea participării la identificarea bunurilor
ia măsuri pentru inventariate (calitate, sort, preţ etc.) şi la
evaluare lor, conform reglementărilor contabile
crearea condiţiilor aplicabile, a unor specialişti din enitate sau din
corespunzătoare de afară acesteia, la solicitarea responsabilului
lucru comisiei de comisiei de inventariere. Aceste persoane au
obligaţia de a semna listele de inventariere
inventariere, prin: pentru atestarea datelor înscrise;
9
PREGĂTIREA INVENTARIERII
În vederea bunei
desfăşurări a • dotarea gestiunii cu aparate şi
instrumente adecvate şi în număr
operaţiunilor de suficient pentru măsurare, cântărire, cu
inventariere, citire de coduri de bare etc., cu mijloace
administratorii, de identificare (cataloage, mostre, sonde
ordinatorii de credite etc.), precum şi cu birotica necesară;
sau alte persoane • dotarea comisiei de inventariere cu
care au obligaţia mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a
gestionării entităţii spaţiilor inventariate;
trebuie să ia măsuri • asigurarea protecţiei membrilor comisiei
pentru crearea de inventariere în conformitate cu
normele de protecţie a muncii;
condiţiilor
• asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor,
corespunzătoare de porţilor etc. de la magazine, depozite,
lucru comisiei de de gestiuni etc.
inventariere, prin:
10
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• a. înainte de începerea operaţiunii de inventariere,
să ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea
bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte
dacă:
• gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
Principalele • în afara bunurilor enităţii respective, are în
gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor, primite
măsuri cu sau fără documente;
organizatorice • are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror
cantitate ori valoare are cunoştinţă;
care trebuie • are bunuri nerecepţionate sau care trebuie
luate de către expediate (livrate), pentru care s-au întocmit
documentele aferente;
comisia de • a primit sau a eliberat bunuri fără documente
inventariere legale;
• deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate
din vânzarea bunurilor aflate în gestiune sa;
• are documente de primire-eliberare care nu au
fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au
fost predate la contabilitate.
11
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• b. să identifice toate locurile (încăperile) în care
există bunuri ce urmează a fi inventariate;
• c. să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de
depozitare, în prezenţa gestionarului, ori de cât
ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se
Principalele părăseşte gestiunea;
măsuri • d. să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune,
fişele de magazie, menţionând data la care s-au
organizatorice inventariat bunurile, să vizeze documentele
care trebuie care privesc intrări sau ieşiri de bunuri,
existente în gestiune, dar neînregistrate, să
luate de către dispună înregistrarea acestora în fişele de
comisia de magazie şi predarea lor la contabilitate, astfel
încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte
inventariere realitatea;
• e. să verifice numerarul din casă şi să
stabilească suma încasărilor din ziua curentă,
solicitând depunerea numerarului la casieria
enităţii (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul);
12
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• f. să controleze dacă toate instrumentele şi
aparatele de măsură sau de cântărire au fost
verificate şi dacă sunt în bună stare de
funcţionare;
• g. în cazul în care gestionarul nu s-a
Principalele prezentat la data şi ora fixate pentru
măsuri începerea operaţiunilor de inventariere,
comisia de inventariere sigilează gestiunea şi
organizatorice comunică aceasta comisiei centrale sau
care trebuie administratorului, ordonatorului de credite
luate de către sau altei persoane care are obligaţia
gestionării entităţii, conform procedurilor
comisia de proprii privind inventarierea. Aceste
inventariere persoane au obligaţia să încunoştinţeze
imediat, în scris, pe gestionar despre
reprogramarea inventarierii ce trebuie să se
efectueze, indicând locul, ziua şi ora fixate
pentru începerea operaţiunilor de
inventariere.
13
CONSTATAREA, DESCRIEREA ŞI EVALUAREA
ELEMENTELOR DE NATURA ACTIVELOR, DATORIILOR
ŞI CAPITALURILOR PROPRII SUPUSE INVENTARIERII
Această • a) constatarea;
etapă • b) descrierea;
presupune • c) evaluarea elementelor de
efectuarea natura activelor, datoriilor
următoarelor şi capitalurilor proprii cu
lucrări: ocazia inventarierii.
14
CONSTATAREA
Se efectuează la locurile de existenţă, de depozitare sau păstrare a bunurilor,
prin numărare, cântărire, măsurare ori prin alte mijloace de determinare a
existenţei faptice a acestora, în funcție de natura elementelor inventariate și a
documentelor care atestă titlul de proprietate.
18
PROCESUL-VERBAL PRIVIND REZULTATELE INVENTARIERII
• data întocmirii;
• numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
• numărul şi data deciziei de numire a comisiei de
inventariere;
• gestiunea/gestiunile inventariate;
• data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
• rezultatele inventarierii;
• concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele
trebuie să plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele
vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu
conţină, în acestea;
principal, • volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare
lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri
următoarele de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic;
elemente: • propuneri de scoatere din funcţiune a imobiliuărilor
corporale, respectiv din evidenţă a imobilizărilor
necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de
natura obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor
stocuri;
• constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea,
asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune;
• precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.
19
STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII ŞI
ÎNREGISTRAREA LOR ÎN CONTABILITATE
La stabilirea valorii
debitului, în cazurile în • să existe riscul de confuzie între sorturile
care lipsurile din gestiune aceluiaşi bun material, din cauza
nu sunt considerate asemănării în ceea ce priveşte aspectul
infracţiuni, se va avea în exterior: culoare, desen, model,
vedere posibilitatea
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
compensării lipsurilor cu
eventualele plusuri • diferenţele constatate în plus sau în minus
constatate, dacă sunt să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi
îndeplinite următoarele aceeaşi gestiune.
condiţii:
Conform art. 7, alin. (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, rezultatele
inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cât şi în contabilitate,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare
de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator,
ordonatorul de credite sau persoana responsabilă cu gestiunea enităţii.
26
FLUXURILE DE TREZORERIE
• comparabilitate;
Caracteristicile calitative • verificabilitate;
amplificatoare: • oportunitate;
• inteligibilitate. 28
CARACTERISTICILE CALITATIVE
FUNDAMENTALE
• Informaţiile financiare sunt relevante dacă îi ajută
pe utilizatori în luarea deciziilor. Această capacitate
a informaţiilor financiare este dată de valoarea lor
predictivă, valoarea de confirmare sau de
ambele.Valoarea predictivă presupune folosirea
informaţiilor financiare, de către utilizatori, pentru
a previziona rezultatele viitoare, dar nu trebuie să
reprezinte o previziune sau o prognoză. Valoarea
predictivă şi valoarea de confirmare a informaţiilor
Relevanţa financiare sunt în strânsă legătură. Informaţiile care
au valoare predictivă au adesea şi valoare de
confirmare. De exemplu, informaţiile privind
veniturile pentru anul curent, pot fi utilizate ca
bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori,
dar pot fi şi comparate cu previziunile efectuate în
anii anteriori, pentru exerciţiul curent. Rezultatele
acestor comparaţii pot ajuta utilizatorii să corecteze
şi să îmbunătăţească procesele care au fost utilizate
pentru realizarea acelor previziuni. 29
CARACTERISTICILE CALITATIVE
FUNDAMENTALE
• bilanţ prescurtat;
În cazul
• cont prescurtat de profit şi pierdere;
microentităților,
situaţiile financiare • opţional, pot întocmi situaţia
cuprind: modificărilor capitalului propriu şi/sau
situaţia fluxurilor de trezorerie
33
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Entităţile mici sunt cele
care, la data bilanţului,
nu se încadrează în • a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
categoria • b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
microentităţilor şi nu • c) numărul mediu de salariaţi în cursul
depăşesc limitele a cel exerciţiului financiar: 50.
puţin două dintre
următoarele trei criterii:
• bilanţ prescurtat;
• cont de profit şi pierdere;
În cazul entităţilor mici,
situaţiile financiare • notele explicative la situaţiile financiare anuale.
cuprind: • Opţional, pot întocmi situaţia modificărilor
capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de
trezorerie.
34
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Entităţile mijlocii şi
mari sunt cele care la • a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
data bilanţului depăşesc
• b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
limitele a cel puţin două
dintre cele trei criterii • c) numărul mediu de salariaţi în cursul
de la entităţile mici, exerciţiului financiar: 50.
respectiv:
• bilanţ;
În cazul entităţilor • cont de profit şi pierdere;
mijlocii şi mari şi a celor
• situaţia modificărilor capitalului propriu;
de interes public,
situaţiile financiare • situaţia fluxurilor de trezorerie;
cuprind: • notele explicative la situaţiile financiare
anuale.
35
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
• raportul administratorilor;
• raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz;
• propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii
contabile;
Situaţiile • o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) din
financiare Legea contabilității, prin care îşi asumă răspunderea pentru
întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
anuale vor fi • a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale
însoţite de: sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
• b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei
financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare
la activitatea desfăşurată;
• c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
36
LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A
EXERCIŢIULUI FINANCIAR
- diferenţele de inventar;
- amortizările;
- provizioanele;
- variaţia stocurilor.
38
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE PRIMARĂ
40
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
DIFERENŢELE CONSTATATE LA INVENTARIERE
41
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
PLUSURILE ŞI MINUSURILE DE INVENTAR
42
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE INVENTAR LA IMOBILIZĂRILOR
43
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE INVENTAR LA STOCURI, ALTELE
DECÂT CELE OBŢINUTE DIN PRODUCŢIA PROPRIE
44
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE INVENTAR LA STOCURI OBŢINUTE DIN
PRODUCŢIA PROPRIE
45
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE NUMERAR ÎN CASIERIE
46
ÎNREGISTRAT IMPUTAREA LIPSURILOR
PERSOANELOR VINOVATE
47
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR DE
REGULARIZARE PRIVIND AMORTIZAREA
IMOBILIZĂRILOR
La sfârşitul exerciţiului,
valoarea actuală stabilită
prin inventariere trebuie să • fie pe seama unei amortizări suplimentare
coincidă cu valoarea dacă aceasta corespunde unei deprecieri
contabilă netă. Există însă definitive;
şi situaţii în care valoarea • fie printr-o ajustare pentru depreciere
actuală este mai mică dacă aceasta corespunde unei deprecieri
decât valoarea contabilă reversibile.
netă, diferenţa
înregistrându-se:
48
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR
PRIVIND AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE
49
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR DE
REGULARIZARE PRIVIND PROVIZIOANELE
51
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR DE
REGULARIZARE PRIVIND DIFERENŢELE DE CURS VALUTAR
52
DELIMITAREA ÎN TIMP A CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR
53
DELIMITAREA ÎN TIMP A CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR
54
ÎNREGISTRAREA VARIAŢIEI STOCURILOR
55
STABILIREA REZULTATULUI CONTABIL
56
DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL, A
IMPOZITULUI PE PROFIT ŞI CONTABILIZAREA
ACESTUIA, REPARTIZAREA PROFITULUI
58
ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE ACTIV ŞI
DE PASIV
59
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE
VERIFICARE FINALE
60
FORMATUL BILANŢULUI PRESCURTAT
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai
mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de
până la un an
61
FORMATUL BILANŢULUI PRESCURTAT
62
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE PRESCURTAT
63
Universitatea "Andrei Saguna" avizat:titular de disciplina:
Facultatea de Stiinte Economice lector univ. dr. Neluta Mitea
creşteri ale încasărilor înregistrate în exerciţiul financiar sub forma intrărilor sau creşterilor
de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat scăderi ale capitalului propriu,
a altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu
creşteri ale beneficiilor economice care au ca rezultat creşteri ale capitalului social, altele
b decât cele legate de distribuirea dividendelor
creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în exerciţiul financiar sub forma
intrărilor sau creşterilor de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat
creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor
c la capitalul propriu
13 Cheltuielile constituie: 2
creşteri ale plăţilor economice înregistrate in exerciţiu financiar curent sub forma intrărilor
de active sau creşterilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu,
a altele decâtale
diminuări cele legate de sumele
beneficiilor economicedistribuite proprietarilor
înregistrate in exerciţiu financiar curent sub
forma de ieşiri (scăderi) de active sau creşteri de datorii care au ca rezultat
diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite
b proprietarilor
diminuări ale beneficiilor economice înregistrate in exerciţiu financiar curent sub
forma intrărilor de active sau scăderilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale
c capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capital
14 Recunoaşterea structurilor calitative în situaţiile financiare 2
este procesul de eliminare din bilanţ sau din contul de rezultate a unui element
care satisface definiţia unui post. Pentru aceasta s-au adoptat criteriile:
a probabilitatea
este beneficiului
procesul de încorporareeconomic viitor
în bilanţ sauşiîncredibilitatea evaluăriia(libere
contul de rezultate unui de
element care satisface definiţia unui post. Pentru aceasta s-au adoptat
criteriile: probabilitatea beneficiului economic viitor şi credibilitatea
b evaluării (libere de creare şi deformare)
este procesul de aprobare a bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. Pentru
aceasta s-au adoptat criteriile: probabilitatea beneficiului economic viitor şi
c credibilitatea evaluării (libere de creare şi deformare)
15 Menţinerea capitalului financiar presupune: 2
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor
nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
a activelor nete la începutul perioadei
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a
activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară
sau monetară a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea
oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea
b proprietarilor în timpul perioadei analizate
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor
nete la începutul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
activelor nete la sfârşitul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către
proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei
c analizate
16 Valoarea matematică contabilă (VMC) a acţiunii este dată de relaţia 3
a VMC = Activ net contabil : Număr acţiuni
b VMC = Activ contabil: Număr acţiuni
c VMC = Activ real : Valoare acţiuni
17 Valoarea nominală (VN) a acţiunii este dată de relaţia 3
a VN = Capital propriu : Număr acţiuni
b VN = Capital social : Număr acţiuni
c VN = Capital social : Valoare acţiune
18 Valoarea de randament (VR) a acţiunii este dată de relaţia 3
VR = (Dividend total distribuit + cota parte din profit pe acţiune încorporată în
a rezerve)/ Rata medie a dobânzii pe piaţă
VR = (Dividend intrinsec distribuit pe acţiune + cotă din rezerve)/ Rata medie a
b dobânzii pe piaţă
VR = (Dividend mediu distribuit pe acţiune + cota parte din profit pe acţiune
c încorporată în rezerve)/ Rata medie a dobânzii pe piaţă
19 Evidenţa capitalului social se realizează prin contul: 3
101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin creditare si se
creditează cu constituirea şi creşterea capitalului şi se debitează cu
a micşorarea, lichidarea capitalului
101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin debitare se
debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului şi se creditează cu constituirea şi
b creşterea capitalului
1012, capital social, cont de activ: se creditează cu constituirea şi creşterea
c capitalului şi se debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului
20 Creşterea capitalului social poate fi făcută prin: 4
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni interne (încorporarea rezervelor
şi primelor de capital, repartizarea profitului) şi conversia obligaţiunilor în
a acţiuni
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni interne (încorporarea veniturilor în
b profit, a primelor şi rezervelor în capital) şi conversia acţiunilor în obligaţiuni
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni externe, operaţiuni interne
(încorporare rezerve şi prime de capital) şi conversia primelor privind rambursarea
c obligaţiunilor în acţiuni
21 Valoarea drepturilor de subscriere (DS) este dată de relaţia 4
a Valoarea contabilă netă – Valoarea contabilă nouă
b Valoarea contabilă veche – Valoarea contabilă nouă
c Valoarea contabilă veche - Valoarea contabilă intrinsecă
22 Micşorarea capitalului
acoperirea pierderilor,social poate avea
rambursare loc prin
către acţionari, răscumpărarea acţiunilor 4
a proprii
retragerea acţionarilor, răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii, acoperirea rezervelor
b negative din reevaluare
c acoperirea pierderilor, rambursarea către acţionari, răscumpărarea şi anularea acţiunilor
23 Amortizarea capitalului social:
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din rezervele disponibile sau
a din beneficiu
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din primele de capital sau din
b beneficiu
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
c mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din venituri curente
Cresterea capitalului social prin subscrierea 10 actiuni x 1000 lei VN12000 lei = 12000 lei
24 VE: 4
456 = % 12.000
1012 2.000
a 1041 10.000
5121 = % 12.000
1012 10.000
b 1041 2.000
456=% 12.000
1011 10.000
c 1041 2.000
25 Varsarea aportului in numerar 1200 lei la cresterea capitalului social: 4
a 456 = 5121 1200
b 5121=456 1200
c 5121 = 1012 1200
26 Trecerea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat 1000 lei se face: 4
a 453 = 1012 1000
b 1012 = 1011 1000
c 1011=1012 1000
Rascumpararea in numerar a actiunilor proprii 10 actiuni x 1400 lei valoarea rascumparata
27 : 4
a 109=5311 14000
b 5311 = 109 14000
c 1012 = 5311 14000
Vanzarea in numerar a 10 actiuni proprii rascumparate la un pret de 1500 lei: (valoare
28 rascumparare 1400 lei) 4
5121 = % 15000
109 14000
a 764 1000
b 5121 = 109 15000
% = 5121 15000
109 14000
c 664 1000
29 Primele de capital reprezintă: 5
excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală (prime de fuziune); între
valoarea contabilă (sau intrinsecă) şi valoarea lor nominală (prime de emisiune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de conversie); între
valoarea unei obligaţiuni şi valoarea nominală a unei acţiuni (prime de aport a
a obligaţiunilor în acţiuni)
excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală (prime de emisiune);
între valoarea contabilă (sau intrinsecă) şi valoarea lor nominală (prime de fuziune);
între valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de aport);
între valoarea unei obligaţiuni şi valoarea nominală a unei acţiuni (prime de
b conversie a obligaţiunilor în acţiuni)
excedentul dintre valoarea nominală şi valoarea emisiune (prime de fuziune); între
valoarea nominală (sau intrinsecă) şi valoarea lor contabilă (prime de emisiune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de conversie); între
valoarea nominală a unei acţiuni şi valoarea obligaţiuni (prime de aport a obligaţiunilor în
c acţiuni)
30 Contul 104 „Prime de capital” este: 5
este cont de pasiv; se creditează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve. se
debitează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi
a conversia acţiunilor în obligaţiuni şi soldul creditor reprezintă primele de capital existente
este cont de activ; se debitează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve se
creditează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi
b conversia acţiunilor în obligaţiuni şi soldul creditor reprezintă primele de capital existente
este cont de pasiv; se creditează cu primele de capital constituite la creşterea,
fuziunea capitalului social şi conversia acţiunilor în obligaţiuni şi se debitează cu
primele încorporate în capitalul social sau rezerve şi soldul creditor reprezintă
c primele de capital existente
31 Rezervele reprezintă: 5
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve statutare”, 1064
a „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1068 „Alte rezerve”
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont
sintetic de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve
legale”,”, 1063 Rezerve statutare contractuale, 1064 Rezerve de valoare justa , 1065
b Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare , 1068 „Alte
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul II care se dezvoltă pe trei conturi de gradul III: 1161 „Rezerve legale”, 1162
c „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1168 „Alte rezerve”
32 Contul 106 „Rezerve legale” este: 5
este cont de pasiv; se creditează cu ocazia constituirii rezervelor din diverse surse
şi se debitează pe măsura consumării rezervelor. Soldul creditor reprezintă
a rezervele constituite şi neutilizate
este cont de pasiv; se creditează pe măsura consumării rezervelor. Se debitează cu
ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Soldul creditor reprezintă rezervele
b constituite şi neutilizate
este cont de activ; se debitează pe măsura consumării rezervelor şi se creditează cu
ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Soldul creditor reprezintă rezervele
c constituite şi neutilizate
33 Contul 121 „Profit şi pierdere” este: 5
cont sintetic de gradul I de pasiv.; se creditează cu închiderea (debitarea) lunară a
veniturilor şi se debitează cu închiderea (creditarea) cheltuielilor; soldul creditor reprezintă
a profitul obţinut, supus repartizării.
c la intrare, la închiderea exerciţiului, la data ieşirii din patrimoniu şi la scăderea din gestiune
81 Valoarea de achiziţie conform (I.A.S.16) este alcătuită din:
preţ de vânzare, taxe vamale şi alte taxe nedeductibile, toate veniturile directe necesare
a punerii bunului în stare de funcţionare
preţ de cumpărare, taxe vamale şi alte taxe nedeductibile, toate cheltuielile directe
b necesare punerii bunului în stare de funcţionare
preţ de vânzare, taxe vamale şi alte taxe deductibile, toate cheltuielile directe necesare
c punerii bunului în stare de funcţionare
82 Costul de producţie care este format din: 8
Un mijloc de transport are valoare de intrare 10.000 u.m.; durată normală de utilizare 5 ani.
105 Care este valoarea amortizării în anul patru de funcţionare după metoda AD 1? 11
a 1470
b 1633,33
c 1833,33
106 Imobilizări financiare denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu cuprind: 12
Imobilizări financiare denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu; cuprind valori
financiare investite de unitate în patrimoniul societăţii comerciale respective sub forma
a titlurilor de participare,
Imobilizări financiare intereselor
denumite şideinvestiţii
participare, şi a altorsau
financiare titlurideşiportofoliu
creanţe imobilizate
;cuprind
valori financiare investite de unitate în patrimoniul altor societăţi comerciale sub
forma titlurilor de participare, intereselor de participare, şi a altor titluri şi creanţe
b imobilizate
Imobilizări financiare denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu; cuprind valori
create de unitate în patrimoniul altor societăţi comerciale sub forma mijloacelor fixe,
c intereselor şi a stocuri şi creanţe imobilizate
107 Contractarea unui autoturism prin leasing financiar 1000000lei se inregistreaza: 13
a 2133 = 167 1000000
b 2183 = 167 1000000
c 167 = 2133 1000000
Inregistrarea ratei de leasing financiar conform facturii cu valoarea: rata leasing 30000,
108 TVA 19%, rata dobanzii 3000 se inregistreaza: 13
% = 404 38700
167 30000
1687 3000
a 4426 5700
% = 404 38700
167 30000
1687 3000
b 4427 5700
% = 404 38700
167 3000
1687 30000
c 4426 5700
COD BROSURA 72
1.La sfarsitul lunii iunie, TVA colectata este de 32.000lei, TVA deductibila este de 20.000lei
si TVA neexigibila inclusa in pretul cu amanuntul al marfurilor aflate in stoc este de
12.000lei. Regularizarea TVA se va inregistra astfel:
a. 4427 = % 32.000
4426 20.000
4424 12.000
b.4427 = % 32.000
4426 20.000
4428 12.000
c.4427 = % 32.000
4426 20.000
4423 12.000
2.In functie de numarul conturilor care intra in structura articolelor contabile, acestea pot fi:
a.articole contabile de colectare sau stornare
b.articole contabile simple
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile compuse
e.articole contabile curente
4.Punerea in functiune a conturilor “Cheltuieli in avans” si “Venituri in avans” are loc pentru
a respecta:
a.principiul independentei exercitiului
b.principiul continuitatii activitatii
c.principiul prudentei
d.principiul permanentei metodelor
5.Se constata plus de inventar un aparat de masura si control evaluat la 3.000lei. Inregistrarea
in contabilitate se prezinta astfel:
a. ar fi 2132 A + Debit si 141 P + Credit, adica 2132=141
b.2132 = 722 3.000 3.000
c.131 = 2132 3.000 3.000
10.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de
catre casier a sumei de 15.000 lei.
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.5121=581 15.000 15.000
11. In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilateral
b.grafica unilateral
c.grafica liniara
16.Achizita unui program informatic pentru evidenta salariilor in valoare de 10.000lei, TVA
19% se inregistreaza astfel:
a.% = 404 11.900
208 10.000
4426 1.900
b.% = 40 11.900
208 10.000
4426 1.900
c.% = 404 11.900
208 10.000
4427 1.900
28.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectata corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.% = 456 27.500
2132 20.000
5121 7500
c.456 = 1012 27.500 27.500
31.Contul 472” Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.Conturi de venituri ale perioadei curente
b.Conturi de terti
c.Conturi de rezultate
35.Debitorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care datoreaza ceva, un bun, o suma de bani, trebuie sa execute
o lucrare sau un serviciu in favoarea altei persoane, numite creditor
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun, o suma de bani, a beneficiat de
o lucrare sau serviciu din partea altei persoane, numite creditor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans din partea altei persoane, numite creditor
36.Debitul contului reprezinta in mod conventional:
a.partea dreapta a contului
b.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
c.partea stanga a bilantului
d.partea stanga a contului
38.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor
40.Care dintre urmatoarele relatii matematice conduce la determinarea soldului final debitor:
a.sold initial debitor + rulaj debitor – rulaj creditor
b.total sume creditoare – total sume debitoare
c.sold initial creditor + rulaj debitor
d.total sume debitoare – total sume creditoare
41. Se livreaza cu factura fiscala nr. 86/25.09.200N unui client 300 bucati produs finit A la un
pret de vanzare de 200lei/buc, TVA 19%. Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute se
face la costul prestabilit de 180lei/buc. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect
vanzarea si descarcarea gestiunii:
a.% = 4111 71.400
701 60.00
4427 11.400
345 = 711 54.000 54.000
b.4111 = % 71.400
701 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
c.4111 = % 71.400
345 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
42.O societate comerciala producatoare de bunuri prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea
situatie: produse finite A 2000buc evaluate la un cost prestabilit de 60lei/buc si un cost
efectiv de 55 lei/buc. Se livreaza unui client cu factura fiscala nr.35/12.05.200N 1000 buc
produs A (din cele aflate in stoc) la un pret de vanzare de 75lei/buc, TVA 19% si se descarca
gestiunea pentru produsele livrate la nivelul costului prestabilit. Care din urmatoarele
corespondente reflecta corect valorificarea, descarcarea gestiunii si diferentele de pret
aferente produsul A:
a.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
b.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 5.000 5.000
c.4111 = % 89.250
345 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
46.Depunerea la banca pe baza foii de varsamant a sumei de 17.235 lei incasata din vanzarea
cu amanuntul a marfurilor se inregistreaza astfel:
a.5311 = 581 17.235 17.235
b.581 = 5311 17.235 17.235
c.5121 = 581 17.235 17.235
47.Materialele consumabile evaluate la 20 lei, constatate minus la inventariere se
contabilizeaza astfel:
a.711 = 302 20 20
b.602 = 302 20 20
c.302 = 602 20 20
23.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se
inregistreaza astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
24.Compensarea partiala a TVA datorata in luna iunie de 12.000lei cu TVA de recuperat din
luna mai de 10.000 lei este reflectata corect prin corespondenta:
a.4423 = 4424 10.000 10.000
b.4423 = 4424 12.000 12.000
c.4424 = 4423 10.000 10.000
25.Care din urmatoarele categorii de cheltuieli sunt cuprinse in categoria cheltuielilor de
exploatare:
a.cheltuielile privind dobanzile
b.cheltuielile cu personalul
c.cheltuielile privind stocurile
d.cheltuielile din sconturi obtinute
29.Contul 472 “Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.conturi de rezultate
b.conturi de venituri ale perioadei curente
c.conturi de terti
30.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25 lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectat corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.456 = 1012 27.500 27.500
c.% = 456 27.500
2133 20.000
5311 7.500
31.Scoaterea din functiune a unui utilaj complet amortizat avand valoarea contabila de 13.000
lei este reflectata corect prin:
a.2813 = 2131 13.000 13.000
b.2131 = 2813 13.000 13.000
c.6588 = 2131 13.000 13.000
32.Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat, o societate comerciala primeste de
la clientul sau un avans de 30% din valoarea totala a contractului care este de 47.6000lei,
inclusiv TVA. Pentru avansul incasat societatea intocmeste factura. Inregistrarea in
contabilitate se prezinta astfel:
a.5121 = % 14.280
419 12.000
4427 2.280
b.419 = % 14.280
5121 12.000
4427 2.280
c.5121 = % 14.280
419 12.000
4426 2.280
41.Daca avem in vedere partea din sfera cheltuielilor de productie absorbita in determinarea
costului de productie, distingem doua mari grupe de metode:
a.metode totale si metode partiale
b.metode totale si metode evoluate
c.metode de baza si metode partiale
49.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei
costurilor productiei:
a.principiul documentarii
b.delimitarea in timp a cheltuielilor de productie
c.separarea cheltuielilor de productie de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.individualizarea cheltuielilor pe produs
50.In functie de dependenta lor fata de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:
a.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli variabile si chieltuieli fixe
COD BROSURA 49
1.Informatiile contabile care au un interes financiar indirect sunt:
a.fiscale
b.de control
c.de planificare la diferite nivele
d.diverse:salariati, sindicate, clienti, publicul, consultanti financiar
4.Creditorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care a dat ceva, un bun sau o suma de bani, a executat o
lucrare sau a prestat un seviciu, altei persoane numita debitor sau beneficiar
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun sau o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau un seviciu din partea altei persoane numita debitor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans de la o alta persoana numita debitor sau
beneficiar
7.Conturile care exprima in mod global valoarea totala a substantelor patrimoniale de aceeasi
natura se numesc:
a.conturi analitice
b.conturi sintetice
c.conturi de activ
d.conturi de pasiv
8.Structura fiecarui articol contabil cuprinde:
a.data articolului
b.titlul articolului
c.explicatia
d.sumele
10.In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilaterala
b.grafica unilaterala
c.grafica liniara
11.Silogismul reprezinta:
a.analiza operatiei economice
b.verificarea inregistrarilor in contabilitate
c.rationament format din trei etape
15.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor
16.In functie de nr conturilor care intra in structura articolelor contabile acestea pot fi:
a.articole contabile simple
b.articole contabile compuse
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile curente
e.articole contabile de corectare sau de stornare
27.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de
catre casier a sumei de 15.000 lei avansurilor chenzinale. Inregistrarea in contabilitate se
prezinta astfel:
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.
c.
30.Marcarea gestiunii pentru marfurile vandute cu amanuntul in valoare de 9.282lei din care
1.482 reprezinta TVA, iar adaosul commercial este de 1.800lei se inregistreaza astfel:
a.% = 401 9.282
707 6.000
378 1.800
4428 1.482
b.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4427 1.482
c.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4428 1.482
36.Care din conturile urmatoare fac parte din categoria conturilor de imobilizari necorporale:
a.201
b.203
c.205
d.208
e.233
37.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se
inregistreaza astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
38.Formula contabila 331 = 711 poate avea urmatoarea explicatie:
a.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la sfarsitul lunii
b.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la inceputului lunii
c.productie in curs de executie obtinuta in cursul lunii
43.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei
costurilor productiei:
a.principiul documentarii
b.in timp 2 cheltuielilor de productie
c.stocarea cheltuielilor de productie, de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.vizualizarea cheltuielilor pe produs
29. Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine la
costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente de pret
la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform facturii fiscale
nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost standard de 60.000lei, pret
de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb materiale consumabile evaluate la
cost standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de
materiale consumabile cat si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
12.Se cunosc urm inf legate de contul 419 existentul initial-8.000 lei,
incasari anticipate de la acest client-2.500 lei, livrare bunuri pe baza
de factură – 5.000 lei. Stabiliti care din inf urm sunt adevarate:
a) Soldul contului este creditor, in sumă de 5.200 lei
b) Rulajul creditor al acestui cont este de 2.200 lei
c) Contul prezinta total sume debitoare in val de 10.200 lei
d) Totalul sumelor in debit inreg de cint este de 5.000 lei
18.Articolul contabil care are in componenta cel putin doua conturi care
se debitează și doar un singur cont care se creditează se numește:
a) Articol contabil simplu
b) Articol contabil compus
c) Articol contabil dualist
d) Articol contabil complex
e) Articol contabil mixt