Sunteți pe pagina 1din 610

1.La sfarsitul lunii iunie, TVA colectata este de 32.000lei, TVA deductibila este de 20.

000lei si
TVA neexigibila inclusa in pretul cu amanuntul al marfurilor aflate in stoc este de 12.000lei.
Regularizarea TVA se va inregistra astfel:
a. 4427 = % 32.000
4426 20.000
4424 12.000
b.4427 = % 32.000
4426 20.000
4428 12.000
c.4427 = % 32.000
4426 20.000
4423 12.000

2.In functie de numarul conturilor care intra in structura articolelor contabile, acestea pot fi:
a.articole contabile de colectare sau stornare
b.articole contabile simple
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile compuse
e.articole contabile curente

3.Actiunile interprinse in etapa preliminara a inventarierii (pregatirea inventarierii) pot fi


structurate in doua categorii distincte:
a.masuri de natura contabila si masuri de securitate
b.masuri organizatorice si masuri de verificare a exactitatii aparatelor de control
c.masuri organizatorice si masuri de natura contabila

4.Punerea in functiune a conturilor “Cheltuieli in avans” si “Venituri in avans” are loc pentru a
respecta:
a.principiul independentei exercitiului
b.principiul continuitatii activitatii
c.principiul prudentei
d.principiul permanentei metodelor

5.Se constata plus de inventar un aparat de masura si control evaluat la 3.000lei. Inregistrarea in
contabilitate se prezinta astfel:
a. ar fi 2132 A + Debit si 141 P + Credit, adica 2132=141
b.2132 = 722 3.000 3.000
c.131 = 2132 3.000 3.000

6.Imobilizarile necorporale cuprind:


a.fondul comercial
b.investitiile financiare pe termen scurt
c.programe informatice
d.acreditive in lei
e.concesiuni
7.Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare” se caracterizeaza prin
urmatoarele aspecte:
a.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt
b.are functiune contabila de pasiv
c.este un cont bifunctional
d.este un cont de active, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50

8.Din punct de vedere al modului de participare la crearea de noi valori, cheltuielile se clasifica
in:
a.cheltuieli productive si neproductive
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
0
9.Contabilitatea de trezorerie presupune:
a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
decontate efectiv la trezorerie
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au fost
decontate efectiv la trezorerie
c.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor corespunzatoare
tranzactiilor si evenimentelor pe masura ce acestea s-au produs, si nu atunci cand intervine plata
sau incasarea lor

10.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de catre
casier a sumei de 15.000 lei.
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.5121=581 15.000 15.000

11. In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilateral
b.grafica unilateral
c.grafica liniara

12.Potrivit Legii contbilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie:


a.unitatile comerciale
b.centre autonome
c.unitatile in curs de lichidare
d.unitatile care obtin profit

13.Imobilizariile corporale, numite si active tangibile, cuprind:


a.bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.economice de investitii care au continut concret, material sau fizic
c.bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
14.Subiectul unei stiinte formuleaza raspunsul la intrebarea:
a.care este nivelul atins de cunoasterea domeniului respectiv?
b.ce studiaza stiinta respectiva?
c.cine sunt utilizatorii informatiilor dobandite intr-un anumit domeniu?
d.care sunt procedeele utilizate in cunoastere?

15.Contul 121 “Profit si pierdere” se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:


a.soldul final debitor reflecta profitul realizat
b.poate avea numai sold debitor
c.este un cont bifunctional
d.soldul final creditor reflecta profitul realizat

16.Achizita unui program informatic pentru evidenta salariilor in valoare de 10.000lei, TVA
19% se inregistreaza astfel:
a.% = 404 11.900
208 10.000
4426 1.900
b.% = 40 11.900
208 10.000
4426 1.900
c.% = 404 11.900
208 10.000
4427 1.900

17.Principiul dublei inregistrari presupune:


a.insemnarea zilnica a operatiunilor economice
b.sistematizarea tranzactiilor in registrul Cartea mare
c.inregistrarea fiecarei operatiuni in cel putin doua conturi, unul care se debiteaza si unul
care se crediteaza

18.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde:


cheltuieli de transport 160lei si diurna 20lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind ca
valoare avansului de trezorerie acordat a fost de 200lei?
a.625 = % 200
542 180
5311 20
b.% = 542 200
625 180
5311 20
c.542 = % 200
625 180
5311 20

19.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:


a.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
b.sume incasate si necuvenite firmei
c.obligatiile curente fata de personal
d.obligatiile comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri

20.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii, inventarierea reprezinta:


a.un procedeu comun tuturor stiintelor
b.un procedeu specific metodei contabilitatii
c.un procedeu comun disciplinelor economice

21.Conform facturii nr.102/9/06/200N primita de la CONEL, consumul de energie electrica este


in valoare de 4.000lei, TVA 19%. Inregistarea in contabilitate se prezinta astfel:
a.% = 401 4.000
605 3361.35
4426 638.65
b.401 = % 4.760
605 4.000
4426 760
c.% = 401 4.760
605 4.000
4426 760

22.Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar se refera la:


a.inventarierea generala a patrimoniului
b.intocmirea balantei de verificare finale
c.intocmirea balantei de verificare primara
d.contabilizarea operatiunilor de regularizare
e.determinarea rezultatului contabil
f.determinarea profitului impozabil, a impozitului de profit si contabilizarea acestuia
g.inchiderea conturilor de activ si a conturilor de pasiv

23.Operatiile de regularizare presupun contabilizarea:


a.diferentele constatate la inventariere
b.provizioanelor pentru depreciere
c.inchiderii conturilor de activ si de pasiv
d.delimitarii in timp a cheltuielilor si veniturilor
e.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
f.variatia stocurilor
g.amortizarilor
h.diferentelor de curs valutar

24.Circuitul documentelor reprezinta:


a.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii si pana la cel al
intocmirii lor
b.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul intocmirii respectiv al
intrarii lor in unitate si pana la cel al livrarii
c.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii respectiv al intrarii lor in
unitate si pana la cel al intocmirii

25.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:


a.acesta exprima valoare existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in
momentul incetarii activitatii firmei
b.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat
c.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat

26.In functie de dependenta lor de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:


a.cheltuieli variabile si cheltuieli fixe
b.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie

27.Subventiile pentru investitii sunt destiante:


a.procurarii sau producerii de imobilizari
b.acoperirii cheltuielilor cu disponibilizarea personalului
c.inaintarii activitatii pe termen lung

28.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25lei din
care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu aport in
bani este reflectata corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.% = 456 27.500
2132 20.000
5121 7500
c.456 = 1012 27.500 27.500

29.Diferentele de pret aferente produselor vandute se determina prin formula:


a.348 * Rc345
b.348 * Sfd345
c.348 * Rd345

30.Articolele contabile care contin numai doua conturi se numesc:


a.articole contabile complexe
b.articole contabile simple
c.articole contabile compuse

31.Contul 472” Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.Conturi de venituri ale perioadei curente
b.Conturi de terti
c.Conturi de rezultate

32.In urma modificarilor permutative:


a.totalul general al bilantului se modifica
b.totalul general al bilantului ramane neschimbat
c.conturile in cauza se soldeaza

33.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli fac parte din:


a.categoria conturilor de capitaluri
b.categoria conturilor rectificate de activ
c.categoria conturilor rectificate de pasiv

34.Rezultatul contabil al exercitiului se determina ca diferenta intre:


a.venituri si cheltuieli in momentul incasarii sau platii lor
b.venituri si cheltuieli indiferent de data incasarii sau platii lor
c.venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile, ale perioadei curente

35.Debitorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care datoreaza ceva, un bun, o suma de bani, trebuie sa execute o
lucrare sau un serviciu in favoarea altei persoane, numite creditor
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun, o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau serviciu din partea altei persoane, numite creditor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans din partea altei persoane, numite creditor
36.Debitul contului reprezinta in mod conventional:
a.partea dreapta a contului
b.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
c.partea stanga a bilantului
d.partea stanga a contului

37.Balanta de verificare pe rulaj sistematizeaza din Registrul Cartea-Mare, urmatoarele


informatii:
a.soldul initial debitor sau creditor
b.rulajul sau miscarile debitoare si creditoare
c.total sume, debitoare si creditoare
d.soldul final debitor si creditor

38.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor

39.Consemnarea in contabilitate a contributiei unitatii la fondul de somaj aferenta salariilor din


luna curenta de 6.000lei (200 000*3%) se poate prezenta astfel:
a.4371 = 6452 6.000 6.000
b.4371 = 5121 6.000 6.000
c.6452 = 4371 6.000 6.000

40.Care dintre urmatoarele relatii matematice conduce la determinarea soldului final debitor:
a.sold initial debitor + rulaj debitor – rulaj creditor
b.total sume creditoare – total sume debitoare
c.sold initial creditor + rulaj debitor
d.total sume debitoare – total sume creditoare

41. Se livreaza cu factura fiscala nr. 86/25.09.200N unui client 300 bucati produs finit A la un
pret de vanzare de 200lei/buc, TVA 19%. Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute se face
la costul prestabilit de 180lei/buc. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect
vanzarea si descarcarea gestiunii:
a.% = 4111 71.400
701 60.00
4427 11.400
345 = 711 54.000 54.000
b.4111 = % 71.400
701 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
c.4111 = % 71.400
345 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000

42.O societate comerciala producatoare de bunuri prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea
situatie: produse finite A 2000buc evaluate la un cost prestabilit de 60lei/buc si un cost efectiv de
55 lei/buc. Se livreaza unui client cu factura fiscala nr.35/12.05.200N 1000 buc produs A (din
cele aflate in stoc) la un pret de vanzare de 75lei/buc, TVA 19% si se descarca gestiunea pentru
produsele livrate la nivelul costului prestabilit. Care din urmatoarele corespondente reflecta
corect valorificarea, descarcarea gestiunii si diferentele de pret aferente produsul A:
a.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
b.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 5.000 5.000
c.4111 = % 89.250
345 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000

43.Pentru evaluarea iesirilor din patrimoniu si implicit a consumurilor de stocuri se poate realiza
una din urmatoarele metode:
a.NIFO
b.FIFO
c.CPM
d.metoda costului normat

44.Dupa forma de prezentare:


a.documente cumulative
b.documente netipizate
c.documente tipizate

45.Care din urmatoarele regimuri de amortizare a imobilizarilor corporale poate fi utilizat de o


unitate patrimoniala care desfasoara activitati cu caracter economic:
a.amortizarea liniara
b.amortizarea degresiva
c.amortizarea functionala
d.amortizarea accelerata

46.Depunerea la banca pe baza foii de varsamant a sumei de 17.235 lei incasata din vanzarea cu
amanuntul a marfurilor se inregistreaza astfel:
a.5311 = 581 17.235 17.235
b.581 = 5311 17.235 17.235
c.5121 = 581 17.235 17.235

47.Materialele consumabile evaluate la 20 lei, constatate minus la inventariere se contabilizeaza


astfel:
a.711 = 302 20 20
b.602 = 302 20 20
c.302 = 602 20 20

48.Dupa amortizarea integrala, programul informatic pentru evidenta salariilor cu o valoare de


10.000 lei este scos din evidenta. Care din variantele urmatoare de inregistrare a scoaterii din
evidenta a programului informatic este incorecta:
a. 6811 = 208 10.000 10.000
b.2808 = 208 10.000 10.000
c.208 = 2808 10.000 10.000

49.In functie de momentul si scopul calcularii lor, costurile pot fi:


a.costuri efective si costuri anticalculate
b.costuri complete si costuri partiale
c.costuri reale si costuri prestabilite

50.Printre calculele periodice de sinteza, regasim:


a.balanta de verificare
b.bilantul
c.contul
d.Registrul – Jurnal
e.calculatia costurilor

1.Elementele care caracterizeaza persoana juridica a unei entitati sunt:


a.functionarea in conditii de rentabilitate
b.existenta unui patrimoniu distinct
c.continuitatea activitatii
d.integritatea patrimoniului interprinderii

2.Contabilitatea de trezorerie presupune:


a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au fost
decontate efectiv la trezorerie
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
decontate efectiv la trezorerie
c.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor corespunzatoare
tranzactiilor si evenimentelor pe masura ce acestea s-au produs, si nu atunci cand intervine plata
sau incasarea lor

3.Din definitia obiectului contabilitatii deducem:


a.contabilitatea reprezinta o acumulare de cunostiinte
b.calea de urmat in cunoasterea miscarilor de valori
c.contabilitatea cerceteaza averea sau patrimoniul intr-o dubla reprezentare

4.Dupa natura conturilor continute, balantele de verificare se clasifica in:


a.balante de verificare ale conturilor sintetice
b.balante de verificare pe solduri finale
c.balante de verificare ale conturilor analitice

5.Articolele contabile care contin numai doua conturi de numesc:


a.articole contabile compuse
b.articole contabile complexe
c.articole contabile simple

6.Fac parte din categoria imobilizarilor financiare urmatoarele:


a.titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului sau societatii din afara
grupului
b.creante imobilizate
c.alte creante imobilizate
d.alte creante in legatura cu personalul

7.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:


a.acesta exprima valoare existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in
momentul incetarii activitatii firmei
b.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat
c.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat

8 Erorile esentiale sau de fond sunt urmatoarele:


a.omisiunea inregistrarii unei operatiuni economice
b.stabilirea gresita a soldului unui cont
c.formularea eronata a unui articol contabil
d.erorile prin compensare
9.Pasivul bilantier cuprinde:
a.toate activele firmei
b.datoriile care trebuie platite intr-o perioda de pana la un an
c.capitalurile proprii
d.venituri in avans (pasive de regularizare)

10.Conturile care detaliaza in parti componente substantele patrimoniale de aceeasi natura se


numesc:
a.conturi sintetice
b.conturi analitice
c.conturi balansate

11.Imobilizarile corporale, numite si active tangibile, cuprind:


a.acele bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.acele bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
c.valorile economice de investitii ce au un continut concret, material sau fizic

12.Contul balansat sau soldat reprezinta:


a.contul care prezinta sold final debitor
b.contul care prezinta sold final creditor
c.contul care prezinta sold 0

13.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:


a.obligatii comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri
b.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
c.sume incasate si necuvenite firmei
d.obligatiile curente fata de personal

14.Printre procedeele comune disciplinelolor economice regasim:


a.evaluarea
b.analiza
c.inventarierea
d.documentatia
e.contul
f.rationamentul

15.Analiza contabila este:


a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.rationamentul intreprins asupra fiecarei operatiuni economice consemnate in
documentul adecvat in scopul determinant
c.descrierea succinta a operatiunii economice inregistrate
d.rezultatul articolului contabil
16.Debitul contului reprezinta in mod conventional:
a.partea stanga a contului
b.partea dreapta a contului
c.partea stanga a bilantului
d.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ

17.Metoda contabilitatii cuprinde in demersul sau un numar de:


a.doua trepte
b.trei trepte
c.atatea trepte cate sunt necesare

18.Rulajul contului cuprinde:


a.valoare existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusive soldul initial

19.Balanta de verificare “SAH” sistematizeaza din registrul Cartea-Mare, urmatoarele informatii:


a.soldul final debitor si creditor
b.total rulaj debitor si creditor
c.total suma debitoare si creditoare
d.soldul final debitor si creditor

20.Care este regula de functionare a conturilor de activ?


a.conturile de activ consemneaza in debit existentul (soldul) initial si sporirile ulterioare
care apar in credit, micsoratiile avand la sfarsitul exercitiului sold final debitor
b.conturile de activ cresc in debit si scad in credit
c.conturile de activ se debiteaza in debit si se crediteaza in credit
d.conturile de activ se debiteaza in credit si se crediteaza in debit

21.Formula contabila 5121 = 4111 poate avea urmatoarea explicatie:


a.primirea de bani de la asociati
b.plata unei sume catre client
c.incasarea unei sume in contul de disponibil de la client

22.Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci si caseria persoanei juridice se


inregistreaza in contabilitate cu ajutorul unuia din urmatoarele conturi:
a.4511
b.4518
c.581
d.457
e.4581

23.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se inregistreaza
astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000

24.Compensarea partiala a TVA datorata in luna iunie de 12.000lei cu TVA de recuperat din
luna mai de 10.000 lei este reflectata corect prin corespondenta:
a.4423 = 4424 10.000 10.000
b.4423 = 4424 12.000 12.000
c.4424 = 4423 10.000 10.000

25.Care din urmatoarele categorii de cheltuieli sunt cuprinse in categoria cheltuielilor de


exploatare:
a.cheltuielile privind dobanzile
b.cheltuielile cu personalul
c.cheltuielile privind stocurile
d.cheltuielile din sconturi obtinute

26.Veniturile din dobanzi fac parte din urmatoarea categorie de venituri:


a.venituri extraordinare
b.venituri din productia de imobilizari
c.venituri financiare
d.venituri din sconturi obtinute

27.O amenajare de teren finalizata in cursul exercitiului curent cu o valoare de intrare de


6.000lei, din care lucrari de amenajari efectuate in exercitiul precedent 3.000lei, se inregistreaza
astfel:
a.2112 = % 6.000
231 3.000
722 3.000
b.% = 2112 6.000
231 3.000
722 3.000
c.2112 = % 6.000
233 3.000
722 3.000

28.Contul 4428 “TVA neexigibila” poate sa apara in urmatoarele situatii:


a.in cazul cumpararilor si vanzarilor fara factura
b.in cazul cumpararilor si vanzarilor cu plata in rate
c.atunci cand marfurile sunt evaluate la pretul cu amanuntul (pret vanzare, inclusive TVA)

29.Contul 472 “Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.conturi de rezultate
b.conturi de venituri ale perioadei curente
c.conturi de terti
30.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25 lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectat corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.456 = 1012 27.500 27.500
c.% = 456 27.500
2133 20.000
5311 7.500

31.Scoaterea din functiune a unui utilaj complet amortizat avand valoarea contabila de 13.000 lei
este reflectata corect prin:
a.2813 = 2131 13.000 13.000
b.2131 = 2813 13.000 13.000
c.6588 = 2131 13.000 13.000
32.Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat, o societate comerciala primeste de la
clientul sau un avans de 30% din valoarea totala a contractului care este de 47.6000lei, inclusiv
TVA. Pentru avansul incasat societatea intocmeste factura. Inregistrarea in contabilitate se
prezinta astfel:
a.5121 = % 14.280
419 12.000
4427 2.280
b.419 = % 14.280
5121 12.000
4427 2.280
c.5121 = % 14.280
419 12.000
4426 2.280

33.Se receptioneaza din sectiile de fabricatie, conform notei de predare nr.59/20.08.200N, 500
bucati produse finite evaluate la un cost prestabilit de 300lei/buc. Inregistrarea corecta in
contabilitate este:
a.711 = 345 150.000 150.000
b.345 = 331 150.000 150.000
c.345 = 711 150.000 150.000

34.Costul de achizitie a bunurilor procurate cu titlu oneros cuprinde:


a.pretul de cumparare a bunurilor
b.costul materiilor prime si a materialelor consumate pentru obtinerea produselor finite
c.cheltuielile de transport-aprovizionare
d.taxele nerecuperabile

35.Formula contabila 603 = 303 poate avea urmatoarea explicatie:


a.trecerea pe cheltuieli a valorii materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta
b.plusuri de inventar in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar
c.pierderi din calamitati in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar
36.Contul 121 “Profit si pierdere” se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
a.poate avea numai sold debitor
b.este un cont bifunctional
c.soldul final creditor reflecta profilul realizat
d.soldul final debitor reflecta profilul realizat

37.Reflectarea creantelor ce apar in decontarile cu personalul se face cu ajutorul urmatoarelor


conturi:
a.424
b.425
c.426
d.428
e.4282

38.Plata prin contul disponibil a TVA datorata in suma de 2.000lei este reflectata corect prin
corespondenta:
a.4423 = 5121 2.000 2.000
b.5121 = 4423 2.000 2.000
c.4423 = 5321 2.000 2.000

39.Evidenta fluxurilor banesti in numerar se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:


a.5311
b.5314
c.5112
d.5113
e.5114

40.Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare” se caracterizeaza prin


urmatoarele aspecte:
a.este un cont bifunctional
b.este un cont de activ, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50
c.are functiune contabila de pasiv
d.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt

41.Daca avem in vedere partea din sfera cheltuielilor de productie absorbita in determinarea
costului de productie, distingem doua mari grupe de metode:
a.metode totale si metode partiale
b.metode totale si metode evoluate
c.metode de baza si metode partiale

42.Printre metodele partiale de calculatie a costurilor, distingem:


a.metoda direct-costing
b.metoda costurilor directe
c.metoda standard-cost
43.Dupa continutul si natura economica a tipului de cost calculat, distingem:
a.costuri complete si costuri partiale
b.costuri contabile si costuri economice
c.costuri totale si costuri specifice

44.Printre metodele moderne de calculatie a costurilor pot fi mentionate:


a.metoda standard-cost
b.metoda direct-costing
c.metoda THM
d.metoda calculatiei simple

45.Printre metodele clasice de calculatie a costurilor pot fi mentionate:


a.metoda globala
b.metoda pe faze
c.metoda pe comenzi
d.metoda normativa
e.metoda standard cost

46.Ordonarea documentelor justificative se poate face dupa urmatoarele criterii:


a.metodologic
b.cronologic
c.nominal
d.al culorii
e.geografic

47.Dintre functiile specific documentelor justificative, se regasesc mai jos:


a.functia juridica sau probanta
b.functia matematica
c.functia de consemnare letrica si cifrica
d.functia de inventariere periodica
e.functia de asigurare a integritatii patrimoniului

48.Dupa modul de repartizare in costul produselor, cheltuielile de productie se grupeaza in:


a.cheltuieli directe si chletuieli indirecte
b.cheltuieli directe si cheltuieli de desfacere
c.cheltuieli comune si cheltuieli financiare

49.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei costurilor
productiei:
a.principiul documentarii
b.delimitarea in timp a cheltuielilor de productie
c.separarea cheltuielilor de productie de consumatiunile neutre, accidentale si cu caracter
special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.individualizarea cheltuielilor pe produs

50.In functie de dependenta lor fata de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:
a.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli variabile si chieltuieli fixe

COD BROSURA 49
1.Informatiile contabile care au un interes financiar indirect sunt:
a.fiscale
b.de control
c.de planificare la diferite nivele
d.diverse:salariati, sindicate, clienti, publicul, consultanti financiar

2.Conform Legii Contabilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie:


a.unitatile care obtin profit
b.unitatile in curs de lichidare
c.unitatile autonome
d.unitatile comerciale

3.Obiectul propriu al unei stiinte reprezinta:


a.abilitatea de abordare a unui domeniu de cunoastere
b.ansamblul mijloacelor si procedeelor utilizate
c.categorie de fapte sau grup de fenomene de care se ocupa o anumita stiinta
d.principii si reguli recunoscute de practica

4.Creditorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care a dat ceva, un bun sau o suma de bani, a executat o
lucrare sau a prestat un seviciu, altei persoane numita debitor sau beneficiar
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun sau o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau un seviciu din partea altei persoane numita debitor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans de la o alta persoana numita debitor sau
beneficiar

5.Din punct de vedere contabil, elementele de pasiv se impart in:


a.de regularizare
b.curente si extraordinare
c.de exploatare, investitii si finantare

6.Datele de verificare cu 5 serii de egalitati prezinta, pentru fiecare cont, urmatoarele informatii:
a.sold initial debitor sau creditor
b.active cumulate pana la finele lunii precedente, debitoare sau creditoare
c.activele debitoare sau creditoare ale lunii curente
d.sume debitoare sau creditoare la finele lunii curente
e.sold final debitor sau creditor

7.Conturile care exprima in mod global valoarea totala a substantelor patrimoniale de aceeasi
natura se numesc:
a.conturi analitice
b.conturi sintetice
c.conturi de activ
d.conturi de pasiv

8.Structura fiecarui articol contabil cuprinde:


a.data articolului
b.titlul articolului
c.explicatia
d.sumele

9.Miscarile opuse sunt cele care:


a.afecteaza ambele parti ale bilantului
b.modifica o singura parte a bilantului
c.semneaza obtinerea unui rezultat nefavorabil

10.In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului distingem
urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilaterala
b.grafica unilaterala
c.grafica liniara

11.Silogismul reprezinta:
a.analiza operatiei economice
b.verificarea inregistrarilor in contabilitate
c.rationament format din trei etape

12.Rulajul contului cuprinde:


a.valoarea existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont, fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusiv soldul initial

13.Principiul prudentei se caracterizeaza prin:


a.nu admite compensari intre elementele de activ si cele de pasiv
b.presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor
c.ia in considerare numai profiturile obtinute pana la data inchiderii exercitiului financiar
d.tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, indifferent daca rezultatul
exercitiului este profit sau pierdere
e.ia in calcul toate pierderile probabile numai daca exercitiul financiar s-a incheiat cu profit

14.Analiza contabila este:


a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.rationamentul intreprins asupra fiecarei operatiuni economice consemnate in
documentul adecvat, in scopul determinarii corespondentei conturilor
c.descrierea succinta a operatiunii economice inregistrate
d.rezultatul articolului contabil

15.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor

16.In functie de nr conturilor care intra in structura articolelor contabile acestea pot fi:
a.articole contabile simple
b.articole contabile compuse
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile curente
e.articole contabile de corectare sau de stornare

17.Averea sau patrimoniul unei firme este formata in principal din:


a.bunuri corporale
b.bunuri necorporale
c.creante
d.mijloace banesti
e.titluri de plasament
18.Soldul final al unui cont exprima:
a.valoarea existenta in cont in momentul inceperii activiatii
b.valoarea existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in momentul
incetarii activitatii firmei
c.valoarea existenta in cursul exercitiului financiar

19.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii inventarierea reprezinta:


a.un procedeu comun tuturor stiintelor
b.un procedeu comun societatilor economice
c.un procedeu specific metodei contabilitatii

20.Creditul contului reprezinta:


a.partea dreapta a bilantului
b.partea dreapta a contului
c.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de pasiv
d.partea in care se consemneaza reducerile ulterioare ale conturilor de activ

21.Diferentele de pret aferente produselor vandute se determina prin formula:


a.K348*Rc345
b.K348*Rd345
c.K348*Sfd345

22.Formula comtabila 627 = 5121 poate avea urmatoarea explicatie:


a.plata serviciilor bancare
b.plata dobanzii datorate bancii pentru un credit contractat
c.incasarea dobanzii aferente disponibilitatilor pastrate la banca

23.Primirea facturii de la furnizorul de materiale consumabile dupa 2 zile ce are aceeasi valoare
cu cea inregistrata la receptie, respectiv 5.950lei inclusiv TVA se inregistreaza astfel:
a.408 = 401 5.950 5.950
4427 = 4428 950 950
b.408 = 401 5.950 5.950
4426 = 4426 950 950
c.401 = 408 5.950 5.950
4426 = 4428 950 950

24.

25.Cheltuielile de constituire fac parte din urmatoarea cateogorie de conturi:


a.cheltuieli de rezultate
b.cheltuieli de terti
c.cheltuieli de imobilizari necorporale
d.cheltuieli de trezorerie

26.Dupa natura acestora, cheltuielile se clasifica astfel:


a.cheltuieli de inregistrare in avans, cheltuieli de exploatare, directe si indirecte
b.cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare
c.cheltuieli fixe si cheltuieli variabile
d.cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare si cheltuieli inregistrate in avans

27.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de catre
casier a sumei de 15.000 lei avansurilor chenzinale. Inregistrarea in contabilitate se prezinta
astfel:
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.
c.

28.Care din urmatoarele categorii de cheltuieli sunt cuprinse in categoria cheltuielilor de


exploatare:
a.cheltuieli privind dobanzile
b.cheltuieli cu personalul
c.cheltuieli privind stocurile
d.cheltuieli extraordinare

29.Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine


la costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente
de pret la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform
facturii fiscale nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost
standard de 60.000lei, pret de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb
materiale consumabile evaluate la cost standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole
contabile reflecta corect intrarile si iesirile de materiale consumabile cat si diferentele de pret
aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
30.Marcarea gestiunii pentru marfurile vandute cu amanuntul in valoare de 9.282lei din care
1.482 reprezinta TVA, iar adaosul commercial este de 1.800lei se inregistreaza astfel:
a.% = 401 9.282
707 6.000
378 1.800
4428 1.482
b.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4427 1.482
c.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4428 1.482

31.Dupa marime capitalul social este egal cu:


a.numarul de actiuni ori valoarea nominala a acestora
b.a actiunilor ori numarul acestora
c.niciunul din raspunsurile anterioare nu este corect

32.Transformarea TVA neexigibila in TVA deductibila se inregistreaza astfel:


a.4426 = 4427
b.4428 = 4426
c.4428 = 4427
d.4426 = 4428

33.Consumul de apa furnizata de RAJAC cuprinsa in factura nr 85/12.07.200N are valoarea de


900lei TVA 19%. Inregistrarea corecta in contabilitate este:
a.% = 404 1.071
605 900
4426 171
b.401 = % 1.071
605 900
4426 171
c.% = 401 1.071
605 900
4426 171

34.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde


cheltuieli de transport 200lei si diurnal 20 lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind ca
avansul de trezorerie acordat a fost de 200lei.
a.% = 542 220
625 200
5311 20
b.542 = % 220
625 200
5311 20
c.625 = % 220
542 200
5311 20

35.Formula contabila 4118 = 4111 poate avea urmatoarea explicatie:


a.trecerea la client incerti a unei creante
b.pierderea din neincasarea unei creante
c.reactivarea creantei fata de un client incert

36.Care din conturile urmatoare fac parte din categoria conturilor de imobilizari necorporale:
a.201
b.203
c.205
d.208
e.233

37.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se inregistreaza
astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000

38.Formula contabila 331 = 711 poate avea urmatoarea explicatie:


a.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la sfarsitul lunii
b.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la inceputului lunii
c.productie in curs de executie obtinuta in cursul lunii

39.Capitalul subscris nevarsat reprezinta:


a.parte din capitalul subscris care a fost pusa la dispozitia societatii de catre actionari
b.diferenta intre capitalul total subscris si partea varsata din acesta
c.partea din capitalul subscris care nu a fost inca depusa de catre actionari

40.Trecerea la venituri a provizionului pentru deprecierea unei creante fata de un client constituit
in exercitiul precedent nivelul sumei de 950lei se inregistreaza astfel:
a.7814 = 491 950 950
b.491 = 7814 950 950
c.491 = 7812 950 950

41.Din punctual de vedere al legaturii cu procesul de productie se pot deosebi urmatoarele


categorii de cheltuieli:
a.cheltuieli de baza
b.cheltuieli de regie
c.cheltuieli tehnologice
d.cheltuieli comune

42.Dupa gradul lor de omogenitate, cheltuielile de productie se clasifica in :


a.cheltuieli simple si cheltuieli complexe
b.cheltuieli
c.cheltuieli polielementare si cheltuieli generale de administratie

43.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei costurilor
productiei:
a.principiul documentarii
b.in timp 2 cheltuielilor de productie
c.stocarea cheltuielilor de productie, de consumatiunile neutre, accidentale si cu caracter
special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.vizualizarea cheltuielilor pe produs

44.Bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri de inscriu in:


a.registrul inventar
b.procesul – verbal de inventariere
c.liste de inventariere

45.Inventarierea poate fi definita ca:


a.ansamblul de operatiuni prin care se stabileste situatia reala la o anumita data a tuturor
elementelor patrimoniale, cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
b.ansamblul de operatiuni privind constatarea, descrierea si evaluarea existentului faptic de
substante patrimoniale la un moment dat
c.ansamblul de operatiuni prin care se constata si descrie existenta, la o anumita data, a tuturor
elementelor patrimoniale cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
46.Forma de prezentare:
a.documente tipizate
b.documente netipizate
c.documente cumulative

47.Documentele economice (justificative) reprezinta:


a.documentul scris care consemneaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor
b.documentul scris care consemneaza date cantitative privind operatiile economice si financiare
c.documentul scris care centralizeaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii
lor

48.Institutiile publice intocmesc situatiile financiare trimestriale si anuale compuse din:

49.Veniturile de imobilizari corporale se inregistreaza astfel:


a.imobilizari corporale = subventii pentru investitii
b.subventii pentru investitii = imobilizari corporale
c.amortizarea = imobilizari corporale
d.

50.Dintre caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale, retinem:


a.inteligibilitatea
b.relevanta
c.credibilitatea
d.comparabilitatea

La inventariere, bunurile se inregistreaza la valoarea de:


a) intrare
b) de pe piata ?
c) iesire ?
d) contabila
e) de inventar ?

Metode pt. bunuri fungibile:


a) lifo
b) fifo
c) cmp

Tot ceva cu bunuri fungibile:


a) formula CMP
b) …
c) …

Retineri din salarii 60 RON:


a) salarii datorate personalului scade = ..
b) salarii datorate personalului creste = ..
c) …

29. Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine la costul
standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente de pret la materii
prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform facturii fiscale nr
304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost standard de 60.000lei, pret de
cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb materiale consumabile evaluate la cost
standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de
materiale consumabile cat si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000

1.Activele imobilizate sunt prezentate in bilant pe capitole. Precizati care capitol dintre cele
enumerate mai jos nu face parte din grupa activelor imobilizate:

a. imobilizari necorporale;
b. imobilizari corporale;
c. investitii financiare pe termen lung;
d. investitii pe termen scurt.

2.Activele circulante de natura stocurilor sunt clasificate astfel:

O categorie este gresita. Identificati-o!

a. materii prime si materiale consumabile;


b. productie in curs de executie;
c. animale;
d. produse finite si marfuri;
e. avansuri pentru cumparari de imobilizari corporale.

3.Acreditivele sunt:

Alegeti varianta corecta.

a. sume aflate in casieria intreprinderii;


b. disponibilitati rezervate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui
furnizor;
c. valori achizitionate si detinute de intreprindere;
d. sume acordate unor salariati ai intreprinderii;
e. valori economice care sunt echivalente de numerar.

4.Activitatile intreprinderii, consumatoare de resurse si producatoare de efecte sunt analizate prin


contul de profit si pierdere, care evidentiaza performanta prin prisma raportului de echilibru:
Alegeti varianta corecta.

a. ±R = V - C;
b. ±R = V + C;
c. V = ±R - C;
d. C = ±R - V;
e. V ± R = C.

5.Analiza contabila consta in:

Identificati afirmatia gresita.

a. cercetarea pe baza de documente, a fiecarei operatii economice si


financiare in parte;
b. descompunerea operatiei in elementele componente;
c. stabilirea conturilor corespondente;
d. stabilirea partii conturilor - activ sau pasiv -in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva;
e. concomitent si cu aceeasi suma.

6.Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta referitoare la continutul economic si functia
contabila a contului 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale":

a. cont rectificativ, avand functie contabila de pasiv;


b. cont de bunuri economice, cu functie contabila de activ;
c. cont de surse de finantare, bifunctional;
d. cont de surse de finantare, bifunctional;
e. cont de surse proprii de finantare, avand functie contabila de activ.

7.Adunarea generala a actionarilor hotaraste transferarea la rezerve a primelor legate de capital,


in suma de 500 lei. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:

a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.

8.Balanta de verificare contine conturile utilizate de o intreprindere, avand inscrise in coloanele


sale, pentru fiecare cont, o serie de elemente. Unul din elementele ce urmeaza a fi prezentate este
gresit. Care este acesta?
a. soldurile initiale;
b. rulajele perioadei anterioare;
c. totalul sumelor;
d. soldurile finale debitoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste
balanta;
e. soldurile finale creditoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste
balanta.

9.Balanta de verificare ofera posibilitatea descoperirii erorilor de inregistrare in conturi. Unele


dintre erorile de mai jos nu pot fi depistate cu ajutorul balantei de verificare. Care sunt acestea?

a. erorile de intocmire a balantei de verificare ;


b. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale;
c. omisiunile de inregistrare;
d. erorile de inregistrare in Cartea-mare;
e. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.

10.Balanta de verificare nu indeplineste functia de:

a. verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi;


b. realizare a concordantei dintre conturile analitice si conturile sintetice;
c. instrument de analiza a activitatii economice;
d. realizare a concordantei dintre elementele de activ si de pasiv;
e. centralizare a activitatii economice.

11.Ca activitate practica, organizata in fiecare intreprindere, contabilitatii ii sunt atribuite o serie
de sarcini specifice. Precizati care din sarcinile enumerate mai jos nu ii revin contabilitatii, in
aceasta calitate:

a. furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor


financiare;
b. inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare,
preluarea si pastrarea informatiilor;
c. elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii;
d. controlul operatiilor efectuate si a exactitatii datelor contabile;
e. furnizarea datelor si informatiilor necesare intocmirii situatiilor
financiare anuale.

12.Capitalul propriu este prezentat sub forma de elemente randuri care desemneaza rezervele
constituite de intreprindere pe parcursul desfasurarii activitatii, astfel:

Un element rand nu apartine capitalului propriu. Identificati-l!


a. capitalul;
b. primele de capital;
c. imprumuturi si datorii asimilate;
d. rezervele din reevaluare;
e. rezervele, etc.

13.Ca instrument de lucru reprezentativ al contabilitatii, contul trebuie sa raspunda cerintelor si


sarcinilor acesteia, indeplinind o serie de functii:

Precizati care din functiile enumerate nu apartine contului.

a. functia economica;
b. functia de calcul;
c. functia de control;
d. functia de sistematizare;
e. functia previzionala.

14. Ca trasatura de baza a metodei contabilitatii, dubla inregistrare:

O singura afirmatie este adevarata. Identificati-o!

a. se intaneste la toate formele evidentei economice;


b. se intalneste la toate componentele sistemului informational economic;
c. nu ofera posibilitatea verificarii exactitatii inregistrarilor efectuate;
d. asigura existenta permanenta a egalitatii bilantiere;
e. nu creeaza posibilitatea reflectarii obiectului de studiu al contabilitatii.

15.Ca disciplina stiintifica, contabilitatii ii revin o serie de sarcini. Precizati care din sarcinile
enumerate mai jos ii revin contabilitatii, in aceasta calitate:

a. furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor


financiare;
b. inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare,
preluarea si pastrarea informatiilor;
c. elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii;
d. controlul operatiilor efectuate si a exactitatii datelor contabile;
e. furnizarea datelor si informatiilor necesare intocmirii situatiilor
financiare anuale.
16.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la efectele pe care le are utilizarea uneia sau alteia
din metodele de evaluare a iesirilor de bunuri este adevarata:

a. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect evaluarea iesirilor


la costurile cele mai scazute, iar a stocurilor la preturile cele mai mici;
b. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect micsorarea
profitului din exploatare
c. CMP, calculat la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune (lunar)
presupune usurinta in aplicare si permite evaluarea exacta a iesirilor in
cursul perioadei;
d. LIFO, in cazul cresterii continue a preturilor, evalueaza iesirile la
preturile cele mai ridicate, iar stocul la preturi mai reduse, profitul
micsorandu-se;
e. LIFO, daca preturile descresc continuu, iesirile sunt micsorate, stocul
final si profitul micsorate.

17.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la evaluarea la incheierea exercitiului financiar nu


este adevarata:

a. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se


reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare, pusa de acord cu
rezultatele inventarierii;
b. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se
reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare;
c. pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus se
inregistreaza pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor
amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila;
d. pentru elementele de activ, in cazul diferentelor constatate in minus se
efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci
cand deprecierea este reversibila;
e. pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in
plus se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor
corespunzatoare de datorii;

18.Care din elementele de activ prezentate mai jos nu constituie obiect al reevaluarii:

a. constructile;
b. echipamentele tehnologice;
c. echipamentele tehnologice;
d. echipamentele de protectie a valorilor;
e. programele informatice.

19.Caracteristica generala a conturilor de imobilizari necorporale consta in aceea ca:


Identificati afirmatia gresita.

a. toate cheltuielile colectate raman evidentiate in debitul lor pana la


amortizarea integrala a acestora;
b. dupa functia contabila sunt conturi de activ, respectiv de bunuri
economice;
c. se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale amortizate integral;
d. se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale scoase din activ;
e. soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale existente.

20.Care formula contabila din cele enumerate nu este in concordanta cu explicatia data:

a. 345 = 711

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune;


b. 345 = 711

- valoarea la cost de productie a produselor finite constatate plus la


inventar;
c. 658 = 345

- valoarea donatiilor de produse finite;


d. 711 = 345

- lipsuri de inventar la produse finite;


e. 345 = 301

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite consumate in


intreprindere.

21.Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data:

a. 411 = 701

- valoarea la pret de vanzare a produselor finite livrate;


b. 411 = 418

- valoarea produselor livrate pe baza de factura;


c. 401 = 301

- valoarea la pret de cumparare a materiilor prime intrate in gestiune;


d. 302 = 401

- valoarea materialelor consumabile primite cu titlu gratuit;


e. 401 = 5121

- incasari efectuate catre furnizori.

22.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la avansurile de trezorerie nu este conforma cu


realitatea:

a. sunt sume incredintate administratorului sau altor persoane


imputernicite in vederea efectuarii unor plati;
b. sumele se justifica prin achizitia de stocuri, plata unor furnizori etc.;
c. sumele necheltuite se restituie;
d. diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie
in valuta, la incheierea exercitiului financiar constituie venit financiar;
e. diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de
trezorerie in valuta, la lichidarea acestora sau la incheierea exercitiului
financiar afecteaza cheltuielile de exploatare.
23.Capitalul propriu reprezinta:
a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia
b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia
c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia
dd interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte
si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia
e. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte
si dupa deducerea tuturor creantelor acesteia

24.Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare?

a. erorile de intocmire a balantei de verificare


b. erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse
c. erorile de compensatie
d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
e. erorile de inregistrare in Cartea-mare

25.Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 641 = 421

a. inregistrarea avansului acordat;


b. inregistrarea retinerilor din salarii;
c. inregistrarea pe cheltuieli a salariilor platite;
d. inregistrarea pe cheltuieli a avansului acordat si retinut;
e. inregistrarea salariilor datorate.

26.Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 351 = 301

a. valoarea materiilor prime aduse de la terti;


b. valoarea materiilor prime date spre prelucrare la terti;
c. valoarea materiilor prime constatate lipsa la inventar;
d. valoarea materiilor prime date in consum;
e. scaderea din gestiune a materiilor prime distruse de calamitati.

27.Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 117 = 457

a. dividendele datorate actionarilor sau asociatilor din profitul realizat;


b. sumele achitate actionarilor sau asociatilor;
c. sumele lasate in contul curent al actionarilor, reprezentand dividende;
d. impozitul pe dividende;
e. impozitul pe dividende;

28. Ce semnificatie acordati formulei contabile: 1091 = 959b14j 5311

a. valoarea actiunilor proprii cedate;


b. costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate;
c. valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate;
d. valoarea actiunilor proprii anulate;
e. valoarea actiunilor detinute la entitatile afiliate.

29.Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 681 = 151

a. diminuarea provizioanelor;
b. anularea provizioanelor;
c. constituirea provizioanelor;
d. valoarea provizioanelor;
e. valoarea provizioanelor;
30.Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?
421 = 444
a. salarii datorate personalului
b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate
c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii
d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului
e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale
31. Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (grupa 63) sunt considerate:

Alegeti varianta corecta.

a. cheltuieli financiare;
b. cheltuieli extraordinare;
c. cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite;
d. cheltuieli de exploatare;
e. cresteri ale activelor.

32.Cheltuielile inregistrate in avans nu includ:

a. chirii achitate anticipat;


b. subventii;
c. plati pentru abonamentele la diversele publicatii;
d. decontarea anticipata a primelor de asigurare pentru bunuri;
e. reparatii capitale care se esaloneaza pe mai multe exercitii financiare.

33.Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un


proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui
instrument usor convertibil in numerar;
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea
produselor finite;
c. anul calendaristic;
d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor;
e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor.

34.Clasificarea conturilor in conturi de activ, pasiv si bifunctionale are la baza unul din
urmatoarele criterii de clasificare:

a. dupa continutul economico-financiar;


b. dupa functia contabila;
c. dupa sfera de cuprindere;
d. dupa legatura dintre conturile sintetice si analitice;
e. in functie de analiza activitatii economice.

35.Clasificarea balantelor de verificare in: balante de verificare a conturilor sintetice si balante de


verificare a conturilor analitice, are la baza unul din urmatoarele criterii:

a. dupa felul conturilor pentru care se intocmesc;


b. dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind;
c. dupa continut;
d. dupa forma grafica de prezentare;
e. dupa perioadele pentru care se intocmesc.

36.Conceptia economica considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea


si aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si
starii, precum si a miscarii si transformarii:

Alegeti varianta corecta.

a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. utilizarilor ciclice;
d. utilizarilor ciclice;
e. utilizarilor durabile.

37.Contabilitatea reprezinta principala componenta a sistemului informational, orientat spre


cunoasterea valorilor economice dintr-o intreprindere. In aceasta calitate, ea se constituie:

Precizati varianta corecta.

a. intr-un subsistem informational;


b. instrument de cunoastere, gestiune si control;
c. activitate specializata;
d. disciplina stiintifica;
e. activitate practica.

38.Contabilitatea trebuie sa furnizeze informatii despre pozitia financiara si performantele


intreprinderii. Pozitia financiara a intreprinderii este data de relatia:

Alegeti varianta corecta.

a. Active - Datorii = Capitaluri proprii;


b. Venituri - Cheltuieli = Rezultate;
c. Active - Capitaluri proprii = Datorii;
d. Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri;
e. Capitaluri proprii = Rezultate.

39.Conceptia financiara considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si


aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si
starii, precum si a miscarii si transformarii:

Alegeti varianta corecta.


a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. bunurilor economice care se investesc;
d. resurselor economice;
e. bunurilor economice dobandite.

40.Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice:

Alegeti varianta corecta.

a. Existente initiale + Cresteri = Existente finale + Micsorari;


b. Existente initiale + (Cresteri + Micsorari) = Existente finale;
c. Existente initiale - (Cresteri + Micsorari) = Existente finale;
d. Existente initiale + Micsorari - Cresteri = Existente finale;
e. Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale.

41.Contul de rezultate exprima, intr-o forma analitica, rezultatele obtinute, prin prisma:

a. incasarilor si platilor;
b. activelor si pasivelor;
c. veniturilor si cheltuielilor;
d. creantelor si datoriilor;
e. intrarilor si iesirilor de bunuri.

42.Contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta existenta si
miscarea fiecarui element in parte. Conventional, s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte
denumirea de:

a. rulaj debitor;
b. credit;
c. debit;
d. sold final;
e. sold initial.

43.Conturile bifunctionale au la sfarsitul perioadei de gestiune sold:

a. fie numai debitor, fie numai creditor;


b. debitor;
c. creditor;
d. debitor si creditor;
e. fie debitor, fie creditor.
44.Corespondenta conturilor se poate realiza:

O corespondenta este gresita. Precizati care este aceasta.

a. numai intre conturile de activ, cand se inregistreaza operatii care


genereaza modificari in structura activelor;
b. numai intre conturile de pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza modificari in structura pasivelor;
c. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza cresteri in volumul activelor si pasivelor;
d. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza descresteri in volumul activelor si pasivelor;
e. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza cresteri in volumul activelor si descresteri in volumul
pasivelor.

45.Consemnarea in extrasul de cont a operatiei de depunere a unei sume de bani din casierie in
contul curent de la banca genereaza inregistrarea:

a. 581 = 5311;
b. 581 = 5311

5121 = 581;
c. 5121 = 581;
d. 5121 = 5311;
e. 5311 = 581

581 = 5121.

46.Conturile din clasa 8:

Alegeti varianta corecta.

a. servesc pentru calculul costului productiei;


b. sunt considerate conturi de bilant;
c. sunt conturi de rezultate;
d. reflecta elemente care nu se afla in proprietatea intreprinderii;
e. sunt reflectate in bilantul contabil.

47. Contul 403 "Efecte de platit" evidentiaza obligatiile de plata stabilite pe baza de efcte
comerciale. Precizati ce reflecta creditul contului:

a. valoarea efectelor comerciale neachitate;


b. platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale;
c. valoarea acceptata de furnizori a cambiilor sau a biletelor la ordin;
d. drepturile de creanta din relatiile cu clientii, stabilite pe baza efectelor
comerciale;
e. contravaloarea efectelor comerciale de primit.

48.Contul 431 "Asigurari sociale" tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a
personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. Este un
cont de pasiv.

Precizati care element din cele enumerate mai jos nu se inregistreaza in creditul contului:

a. sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate;


b. contributia angajatorului la asigurarile sociale;
c. contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate;
d. contributia personalului la asigurari sociale;
e. contributia personalului pentru asigurari sociale de sanatate.

49.Contul 267 "Creante imobilizate", dupa cum arata si denumirea, tine evidenta creantelor
imobilizate, respectiv:

Un element dintre cele enumerate este gresit. Identificati-l!

a. a creantelor legate de interesele de participare;


b. a imprumuturilor acordate pe termen lung;
c. a garantiilor depuse, in vederea garantarii bunei executii a unor lucrari;
d. a titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor;
e. a cautiunilor.

50.Creantele numite si valori in curs de decontare nu includ:

a. avansuri incasate;
b. creantele comerciale;
c. creantele intre entitatile afiliate;
d. creantele privind capitalul subscris si nevarsat;
e. pagubele de recuperat de la debitori diversi pe baza titlurilor executorii.

51.Cu ajutorul balantei de verificare se identifica:

a. erorile de inregistrare in Cartea-mare;


b. erorile de inregistrare in Registrul-jurnal;
c. erorile de compensatie;
d. erorile de imputatie;
e. omisiuni de inregistrare.

52. Deschiderea unui acreditiv pentru suma de 50.000 lei genereaza una din urmatoarele
inregistrari contabile:

a. 50.000 5411 = 5121 50.000;


b. 50.000 581 = 5121 50.000

50.000 5411 = 581 50.000;


c. 50.000 5121 = 581 50.000

50.000 581 = 5411 50.000;


d. 50.000 581 = 542 50.000

50.000 5411 = 581 50.000;


e. 50.000 581 = 5311 50.000

50.000 5411 = 581 50.000.

53.Din definitia patrimoniului, rezulta un echilibru, o egalitate. Acest echilibru se exprima astfel:

Alegeti varianta corecta.

a. Bunuri economice = Drepturi + Obligatii;


b. Bunuri economice = Active imobilizate + Active circulante;
c. Bunuri economice = Resurse durabile + Resurse ciclice;
d. Bunuri economice = Capital fix + Capital circulant;
e. Bunuri economice = Utilizari durabile + Utilizari ciclice.

54.Din punct de vedere al modului in care bunurile economice se investesc, se intrebuinteaza, se


consuma si se inlocuiesc, capitalul este de doua feluri.

Precizati varianta corecta.

a. capital propriu si capital strain;


b. capital fix si capital propriu;
c. capital fix si capital circulant;
d. capital fix si capital strain;
e. capital propriu si capital circulant.

55.Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regula de functionare a conturilor este gresita.
Identificati-o!
a. conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, iar conturile de
pasiv prin creditare;
b. cresterile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris existentele
initiale;
c. soldurile finale se stabilesc prin scaderea din totalul sumelor mai mari a
totalului sumelor mai mici;
d. micsorarile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris
cresterile;
e. conturile de activ pot prezenta numai sold final debitor sau sunt
soldate, iar conturile de pasiv numai sold final creditor sau sunt soldate.

56.Dispuneti de urmatoarele informatii privind marfurile: stoc scriptic de marfuri 1 leu, stoc
faptic 1,01 lei. Precizati inregistrarea corecta:

a. 0,01 371 = 711 0,01;


b. 0,01 371 = 607 0,01;
c. 0,01 607 = 121 0,01;
d. 0,01 371 = 707 0,01;
e. 0,01 371 = 456 0,01.

57.Doua dintre procedeele specifice metodei contabilitatii pentru cercetarea si studierea


obiectului sau, sunt contul si bilantul. Legatura dintre cele doua se realizeaza cu ajutorul altui
procedeu. Precizati care este acesta.

a. inventarierea;
b. evaluarea;
c. balanta de verificare;
d. documentatia;
e. calculatia.

58. Dubla inregistrare se realizeaza cu ajutorul:

a. balantei de verificare;
b. contului;
c. bilantului;
d. contului de profit si pierdere;
e. formulelor contabile.

59.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 456 "Decontari cu


actionarii/asociatii privind capitalul" este:

Alegeti varianta corecta.


a. cont de surse proprii de finantare si are functie contabila de pasiv;
b. cont de surse de finantare, bifunctional;
c. cont de creante si are functie contabila de cont de activ;
d. cont de creante, cat si cont de obligatii, iar dupa functia contabila este
bifunctional;
e. cont de obligatii si are functie contabila de cont de pasiv.

60.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 269 "Varsaminte de efectuat
pentru imobilizari financiare" este:

a. cont de titluri de valoare, cu functie contabila de activ;


b. cont de investitii financiare, cu functie contabila de activ;
c. cont de datorii, bifunctional;
d. cont de datorii, cu functie contabila de pasiv;
e. cont de creante, cat si de datorii, cont bifunctional.

61.Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre
conturile:

a. 1011 Capital subscris nevarsat


b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 121 Profit si pierdere
e. 117 Rezultatul reportat

62.Elementele ce compun activul bilantier, sunt reflectate dupa destinatia si lichiditatea


bunurilor economice. Lichiditatea reprezinta:

Alegeti varianta corecta.

a. disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare in care urmeaza sa


se onoreze angajamentele financiare scadente;
b. capacitatea fiecarui bun de a parcurge mai rapid sau mai incet, cale
normala a ciclului de exploatare, pana la transformarea in bani;
c. creante aferente ciclului de exploatare;
d. numerar sau echivalente de numerar, a caror utilizare este
restrictionata;
e. echivalente ale numerarului usor convertibile in bani.

63.Evaluarea reprezinta pentru metoda contabilitatii:

Alegeti varianta corecta.


a. un principiu;
b. un procedeu comun tuturor stiintelor;
c. un procedeu specific metodei contabilitatii;
d. un procedeu al metodei contabilitatii utilizat si de alte discipline
economice;
e. o conventie contabila.

64.Evaluarea bunurilor la inventariere se face:

Alegeti varianta corecta.

a. la valoarea de intrare;
b. la valoarea contabila;
c. la valoarea actuala;
d. la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii;
e. la cost istoric.

65.Elementele vizate direct de evaluarea pozitiei financiare sunt:

a. activele, pasivele, veniturile si rezultatele;


b. activele, pasivele, cheltuielile si veniturile;
c. activele, pasivele si capitalurile proprii;
d. activele, datoriile si capitalurile proprii;
e. activele, datoriile, capitalurile proprii si provizioanele.

66.Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii in


conturi, parcurge in general o serie de etape. Una este gresita. Identificati-o!

a. explicarea operatiunii economice inregistrate;


b. determinarea modificarii elementelor bilantiere;
c. stabilirea conturilor corespondente;
d. aplicarea regulilor de functionare a conturilor;
e. intocmirea formulei contabile.

67. Formula contabila are urmatoarele parti componente:

Un element din cele enumerate nu este parte a formulei contabile. Care este acesta?

a. contul corespondent debitor;


b. contul corespondent creditor;
c. semnul "=";
d. sumele inscrise in conturile corespondente;
e. data la care a avut loc operatia economica.

68. Formula contabila de stornare in rosu a fost conceputa.

Identificati afirmatia gresita.

a. pentru a inlatura dezavantajele stornarii in negru;


b. presupune anularea unei formule contabile, efectuata anterior,
gresit;
c. prin inversarea ei;
d. cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in chenar;
e. dupa care se intocmeste formula contabila corecta.

69.Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru:

a. anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit;


b. stabilirea corespondentei conturilor;
c. inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit;
d. a se tine seama de modificarile de sens contrar;
e. a se efectua inregistrarea sistematica a operatiilor.

70.Functia balantei de verificare, de legatura dintre conturile sintetice si bilant, se concretizeaza:

Alegeti varianta corecta.

a. prin identificarea erorilor de inregistrare in conturi;


b. prin controlul concordantei intre datele inregistrate in contul sintetic si
conturile sale analitice;
c. in posibilitatea oferita de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in
volumul patrimoniului;
d. in analiza situatiei economico-financiare pe termen scurt;
e. prin faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale
conturilor.

71.Folosirea datelor contabile in procesul decizional impune centralizarea si sintetizarea lor


periodica.

Precizati categoria care raspunde acestei cerinte:

a. registrul jurnal;
b. documentele justificative;
c. documentele contabile de sinteza;
d. cartea-mare;
e. registrul inventar.

72.Functia de analiza si control reprezinta o functie de baza a contabilitatii.

Care din urmatoarele afirmatii este conforma cu scopul acestei functii:

a. consta in identificarea informatiilor referitoare la procesele ce au loc in


cadrul

intreprinderii;
b. pe baza datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, echipa
manageriala stabileste previziunile privind modul de desfasurare a
activitatii in viitor;
c. constituie sursa de documentare si clarificare in litigiile civile si penale;
d. scoate in evidenta punctele critice aparute in activitatea de productie,
comercializare si financiara desfasurata de intreprindere;
e. consta in culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la
fenomenele economice ce au loc in cadrul intreprinderii.

73.Imobilizarile necorporale nu includ o structura dintre cele prezentate mai jos:

Care este aceasta?

a. cheltuieli de constituire;
b. concesiuni;
c. fond comercial;
d. titluri de valoare;
e. programe informatice.

74. Imobilizarile corporale cuprind bunuri:

Alegeti definitia corecta.

a. cu continut material concret, care participa la mai multe cicluri de


exploatare si isi transmit treptat valoarea asupra produselor obtinute, pe
calea amortizarii;
b. care nu au continut concret material, care atesta drepturile de
proprietate ale intreprinderii;
c. achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul
comercializarii in termen de 12 luni de la data bilantului;
d. ce confera posesorului lor calitatea de creditor al unei intreprinderi;
e. utilizate in scopuri administrative sau pentru a fi inchiriate pe parcursul
unei perioade mai mici de un an.

75 Imobilizarile financiare, numite si investitii financiare pe termen lung includ:

Alegeti structura corecta.

a. avansurile pentru cumparari de stocuri;


b. titlurile dobandite de intreprindere in vederea realizarii de venituri financiare
pe termen lung;
c. creantele comerciale;
d. actiunile si obligatiunile achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea
de venituri financiare pe termen scurt;
e. sume de incasat de la bugetul statului provenind din relatiile de decontare.

76.In conformitate cu legislatia in vigoare au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea


proprie:

O categorie din cele enumerate este gresita. Identificati-o!

a. societatile comerciale;
b. societatile/companiile nationale;
c. regiile autonome;
d. persoanele fizice neautorizate sa desfasoare activitati independente;
e. institutele nationale de cercetare-dezvoltare.

77.In scopul realizarii obiectului contabilitatii, metoda sa foloseste o serie de procedee, printre
care si procedee comune tuturor stiintelor.

Care procedeu din cele enumerate mai jos este specific numai contabilitatii:

a. observatia;
b. clasificarea;
c. sinteza;
d. comparatia;
e. bilantul.

78.. In normele contabile provizioanele sunt definite:

Alegeti varianta corecta.

a. ca datorii;
b. ca datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
c. ca elemente de activ;
d. ca surse de finantare externa;
e. ca o forma de castig.

79.Intrucat modificarile pe care le sufera elementele reflectate cu ajutorul conturilor constau in


cresteri si micsorari, contul a trebuit sa adopte o forma care sa permita inregistrarea separata a
celor doua feluri de modificari. Asa s-a ajuns la forma bilaterala a contului. Ea este aceea:

Identificati afirmatia gresita.

a. clasica;
b. de balanta;
c. a carei prezentare simplificata se aseamana cu litera "T";
d. intr-o parte a contului se inregistreaza cresterile care se aduna intre ele,
iar in partea opusa micsorarile, care, de asemenea, se aduna intre ele;
e. in fiecare parte a contului se fac adunari de sume si scaderi.

80.Intocmirea balantei de verificare presupune efectuarea unor lucrari premergatoare:

Una din lucrarile prezentate este gresita. Identificati-o!

a. se trec toate operatiile din evidenta sistematica in registrul cartea-mare;


b. se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se
determina soldul lor;
c. se transpun datele din conturi in formularul de balanta;
d. se aduna coloanele balantei conturilor;
e. se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.

81.In cadrul tuturor formelor de inregistrare contabila se folosesc, in principal, aceleasi genuri de
registre. Care categorie din cele enumerate mai jos nu este componenta a niciunuia dintre
sistemele de organizare a inregistrarilor in contabilitate:

a. registrul jurnal;
b. registrul inventar;
c. cartea-mare;
d. balanta conturilor;
e. bilantul contabil.

82.In contabilitate, in vederea realizarii unei imagini fidele a pozitiei financiare si a


performantelor obtinute de o intreprindere, la evaluare trebuie respectate o serie de principii.

Unul dintre principiile mai jos enumerate nu este principiu in evaluare.


a. principiul unitatii monetare;
b. principiul unitatii monetare;
c. principiul intangibilitatii;
d. principiul prudentei;
e. principiul permanentei metodelor.

83.Indicati inregistrarea corecta privind cumpararea de materii prime in suma de 50 lei, T.V.A.
19%:

a. % = 401 59,50;

50 301

9,50 4426
b. 59,50 301 = 401 59,50;
c. 59,50 601 = 401 59,50;
d. 59,50 301 = 5121 59,50;
e. 59,50 401 = 5121 59,50.

84.In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila:

Impozitul pe profit = Conturi la banci in lei 10.000lei

Aceasta reprezinta:

a. virarea prin banca a impozitului pe profit;


b. plata in numerar a impozitului pe profit;
c. inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului;
d. impozitul pe venit de natura salariilor datorat bugetului statului;
e. plata impozitului pe venit.

85.Informatiile privind pozitia financiara a unei intreprinderi sunt oferite in primul rand de:

a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. situatia modificarilor capitalului propriu;
d. situatia fluxurilor de trezorerie;
e. notele explicative la situatiile financiare anuale.

86.In functie de exigibilitatea surselor de finantare, in bilant sunt delimitate urmatoarele grupe de
elemente:
O grupa este gresita. Identificati-o!

a. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an;


b. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an;
c. provizioane;
d. cheltuieli in avans;
e. capital si rezerve.

87.Intreprinderea se aprovizioneaza de la un furnizor cu materii prime, in suma de 300 lei, care


vor fi achitate ulterior. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:

a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.

88. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru deprecieri de
valoare:

a. se anuleaza;
b. se suplimenteaza;
c. se micsoreaza;
d. nu se opereaza nici o modificare;
e. se inregistreaza pe seama cheltuielilor.

89.La intrarea in gestiune bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare (valoarea contabila). Care
din valorile prezentate in continuare nu reprezinta valoare de intrare:

a. costul de achizitie;
b. valoarea de utilitate;
c. valoarea de aport;
d. valoarea justa;
e. costul de productie.

90.Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont, stabilita cu ocazia
inregistrarii operatiilor economice sau financiare in contabilittea curenta poarta denumirea de:

a. inregistrare cronologica;
b. corespondenta conturilor;
c. inregistrare sistematica;
d. dubla inregistrare;
e. dubla reprezentare.

91. Metoda contabilitatii este:

Precizati varianta corecta.

a. calea rationala de urmat pentru atingerea scopului;


b. mijlocul de realizare a scopului urmarit;
c. judecarea logica a fenomenelor si proceselor economice;
d. trecerea de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare;
e. examinarea sistematica a fiecarui element component al unui obiect sau
fenomen.

92.Nevoia de armonizare si uniformitate in producerea si utilizarea informatiilor contabile


impune:

a. normarea contabilitatii;
b. reglementarea contabilitatii;
c. normalizarea contabilitatii;
d. modernizarea contabilitatii;
e. internationalizarea contabilitatii.

93.O datorie reprezinta:

Alegeti varianta corecta.

a. o sursa controlata de intreprindere;


b. o obligatie actuala a intreprinderii si prin decontarea careia se asteapta
sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;
c. o sursa controlata de intreprindere ce decurge din evenimente trecute si
prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care
incorporeaza beneficii economice;
d. o obligatie actuala a intreprinderii, ce decurge din evenimente trecute si
prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care
incorporeaza beneficii economice;
e. o responsabilitate de a actiona intr-un anumit sens.

94. Operatiile care modifica elementele din structura bilantului, direct legate de evaluarea
pozitiei financiare a intreprinderii, sunt analizate prin intermediul ecuatiei bilantiere:

Precizati forma corecta a ecuatiei bilantiere.


a. A = P;
b. U = R;
c. A = C - D;
d. A = C - R;
e. A = C + D.

95.Operatia de aprovizionare cu materii prime de la un furnizor, in suma de 50 lei, genereaza una


din urmatoarele formule contabile:

a. 50 301 = 401 50;


b. 50 401 = 301 50;
c. 50 301 = 404 50;
d. 50 301 = 5121 50;
e. 50 5121 = 301 50.

96.Orice operatie efectuata in cadrul intreprinderii, se consemneaza letric si cifric, cantitativ si


valoric, intr-un document. Aceasta inseamna ca documentul contabil raspunde in principal la una
din urmatoarele functii:

a. functia juridica;
b. functia de calculatie;
c. functia de asigurare a integritatii patrimoniului;
d. functia de verificare a activitatilor desfasurate;
e. functia de consemnare.

97.O informatie este semnificativa daca:

a. are o valoare considerabila;


b. are o natura neobisnuita;
c. nu este neglijabila;
d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod
diferit in lipsa acesteia;
e. este relevanta.

98.Precizati cui apartine prima definitie data contabilitatii:

Alegeti varianta corecta.

a. Federigo Melis;
b. Giorgio Berni;
c. Grigore Botez;
d. Domenico Bragadino;
e. Luca Paciolo.

99.Precizati in functie de care criteriu, dintre cele enumerate mai jos, societatile sunt grupate in
societati de persoane, societati de capitaluri si societati mixte:

a. in functie de structura asocierii dintre persoane si capitaluri;


b. in functie de marimea lor;
c. in functie de forma juridica de organizare;
d. in functie de forma de proprietate asupra capitalului investit;
e. in functie de obiectul de activitate.

100.Precizati care sunt structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea
patrimoniului:

Alegeti varianta corecta.

a. activ si pasiv;
b. debit si credit;
c. activ si utilizari;
d. pasiv si resurse;
e. nici una din cele prezentate.

101.Precizati care element dintre cele enumerate mai jos nu se include in structura datoriilor
curente si pe termen lung:

a. imprumuturi si datorii asimilate;


b. datorii intre entitatile afiliate;
c. datorii fiscale si datorii privind asigurarile sociale;
d. datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
e. avansurile incasate in contul comenzilor.

102.Precizati cum se clasifica documentele contabile dupa modul de tiparire:

a. documente primare si documente centralizatoare;


b. documente cu regim special si documente fara regim special;
c. documente tipizate si documente netipizate;
d. documente interne si documente externe;
e. documente generale si documente specifice unor activitati.

103. Precizati care este operatia la care sunt supuse documentele justificative dupa ce au fost
inregistrate in registrele contabile:
a. clasare;
b. arhivare;
c. prelucrare;
d. verificare;
e. rectificarea greselilor.

104.Precizati in ce sunt inregistrate si grupate datele sursa privind operatiile economice si


financiare consemnate in documentele justificative:

a. in documentele contabile;
b. in balanta de verificare;
c. in situatiile financiare anuale;
d. in documentele contabile de sinteza;
e. in registrele contabile.

105. Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea:

a. evidenta produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie se tine


cu ajutorul conturilor 331 si 332;
b. ambele conturi sunt de mijloace economice, cu functie de activ;
c. se debiteaza cu valoarea la cost de productie a stocului de produse in
curs de executie, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs, la sfarsitul
perioadei;
d. se crediteaza cu incarcarea in gestiune a produselor in curs, respectiv a
valorii lucrarilor si serviciilor in curs, la inceputul perioadei urmatoare;
e. soldul conturilor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor
aflate in curs, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la
sfarsitul perioadei.

106.Precizati ce semnifica soldul debitor al contului 169 "Prime privind rambursarea


obligatiunilor":

a. suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din


emisiune de obligatiuni;
b. valoarea primelor de rambursare amortizate;
c. valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor neamortizate;
d. contul 169 nu prezinta sold final debitor;
e. imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.

107.Precizati ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121:


a. contul 5121 nu poate avea sold debitor;
b. poate reprezenta creditul acordat de banca prin contul curent;
c. disponibilitatile banesti existente la un moment dat;
d. dobanzile de platit aferente creditelor bancare pe termen scurt;
e. creditele de la trezoreria statului.

108.Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea:

a. conturile de cheltuieli dupa functia contabila sunt conturi de activ;


b. conturile de venituri dupa functia contabila sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute;
d. conturile de cheltuieli se crediteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate;
e. conturile de venituri si cheltuieli nu prezinta sold la sfasitul lunii.

109.Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea:

a. veniturile determina cresterea situatiei nete;


b. conturile de venituri sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se debiteaza cu valoarea veniturilor incasate;
d. conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute;
e. conturile de venituri nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.

110.Principiul non conpensatiilor consta:

Precizati varianta corecta.

a. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii


intreprinderii
b. in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a
formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor
de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
d. in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv;
e. in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si
inregistrare in contabilitate.

111. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv consta:

Precizati varianta corecta.

a. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii


intreprinderii;
b. in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a
formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor
de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
d. in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv;
e. in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si
inregistrare in contabilitate.

112. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului consta:

Precizati varianta corecta.

a. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii


intreprinderii;
b. in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a
formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor
de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
d. in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv;
e. in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si
inregistrare in contabilitate.

113.Principiul permanentei metodelor consta:

Precizati varianta corecta.

a. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii


intreprinderii;
b. in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a
formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile
elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
d. in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv;
e. in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si
inregistrare in contabilitate.

114.Prin aplicarea prevederilor legale in vigoare toate tipurile de intreprinderi utilizeaza:

Alegeti varianta corecta.

a. bilantul vertical;
b. bilantul cont;
c. schema orizontala de bilant;
d. bilantul sub forma tabloului cu doua parti;
e. ramane la latitudinea fiecarei intreprinderi.

115.Ponderea cea mai mare a informatiilor, utilizate de managerul intreprinderii, sunt de natura
contabila si se clasifica in mai multe categorii, astfel:

Precizati care categorie dintre cele enumerate este gresita.

a. informatii operationale;
b. informatii financiar-contabile;
c. informatii contabile de gestiune;
d. informatii fiscale;
e. informatii sociale.

116. Procedeele metodei contabilitatii, comune si altor discipline economice sunt:

Unul dintre procedeele enumerate nu apartine acestei categorii. Identificati-l!

a. documentatia;
b. evaluarea;
c. calculatia;
d. inventarierea;
e. analiza.

117.Rezultatul exercitiului:

Indicati afirmatia gresita.

a. poate fi profit si pierdere;


b. profitul - rezultatul pozitiv;
c. profitul - excedent al veniturilor asupra cheltuielilor;
d. pierderea - rezultatul negativ;
e. pierderea - cheltuielile efectuate nu au fost acoperite din veniturile
proprii.

118.Recunoasterea in contul de profit si pierdere a unui element atunci cand acesta:

- duce la o crestere a beneficiilor economice viitoare prin cresterea unui activ sau diminuarea
unei datorii;

- modificarea aceasta poate fi evaluata credibil.

Reprezinta:
a. recunoasterea datoriilor;
b. recunoasterea cheltuielilor;
c. recunoasterea veniturilor;
d. recunoasterea activelor;
e. recunoasterea capitalurilor proprii.

119.Recunoasterea in contul de profit si pierdere a unui element atunci cand acesta:

- duce la o scadere a beneficiilor economice viitoare prin scaderea unui activ sau cresterea unei
datorii;

- modificarea aceasta poate fi evaluata credibil.

Reprezinta:

a. recunoasterea datoriilor;
b. recunoasterea cheltuielilor;
c. recunoasterea veniturilor;
d. recunoasterea activelor;
e. recunoasterea capitalurilor proprii.

120. Sumele incasate in exercitiul curent, in vederea livrarii de bunuri in exercitiul urmator, sunt
considerate:

Alegeti varianta corecta.

a. venituri inregistrate in avans;


b. subventii;
c. cheltuieli inregistrate in avans;
d. cheltuieli anticipate;
e. valori incasate in perioada curenta, care sunt recunoscute ca venituri in
acceasi perioada.

121.Se incaseaza prin casieria intreprinderii suma de 50 lei de la un angajat, reprezentand o


imputatie. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:

a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.

122.Structura contului este formata din mai multe elemente.


Precizati elementul gresit din cele enumerate:

a. denumirea sau titlul contului;


b. explicatia operatiunii economice inregistrate;
c. debitul si creditul;
d. rulajul contului;
e. stocul contului.

123.Situatia stocurilor in luna aprilie este: 1.04. stoc initial 10 buc. x 0,50 lei/buc; intrari pe 8.04.
20 buc. x 0,20 lei/buc, 16.04. 30 buc. x 0,30 lei/buc, 19.04. 80 buc. x 0,48 lei/buc, 30.04. 15 buc.
x 0,20 lei/buc.; iesiri pe 17.04. 40 buc. si 21.04. 70 buc. Valoarea stocului final evaluat prin
metoda CMP dupa fiecare operatie de intrare este:

a. 13,32 lei;
b. 3 lei;
c. 21,08 lei;
d. 34,08 lei;
e. 16,32 lei.

124.Soldul creditor al contului 121 "Profit sau pierdere" reflecta:

Alegeti varianta corecta.

a. profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile;


b. pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile;
c. contul 121 nu prezinta sold final creditor;
d. pierderea neacoperita;
e. profitul nerepartizat.

124.Soldul creditor al contului 121 "Profit sau pierdere" reflecta:

Alegeti varianta corecta.

a. profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile;


b. pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile;
c. contul 121 nu prezinta sold final creditor;
d. pierderea neacoperita;
e. profitul nerepartizat.

125.Se achita o datorie fata de un furnizor din contul de la banca, in suma de 200 lei. Incadrati
operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A = P + x - x;
e. A + x = P - x.

126.Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii


externi nu includ:

a. angajatii;
b. investitorii;
c. guvernul si institutiile sale;
d. managerii intreprinderii;
e. creditorii financiari.

127.Un activ este circulant cand:

O conditie dintre cele prezentate este gresita. Identificati-o!

a. se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum in
cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
b. este detinut in scopul comercializarii lui sau pe termen scurt si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data intocmirii
bilantului;
c. reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata;
d. este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
e. se asteapta sa se realizeze intr-o perioada mai mare de 12 luni de la
data intocmirii bilantului.

128.Una din afirmatiile ce urmeaza este gresita. Care este aceasta?

a. rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau


sumei gresite cu o linie;
b. corectia facuta se confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au
semnat initial documentul;
c. in documentele de casa si de banca nu se admit corecturi;
d. documentele de casa si de banca gresite se anuleaza si detaseaza din
carnetele respective;
e. se intocmesc apoi alte documente corecte.

129.Una dintre caile de majorare a capitalului social o reprezinta conversia unui angajament
financiar in capital. Precizati care este motivul recurgerii la aceasta modalitate:
a. probleme de trezorerie care nu permit achitarea obligatiilor;
b. procurarea de noi resurse pentru finantarea investitiilor;
c. ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati;
d. efect psihologic favorabil in fata actionarilor;
e. epuizarea rezervelor.

130.Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii


interni includ:

a. angajatii;
b. investitorii;
c. guvernul si institutiile sale;
d. managerii intreprinderii;
e. creditorii financiari.

131.Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta ?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica;


b. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei
patrimoniului;
c. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si
miscarii elementelor;
d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului;
e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si
modificarilor de sens contrar.

132.Utilizarea formulelor contabile de stornare in negru duce la:

a. micsorarea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare;


b. marirea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la
stornare;
c. micsorarea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la
stornare;
d. marirea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare;
e. micsorarea artificiala a total sumelor conturilor care participa la
stornare.

133.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?

a. balanta de verificare realizeaza concordanta dintre conturile sintetice si


cele analitice;
b. balanta de verificare realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului;
c. balanta de verificare realizeaza verificarea exactitatii inregistrarilor
efectuate in conturi;
d. balanta de verificare grupeaza si centralizeaza datele inregistrate in
conturi;
e. balanta de verificare reprezinta un instrument de analiza a activitatii
economice.

134.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a. functia de inregistrare a tranzactiilor in scopul determinarii periodice a


rezultatului obtinut;
b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati;
c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor
macroeconomice;
d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare;
e. functia de comunicare financiara externa.

135. Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este
acesta?

a. rezerve din reevaluare


b. prime de capital
c. capital social
d. subventii pentru investitii
e. rezultatul reportat

136.Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este
acesta?

a. de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice


b. functia de instrument de verificare, de control
c. functia de de legatura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre
acestea din urma si bilant
d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

137. Veniturile din variatia stocurilor (grupa 71) sunt considerate:

Alegeti varianta corecta.

a. venituri financiare;
b. venituri extraordinare;
c. venituri din exploatare;
d. nu sunt considerate venituri;
e. venituri din ajustari.
Conform Legii Contabilitatii, nu sunt obligate la tinerea contabilitatii:
a. Regiile autonome
b. Societatile cooperatiste
c. Persoanele fizice neinregistrate
d. Persoanele fizice independente
2. Conform Legii Contabilitatii, contabilitatea societatilor inregistrate in Romania se tine:
a. In lei
b. In euro
c. In moneda nationala a tarii de origine a societatii
d. In orice moneda recunoscuta ca valuta
3. Raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
4. Raspunderea asociatilor in limita capitalului social subscris este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
5. Raspunderea tuturor actionarilor in limita capitalului social subscris este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
6. Prin patrimoniul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
7. Prin « patrimoniul » unei societati comerciale se intelege:
a. Totalitatea activelor societatii
b. Totalitatea pasivelor societatii
c. Totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. Totalitatea aportului actionarior
8. Prin bilant contabil se intelege:
a. totalitatea activelor societatii
b. totalitatea pasivelor societatii
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. reprezentare patrimoniala sub forma de activ si de pasiv
9. In bilantul contabil vertical, interesul investitorilor este reflectat de indicatorul:
a. Activ Total
b. Pasiv Total
c. Valoare neta
d. Rezultat
10. Prin acţivul unei societati comerciale se intelege:
a. drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
11. Prin pasivul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta
b. Totalitatea obligatiilor
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
12. O ilustrare a principiului prudentei il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
13. O ilustrare a principiului continuitatii îl reprezinta:
a. Trezoreria
b. Valoarea neta
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
14. O ilustrare a principiului acumularii in contabilitate este:
a. Trezoreria
b. Amortizarea
c. Provizionul
d. Contul de profit si pierdere
15. O ilustrare a principiului permanentei metodelor îl reprezinta:
a. trezoreria
b. amortizarile
c. provizioanele
d. contul de profit si pierdere
16. O ilustrare a principiului independentei activitatii il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
17. Capitalul productiv se calculeaza cu relatia:
a. active circulante – pasive curente
b. active fixe + active circulante
c. active totale – datorii curente
d. active circulante + active financiare
18. Capitalul permanent se calculeaza cu relatia:
a. Capital social + datorii pe termen scurt
b. Active fixe + active circulante
c. Active totale + datorii curente
d. Capital propriu +datorii pe termen lung
19. Egalitatea ACTIV= CAPITAL PROPRIU + DATORII este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
20. Egalitatea ACTIV=PASIV este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
21. Pozitia bilantiera « Total active minus datorii curente » este specifica :
a. bilant vertical
b. bilant orizontal
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
22. In categoria activelor circulante nu se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. disponibilitatile banesti
d. datoriile pe termen scurt
23. In categoria activelor circulante se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. a si b
d. datoriile pe termen scurt
24. In categoria activelor circulante se includ :
a. echipamentele si utilajele
b. creantele
c. autoturismele
d. titlurile de participare
25. In categoria creantelor fac parte:
a) cheltuielile inregistrate in avans;
b) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
c) obligatiile fiscale;
d) avansurile acordate furnizorilor;
26. Creantele sunt, din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. venituri din exploatare
27. Cheltuielile cu brevetele si licentele sunt :
a. imobilizari necorporale
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc restituite
d. cheltuieli de exploatare
28. Conturile curente in valuta sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. veniturilor din exploatare
d. capitalului social
29. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari necorporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
30. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari financiare:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
31. Sunt considerate, imobilizari corporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Terenurile
c. Programele informatice
d. Brevetele de inventii
32. Obiectele de inventar sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. cheltuieli de exploatare
33. Indicatorul « valoare neta » reprezinta:
a. profitabilitatea activitatii
b. eficacitatea activitatii
c. valoarea reala a patrimoniului
d. valoarea contabila a patrimoniului
34. Indicatorul « valoare neta » se calculeaza ca diferenta dintre:
a. Active fixe si datorii pe termen lung
b. Active circulante si datorii pe termen scurt
c. Active totale si datorii totale
d. Active totale si datorii fata de terti
35. Care din urmatoarele elemente patrimoniale intra in calculul „valorii nete” :
a. renumele societatii
b. vadul comercial
c. creantele clienti
d. valoarea de piata a actiunilor
36. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. Stocurile greu vandabile
b. vadul comercial
c. creantele clienti incerti
d. datoriile pe termen scurt
37. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. stocurile
b. goodwill-ul
c. creantele clienti
d. datoriile pe termen scurt
38. Care din urmatorii indicatori definesc “valoarea reala” a unei societati cotate:
a. activul net contabil
b. valoarea la bursa a actiunilor
c. valoarea activelor societatii
d. capitalul propriu al actionarilor
39. Nu fac(face) parte din capitalul propriu:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul curent
d. imprumuturile pe termen lung
40. Urmatoarele elemente de capital nu fac parte din categoria capitalurilor proprii :
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen scurt
d. profitul
41. Fac parte din categoria „capitalurilor straine”:
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen lung
d. profitul
42. Fac parte din „capitalul permanent”:
a. Rezervele
b. Creditele furnizorilor
c. Creditul curent al asociatiilor
d. Datoriile fata de bugetul de stat
43. Nu fac parte din „capitalul permanent”:
a. Primele de capital
b. Subventiile
c. Creditele bancare pe termen lung
d. Creditele furnizorilor
44. Situatia fluxurilor de trezorerie este un indicator al:
a. Bonitatii
b. Lichiditatii
c. Rentabilitatii
d. Profitabilitatii
45. Este un instrument de control al solvabilitatii si lichiditatii:
a. Bilantul contabil
b. Contul de profit si pierdere
c. Fluxul de trezorerie
d. Situatia mijloacelor fixe
46. Contul de rezultat este un indicator al :
a. Bonitatii
b. Profitabilitatii
c. Rentabilitatii
d. Randamentului investitiei antreprenoriale
47. Contul de rezultat reflecta, la un moment dat:
a. lichiditatea societatii
b. solvabilitatea societatii
c. profitabilitatea societatii
d. rentabilitatea societatii
48. Contul de rezultat se intocmeste pe baza relatiei:
a. Rezultat = Venituri - Cheltuieli
b. Rezultat = Incasari - Plati
c. Rezultat = Creante – Obligatii
d. Rezultat = Active - Datorii
49. Nu sunt considerate „venituri din exploatare”:
a. Veniturile din vanzarea marfurilor
b. Venuturile din subventii
c. Variatia stocurilor
d. Veniturile din dobanzi
50. Nu sunt considerate „cheltuieli din exploatare”:
a. Cheltuielile cu personalul
b. Cheltuielile cu amortizarile
c. Cheltuielile cu dobanzile la credite
d. Cheltuielile cu taxele si impozitele
51. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
52. Contractarea unui credit pe termen lung este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp-X) + (D + X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X=Cp + (D + X)
53. Plata unei datorii este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
54. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
55. Plata facturii de telefon este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
56. Achizitia unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
57. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
58. Inregistrarea contabila a facturii de energie este de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A - X=(Cp - X) + D
c. A=(Cp –X) + (D + X)
d. A+ X - X=Cp + D
59. Plata unei datorii la bugetul de stat este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
60. Plata unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
61. Nu reprezinta un criteriu de recunoastere a veniturilor :
a. transferul riscurilor la cumparator
b. transferul posesiei bunurilor la cumparator
c. posibilitatea vanzarii
d. posibilitatea evaluarii rezonabile
62. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. face posibila obtinerea de beneficii viitoare
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
63. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
64. Datoriile sunt recunoscute in contabilitate doar atunci cand:
a. Exista posibilitatea iesirii unor resurse din patrimoniu
b. Sunt determinate de achizitii de active
c. Sunt obligatii de plata fata de furnizori
d. Sunt fata de creditori
65. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
b. Sunt determinate de activitatea comerciala
c. Sunt determinate de o diminuare a activelor
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
66. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt determinate de cresterea datoriilor
b. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
c. Sunt determinate de activitatea comerciala
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
67. Rulajul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
68. Diferenta dintre debit si credit se numeste:
a. Rezultat
b. Rulaj
c. Sold
d. Activ
69. Soldul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
101. Conturile de activ (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de activ
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de activ
c. au sold debitor
d. au sold creditor
102. Conturile de pasiv (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de pasiv
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de pasiv
c. au sold debitor
d. au sold creditor
70. Conturile de rezerve, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. sunt soldate
d. nu au sold
71. Contul contabil « Rezultatul exercitiului » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
72. Contul contabil « Rezultatul reportat » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
73. Conturile contabile de capitaluri au functie de:
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
74. Conturile contabile de ajustari privind deprecierea activelor (provizioane) au functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
75. Prima de emisiune se determina astfel:
a) Valoare nominala - valoare contabila
b) Valoare de emisiune - valoare contabila
c) Valoare de emisiune - valoare nominala
d) Valoarea, bunurilor primite ca aport - valoare nominala
76. Contul contabil„diferente din reevaluare” inregistreaza:
a. Diferentele constatate la reevaluarea stocurilor
b. Diferentele constatate la reevaluarea imobilizarilor
c. Diferentele constatate la reevaluarea activelor financiare
d. Diferentele constatate la reevaluarea numerarului in valuta
77. Pierderea curenta se suporta de catre:
a. actionari
b. salariati
c. societate
d. stat
78. Nu se pot (poate) utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul exercitiului anterior
d. subventiile primite
79. Se pot utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. diferentele din reevaluare
b. profiturile din anii anteriori
c. facilitatile fiscale
d. subventiile primite
80. Creditele bancare pe termen lung se inregistreaza in creditul conturilor de:
a. Active imobilizate
b. Active circulante
c. Capitaluri
d. Datorii
81. Imobilizarile sunt din punct de vedere contabil:
a. Drepturi patrimoniale de unica folosinta
b. Drepturi patrimoniale de folosinta indelungata
c. Drepturi de creanta
d. Drepturi de proprietate ale asociatilor
82. Imobilizarile necorporale sunt:
a. Active fara suport material
b. Active circulante
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
83. Cheltuielile de constituire sunt inregistrate in conturi de:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari necorporale
c. Imobilizari financiare
d. Cheltuieli
84. Concesiunile sunt:
a. Cheltuieli de dezvoltare
b. Drepturi de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
85. Uzufructul este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
86. Dreptul de superficie este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
87. Licenta este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
88. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active cu structura materiala
b. Active circulante
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
89. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active care nu se pot misca
b. Active utilizate pe o perioada mai lunga de timp
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
90. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. piscine
b. terenuri pentru constructie
c. terenuri de tenis
d. case de vacanta
91. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. imobilizari necorporale
b. imobilizarile financiare
c. mijloacele fixe cumparate la mana a 2-a
d. amenajarile de terenuri
92. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. case de marcat
b. masini de teren
c. mijloace fixe de natura obiecelor de inventar
d. cladiri mai vechi de 20 de ani
93. Valoarea amortizarii lunare liniare, calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 6 mil
d. 2 mil
94. Valoarea amortizarii lunare , calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, prin metoda
accelerata, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 5 mil
d. 2 mil
95. Actiunile detinute la alte societati sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. active financiare
96. La iesirea din patrimoniu, materialele consumabile se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
97. Bunurile produse in societate se inregistreaza la intrarea in patrimoniu :
a. la costul de achizitie
b. la costul de productie
c. la pretul de vanzare
d. la pret de vanzare + TVA
98. La intrarea in patrimoniu, bunurile primite cu titlu gratuit se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
99. Metoda FIFO se aplica la :
a. intrarea in patrimoniu
b. iesirea din patrimoniu
c. inventarierea patrimoniului
d. lichidarea patrimoniului
100. Conturile de stocuri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. Debitor sau zero
b. Creditor sau zero
c. Fie debitor fie creditor
d. Sunt soldate obligatoriu
99. Dreptul de creanta reprezinta :
a. dreptul creditorilor de a primi si pretinde de la debitori sume de bani pentru bunuri sau servicii
prestate
b. dreptul de a incasa contravaloarea bunuri vandute sau serviciilor prestate
c. suma de bani care se incaseaza de la terti pentru bunurile care se vor livra ulterior
d. dreptul debitorilor de a primi de la creditori o suma de bani, bunuri economice sau servicii
101. Din punct de vedere contabil, pozitia clientilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. coordonator
d. colaborator
102. Conturile de furnizori, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor sau zero
b. creditor sau zero
c. debitor sau creditor
d. nu au sold
103. Datoria reprezinta :
a. obligatia asumata de catre o persoana numita debitor fata de o alta persoana numita creditor
b. suma de bani achitata tertilor pentru bunurile si serviciile care se vor achizitiona ulterior
c. sursa straina de finantare a activitatii economice pusa la dispozitia unitatii de catre terti
d. suma de bani sau alte bunuri care trebuie platite sau restituite unui tert
104. Relatiile cu furnizorii fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
105. Pozitia salariatului fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
106. Imprumuturile pe termen scurt sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. activelor financiare
d. capitalului social
107. Biletul la ordin, primit de la un client, se inregistreaza in cont al :
a. trezoreriei
b. creantelor
c. veniturilor
d. datoriilor
108. Datoriile la fondul de somaj fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
109. Pozitia actionarilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
110. Restituire TVA face parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
111. TVA de plata inregistratin contul 4423, este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. societate
c. a si b
d. stat
112. TVA este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. producatori
c. consumatorii finali
d. stat
113. Contul contabil « Decontari cu asociatii privind capitalul social » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
d. nu este un cont contabil
114. Contul contabil « Variatia stocurilor-711 » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
115. Diferentele in plus constatate la inventarierea activelor se inregistreaza (doua variante corecte):
a. in debitul conturilor de activ
b. in creditul conturilor de venituri
c. in creditul conturilor de cheltuieli
d. in debitul conturilor de cheltuieli
116. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
117. Conturile de cheltuieli, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
118. Conturile de venituri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
119. Compensarile intre plusurile si minusurile la inventariere nu sunt permise daca :
a. exista riscul confuziei produselor
b. sunt constatate in aceiasi perioada
c. nu sunt imputabile gestionarilor
d. minusurile sunt mai mari ca plusurile
120. Inventarierea imobilizarilor financiare se efectueaza pe baza (doua variante corecte):
a. valorii nominale
b. valorii de achizitie
c. valorii de emisiune
d. valoarea de piata
121. Recunoasteti caracterul de activ sau pasiv al urmatoarelor elemente patrimoniale:

ELEMENT PATRIMONIAL ACTIV PASIV


Valoarea cladirilor societatii -
Amortizarea cladirii -
Valoarea stocurilor de materii prime
Capitalul social -
Valoarea marfurilor facturate
Valoarea facturilor neachitate la -
furnizori
Salarile personalului -
Sumele aflate in cont sau casa
Creditele contractate -
Profitul societatii -

122. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele modificari patrimoniale inainte de inchidere:


- vinde produse finite de 1000 $
- cumpara materii prime de 200 $
- achita la furnizori 300 $
- inregistreaza salarii de 100$
- inregistreaza amortizari 50$
Activul societatii creste cu :
a. 900$
b. 850$
c. 700$
d. 500$

CADRU DIDACTIC 304=711 1000


311=401
Categorii de active și de pasive

Definiția obiectului contabilității trebuie să cuprindă cel puțin trei elemente (vezi și figura de mai jos)
a) încadrarea la un perimetru contabil (o entitate);
b) evaluarea în bani a componentelor obiectului de studiu;
c) cercetarea obiectului de studiu din două puncte de vedere: al existenței fizice și al provenienței.

Se fixează graniţele ipotetice ale unei entităţi (perimetru


contabil), pentru ca discuţiile să nu intre într-o stare de
nedeterminare, pentru a evita ambiguităţile.

Se reţine doar ceea ce se poate exprima în bani.

Materia identificată se cercetează din două puncte de


vedere complementare, specifice contabilităţii.

Punctul de vedere material, al Punctul de vedere abstract, al


existenţei concrete – găsim provenienţei – găsim răspunsul la
răspunsul la întrebarea ce avem? întrebarea de unde provine ceea
Sau în ce se concretizează ceea ce ce avem? Cine ne-a pus la
avem? Găsirea răspunsului poate fi dispoziţie şi cu ce titlu averea de
simplă pentru aproape oricine care dispune entitatea? E mai greu
observă entitatea direct sau prin de răspuns la întrebarea asta fără
intermediul unor documente un acces complet la evidenţele
simple. contabile.

1. Dubla reprezentare în contabilitate


Nota specifică a contabilității, în raport cu alte discipline, o reprezintă dubla reprezentare. Entitatea este
reflectată contabil, în același timp, din două puncte de vedere:
- ca existențe concrete: avere, bunuri mai mult sau mai puțin tangibile (mărfuri, echipamente, instalații,
bani, creanțe…)
și
- ca proveniențe: de unde are entitatea ceea ce are, care-i sursa averii firmei, cum a fost finanțată
dobîndirea/deținerea bunurilor?
Pentru a desemna contabil aspectul de existențe concrete folosim termenii ACTIV, MIJLOACE, AVERE
sau UTILIZĂRI. Pentru desemnarea proveniențelor aceleiași entități se folosesc termenii PASIV, RESURSE,
CAPITAL.
Contabilitatea face exprimări valorice, ceea ce înseamnă că acceptăm că valoarea bunurilor deținute este
egală cu valoarea surselor de finanțare a bunurilor deținute. Ajungem astfel la ceea ce se cheamă egalitatea
de bază în contabilitate:

ACTIV = PASIV sau MIJLOACE = RESURSE sau AVERE = CAPITAL

Activul și pasivul se prezintă în părți diferite ale unui tabel căruia îi spunem bilanț contabil și unde totalul
activului este egal cu totalul pasivului.

1
Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

2. Ce înseamnă active și pasive?


Normele contabile stabilesc criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un element pentru a fi recunoscut ca
activ. Formularea oficială este următoarea (OMFP 1802/2014): un activ reprezintă o resursă controlată de către
entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare
pentru entitate și al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
În ceea ce privește pasivul, împărțirea acestuia se face în capitaluri proprii și datorii (OMFP 1802/2014):
a) o datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia
se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice, decontarea fiind probabilă şi
valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;
b) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entități după
deducerea tuturor datoriilor.

3. Structuri de bilanț. Criterii de clasificare a activelor și pasivelor


Adeseori, pentru a desemna activele și pasivele folosim noțiunile de mijloace și resurse, în scopul de a simplifica
– activul și pasivul se obțin prin prelucrarea mijloacelor și resurselor, în urma aplicării principiilor contabile.
Înainte de a trece la detalierea propriu-zisă a structurilor de care ne ocupăm, este util să invocăm o clasificare a
acestora.

3.1. CRITERII DE CLASIFICARE A ACTIVELOR ȘI A PASIVELOR


Normele contabile românești (OMFP 1802/2014), alături de alte norme din diverse țări, împart activele în
imobilizate (sau necurente) și circulante (sau curente). Criteriile românești actuale sînt stabilite de OMFP
1802/2014, conform căruia un activ se clasifică drept circulant atunci cînd îndeplinește măcar una din
următoarele patru condiții:
a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al
ciclului de exploatare al entității;
b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.
Toate celelalte active sînt imobilizate (necurente).
În ceea ce privește pasivul (proveniența activului), împărțirea acestuia se face în capitaluri proprii și
datorii, în funcție de rambursarea așteptată sau nu la o scadență precizată. Astfel, putem spune despre capitalurile
proprii că reprezintă resurse folosite de entitate fără a avea obligația de a le rambursa la o scadență precizată, în
timp ce datoriile trebuie plătite, mai devreme sau mai tîrziu și se știe (din contracte, facturi, alte documente, legi
etc.) scadența fiecărei astfel de obligații. Totuși, definiția cea mai generală a capitalurilor proprii, preluată de prin
anul 2000 din normele internaționale, le desemnează drept diferența dintre activ și datorii. Putem acum să
rescriem egalitatea specifică dublei reprezentări:
Activ = Pasiv
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
Capitaluri proprii = Activ – Datorii
CP = A – D
Capitalurilor proprii li se mai poate atribui și denumirea de activ net, avînd în vedere că se stabilesc
plecînd de la activul total, din care se deduc datoriile.
După toate aceste detalii despre criteriile de clasificare ale activelor și ale datoriilor, sintetizăm structura
de ansamblu a bilanțului astfel:
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
1. Imobilizări necorporale 1. Capitaluri pentru activitatea de bază
2. Imobilizări corporale
2. Resurse cu destinație specială
3. Imobilizări financiare
II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
2. Creanțe curente 2. Alte datorii
3. Trezorerie 3. Provizioane
Total activ = Total pasiv

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 2


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.2. ACTIVE IMOBILIZATE (IMOBILIZĂRI SAU ACTIVE NECURENTE)


Imobilizările sînt active (bunuri, drepturi, valori) care, în general, participă la mai multe cicluri de exploatare
și/sau care se regăsesc în bilanț pentru perioade mai mari de 1 an. Pentru clasificarea suplimentară a acestor
active, reținem criteriul naturii lor și găsim:
- imobilizări necorporale;
- imobilizări corporale;
- imobilizări financiare.

3.2.1. Imobilizări necorporale

Începem detalierile cu imobilizările necorporale, numite și active intangibile. Aici găsim, în general, drepturi
deținute pe termen lung, adică active care nu au o formă ACTIV PASIV
fizică, tangibilă, ci rezultă, de regulă, din contracte de I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
1. Capitaluri pentru
diferite tipuri. Multe din activele încadrate la această 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
structură se concretizează în drepturi de folosință a unor 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
mărci, a unor competențe, a unor brevete, drepturi de autor 3. Imobilizări financiare specială
etc. Pentru a detalia și mai mult, reținem, în continuare, II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
cele mai importante componente ale imobilizărilor 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
necorporale: programe informatice, concesiuni, brevete, 3. Trezorerie 3. Provizioane
licențe, mărci comerciale…, fond comercial. OMFP Total activ = Total pasiv
1802/2014 introduce și categoria de active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale.

3.2.1.1. Programele informatice în contabilitate

Dacă ne gîndim la un program informatic folosit la ținerea contabilității, putem găsi oferte începînd de la, să
spunem, aproximativ 2.000 lei pînă la cîteva milioane de lei (pentru programele integrate folosite în afacerile
complexe și care permit realizarea multor altor funcții pe lîngă ținerea contabilității). Firma care cumpără
programul își propune, de regulă, să-l exploateze pe termen lung, adică să-l folosească în mai multe cicluri de
exploatare. Avînd în vedere aceste criterii, programul ar trebui să se recunoască drept activ imobilizat; în plus,
pentru că nu este tangibil, îl așezăm la imobilizări necorporale.
Încadrarea la imobilizări necorporale nu este automată pentru toate programele: de exemplu, dacă ne
procurăm o aplicație modestă, pentru realizarea unei lucrări simple și dacă prețul plătit este suficient de mic,
atunci nu se justifică recunoașterea la imobilizări, suma plătită ajungînd direct pe cheltuieli, dintr-un motiv
evident de simplificare. Un alt tip de raționament se poate reține în cazul aplicațiilor de bază fără de care un
echipament anume nu poate funcționa. În unele norme contabile se dă exemplul sistemelor de operare ale
calculatoarelor al căror cost nu se recunoaște separat, ci intră în costul calculatoarelor, pentru că acestea nu ar
putea funcționa fără aplicațiile respective.
Odată recunoscut programul informatic drept imobilizare, se pune problema recuperării sumelor investite
în dobîndirea lui. Ajungem astfel să vorbim despre amortizare și să dăm o primă definiție a acesteia:

Amortizarea = recuperarea în timp a sumelor investite în imobilizări.

Pentru calculul amortizării este necesar să estimăm mai întîi o durată de utilizare a programului.
În contabilitatea oficială românească nu există o structură care să se numească explicit programe
informatice. Aceste active se regăsesc într-o poziție reziduală denumită alte imobilizări necorporale.

3.2.1.2. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare

În titlul acestui subcapitol am preluat exact denumirea structurii corespunzătoare, așa cum apare ea în
reglementarea contabilă românească. Identificăm o mare diversitate de active concrete regăsite la această poziție
din bilanțul entității: pe lîngă elementele din titlu, putem avea: titluri de publicații, liste de clienți, baze de date,
drepturi de autor, filme de cinema sau de televiziune, drepturi de transmisie, drepturi sportive, licențe pentru
desfășurarea unor activități (de exemplu, telefonia mobilă) etc. Toate acestea rezultă din contracte și dau dreptul
deținătorului să folosească elementele respective pe o perioadă mai mare de un an. De regulă, imobilizările
necorporale din această structură se recunosc în contabilitate dacă au fost dobîndite ca urmare a unei tranzacții
(cumpărare directă, preluarea ca aport la capitalul social, fuziune, preluarea controlului asupra unei entități etc.),
dar, mai rar, pot apărea și ca urmare a activității proprii a întreprinderii.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 3


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.2.1.3. Fondul comercial

Înainte de a spune ce este fondul comercial, este util să precizăm că nu trebuie confundat cu noțiunea juridică de
fond de comerț. Definirea în norma contabilă a fondului comercial a fost o bună perioadă de timp una destul de
ambiguă. În prezent, norma este mai clară și spune că fondul comercial reprezintă diferența dintre costul de
achiziție și partea corespunzătoare din activele nete dobîndite. Altfel spus, atunci cînd se cumpără o afacere, se
compară prețul de cumpărare cu suma valorilor juste ale componentelor afacerii respective și, dacă apare o
diferență, atunci aceasta reprezintă fond comercial.
Fondul comercial apare, de cele mai multe ori, de pe urma achiziției unei întreprinderi și se înțelege de aici
că punerea lui în evidență are loc în bilanțul întocmit la nivelul grupului de întreprinderi, numit bilanț consolidat.
În contabilitatea individuală a întreprinderilor, fondul comercial poate apărea de pe urma unor operațiuni de
reorganizare (fuziune/divizare) sau la cumpărarea unor grupuri de active, a unor afaceri. În limbajul financiar
folosit adeseori în presa de specialitate chiar în lucrări de popularizare, fondul comercial este desemnat direct cu
termenul în limba engleză: goodwill.

3.2.1.4. Cheltuieli de dezvoltare

În categoria imobilizărilor necorporale apare și o structură ceva mai greu de explicat și a cărei prezență în bilanț
este rezultatul unui reguli contabile dificile – conectarea veniturilor cu cheltuielile.
Atunci cînd întreprinderea derulează proiecte de dezvoltare a unor produse, procedee, programe
informatice etc. înregistrează cheltuieli, dar va obține venituri abia după exploatarea comercială a rezultatelor
dezvoltării. Imobilizarea cheltuielilor respective este un procedeu prin care se amînă efectul lor asupra
rezultatului contabil pînă la apariția veniturilor corespunzătoare. Totuși, contabilizarea acestor cheltuieli de
dezvoltare ca imobilizări necorporale este condiționată de existența unor șanse de reușită comercială a proiectului
(precum și de intenția de a finaliza proiectul, de existența mijloacelor necesare pentru finalizarea proiectului, de
posibilitatea măsurării credibile a costurilor…), adică nu imobilizăm decît atunci cînd estimăm că putem obține
avantaje viitoare de pe urma exploatării rezultatelor dezvoltării.

3.2.2. Imobilizări corporale

Bunurile concrete folosite pe termen lung de entitate în activitățile de producție, de prestări servicii, de comerț,
în scopuri administrative sau pentru a fi date cu chirie se regăsesc
în contabilitate ca imobilizări corporale. Regula contabilă ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
stabilește astfel două condiții pentru încadrarea unui bun la
1. Capitaluri pentru
imobilizări corporale: 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
- condiția de durată - să participe la mai multe cicluri de 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
exploatare; 3. Imobilizări financiare specială
- condiția de scop al utilizării, de destinație. II. Active circulante II. Datorii
Conform unei clasificări mai vechi, avem aici terenuri și mijloace 1. Stocuri 1. Datorii financiare
fixe. Regulile contabile mai noi le împart în: 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
- terenuri și amenajări de terenuri; 3. Trezorerie 3. Provizioane
- construcții; Total activ = Total pasiv
- echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru);
- aparate și instalații de măsurare, control și reglare;
- mijloace de transport;
- mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active
corporale;
- investiții imobiliare;
- active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale;
- active biologice productive.
Ultimele trei categorii au fost introduce de OMFP 1802/2014, după modelele propuse de IFRS.
Terenurile nu trebuie definite – toată lumea își dă seama cam ce reprezintă ele. Totuși, trebuie precizat că
aici se regăsesc terenurile destinate utilizării pe termen lung (în agricultură, de exemplu) și nu cele cumpărate
pentru a fi vîndute – acestea din urmă nefiind, teoretic, imobilizări, ci active circulante (stocuri). De asemenea,
trebuie precizat că din această categorie se exclud terenurile deținute pentru a fi date cu chirie ori pentru creșterea
valorii – acestea se regăsesc (alături de clădirile deținute în scopuri asemănătoare) în structura de investiții
imobiliare.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 4


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.2.2.1.Amortizarea unor imobilizări corporale

Terenurile au, de regulă, o durată de viață nedeterminată, deci nu se amortizează. Dimpotrivă, celelalte imobilizări
corporale (inclusiv amenajările de terenuri) au durate de viață limitate și este necesară folosirea mecanismului
amortizării pentru a repartiza costurile lor pe duratele de utilizare estimate.
Pentru calculul amortizării conform regulilor contabile (și fiscale) românești trebuie să cunoaștem trei
elemente:
- valoarea de amortizat;
- durata de utilizare;
- regimul de amortizare.
În ceea ce privește valoarea de amortizat, varianta cea mai simplă este să o facem egală cu costul suportat
pentru dobîndirea activului respectiv – regula este obligatorie contabil și fiscal în România, chiar dacă apar și
unele excepții.
Stabilirea duratei de amortizare ar trebui să se facă pe baza estimărilor entității cu privire la ritmul în
care se va utiliza bunul, condițiile de utilizare, durata de viață a produselor/serviciilor obținute prin exploatarea
bunului respectiv, politica de investiții a firmei etc. Constatăm totuși că, din comoditate și din oportunism, de
multe ori se rețin duratele stabilite prin reglementări fiscale, așa încît amortizarea corespunzătoare să fie
recunoscută și fiscal. În prezent, este în vigoare HG 2.139/2004 în care se recomandă entităților să aleagă durate
de amortizare dintr-un interval precizat într-un catalog cu aplicabilitate generală. Regula fiscală spune că, odată
aleasă durata normală de funcționare a mijlocului fix, aceasta rămîne neschimbată pînă la recuperarea integrală
a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcțiune. Catalogul cuprinde următoarele informații necesare
identificării mijlocului fix și stabilirii duratei normale de funcționare: codul de clasificare; denumirea grupei, a
subgrupei, clasei, subclasei și a familiei, după caz, precum și denumirea mijloacelor fixe amortizabile; limita
minimă și limita maximă a duratei normale de funcționare, în ani.
A stabili regimul de amortizare înseamnă a hotărî modul în care valoarea de amortizat se repartizează pe
durata de amortizare. Cel mai simplu este să împărțim valoarea de amortizat la numărul de ani (de luni) ai duratei
estimate de viață, obținînd astfel o amortizare constantă pe fiecare din perioadele respective. Acest regim simplu
și ușor de aplicat se cheamă amortizarea liniarăși este cel mai folosit de practicieni. Regula fiscală, preluată
explicit și în contabilitate stabilește că amortizarea se calculează începînd cu luna următoare celei în care are loc
punerea în funcțiune.

3.2.2.2. Despre evoluția valorii unui mijloc fix

În contabilitate, reținem în legătură cu mijloacele fixe atît valoarea de intrare, cît și amortizarea cumulată. Asta
pentru că ne interesează să știm nu numai cît ne-au costat imobilizările atunci cînd le-am procurat, ci și cît s-au
uzat și, deci cam cît ar valora în prezent. Astfel, pentru mijloacele fixe (dar și pentru alte active) se stabilește
valoarea netă contabilă, ca diferență între valoarea de intrare și amortizarea cumulată:

Valoarea netă contabilă (VNC) = Valoarea de intrare (de înregistrare) – Amortizarea cumulată

3.2.3. Imobilizări financiare

Dacă la imobilizările necorporale avem drepturi de exploatare, de utilizare etc., la imobilizările financiare
identificăm drepturi de natură financiară: ACTIV PASIV
- dreptul de a primi bani la scadențe mai îndepărtate de I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
un an: creanțe pe termen mediu și lung; 1. Capitaluri pentru
1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
- drepturi oferite de deținerea de titluri precum
2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
acțiunile și părțile sociale și pentru care folosim termenul 3. Imobilizări financiare specială
generic de titluri de participare. II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
3.2.3.1. Creanțele pe termen mediu și lung 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
3. Trezorerie 3. Provizioane
Prin creanță înțelegem un drept de a primi bani (sau altceva) Total activ = Total pasiv
la scadențe precizate. În măsura în care aceste scadențe sînt mai îndepărtate de 12 luni, creanța devine imobilizată.
Creanțe imobilizate pot apărea și în alte situații decît creditarea/finanțarea. Găsim aici și garanții depuse/lăsate la
terți pe termen mai mare de un an, precum și depozite bancare la scadențe mari.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 5


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.2.3.2. Titluri de participare și grupuri de întreprinderi

Termenul titluri de participare (participații) nu mai apare explicit în norma contabilă actuală. O să-l folosim
totuși pentru că ni se pare mai simplu și pentru că a fost prezent în norme pînă în 2005. Aici găsim acțiuni, părți
sociale și alte titluri deținute pe termen lung. În OMFP 1802/2014, lista imobilizărilor financiare de această natură
include:
- acțiunile deținute la entitățile afiliate;
- acțiuni deținute la entități asociate;
- acțiuni deținute la entități controlate în comun;
- titluri puse în echivalență;
- alte titluri imobilizate.
- alte investiții deținute ca imobilizări.

3.3. ACTIVE CIRCULANTE


Activele deținute pe termen scurt și care, de regulă, participă la un singur ciclu de exploatare ori se decontează
în cel mult 12 luni sînt active circulante. După forma pe care o îmbracă, identificăm trei structuri: stocuri, creanțe
pe termen scurt și trezorerie.

3.3.1. Stocuri

Stocurile sînt, în general, bunuri deținute pe termen scurt. Cîteodată, în această structură intră și unele servicii, în
cazul producției neterminate (producție în curs de execuție).
ACTIV PASIV
Ce mai bună definiție a stocurilor este una prin enumerare și
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
vine direct din norma contabilă. Aceasta ne spune că
1. Capitaluri pentru
stocurile sînt active circulante care îndeplinesc una din 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
următoarele condiții: 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
a) sînt deținute pentru a fi vîndute pe parcursul 3. Imobilizări financiare specială
desfășurării normale a activității; II. Active circulante II. Datorii
sau 1. Stocuri 1. Datorii financiare
b) sînt aflate în curs de producție în vederea vînzării în 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
procesul desfășurării normale a activității; 3. Trezorerie 3. Provizioane
sau Total activ = Total pasiv
c) sînt aflate sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
Ordinea în care prezentăm definițiile stocurilor este următoarea: mărfuri, materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, active biologice de natura stocurilor, ambalaje,
producție în curs de execuție.

3.3.1.1. Mărfurile

Definiția cea mai riguroasă le desemnează pentru contabili ca fiind bunuri cumpărate pentru a fi vîndute în aceeași
stare sau după transformări neesențiale, indiferent de forma fizică pe care o îmbracă.
Din punct de vedere al reflectărilor contabile, dacă o întreprindere vinde materii prime sau consumabile,
înregistrarea contabilă a acestei operațiuni presupune transferul scriptic al bunurilor respective tot prin categoria
de mărfuri - acesta nu-i decît un moft contabil, plecat de la premisa puțin cam rigidă potrivit căreia materiile
prime și consumabilele nu sînt destinate vînzării, ci exclusiv consumului.

3.3.1.2. Materii prime și materiale consumabile

În principiu, elementul comun al stocurilor de materii prime și de materiale consumabile este că ambele dispar,
de regulă, la prima utilizare - este puțin probabil ca, în urma consumului lor, acestea să rămînă neschimbate, în
forma inițială, așa încît să mai poată fi utilizate încă odată.
Diferența pe care norma contabilă o stabilește între cele două structuri de stocuri este că, de regulă,
materiile prime se regăsesc în produsul finit, integral sau parțial, în forma inițială sau transformată, în timp ce
materialele consumabile nu se regăsesc în produsul finit.
Exemple de materii prime:
- grîul cumpărat de o firmă de panificație și/sau de morărit;

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 6


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

- buștenii cumpărați, pentru producătorul de cherestea;


- minereurile, pentru anumite forme ale industriei metalurgice;
- cartonul, pentru producătorul de ambalaje…
Înainte de a identifica niște exemple de consumabile, este util să prezentăm clasificarea acestora, în conformitate
cu normele contabile: materiale auxiliare; combustibili; materiale pentru ambalat; piese de schimb; semințe și
materiale de plantat; furaje; alte materiale consumabile. Clasificarea este sugestivă, aşa încât ne imaginăm câteva
situaţii concrete:
- hârtia de scris sau de ambalaj, cerneala, pixurile, clamele, capsele etc. cumpărate pentru a fi utilizate se
încadrează toate la consumabile;
- lemnul de foc, motorina şi benzina nu se regăsesc de regulă în produsul finit, aşa că rămân şi ele tot
consumabile;
- cutiile de plastic, de carton, de aluminiu, recipientele de sticlă, bidoanele de plastic (pet-uri) care nu
circulă în regim de restituire şi care au fost cumpărate pentru ambalarea produselor se regăsesc la
consumabile;
- grâul cumpărat ca sămânţă pentru culturile viitoare este consumabil (vezi mai sus, situaţia în care grâul
este materie primă);
- hrana cumpărată pentru a fi dată animalelor se duce la consumabile…

3.3.1.3. Produse (finite, intermediare, reziduale) și producție în curs de execuție

Definiția standard a produselor finite ne spune că bunurile se încadrează aici dacă îndeplinesc trei condiții:
- au parcurs integral procesul de producție;
- sînt corespunzătoare din punct de vedere calitativ;
- există un document de recepție, prin care, teoretic, să se realizeze predarea de la responsabilul cu
producția către un gestionar al produselor finite.
Cîteva detalieri despre semifabricate: acestea au parcurs una sau mai multe faze ale procesului de
fabricație (dar nu toate), sînt recepționate ca atare și sînt destinate:
- fie utilizării în fazele următoare ale procesului de fabricație;
- fie vînzării ca atare.
Începînd cu 2015, OMFP 1802/2014 introduce o structură nouă – produse agricole – definite ca produse
rezultate în momentul recoltării de la activele biologice ale entității (cîteva exemple: lapte, lînă, diverse fructe
…)
În ceea ce privește producția în curs de execuție, aceasta a parcurs, într-o anumită măsură, faze din
procesul de fabricație dar, spre deosebire de semifabricate, nu poate fi vîndută ca atare și nici nu este, de regulă,
recepționată fizic. Singura posibilitate rezonabilă în ceea ce o privește este continuarea prelucrării.

3.3.1.4. Active biologice de natura stocurilor

OMFP 1802/2014 spune că în cadrul stocurilor se cuprind și active biologice care urmează să fie recoltate ca
produse agricole sau vîndute ca atare. Exemplele date de norme se referă la animalele destinate producției de
carne, animalele destinate vînzării, peștii din fermele piscicole, culturile de porumb, de grîu etc., copacii crescuți
pentru cherestea.

3.3.1.5. Ambalaje

Contabilitatea identifică mai multe structuri în care se regăsesc bunuri cărora li se atribuie în mod obișnuit
calitatea de ambalaje. Criteriile reținute pentru aceste încadrări diverse merg de la forma și dimensiunile bunurilor
respective pînă la caracterul lor restituibil sau nerestituibil. Astfel, containerele sau alte tipuri de bunuri cu valori
mari și cu durate de viață de peste 1 an se încadrează la imobilizări. Unele lăzi ori alte tipuri de ambalaje cu
durate de viață mai mari de 1 an, dar cu valori individuale relativ mici se pot încadra la structura materiale de
natura obiectelor de inventar (vezi mai jos). Materialele de ambalat (hîrtie, cartoane, plastice diverse, pet-uri
etc.) sînt puse în contabilitate la materiale consumabile deoarece, pe de o parte, nu se regăsesc în produsul finit
și, pe de altă parte, nu circulă în regim de restituire – ele dispar pentru furnizor odată cu livrarea produselor către
clienți și nu se facturează distinct, costurile aferente recuperîndu-se prin prețul produselor. Dimpotrivă, sticlele,
borcanele, navetele care circulă în regim de restituire se evidențiază separat în structura ambalaje. De regulă,
acestea apar distinct în documentele de livrare și prețurile lor se separă de prețul produselor pe care le protejează.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 7


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.3.1.6. Materiale de natura obiecte de inventar

Se acceptă ca unele bunuri să fie încadrate la stocuri, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile specifice. Este vorba
îndeosebi despre bunuri care pot participa la mai multe cicluri de exploatare, dar ale căror valori individuale sînt
mici, așa încît nu este practică recunoașterea lor la mijloace fixe. Desemnăm aceste elemente asimilate stocurilor
cu termenul de materiale de natura obiectelor de inventar.
Am arătat că norma contabilă nu stabilește explicit o limită valorică peste care bunurile să fie mijloace fixe
și sub care bunurile să fie materiale de natura obiectelor de inventar. Pentru a-și simplifica evidențele, contabilii
rețin adeseori limita fiscală de 2.500 lei.

3.3.1.7. Stocuri la terți

Recunoașterea ca atare a stocurilor descrise pînă acum este condiționată de existența unor documente de recepție
și de prezența lor fizică în spațiile (depozite, magazii etc.) entității. Totuși, din diverse motive, unele stocuri pot
fi trimise/lăsate la terți în vederea păstrării, prelucrării, condiționării etc. Pentru consemnarea acestei operațiuni,
contabilitatea a creat structura stocuri la terți.
Dacă, de exemplu, întreprinderea cumpără materii prime sau mărfuri în cantități mari și nu are spații pentru
depozitarea lor, atunci poate să le lase la furnizor sau să le transporte la un terț, în vederea păstrării. O altă
operațiune în care pot fi implicate stocuri la terți este trimiterea de materii prime spre prelucrare: din depozitele
firmei pleacă materii prime, dar se întorc produse finite sau semifabricate. Pentru această din urmă situație,
normele contabile nu-s încă foarte clare, așa că practicile nu sînt întotdeauna unitare.

3.3.2. Creanțe curente

Creanțele cu scadențe pînă-ntr-un an sau cele care, chiar dacă au scadențe de peste 12 luni, se decontează în
durata normală a ciclului de exploatare, se încadrează,
ACTIV PASIV
conform normei contabile românești, la structura creanțe I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
curente. Astfel de creanțe pot apărea în relația cu tot felul de 1. Capitaluri pentru
persoane: clienți, furnizori, salariați, autorități publice, 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
asociați/acționari etc. Fiind vorba de elemente de activ 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
apărute ca urmare a unor relații de natură juridică, este foarte 3. Imobilizări financiare specială
important ca, în recunoașterea lor, să se invoce unul sau mai II. Active circulante II. Datorii
1. Stocuri 1. Datorii financiare
multe documente mai mult sau mai puțin justificative. De
2. Creanţe curente 2. Alte datorii
asemenea, evidența operativă a creanțelor se va face pe 3. Trezorerie 3. Provizioane
fiecare partener în parte. Ba chiar, în relația cu un partener Total activ = Total pasiv
anume s-ar putea să fi fost emise mai multe documente, la
date diferite și cu scadențe diferite - în acest caz este util, pentru a evita neînțelegerile, să ținem și o evidență pe
scadențe.

3.3.2.1. Clienți

Contabilul folosește termenul clienți atît pentru a identifica persoanele cărora entitatea le vinde ceva (bunuri,
servicii, lucrări), cît și pentru a reflecta creanțele apărute de pe urma vînzărilor cu pricina.
Pentru a pune o creanță în structura clienți este necesar să se îndeplinească cel puțin două condiții:
- operațiunea să se refere la vînzarea de bunuri, servicii, lucrări care fac obiectul activității de bază a
întreprinderii (astfel, vînzarea de imobilizări corporale pe care entitatea nu le mai folosește nu se înregistrează în
această structură);
- creanța să apară dintr-o factură.
La aceste două condiții putem adăuga și o a treia - clienții să nu fie angajați ai firmei de referință. Cele trei
condiții enumerate sînt stabilite ca principiu general, de la care pot apărea multe excepții, în funcție de situațiile
particulare. Pentru schematizare, putem să le reprezentăm în figura următoare:

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 8


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

Se vînd bunuri, servicii, NU Creanţa se va regăsi la


lucrări care ţin de structura Debitori
activitatea de bază a diverşi
firmei?

DA
Creanţa se înregistrează,
NU foarte probabil, în
Există o factură?
structura Clienţi -
facturi de întocmit
DA

S-a vîndut către DA Înregistrarea se face la


salariaţi? Alte creanţe faţă de
personal.
NU

Creanţa se va consemna
la Clienţi

Apar situații cînd factura nu se întocmește la livrare din diverse motive. Astfel, în cazul livrărilor frecvente
(de exemplu zilnice) de bunuri precum pîinea, ziarele, este practic să se întocmească o factură pentru mai multe
livrări (la o săptămînă, la 10 zile, dar nu mai tîrziu de sfîrșitul lunii). Asta nu înseamnă că livrările individuale se
fac fără documente - se folosește avizul de însoțire.
În figura de mai sus, vedem că, dacă livrarea are loc fără factură, atunci creanța se consemnează la Clienți
- facturi de întocmit, de unde se transferă la Clienți, odată cu facturarea. În general, la facturarea de bunuri,
servicii sau lucrări, se invocă un contract în care s-au prevăzut și condiții de plată. Dacă furnizorul a acceptat o
scadență ceva mai îndepărtată, atunci s-ar putea să aibă nevoie de bani înainte de scadență. Tot așa, furnizorul ar
putea solicita un fel de garanție din partea clientului. În astfel de situații pot interveni efectele comerciale -
cambie sau bilet la ordin - ca document suplimentar în relația dintre furnizor și client. Aceste hîrtii de comerț
nu intervin neapărat doar într-o relație clasică de vînzare-cumpărare, ele pot fi utilizate și în alte contexte. Noi ne
limităm aici numai la cazurile în care efectele de comerț urmează unei facturi.
Pentru a descrie oarecum mecanismul efectelor de comerț, reținem că ele reprezintă niște hîrtii (cu regim
special, reglementat de BNR) prin care o persoană (numită tras) primește ordin de la o altă persoană (numită
trăgător) sau se angajează să plătească o sumă de bani la o scadență precizată, unei alte persoane (numită
beneficiar). Beneficiarul și trăgătorul pot fi aceeași persoană. Putem enumera două avantaje importante ale
efectelor de comerț:
- se pot transforma în bani înainte de scadență: trăgătorul sau orice altă persoană care deține efectul la un
moment dat poate să-l sconteze la bancă;
- se pot folosi ca instrumente de plată - în loc să dăm unui furnizor bani, îi cedăm efectul de comerț (cu
condiția să-l accepte), urmînd ca la scadență deținătorul să fie cel care încasează suma de la tras.
În contabilitatea furnizorului (a trasului), creanța pentru care s-a emis/s-a primit un efect de comerț se
transferă de la Clienți la o structură specifică numită Efecte de primit (vezi figura de mai jos):

livrare fără factură, cu se întocmeşte factura, pe baza facturii se emite


aviz de însoţire care înlocuieşte avizul un efect de comerţ
(avizele) (cambie sau bilet la ordin)

creanţa are forma creanţa se transferă de la creanţa pleacă de la


Clienţi - facturi de Clienţi - facturi de Clienţi şi devine
întocmit întocmit la Clienţi Efecte de primit

Relațiile cu clienții nu sînt întotdeauna ideale. Atunci cînd scadența a fost depășită și cînd se estimează că
vor apărea probleme cu recuperarea banilor, contabilul poate considera creanțele respective ca depreciate și le
transferă într-o structură sugestivă intitulată Clienți incerți sau în litigiu. Pentru a face o astfel de încadrare,
entitatea trebuie să-și creeze proceduri care să-i permită să estimeze că o creanță sau alta s-a depreciat și să-i mai
permită să estimeze deprecierea respectivă. De regulă, constatarea deprecierii creanțelor este o componentă a
lucrărilor de inventariere, dar poate apărea și ocazional, de exemplu cu ocazia declarării stării de insolvență a
unui client.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 9


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.3.2.2. Creanțe față de furnizori

Atunci cînd, de exemplu, plătim furnizorilor avansuri, avem dreptul de a le cere să ne livreze
bunurile/serviciile/lucrările pentru care am plătit avansul respectiv. Din punct de vedere al încadrărilor contabile
formale, această creanță se numește furnizori-debitori. Mai reținem de aici că termenul generic debitori este
utilizat pentru a desemna persoane față de care avem creanțe, drepturi. Prin opoziție, termenul creditori se
folosește pentru a desemna persoanele față de care entitatea de referință are datorii.
Creanță față de furnizori mai apare și atunci cînd cumpărăm de la aceștia bunuri puse în ambalaje
restituibile, ambalaje pentru care am plătit sau ne-am angajat să plătim garanții.

3.3.2.3. Creanțe în relația cu angajații

Și relația cu salariații se concretizează, de cele mai multe ori, în datorii ale entității față de aceștia. Momentul în
care contabilul recunoaște aceste datorii este sfîrșitul lunii - atunci se cunoaște exact cît a muncit fiecare angajat,
pe baza datelor din pontaje, din fișe de prezență sau din alte sisteme de măsurare a timpului de lucru. Dacă însă
plata salariilor se face în două tranșe - avans și lichidare - atunci avansul se achită undeva după jumătatea lunii,
cînd nu este încă înregistrată datoria. Plata avansului se concretizează într-o ieșire de bani și în apariția unei
creanțe - dreptul firmei ca, la sfîrșitul lunii, să rețină din salariul total calculat sumele plătite deja ca avans. Creanța
se duce într-o structură intitulată avansuri acordate personalului.
Există și alte creanțe față de personal unde se înregistrează drepturi ale entității față de angajați apărute
ca urmare a unor evenimente precum:
- vînzarea de bunuri ori servicii către salariați, cu reținerea eșalonată a prețului din salariile acestora;
- imputarea unor lipsuri sau a unor pierderi, în urma inventarierii sau a altui tip de control.

3.3.2.4. Creanțe și datorii privind taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect ajuns în România după 1990 (se aplică efectiv de la 1
iulie 1993). Pentru o mai rapidă explicare a principalelor caracteristici ale contabilității TVA, apelăm la o
simplificare semnificativă încercînd să aflăm ce se înțelege în acest context prin noțiunea de valoare adăugată.
Preluăm astfel definiția din prima reglementare românească privind TVA, unde se spune că „valoarea adăugată
[…] este echivalentă cu diferența dintre vînzările și cumpărările aceluiași stadiu al circuitului economic”. În legea
actuală, această definire fiscală a valorii adăugate nu mai este preluată, dar noi o acceptăm, considerînd că ne
ajută în înțelegerea mai rapidă a noțiunii. Mecanismul TVA se bazează pe o manieră indirectă de calcul pusă în
evidență în figura de mai jos (atunci cînd cota de TVA este de 19%):

Valoarea adăugată = Vînzări - Cumpărări

19% x valoarea adăugată = 19% x Vînzări - 19% x Cumpărări

TVA de plată = TVA colectată - TVA deductibilă


(datorie) (datorie) (creanţă)

Fiecare vînzare individuală se consemnează într- Pentru fiecare cumpărare individuală este
un document – de regulă, factura. Pe acest necesară o factură (excepţiile sînt foarte
document individual, taxa colectată trebuie să limitate). Pe această factură apare distinct
apară distinct. Toate aceste documente dintr-o taxa devenită deductibilă. Toate facturile
perioadă se centralizează într-un jurnal de dintr-o perioadă se centralizează într-un
vînzări. Din acest registru, la sfîrşitul perioadei, jurnal de cumpărări, din care, la sfîrşitul
rezultă totalul taxei colectate în cursul perioadei perioadei, rezultă totalul taxei deductibile
(lună sau trimestru). din cursul perioadei respective.

Rezultă că mecanismul TVA este unul relativ simplu, dar este necesar să existe documente individuale
completate corect pentru fiecare operațiune individuală de vînzare și de cumpărare, documente centralizate în
registrele amintite mai sus. Comparația dintre datele centralizate periodic în jurnalul de vînzări și în cel de
cumpărări se face pe o declarație fiscală numită decont de TVA. Dacă în urma comparației rezultă că taxa
colectată (aferentă vînzărilor) este mai mare decît cea deductibilă (aferentă cumpărărilor), ca în schema de mai

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 10


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

sus, atunci diferența va reprezenta o datorie față de buget și se numește TVA de plată. În fapt, din comparația
dintre o datorie mai mare (taxa colectată) și o creanță mai mică (taxa deductibilă), rezultă o datorie egală cu
diferența. Aceasta este o situație destul de frecventă.
Dacă, dimpotrivă, taxa colectată (aferentă vînzărilor) este mai mică decît taxa deductibilă (aferentă
cumpărărilor), atunci datoria este mai mică decît creanța și diferența dintre ele este o creanță mai mică, numită,
în contabilitate, TVA de recuperat.
Pentru a rezuma, reamintim că, în ceea ce privește TVA, contabilul identifică patru categorii importante:
- TVA colectată – datorie – obligația firmei ca la vînzare să adauge pe factură sau pe alt document, suma
obținută prin aplicarea cotei specifice la prețul de vînzare fără TVA;
- TVA deductibilă – creanță – dreptul entității de a scădea taxa aferentă cumpărărilor din taxa aferentă
vînzărilor, atunci cînd se stabilește taxa de plată, la sfîrșitul perioadei;
- TVA de plată – datorie – obligația entității de a plăti la bugetul statului diferența dintre taxa colectată,
mai mare, și taxa deductibilă, mai mică;
- TVA de recuperat – creanță – dreptul entității de a cere statului să-i restituie diferența dintre taxa
deductibilă, mai mare, și taxa colectată, mai mică.

3.3.2.5. Alte creanțe în relația cu autoritățile publice

În afară demultele datorii față de autorități fiscale sau parafiscale, entitățile pot avea și creanțe în relația cu
diversele bugete. O astfel de structură se numește subvenții. Aici se regăsesc drepturile entității de a cere
autorităților să-i ofere subvențiile la care s-au angajat, odată cu îndeplinirea condițiilor din contractele încheiate
în acest sens. De exemplu, dacă un furnizor de utilități vinde la prețuri administrate, mai mici decît costurile,
atunci înregistrarea vînzării ar putea genera două creanțe:
- creanța clienți – dreptul de a încasa de la clienți contravaloarea bunurilor/serviciilor livrate, la prețul
stabilit;
- creanța subvenții–dreptul de a încasa de la autorități diferența care să-i asigure cel puțin acoperirea
costurilor.

3.3.2.6. Alte creanțe curente

Creanțele neîncadrate într-o structură specifică se recunosc, de regulă, la poziția debitori diverși. Intră aici
creanțe din vînzarea de imobilizări, din garanții acordate pe termen scurt, din imputări efectuate în relația cu
persoane din afara entității etc.
În relația cu asociații sau acționarii, societatea comercială este uneori în poziție de creditor. Atunci cînd
asociații/acționarii s-au angajat să pună aporturi la dispoziția firmei, cu ocazia înființării sau ulterior, dreptul
entității de a le cere asociaților/acționarilor să-și onoreze angajamentul se consemnează în structura de creanțe
decontări cu asociații/acționarii privind capitalul.

3.3.3. Active de trezorerie

Cele mai lichide active ale întreprinderii se regăsesc în contabilitate la structura trezorerie, ale cărei componente
concrete se referă îndeosebi la:
- bani, în casierie sau în conturi la bancă, în lei sau în ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
valută, în conturi curente sau în conturi de acreditive;
1. Capitaluri pentru
- diverse valori de încasat: cecuri, efecte comerciale 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
de încasat (ajunse la scadență), efecte depuse la bancă spre 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
scontare; 3. Imobilizări financiare specială
- valori diverse: bilete de călătorie, timbre fiscale și II. Active circulante II. Datorii
poștale, tichete de masă; 1. Stocuri 1. Datorii financiare
- investiții financiare (plasamente) pe termen scurt 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
(acțiuni, obligațiuni, alte titluri); 3. Trezorerie 3. Provizioane
Total activ = Total pasiv
- sume avansate în numerar angajaților pentru a face
plăți în numele entității.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 11


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.3.3.1. Conturi la bănci

Cea mai mare parte a decontărilor realizate de întreprinderi și de alte entități se derulează prin intermediul
băncilor. Din punct de vedere contabil, lucrurile sînt simple: la contabilitate ajunge extrasul de cont din care se
vede ușor cît mai are întreprinderea la bancă (soldul), ce plăți s-au făcut și pe ce destinații, ce sume au intrat și
de unde. E bine să reținem că, de regulă, extrasul de cont are două coloane de sume: debit și credit. Interpretarea
celor două coloane este simplă:
- în debit (rulaje debitoare) găsim ieșirile de bani din contul entității sau, altfel spus, plățile efectuate de
bancă în numele entității și din banii acesteia;
- în credit (rulaje creditoare) avem intrările de bani în contul entității, adică banii primiți de bancă pentru
entitate.
Dacă vorbim despre soldul din extrasul de cont - acesta este de regulă creditor și arată de cîți bani mai
dispune entitatea la bancă. Uneori, pe extrasul de cont, soldul contului la bancă este debitor: asta înseamnă că
banca a făcut plăți în numele entității în sume mai mari decît cele de care dispunea aceasta - s-a acordat o
descoperire de cont, adică entitatea a negociat anterior cu banca o limită de creditare din care se pot face astfel
de plăți. Un astfel de sold debitor din extrasul de cont ne obligă să nu mai considerăm structura respectivă un
activ, ci o datorie de trezorerie al cărei loc este în pasivul bilanțului entității.
O variantă particulară a disponibilităților la bancă o reprezintă acreditivul. Acesta este un mecanism ceva
mai greoi și mai costisitor, utilizat atunci cînd încrederea dintre furnizor și client este limitată. Se utilizează mai
ales în tranzacțiile internaționale, dar poate apărea și în relații interne.

3.3.3.2. Casa

Cînd contabilul vorbește de casă se referă la numerarul existent în casieria unității, în lei sau în valută. Multă
lume a auzit de obligația de a ține evidența intrărilor și ieșirilor de numerar prin completarea registrului de casă,
atît de verificat de către autorități… În mod normal, activitatea de casierie se realizează de una sau mai multe
persoane (casieri) cărora este bine să nu li se dea prea multe alte atribuții.
Trebuie menționat faptul că autoritățile încearcă să oblige întreprinderile să diminueze cît mai mult
operațiunile în numerar, în scopul realizării unei mai bune discipline financiare. În acest sens, o persoană juridică
poate efectua plăți în numerar în limita unui plafon maxim de 10.000 lei pe zi, iar plățile către o singură persoană
juridică sînt admise în limita unui plafon în sumă de 5.000 lei (cu unele excepții) pe zi. De asemenea, sînt interzise
plățile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime, materiale, materiale de natura obiector de
inventar, prestări de servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei.

3.3.3.3. Alte valori

Dacă firma a cumpărat sau dispune în alt mod de timbre fiscale și poștale, de bilete de transport sau de alt tip
neconsumate, de tichete de masă ori alt tip de tichete valorice, atunci reflectarea lor contabilă se face în structura
de activ alte valori.

3.3.3.4. Avansuri de trezorerie

Entitatea trimite adeseori angajați pentru a derula activități în numele ei. Acoperirea costurilor suportate de aceste
deplasări sau detașări este în sarcina entității care, adeseori, avansează sume de bani persoanelor respective, în
numerar sau în conturi de card. Banii ies astfel din casierie sau din contul la bancă al firmei și se regăsesc în
contabilitate în structura avansuri de trezorerie – un fel de creanță a firmei: dreptul acesteia de a cere salariaților
cu pricina să justifice cu documente plățile efectuate sau să restituie sumele rămase.
Avansurile de trezorerie (numite și avansuri spre decontare) sînt destinate efectuării de plăți către terți față
de care firma avea datorii, pentru achiziții de bunuri, dar ele acoperă și cheltuieli cu transportul ori cu cazarea.

3.3.3.5. Investiții financiare pe termen scurt

Dacă entitatea are disponibilități nefolosite temporar sau dacă își propune să joace pe piața de capital, atunci
investițiile făcute pe termen scurt (adică cele deținute pentru a fi transformate în bani rapid – sînt disponibile
pentru vînzare în orice moment) se înregistrează contabil la elemente de trezorerie. Adeseori, cele mai lichide
dintre investițiile respective se desemnează cu termenul de echivalente de trezorerie sau de numerar.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 12


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.4. DATORII (STRUCTURĂ DE PASIV)


Contabilul trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de recunoaștere a datoriilor:
- să existe o obligație prezentă, legală sau implicită;
- să rezulte dintr-un eveniment trecut;
- să fie probabilă ieșirea viitoare de resurse pentru stingerea datoriei respective;
- evaluarea datoriei să se facă de o manieră credibilă.
Clasificarea datoriilor în financiare, alte datorii și provizioane este una simplistă, dar utilă în măsura în
care datoriile financiare sînt purtătoare de dobînzi, în timp ce alte datorii nu prea generează dobînzi explicite.

3.4.1. Datorii financiare

Încadrăm la datorii financiare împrumuturile ori datoriile asimilate acestora, provenite de la bănci și de la alte
organizații autorizate să acorde finanțări diverse: societăți de
ACTIV PASIV
leasing financiar, cooperative de credit, alte instituții I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
financiare nebancare (IFN). Totuși, în această structură se 1. Capitaluri pentru
încadrează, de exemplu, și datoriile apărute din lansarea de 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
împrumuturi din emisiune de obligațiuni. Acest gen de 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
îndatorare nu se face neapărat către o instituție financiară 3. Imobilizări financiare specială
II. Active circulante II. Datorii
autorizată – oricine poate cumpăra obligațiuni. Este adevărat 1. Stocuri 1. Datorii financiare
că plasarea obligațiunilor se realizează printr-un intermediar 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
financiar care se ocupă de formalități și că printre 3. Trezorerie 3. Provizioane
cumpărătorii de obligațiuni se numără multe organizații ale Total activ = Total pasiv
căror activități au o importantă componentă financiară.
În mod concret, norma contabilă enumeră datorii precum: credite bancare pe termen lung, mediu sau scurt,
dobînzi aferente acestor credite, datorii față de componentele aceluiași grup, alte datorii financiare. Denumirile
lor sînt atît de sugestive încît credem că nu mai este nevoie de lămuriri suplimentare.

3.4.2. Alte datorii (comerciale, salariale, fiscale, sociale …)

Lista datoriilor încadrate aici de contabili este lungă și nu ne vom ocupa decît de cele mai importante: datorii față
de furnizori, clienți, salariați, autorități mai mult sau mai puțin ACTIV PASIV
fiscale, asociați/acționari etc. Ne interesează să cunoaștem I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
documentele pe baza cărora se înregistrează obligațiile 1. Capitaluri pentru
1. Imobilizări necorporale
respective, maniera în care se face evaluarea, ce se întîmplă activitatea de bază
dacă nu se plătesc la scadență. În cazul datoriilor fiscale, 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
elementele cele mai importante sînt: modul în care se determină 3. Imobilizări financiare specială
II. Active circulante II. Datorii
baza de calcul asupra căreia se aplică diversele cote, termenele
1. Stocuri 1. Datorii financiare
pînă la care se achită, posibilitățile de compensare a datoriilor 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
cu unele creanțe. De asemenea, în anumite situații, datoriile față 3. Trezorerie 3. Provizioane
de asociați/acționari pot avea o pondere mare în totalul Total activ = Total pasiv
obligațiilor entității ceea ce face dificilă interpretarea datelor
furnizate de documentele de sinteză contabile.

3.4.2.1. Furnizori

Contabilul folosește termenul furnizori pentru a desemna atît persoanele de la care se cumpără bunuri și servicii,
cît și datoriile apărute față de aceste persoane. Documentul necesar pentru recunoașterea unei datorii în structura
furnizori este factura. Dacă recepția bunurilor/serviciilor s-a făcut înainte de primirea facturii, atunci datoria se
va consemna provizoriu în structura Furnizori – facturi nesosite de unde se transferă la Furnizori în momentul
venirii facturii.
Pentru o mai bună evidență a datoriilor aferente diferitelor componente ale activității întreprinderii,
datoriile față de furnizori se separă în două mari structuri:
- datorii de exploatare, consemnate la Furnizori și unde apare obligația din cumpărarea de materii prime,
materiale, mărfuri și alte stocuri, servicii diverse, apă, energie etc.; toate aceste achiziții contribuie, de regulă, la
buna desfășurare a activității obișnuite a întreprinderii;
- datorii privind investițiile, trecute la Furnizori de imobilizări și unde apar, de cele mai multe ori,
obligațiile din cumpărarea de imobilizări corporale și necorporale.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 13


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

Separarea pe cele două structuri este utilă mai ales atunci cînd se urmărește realizarea bugetelor de trezorerie –
fluxurile de bani din exploatare și cele aferente investițiilor trebuie prezentate separat.
La discuția despre Clienți am văzut că, în relațiile comerciale (și nu numai) dintre vînzători și cumpărători
pot interveni efectele de comerț: cambie și/sau bilet la ordin. Poziția celui care, într-un efect de comerț, primește
ordin să plătească sau se angajează să plătească, este de tras. În contabilitatea trasului, obligația reflectată anterior
la Furnizori sau la Furnizori de imobilizări se va transfera la Efecte de plătit, respectiv Efecte de plătit pentru
imobilizări.

3.4.2.2. Datorii față de clienți

Avansurile primite de la clienți se concretizează într-o datorie față de aceștia: obligația de a le livra bunurile sau
de a le presta serviciile pentru care au fost primiți banii ori de a le restitui sumele atunci cînd contractele nu mai
pot fi onorate. Din punct de vedere contabil, o astfel de datorie se regăsește ca Furnizori – debitori. De fapt, și
aici putem relua comentariile de la Clienți-creditori (vezi mai sus). Datoria față de clienți apare și atunci cînd
vindem bunuri în ambalaje restituibile. Dacă entitatea primește garanții pentru ambalajele astfel lăsate clienților,
atunci garanțiile respective se regăsesc în datorie față de clienții în cauză.

3.4.2.3. Salariile și obligațiile sociale și fiscale corespunzătoare

Entitățile care folosesc angajați își asumă obligația de a-i remunera. În urma contorizării îndeplinirii de către
salariați a obligațiilor lor profesionale, se întocmesc statele de salarii, de regulă la sfîrșitul lunii. În aceste
documente apar elementele componente ale remunerației și multe alte informații privind salariații și relația cu
aceștia. Datoria se înregistrează inițial în structura Personal – salarii datorate, la nivelul salariului brut calculat
de entitate. Din această sumă brută se reține avansul deja plătit (dacă este cazul), se mai rețin contribuțiile sociale
și fiscale ale angajatului, și eventual alte sume, ceea ce rămîne reprezentînd salariul net. Cu excepția avansului
(care a fost anterior înregistrat la creanțe – vezi mai sus), toate celelalte rețineri se concretizează în tot atîtea
datorii față de diverși terți.
Datoriile față de angajați nu se limitează la salariile consemnate odată cu finalizarea statelor de salarii.
Putem avea și:
- datorii din ajutoare materiale pe care entitatea se angajează să le acordate salariaților;
- datorii din participarea salariaților la profitul realizat de entitate – îndeosebi la entitățile cu capital
majoritar sau integral de stat, dar se poate la orice altă entitate, în virtutea înțelegerilor dintre aceasta și salariații
organizați sau nu în asociații, sindicate, comitete etc.;
- drepturi de personal neridicate – dacă salariile se plătesc în numerar și unul sau mai mulți salariați nu-
și ridică banii în trei zile, datoria se transferă în această structură;
- rețineri din salarii datorate terților: salariații pot să fi încheiat convenții cu entități cărora le datorează
bani pentru ca plățile să se efectueze direct de angajator, prin reținerea din salarii și virarea către entitățile
implicate.
Atunci cînd discutăm despre salarii, este inevitabil să amintim și despre contribuțiile sociale și fiscale
aferente, suportate de angajat și de angajator. Aceste contribuții se justifică prin existența cheltuielilor publice,
precum și a indemnizațiilor pe care tot angajații sau foștii angajați le vor primi mai devreme sau mai tîrziu. Se
disting:
- pentru angajați: contribuția la asigurări sociale (CAS) - 25%, contribuția la asigurări sociale de sănătate
(CASS) – 10%, impozitul pe salarii – 10%.
- pentru angajatori: contribuţia asiguratorie pentru muncă(CAM) – 2,25% şi contribuția la asigurări sociale
(CAS): pentru condiţii deosebite de muncă- 4%, iar pentru condiţii speciale de muncă 8%.

3.4.2.4. Impozitul pe profit

Impozitarea directă a îmbogățirii firmelor se realizează îndeosebi prin intermediul impozitului pe profit.
Impozitul pe profit este egal cu cota de impozit aplicată asupra profitului fiscal. Este important de reținut
că nu se calculează impozit pe pierderea fiscală: ori de cîte ori rezultatul fiscal este negativ (oricît de mic)
impozitul pe profit aferent este zero.
În prezent, cota de impozit pe profit în România este de 16%. În ceea ce privește rezultatul fiscal- (Rf),
formula după care se calculează este următoarea:

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 14


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

Rf = Vt - Cht + Chn - Df - Pfr

Rezultatul contabil

în care:
Vt = venituri contabile totale;
Cht = cheltuieli contabile totale;
Chn = cheltuieli nedeductibile;
Df = deduceri fiscale;
Pfr = pierdere fiscală reportată.

3.4.2.5. Alte impozite și taxe

În contabilitate, pentru consemnarea celorlalte impozite și taxe datorate de entități, s-au creat două structuri unde
găsim elemente destul de eterogene:
- Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate - înregistrăm aici accizele, taxele vamale, impozitul pe
veniturile nerezidenților, impozitele și taxele locale (pe clădiri, pe terenuri, pe mijloace de transport, pe
spectacole…);
- Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate, unde consemnăm contribuții la diverse fonduri speciale
constituite pe seama unor activități derulate de unele întreprinderi; enumerăm cîteva dintre acestea: fondul pentru
sănătate publică, fondul pentru mediu, fondul pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei, fondul
cultural național, fondul cinematografic, fondul național de solidaritate…

3.4.2.6. Datorii față de asociați și dividende de plată

Capitalul social minim pentru societățile cu răspundere limitată (SRL) este încă de 200 lei. Pentru înființarea unei
astfel de afaceri este însă nevoie de mai mult decît atît. Totuși, mulți viitori asociați aleg să lase capitalul social
la minimul legal, diferența de bani fiind pusă la dispoziția societății sub formă de împrumut. Apare astfel o datorie
foarte frecventă la SRL: Sume datorate asociaților. Adeseori, valoarea acestei datorii depășește cu mult capitalul
social și, în raportările contabile, ea este prezentată alături de celelalte datorii, chiar dacă exigibilitatea ei nu are
nimic de-a face cu exigibilitatea datoriilor către alți terți. Cînd totalul sumelor datorate asociaților este foarte
mare, bilanțul, ca mărime sintetică, ne oferă o imagine puțin denaturată asupra situației firmei - de fapt aceste
datorii sînt aproape resurse proprii și ar fi util să fie considerate ca atare măcar în analiza financiară.
Tot în relația cu asociații/acționarii apare și datoria numită Dividende de plată. Toată lumea știe ce-s alea
dividende: părți din profiturile realizate de societatea comercială și însușite de asociați/acționari, pe baza hotărîrii
adunării generale (AGA). De regulă, dividende se plătesc în bani, dar se pot da și în natură. Societatea comercială
plătitoare a dividendelor trebuie să rețină impozitul pe dividende în cotă de 5%.

3.4.2.7. Datorii diverse

Structurile de datorii dezvoltate pînă aici reprezintă cele mai frecvente exemple de datorii identificate de contabil.
Mai sînt și altele, pe care ne permitem să le considerăm mai puțin importante.
Totuși, dacă apare vreo datorie căreia contabilul să nu-i găsească loc într-o structură specifică, atunci
aceasta va fi înregistrată în structura Creditori diverși. Reamintim astfel că, prin termenul generic de creditori
înțelegem persoane față de care entitatea are datorii. Există chiar o lege (a insolvenței, nr. 85/2006) în care toate
persoanele față de care o întreprindere în dificultate are datorii se numesc creditori.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 15


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.4.3. Provizioane

Pentru recunoașterea contabilă a unei datorii, este necesară îndeplinirea criteriilor amintite mai sus. Atunci cînd
verificăm dacă se îndeplinesc criteriile respective, putem
ACTIV PASIV
constata că apar elemente de incertitudine cu privire la I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
momentul viitor al decontării datoriei sau la suma exactă ce va 1. Capitaluri pentru
fi plătită sau chiar la probabilitatea confirmării datoriei 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
respective. Astfel, norma contabilă românească recunoaște că 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
provizioanele sînt datorii dar „se pot distinge de alte datorii 3. Imobilizări financiare specială
[…] prin factorul de incertitudine legat de exigibilitatea sau II. Active circulante II. Datorii
valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei”. 1. Stocuri 1. Datorii financiare
2. Creanţe curente 2. Alte datorii
Pentru a exemplifica, este suficient să începem prin a enumera
3. Trezorerie 3. Provizioane
cele mai vizibile provizioane identificate de norma contabilă: Total activ = Total pasiv
- provizioane pentru litigii;
- provizioane pentru garanții acordate clienților;
- provizioane pentru dezafectarea de imobilizări și alte acțiuni similare legate de acestea;
- provizioane pentru acțiunile de restructurare;
- provizioane pentru pensii și obligații similare;
- provizioane pentru impozite;
- provizioane pentru terminarea contractului de muncă.

3.5. CAPITALURI PROPRII


Capitalurile proprii (sau resursele proprii sau activul net) reprezintă „averea curată” a firmei, ceea ce rămîne
din activ după ce se acoperă toate datoriile. Într-o abordare
ceva mai particulară, prin capitaluri proprii înțelegem averea ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
care le-ar mai rămîne asociaților/acționarilor la lichidarea 1. Capitaluri pentru
firmei, după ce s-au onorat toate obligațiile acesteia. Este 1. Imobilizări necorporale
activitatea de bază
posibil ca, uneori, capitalurile proprii să fie negative: datoriile 2. Imobilizări corporale 2. Resurse cu destinaţie
sînt mai mari decît activul, ceea ce înseamnă că firma nu poate 3. Imobilizări financiare specială
II. Active circulante II. Datorii
face față tuturor plăților și că, de regulă, sfîrșitul este aproape. 1. Stocuri 1. Datorii financiare
În materialul de față vom accepta și o altă definiție a 2. Creanţe curente 2. Alte datorii
capitalurilor proprii: ele sînt resurse pentru care entitatea nu are 3. Trezorerie 3. Provizioane
obligația de restituire la o scadență precizată. Total activ = Total pasiv
Este posibilă o clasificare suplimentară a resurselor proprii în două structuri:
- capitaluri proprii pentru activitatea de bază, adică resursele care se pot concretiza în orice structură de
activ;
- resurse proprii cu destinație specială, adică acele resurse pentru care, de regulă, fie contrapartida de activ
se poate identifica, fie nu se pot utiliza decît pe destinațiile stabilite la constituire.
În cele ce urmează nu vom prea ține cont de clasificarea pe care tocmai am prezentat-o. De altfel, reamintim
regula potrivit căreia singura legătură sigură între activ și pasiv este că cele două sînt egale. Altfel, a stabili o
legătură biunivocă între un element de activ și unul de pasiv este o acțiune riscantă și care ne poate conduce
uneori la concluzii eronate.
În dezvoltările următoare ne vom opri asupra celor mai importante structuri de capitaluri proprii specifice
societăților comerciale: capital social, prime de capital, rezerve (din profit), rezerve (diferențe) din reevaluare,
rezultat reportat, rezerve de conversie.

3.5.1. Capital social și prime de capital

Înființarea unei societăți comerciale presupune, printre altele, punerea la dispoziția acesteia a unor aporturi în
bani sau în bunuri. Acționarii/asociații transferă din averea personală în averea firmei acești bani/aceste bunuri și
primesc în schimb titluri de valoare numite acțiuni, respectiv, părți sociale. Aceste titluri le oferă deținătorilor
(asociați/acționari) unele drepturi. Dintre acestea, ne interesează aici dreptul de vot și dreptul la dividende, cărora
le putem adăuga dreptul de a fi informat, dreptul de a participa la adunările generale etc. Conform legii, titlurile
de același tip emise de o entitate oferă deținătorilor drepturi egale, indiferent de momentul emisiunii ori de data
la care acționarul/asociatul le dobîndește. De aici putem înțelege că acțiunile/părțile sociale emise de o entitate
trebuie să aibă un element valoric comun, indiferent de maniera, de momentul și de prețul cu care au fost emise.
Acest element comun este valoarea nominală.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 16


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

Definim astfel capitalul social drept valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale emise de o
societate comercială în schimbul aporturilor primite de la acționari/asociați ori lăsate de aceștia la dispoziția
firmei. Este important de precizat că nu toată valoarea aporturilor în bani sau în natură ale asociaților/acționarilor
se concretizează neapărat în capital social.
Regulile contabile spun că diferența între valoarea de emisiune și valoarea nominală a aporturilor
asociaților/acționarilor se contabilizează ca primă de capital.
În ceea ce privește drumul parcurs de aporturile asociaților sau acționarilor pînă la a fi recunoscute drept
avere a firmei, contabilii și juriștii identifică două faze:
- subscrierea capitalului – angajamentul asociaților/acționarilor de a pune bani/bunuri la dispoziția firmei
- capitalul social aferent se numește subscris nevărsat;
- vărsarea capitalului – virarea efectivă a banilor sau transferul bunurilor de la asociați/acționari către
societatea comercială.
Pentru unele societăți comerciale, această separare a pașilor de parcurs în crearea capitalului social este
una mai degrabă formală, pentru că în realitate lucrurile se derulează uneori de o manieră mai puțin complicată.
În toate cazurile, trebuie să ne ferim să analizăm o întreprindere prin prisma capitalului social – după o
anumită perioadă de funcționare, este posibil ca mărimea capitalului social să devină aproape nesemnificativă în
raport cu totalul capitalurilor proprii sau cu totalul averii disponibile.

3.5.2. Rezerve (din profit)

Scopul activității întreprinderilor este obținerea profitului. Din punct de vedere contabil, la sfîrșitul fiecărui an se
trage linie și se stabilește cît este rezultatul firmei pe anul respectiv – profit sau pierdere. Dacă rezultatul este
pozitiv, atunci se pune problema repartizării lui. Din punct de vedere contabil, există două mari destinații ale
profitului net:
- fie pleacă din întreprindere, ca dividende sau ca participare a salariaților la profit;
- fie rămîne la dispoziția întreprinderii pe termen mai lung sau mai scurt.
Destinațiile precise ale profitului sînt stabilite de către adunarea generală a asociaților/acționarilor (AGA),
de regulă, la propunerea consiliului de administrație sau a administratorului. Dacă AGA hotărăște să lase profit
la dispoziția întreprinderii pe termen nedeterminat, atunci, din punct de vedere contabil, profitul respectiv devine
rezerve.
Din punct de vedere al reglementării care obligă/permite întreprinderii să constituie rezerve, găsim cel
puțin trei categorii: rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve. Rezerva legală este constituită, așa cum îi
spune și numele, ca urmare a respectării unei obligații impuse de lege - este vorba de legea societăților comerciale
care precizează că o societate comercială trebuie să constituie din profiturile obținute o rezervă legală de cel puțin
1/5 din capitalul social. Rostul acestei obligații este de a crește garanțiile oferite de firmă terților (îndeosebi
creditorilor). Această regulă devine fără prea mare efect atunci cînd societatea este organizată ca SRL și optează
pentru un capital social minim de 200 lei – rezerva legală maximă ajunge la 40 lei, ceea ce nu credem că este de
natură să-i liniștească pe creditori. Dacă, dimpotrivă, capitalul social este mare, atunci și rezerva legală devine
importantă. Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, constituirea rezervei legale este interesantă în măsura
în care sumele cu această destinație nu se impozitează (în limita a 5% din profitul brut anual, pînă la atingerea
limitei de 20% din capitalul social). Rezervele statutare se constituie după cum scrie în statutul (actul
constitutiv) societății comerciale și nu se pot utiliza decît pe destinațiile precizate în același statut. Cea mai simplă
categorie o reprezintă alte rezerve constituite, de cele mai multe ori, prin hotărîrea AGA și care se pot consuma
potrivit hotărîrii aceluiași for.

3.5.3. Rezerve (diferențe) din reevaluare

Termenul de rezerve este utilizat în normele contabile atît pentru a desemna rezervele propriu-zise, cît și alte
categorii de resurse, ceea ce este de natură să-i deruteze puțin pe cei mai puțin avizați. Pentru a evita
neînțelegerile, am optat pentru termenul de rezerve din profit pentru calificarea rezervelor constituite pe baza
hotărîrii AGA, în urma repartizării profiturilor firmei (cele de la subcapitolul precedent) și reținem mai degrabă
termenul de diferențe pentru celelalte categorii de rezerve prezentate în normele contabile.
Diferențele din reevaluare nu apar decît atunci cînd entitatea optează pentru un tratament contabil în care
se reține valoarea justă drept referință. Prin valoare justă înțelegem, aici, un preț care s-ar putea obține pe o piață
activă (adică o piață cu suficient de mulți participanți).

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 17


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

3.5.4. Rezerve de conversie

Diferențele de conversie apar în contabilitate atunci cînd întreprinderea (numită societate mamă) are filiale în
străinătate și aceste filiale țin contabilitatea curentă în altă monedă decît cea reținută de mamă. Pentru întocmirea
documentelor contabile de sinteză ale societății mamă este necesară astfel o conversie dintr-o monedă în alta.
Cum cursurile de schimb la care se face conversia diferitelor componente ale bilanțului nu sînt întotdeauna
identice, este ușor să ne imaginăm că apar diferențe de curs valutar a căror contabilizare se face, în anumite
condiții, la capitaluri proprii, în structura diferențe (rezerve) de conversie.

3.5.5. Rezultat reportat

În principiu, dacă o parte din profitul obținut într-un an nu este repartizată de către AGA, atunci profitul respectiv
rămîne la resurse ca rezultat reportat, în vederea unei repartizări ulterioare. Rezultatul poate fi însă profit sau
pierdere. Dacă rezultatul reportat este profit, atunci se va adăuga celorlalte capitaluri proprii. Dacă, dimpotrivă,
rezultatul reportat este pierdere, atunci el va apărea la capitaluri proprii cu semnul minus, diminuînd totalul
resurselor de care dispune entitatea.

Definiții și clasificări privind fluxurile de venituri și de cheltuieli

Bilanțul ne oferă o informație foarte bună cu privire la averea și la datoriile firmei la un moment dat. Trebuie să
insistăm însă pe acest moment dat – bilanțul nu este decît o fotografie, care, oricît de fidelă ar fi, nu reușește să
ne arate altceva decît un instantaneu. Or, activitățile în care este implicată entitatea conduc la modificări ale
elementelor de activ și de pasiv, modificări mai mult sau mai puțin importante, mai rapide sau mai lente. Unele
din aceste modificări pot conduce la îmbogățirea sau la sărăcirea entității. Fluxurile brute apărute în entitate și de
pe urmă cărora se constată astfel de îmbogățiri sau sărăciri se încadrează, de cele mai multe ori, la structurile
contabile de venituri (îmbogățirile) și de cheltuieli (sărăcirile).

Cum se ajunge la venituri și la cheltuieli și ce legătură au acestea cu activele și cu


pasivele?
Știm din dezvoltările de pînă acum cam ce înseamnă active, datorii și capitaluri proprii și mai știm că totalul
activului este egal cu totalul pasivului:

Activ = Pasiv
Activ = Capitaluri proprii + Datorii

Definirea veniturilor și a cheltuielilor se poate face plecînd de la noțiunile specifice bilanțului. Astfel,
simplificînd lucrurile, putem spune că:
- operațiunile de pe urma cărora cresc capitalurile proprii sînt operațiuni generatoare de venituri;
- operațiunile de pe urma cărora scad capitalurile proprii sînt operațiuni generatoare de cheltuieli.
Silogismele pe care le invocăm aici se pot scrie după cum urmează:
a) dacă un activ crește, fără să scadă alt activ și fără să crească un pasiv, atunci păstrarea echilibrului A =
P ne obligă să sporim capitalurile proprii: a apărut un venit; de exemplu, cînd se facturează servicii (fără TVA),
apare un activ – creanța față de client, nu scade nici un alt activ, nu crește nici o datorie, deci avem un venit brut
egal cu prețul de vînzare (fără TVA) - vezi figura de mai jos;
b) dacă un pasiv scade, fără să crească alt pasiv și fără să scadă un activ, atunci recunoaștem un venit; de
exemplu, furnizorul acordă o reducere întreprinderii de referință: scade o datorie, nu scade nici un activ, nu crește
nici o altă datorie – suma se trece la venituri;

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 18


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

Activ (+) Capitaluri proprii Venituri


(+) brute

Datorii (-)

Total activ = Total pasiv

a) Operaţiuni care b) Operaţiuni care


generează creşterea unui generează scăderea unei
activ, altele decît cele datorii, altele decît cele
justificate de scăderea altui justificate de creşterea
activ sau de creşterea unei altei datorii sau de
datorii scăderea unui activ

c) dacă un activ scade, fără să crească alt activ și fără să scadă o datorie, atunci diminuăm capitalurile
proprii printr-o cheltuială; cînd, de exemplu, înregistrăm dobînda la un credit bancar, avem o scădere a activului
– ies niște bani din contul la bancă, nu crește nici un alt activ, nu scade nici o datorie, deci diminuăm capitalurile
proprii (vezi figura de mai jos);
d) dacă un pasiv crește, fără să scadă alt pasiv și fără să crească un activ, atunci recunoaștem diminuarea
capitalurilor proprii drept cheltuială; de exemplu, factura de la furnizorul de servicii de telefonie (facem
abstracție de TVA) se concretizează în creșterea unei datorii, fără sa crească vreun activ ori să scadă o altă datorie
– o trecem la cheltuieli, prin diminuarea capitalurilor proprii (vezi figura de mai jos).

Activ (-) Capitaluri proprii Cheltuieli


(-) brute

Datorii (+)

Total activ = Total pasiv

c) Operaţiuni care d) Operaţiuni care


generează scăderea unui generează creşterea unei
activ, altele decît cele datorii, altele decît cele
justificate de creşterea justificate de scăderea altei
altui activ ori de scăderea datorii sau de creşterea
unei datorii unui activ

Clasificarea contabilă a veniturilor și a cheltuielilor


Pentru a le putea urmări mai bine, veniturile și cheltuielile sînt clasificate în normele contabile pe două mari
structuri, cărora le mai putem adăuga una. Trebuie să reținem că norma contabilă are în vedere două criterii de
clasificare a cheltuielilor (criterii aplicabile și veniturilor, dar în cazul acestora sînt mai puțin importante): după
natură și după destinație. Prioritară este clasificarea cheltuielilor după natura lor, dar în raportările contabile
este necesar să apară și clasificarea după destinație a cheltuielilor înregistrate în cursul perioadei. Astfel, după
natura lor, veniturile și cheltuielile se împart în:
- venituri și cheltuieli de exploatare;
- venituri și cheltuieli financiare;
lîngă care se pune și
- cheltuiala cu impozitul pe profit.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 19


Bazele contabilității – anul 1, Științe Economice, FEAA – UAIC, 2020-2021

Veniturile și cheltuielile de exploatare apar în urma derulării de tranzacții care țin de activitatea obișnuită
a firmei. Cea mai mare parte a veniturilor și a cheltuielilor se încadrează în această structură. La venituri, lucrurile
sînt clare și ușor de înțeles: preluăm, cu unele mici modificări, lista acestora din norma contabilă:
- venituri din vînzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii – acestea dau
conținut cifrei de afaceri;
- venituri din subvenții de exploatare, reprezentînd subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și
pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzînd veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din
exploatare.
Acestora li se adaugă două categorii de pseudo-venituri a căror dezvoltare se va face mai tîrziu: spunem
aici doar că rolul lor este de a compensa efectul unor cheltuieli asupra rezultatului. Le putem desemna cu termenul
de venituri intermediare și se cuprind aici: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse şi serviciilor în curs
de execuţie și veniturile din producția de imobilizări. Aproape tuturor celorlalte venituri le putem spune venituri
finale.
În ceea ce privește cheltuielile după natură, tot norma contabilă ne oferă o listă sugestivă, din care spicuim:
- cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; contravaloarea energiei și apei consumate; costul
mărfurilor vîndute și al ambalajelor ieșite din entitate într-un fel sau altul;
- cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de
asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii;
cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări;
cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități;
donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc.).
Veniturile și cheltuielile financiare țin de activitatea căreia îi putem spune financiară și pot îmbrăca forme
precum:
- venituri și cheltuieli privind imobilizările financiare;
- venituri și cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
- venituri și cheltuieli cu diferențele de curs valutar
- venituri și cheltuieli din dobînzi;
- sconturi: venituri și cheltuieli din reducerile financiare primite/acordate pentru plăți/încasări înainte de
scadență;
- alte venituri și cheltuieli financiare.
Impozitul pe profit este o cheltuială prezentată distinct în raportările contabile, pentru a marca într-un fel
faptul că profitul de pe urma căruia apare poate avea componente de exploatare sau financiare. Adeseori, pentru
a simplifica lucrurile, în analize mai mult sau mai puțin financiare, cheltuiala cu impozitul pe profit se prezintă
la activitatea de exploatare.

Din punct de vedere al clasificării cheltuielilor după destinație, regula contabilă românească reține
următoarele categorii:
- cheltuieli ale activității de bază;
- cheltuielile activităților auxiliare;
- cheltuieli indirecte de producție;
- cheltuieli generale de administrație;
- cheltuieli de desfacere.

Categorii contabile de active, pasive, venituri și cheltuieli 20


BAZELE CONTABILITATII-
structura pe capitole

Cap. 1- Obiectul contabilităţii

Cap. 2- Metoda contabilităţii

Cap. 3- Documentarea- procedeu al metodei


contabilităţii

Cap. 4-Analiza și funcționarea conturilor

Cap. 5- Inventarierea şi inventarul

Cap. 6- Situaţiile financiare anuale


4
ACCEPŢIUNILE CONTABILITĂŢII

TEHNICĂ DE
ARTĂ
GESTIUNE

LIMBAJ JOC SOCIAL

SISTEM
ŞTIINŢĂ
INFORMAŢIONAL
7
CONTABILITATE - ŞTIINŢĂ

deoarece:
• are un obiect propriu de cercetare;
• dispune de o metodă specifică în abordarea obiectului;
• descoperă şi demonstrează legităţi sau principii care
guvernează acel domeniu al cunoaşterii;
• dispune de un vocabular sau o terminologie specifică.

• OBIECTUL - indică ce studiază contabilitatea.


• METODA - îşi propune să arate cum îşi studiază
contabilitatea obiectul.
8
Capitolul I
OBIECTUL CONTABILITĂŢII

Definirea obiectului contabilităţii;

Entităţi economice - sferă de acţiune a contabilităţii;

Caracterizarea sistemului informațional contabil;

Utilizatorii informaţiilor contabile şi cerinţele lor


informaţionale

Structuri de mijloace și resurse


9
OBIECTUL PROPRIU UNEI ŞTIINŢE
formulează răspunsul la întrebarea:
Ce studiază ştiinţa respectivă, cu ce se ocupă ea?

exprimă o categorie de fapte, un grup de


fenomene de care se ocupă o anumită ştiinţă,
dintr-un anumit unghi de vedere, cu scopul de a
stabili raporturi invariabile, legităţi sau principii
între fenomenele şi cauzele care le-au produs
într-un cadru de categorii specifice.
10
CONCEPȚII CU PRIVIRE LA OBIECTUL
CONTABILITĂȚII
Concepția financiară
are în vedere
gruparea activelor
după criteriul
Concepția juridică Concepția economică lichidităţii, iar a
porneşte de la ipoteza că în pasivelor după
sfera de cunoaştere a obiectul de studiu al
criteriul exigibilităţii.
acesteia se cuprind atât contabilității îl reprezintă
drepturile şi obligaţiile Este o variantă atât a
ansamblul de utilizări şi
pecuniare ale unui titular de concepţiei economice
de resurse ale unei
patrimoniu, cât şi bunurile cât şi a celei juridice,
entități economice,
economice aflate în dând prioritate
denumit şi capital.
proprietatea sa. prezentării fluxurilor
de numerar prin
intermediul tabloului
fluxurilor de
trezorerie.
11
Concepția juridică cu privire la obiectul contabilității

Conform acestei concepţii, contabilitatea elaborează şi


aplică principii, norme şi procedee cu ajutorul cărora se
asigură evidenţa, calculul, analiza şi controlul patrimoniului
în vederea reflectării situaţiei entităţii şi furnizării de
informaţii necesare diferitelor categorii de utilizatori.

Se acordă prioritate reflectării situaţiei şi modificărilor


patrimoniului, respectiv drepturilor şi obligaţiilor
întreprinderii şi apoi realităţii economice.

12
Concepţia juridică asupra obiectului contabilităţii

13
Concepția economică cu privire la obiectul
contabilității
• utilizări permanente sau stabile
Utilizările definesc modul de (imobilizări),
întrebuinţare a valorilor în cadrul • utilizări temporare sau curente (activele
activităţilor desfăşurate de o entitate. circulante) şi
Ele pot fi grupate în: • utilizări rezultat, respectiv pierderea
generată de o activitate nerentabilă.

Resursele se referă la sursele sau • resure proprii,


izvoarele de finanţare a valorilor • resurse atrase sau străine şi
susceptibile de a fi valorificate într-o • resurse rezultat sub forma profitului
împrejurare dată. Ele pot fi : realizat din activitatea desfăşurată de
întreprindere.

Spre deosebire de concepţia juridică, această concepţie include în


sfera de cunoaştere a contabilităţii toate bunurile utilizate în
scopuri economice, inclusiv pe cele asupra cărora entitatea nu are
drept de proprietate.
14
Concepţia economică asupra obiectului
contabilităţii

15
OBIECTUL CONTABILITĂŢII
(concepţie economico-juridică)

precum şi raporturile
ansamblul mişcărilor de
economico-juridice care
valori exprimabile în bani
iau naştere între diferite
dintr-un perimetru de
entităţi şi care generează
mică sau mare întindere
decontări băneşti între ele

calculele contabilităţii reflectă deodată mişcarea şi


transformarea mijloacelor, precum şi resursele în
ordinea de formare şi după destinaţia în procesul
reproducţiei
16
OBIECTUL CONTABILITĂŢII
(concepţie economico-juridică)

Raporturile
Obiectul
economico-juridice
contabilității
pot genera:

ansamblul mișcărilor de
valori (toate elementele
de avere și modificările CREANȚE (DREPTURI) față
suferite de acestea) care de terți (DEBITORI)
pot fi exprimate în etalon
monetar

raporturile economico-
juridice care generează
decontări băneşti (relațiile DATORII față de terți
entității cu terții din (CREDITORI)
mediul exterior care pot fi
exprimate valoric)
17
Exemplu de mișcări de valori
Creanțe față de
asociați pentru
primirea
aportului

Creanțe față de
Bani
clienți

Produse Materii
finite/ prime,
Semifabricate materiale

18
TIPURI DE RAPORTURI ECONOMICO- JURIDICE

ACȚIONARI/ASOCIAȚI BUGETUL STATULUI


BUGETUL
ASIGURĂRILOR
BĂNCI SOCIALE ȘI FONDURI
SPECIALE

ENTITATE ECONOMICO-SOCIALĂ
care deține AVERE (bunuri, mijloace bănești,
creanțe)

ALTE PERSOANE FIZICE SAU


JURIDICE
(DEBITORI/CREDITORI
DIVERȘI)
ANGAJAȚI
FURNIZORI CLIENȚI

19
Dubla reflectare a materiei contabile

Averea din punct de Averea din punct de


vedere al existenței vedere al provenienței
(MIJLOACE) (RESURSE)

20
Exemplu de dublă reflectare a materiei contabile

O societate deține un teren evaluat la 50.000 lei provenit din aportul la


capitalul social al unui asociat. Acest element de avere este dublu reflectat în
contabilitate:

Sub aspect de proveniență în


Sub aspect de existență în
elementul de RESURSĂ (PASIV)
elementul de MIJLOACE (ACTIV) = ˮCapital subscris vărsatˮ=
ˮTerenuriˮ= 50.000 lei
50.000 lei
21
DIN DEFINIŢIA OBIECTULUI CONTABILITĂŢII
DEDUCEM URMĂTOARELE ASPECTE ESENŢIALE:

vorbim de obiectul
faptele și contabilității atâta
fenomenele timp cât ne
raportăm la dubla reflectare a
studiate -
perimetrul unei materiei
mişcările de valori
anumite entități, contabile: sub
și raporturile
indiferent de modul aspect de
economico-
de organizare existență
juridice ale (societate cu (mijloace) și sub
entității cu diverși personalitate aspect de
terți - trebuie să juridică, regie proveniență
fie obligatoriu autonomă, (resurse).
exprimate în instituție publică,
etalon monetar; asociație, fundație
etc.) 22
Tipuri de entităţi patrimoniale care sunt obligate să
organizeze şi să conducă contabilitate proprie
(potrivit Legii contabilităţii)

• societăţile comerciale

• societăţile/companiile naţionale

• regiile autonome

• societăţile cooperatiste

• institutele naţionale de cercetare-dezvoltare

• instituţiile publice

• asociaţiile şi alte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial

• persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri


23
REGIILE AUTONOME

sunt entităţi economice aflate în proprietate publică constituite în domeniile


ramurilor economice de interes strategic naţional;

• regii de interes naţional (poştă, telecomunicaţii,


industria de armament, industria energetică etc),
se organizează şi înfiinţarea lor fiind decisă de guvern;
funcţionează sub două
• regii de interes local (servicii de transport în comun,
forme: apă, canalizare) sunt înfiinţate ca urmare a deciziilor
autorităţilor locale (primării);

sunt constituite ca persoane juridice cu gestiune economică şi autonomie


financiară (trebuie să îşi acopere din venituri toate cheltuielile şi datoriile
acumulate). Legea permite, pentru motive temeinice şi cu aprobarea ministerului
de resort, depăşirea volumului de cheltuieli, situaţie în care, însă, se impune
determinarea acestui cuantum şi a posibilităţilor de compensare a pierderilor.
24
SOCIETĂŢI COMERCIALE
sunt entități cu personalitate juridică create prin
libera voinţă şi iniţiativă a investitorilor.

• societate în nume colectiv;


Societăţile se • societate în comandită simplă;
pot constitui în • societate în comandită pe
una din acţiuni;
următoarele • societate pe acţiuni;
forme: • societate cu răspundere
limitată.
25
Nota: pentru denumirea societate comercială

Potrivit prevederilor art. 18, pct. 31 din Legea 76/2012


pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, în tot cuprinsul legii
31/1990 sintagma „societate comercială sau, după
caz, „societăți comerciale” se înlocuiește cu termenul
„societate” sau, după caz, „societăți”; se recomandă
utilizarea ca sinonime ale expresiei „societate
comercială” a termenilor „societate reglementată de
Legea 31/1990”, „societate cu personalitate juridică”
sau, simplu, „societate”.

26
SOCIETĂŢI COMERCIALE
• sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt garantate cu
Societăţile în nume patrimoniul social, iar asociaţii răspund nelimitat şi solidar
pentru obligaţiile societăţii. Părţile sociale nu pot fi
colectiv (SNC) reprezentate de titluri de valoare negociabile.

• sunt acelea în care obligaţiile sociale sunt garantate cu


patrimoniul social, iar asociaţii se împart în două
Societăţile în categorii: asociaţi comanditaţi şi asociaţi comanditari.
Comanditaţii răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile
comandită simplă sociale, iar comanditarii răspund numai până la
(SCS) concurenţa capitalului social subscris. Capitalul social este
divizat în părţi sociale care nu pot fi cedate de comanditari
fără acordul unanim al acestora.

Societăţile în • au aceleaşi caracteristici ca şi societăţile în comandită


comandită pe simplă, cu deosebirea că părţile comanditarilor sunt
separate în acţiuni ca titluri de valoare negociabile.
acţiuni (SCA)
27
SOCIETĂŢI COMERCIALE
• sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii sunt
Societăţile pe obligaţi să răspundă în limita capitalului
subscris, exprimat în acţiuni. Acţiunile pot fi
acţiuni (SA) transmise liber terţelor persoane, nefiind
necesară o încuviinţare din partea celorlalţi
acţionari.

Societăţile cu • sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt


garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii, în
răspundere număr limitat, răspund numai în limita aportului
la capital. Părţile sociale ale asociaţilor sunt
limitată netransmisibile altor persoane şi nu pot fi
reprezentate prin titluri de valoare negociabile,
(SRL) aşa cum sunt acţiunile.

28
CLASIFICAREA SOCIETĂŢILOR DUPĂ MĂRIME

Microentităţile sunt entităţi • totalul activelor: 1.500.000 lei;


care, la data bilanţului, nu
• cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
depăşesc limitele a cel puţin
două dintre următoarele trei • numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului
criterii: financiar: 10.

Entităţile mici sunt entităţi care, • totalul activelor: 17.500.000 lei;


la data bilanţului, nu depăşesc
limitele a cel puţin două dintre
• cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
următoarele trei criterii: • numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului
financiar: 50.

Entităţile mijlocii şi mari sunt


entităţi care, la data bilanţului, • totalul activelor: 17.500.000 lei;
depăşesc limitele a cel puţin • cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
două dintre următoarele trei • numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului
criterii financiar: 50.

29
Caracteristici ale entităților
INSTITUŢIILE PUBLICE sunt entități care îndeplinesc activităţi ale administraţiei publice
centrale sau locale ce au caracter de prestaţie social-culturală sau de altă natură.
Caracteristica esenţială a acestor entități o constituie faptul că activitatea lor nu generează
venituri care să le asigure în întregime autofinanţarea, ele fiind finanţate, în cea mai mare
parte, prin intermediul bugetelor, dar există şi instituţii finanţate din venituri proprii şi din
subvenţii acordate de la buget.

PERSOANE JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL sunt entităţi constituite pe principiul


asocierii sau participării libere şi desfăşoară activităţi publice, social- culturale, religioase,
precum şi anumite activităţi economice. Conform Legii nr. 246/2005, persoanele fizice şi
persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în
interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot
constitui asociaţii ori fundaţii.

PERSOANE FIZICE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI PRODUCĂTOARE DE VENITURI, numite


şi persoane fizice autorizate, sunt acele întreprinderi economice, fără personalitate
juridică, organizate de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă.
Pentru aceasta ele trebuie să deţină autorizaţie emisă de autorităţile competente, în
acestă categorie fiind incluşi: notarii publici, avocaţii, experţii contabili, auditorii financiari,
cabinete individuale de medici etc.
30
SISTEMULUI INFORMAȚIONAL CONTABIL

Contabilitatea este un sistem informaţional care


cuantifică, prelucrează şi comunică (transmite) informaţii
financiare despre o entitate economică identificabilă.

Din această • contabilitatea cuantifică activităţile


definiţie a economice, înregistrând datele ce le
privesc pentru o utilizare viitoare;
sistemului
• datele sunt stocate, iar apoi prelucrate
informaţional pentru a deveni informaţii utile;
contabil se • informaţiile sunt comunicate prin
desprind intermediul rapoartelor (dărilor de
următoarele idei: seamă) factorilor de decizie.
31
CONTABILITATE - SISTEM INFORMAŢIONAL

datele reprezintă intrările în sistemul


informaţional contabil;

iar informaţiile prelucrate, utile


factorilor de decizie, reprezintă ieşirile
din sistem.
32
CONCEPȚII DE ORGANIZARE A SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL CONTABIL

Conform concepţiei moniste, sistemul informaţional


contabil este organizat într-un singur circuit atât
pentru operaţiile care privesc relaţiile cu terţii cât şi
pentru cele care privesc gestiunea internă.

Concepţia dualistă (după care este organizat sistemul


contabil din ţara noastră începând cu 1 ianuarie 1994)
presupune delimitarea într-un circuit distinct a conturilor care
au ca obiect înregistrarea schimburilor şi relaţiilor cu terţii,
precum şi rezultatele financiare şi într-un alt circuit conturile
care înregistrează producţia, costurile şi rentabilitatea
produselor, lucrărilor şi serviciilor executate. Se formează astfel
circuitul contabilităţii financiare sau generale şi circuitul
contabilităţii de gestiune. 33
CONCEPȚII DE ORGANIZARE A SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL CONTABIL

Organizarea contabilităţii în ţara noastră în două circuite este


motivată de faptul că, pe de-o parte, trebuie asigurat accesul
la informaţiile financiar-contabile a tuturor utilizatorilor
interesaţi şi, pe de altă parte, într-o economie de piaţă
concurenţială secretul afacerilor trebuie să protejeze
întreprinderea în competiţie cu celelalte întreprinderi. Deci,
caracteristica principală a sistemului contabil dualist este că
distinge în mod clar informaţiile ce pot fi date publicităţii de
cele confidenţiale.

Sistemul de contabilitate monist este


practicat în ţările anglo-saxone, în timp ce
sistemul dualist este întâlnit în ţările care
aplică modelul continental de contabilitate.
34
CONTABILITATEA FINANCIARĂ
Este generatoare de informaţii publice, conţinute în
documente de sinteză contabilă (Bilanţul, contul “Profit
şi pierdere”, Notele explicative la situaţiile financiare
anuale) destinate în principal utilizatorilor externi:
acţionari, asociaţi, clienţi, furnizori, instituţii financiare
şi de credit, organe fiscale, potenţiali investitori.
Evident, la aceste informaţii apelează curent şi
managerii firmei.

Are ca obiect consemnarea tuturor operaţiunilor care


afectează averea firmei, cu scopul de a determina
periodic şi în formă sintetică rezultatele obţinute.

35
CONTABILITATEA DE GESTIUNE
produce informaţiile confidenţiale, cuprinse în
documente şi analize destinate uzului intern al firmei,
folosite pentru conducerea operativă a întreprinderii,
inclusiv corectarea din mers a eventualelor abateri de
la parametrii estimaţi

are ca obiect gestiunea internă a firmei, calcularea


costurilor de producţie, determinarea bazelor de
evaluare a elementelor ce compun averea firmei, a
rezultatelor şi rentabilităţii pe feluri de activitate,
elaborarea şi controlul îndeplinirii bugetelor precum şi
obţinerea altor informaţii necesare procesului
decizional
36
DOCTRINE CONTABILE
• se bazează pe dreptul scris roman,
• acordă prioritate intereselor finanţatorilor bancari şi
doctrina intereselor fiscale ale statului, iar
contabilă • normele contabile sunt elaborate prin sistemul legislativ;
continentală • adevărul contabil, în această concepţie, este construit prin
referinţă la un cadru legislativ care trebuie să reglementeze şi
să anticipeze toate problemele;

• se bazează pe dreptul cutumiar,


• acordă prioritate intereselor acţionarilor,
doctrina • este deconectată de fiscalitate şi
contabilă • este reglementată, în general, de profesia liberală;
anglo-saxonă • imaginea contabilă a întreprinderii este construită, conform
acestei doctrine, prin raportarea la un ansamblu de principii
contabile consacrate în timp, care vin din experienţă şi care
sunt aplicate prin intermediul judecăţii profesionale.
37
UTILIZATORII INFORMAŢIILOR CONTABILE
Dacă avem în vedere concepţia
dualistă de organizare a sistemului
Sistemul contabil dualist face o informaţional contabil, atunci
disticţie clară între: putem spune că utilizatorii
informaţiilor contabile se împart în
două mari categorii:

utilizatori interni – în care


informaţiile publice -
sunt incluşi managerii
produse de contabilitatea
cărora li se adresează
financiară
informaţiile confidenţiale

utilizatori externi- sunt


ceilalţi utilizatori cărora li se
informaţiile confidenţiale -
adresează, în principal,
elaborate de contabilitatea de
informaţiile publice
gestiune
conţinute de situaţiile
financiare. 38
UTILIZATORII INFORMAŢIILOR CONTABILE
În concepţia unor autori, utilizatorii externi de informaţii contabile se regăsesc în una din următoarele
două categorii:
utilizatori din afara întreprinderii care un interes persoane, organizaţii sau instituţii care au un
financiar direct în aceasta din urmă; interes financiar indirect în întreprindere.

Utilizatorii situaţiilor financiare, conform normelor contabile, includ: investitorii actuali și


potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii și alți creditori, clienții, instituțiile statului și
alte autorități, precum și publicul.

Utilizatorii cu interes financiar direct urmăresc în ce măsură s-au atins obiectivele de lichiditate
şi profitabilitate. Asemenea utilizatori sunt investitorii actuali şi potenţiali, precum şi creditorii
actuali şi potenţiali.

Utilizatorii cu interes financiar indirect sunt, de regulă, cei care au nevoie de informaţii
contabile pentru a lua decizii în probleme de interes general. Este cazul organelor fiscale şi altor
organisme ale statului.
39
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE INFORMAȚIILOR
CONTABILE

Fundamentale: Amplificatoare:

să fie relevante; inteligibilitate – clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi


concis a informaţiilor le fac pe acestea inteligibile;

să reprezinte exact
ceea ce își propun verificabilitate – ceea ce înseamnă că diferiți observatori independenți
să reprezinte; și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la
faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă;

oportunitate – înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor


decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util;

comparabilitate – informaţiile privind o entitate raportoare sunt mult


mai utile dacă pot fi comparate cu informaţii similare despre alte
entităţi şi cu informaţii similare despre aceeaşi entitate aferente unei
alte perioade sau date.
40
CAPITOLUL 2
METODA CONTABILITĂŢII

2.1. Definirea metodei contabilității

2.2. Bilanțul – mijloc de reprezentare a patrimoniului.


Reprezentarea mișcărilor de valori ca un bilanț
mobil (prima treaptă a metodei contabilității)

2.3. Contul- mijloc de înregistrare a evenimentelor și


tranzacțiilor. Sistemul de conturi (treapta a doua a metodei
contabilității).

2.4. Calcule periodice de sinteză (treapta a treia a metodei


contabilității)
1
DEFINIREA METODEI CONTABILITĂȚIII

Metoda contabilităţii reprezintă


abordarea obiectului contabilităţii
pe baza unui ansamblu de
principii, mijloace şi procedee
susceptibile să ofere o imagine
fidelă a poziţiei financiare şi a
performanţei unei entităţi.
2
Din definirea conceptului de metodă a
contabilităţii rezultă următoarele:

metoda contabilităţii este un produs al gândirii teoretice


abstracte, a unor raţionamente verificate de practică;

obiectivul de performanţă al contabilităţii, imaginea fidelă,


poate fi realizat prin utilizarea unor tehnici, mijloace şi
procedee care operează curent în cadrul metodei (inventar,
cont, balanţe de verificare, calculaţia costurilor, bilanţ etc).

3
PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII

Procedeul exprimă mijlocul folosit


pentru a ajunge la un anumit
rezultat, modul de a proceda
Categorii de procedee:
Procedee specifice (proprii)
metodei contabilităţii
Procedee comune disciplinelor
economice
4
PROCEDEE SPECIFICE METODEI
CONTABILITĂŢII :

BILANŢUL – există bilanț didactic sau de situație și bilanțul -componentă a


situațiilor financiare anuale. Bilanțul didactic cuprinde două părți: activ și pasiv. El
asigură, prin modul cum este conceput, dubla reflectare a materiei contabile,
respectiv a valorilor ce compun patrimoniul unei entități economico-sociale.
Noțiunea de mijloace se referă la materia contabilă privită sub aspectul existenței, iar
noțiunea de resurse se referă la aceeași materie contabilă privită din punctul de
vedere al provenienței sau destinației. În cadrul așa-numitului bilanț didactic,
elementele de mijloace figurează în partea numită activ, iar elementele de resurse
figurează în cealaltă parte numită pasiv. Activul didactic nu cuprinde, însă, numai
mijloace, după cum pasivul didactic nu cuprinde numai resurse.

CONTUL - reprezintă un mijloc de calcul al contabilităţii care consemnează


existentul iniţial şi modificările ulterioare ale unei substanţe de avere determinate.
Prin planurile generale de conturi au fost fixate conturi care să reflecte situația și
modificările suferite de toate elementele (inclusiv cele în afara bilanțului, adică valori
care nu se regăsesc în active și pasive) care fac obiect de studiu pentru contabilitate.
Totalitatea conturilor utilizate în contabilitate în scopul cunoașterii obiectului său de
studiu formează sistemul conturilor. Cea mai mare parte a conturilor funcționează
după principiul dublei înregistrări.
5
PROCEDEE SPECIFICE METODEI
CONTABILITĂŢII :

BALANŢELE DE VERIFICARE
Informațiile furnizate de conturi trebuie să fie puse la dispoziția utilizatorilor (care
nu au întotdeauna pregătire contabilă) într-o formă accesibilă, ceea ce presupune o
serie de prelucrări în urma cărora se obțin sinteze contabile. Unele dintre acestea se
obțin prin prelucrarea datelor furnizate de toate conturile, iar altele prin
prelucrarea datelor furnizate de o parte de conturi. O sinteză contabilă
reprezentativă din prima categorie o constituie balanța de verificare care,
practic, realizează legătura dintre cont și bilanțul ce constituie componentă a
situațiilor financiare anuale.
Prin intermediul balanței de verificare sunt centralizate informațiile referitoare la
situația și modificările tuturor elementele de activ, de pasiv, de venituri și de
cheltuieli, existând posibilitatea de a exercita un control asupra prelucrării datelor
în contabilitate.
BILANȚUL - ca sinteză contabilă - este procedeul care încheie un ciclu de
înregistrări contabile dintr-o perioadă de gestiune (trimestru, semestru sau an) și,
pe baza informațiilor pe care le conține, demarează un nou ciclu de prelucrare a
datelor în contabilitate.

6
PROCEDEE COMUNE DISCIPLINELOR ECONOMICE

DOCUMENTAREA – constă în identificarea faptelor și fenomenelor ce urmează a face obiectul


reflectării în contabilitate din documentele care atestă desfășurarea acelor fapte și fenomene. De
altfel, Legea contabilității a statuat obligativitatea fundamentării și justificării consemnărilor în
contabilitate pe bază de documente economice înregistrate în contabilitate, a unui document scris.

EVALUAREA - este procedeul prin care toate elementele și operațiunile patrimoniale trebuie să fie
reflectate în contabilitate în etalon monetar. Prin evaluare se realizează aducerea la un numitor
comun a tuturor elementelor patrimoniale, ceea ce permite gruparea, sintetizarea și compararea
acestora.

CALCULAȚIA - este strâns legată de evaluare în sensul că elaborarea informațiilor referitoare la


poziția financiară și performanțele întreprinderii, precum și a celorlalte informații pe care trebuie
să le furnizeze contabilitatea presupune utilizarea unor algoritmi de calcul. Aceste calcule sunt
posibile numai în condițiile în care faptele și fenomenele cercetate de contabilitate sunt evaluate.

INVENTARIEREA - este procedeul care permite cunoașterea situației reale a patrimoniului unei
entități și identificarea eventualelor neconcordanțe între situația faptică și cea deja consemnată în
contabilitate.
7
NOȚIUNILE DE BILANȚ, ACTIV ȘI PASIV
Bilanţul este acel calcul de sinteză al contabilităţii care
prezintă la un moment dat, exprimată în bani, situaţia
economico-financiară a unui perimetru contabil punând faţă în
faţă activul cu pasivul.

Activul este, deci, acea parte a bilanţului în care sunt reflectate


mijloacele şi posturile rectificative asupra resurselor (posturi
rectificative de activ contra pasiv).

Pasivul este partea bilanţului în care sunt reflectate resursele şi


posturile rectificative asupra mijloacelor (posturi rectificative
de pasiv contra activ)

8
NOȚIUNILE DE BILANȚ, ACTIV ȘI PASIV

Fiind vorba de aceeaşi substanţă reflectată din puncte de vedere distincte este
firesc să avem echilibrul: MIJLOACE = RESURSE

Dar, pentru că evaluarea materiei


contabile ca mijloace se face
independent de evaluarea materiei
contabile ca resurse, putem avea
situațiile:

când: MIJLOACE < RESURSE când: MIJLOACE > RESURSE


intervin posturile rectificative asupra intervin posturile rectificative asupra
resurselor, astfel că echilibrul este dat mijloacelor, astfel că echilibrul este
de relaţia: MIJLOACE + Posturi stabilit conform relaţiei: MIJLOACE =
rectificative asupra resurselor = RESURSE + Posturi rectificative
RESURSE. asupra mijloacelor.
9
STRUCTURAREA POSTURILOR ÎN BILANŢ

10
POSTURILE RECTIFICATIVE

Posturile
rectificative asupra • Repartizarea profitului;
resurselor (de activ • Prime privind rambursarea obligaţiunilor ;
contra pasiv) sunt: • Acțiuni proprii.

• Amortizări privind imobilizările (necorporale


Posturile şi corporale) ;
rectificative • Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de
asupra mijloacelor valoare a imobilizărilor ;
(de pasiv contra • Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi
activ) sunt: producţiei în curs de execuţie ;
• Ajustări pentru deprecierea creanţelor;
• Ajustări pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie.
11
Exemplificarea postului rectificativ
Repartizarea profitului

12
Exemplificarea postului rectificativ
Ajustări pentru deprecierea terenurilor

13
ECHILIBRU BILANŢIER
ACTIV = PASIV

Din definiţia contabilităţii de “activitate


specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a
rezultatelor obţinute din activitatea
persoanelor juridice şi fizice”
rezultă echilibrul:

ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII


14
NOȚIUNILE DE ACTIV, DATORII ȘI CAPITALURI
PROPRII

Un activ reprezintă „o resursă controlată de către entitate


ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă
să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al
cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”.

O datorie reprezintă „o obligaţie actuală a entităţii ce


decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se
aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează
beneficii economice”.

Capitalul propriu constituie „interesul rezidual al


acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor
datoriilor sale”.
15
CONCEPTELE DE VENITURI ŞI
CHELTUIELI
CHELTUIELILE reprezintă sumele ori valorile
plătite sau de plătit în cursul unei perioade ca
eforturi concretizate în: consumuri de materii
prime, materiale şi alte bunuri care dispar în
urma procesului de producţie, prestării de
servicii, sau cele legate de salarii şi contribuţii
sociale, amortizări etc.

VENITURILE sunt efecte ale eforturilor făcute


de întreprindere. Ele reprezintă resurse
reproduse şi care aparţin unităţii, consemnate în
urma vânzării de bunuri sau prestării de servicii,
precum şi atunci când unitatea obţine bunuri
din producţia proprie.

16
DEFINIŢIA CHELTUIELILOR POTRIVIT
REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
constituie diminuări ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile

sub formă de ieşiri sau scăderi ale


valorii activelor ori creşteri ale
datoriilor

care se concretizează în reduceri


ale capitalului propriu, altele
decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari.
17
Recunoașterea cheltuielilor

18
DEFINIŢIA VENITURILOR POTRIVIT
REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
reprezintă creşteri ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile

sub formă de intrări sau creşteri ale


activelor ori descreşteri ale datoriilor,

care se concretizează în creşteri ale


capitalului propriu, altele decât
cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
19
Recunoașterea veniturilor

20
PRINCIPII ȘI COVENȚII CONTABILE

Metoda contabilității se bazează, între altele, și pe o


serie de principii generale și normative privind modul
cum trebuie studiat obiectul. Conform OMFP nr.
1802/2014, elementele prezentate în situațiile
financiare anuale sunt recunoscute și evaluate în
conformitate cu principiile contabile generale, a căror
respectare ar trebui să conducă la obținerea unei
imagini fidele asupra poziţiei financiare și
performanţelelor unei entităţi economice.

21
PRINCIPII CONTABILE
(potrivit reglementărilor româneşti)

1. Principiul continuităţii activităţii

2. Principiul permanenţei metodelor

3. Principiul prudenţei

4. Principiul contabilității de angajamente

5. Principul intangibilităţii
22
PRINCIPII CONTABILE
(potrivit reglementărilor româneşti)- continuare

6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de


pasiv

7. Principiul necompensării

8. Principiul contabilizării și prezentării elementelor din


bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama de
fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în
cauză
9. Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de
producție

10. Principiul pragului de semnificaţie


23
PRINCIPIUL CONTINUITĂŢII
ACTIVITĂŢII

Acest principiu porneşte de la premisa că firma îşi va continua


activitatea în viitorul previzibil, fără a intra în stare de
lichidare sau de reducere semnificativă a activităţii.

O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza


continuităţii activităţii dacă organele de conducere stabilesc
după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea
sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă
variantă realistă în afara acestora.

Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare,


ulterior datei bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă
presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată.
24
PRINCIPIUL PERMANENŢEI METODELOR
.
Metodele de evaluare și politicile contabile, în general, trebuie
aplicate în mod consecvent de la un exercițiu
financiar la altul
• a) iniţiativa entităţii, caz în care modificarea
trebuie justificată în notele explicative la situaţiile
Modificările de financiare anuale;
politici contabile pot • b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se
fi determinate de: impune entităţii (modificare de reglementare), caz
în care modificarea nu trebuie justificată în notele
explicative, ci doar menţionată în acestea.

Modificarea de
politică contabilă la • modificare excepţională intervenită în situaţia
entităţii sau în contextul economico-financiar în
iniţiativa entităţii care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
poate fi determinată • obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
de:
25
PRINCIPIUL PRUDENŢEI
în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data
bilanţului;

trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului


financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin
evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale


apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu
financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data
bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi
eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze
contractuale;
trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul
exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor
de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi
pierdere.
26
PRINCIPIUL PRUDENŢEI

Ca urmare, activele Totuşi, exercitarea prudenţei nu


şi veniturile nu permite, de exemplu, constituirea de
provizioane excesive, subevaluarea
trebuie să fie
deliberată a activelor sau veniturilor, dar
supraevaluate, iar
nici supraevaluarea deliberată a
datoriile şi datoriilor sau cheltuielilor, deoarece
cheltuielile, situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi
subevaluate. nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

27
PRINCIPIUL CONTABILITĂȚII DE
ANGAJAMENTE

Efectele tranzacțiilor și ale altor


evenimente sunt recunoscute atunci
când tranzacțiile și evenimentele se
produc (și nu pe măsură ce numerarul
sau echivalentul său este încasat sau
plătit) și sunt înregistrate în
contabilitate și raportate în situațiile
financiare ale perioadei aferente.
28
PRINCIPIUL CONTABILITĂȚII DE
ANGAJAMENTE

Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile


aferente exerciţiului financiar, indiferent de data
încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. Astfel, se
vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru
care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 “Clienţi
- facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli
sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă
factura (contul 408 “Furnizori - facturi nesosite”).

În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se


efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea
bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu,
avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.).
29
PRINCIPIUL INTANGIBILITĂŢII
Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al
exerciţiului financiar precedent.

În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor


erori aferente perioadelor precedente, nu se modifică
bilanțul perioadei anterioare celei de raportare

Înregistrarea pe seama rezultatului reportat, a corectării


erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare
precedente, precum și a modificărilor politicilor contabile
nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.
30
PRINCIPIUL EVALUĂRII SEPARATE A
ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE DATORII

Conform acestui principiu,


componentele elementelor de activ
sau de datorii trebuie evaluate separat,
pentru a se evita riscul de compensare
a unor diferențe de valoare favorabile
cu diferențe nefavorabile apărute la
elemente distincte de activ/datorii.

31
PRINCIPIUL NECOMPENSĂRII
Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între
elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.

Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate,


pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între
creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea
prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea
creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor şi cheltuielilor
corespunzătoare.

În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct


operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de
cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu
înregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaţiunilor.
Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de
servicii.
32
PRINCIPIUL CONTABILIZĂRII ȘI PREZENTĂRII ELEMENTELOR DIN
BILANȚ ȘI DIN CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ȚINÂND SEAMA DE
FONDUL ECONOMIC AL TRANZACȚIEI SAU AL ANGAJAMENTULUI ÎN
CAUZĂ

Evenimentele și operațiunile economico-financiare trebuie


evidențiate în contabilitate așa cum acestea se produc, în baza
documentelor justificative. Aceste documente trebuie să reflecte
întocmai modul cum operațiunile economico-financiare se produc,
respectiv să fie în concordanță cu realitatea.

De asemenea, contractele încheiate între părți trebuie să prevadă


modul de derulare a operațiunilor și să respecte cadrul legal existent.
Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanță cu
realitatea economică. Atunci când există diferențe între fondul sau
natura economică a unei operațiuni sau tranzacții și forma sa
juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operațiuni, cu
respectarea fondului economic al acestora.

33
EXEMPLE DE SITUAȚII CÂND SE APLICĂ ACEST
PRINCIPIU

încadrarea, de către utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operațional


sau financiar;

încadrarea operațiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv


consignație;

recunoașterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit și


pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans;

recunoașterea participațiilor deținute ca fiind de natura acțiunilor deținute la


entități afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare;

încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau


financiare
34
PRINCIPIUL EVALUĂRII LA COST DE
ACHIZIȚIE SAU COST DE PRODUCȚIE

presupune ca elementele prezentate în


situațiile financiare să fie evaluate, de
regulă, pe baza principiului costului de
achiziție sau al costului de producție.
Cazurile în care nu se folosește costul
de achiziție sau costul de producție
sunt cele prevăzute de normele legale.

35
PRINCIPIUL PRAGULUI DE
SEMNIFICAŢIE

Presupune ca orice element care o valoare


semnificativă să fie prezentat distinct în cadrul
situaţiilor financiare. Elementele cu valori
nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu
funcţii similare vor fi însumate, nefiind necesară
prezentarea lor separată
Entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în
normele contabile referitoare la prezentările de
informații și publicare, atunci când efectele
respectării lor sunt nesemnificative.
36
2.2. Bilanțul – mijloc de reprezentare a
patrimoniului.
Reprezentarea mișcărilor de valori ca un bilanț mobil
(prima treaptă a metodei contabilității)
2.2.1. Conceptele de activ, pasiv, datorii și capitaluri
proprii

2.2.2. Principii și convenții contabile

2.2.3. Reguli de evaluare a elementelor patrimoniale

2.2.4. Tipuri de influențe ale operațiunilor asupra


bilanțului.
1
2.2.3. Reguli de evaluare a elementelor patrimoniale

Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilității care


constă în cuantificarea și exprimarea valorică, în etalon monetar
a existenței, mișcării și transformării patrimoniului economic
pentru a-l reflecta în contabilitate

Potrivit normelor
contabile în vigoare, • la intrarea în entitate;
evaluarea elementelor • la inventar și prezentarea
prezentate în situațiile
financiare poate avea elementelor în bilanț;
loc în următoarele • la ieşirea din entitate sau la
momente darea în consum.
reprezentative :
2
EVALUAREA LA INTRAREA ÎN ENTITATE

are loc la nivelul valorii de intrare, numită şi valoare


contabilă sau cost istoric. Stabilirea acestei valori are loc
astfel:

bunurile procurate cu
titlu oneros (contra • la COST DE ACHIZIŢIE;
plată) se evaluează

bunurile obţinute din


producţie proprie se • la COST DE PRODUCŢIE;
evaluează
3
EVALUAREA LA INTRAREA ÎN ENTITATE
(continuare)

bunurile reprezentând • la VALOAREA DE APORT,


aport la capitalul social stabilită în urma evaluării;

bunurile obținute cu titlu


gratuit sau constatate • la VALOAREA JUSTĂ;
plus la inventar

creanţele şi datoriile sunt


evaluate şi înregistrate în • la VALOAREA NOMINALĂ.
contabilitate
4
COSTUL DE ACHIZIŢIE AL BUNURILOR
• preţul de cumpărare, taxele de
import şi alte taxe (cu excepţia
acelora pe care persoana juridică le
poate recupera de la autorităţile
fiscale);
• cheltuielile de transport,
manipulare şi alte cheltuieli care
cuprinde pot fi atribuibile direct achiziţiei
bunurilor respective;
• comisioanele, taxele notariale,
cheltuielile cu obţinerea de
autorizaţii şi alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct
bunurilor respective.
5
REDUCERILE COMERCIALE
acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în
sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.

Atunci cand achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale


sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior
facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziţie al bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul


stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă
stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai
sunt în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în contabilitate.

6
COSTUL DE PRODUCŢIE

• preţul de achiziţie al materiilor prime şi al


cuprinde materialelor consumabile şi alte cheltuieli care
pot fi atribuite direct bunului în cauză.

Costul de
producţie sau de • cheltuielile directe aferente producţiei, şi
anume: materiale directe, energie consumată în
prelucrare al scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte
stocurilor, precum cheltuieli directe de producţie, costul
şi costul de proiectării produselor,
• precum şi cota de cheltuieli indirecte de
producţie al producţie alocată în mod raţional ca fiind legată
imobilizărilor de fabricaţia acestora
cuprind:
7
COSTUL DE PRODUCŢIE
• costurile îndatorării care sunt direct atribuibile
Sunt incluse achiziției, construcției sau producției unui activ
cu ciclu lung de fabricație.
în costul de • De exemplu, în costurile îndatorării pot fi incluse
dobânda la capitalul împrumutat pentru
producţie al finanțarea achiziției, construcției sau producției
de active cu ciclu lung de fabricație, precum și
unui activ : comisioanele aferente acestor împrumuturi
contractate.

Costul • cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de


personalul direct angajat în furnizarea serviciilor,
stocurilor inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea,
precum și regiile corespunzătoare.
unui • În costul de producție poate fi inclusă o
prestator de proporție rezonabilă din cheltuielile care sunt
indirect atribuibile bunului, în măsura în care
servicii acestea sunt legate de perioada de producție.

8
VALOAREA JUSTĂ
• se înțelege suma pentru care un activ ar putea fi
Prin valoarea justă a schimbat de bunăvoie între părți aflate în
activelor cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții cu
prețul determinat obiectiv.

• Se determină, în general, după datele de


evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare
efectuată, de regulă, de evaluatori
autorizaţi, potrivit legii.
• În situația în care nu există date pe piață
Valoarea justă privind valoarea justă, din cauza naturii
specializate a activelor și a frecvenței
reduse a tranzacțiilor, valoarea justă se
poate determina prin alte metode
utilizate, de regulă, de către profesioniști
în evaluare.

9
EVALUAREA LA INVENTAR ȘI LA PREZENTAREA
ELEMENTELOR ÎN BILANȚ

În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, entitățile trebuie să


procedeze la inventarierea și evaluarea elementelor de natura
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.

În situațiile financiare anuale elementele de natura activelor,


datoriilor și capitalurilor proprii se reflectă și se evaluează la valoarea
contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul


prudenței, potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de
valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
10
EVALUAREA LA INVENTAR ȘI LA
PREZENTAREA ELEMENTELOR ÎN BILANȚ

În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă (cost


istoric) se compară cu valoarea stabilită pe baza
inventarierii, denumită valoare de inventar.

Din comparaţie pot rezulta plusuri sau minusuri de


valoare. Unele din ele sunt probabile sau latente,
deoarece bunurile respective nu au fost încă
transformate în bani (vândute şi încasate).
11
TRATAMENTUL DIFERENŢELOR ÎNTRE VALOAREA DE
INVENTAR ŞI VALOAREA DE
INTRARE PENTRU ELEMENTELE DE ACTIV

diferenţele diferenţele
constatate în plus constatate în minus
între valoarea de între valoarea de
inventar şi valoarea inventar şi valoarea
de intrare nu se contabilă netă se
înregistrează în evidențiază distinct în
contabilitate, aceste contabilitate, în
elemente conturi de ajustări,
menţinându-se la aceste elemente
valoarea lor de menținându-se la
valoarea lor de
intrare; intrare.
12
TRATAMENTUL DIFERENŢELOR CONSTATATE ÎN MINUS ÎNTRE
VALOAREA DE INVENTAR ŞI VALOAREA DE
INTRARE PENTRU ELEMENTELE DE ACTIV

• Corectarea valorii lor și aducerea la nivelul valorii de


inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere
Pentru existentă, fie:
imobilizările • prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul
necorporale și în care se constată o depreciere ireversibilă;
corporale • fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru
depreciere, în cazul în care se constată o depreciere
reversibilă a acestora.
• se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru depreciere
constatate. Ajustări pentru depreciere se constituie inclusiv
pentru stocurile fără mișcare.
• În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare
decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează
Activele de până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări
natura stocurilor pentru depreciere.
• Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înțelege prețul de
vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul
desfășurării normale a activității, minus costurile estimate
pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile
estimate necesare vânzării. 13
EVALUAREA LA INVENTAR A CREANȚELOR ȘI A
DATORIILOR ȘI PREZENTAREA LOR ÎN BILANȚ
se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.
• Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar
stabilită la inventariere și valoarea contabilă a creanțelor se
înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru
Pentru creanțe deprecierea creanțelor.
• Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru
pierdere de valoare

Pentru creanțele și
datoriile exprimate • Evaluarea la bilanț se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca Națională a României, valabil la data încheierii
în valută și cele cu exercițiului financiar.
decontare în lei în • În scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel
funcție de cursul evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.
unei valute

Pentru elementele • Diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și


valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama
de natura datoriilor elementelor corespunzătoare de datorii.
14
EVALUAREA LA INVENTAR A ȘI PREZENTAREA
ELEMENTELOR ÎN BILANȚ
Disponibilitățile bănești,
cecurile, cambiile,
biletele la ordin,
scrisorile de garanție, • se prezintă în bilanț în conformitate cu
acreditivele, ipotecile, prevederile legale.
precum și alte valori
aflate în casieria
unităților

• se evaluează în bilanț la cursul de


Disponibilitățile bănești și
schimb valutar comunicat de Banca
alte valori similare în
valută Națională a României, valabil la data
încheierii exercițiului financiar.

Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile din


contabilitate.
15
EVALUAREA LA IEŞIREA DIN ENTITATE SAU
LA DAREA ÎN CONSUM
La data ieşirii din entitate sau la darea în
consum, bunurile se evaluează şi se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare

sau valoarea la care sunt


înregistrate în contabilitate
ca de exemplu

valoarea justă pentru valorile


valoarea reevaluată pentru mobiliare pe termen scurt
imobilizările corporale care au fost admise la tranzacționare pe o
reevaluate piață reglementată
16
EVALUAREA LA IEŞIREA DIN ENTITATE SAU LA
DAREA ÎN CONSUM

Activele constatate minus în gestiune se scot din


evidență la data constatării lipsei acestora.

La scoaterea din evidență a activelor, se reiau la


venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare aferente acestora.

17
2.2.4. TIPURI DE INFLUENŢE ALE
OPERAŢIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE
ASUPRA BILANŢULUI

Operaţiuni singulare fie mişcări


sunt acelea în urma permutative;
cărora se modifică doar
două elemente ale
După influenţa pe bilanţului (din aceeași fie mişcări
care o pot avea parte) producând: opuse.
asupra bilanţului,
operaţiunile se
grupează în: Grupuri de operaţiuni
inseparabile – obţinute
prin combinarea
inseparabilă a unei
mişcări permutative cu o
mişcare opusă .
18
Operaţiunile economice singulare generează:

Modificări opuse, prin afectarea


Modificări permutative, prin afectarea concomitentă a ambelor părţi ale bilanţului,
unei singure părţi a bilanţului, respectiv, cu aceeaşi valoare şi în acelaşi sens, fie
Activul sau Pasivul, totalul general al sporire, fie reducere, pentru menţinerea
bilanţului rămânând neschimbat: relaţiei A = P. Modificările opuse provoacă
schimbarea totalului general al bilanţului.

modificare modificare
permutativă în opusă de sporire
Activ

modificare
modificare
opusă de
permutativă în
reducere
Pasiv

19
Operațiuni singulare generatoare de mișcări
permutative

(1) Operațiuni singulare (2) Operațiuni singulare


generatoare de mișcări generatoare de mișcări
permutative în activ permutative în pasiv

Silogismul: Dacă un element de Silogismul: Dacă un element


activ sporește și pasivul rămâne de pasiv sporește și activul
neschimbat atunci un alt rămâne neschimbat atunci un
element de activ se reduce în alt element de pasiv se reduce
aceeași măsură. în aceeași măsură.

Echilibrul bilanțier se păstrează Echilibrul bilanțier este dat de


conform relației: relația:
A+x–x=P A=P+x-x
20
Operațiuni singulare generatoare de mișcări
opuse

(3) Operațiuni singulare (4) Operațiuni singulare


generatoare de mișcări generatoare de mișcări
opuse de sporire opuse de reducere

Silogismul: Dacă un element de Silogismul: Dacă un element de


activ sporește, fără ca în acelaşi activ se reduce, fără ca în acelaşi
timp un alt element de activ să se timp un alt element de activ să
reducă, atunci un element de pasiv sporească, atunci un element de
sporește în aceeași măsură. pasiv se reduce în aceeași măsură.

Echilibrul bilanțier este dat de Echilibrul bilanțier este dat de


relația: relația:
A+x=P+x A-x=P-x
21
GRUPURI DE OPERAŢIUNI ECONOMICE
INSEPARABILE

Sunt rezultatul combinării dintre mişcările opuse şi cele


permutative, în care sunt implicate concomitent cel puţin trei
elemente bilanţiere, au drept rezultat.

Apar în această situaţie


relaţiile bilanţiere • X = modificarea totală,
complexe sau derivate,
evident funcţie de • x’ = sporiri,
variabila X. În acest caz, • x“ = reduceri
vom folosi notaţiile:

unde X = x’ + x“
22
Grupuri de operații economice inseparabile

(5) Grup de operații economice (6) Grup de operații economice


inseparabile generator de inseparabile generator de mișcare
mișcare permutativă în activ și permutativă în activ și mișcare
mișcare opusă de sporire opusă de reducere

Silogismul: Dacă un element de Silogismul: Dacă un element


activ sporește cu mai mult de activ se reduce cu mai mult
decât se reduce un alt element decât sporește un alt element
de activ, atunci un element de de activ, atunci un element de
pasiv sporește. pasiv se reduce.

Echilibrul bilanțier este dat de Echilibrul bilanțier este dat de


relația: relația:
A + X – x’’ = P + x’ A – X + x’ = P – x’’
23
Grupuri de operații economice inseparabile

(7) Grup de operații economice (8) Grup de operații economice


inseparabile generator de inseparabile generator de mișcare
mișcare permutativă în pasiv și permutativă în pasiv și mișcare
mișcare opusă de sporire opusă de reducere

Silogismul: Dacă un element de Silogismul: Dacă un element


pasiv sporește cu mai mult de pasiv se reduce cu mai mult
decât se reduce un alt element decât sporește un alt element
de pasiv, atunci un element de de pasiv, atunci un element de
activ sporește. activ se reduce.

Echilibrul bilanțier este dat de Echilibrul bilanțier este dat de


relația: relația:
A + x’ = P + X – x’’ A – x’’ = P – X + x’
24
25
1. a) Firma se împrumută din nou de la asociați, cu suma de 250.000
lei, conform contractului de credit și extrasului de cont.

26
1. b) Se recepționează un echipament industrial, la cost de 905.000
lei, TVA 171.950 lei, conform facturii și procesului verbal de recepție.

27
2. a) Se achită parțial datoria față de furnizorul de imobilizări de la operațiunea
1b), conform extrasului de cont; suma plătită este de 450.000 lei

28
2. b) Angajatul care a primit avans de trezorerie de 4.500 lei, justifică plata
întregii sume către un furnizor, pe baza chitanțelor de la acesta.

29
3. a) În vederea vânzării unor produse finite prin magazinele proprii, firma
transferă la mărfuri produse evaluate la cost de 29.000 lei, conform notei de
transfer.

30
3. b) Conform extrasului de cont primit de la bancă, se constată achitarea
unei sume în avans către un furnizor extern: 50.000 euro x 4,9 lei/euro =
245.000 lei.

31
4. a) Conform statelor de salarii, se rețin obligațiile sociale și fiscale ale salariaților
astfel: CAS 100.000 lei, CASS 40.000 lei, impozit pe salarii 20.000 lei.

32
4. b) Conform actului adițional la actul constitutiv al societății, adunarea
generală a asociaților decide transferul sumei de 350.000 de la rezerve la
capitalul social.

33
Tipurile de operațiuni exemplificate

• 1a
A+x=P+x • 1b

• 2a
A- x = P - x • 2b

• 3a
A+ x – x = P • 3b

• 4a
A=P+x-x • 4b
34
2.3. Contul- mijloc de înregistrare a
evenimentelor și tranzacțiilor. Sistemul de
conturi (treapta a doua a metodei
contabilității)
2.3.1. Definiția, structura, funcțiile și regulile de
funcționare a conturilor

2.3.2. Conturi sintetice și conturi analitice

2.3.3. Înregistrarea în partidă dublă și corespondența


conturilor

2.3.4. Înregistrarea cronologică și înregistrarea


sistematică
1
DEFINIȚIA CONTULUI

Contul este un procedeu


specific cunoașterii contabile
prin care se stabilesc existentul
inițial, modificările ulterioare și
situația finală a unei substanțe
patrimoniale determinate.
2
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE CONTULUI

• denumirea sau titlul contului,


• data operațiunii,
Structura • felul, numărul și data documentului,
contului în • explicația,
forma clasică • debit,
• credit,
• sold.

Debitul și creditul sunt cele două părți opuse ale


contului care permit reflectarea separată a celor două
tipuri de modificări, sporire și reducere
3
DENUMIREA ȘI SIMBOLUL CONTURILOR

În vederea identificării elementului de activ sau de pasiv a


cărui evoluție formează obiectul reflectării, fiecare cont are o
denumire. De regulă, denumirea elementului la care se referă
contul este și denumirea contului.
În afară de denumire contul are și un simbol. Pentru a se
asigura o unitate în ceea ce privește denumirea și simbolul
conturilor, acestea se stabilesc prin planurile generale de
conturi.
Există planuri generale de conturi distincte pentru unitățile
economice (societăți și regii autonome), pentru instituțiile
publice, pentru persoane juridice fără scop lucrativ, precum și
pentru bănci, instituțiile de credit, unitățile de asigurare-
reasigurare.
4
PLANUL GENERAL DE CONTURI
PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE

• nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră,


• grupe de conturi simbolizate cu două cifre,
• conturi sintetice de gradul I simbolizate cu
trei cifre și
Cuprinde: • conturi sintetice de gradul II simbolizate
cu patru cifre. Conturile sintetice de
gradul II provin din detalierea conturilor
sintetice de gradul I.

În contabilitatea financiară sunt operaționale,


de regulă, numai conturile sintetice.
5
Gruparea claselor de conturi din planul de
conturi general pentru unităţile economice
clasa 1 – conturi de
capitaluri;

clasa 2 – conturi de
imobilizări;
conturi de clasa 3 – conturi de stocuri și
bilanț (clasele producție în curs de
1-5): execuție;

clasa 4 – conturi de terți;

clasa 5 – conturi de
Clasele 1-8 sunt utilizate în cadrul trezorerie.
contabilității financiare fiind grupate în:
clasa 6 – conturi de
cheltuieli;
Clasa 9 „Conturi de gestiune” cuprinde conturi de
conturi utilizate în cadrul contabilității de rezultate:
gestiune
clasa 7 – conturi de venituri;
clasa 8 –
conturi
speciale.
6
FORME DE CONTURI

7
MODELE DE CONT
Modelul contului prevăzut de Normele metodologice de întocmire și utilizare
a formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă

8
FUNCŢIILE CONTULUI
Funcția de clasare coerentă a materiei de reflectat în
contabilitate
Structurile în care este divizat universul materiei contabile sunt
urmărite cu ajutorul conturilor. Ele realizează o clasare a materiei de
reflectat în contabilitate în sensul că nu există valori exprimabile în
bani sau raporturi economico-juridice care generează decontări care
să nu fie urmărite cu ajutorul conturilor.

Funcția de sistematizare
Orice element de activ sau de pasiv poate suferi modificări în două
sensuri: sporire sau reducere. Contul permite calcule separate asupra
sporirilor și, respectiv, a reducerilor suferite de categoriile de valori
sau raporturile economico-juridice pe care le reflectă. De aceea, el
are o formă adecvată acestei sistematizări fiind format din două
părți: debit și credit.
9
FUNCŢIILE CONTULUI
Funcția de calcul
Contul este conceput ca un mijloc de calcul deoarece în el se exprimă existentul inițial, se fac
calcule asupra nivelului sporirilor și a reducerilor suferite ca urmare a operațiunilor ce au avut
loc într-o anumită perioadă de gestiune, precum și asupra existentului final.
Aceasta din urmă se determină pe baza relației de principiu:
Existent final = Existent inițial + Sporiri – Reduceri

Funcția de analiză
Reflectând existentul inițial, sporirile și reducerile din cursul unei perioade, contul ilustrează
modul cum a evoluat în acea perioadă elementul de activ sau pasiv pe care îl reflectă și permite o
analiză a operațiunilor care au determinat această evoluție.

Funcția de control
Informațiile furnizate de conturi pot fi utilizate pentru controlul asupra gestionării valorilor
patrimoniale.

10
TEHNICA CONTULUI
A DEBITA UN CONT înseamnă a înscrie o sumă în debitul
contului respectiv

A CREDITA UN CONT semnifică a înscrie o sumă în creditul


contului

Debitarea unui cont se face prin creditarea unuia sau a mai


multor conturi. Un cont se creditează prin debitul
unui cont sau a mai multor conturi.

Sumele înregistrate în debit se numesc sume debitoare, iar cele


înregistrate în credit se numesc sume creditoare.
11
MĂRIMI SEMNIFICATIVE ALE CONTULUI:
1. SOLDUL INIŢIAL (Si) - exprimă valoarea existentă în cont la începutul exerciţiului
financiar sau în momentul înfiinţării firmei

2. RULAJUL CONTULUI - reprezintă totalul sumelor înscrise în debitul sau creditul unui
cont, fără soldul iniţial

3. TOTAL SUME - exprimă totalul valorilor consemnate în debitul sau creditul unui cont,
inclusiv soldul iniţial
Total sume debitoare = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor
Total sume creditoare = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor

4. SOLDUL FINAL (Sf) - exprimă valoarea existentă în cont la sfârşitul exerciţiului


financiar, respectiv, în momentul încetării activităţii firme
Sf = Si + Sporiri – Reduceri
Sd = Tsd – Tsc, unde Tsd > Tsc
Sc = Tsc – Tsd, unde Tsc > Tsd
Contul balansat sau soldat atunci când soldul contului este zero, adică Tsd – Tsc = 0.
12
REGULI DE FUNCŢIONARE A
CONTURILOR
 Conturile de Activ consemnează în debit
existentul (soldul) iniţial şi sporirile
ulterioare, iar în credit, micşorările, având la
sfârşitul exerciţiului sold final debitor.
 Conturile de Pasiv consemnează în credit
existentul (soldul) iniţial şi sporirile
ulterioare, iar în debit, micşorările, având la
sfârşitul exerciţiului sold final creditor.

13
REGULI DE FUNCŢIONARE A
CONTURILOR

14
FORMULE DE CALCUL A SOLDULUI FINAL

Situându-ne în
cadrul primei
reguli de
funcționare a
conturilor
avem relația:

Dacă avem în
vedere cea de-a
doua regulă de
funcționare a
conturilor,
atunci:
15
CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE

Pentru a cunoaște situația și evoluția elementelor patrimoniale,


atât în totalitatea lor cât și pe părțile componente, în contabilitate
se folosesc două feluri de conturi: conturi sintetice și conturi
analitice.

Conturile sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii


omogene de elemente patrimoniale din punct de vedere al
conținutului lor. Utilizarea lor este expresia generalizării datelor
referitoare la existența și mișcarea elementelor patrimoniale
grupate după caracteristici generale.

Conturi analitice reflectă elementele patrimoniale


individualizate după însușiri specifice. Ele permit detalierea și
dezvoltarea conturilor sintetice, fiind considerate conturi
dezvoltătoare ale acestora.
16
EXEMPLE DE CONTURI ANALITICE

Contul sintetic de gradul II 4111 „ • 4111.01 „ Clienţi interni”


Clienţi” se poate dezvolta pe 2
conturi analitice: • 4111.02 „ Clienţi externi”

Pe următoarea treaptă de
descompunere, contul analitic • 4111.01.01 „Clientul intern A”;
4111.01 „ Clienţi interni” se poate • 4111.01.02 „Clientul intern B”;
dezvolta pe mai multe conturi • …………………………………
analitice astfel:

În mod analog, contul analitic • 4111.02.01 „Clientul extern X”;


4111.02 „ Clienţi externi” se poate
dezvolta pe mai multe conturi
• 4111.02.02 „ Clientul extern Y”;
analitice astfel: • …………………………………
17
CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE

Numărul conturilor analitice pe care se poate dezvolta un cont sintetic


este determinat de natura bunurilor economice sau a raporturilor
economico-juridice reflectate în contul sintetic respectiv precum și de
necesitățile de detaliere a conținutului economic al acestora.

Conturile analitice funcționează după aceleași reguli ca și contul sintetic


de care aparțin.

Reflectarea operațiilor economice și financiare în conturile analitice


prezintă unele particularități față de conturile sintetice. Astfel, spre
deosebire de conturile sintetice în care elementele patrimoniale se
înregistrează numai valoric, unele conturi analitice (așa cum este cazul
conturilor care reflectă bunuri economice corporale) reflectă elementele
corespunzătoare nu numai valoric ci și cantitativ.
18
CORELAŢII ÎNTRE CONTURILE SINTETICE
ŞI CELE ANALITICE

Atunci când exprimarea se face valoric, raportul între contul


sintetic și conturile analitice, de pe aceeași treaptă de
determinare, subordonate lui este ca de la întreg la părți.

• sold iniţial;
Astfel, suma părţilor trebuie • rulaj debitor;
să fie egală cu • rulaj creditor;
întregul pentru fiecare din
• total sume debitoare;
mărimile reflectate
prin cont : • total sume creditoare;
• sold final.

19
CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI
ANALITICE

Utilizarea conturilor analitice prezintă o importanță deosebită


pentru activitatea entităților deoarece creează posibilitatea
efectuării controlului gestionar prin urmărirea existentului și
mișcării fiecărui element patrimonial în parte pe părțile
componente, contribuind astfel la asigurarea integrității
patrimoniului.

Aceasta deoarece, pentru fiecare element patrimonial, se reflectă


intrările, ieșirile și stocul, cantitativ și valoric, în cadrul fiecărui
depozit, magazin sau secție de producție. De asemenea, pe baza
datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate
drepturile și obligațiile unității patrimoniale față de alte persoane
fizice și juridice, separat pentru fiecare dintre acestea.
20
FORMA CLASICA A CONTULUI ANALITIC
BALANȚĂ DE VERIFICARE ANALITICĂ

Prin centralizarea datelor semnificative din conturile


analitice aflate pe aceeași treaptă de subordonare față
de un cont sintetic se obține sinteza numită balanță
de verificare analitică al cărei model se prezintă astfel:

22
ÎNREGISTRAREA ÎN PARTIDĂ DUBLĂ
Din prezentarea tipurilor de influențe ale operațiunilor asupra bilanțului s-a
observat că, practic, pentru orice operațiune ce are loc într-un perimetru
contabil se stabilește o legătură între cel puțin două elemente ale bilanțului.
Deci, orice operațiune economică sau financiară, producând o dublă
modificare în bilanț se va reflecta în contabilitatea curentă printr-o dublă
înregistrare în conturi, concomitent și cu aceeași valoare.

Înregistrarea în partidă dublă constă în înregistrarea simultană și la


același nivel a unei operații singulare sau a unui grup de operațiuni
inseparabile fie în debitul unui cont și creditul altui cont sau a mai multor
conturi, fie în debitul unui cont sau a mai multor conturi și creditul unui
singur cont.

În condițiile în care reflectarea operațiunilor se realizează cu ajutorul


conturilor, legătura între elementele bilanțului se manifestă ca o legătură
între conturi.
23
CORESPONDENŢA CONTURILOR
Corespondenţa conturilor este legătura reciprocă dintre debitul unui cont și creditul altui
cont stabilită cu ocazia înregistrării operațiilor economice și financiare în contabilitatea
curentă pe baza dublei înregistrări.

• numai între conturi de Activ (mişcări permutative de


Activ);
• numai între conturi de Pasiv (mişcări permutative de
Ea se poate realiza:
Pasiv);
• concomitent, între conturi de Activ şi de Pasiv
(mişcări opuse).

• una se referă la aceea că în stânga semnului sunt


Pentru a arăta care dintre aşezate contul sau conturile debitoare, iar în dreapta
conturile corespondente se contul sau conturile creditoare;
debitează şi care se creditează
se utilizează semnul “=”, care • a doua se referă la faptul că, întotdeauna, sumele
are două semnificaţii: înscrise în conturile debitoare sunt egale cu sumele
înscrise în conturile creditoare.

24
TIPURILE DE CORESPONDENȚE DINTRE CONTURI

Având în vedere regulile de funcționare a conturilor, tipurile de


corespondențe dintre conturi pot fi reprezentate prin patru egalități
contabile fundamentale și respectiv, prin patru egalități contabile
derivate

25
TIPURILE DE CORESPONDENȚE DINTRE CONTURI

26
ANALIZA CONTABILĂ
Analiza contabilă este un demers prin care fiecare
operațiune economică sau financiară este cercetată cu
scopul de a se stabili corespondența între conturile
debitoare și creditoare.

Prin analiza
contabilă sunt • a) conturile care intră în funcţiune;
reţinute următoarele • b)caracterul conturilor: conturi de activ
elemente care sau conturi de pasiv;
• c) sensul modificării: sporire sau
ne conduc la reducere;
stabilirea • d)pe baza regulilor de funcţionare a
corespondenţei
conturilor, se stabileşte partea contului pe
conturilor, şi
anume: care se face înregistrarea: debit sau credit.
27
Exemplu: conform extrasului de cont se încasează prin contul
de disponibil c-valoarea facturii emise în favoarea unui client
C în valoare de 20.000 lei pentru produse finite livrate
acestuia.

Etapa 1: conturile care se modifică: 5121 „Conturi la bănci în lei” și 4111 „Clienți”;

Etapa 2: caracterul conturilor: contul 5121 „Conturi la bănci în lei” este cont de
activ, iar contul 4111 „Clienți” este cont de activ;

Etapa 3: sensul modificării: contul 5121 „Conturi la bănci în lei” sporește, iar
contul 4111 „Clienți” se reduce;

Etapa 4: partea contului pe care se face înregistrarea: în contul 5121 „Conturi la


bănci în lei” pe partea de debit, iar în contul 4111 „Clienți” pe partea de credit.
28
Exemplu

Corespondența conturilor, stabilită în urma


analizei contabile a operațiunii considerate,
se prezintă sub forma următoarei egalități:

5121”Conturi la bănci în lei” = 4111” Clienți”

29
ARTICOLUL CONTABIL
Rezultatul analizei contabile este articolul contabil

• Data articolului- se menționează ziua, luna și anul când a


avut loc operațiunea care produce modificări în conturi;
• Titlul articolului - este format din denumirea și/sau
simbolul contului debitor (conturilor debitoare) și din
denumirea și/sau simbolul contului creditor (conturilor
creditoare). Această legătură se prezintă sub forma unei
Structura egalități. Titlul articolului este denumit uneori și formulă
articolului contabilă;
contabil : • Explicaţia- este acea parte a articolului în care este descrisă
operațiunea analizată, conținând elemente, precum:
documentul justificativ, părțile care participă la realizarea
operației, suma cu care urmează a se modifica fiecare cont;
• Sumele- apar înscrise și distinct, în coloanele special
rezervate, în dreptul conturilor în care urmează a se
sistematiza.
30
CLASIFICAREA ARTICOLELOR CONTABILE

Articolele
contabile • Contul debitor = Contul creditor
simple

• Contul debitor = % sau % = Contul creditor


Articolele • Contul creditor 1 Contul debitor 1
contabile • Contul creditor 2 Contul debitor 2
• ………………... ………………..
compuse • Contul creditor n Contul debitor n

Articolele • % = %
contabile • Contul debitor 1 Contul creditor 1
• Contul debitor 2 Contul creditor 2
complexe • ……………….. ………………...

(mixte) Contul debitor n Contul creditor n

31
CLASIFICAREA ARTICOLELOR CONTABILE
(continuare)

Funcţie de scopul pentru care au fost întocmite :

Articole (formule)
contabile curente

Articole (formule) • a) Articole sau formule de stornare în


contabile de negru
corectare • b) Articole sau formule de stornare în roşu

32
ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ
Articolele contabile rezultate în urma analizei contabile a operațiunilor sunt
consemnate într-un registru de contabilitate numit Registru – jurnal, în ordinea
datelor calendaristice, operațiune după operațiune, fără a se lăsa spații libere și
fără a se face ștersături. De aceea registrul jurnal se mai numește și registru
cronologic.

El este un registru obligatoriu al contabilității, putând servi și ca mijloc de probă


în caz de litigii. Se păstrează împreună cu documentele justificative care au stat
la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară, în arhiva entităţii, timp de 10
ani cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite.

1
MODELUL REGISTRULUI – JURNAL
(varianta cu 8 coloane)

2
MODELUL DIDACTIC AL REGISTRULUI – JURNAL

3
ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ

Pentru a marca • fie două articole contabile compuse: unul


începutul pentru deschiderea conturilor de activ, altul
exercițiului pentru deschiderea conturilor de pasiv,
financiar, în utilizându-se drept cont corespondent
contul 891 „Bilanț de deschidere”,
Registrul – jurnal, • fie un articol contabil mixt în care
bilanțul inițial este corespondența se stabilește între debitul
descompus în conturilor de activ care prezintă sold inițial
conturi. Se și creditul conturilor de pasiv care prezintă
formulează astfel: sold inițial.
ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ
După înregistrarea cronologică a operațiunilor economice și financiare în registrul jurnal, sumele aferente mișcărilor se
grupează pe conturi, indiferent de data la care au avut loc operațiunile întru-un alt registru obligatoriu al contabilității
numit registrul Cartea mare sau registrul sistematic.

În cadrul lui se realizează o sistematizare, pentru fiecare cont în parte, a situației inițiale și a tuturor mișcărilor ce apar
dispersate în diverse articole contabile din jurnal și care urmează a fi consemnate în debit sau în credit, după caz.

După sistematizarea, conform regulilor de funcționare a conturilor, a soldului inițial și a mișcărilor corespunzătoare fiecărui
cont, prin prelucrarea acestor date se determină mărimile: rulaj debitor, rulaj creditor, total sume debitoare, total sume
creditoare și sold final.

Informațiile furnizate de acest registru permit cunoașterea situației și evoluției conturilor de activ și de pasiv într-o
anumită perioadă de gestiune.
6
APLICAŢIE
Considerăm că în cursul perioadei analizate au avut loc
următoarele operaţiuni:

• S-a încasat de la asociaţi numerar în valoare de 10.000 lei


1. reprezentând părţile sociale subscrise dar încă nevărsate.

• S-a înregistrat creşterea capitalului subscris vărsat de asociaţi cu


2. valoarea părţilor sociale subscrise şi vărsate în numerar.

• Conform extrasului de cont şi contractului de împrumut s-a primit de


3. la o bancă un credit bancar pe termen scurt în valoare de 20.000 lei.

7
APLICAŢIE
(continuare)

• Conform extrasului de cont s-a achitat prin virament factura unui furnizor de mărfuri în valoare
de 15.000 lei.
4.

• Societatea comercială a subscris 200 de acţiuni ce vor fi cumpărate la valoarea de emisiune de


100 lei/acţiune şi care reprezintă 25% din capitalul societăţii emitente. La subscriere a fost
vărsată 50% din valoarea acţiunilor subscrise iar diferenţa de 50% urmează a fi vărsată peste 3
5. luni.

• S-a înregistrat justificarea avansului de trezorerie primit de administratorul societăţii în valoare


de 2.000 lei prin achitarea unei obligaţii către un furnizor de mărfuri în valoare de 1.900 lei şi
6. prin depunerea la casierie a diferenţei neutilizată de 100 lei.

8
APLICAŢIE
(continuare)

• În favoarea unui furnizor de mărfuri F s-a emis un bilet la ordin pentru


suma de 5.000 lei prin care s-a amânat cu 3 luni o obligaţie scadentă faţă
de aceasta în valoare de 4.500 lei, diferenţa de 500 lei reprezentând
7. dobânda datorată.

• Conform semnăturilor din statul de salarii s-a înregistrat achitarea, din


sumele nete cuvenite salariaţilor în valoare totală de 15.000 lei, a sumei de
8. 14.500 lei, diferenţa de 500 lei reprezentând salarii neridicate în termen.

9
Analiza contabilă operațiunea 1
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 5311 "Casa în lei„ 456 "Decontări cu acționarii sau asociații privind capitalul "

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de activ

• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Reducere

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Debit Credit

10
Analiza contabilă operațiunea 2
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 1011 "Capital subscris nevărsat„ 1012 "Capital subscris vărsat"

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de pasiv Cont de pasiv

• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Sporire

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Debit Credit

11
Analiza contabilă operațiunea 3
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 5121 "Conturi la bănci în lei" 5191 "Credite bancare pe termen scurt"

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de pasiv

• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Sporire

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Debit Credit

12
Analiza contabilă operațiunea 4
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 5121 "Conturi la bănci în lei" 401 "Furnizori"

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de pasiv

• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Reducere

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Credit Debit

13
Analiza contabilă operațiunea 5
• conturile care se modifică:
• 262 "Acțiuni deținute la entități asociate" 5121 "Conturi la bănci în lei" 269 "Vărsăminte de efectuat pentru
Etapa 1: • imobilizări financiare "

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de activ Cont de pasiv

• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Reducere Sporire

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Debit Credit Credit

14
Analiza contabilă operațiunea 6
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 542 "Avansuri de trezorerie" 401 "Furnizori" 5311 " Casa în lei"

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de activ Cont de pasiv Cont de activ

• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Reducere Sporire

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Credit Debit Debit

15
Analiza contabilă operațiunea 7
• conturile care se modifică:
Etapa 1: • 403 "Efecte de plătit" 401 "Furnizori" 471 " Cheltuieli înregistrate în avans"

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de pasiv Cont de pasiv Cont de activ

• sensul modificării:
Etapa 3: • Sporire Reducere Sporire

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Credit Debit Debit

16
Analiza contabilă operațiunea 8
• conturile care se modifică:
• 421 "Personal- salarii datorate" 5311 " Casa în lei" 426 " Drepturi de personal neridicate"
Etapa 1: •

• caracterul conturilor:
Etapa 2: • Cont de pasiv Cont de activ Cont de pasiv

• sensul modificării:
Etapa 3: • Reducere Reducere Sporire

• partea contului pe care se face înregistrarea:


Etapa 4: • Debit Credit Credit

17
DESCHIDEREA CONTURILOR DE ACTIV

18
DESCHIDEREA CONTURILOR DE PASIV

19
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR

20
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR

21
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR

22
CARTEA MARE (I)

23
CARTEA MARE (II)

24
CARTEA MARE (III)

25
CARTEA MARE (IV)

26
CARTEA MARE (V)

27
2.4. CALCULE PERIODICE DE
SINTEZĂ (TREAPTA A TREIA A
METODEI CONTABILITĂȚII)

2.4.1. Prezentare generală

2.4.2. Balanța de verificare


– procedeu specific
contabilității
1
CALCULE PERIODICE DE SINTEZĂ

Calcule de sinteză-
componente ale situațiilor Alte calcule de sinteză
financiare anuale
• Bilanţul; • Calculaţia costurilor
• Calculația rezultatelor • Balanţele de verificare
(Contul de profit și pierdere); • Analiza comparativă
• Situaţia modificărilor • Calculul previzional
capitalului propriu;
• Situaţia fluxurilor de
trezorerie ;
• Note explicative la situațiile
financiare.

2
CALCULAŢIA COSTURILOR
În condițiile în care sistemul de informații contabile este structurat pe două
subsisteme:

unul ce corespunde
celălalt contabilității de
contabilității financiare
gestiune,
și

calculația costurilor
reprezintă unul din
obiectivele
contabilității de
gestiune.

3
CALCULAŢIA COSTURILOR

Contabilitatea de gestiune generează


informații confidențiale care mijlocesc
luarea deciziilor de către conducătorii
entităţii.
La aceste informații se ajunge prin
retratarea acelor informații care sunt
făcute publice prin intermediul
situațiilor financiare anuale și care sunt
produse ale contabilității financiare.
4
CALCULAŢIA COSTURILOR

Calculația costurilor este acel calcul de sinteză contabilă obținut prin prelucrarea
datelor preluate din conturile contabilității financiare ce reflectă cheltuielile de
exploatare, adică acele cheltuieli efectuate pentru realizarea obiectului de
activitate al unei entități. Prelucrarea datelor privind cheltuielile de exploatare
vizează identificarea acelor cheltuieli care formează costurile produselor sau
serviciilor, după caz. Aceste costuri tranzitează, de regulă, conturile de stocuri din
clasa 3 a contabilității financiare și sunt legate de producerea respectivelor
produse sau servicii. Celelalte cheltuieli sunt considerate costuri ale perioadei,
fiind înregistrate în rezultatului exercițiului în care au fost efectuate fără a se
stabili vreo legătură cu vânzările și celelalte venituri.

Pentru a realiza delimitarea între costurile produselor sau serviciilor, pe de-o parte,
și costurile perioadei, pe de altă parte, se apelează la o serie de metode de calculație
a costurilor și de repartizare a cheltuielilor indirecte care țin seama de specificul
activității unității.

5
Tratamentul cheltuielilor
În contabilitatea de gestiune se supun
În contabilitatea financiară
retratării, în principiu, cheltuielile de
cheltuielile sunt grupate după natura
exploatare preluate din contabilitatea
lor în:
financiară, care sunt grupate în:

Cheltuieli care
Cheltuieli de formează costurile
exploatare produselor sau
serviciilor, după caz

Celelalte cheltuieli
care sunt
Cheltuieli financiare
considerate costuri
ale perioadei

Cheltuieli cu
impozitul pe profit
și alte impozite

6
CALCULAŢIA REZULTATELOR

exprimă în etalon valoric performanţa economică a


întreprinderii, concretizată în final prin rezultatul brut al
exerciţiului, profit sau pierdere.

Ea este realizată în cadrul contabilităţii financiare prin


utilizarea datelor contabilităţii de gestiune.

Se compară, în acest scop, efortul angajat de întreprindere


(cheltuielile), cu efectul obţinut (veniturile), evident
pentru aceeaşi perioadă de gestiune, lună sau an.

Prin intermediul contului de rezultate finale 121 „Profit sau


Pierdere“ , contabilitatea determină rezultatul pe diferite
nivele de agregare şi feluri de activităţi.
7
CALCULAȚIA REZULTATELOR (CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE)

Se realizează în Contul de profit și pierdere și este un calcul de


sinteză care facilitează comparația între efecte stabilite sub forma
veniturilor și eforturi stabilite sub forma cheltuielilor, comparație
prin care se determină rezultatul (profit sau pierdere).

Așa cum prevede Legea contabilității, rezultatul se determină


lunar, cumulat de la începutul anului. În acest scop, planul de
conturi prevede o clasă distinctă de conturi rezervată veniturilor –
clasa 7 – și o clasă de conturi rezervată cheltuielilor – clasa 6.

În cursul lunii, în creditul conturilor de venituri sunt reflectate


toate veniturile pentru care au fost făcute eforturi în luna
respectivă, venituri care privesc activitatea de exploatare sau
financiară, după caz.
8
CALCULAȚIA REZULTATELOR (CONTUL DE PROFIT ȘI
PIERDERE)

În mod corespunzător, în debitul conturilor de cheltuieli sunt


reflectate eforturile (cheltuielile) considerate că ar fi făcute
pentru obținerea efectului înscris în aceeași perioadă în
creditul conturilor de venituri sau acele eforturi care nu sunt
de natură să genereze efecte de natura veniturilor. Cheltuielile
sunt înregistrate în așa fel încât prin regrupare să se poată
stabili mărimea cheltuielilor de exploatare și financiare,
precum și impozitul pe profit, asimilat și el cheltuielilor.

La sfârșitul fiecărei perioade, soldurile creditoare ale conturilor


de venituri sunt transferate în creditul contului 121 „Profit sau
pierdere”, iar soldurile debitoare ale conturile de cheltuieli sunt
transferate în debitul contului 121 „Profit sau pierdere”

9
CALCULAȚIA REZULTATELOR
(CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE)

10
Contul de profit și pierdere – componentă a situațiilor financiare anuale
este un calcul de sinteză care centralizează veniturile și cheltuielile, permițând determinarea rezultatului pe
nivele, după cum urmează:

Venituri de exploatare (1)


Cheltuieli de exploatare (2)
± Rezultatul de exploatare (3)=(1) –(2)

Venituri financiare (4)


Cheltuieli financiare (5)
± Rezultatul financiar (6) =(4) –(5)

Venituri totale (7) =(1) +(4)


Cheltuieli totale (8) =(2) +(5)
± Rezultatul brut (9) =(7) –(8)

Impozitul pe profit (10)

± Rezultatul net al exercițiului financiar (11) =(9) –(10)


11
BILANȚUL

Este acea componentă a situațiilor


financiare anuale care prezintă elementele
de activ, datorii și capital propriu ale
entității la sfârșitul exercițiului financiar,
precum și în celelalte situații prevăzute de
lege. În bilanț elementele de activ și datorii
sunt grupate după natură și lichiditate,
respectiv natură și exigibilitate.

12
NOTE EXPLICATIVE
Pentru fiecare element semnificativ din situațiile
financiare anuale, trebuie să existe informații aferente în
notele explicative.

Acestea trebuie să cuprindă informații despre


reglementările contabile care au stat la baza întocmirii
situațiilor financiare anuale și despre politicile
contabile folosite, să ofere informații suplimentare care
nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și
pierdere și, după caz, în situația modificărilor
capitalurilor proprii și/sau situația fluxurilor de
trezorerie, dar sunt relevante pentru înțelegerea
oricărora dintre acestea.
13
BALANŢELE DE VERIFICARE

După sistematizarea pe conturi (în Cartea mare) a datelor privind situația și


modificările suferite de fiecare element de activ și de pasiv, se procedează la
întocmirea balanței de verificare. Practic, ea reprezintă o sinteză contabilă
care realizează legătura dintre cont și situațiile financiare.

Prin intermediul balanței de verificare, în care sunt centralizate informațiile


referitoare la situația și modificările tuturor conturilor, se exercită un control
asupra prelucrării datelor în contabilitate.

Periodicitatea întocmirii balanțelor de verificare este lunară, deși Legea


contabilității republicată stabilește că „pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate se întocmește balanța de
verificare, cel puțin anual, la încheierea exercițiului financiar, sau la
termenele de întocmire a situațiilor financiare periodice”.

Balanța de verificare îndeplinește două funcții, și anume: funcția de


centralizare și funcția de control asupra prelucrării.
14
CLASIFICAREA BALANŢELOR DE
VERIFICARE
are loc după următoarele criterii:

a) După felul conturilor pentru


care se întocmesc

b) După mărimile supuse


centralizării și modul de
ordonare a acestora
15
CLASIFICAREA BALANŢELOR DE
VERIFICARE DUPĂ FELUL CONTURILOR
PENTRU CARE SE ÎNTOCMESC

Balanțe de verificare sintetice, care se


întocmesc pe baza datelor preluate
din conturile sintetice;

Balanțe de verificare analitice, care se


întocmesc pe baza datelor preluate
din conturile analitice.
16
CLASIFICAREA BALANŢELOR DE VERIFICARE
DUPĂ MĂRIMILE SUPUSE CENTRALIZĂRII ȘI
MODUL DE ORDONARE A ACESTORA

Balanţa de verificare pe solduri finale

Balanţa de verificare pe sume şi solduri finale

Balanţa de verificare pe rulaj (cu trei serii de egalităţi)

Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi

Balanţa de verificare „ŞAH“


17
BALANŢA DE VERIFICARE PE SOLDURI
FINALE

18
BALANŢA DE VERIFICARE PE SUME ŞI
SOLDURI FINALE

19
BALANŢA DE VERIFICARE PE RULAJ

20
BALANŢA DE VERIFICARE CU PATRU
SERII DE EGALITĂŢI

• total sume precedente (debitoare și


poate centraliza creditoare),
din Cartea mare, • rulajele lunii curente (debitoare și
pentru fiecare creditoare),
cont în parte: • total sume (debitoare și creditoare) și
• soldul final (debitor sau creditor).

Acest tip de balanță mai poate prelua din Cartea mare


și alte serii de egalități, în funcție de interesele de
raportare ale fiecărei firme în parte.
21
BALANŢA DE VERIFICARE CU
PATRU SERII DE EGALITĂŢI

22
BALANȚA DE VERIFICARE ȘAH
Centralizează aceleași mărimi ca și balanța de verificare pe
rulaj, și anume: soldul inițial (debitor sau creditor),
mișcările în cursul perioadei (debitoare și creditoare) și
soldul final (debitor sau creditor).

Nota specifică o constituie desfășurarea rulajului debitor pe


conturi corespondente creditoare și a rulajului creditor pe
conturi corespondente debitoare.

De aceea, modelul balanței de verificare șah va conține 5+n


coloane și 4+n rânduri, unde „n” este numărul de conturi din
Cartea mare. Fiecărui cont îi sunt rezervate, în cadrul acestui
model, câte un rând și o coloană.

23
BALANŢA DE VERIFICARE „ŞAH“

24
Balanța de verificare cu patru serii de egalități pentru exemplul considerat

26
Balanța de verificare cu patru serii de egalități pentru exemplul
considerat (continuare)

27
Funcția de control a balanței de verificare

Alături de funcția de centralizare, balanța de verificare


reprezintă și un mijloc de control asupra modului cum
s-a realizat înregistrarea cronologică și sistematică a
operațiunilor, precum și preluarea datelor din registrul
sistematic în balanța de verificare.

Ea trebuie să permită verificarea asigurării echilibrului


permanent impus de dubla înregistrare în conturi a
operațiunilor economice și financiare. Erorile sunt
semnalate de faptul că nu se mai obțin seriile de
egalități proprii fiecărui tip de balanță de verificare.

28
ERORI ERORI CARE NU POT FI DESCOPERITE CU AJUTORUL
BALANȚELOR DE VERIFICARE

omisiunile de înregistrare a unor operațiuni constau în faptul că


nu au fost înregistrate sumele corespunzătoare nici în conturile
debitoare, nici în cele creditoare;

erorile de compensație pot apărea în situația în care o sumă în plus


a fost trecută într-o parte a unui cont și aceeași sumă a fost trecută
în minus de aceeași parte a altui cont astfel încât prin compensare
nu este afectată egalitatea totalurilor în balanța de verificare;

erorile de înregistrare în jurnal pot să apară atunci când s-au


stabilit greșit conturile corespondente.
29
ERORI CARE POT FI DESCOPERITE CU AJUTORUL
BALANȚELOR DE VERIFICARE

erori de întocmire a balanțelor de verificare se referă fie la


totalizarea greșită a sumelor în balanța de verificare, fie la
preluarea eronată a sumelor din Cartea mare în balanța de
verificare;

erori de prelucrare a datelor în Cartea mare se referă la calcule


greșite privind rulajele, total sume sau soldurile finale;

erori de preluare a datelor din jurnal în Cartea mare;

erori de înregistrare a sumelor în articolele contabile compuse


apar, de regulă, prin nerespectarea egalității între sumele cu care
se modifică conturile debitoare și cele aferente conturilor
creditoare.
30
CAPITOLUL 3 DOCUMENTAREA,
PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII

3.1. Aspecte generale privind întocmirea, reconstituirea,


păstrarea și arhivarea documentelor financiar-contabile

3.2. Registrele de contabilitate

3.3. Formele de înregistrare în contabilitate

3.4. Clasificarea documentelor financiar-contabile

1
3.1. Aspecte generale privind întocmirea
documentelor financiar-contabile

Documentarea semnifică procesul de consemnare și culegere


a datelor referitoare la desfășurarea unei operațiuni
economice, la momentul și locul producerii acesteia. Totodată,
documentarea reprezintă unul din procedeele comune
metodei contabilității, alături de evaluare și inventariere.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a


operațiunilor economico-financiare realizate în cursul normal al
desfășurării activității de către persoanele juridice sau fizice ce
urmăresc (au scop patrimonial) sau nu (nu au scop patrimonial)
obținerea de profit, pot dobândi calitatea de document
justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate
informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.
2
ELEMENTELE PRINCIPALE PE CARE TREBUIE SĂ
CUPRINDĂ DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE
denumirea documentului;

denumirea sau numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice sau
adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;

numărul documentului şi data întocmirii acestuia;

menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-


financiare (când este cazul);

conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar,


temeiul legal al efectuării acesteia;
după caz, datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-
financiare efectuate;
numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de
efectuarea operaţiunii economico-financiare.
3
Documentele justificative
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează atât
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, cât şi a celor care le-au înregistrat în
contabilitate.

• a) societățile comerciale, societățile/companiile


Conform Legii contabilităţii nr. naționale, regiile autonome, institutele naționale de
82/1991 republicată, cu cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste;
modificările şi completările • b) instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane
ulterioare, au obligația juridice cu și fără scop patrimonial/lucrativ, precum și
consemnării operaţiunilor persoanele fizice care desfășoară activități
economico-financiare, în producătoare de venituri;
momentul efectuării acestora, • c) subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în
în documente justificative străinătate, care aparțin persoanelor prevăzute la
care stau la baza înregistrărilor punctele a) și b), cu sediul sau domiciliul în România,
în contabilitate, următoarele precum și subunitățile fără personalitate juridică din
persoane juridice/fizice, România care aparțin unor persoane juridice cu sediul
denumite generic entități: sau domiciliul în străinătate;
• d) alte persoane juridice.

Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format


electronic, cu condiţia întocmirii acestora potrivit reglementărilor OMFP nr. 2634/2015. Prin
document în format electronic se înţelege documentul care conţine informaţiile prevăzute de
norme şi care a fost emis şi primit în format electronic.
4
COMPLETAREA DOCUMENTELOR FINANCIAR-CONTABILE

Înscrierea • se face cu cerneală, cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor


datelor în informatice de prelucrare automată a datelor, după caz, nefiind
documentele admise ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, şi nici
justificative: lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea;

• erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei


greşite, concomitent înscriindu-se alături textul sau cifra
corectă;
• se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin
semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul,
menţionându-se şi data efectuării corecturii;
• în cazul documentelor financiar-contabile la care nu se admit
Corectarea corecturi (cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se
documentelor justifică numerarul, ori al altor documente pentru care
justificative: normele de utilizare prevăd asemenea restricţii), documentul
întocmit greşit se anulează şi se păstrează sau rămâne în
carnetul respectiv;
• la corectarea documentului justificativ în care se consemnează
operaţii de predare-primire a valorilor materiale şi a
mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin semnătură,
atât a celui care predă, cât şi a celui care primește;
5
COMPLETAREA DOCUMENTELOR FINANCIAR-
CONTABILE

• în cazul completării documentelor prin utilizarea


sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, corecturile sunt admise numai înainte de
Corectarea prelucrarea acestora;
documentelor • documentele prezentate în listele de erori,
justificative: anulări sau completări (pe baza cărora se fac
modificări în fişiere sau în baza de date a
entităţii) trebuie să fie semnate de persoanele
împuternicite de conducerea entităţii;

• pe documentul iniţial se menţionează numărul şi


Stornarea data notei de contabilitate prin care s-a efectuat
stornarea operaţiunii, iar în nota de contabilitate
documentelor de stornare se menţionează documentul, data şi
justificative numărul de ordine ale operaţiunii care face
obiectul stornării

6
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR
• a) dacă documentul original trebuie să fie păstrat la altă
entitate, la înregistrarea în contabilitate se utilizează copia
documentului respectiv;
• b) orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau
distrugerea unor documente justificative sau contabile are
obligaţia să aducă la cunoştinţă, în scris și în termen de 24
de ore de la constatare, conducătorului entităţii situaţia
trebuie constatată; în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la
avute în primirea sesizării, conducătorul entităţii dispune
vedere încheierea unui proces-verbal care să cuprindă: datele de
identificare a documentelor dispărute; numele şi
următoarele
prenumele persoanei responsabile cu păstrarea
aspecte: documentelor; data şi împrejurările în care s-a constatat
lipsa documentelor respective; acest proces-verbal se
semnează de către: conducătorul entităţii; conducătorul
compartimentului financiar-contabil al entităţii sau
persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie;
persoana responsabilă cu păstrarea documentelor; şeful
ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea
documentelor, după caz;
7
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR
• c) în cazul în care documentul pierdut, sustras sau distrus a
fost întocmit de către entitate într-un singur exemplar,
reconstituirea acestuia se face urmând aceleaşi proceduri prin
care a fost întocmit documentul original, menţionându-se în
antetul documentului că este reconstituit;
• d) ori de câte ori dispariţia documentelor poate constitui
infracţiune, se înştiinţează imediat organele de urmărire
penală.
trebuie • e) reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de
avute în reconstituire” care va conține: sesizarea scrisă a persoanei care a
vedere constatat dispariţia documentelor; procesul-verbal de consta-
tare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; dovada sesizării
următoarele
organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării
aspecte: disciplinare a persoanei vinovate, după caz; dispoziţia scrisă a
conducătorului entităţii pentru reconstituirea documentelor; o
copie a documentelor reconstituite.
• f) în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă
entitate, reconstituirea se va face de entitatea emitentă, prin
realizarea unei copii de pe documentul existent la entitatea
emitentă; în acest caz, entitatea emitentă va trimite entităţii
solicitante, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la
primirea cererii, documentul reconstituit; 8
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR
• g) documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi
vizibil menţiunea „DUPLICAT”, cu specificarea numărului şi
a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea;
• h) documentele reconstituite conform prezentelor norme
constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitate.
• i) nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli
trebuie nenominale cum sunt bonurile, biletele de călătorie
avute în nenominale etc. pierdute, sustrase sau distruse înainte de a
vedere fi înregistrate în contabilitate;
următoarele • j) procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii
aspecte: sau distrugerii documentelor financiar-contabile se va
finaliza în termen de maximum 30 de zile de la constatare,
iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la
constatarea încetării acesteia;
• k) în cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul
reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se
păstrează împreună cu procesul-verbal, în dosarul de
reconstituire.
9
Păstrarea documentelor financiar-
contabile

Se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau


la sediile secundare, pe hârtie sau pe suport electronic.

În cazul în care evidenţa contabilă este ţinută cu ajutorul


programelor informatice, documentele financiar-
contabile se pot păstra pe suporturi tehnice, pe durata
termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare, cu
condiţia să poată fi listate în orice moment, în funcţie
de necesităţile entităţii sau la cererea organelor de
control
10
Păstrarea documentelor financiar-contabile

Se pot păstra, în baza unor contracte de prestări de servicii, şi de către operatori


economici autorizaţi, potrivit legii, dar răspunderea privind păstrarea documentelor
financiar-contabile revine și în acest caz tot administratorului, ordonatorului de
credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii beneficiare.

Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a


registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de
la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia
celor care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai mare de 5 ani și care
se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.

În caz de încetare a activităţii societăţilor, documentele financiar-contabile se


păstrează în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sau se predau la arhivele statului, în
conformitate cu prevederile legale în materie, după caz.
11
Arhivarea documentelor financiar-contabile
• documentele se grupează în dosare, numerotate şi
Pentru documentele şnuruite;
financiar-contabile în • gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi
format hârtie, arhivarea se sistematic, în cadrul fiecărui exerciţiu financiar la care
face în conformitate cu se referă acestea;
prevederile legale şi cu • dosarele astfel arhivate se păstrează în spaţii amenajate
respectarea următoarelor în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii
reguli generale: sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a
incendiilor.

Evidenţa documentelor în arhivă se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă, potrivit Legii


Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată

Eliminarea din arhiva entităţii a documentelor financiar-contabile, al căror termen de


păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie constituită
potrivit procedurilor proprii ale entităţii; în această situaţie, se întocmeşte un proces-verbal
şi se consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidenţă al arhivei.

12
FUNCŢIILE DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE

- funcţia de consemnare letrică şi cifrică, cantitativă şi


valorică a operaţiilor economice, efectuate în cadrul unei
entităţi;

- funcţia justificativă, de fundamentare a înregistrării


oricărei operaţiuni economice în contabilitate;

- funcţia de verificare a activităţilor desfăşurate de


entitate, cu implicaţii asupra controlului disciplinei
financiare, mobilizării rezervelor, creşterii eficienţei şi
rentabilităţii etc.;
13
FUNCŢIILE DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE

- funcţia de asigurare a integrităţii elementelor de natura activelor,


datoriilor și capitalurilor proprii, care constă în aceea că documentele
justificative generează pe de-o parte, răspunderea celor implicați în
completarea, aprobarea, înregistrarea acestora în contabilitate iar, pe de altă
parte, dau naștere la drepturi și obligații ale entității care vor avea ca efect
modificarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
la care respectivele documente fac referire.

- funcţia de determinare a costului efectiv de producţie, costul de


producție poate fi determinat în urma analizei documentelor referitoare la
cheltuielile pe care entitate le face pentru a obține un anumit produs sau
pentru a presta un anumit serviciu către terți (cheltuieli de producție);

- funcţia juridică sau probantă, care derivă din utilizarea documentelor în


soluţionarea unor litigii, expertize, minusuri în gestiune, fraude etc., inclusiv
în cercetarea întreprinsă de către organele judiciare.
14
3.2. Registrele de contabilitate

Registrele
contabile •Registrul-
obligatorii jurnal;
în cazul
entităților ce •Registrul-
țin
contabilitate inventar;
în partidă
dublă: •Cartea mare.
15
REGISTRUL-JURNAL
este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, cronologic, toate
operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate în cursul unei perioade;
pentru operaţiunile care nu au la bază documente justificative se întocmeşte Nota de
contabilitate;

notele de contabilitate au la bază note justificative sau note de calcul şi se


înregistrează în mod cronologic în Registrul-jurnal;

operaţiunile de aceeaşi natură, realizate în acelaşi loc de activitate (atelier, secţie


etc.), pot fi recapitulate într-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar
(pentru operaţiuni de casă şi bancă, decontări cu furnizorii, situaţia încasării-
achitării facturilor etc.), care stă la baza înregistrării în Registrul-jurnal;

înregistrările din • felul, numărul şi data documentului justificativ;


cadrul acestuia trebuie • explicaţii privind operaţiunile respective;
să cuprindă elemente • conturile sintetice debitoare şi creditoare în care s-au
cu privire la: înregistrat sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.

16
REGISTRUL-INVENTAR
este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate
în funcţie de natura acestora și inventariate de către entitate, potrivit
legii;

se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de


pasiv;

elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise


în registru au la bază listele de inventariere sau alte documente care
justifică natura acestor elemente existente la sfârşitul exerciţiului
financiar;

în cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în acest registru


se vor înregistra soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă
rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor aferente intervalului de timp
între data inventarierii și data încheierii exerciţiului financiar.
17
CARTEA MARE
este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic, prin regruparea
conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, la un moment dat;

este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului şi al conturilor


corespondente (debitoare sau creditoare), rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul contului;

poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de entitate;

stă la baza întocmirii balanţei de verificare;

poate fi înlocuit cu „Fişa de cont pentru operaţiuni diverse”;

listarea registrului Cartea mare se efectuează atât la cererea organelor de control, cât şi pentru
necesităţile entităţii.
18
3.3. Formele de înregistrare în
contabilitate
Acestea reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente
contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică
şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare
efectuate pe parcursul exerciţiului financiar.

Principalele forme de • „pe jurnale”;


înregistrare în contabilitate
a operaţiunilor economico- • „maestru-şah”;
financiare în cazul • forma combinată
unităţilor care conduc
contabilitatea în partidă „maestru-şah cu
dublă sunt: jurnale”.
19
3.4. Clasificarea documentelor
financiar-contabile
• după funcția pe care o îndeplinesc;
• după locul de întocmire și de circulație;
• după aria de utilizare;
Acestea pot fi • după forma de prezentare;
clasificate în • în raport de regimul de tipărire și folosire a
formularelor utilizate la întocmirea
raport de o documentelor justificative;
serie de • după numărul operațiilor economice pe
care le consemnează;
criterii, și • după locul și momentul întocmirii lor;
anume: • după natura operațiunilor în cadrul cărora
se utilizează;
• în raport de perioada de păstrare în
entitate.
20
3.4. Clasificarea documentelor financiar-contabile

• documente de dispoziţie - sunt cele care


transmit un ordin de executare a unei operaţii
economice, cum ar fi: dispoziţia de plată
(încasare), dispoziţia de livrare, ordinul de
plată, comanda etc.
• documentele de execuţie - confirmă
după funcţia executarea unei dispoziţii şi implicit a unei
pe care o operaţii economice. Din acest motiv, ele
îndeplinesc: constituie temeiul legal pentru înregistrarea în
contabilitate a operaţiilor economice: bonul de
consum, chitanţa, factura, procesul-verbal de
recepţie etc.
• documentele mixte sau combinate - conţin
atât o dispoziţie, cât şi dovada înfăptuirii
operaţiunii respective.

21
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
• documentele interne - se întocmesc în cadrul entității, cu
referire la operaţii curente, unele dintre acestea circulând
după locul numai în interiorul unităţii (bon de consum, nota de predare
de produse), altele ieşind în afara mediului firmei: facturile
întocmite de firmă pentru vânzări de bunuri, prestări de
întocmire servicii, cecurile etc.
și de • documentele externe - sunt întocmite de terţi (în afara
circulație firmei), dar se referă la raporturile economico-juridice ale
entității cu aceştia: facturile furnizorilor, extrase de cont de la
bancă, cecurile de la terți etc.

• documentele generale sau comune - care sunt folosite, în


mod unitar, de către toate ramurile de activitate: bonul de
după aria consum pentru consumuri de stocuri, chitanţe pentru sume
încasate, statul de plată a salariilor pentru acordarea sumelor
de cuvenite personalului angajat etc.;
utilizare • documentele specifice - care sunt utilizate numai în anumite
sectoare de activitate: nota de predare produse pentru
unităţile productive etc..
22
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
• documentele tipizate - se întocmesc pe formulare tip, strict
determinate, a căror folosire este obligatorie; din această categorie fac
parte documentele generale sau comune care se folosesc de către toate
entitățile (procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe,
după forma de nota de recepţie şi constatare de diferenţe/NIR, bonul de consum,
prezentare chitanţa, factura, statul de salarii, extrasul de cont, jurnalul pentru
vânzări, jurnalul pentru cumpărări şi altele);.
• documentele netipizate - se întocmesc pe formulare specifice unor
ramuri economice sau domenii de activitate ori se improvizează în
funcţie de necesităţi;

• documente cu regim special pentru care există reglementări


exprese de tipărire, completare, circulaţie şi păstrare (chitanţele,
după regimul facturile, avizele de însoţire a mărfurilor, cecurile de numerar, efectele
de tipărire și de comerţ, foile de parcurs, borderourile de achiziţie etc.);;
folosire a • documente fără regim special se utilizează cu respectarea normelor
formularelor generale de întocmire, circulaţie şi păstrare; formularele comune pe
utilizate la economie privind activitatea financiară şi contabilă, care nu au regim
întocmirea special de înscriere şi numerotare, pot fi adaptate în funcţie de
documentelor specificul şi necesităţile entității, cu condiţia respectării conţinutului
justificative: minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare; acestea
pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de
prelucrare automată a datelor. 23
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR

• documente singulare, care conţin date referitoare la o singură


după operaţie economică: chitanţă, bon de consum, factură etc.;
numărul • documente cumulative sau centralizatoare sunt cele care
operaţiilor conţin date referitoare la mai multe operaţiuni de acelaşi fel
economice (centralizatorul consumurilor de materii prime, al statelor de
consemnate plată a salariilor, borderoul facturilor, centralizatorul intrărilor
sau ieşirilor de produse finite etc.).

• documente primare, care se întocmesc, de regulă, la locul şi


după locul şi momentul producerii operaţiunii economice: factură, chitanţă,
bon de consum etc.;
momentul
• documente secundare se întocmesc ulterior sau concomitent
întocmirii cu documentele primare, servind drept bază în operaţiuni de
lor: centralizare, verificare etc. (documente cumulative,
centralizatoare etc.).

24
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
• documente aferente stocurilor: factura, avizul de
însoțire a mărfii, nota de recepție și constatare de
diferențe, bonul de consum etc.;
• documente aferente decontărilor cu terții: factura,
avizul de însoțire a mărfii, statul de salarii, lista de
avans chenzinal, ordinal de deplasare/delegație
intern ori extern, decontul de cheltuieli pentru
După natura deplasări interne sau externe, decizia de imputare
operațiunilor etc.;
în cadrul
cărora se • documente aferente trezoreriei: chitanța pentru
utilizează: operațiuni în lei și în valută, dispoziția de
plată/încasare către casierie, registrul de casă în lei și
în valută, ordinul de plată etc.;
• documente aferente imobilizărilor: registrul
numerelor de inventar, fișa mijlocului fix, bon de
mișcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de recepție,
proces-verbal de recepție provizorie, proces-verbal
de punere în funcțiune etc.
25
CAPITOLUL 4
ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR
4.1. Contabilitatea operaţiunilor privind achiziţiile de stocuri, lucrări şi servicii;

4.2. Contabilitatea operaţiunilor privind consumurile de stocuri;

4.3. Contabilitatea operaţiunilor privind obţinerea producţiei;

4.4. Contabilitatea operaţiunilor privind vânzările;

4.5. Contabilitatea operaţiunilor privind decontările cu personalul, asigurările şi protecţia socială;

4.6. Contabilitatea operaţiunilor privind decontările cu bugetul statului;

4.7. Contabilitatea operaţiunilor privind trezoreria;

4.8. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind imobilizările;

4.9. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind capitalurile;

4.10. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului;

4.11. Analiza şi funcţionarea conturilor speciale ;

4.12. Analiza şi funcţionarea conturilor de gestiune .


1
GRUPAREA OPERAŢIUNILOR UNEI ÎNTREPRINDERI

Din punct de vedere financiar, activităţile şi, implicit, ansamblul de operaţii ce


au loc într-o perioadă de gestiune în cadrul unei entităţi, se grupează în trei
subansamble sau cicluri, legate de trezorerie, şi anume:

Ciclul de • include operaţiile legate de activitatea ciclică de


producere a bunurilor şi/sau de comercializare a
exploatare acestora.
• cuprinde activităţi ce vizează asigurarea
infrastructurii necesare realizării ciclului de
exploatare, adică achiziţii de echipamente,
Ciclul de programe informatice, licenţe etc., în general,
bunuri cu durată de utilizare mare (imobilizări).
investiţii Aceste bunuri se amortizează, iar amortizarea
inclusă în costuri constituie surse de finanţare
pentru noi imobilizări.

Ciclul de • corespunde ansamblului operaţiilor de acoperire cu


resurse financiare a activităţii întreprinderii precum
finanţare şi operaţiilor de repartizare a rezultatului.
2
CICLUL DE EXPLOATARE
Normele contabile actuale definesc ciclul de exploatare ca reprezentând
perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate
procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.
• asigurarea factorilor care contribuie la realizarea
Pentru o întreprindere procesului de producţie (materii prime, forţă de
producătoare de bunuri, muncă, utilităţi etc.) ;
ciclul de exploatare • angajarea factorilor în obţinerea de produse finite
cuprinde următoarele sau semifabricate;
activităţi: • vânzarea producţiei obţinute pentru procurarea de
noi mijloace necesare în ciclul următor.

Pentru o întreprindere
• cumpărarea de mărfuri;
de comercializare, ciclul
• asigurarea celorlalţi factori necesari procesului de
de exploatare comercializare (utilităţi, forţă de muncă etc.);
presupune următoarele
• vânzarea mărfurilor.
activităţi:
3
4.1. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
ACHIZIŢIILE DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

Operaţiunile de achiziţii se referă la activităţile ce au ca


finalitate furnizarea către întreprindere a bunurilor şi
serviciilor de care aceasta are nevoie pentru desfăşurarea
activităţii.

Operaţiunile privind • operaţiuni de achiziţii


achiziţiile de bunuri de
natura stocurilor, de bunuri stocate ;
lucrări şi servicii se • operaţiuni de achiziţii
împart, din punct de
vedere al modului de de bunuri nestocate,
contabilizare, în: lucrări şi servicii.
4
OPERAŢIUNI DE ACHIZIŢII DE BUNURI
STOCATE

Bunurile stocate se referă, de regulă, la bunuri de natura stocurilor pe care


unitatea, înainte de a le utiliza sau valorifica, le depozitează.

În această categorie includem: materiile prime, materialele consumabile,


materialele de natura obiectelor de inventar, activele biologice de natura
stocurilor (cum ar fi: animalele destinate producţiei de carne, animalele
destinate vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile de porumb, de
grâu, copacii crescuţi pentru cherestea etc.), mărfurile şi ambalajele.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind achiziţia acestor


bunuri implică intervenţia conturilor de stocuri din clasa 3 „Conturi de
stocuri şi producţie în curs de execuţie” a Planului de conturi general.

5
CONTURI DE STOCURI CARE POT INTERVENI ÎN
OPERAŢIUNILE DE ACHIZIŢII
301 „Materii prime”
302 „Materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
321 “Materii prime în curs de aprovizionare”
322 “Materiale consumabile în curs de aprovizionare”
323 “Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare”
326 “Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare”
327 “Mărfuri în curs de aprovizionare”

328 “Ambalaje în curs de aprovizionare”

341 “Semifabricate”

361“ Active biologice de natura stocurilor”


371 “Mărfuri”
381 "Ambalaje".
6
OPERAŢIUNI DE ACHIZIŢII DE BUNURI
NESTOCATE, LUCRĂRI ŞI SERVICII
Această categorie de operaţiuni se referă la achiziţiile de bunuri
care sunt direct consumate fără a mai fi în prealabil depozitate
(combustibili, rechizite de birou etc.), achiziţiile de bunuri
nestocabile (electricitate, apă, gaz etc.), precum şi la achiziţiile de
lucrări şi servicii.

Înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni implică


intervenţia conturilor de cheltuieli ale perioadei din clasa 6
„Conturi de cheltuieli” a Planului de conturi general (grupele 60
"Cheltuieli privind stocurile", 61 "Cheltuieli cu serviciile executate
de terţi" şi 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi“)

7
DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE CARE INTERVIN ÎN
OPERAŢIUNILE DE ACHIZIŢII

factura este documentul pe baza căruia se înregistrează datoria


faţă de furnizori pentru bunurile sau serviciile cumpărate,
inclusiv TVA deductibilă;

avizul de însoțire este documentul pe baza căruia se


înregistrează datoria faţă de furnizori pentru bunurile
cumpărate, în situația în care nu există factură;

notă de recepţie şi constatare de diferenţe în care sunt


consemnate cantităţile constatate cu ocazia recepţiei bunurilor
şi valoarea bunurilor calculată pe baza costurilor de achiziţie
unitare;
8
DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE CARE INTERVIN ÎN
OPERAŢIUNILE DE ACHIZIŢII

borderoul de achiziţii este documentul care se întocmeşte în situaţia


în care se achiziţionează bunuri de la persoane fizice;

chitanţa sau bonul fiscal sunt documente care justifică achiziţii de


bunuri sau servicii cu plata imediată în numerar;

contractul se încheie, de regulă, între un furnizor şi un beneficiar de


bunuri sau de servicii

De regulă, la sfârşitul lunii, se face centralizarea tuturor operaţiunilor


de achiziţii de bunuri, lucrări sau servicii în jurnalul pentru
cumpărări care serveşte, în special societăţilor comerciale plătitoare
de TVA, ca document pe baza căruia se stabileşte valoarea TVA
deductibilă aferentă tuturor achiziţiilor din perioada respectivă.
9
ACHIZIŢIILE DE BUNURI, LUCRĂRI SAU SERVICII
CARE SE FAC PE CREDIT

pentru a reflecta • contul 401 "Furnizori" care reflectă creditul


comercial primit pentru cumpărări de bunuri,
angajamentele de lucrări şi servicii destinate activităţii curente de
plată intervin exploatare, ca urmare a decalajului în timp
dintre momentul primirii bunurilor, lucrărilor şi
conturi de datorii serviciilor şi momentul plăţii acestora;
din clasa 4 • contul 408 "Furnizori-facturi nesosite" care
"Conturi de terţi", reflectă obligaţia ce decurge din recepţionarea
unor bunuri, fără ca documentul aferent
şi anume: acestora (factura) să fi sosit.

Obligaţiile entității economice faţă de furnizori se ridică la


nivelul costului de achiziţie al bunurilor, respectiv tariful
lucrărilor şi serviciilor primite, la care se adaugă cota de
TVA aferentă (numai operaţiile supuse impozitării).
10
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
PRIVIND ACHIZIŢIILE DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

11
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
PRIVIND ACHIZIŢIILE DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

12
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

1. Plata anticipată a unor sume • În această situaţie intervine contul


către furnizori dă naştere la o 409 “Furnizori – debitori”, care
datorie a acestora faţă de se dezvoltă în următoarele conturi
unitatea care a avansat sumele, sintetice de gradul II:
datorie ce se va stinge în • 4091 „Furnizori-debitori
momentul livrării bunurilor, pentru cumpărări de bunuri
executării lucrărilor sau de natura stocurilor”;
prestării serviciilor ce fac • 4092 „Furnizori-debitori
obiectul contractului. pentru prestări de servicii”.

În această situaţie, clientul devine creditor pentru furnizor şi furnizorul


devine debitor pentru client pe perioada cuprinsă între momentul acordării
avansului şi momentul livrării bunurilor pentru care s-a acordat avansul.
Acest cont intervine şi pentru evidenţa ambalajelor care circulă în regim de
restituire.
13
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

2. În relaţiile cu clienţii, furnizorii pot


acorda reduceri comerciale şi financiare.
• rabat (se primesc pentru defecte de
calitate şi se practică asupra preţului de
Reducerile vânzare);
• remiză (se primesc în cazul vânzărilor
comerciale superioare volumului convenit sau dacă
sunt de cumpărătorul are statut preferenţial);
• risturn (reprezintă reduceri de preţ
trei feluri: calculate asupra ansamblului tranzacţiilor
efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei
perioade determinate).
14
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

Dacă stocurile pentru care s-au primit reduceri comerciale


mai sunt în gestiune atunci aceste reduceri corectează
costul stocurilor la care se referă. Dacă stocurile nu mai
sunt în gestiune atunci reducerile comerciale primite
ulterior se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului
609 "Reduceri comerciale primite“ (401= 609).

Pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de


exigibilitate, există posibilitatea ca furnizorul să acorde o
reducere cu caracter financiar sub forma scontului de
decontare, care va reprezenta pentru cumpărător un venit.
15
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII
• fie după metoda inventarului permanent -
fiecare intrare şi ieşire de bunuri se
înregistrează valoric în conturile de stocuri
specifice. Această înregistrare se face la nivelul
contului sintetic, cantităţile evaluându-se la
3. Contabilitatea costul de achiziţie şi, mai rar, la preţul pieţei.
Utilizarea acestei metode permite cunoaşterea
stocurilor în permanenţă a cantităţilor şi valorilor
achiziţionate se existente în stoc;
poate organiza : • fie după metoda inventarului intermitent -
constă în inventarierea, la sfârşitul perioadei de
gestiune, a stocurilor constatate faptic care sunt
evaluate printr-un calcul extracontabil. În acest
caz, ieşirile se determină cu ajutorul relaţiei: E =
Vsi + I – Vsf.

Concepţia de bază a metodei inventarului intermitent este cea potrivit căreia bunurile
materiale nu sunt aprovizionate în scopul stocării, ci al consumului, astfel încât, în
momentul aprovizionării lor, bunurile intrate în entitate se reflectă direct în conturile
specifice de cheltuieli din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.
16
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA
ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI SERVICII

Sunt reflectate distinct în contabilitate, acele


stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat
riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs
de aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de
aprovizionare” din Planul de conturi general).

Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se


efectuează la data transferului riscurilor şi
beneficiilor. În general, datele de transfer al
controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare
coincid
17
APLICAŢIA 1
O societate comercială, care utilizează metoda inventarului permanent,
înregistrează în cursul unei luni următoarele operaţiuni privind achiziţiile de
materii prime şi materiale:

18
APLICAŢIA 1
(continuare)

19
APLICAŢIA 2
O societate comercială "X" producătoare de bunuri înregistrează în
cursul unei luni următoarele operaţiuni privind achiziţii de bunuri
nestocate, lucrări şi servicii:

20
APLICAŢIA 2
(continuare)

21
4.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND CONSUMURILE DE STOCURI

În derularea procesului de
producţie a bunurilor sau prestarea
de servicii din cadrul ciclului de
exploatare a unei unităţi sunt
consumate bunuri de natura
stocurilor cum ar fi : materii prime,
materiale consumabile.
22
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor
privind consumurile de stocuri, ce au la bază
ca document justificativ bonul de consum, se
realizează printr-un articol de tipul:

23
EVALUAREA STOCURILOR CONSUMATE

Evaluarea stocurilor consumate trebuie realizată la nivelul valorii de


intrare în cazul bunurilor care nu sunt fungibile, precum şi
pentru bunurile sau serviciile produse şi destinate unor comenzi
distincte.

Pentru bunurile fungibile, • metoda costului mediu


evaluarea consumurilor ponderat (CMP);
prezintă dificultăţi deoarece
• metoda “prima intrare
acestea provin din intrări
diferite ale căror preţuri pot fi – prima ieşire (FIFO);
diferite şi se pot folosi • metoda “ultima intrare
următoarele metode: – prima ieşire” (LIFO

24
METODA COSTULUI STANDARD

Entităţile din ţara noastră au posibilitatea de a


evalua şi înregistra în contabilitate bunurile de
natura stocurilor şi la alte preţuri decât cele
efective numite costuri standard. Acestea iau în
considerare nivelurile normale ale materialelor şi
consumabilelor, manoperei, capacităţii de
producţie etc.

Nivelurile costului standard trebuie revizuite


periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de
condiţiile existente la un moment dat.
25
METODA COSTULUI STANDARD

Atunci când evaluarea bunurilor de natura stocurilor ce


urmează a fi consumate se face la nivelul costului
standard, atât la intrarea cât şi la darea în consum, este
necesară intervenţia contului 308 “Diferenţe de preţ
la materii prime si materiale” care evidenţiază
diferenţele faţă de costul de achiziţie, diferenţe care
sunt recunoscute în costul respectivelor bunuri.

Diferenţele de preţ stabilite la intrarea în entitate a


materiilor prime şi a materialelor se repartizează şi se
înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor
consumate cât şi asupra stocurilor.
26
Repartizarea diferenţelor de preţ
asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra
stocurilor se efectuează cu ajutorul
unui coeficient determinat prin relaţia:

27
METODA COSTULUI STANDARD

Coeficientul de repartizare se înmulţeşte cu valoarea


bunurilor consumate la preţ de înregistrare (cost standard),
obţinând astfel diferenţele de preţ aferente bunurilor
consumate. Aceşti coeficienţi de repartizare pot fi calculaţi
la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II, pe grupe sau
categorii de stocuri.

La sfârşitul perioadei, soldul contului de diferenţe se


cumulează cu soldurile conturilor de stocuri de materii
prime şi materiale, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste
conturi, împreună, să reflecte valoarea stocurilor la costul de
achiziţie.
28
METODE DE CONTABILITATE
SINTETICĂ A STOCURILOR

Entităţile pot să-şi organizeze


contabilitatea stocurilor şi • metoda operativ
producţiei în curs de execuţie
utilizând două metode: contabilă (pe
metoda inventarului solduri);
permanent şi metoda • metoda cantitativ
inventarului intermitent. În
cazul folosirii inventarului – valorică (pe fişe
permanent contabilitatea de cont analitic);
analitică a stocurilor şi
producţiei în curs se poate
• metoda global –
organiza după una din valorică .
următoarele metode:

29
DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A MATERIALELOR
DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

În cazul materialelor de natura obiectelor de inventar date în


folosinţă se procedează la includerea fie integrală, fie eşalonată
pe cheltuieli, a valorii lor de intrare.

Această operaţiune presupune, la fel ca şi în cazul consumurilor,


debitarea contului de cheltuieli 603 „Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar” şi creditarea
contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.

Evidenţa extracontabilă a materialelor de natura obiectelor de


inventar se ţine cu ajutorul contului 8035 „Stocuri de natura
obiectelor de inventar date în folosinţă”
30
APLICAŢIA 1
O entitate economică, având ca domeniu principal de activitate „fabricarea
produselor de brutărie şi a produselor făinoase”, prezintă următoarea situaţie a
intrărilor şi ieşirilor de materii prime (făină):
- Stocul iniţial de materii prime la începutul lunii octombrie este: 5.000 kg făină
x 1,2 lei/kg.

• Pe data de 07.10 se achiziţionează 3.000 kg făină la un


În cursul lunii cost de achiziţie de 1 leu/kg, TVA 9%, conform facturii.
• Pe data de 10.10 se dau în consum 4.000 kg de făină,
octombrie au loc conform bonului de consum.
următoarele • Pe data de 17.10 se dau în consum 2.000 kg de făină,
operaţiuni conform bonului de consum.
(intrări şi ieşiri • Pe data de 23.10 se achiziţionează 3.000 kg de făină la
un cost de achizitie de 1,3 lei/kg, TVA 9%, conform
de materii facturii.
prime): • Pe data de 27.10 se dau în consum 3.500 kg de făina,
conform bonului de consum.

31
Calculul costului materiilor prime
consumate utilizând metoda FIFO

32
Calculul costului materiilor prime
consumate utilizând metoda LIFO

33
Calculul costului materiilor prime
consumate utilizând metoda CMP

34
Reflectarea în registrul-jurnal a operaţiunilor
operaţiunilor- Aplicația 1

35
Reflectarea în registrul-jurnal a operaţiunilor-
Aplicația 1 (continuare)

36
APLICAŢIA 2

O entitate economică, producătoare de


bunuri, deţine la începutul lunii februarie
materiale de natura obiectelor de inventar
(scaune, salopete, scule, mănuşi de protecţie,
echipament de lucru etc.) în valoare de 14.000
lei. În cursul lunii se cumpără pe bază de
factură obiecte de inventar la un cost de
achiziţie de 7.000 lei, TVA 19%. Ulterior, se
dau în folosinţă materiale de natura obiectelor
de inventar evaluate la valoarea de 8.500 lei.
37
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor-
Aplicația 2

38
4.3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND OBŢINEREA PRODUCŢIEI

Rezultatul activităţii desfăşurate de unităţile din sfera producţiei


materiale se concretizează în obţinerea de produse finite,
semifabricate, produse reziduale, produse agricole şi servicii. Dacă la
sfârşitul perioadei de gestiune producţia nu este finalizată ea
îmbracă forma producţiei neterminate sau în curs de execuţie.

• 331 “Produse în curs de execuţie”;


• 332 „Servicii în curs de execuţie”
Pentru evidenţa • 341 “Semifabricate”;
acestora se utilizează
conturile: • 345 “Produse finite”;
• 346 “Produse reziduale”
• 347 “Produse agricole”.
1
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ A
OPERAŢIUNILOR PRIVIND OBŢINEREA
PRODUCŢIEI

2
3
EVALUAREA PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

Valoarea produselor și serviciilor în


curs de execuție se determină prin
inventarierea producției neterminate
la sfârșitul perioadei, prin metode
tehnice de constatare a gradului de
finalizare sau a stadiului de efectuare
a operațiilor tehnologice și evaluarea
acesteia la costurile de producție.
4
EVALUAREA PRODUCȚIEI FINITE
În timp ce producţia în curs de execuţie este evaluată, de
regulă, cu ocazia inventarierii la costul efectiv, producţia finită
obţinută nu poate fi evaluată, în toate situaţiile, la costul
efectiv. Aceasta deoarece, în costul de producţie se includ, în
afara cheltuielilor directe, şi o cotă de cheltuieli indirecte de
producţie care nu poate fi cunoscută decât periodic (de regulă,
la sfârşitul lunii).

Cum obţinerea şi vânzarea producţiei au loc în cursul lunii,


când nu se poate cunoaşte nivelul efectiv al costului de
producţie, se impune utilizarea unui cost prestabilit
determinat în funcţie de costurile efective din perioadele
anterioare sau în funcţie de alte criterii.
5
EVALUAREA PRODUCȚIEI LA
COST PRESTABILIT
Diferenţele între costul prestabilit şi costul de
producţie efectiv se reflectă distinct în contabilitate
în contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”.

Diferenţele de preţ stabilite la obţinerea produselor


se repartizează şi se înregistrează proporţional, atât
asupra valorii produselor vândute cât şi asupra
produselor rămase în stoc. Repartizarea se
efectuează cu ajutorul coeficientului de repartizare.
6
CALCULUL COEFICIENTULUI
DE REPARTIZARE

7
EVALUAREA PRODUCȚIEI LA
COST PRESTABILIT

Acest coeficient se aplică asupra valorii


produselor vândute la cost prestabilit,
obţinându-se astfel diferenţele de preţ
aferente produselor vândute. La sfârşitul
perioadei, soldul contului de diferenţe se
cumulează cu soldul contului de produse, la
cost prestabilit, astfel încât aceste conturi,
împreună, să reflecte valoarea produselor la
costul de producţie efectiv.
8
APLICAŢIA 1

O întreprindere producătoare de bunuri deţinea la


începutul lunii noiembrie un stoc de 20.000 bucăţi
de produse finite obţinute la un cost efectiv de
producţie de 20 lei/bucată. Toate produsele finite
fabricate de entitate au aceleaşi caracteristici, fiind
considerate stocuri fungibile. Pe lângă produsele
finite, la începutul lunii noiembrie, întreprinderea
avea şi produse în curs de execuţie evaluate (prin
inventariere) la un cost efectiv de 50.000 lei. Pentru
evaluarea bunurilor vândute la scoaterea din
evidenţă a acestora entitatea aplică metoda FIFO.

9
APLICAŢIA 1

• 01.11 se preia în exploatare producţia


neterminată de la sfârşitul lunii precedente
În cursul (producţia în curs de execuţie);
lunii • 08.11 se înregistrează obţinerea a 30.000
noiembrie se bucăţi de tablă zincată cutată la un cost de
înregistrează producţie efectiv de 21 lei/bucată.
în • 10.11 se vând 25.000 bucăţi de tablă zincată
contabilitate cutată (produse finite) la un preţ de vânzare
următoarele de 30 lei/bucată, TVA 19%, conform facturii.
operaţiuni: • 14.11 se înregistrează obţinerea a 2.000 bucăţi
de tablă metalică simplă (semifabricat) la un
cost de producţie efectiv de 14 lei/bucată.

10
APLICAŢIA 1

• 20.11 se vând jumătate din semifabricatele obţinute la


preţul de vânzare de 20 lei/bucată, TVA 19%, conform
facturii.
În cursul • 23.11 se înregistrează obţinerea a 5.000 bucăţi de
lunii produse finite evaluate la un cost efectiv de producţie
noiembrie se de 19 lei/bucată, 1.000 bucăţi de semifabricate
înregistrează evaluate la un cost efectiv de producţie de 13
în lei/bucată şi materiale recuperabile (produse
contabilitate reziduale) evaluate la 3.000 lei.
următoarele • 27.11 se vând toate materialele recuperabile obţinute
(produsele reziduale) la preţul de vânzare de 4.000 lei.
operaţiuni:
• 30.11 se înregistrează o producţie în curs de execuţie
evaluată la costul efectiv de 30.000 lei (valoare
stabilită prin inventariere la sfârşitul lunii noiembrie).

11
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul
lunii noiembrie (aplicaţia 1), în legătură cu producţia
obţinută se prezintă astfel:

12
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul lunii noiembrie
(aplicaţia 1), în legătură cu producţia obţinută se prezintă astfel:
(continuare)

13
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul
lunii noiembrie (aplicaţia 1), în legătură cu producţia
obţinută se prezintă astfel:
(continuare)

14
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din cursul
lunii noiembrie (aplicaţia 1), în legătură cu producţia
obţinută se prezintă astfel:
(continuare)

15
APLICAŢIA 2
O întreprindere producătoare de bunuri deţinea la
începutul lunii octombrie un stoc de 45.000 de bucăţi
de produse finite, costul efectiv de producţie al acestora
fiind de 16 lei/buc.
În cursul lunii octombrie, în întreprinderea analizată
au loc următoarele operaţiuni:
-Pe 07.10 se recepţionează 16.500 buc de produse finite,
conform bonului de predare.
-Pe 11.10 se vând 18.000 buc din produsele finite aflate
în stoc cu preţul de 28 lei/buc, TVA 19%, conform
facturii.

16
APLICAŢIA 2

-Pe 18.10 se recepţionează 23.100 buc de produse finite,


conform bonului de predare.
-Pe 27.10 se vând 35.000 buc din produsele finite aflate în
stoc cu preţul de 25 lei/buc, TVA 19%, conform facturii.
La sfârșitul lunii octombrie, în urma calculației costului
de producţie, rezultă un cost efectiv al produselor
recepționate în cursul lunii de 14 lei/buc.
Să se înregistreze în contabilitate ansamblul operaţiunilor
generate de aceste tranzacţii, având în vedere că entitatea
utilizează metoda costului standard, iar nivelul costului
prestabilit a fost fixat la valoarea de 15 lei/buc.

17
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)

18
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)

19
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)

20
Înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor (aplicația 2)

21
4.4. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND VÂNZĂRILE

Operaţiunile privind vânzările se referă la activităţile a


căror finalitate o constituie satisfacerea clienţilor.

Cea mai mare parte • vânzări de bunuri obţinute (produse


a operaţiunilor de finite, semifabricate, produse
reziduale, produse agricole);
vânzări realizate de • vânzări de bunuri cumpărate
o entitate se referă (mărfuri, ambalaje);
la activitatea de • serviciile prestate în favoarea unor
exploatare, adică la: clienţi.
Vânzările de bunuri, lucrări şi
servicii pot fi:

cu încasarea pe loc a contravalorii livrărilor -


unitatea care vinde înregistrează intrarea unui flux
de lichidităţi;

pe credit, adică prin încasarea ulterioară a


contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor
livrate. Din momentul livrării şi până la încasarea
efectivă, unitatea furnizoare înregistrează în
contabilitate creanţe faţă de clienţi.
23
DOCUMENTELE CARE STAU LA BAZA
ÎNREGISTRĂRII ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE VÂNZĂRI

factura este documentul care justifică atât creanţa faţă de client cât şi
scăderea din gestiune a bunurilor vândute;

avizul de însoţire este documentul care însoţeşte bunurile livrate


fără factură, urmând ca el să fie înlocuit ulterior de factură ;

Bonul fiscal şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documente


care intervin în cazul vânzărilor cu amănuntul a mărfurilor şi care
justifică încasarea pe loc a preţului cu amănuntul a bunurilor vândute.

De regulă, la sfârşitul lunii, se face centralizarea tuturor operaţiunilor


de vânzări de bunuri, lucrări sau servicii în jurnalul pentru vânzări.
24
CONSEMNAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
DE VÂNZĂRI DE BUNURI VIZEAZĂ DOUĂ ASPECTE

25
CONSEMNAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE VÂNZĂRI DE BUNURI VIZEAZĂ
DOUĂ ASPECTE

26
CONSEMNAREA ÎN CONTABILITATE A LUCRĂRILOR EXECUTATE ŞI
SERVICIILOR PRESTATE CĂTRE CLIENŢI PRESUPUNE ÎNTOCMIREA
UNUIA DIN URMĂTOARELE ARTICOLE CONTABILE:

27
SITUAŢII PARTICULARE ÎN OPERAŢIUNILE
DE VÂNZĂRI

1. În situaţii specifice vânzării pe credit comercial bazat pe


efecte de comerţ reflectarea creanţelor faţă de clienţi se face
prin intermediul contului 413 “Efecte de primit de la
clienţi”.

2. Creanţele incerte sunt reflectate prin contul 4118 “Clienţi


incerţi sau în litigiu” şi vor face obiectul ajustării pentru
deprecierea creanţelor faţă de clienţi;

3. Avansurile primite de la clienţi precum şi ambalajele trimise


clientului şi pe care acesta urmează să le restituie fac obiectul
înregistrărilor în contul 419 “Clienţi-creditori”;

28
SITUAŢII PARTICULARE ÎN
OPERAŢIUNILE DE VÂNZĂRI

4. La unităţile ce au ca obiect de activitate


comercializarea cu amănuntul a mărfurilor,
evidenţa acestora în contul 371 “Mărfuri” se
ţine la preţul cu amănuntul, care are
următoarea structură:

Preţul cu amănuntul = Costul de achiziţie +


Adaosul comercial + TVA neexigibilă
29
APLICAŢIA 1
O entitate economică, producătoare de bunuri, recepţionează pe data
de 5 noiembrie produse finite evaluate la un cost efectiv de producţie de
71.000 lei.
Pe data de 8 noiembrie producătorul încheie un contract de vânzare-
cumpărare cu un client pentru livrarea tuturor produselor finite
obţinute la valoarea totală de 130.900 lei, inclusiv TVA 19%. Contractul
prevede achitarea de către client a unui avans de 30% din valoarea
totală, iar diferenţa la maximum 15 zile de la recepţia bunurilor. Astfel,
pe baza contractului încheiat, producătorul facturează pe 8 noiembrie
contravaloarea avansului de 30%. După două zile, se încasează
contravaloarea facturii pentru avans prin virament bancar.
La data de 12 noiembrie producătorul livrează produsele finite către
client în baza contractului încheiat şi întocmeşte societăţii beneficiare o
factură pentru produsele vândute (pentru care s-a primit un avans de
30%).
La data de 26 noiembrie clientul achită diferenţa datorată prin virament
bancar.
30
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A
OPERAŢIUNILOR- Aplicația 1

31
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A
OPERAŢIUNILOR - Aplicația 1

32
APLICAŢIA 2
O societate comercială având ca obiect de activitate
prestarea de servicii către clienţi - persoane fizice şi
juridice - înregistrează în cursul unei luni următoarele
operaţiuni:

1. Facturarea unui serviciu către un client - persoană


juridică, valoarea totală a facturii fiind de 3 570 lei, din care
570 lei reprezintă TVA.

2. Încasarea facturii pentru serviciul prestat

3. Încasarea de numerar in valoare de 595 lei din prestările


de servicii către persoane fizice
33
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A
OPERAŢIUNILOR- Aplicația 2

34
APLICAŢIA 3
O societatea având ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul
a mărfurilor dispunea la începutul lunii noiembrie exerciţiul N de un
stoc de mărfuri evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul de 232.050
lei, din care 37 050 lei reprezintă TVA, iar 45 000 lei reprezintă valoarea
adaosului comercial.

În cursul lunii s-au achiziţionat de la un furnizor „F" cu factură


mărfuri evaluate la cost de achiziţie de 40.500 lei, taxa pe valoarea
adăugată deductibilă 19%. Cota de adaos comercial aferentă mărfurilor
achiziţionate este de 30%, iar taxa pe valoarea adăugată neexigibilă de
19%.
Din vânzarea cu amănuntul a mărfurilor în cursul lunii noiembrie s-a
încasat numerar în valoare de 35.581 lei, care a fost depus în contul
societăţii deschis la bancă.

35
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A OPERAŢIUNILOR-
Aplicația 3

36
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A OPERAŢIUNILOR-
Aplicația 3

37
ÎNREGISTRAREA ÎN JURNAL A OPERAŢIUNILOR-
Aplicația 3

38
4.5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL,
ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

Utilizarea • angajaţii;
forţei de • bugetul statului;
muncă de • bugetul asigurărilor
sociale;
către entităţi
• fondul asigurărilor
generează sociale de sănătate;
relaţii de • unele fonduri
decontare cu: speciale.
RELAŢIILE ENTITĂŢII CU SALARIAŢII

Decontările cu salariaţii se referă la


creanţe şi datorii ale unităţii care apar în
relaţiile cu aceştia.

• creanţele unităţii faţă de


Dintre salariaţi pentru avansurile din
salarii acordate - 425 “Avansuri
creanţe acordate personalului”
reţinem: • alte creanţe faţă de personal -
4282 “Alte creanţe în legătură
cu personalul”
RELAŢIILE ENTITĂŢIICU SALARIAŢII

• datoriile unităţii faţă de salariaţi pentru


munca prestată - 421 “Personal – salarii
datorate”
• datoriile unităţii faţă de salariaţi privind
Datoriile ajutoarele materiale - 423 “Personal –
ajutoare materiale datorate”
unităţii în • datoriile unităţii privind premiile acordate
salariaţilor - 424 “Prime reprezentând
contextul participarea personalului la profit”

decontărilor • datoriile unităţii faţă de angajaţi privind


salariile neridicate - 426 “Drepturi de
personal neridicate”
cu • datoriile unităţii faţă de terţi pentru
personalul reţinerile din salariile personalului în
favoarea acestora - 427 „Reţineri din salarii
datorate terţilor”
• alte datorii faţă de personal - 4281 “Alte
datorii în legătură cu personalul”
CONTRIBUŢII ALE ANGAJAȚILOR ȘI ANGAJATORILOR LEGATE
DE SALARII (conform Legii 227/2015 privind Codul fiscal
actualizată)

• contribuţia la asigurările sociale, care reprezintă o


cotă de 25% aplicată asupra câștigului brut realizat
din salarii sau venituri asimilate salariilor (pentru
CONTRIBUŢII ALE condiții normale de muncă);
ANGAJAȚILOR • contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, în
cotă de 10% din veniturile din salarii, în bani și/sau în
natură.

• contribuție asiguratorie pentru muncă în cotă de


2,25% aplicată la valoarea salariilor brute ale
angajaților;
CONTRIBUŢII ALE • contribuţia la asigurările sociale datorată de angajator
ANGAJATORILOR în cazul condițiilor deosebite de muncă de 4% sau în
cazul condițiilor speciale de 8% din suma câștigurilor
brute realizate de persoanele fizice care obțin venituri
din salarii sau asimilate salariilor.

4
CONTURILE CARE REFLECTĂ CONTRIBUŢIILE
ANGAJAȚILOR ȘI ALE ANGAJATORILOR LEGATE
DE SALARII (conform OMFP nr. 1243/2018)

4315 „Contribuţia de asigurari sociale”;

4316 “Contribuția de asigurari sociale de


sanatate”;
436 “Contributia asiguratorie pentru
muncă”
646 „Cheltuieli privind contributia
asiguratorie pentru munca”
5
REȚINERI DIN SALARII

Salariul de bază împreună cu sporurile şi adaosurile


reprezintă mărimi brute din care se deduc:
-impozitul pe salarii (10%);
-contribuţia personalului la asigurările sociale (25%);
-contribuţia angajatului pentru asigurările sociale de
sănătate (10%);
-indemnizațiile pentru concediile de odihnă;
-reţinerile datorate terţilor.
După efectuarea acestor reţineri, ceea ce rămâne
reprezintă salariul net de plată.
6
CONTABILITATEA PRIMELOR REPREZENTÂND
PARTICIPAREA PERSONALULUI LA PROFIT

În situaţiile financiare ale exerciţiului


pentru care se propun prime reprezentând
participarea personalului la profit,
contravaloarea acestora se reflectă sub
formă de provizion, cheltuiala rezultând din
serviciul angajatului.
Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul
financiar în care se acordă aceste prime.
Impozitul pe salarii

este datorat bugetului


• la locul unde se află funcţia de bază prin aplicarea cotei
statului de orice angajat în de 10 % asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă
funcţie de veniturile lunare între venitul net din salarii (calculat prin deducerea din
realizate sub formă de venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni)
salarii şi alte drepturi şi următoarele sume:
salariale, indiferent de • deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
modalitatea de plată: în • cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
bani sau în natură. • contribuţiile la fondurile de pensii facultative;
El se calculează şi se reţine • primele de asigurare voluntară de sănătate.
lunar, prin stopaj la sursă, • pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin
de unităţile care au aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate
ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale
angajaţi. Impozitul pe
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
salarii se calculează astfel:

Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe salarii se utilizează contul


444“Impozitul pe venituri de natura salariilor”.

8
CONTABILITATEA ALTOR DATORII ȘI CREANȚE
FAȚĂ DE PERSONAL

Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de


odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele
sume care urmează să fie încasate de la aceștia, aferente
exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe
în legătură cu personalul.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din


distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi
debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi
penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se
înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.
APLICAŢIE
O societate comercială înregistrează, în cursul unei luni următoarele
operaţiuni privind decontările cu personalul:

10
APLICAŢIE
(continuare)

11
APLICAŢIE
(continuare)

12
4.6. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
BUGETUL STATULUI

Decontările cu • impozit pe profit/


bugetul statului venit;
iau naştere • TVA;
• impozit pe venituri de
datorită
natura salariilor;
obligaţiilor
entităţii de a • accize;
• alte impozite, taxe şi
vira statului: vărsăminte asimilate.
IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit = 16% x Rezultatul fiscal
Rezultatul fiscal = Venituri totale - Cheltuieli
totale – Veniturile neimpozabile - Deduceri fiscale
+ Cheltuieli nedeductibile – Pierdere fiscală
reportată

Calculul impozitului pe profit şi înregistrarea


obligaţiei se fac trimestrial, în funcţie de profitul
realizat, cumulat de la începutul anului
ÎNREGISTRAREA OBLIGAŢIEI DE PLATĂ A IMPOZITULUI PE
PROFIT
IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR

Conform prevederilor • au realizat venituri care nu


Codului fiscal au depășit echivalentul în lei
actualizat, a 1.000.000 euro;
microîntreprinderile
sunt plătitoare de • capitalul social al acestora
impozit pe venit. O este deținut de persoane,
microîntreprindere altele decât statul și unitățile
este o persoană
juridică română care administrativ-teritoriale;
îndeplineşte • nu se află în dizolvare,
cumulativ
următoarele condiţii,
urmată de lichidare,
la data de 31 înregistrată în registrul
decembrie a anului comerțului sau la instanțele
fiscal precedent: judecătorești, potrivit legii.
16
IMPOZITUL PE VENITUL
MICROÎNTREPRINDERILOR

se calculează prin aplicarea unei cote


diferenţiate:
-1% pentru cele care au unul sau mai mulți
salariați; şi
-3% pentru cele care nu au salariați
asupra veniturilor din orice sursă, cu excepţia
celor prevăzute de art. 53, alin (1) din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările
și completările ulterioare.
17
IMPOZITUL PE VENITUL
MICROÎNTREPRINDERILOR- veniturile care nu
sunt incluse în baza impozabilă
-venituri aferente costurilor stocurilor de produse;
-venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
-venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
-venituri din subvenţii;
-venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
-veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau
penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil ;
-veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare,
pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
corporale proprii;
-veniturile din diferenţe de curs valutar;
-veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi
datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial;
-valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării și alte venituri.
18
Înregistrarea obligaţiei de plată a impozitului pe
venit de către microîntreprinderi presupune
următoarele articole contabile:
TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect, general, neutru, unic, ce
va fi plătit în mod fracţionat, în toate fazele circuitului economic, pentru a fi
suportat de consumatorul final.

• operaţiunile care constituie sau sunt


Conform Codului asimilate cu o livrare de bunuri sau o
fiscal, în sfera de prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate
cu plată;
aplicare a taxei pe • locul de livrare a bunurilor sau de prestare a
valoarea adăugată serviciilor este considerat a fi în România;
se cuprind • livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor
operaţiunile care este realizată de o persoană impozabilă, aşa
îndeplinesc cum este definită ea de prevederile Codului
fiscal;
cumulativ • livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să
următoarele rezulte din una dintre activităţile economice
condiţii: prevăzute de lege.
TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ
Cota standard de TVA este de 19%, iar cotele reduse sunt
de 9% sau 5%.
• operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cota
standard sau cotele reduse, după caz;
• operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere
pentru care nu se datorează TVA, dar este permisă
deducerea TVA datorate sau achitate pentru
bunurile şi serviciile achiziţionate;
• operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere
Operaţiunile pentru care nu se datorează TVA şi nici nu este
permisă deducerea TVA datorate sau achitate pentru
impozabile se bunurile şi serviciile achiziţionate;
împart în: • operaţiuni de import şi achiziţii intracomunitare
scutite de TVA;
• operaţiuni prevăzute la lit a)-c), care sunt scutite
fără drept de deducere, fiind efectuate de
întreprinderile mici care aplică regimul special de
scutire, pentru care nu se datorează și nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate
pentru achiziții.
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TVA
Se face cu ajutorul următoarelor conturi:

4426 “TVA deductibilă” este un cont de activ;

4427 “TVA colectată” este un cont de pasiv;

4423 “TVA de plată” este un cont de pasiv;

4424 “TVA de recuperat” este un cont de activ;

4428 “TVA neexigibilă” este un cont de activ/ pasiv, după


caz.
Documente justificative privind TVA

23
Documente justificative privind TVA

24
Documente justificative privind TVA

25
APLICAŢIE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

• Venituri totale cumulate: 95.000 lei


O entitate economică • Cheltuieli totale cumulate: 61.000 lei
prezintă pentru primul • Cheltuieli nedeductibile cumulate: 17.000 lei
trimestru al exerciţiului
financiar N următoarea • Venituri neimpozabile cumulate: 15.000 lei
situaţie în vederea • Rezultatul fiscal cumulat: 95.000 lei – 61.000 lei + 17.000 lei –
determinării 15.000 lei = 36.000 lei
impozitului pe profit: • Impozitul pe profit datorat aferent primului trimestru: 36.000
lei x 16% = 5.760 lei

• Venituri totale cumulate: 182.000 lei


• Cheltuieli totale cumulate: 113.000 lei
• Cheltuieli nedeductibile cumulate: 30.000 lei
• Venituri neimpozabile cumulate: 23.000 lei
Situaţia pentru al doilea
trimestru se prezintă • Rezultatul fiscal cumulat: 182.000 lei – 113.000 lei + 30.000
după cum urmează: lei – 23.000 lei = 76.000 lei
• Impozitul pe profit datorat aferent trimestrului II: 76.000 lei
x 16% = 12.160 lei
• Impozit deja achitat (aferent primului trimestru): 5.760 lei
• Diferenţa de înregistrat şi de achitat: 12.160- 5760= 6.400 lei

26
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITULUI PE
PROFIT DATORAT, AFERENT PRIMULUI TRIMESTRU
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITULUI PE
PROFIT DATORAT, AFERENT TRIMESTRULUI AL DOILEA
APLICAŢIE PRIVIND TVA
O entitate economică, • 4426 „TVA deductibilă” =
plătitoare de TVA lunar, 47.000 lei;
prezintă următoarea situaţie a
conturilor de TVA la sfârşitul • 4427 „TVA colectată” = 30.000
lunii octombrie: lei;

La sfârşitul lunii noiembrie, la • 4426 „TVA deductibilă” =


aceeaşi societate situaţia din 41.000 lei;
conturile de TVA se prezenta • 4427 „TVA colectată” = 65.000
astfel: lei;

Să se înregistreze în contabilitate deconturile de TVA (regularizarea


TVA-ului) pentru lunile octombrie şi noiembrie, respectiv
compensarea taxei pe valoarea adăugată de recuperat cu taxa pe
valoarea adăugată de plată. De asemenea, să se înregistreze diferenţa
reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată.
Înregistrarea decontului de TVA la
sfârşitul lunii octombrie:

30
Înregistrarea decontului de TVA la
sfârşitul lunii noiembrie:

31
Înregistrarea compensării parţiale a TVA datorată cu TVA de
recuperat și plata diferenței
4.7. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND TREZORERIA

• investiţiile financiare pe
Operaţiunile termen scurt;
privind
trezoreria
• mijloacele băneşti din casierie
vizează: sau din conturile la bănci;
• diverse valori.

În categoria investiţiilor pe termen scurt sunt cuprinse:


acţiunile deţinute la entităţile afiliate, obligaţiunile emise
şi răscumpărate, obligaţiunile, certificatele verzi primite şi
alte investiţii pe termen scurt și creanţe asimilate.
1
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
TREZORERIA

Mijloacele băneşti în numerar sau disponibilităţile din conturile la


bănci stau la baza relaţiilor de decontare ale unei entităţi cu terţii.

• Debitorul este titularul unei datorii, adică acea


De reţinut că într-o persoană fizică sau juridică ce a primit bunuri,
servicii sau sume de bani de la un creditor,
relaţie de decontare având obligaţia de a le restitui la scadenţă.
(încasare sau plată ca • În mod corespunzător, creditorul este titularul
urmare a unor relaţii unei creanţe generate de acordarea unui
comerciale sau împrumut, vânzarea unor bunuri sau prestarea
de servicii pe credit.
necomerciale) părţile
• Prin urmare, creditorul este persoana care
se numesc generic avansează temporar şi condiţionat debitorului o
debitor şi creditor. valoare economică, pentru care va primi ulterior
un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
2
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
TREZORERIA

În condiţiile contabilităţii
de angajamente, • în cazul datoriilor: se înregistrează mai
contabilitatea datoriilor şi întâi angajamentul şi apoi plata acestuia;
creanţelor se derulează, • în cazul creanţelor: se înregistrează mai
pentru fiecare în parte, în întâi creanţa şi apoi încasarea ei.
două etape:

De exemplu, în cazul operaţiunilor de achiziţii pe credit în prima etapă,


se înregistrează datoriile faţă de furnizorii care devin creditori, iar
următoarea etapă corespunde plăţii datoriilor.

În cazul operaţiunilor de vânzări pe credit, se înregistrează mai întâi


creanţele faţă de clienţi care devin debitori, iar următoarea etapă
corespunde încasării creanţelor, ceea ce conduce la stingerea lor.
3
ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE LEGATE DE
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Se pot face în numerar


sau prin virament bancar.
Evidenţa fluxurilor • 5311 „Casa
băneşti în numerar se în lei”;
ţine cu ajutorul contului
sintetic de gradul I 531 • 5314 „Casa
„Casa”, care se dezvoltă în valută”.
pe două conturi sintetice
de gradul II:
4
RESTRICŢII PRIVIND ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE ÎN NUMERAR
(conform Legii nr. 70/2.04.2015 )

Încasările sau plăţile în numerar de la/către persoane


juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi
individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti,
persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod
independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără
personalitate juridică sunt acceptate în limita unui
plafon zilnic maxim de 5 000 lei/persoană, dar nu mai
mult de un plafon zilnic total de 10.000 lei (pentru plăţi).

Sunt interzise încasările/ plăţile fragmentate de la/ către


persoanele enumerate mai sus pentru facturi a căror
valoare este mai mare de 5.000 lei.
5
RESTRICŢII PRIVIND ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE ÎN
NUMERAR (conform Legii nr. 70/2.04.2015 )

Pentru magazinele de tip cash and carry plafonul zilnic creşte de la 5000 lei
la 10.000 lei. În cazul facturilor care depăşesc 5.000 lei, respectiv 10.000 lei,
suma ce depăşeşte acest plafon poate fi achitată numai prin instrumente de
plată fără numerar.

De asemenea, plăţile din • plata cheltuielilor de deplasare în interes de


avansuri spre decontare serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata
se pot face în numerar transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a
în limita unui plafon cazării pe timpul deplasării, precum şi a
zilnic de 5.000 lei cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
pentru fiecare persoană. • plata în numerar a impozitelor, taxelor,
De la aceste prevederi contribuţiilor, amenzilor şi altor obligaţii
sunt exceptate o serie de datorate bugetului general consolidat al statului
operaţiuni precum: etc.

6
ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE PRIN VIRAMENT

Evidenţa fluxurilor
băneşti prin conturile
curente la bănci se • 5121 “Conturi la
bănci în lei”;
ţine cu ajutorul
• 5124 “Conturi la
contului 512 “Conturi bănci în valută”;
curente la bănci” • 5125 “Sume în curs
care se dezvoltă pe de decontare”
următoarele conturi
sintetice de gradul II:
7
ACREDITIVUL
reprezintă forma de decontare prin care plăţile se
efectuează pe măsura livrării bunurilor, executării
lucrărilor sau prestării serviciilor, dintr-o sumă rezervată
din disponibilităţile băneşti ale plătitorului, care este
pusă la dispoziţia terţilor la unitatea bancară unde aceştia
îşi au deschis contul.

Contul care
evidenţiază
acreditivele deschise
• 5411 “Acreditive în lei”;
este 541 “Acreditive”
care se dezvoltă pe
• 5414 “Acreditive în
conturi sintetice de valută”.
gradul II astfel:
8
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND TREZORERIA
În cadrul operaţiunilor ce vizează conturile la bănci sunt avute
în vedere şi valorile de încasat sub forma cecurilor de încasat şi a
efectelor comerciale depuse la bănci (efecte de încasat şi efecte
remise spre scontare).

Sumele depuse la bănci, precum şi sumele în numerar, puse la


dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi
în favoarea persoanei juridice, precum şi sumele acordate prin
sistemul de card-uri se reflectă în contabilitate prin intermediul
contului 542 “Avansuri de trezorerie”.

Transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci,


precum şi între conturile la bănci şi casieria persoanei juridice se
înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 581 “Viramente
interne”. De regulă, acest cont nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
9
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
TREZORERIA

Conturile care reflectă mijloace


băneşti sub formă de numerar
sau din conturile deschise la
bănci funcţionează după regula
conturilor de activ, înregistrând
în debit încasările şi în credit
plăţile.
10
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE CARE STAU LA BAZA
ÎNREGISTRĂRII ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI

chitanţa este documentul care justifică depunerea unei sume în


numerar la casierie şi pentru înregistrarea în registrul de casă;

bonul fiscal este documentul care justifică încasarea unei sume în


numerar sau prin carduri de credit/ debit reprezentând
contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul sau a prestărilor de
servicii efectuate direct către populaţie, fiind emis de aparatele de
marcat electronice fiscale;

dispoziţia de încasare/plată către casierie poate fi utilizată,


aşa cum arată denumirea, atât ca dispoziţie dată casierului pentru
încasarea unor sume, cât şi ca dispoziţie către casierie pentru
achitarea în numerar a unor sume (acordarea unor avansuri pentru
cheltuieli de deplasare sau pentru procurarea de bunuri etc.);
11
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE CARE STAU LA BAZA
ÎNREGISTRĂRII ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI

registrul de casă este documentul de înregistrare operativă a


încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe
baza actelor justificative. Se întocmeşte zilnic şi permite stabilirea
soldului de casă;

extrasul de cont este documentul eliberat de bancă, care prezintă


pentru o anumită perioadă, încasările şi plăţile efectuate prin contul
respectiv, precum şi soldul disponibilităţilor existente la sfârşitul
perioadei la care se referă;

raportul fiscal de închidere zilnică serveşte ca document


justificativ pentru evidenţierea, la sfârşitul zilei, a numerarului
încasat de către unităţile de comercializare cu amănuntul a
mărfurilor sau de prestări servicii direct către populaţie; pe baza lui
se predă numerarul încasat către casieria centrală a unităţii.
12
13
APLICAŢIE PRIVIND CONTABILITATEA
OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE

17
APLICAŢIE
(continuare)

18
APLICAŢIE
(continuare)

19
APLICAŢIE
(continuare)

20
4.8. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
PRIVIND IMOBILIZĂRILE

• operaţiuni ce vizează
În legătură cu intrări sau ieşiri de
imobilizările care active imobilizate
formează (achiziţii, cedări,
infrastructura scoatere din folosinţă,
necesară realizării vânzări, transferuri) ;
operaţiunilor curente • operaţiuni privind
(de exploatare), consemnarea deprecierii
delimităm două activelor imobilizate
categorii de (amortizări, ajustări
operaţiuni, şi anume:
pentru depreciere sau
pierdere de valoare).
1
DEFINIREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate sunt activele generatoare de


beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an .

Un activ trebuie • se estimează că va genera beneficii economice


viitoare pentru persoana juridică;
recunoscut în • costul activului poate fi evaluat în mod
bilanţ dacă: credibil.

Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a


contribui direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau
echivalente de trezorerie către entitate.
CATEGORII DE IMOBILIZĂRI
din punct de vedere al conţinutului lor

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

IMOBILIZĂRI CORPORALE

IMOBILIZĂRILE FINANCIARE
3
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

Imobilizări necorporale – sunt reprezentate de acele


active identificabile, nemonetare, fără formă fizică.

• este separabilă, adică poate fi separată


sau desprinsă de entitate şi vândută,
O imobilizare transferată, cesionată printr-un contract
de licenţă, închiriată sau schimbată, fie
necorporală individual, fie împreună cu un alt
îndeplineşte contract, cu un activ identificabil sau cu
criteriul de a fi o datorie identificabilă aferentă; sau
• decurge din drepturi contractuale sau
identificabilă de altă natură legală, indiferent dacă
când: acele drepturi sunt transferabile sau
separabile de entitate sau de alte
drepturi şi obligaţii.
4
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

O entitate controlează o imobilizare dacă are


capacitatea de a obţine beneficii economice
viitoare de pe urma resursei de bază şi de a
restricţiona accesul altora la acele beneficii.
Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-
o imobilizare necorporală pot include: venitul
din vânzarea produselor sau serviciilor,
economisiri de costuri sau alte beneficii
rezultate din utilizarea imobilizării de către
entitate.
5
IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în


sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc
(în cazul unui software), documentaţie legală (în
cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă.

Pentru a stabili dacă o imobilizare care


încorporează atât elemente corporale, cât şi
necorporale ar trebui tratată ca imobilizare
corporală sau ca imobilizare necorporală, se
utilizează raţionamentul profesional pentru a
evalua care element este mai semnificativ.
6
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A IMOBILIZĂRILOR
NECORPORALE SE REALIZEAZĂ CU AJUTORUL CONTURILOR

201 “Cheltuieli de constituire”;

203 “Cheltuieli de dezvoltare”;

205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi


active similare”;
206 “Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale”

207 “Fond comercial”;

208 “Alte imobilizări necorporale”.


7
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Imobilizări • a fi utilizate în
corporale - producţia de bunuri
sunt acele sau prestarea de
active servicii;
deţinute de • a fi închiriate terţilor;
o entitate • a fi folosite în scopuri
pentru: administrative.
8
În categoria imobilizărilor corporale se
evidenţiază distinct:
• reprezintă proprietăţile (terenuri, clădiri sau
părţi din clădiri sau ambele) deţinute (de
proprietar sau de locatar pe baza unui
investiţiile imobiliare contract de leasing financiar) pentru a obţine
venituri din chirii sau pentru creşterea valorii
capitalului;

• sunt activele, altele decât cele biologice de


activele biologice natura stocurilor, considerate active
productive autoregeneratoare reprezentate printr-un
animal viu sau o plantă vie;

• sunt acele cheltuieli generate de entitate în


activele corporale de legătură cu explorarea şi evaluarea resurelor
explorare şi evaluare minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică şi
a resurselor minerale viabilitatea comercială ale extracţiei resurselor
minerale să fie demonstrate.
9
Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale
se realizează cu ajutorul conturilor:
211 “Terenuri şi amenajări de terenuri”

212 “Construcţii”

• 2131 „Echipamente tehnologice


213 “Instalaţii tehnice şi mijloace (maşini, utilaje şi instalaţii de
de transport”, cont sintetic de lucru) ”
gradul I care se dezvoltă pe
următoarele conturi sintetice de • 2132 „Aparate şi instalaţii de
gradul II: măsurare, control şi reglare”
• 2133 „Mijloace de transport”

214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de


protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale”
10
Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor
corporale se realizează cu ajutorul conturilor:

215 „Investiţii imobiliare”

216 „Active corporale de explorare


şi evaluare a resurselor minerale”

217 „Active biologice productive”


11
IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE
APROVIZIONARE

Sunt reflectate, de asemenea, • 223 „Instalaţii tehnice şi


distinct în contabilitate, mijloace de transport în
acele imobilizări corporale curs de aprovizionare”
cumpărate, pentru care s-au • 224 „Mobilier, aparatură
transferat riscurile şi birotică, echipamente de
beneficiile aferente, dar care protecţie a valorilor
sunt în curs de umane şi materiale şi
aprovizionare (grupa 22 alte active corporale în
“Imobilizări corporale în curs curs de aprovizionare”
de aprovizionare” din Planul • 227 „Active biologice
de conturi general), şi productive în curs de
anume: aprovizionare”

12
IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN
CURS DE EXECUȚIE

care • 231 “Imobilizări


reprezintă
investiţiile corporale în curs
neterminate de execuţie”
efectuate în • 235 “Investiţii
regie proprie
sau în imobiliare în
antrepriză curs de execuţie”
13
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR
FINANCIARE
• acţiunile deţinute la entităţile
afiliate;
• împrumuturile acordate entităţilor
afiliate;
Imobilizările • acţiunile deţinute la entităţi
financiare – asociate şi entităţi controlate în
comun;
sunt • împrumuturile acordate entităţilor
reprezentate asociate şi entităţilor controlate în
de: comun;
• alte învestiţii deţinute ca
imobilizări;
• alte împrumuturi.
14
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A IMOBILIZĂRILOR
FINANCIARE SE REALIZEAZĂ CU AJUTORUL CONTURILOR:

261 “Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”


262 “ Acţiuni deţinute la entităţile asociate”
263 “ Acţiuni deţinute la entităţi controlate în
comun”
264 “ Titluri puse în echivalenţă”
265 “Alte titluri imobilizate”
266 “Certificate verzi amânate”
267 “Creanţe imobilizate”, cont sintetic de gradul I
care se desfăşoară pe mai multe conturi sintetice de
gradul II
15
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A INTRĂRII
IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ŞI CORPORALE

16
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A INTRĂRII
IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ŞI CORPORALE

17
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
INTRĂRII IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE

18
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR

19
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR

20
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR DE
IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR

21
APLICAŢIA 1
PRIVIND CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE INTRĂRI ŞI
IEŞIRI DE IMOBILIZĂRI

22
APLICAŢIA 2

23
APLICAŢIA 2
(continuare)

24
APLICAŢIA 2
(continuare)

25
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Deprecierea activelor imobilizate = Valoarea


de intrare sau valoarea contabilă netă (mai
mare) – valoarea de inventar sau actuală (mai
mică).

• unei deprecieri ireversibile - se


înregistrează în contabilitate sub forma
Diferenţa amortizării;
corespunde, • unei deprecieri reversibile - se
înregistrează în contabilitate sub forma
după caz : ajustărilor pentru deprecierea sau
pierderea de valoare.
26
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR

Procesului de amortizare se supun atât imobilizările


necorporale cât şi cele corporale.

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând


cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea
integrală a valorii lor de intrare şi presupune aplicarea cotelor
de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii
reevaluate a imobilizărilor. La stabilirea amortizării
imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de
utilizare economică şi condiţiile de utilizare ale acestora.
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR

Entităţile • amortizarea liniară,


amortizează • amortizarea degresivă,
imobilizările • amortizarea accelerată şi
corporale utilizând • amortizarea calculată pe unitate
unul din de produs sau serviciu, atunci
următoarele când natura imobilizării justifică
regimuri de utilizarea unei asemenea metode
amortizare: de amortizare.

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se


înregistrează în contabilitate ca o cheltuială
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR
Potrivit • în cazul construcţiilor, se aplică
prevederilor metoda de amortizare liniară;
Codului fiscal, • în cazul echipamentelor tehnologice,
regimul de respectiv al maşinilor, uneltelor şi
amortizare instalaţiilor, precum şi pentru
computere şi echipamente periferice
pentru un
ale acestora, unitatea poate opta
mijloc fix pentru una din cele trei metode
amortizabil se (liniară, degresivă sau accelerată);
determină • în cazul oricărui alt mijloc fix
conform amortizabil, unitatea poate opta
următoarelor pentru metoda de amortizare liniară
reguli: sau degresivă.
Potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru amortizarea imobilizărilor
necorporale trebuie să se mai țină seama de următoarele reguli:

Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe,


mărci de comerț sau fabrică, drepturi de explorare a resurselor naturale și
alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu
excepția cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor
necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, precum și cheltuielile
de dezvoltare se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare
liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor


informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă de 3 ani. Pentru
brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de amortizare
degresivă sau accelerată.
30
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A DEPRECIERII
IMOBILIZĂRILOR

• 280 „Amortizări privind imobilizările


Conturile de amortizări necorporale”;
privind imobilizările
sunt: • 281 „Amortizări privind imobilizările
corporale”

Ajustările pentru • 290 “Ajustări pentru deprecierea


deprecierea sau imobilizărilor necorporale”;
pierderea de valoare se • 291 “Ajustări pentru deprecierea
constituie pe feluri de imobilizărilor corporale”
imobilizări şi sunt • 293 “Ajustări pentru deprecierea
reflectate în imobilizărilor în curs de execuţie”
contabilitate cu ajutorul • 296 “Ajustări pentru pierderea de valoare a
conturilor: imobilizărilor financiare”

Atât conturile de amortizări cât şi cele de ajustări pentru deprecierea


sau pierderea de valoare a imobilizărilor funcţionează după regula
conturilor de pasiv. 31
APLICAŢIE

O societate comercială deţine un utilaj cu valoarea de intrare de 8.000 lei,


iar durata de utilizare este de 5 ani.

Pentru a exemplifica modul de calcul al amortizării se vor aplica cele 4


metode: amortizarea liniară, amortizarea degresivă, amortizarea
accelerată şi amortizarea calculată pe unitatea de produs.

Cartea tehnică a utilajului estimează pentru acest tip de utilaj utilizarea


pentru obţinerea a 10.000 buc produse. Se estimează pentru cei 5 ani
realizareaa 2.300 buc. în primul an, 2.200 buc. în al doilea an, 2.000 buc.
în al treilea an, 1.800 buc. în anul patru şi 1.700 buc. în anul 5.

32
APLICAŢIE
• Cota de amortizare liniară este 100/5 = 20%
Amorizarea lineară • Amortizarea anuală după regimul liniar este 8.000 lei x
20% = 1.600 lei/an
• Cota de amortizare degresivă este 20% x 2 = 40%.
• În primul an se aplică la valoare de intrare (8.000 lei x 40%
Amorizarea degresivă = 3.200 lei), în următorii 2 ani la valoare rămasă (anul 2:
4.800 lei x 40% = 1.920 lei, anul 3: 2.880 lei x 40% = 1.152
lei), iar apoi se aplică amortizarea liniară (1.728 lei/ 2 ani =
864 lei/an).

• În primul an se recuperează 50% din valoarea de intrare:


8.000 lei x 50% = 4.000 lei,
Amortizarea accelerată
• iar pentru următorii 4 ani se aplică amortizarea liniară:
4.000 lei/ 4 ani = 1.000 lei/an.

• Se va avea în vedere producţia estimată (în practică înregistrarea se


va face în funcţie de producţia obţinută efectiv). Amortizarea se
Amortizarea determină astfel:
• anul 1: 8.000 lei x 2.300 buc./10.000 buc. = 1.840 lei.
calculată pe • anul 2: 8.000 lei x 2.200 buc./10.000 buc. = 1.760 lei,
unitatea de produs • anul 3: 8.000 lei x 2.000 buc./10.000 buc. = 1.600 lei,
• anul 4: 8.000 lei x 1.800 buc./10.000 buc. = 1.440 lei,
• anul 5: 8.000 lei x 1.700 buc./10.000 buc. = 1.360 lei.
33
APLICAŢIE

34
APLICAŢIE

35
4.9. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE

Operaţiunile privind ciclul de finanţare se referă la modificările în


mărimea şi structura capitalurilor întreprinderii.

Deciziile de finanţare au în vedere opţiunea întreprinderii de a-şi


acoperi nevoile de finanţare fie din resurse proprii (autofinanţare), fie
din resurse străine (împrumuturi).

Practic, operaţiunile legate de ciclul de finanţare se împart în două


categorii:
a) operaţiuni privind capitalurile proprii ;
b) operaţiuni privind capitalurile împrumutate.
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual


al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei
entităţi, după deducerea tuturor datoriilor sale.

• capitalul social, patrimoniul regiei,


patrimoniul public etc., după caz,
În mod concret, în funcție de forma juridică a entității;
capitalurile • primele de capital;
proprii cuprind: • rezervele;
• rezultatul reportat;
• rezultatul exerciţiului financiar.
CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social reprezintă sursa iniţială de


finanţare a unei societăţi comerciale, fiind o
condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia.

Ca mărime, capitalul social este egal cu


valoarea nominală a acţiunilor sau
părţilor sociale (titluri de capital) emise
de o societate. Titlurile de capital sunt
acoperite cu aporturi în bani şi/sau în
natură aduse de acţionari sau asociaţi
CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

• contractul de societate, în
Documentul prin cazul societăţilor în nume
intermediul căruia colectiv sau în comandită
se stabileşte modul simplă;
de organizare şi • contractul de societate şi
funcţionare a statut, în cazul societăţilor
societăţii este actul pe acţiuni, în comandită pe
constitutiv care, în acţiuni şi cu răspundere
funcţie de tipul de limitată;
societate, este • statut, în cazul societăţilor
reprezentat de: cu răspundere limitată ce au
un singur proprietar.
4
CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

• capitalul subscris, reprezentat de


Ca structură, angajamentele de aport pe care
capitalul social asociaţii/acţionarii şi le-au asumat în
momentul înfiinţării societăţii;
al unei societăţi • capitalul subscris vărsat care reprezintă
poate cuprinde partea din capitalul subscris ce a fost pusă la
două forme: dispoziţia societăţii de către
asociaţi/acţionari.

Din aceste două forme de bază ale capitalului derivă


o a treia formă şi anume aceea a capitalului subscris
nevărsat, determinat ca diferenţă între capitalul
subscris şi cel efectiv vărsat.
5
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
CAPITALULUI SOCIAL

Se realizează cu ajutorul contului • 1011 “Capital


101 “Capital”, Cont sintetic de subscris nevărsat”
gradul I care se structurează pe
mai multe conturi sintetice de • 1012 “Capital
gradul II, dintre care reținem: subscris vărsat”

Relaţiile care se nasc între societatea care se înfiinţează, pe


de-o parte, şi acţionari, pe de altă parte, din momentul
subscrierii până la vărsarea efectivă a aporturilor promise se
evidenţiază cu ajutorul contului 456 “Decontări cu
acţionarii / asociaţii privind capitalul”.
MODIFICĂRI ALE CAPITALULUI SOCIAL
• reducerea numărului de acţiuni sau
Reducerea părţi sociale sau diminuarea valorii
nominale a acestora ca urmare a
capitalului social retragerii unor acţionari sau asociaţi;
se poate face în • răscumpărarea acţiunilor;
următoarele situaţii: • acoperirea pierderilor contabile din
anii precedenţi etc.

• subscrierea și emisiunea de noi


Principalele căi de acţiuni/ părţi sociale;
creştere a • capitalul preluat în urma
operaţiunilor de reorganizare,
capitalului social • încorporarea rezervelor, primelor
sunt: legate de capital, profitului realizat în
exerciţiile financiare precedente etc.
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-PRIMELE LEGATE DE
CAPITAL

• prima de emisiune - se determină ca diferenţă între


valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale
şi valoarea nominală a acestora;
• prima de fuziune/divizare - se determină ca
diferenţă între valoarea aportului rezultat din
fuziune/divizare şi valoarea cu care a crescut capitalul
sunt societăţii absorbante/ beneficiare;

reprezentate • prima de aport - se calculează ca diferenţă între


valoarea bunurilor aportate şi valoarea nominală a
de: capitalului social cu care au fost remunerate aceste
aporturi;
• prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni - se
calculează ca diferenţă între valoarea nominală a
obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor
obligatare şi valoarea acţiunilor emise potrivit
prevederilor contractuale.

Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului sintetic


de gradul I 104 „Prime de capital”, care se dezvoltă pe patru conturi
sintetice de gradul II corespunzătoare celor patru tipuri de prime.
8
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZERVELE

• rezerve legale;
ca parte componentă a
capitalului propriu, se • rezerve statutare sau
concretizează după caz, în
următoarele categorii:
contractuale;
• alte rezerve.

Reflectarea în contabilitate a • 1061 “Rezerve legale”


rezervelor se face cu ajutorul
contului sintetic 106 • 1063 “Rezerve statutare
“Rezerve” care se desfăşoară sau contractuale”
pe următoarele conturi
sintetice de gradul II: • 1068 “Alte rezerve”
9
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZULTATUL EXERCIȚIULUI

În contabilitate, rezultatul (profitul sau


pierderea) se stabileşte periodic, cumulat de la
începutul exerciţiului financiar, ca diferenţă
între veniturile şi cheltuielile exerciţiului.
Pentru aceasta, conturile de cheltuieli şi de
venituri în care se înregistrează, în funcţie de
natura lor, cheltuielile şi veniturile perioadei,
se închid provizoriu prin contul 121 „Profit
sau pierdere”.

10
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZULTATUL EXERCIȚIULUI

Acest rezultat calculat periodic, ca diferenţă între


veniturile şi cheltuielile perioadei, nu depinde de data
încasării veniturilor sau plăţii cheltuielilor, în spiritul
conceptului de contabilitate de angajamente.

Rezultatul definitiv al • Soldul final creditor exprimă


exerciţiului financiar profit (atunci când veniturile
se stabileşte la sunt mai mari decât
cheltuielile);
închiderea acestuia şi • Soldul final debitor exprimă
reprezintă soldul final pierdere (atunci când
al contului de profit cheltuielile sunt mai mari decât
sau pierdere: veniturile).
11
FUNCŢIONAREA CONTURILOR DE CHELTUIELI ŞI
VENITURI
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 6
„Conturi de cheltuieli”, iar veniturile cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi
de venituri”.

Conturile din clasa 6 • se debitează în cursul perioadei cu cheltuielile de


„Conturi de cheltuieli” sunt diferite naturi;
conturi de activ (cu excepția
contului 609 „Reduceri • se creditează, la sfârşitul perioadei, prin
comerciale primite”) şi transferarea soldurilor lor debitoare asupra
funcţionează astfel: contului 121 “Profit sau pierdere”.

Conturile din clasa 7


„Conturi de venituri” • se creditează cu veniturile înregistrate în funcţie
funcţionează după regula de natura lor;
conturilor de pasiv (cu • se debitează la sfârşitul perioadei când soldurile
excepția contului 709 creditoare ale conturilor de venituri se transferă
„Reduceri comerciale asupra contului 121 “Profit sau pierdere”.
acordate”), şi anume:
MECANISMUL DETERMINĂRII
REZULTATULUI EXERCIŢIULUI
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII- REZULTATUL
EXERCIȚIULUI ȘI REZULTATUL REPORTAT

Sumele reprezentând rezervele constituite din profitul exerciţiului


financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează în
contabilitate prin intermediul contului 129 "Repartizarea profitului".

Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul


exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile
financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a
fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a
acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” şi 129 "Repartizarea


profitului" se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui
pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele
două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit
pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale
14
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII- REZULTATUL
EXERCIȚIULUI ȘI REZULTATUL REPORTAT

În contul 117 “Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul


reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent,
a rezultatului din contul de profit sau pierdere al exerciţiului financiar
precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din modificarea
politicilor contabile, respectiv din corectarea erorilor contabile.

Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului


financiar curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale conform
legii, şi cel reportat aferent exerciţiilor precedente, din rezerve, prime de
capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor
sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi
legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă
este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor,
respectiv a consiliului de administraţie
15
APLICAŢIA 1
Se constituie o societate
cu răspundere limitată al • asociatul A subscrie 2.600 părţi sociale
cărei capital social de din care 2.200 părţi sociale cu aport
constând într-un mijloc de transport şi
24.000 lei este divizat în
400 părţi sociale cu aport în numerar;
4.000 părţi sociale cu
• asociatul B subscrie 1.400 părţi sociale
valoarea nominală din care 900 părţi sociale cu aport în
unitară de 6 lei. Capitalul numerar şi 500 părţi sociale cu aport în
social este subscris de natură reprezentând mărfuri.
doi asociaţi, A şi B astfel:

Aporturile urmează a fi depuse în termen de 30 zile de la data


subscrierii potrivit contractului de societate şi a statutului.
16
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor:
APLICAŢIA 2
APLICAŢIA 3

O societate comercială prezintă, la sfârşitul lunii


decembrie a exerciţiului N, următoarea situaţie:

- pierderea înregistrată de la începutul exerciţiului


până la începutul lunii decembrie este de 6 000 lei;

- cheltuielile efectuate în cursul lunii decembrie


sunt în valoare de 13 000 lei;

- veniturile realizate în cursul lunii decembrie sunt


în valoare de 9 000 lei.
Înregistrare în jurnal a operaţiunilor legate
de rezultatul exerciţiului se prezintă astfel:
APLICAŢIA 4

La sfârşitul lunii decembrie a exerciţiului N, o societate comercială prezintă


următoarea situaţie:
- veniturile totale cumulate de la începutul anului sunt în valoare de 650.000 lei;
- cheltuielile totale cumulate de la începutul anului sunt în valoare de 362.000 lei,
din care cheltuielile cu impozitul pe profit sunt în valoare de 29.000lei;
- cheltuielile nedeductibile (amenzi, cheltuieli de protocol nedeductibile,
sponsorizări), mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit cumulate de la începutul
anului sunt în valoare de 25.000 lei;
- venituri neimpozabile cumulate (dividende primite de la o altă societate) de 7.500
lei.

Rezultatul fiscal al exerciţiului N este de: 650.000 – 333.000 + 25.000 – 7.500 lei =
334.500 lei.

Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este: 16% x 334.500 lei = 53.520 lei.
Cum impozitul pe profit înregistrat şi achitat de la începutul anului este de 29.000 lei,
rezultă că diferenţa de impozit pe profit datorat este de: 53.520 – 29.000 = 24.520 lei
Înregistrarea în jurnal a operaţiunilor legate
de rezultatul exerciţiului N se prezintă astfel:
APLICAŢIA 4 (continuare)
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
PRIVIND CAPITALURILE ÎMPRUMUTATE

Pentru completarea necesităţilor proprii de trezorerie, entităţile pot recurge la


atragerea de resurse suplimentare reunite sub denumirea de „împrumuturi şi
datorii asimilate”. Obţinerea acestor resurse străine generează obligaţii de
rambursare la scadenţă, plata unor dobânzi şi alte obligaţii contractuale.

Din această categorie a capitalului străin fac parte:


- împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni;
- creditele bancare pe termen lung;
- sumele datorate entităţilor afiliate, entităţilor asociate şi entităţilor controlate
în comun;
- alte împrumuturi şi datorii asimilate

Reflectarea în contabilitate a acestor resurse se realizează cu ajutorul conturilor


din grupa 16 “Împrumuturi şi datorii asimilate”
ELEMENTE DE CAPITALURI ÎMPRUMUTATE

• Reflectarea în contabilitate
Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni a împrumuturilor din
sunt împrumuturi pe termen lung atrase de emisiuni de obligaţiuni se
unităţile aflate temporar în dificultate care face cu ajutorul contului 161
doresc dezvoltarea activităţii prin emisiunea „Împrumuturi din
unor titluri de credit de valori egale, numite emisiuni de obligaţiuni”,
obligaţiuni, rambursabile la o anumită dată şi care se dezvoltă pe mai
generatoare de dobânzi anuale. multe conturi sintetice de
grad II.

Creditele bancare pe termen lung se referă la • Reflectarea în contabilitate


acele resurse străine pe care le primeşte o a acestor resurse se
entitate de la societăţi bancare specializate, realizează cu ajutorul
contului 162 „Credite
termenele de rambursare depăşind durata unui bancare pe termen lung”,
an. Creditele nerambursate la scadenţă sunt care se dezvoltă pe mai
evidenţiate şi urmărite separat, pentru ele multe conturi sintetice de
pretinzându-se dobânzi penalizatoare. grad II.
25
ELEMENTE DE CAPITALURI ÎMPRUMUTATE

Datoriile ce privesc imobilizările • Pentru evidenţa datoriilor


financiare reprezintă o altă modalitate privind sumele împrumutate
prin care o societate comercială poate de la aceste societăţi se
foloseşte contul 166 „Datorii
obţine resurse financiare. Astfel, care privesc imobilizările
societăţile pot contracta împrumuturi pe financiare” care se dezvoltă
termen lung de la alte societăţi care deţin pe mai multe conturi
participaţii în capitalul acesteia. sintetice de gradul II.

Alte împrumuturi şi datorii asimilate


se referă la depozite şi garanţii primite,
valoarea imobilizărilor corporale luate în • Evidenţa lor în contabilitate
se ţine cu ajutorul contului
leasing financiar, valoarea bunurilor 167 „Alte împrumuturi şi
preluate în concesiune conform datorii asimilate”.
contractelor încheiate, garanţii de bună
execuţie, precum şi alte datorii asimilate.
26
ELEMENTE DE CAPITALURI ÎMPRUMUTATE

Împrumuturile şi datoriile asimilate de natura celor prezentate


anterior sunt purtătoare de dobânzi, iar reflectarea acestora în
contabilitate se face cu ajutorul contului 168 „Dobânzi aferente
împrumuturilor şi datoriilor asimilate” care se dezvoltă pe mai
multe conturi sintetice de gradul II.

Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare


decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont distinct
(169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor
datorii”). Valoarea înregistrată în acest cont trebuie prezentată în
bilanţ ca o corecţie a datoriei corespunzătoare, precum şi în notele
explicative şi trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în
fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet,
dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei.
27
Aplicaţie privind contabilitatea
capitalurilor împrumutate

O societate comercială X contractează de la


o bancă, în luna ianuarie exerciţiul N, un
credit pe termen de cinci ani în valoare de
22.000 lei cu o dobândă anuală de 8%.

Creditul se rambursează eşalonat, în 5 rate


anuale. Scadenţa ratelor este prevăzută
pentru luna ianuarie a fiecărui an.
Înregistrarea în jurnal a operaţiunilor legate de creditul
primit se prezintă în jurnal astfel:
CAPITOLUL 5
INVENTARIEREA ȘI INVENTARUL

Conceptul de inventariere și funcțiile acesteia

Clasificarea inventarierilor

Etapele inventarierii

1
DEFINIREA INVENTARIERII

Prin inventariere se înţelege acţiunea de constatare faptică, la o


anumită dată, a existenţei elementelor de active, datorii și
capitaluri proprii, aparținând entităților economico-sociale,
precum și a elementelor aflate temporar sau definitiv în gestiunea
unei entități, dar care nu figurează în situațiile financiare ale
acesteia, făcând obiectul evidenței extrabilanțiere.

În normele care reglementează inventarierea (Legea contabilităţii


nr. 82/1991 și OMFP nr. 2861/2009) se precizează că aceasta
reprezintă „ansamblul operaţiunilor prin care se constată
existenţa tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, cantitativ – valoric sau numai valoric, după
caz, la data la care aceasta se efectuează”.
2
FUNCŢIILE INVENTARIERII

1. Funcția de stabilire a situaţiei reale a tuturor elementelor de


natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei
enităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu,
aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea
întocmirii situaţiilor financiare anuale.
Importanța acestei funcții este subliniată și de obligativitatea entităților
ce țin contabilitatea de a efectua cel puțin o inventariere pe an, precum
și în cazul începerii/încetării activității, reorganizării (prin fuziune sau
divizare) și alte situații impuse de lege.

2. Funcţia de control a concordanţei dintre informaţiile furnizate


de contabilitate şi realitatea fizică. Posibilele diferențe care pot
exista între evidența scriptică și realitatea faptică sunt rezultatul unor
modificări cantitative şi calitative determinate de factori obiectivi şi
subiectivi, pentru care contabilitatea nu are mecanisme de identificare și
înregistrare a lor în momentul acțiunii.

3
FUNCŢIILE INVENTARIERII

3. Funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi


vânzărilor, în cazul entităților care aplică metoda inventarului
intermitent. Această variantă de lucru constă în stabilirea
ieşirilor de stocuri în cursul perioadei şi înregistrarea lor în
contabilitate pe baza inventarierii faptice a stocurilor la sfârşitul
perioadei. În acest caz, ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă
între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea
intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe
baza inventarului

4
CLASIFICAREA INVENTARIERILOR
• inventarieri periodice (anuale), ce se efectuează cel
puţin o dată pe an şi cuprind toate elementele de natura
După activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale unei
entităţi economico-sociale.
momentul • inventarieri exprese, ce se pot efectua:
în care se • la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării
efectuează controlului, sau a altor organe prevăzute de lege;
• ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri
activităţile în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin
de inventariere;
inventariere, • ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
• cu prilejul reorganizării gestiunilor;
distingem: • ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de
forţă majoră;
• în alte cazuri prevăzute de lege

• inventariere parţială, ce cuprinde numai anumite


După categorii de bunuri, creanţe etc., aparţinând unor anumite
gestiuni;
gradul de • inventariere generală, ce priveşte toate elementele de
cuprindere natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii din
entitatea economică. 5
CLASIFICAREA INVENTARIERILOR
• inventariere totală, ce se extinde asupra tuturor sortimentelor care
formează un element de natura activelor (sortimente de materiale,
După sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune,
indiferent de natura lor (terenuri, construcţii, mărfuri);
modalitatea • inventariere prin sondaj, ce cuprinde numai unele sortimente sau
de efectuare numai unele bunuri dintr-o gestiune. Dacă la inventarierile prin sondaj
se constată nereguli semnificative, acestea se transformă în inventarieri
totale.
• inventarierea imobilizărilor necorporale, corporale şi
financiare;
• inventarierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
După natura
• inventarierea mijloacelor circulante în decontare (creanţelor);
elementelor • inventarierea mijloacelor circulante de trezorerie;
supuse • inventarierea bunurilor existente în entitate şi aparţinând altor
inventarierii entităţi economico-sociale;
• inventarierea capitalurilor proprii;
• inventarierea datoriilor.

În funcţie de • inventarieri ordinare, ce au, de regulă, un caracter normal,


condiţiile în planificat.
care se • inventarieri extraordinare, ce sunt impuse de anumite situaţii de
excepţie, cum ar fi: calamităţi naturale, în cazul modificărilor de
desfăşoară preţuri, predarea-primirea unei gestiuni etc.
6
ETAPELE INVENTARIERII

Pregătirea inventarierii

Constatarea, descrierea şi evaluarea elementelor


de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii supuse inventarierii

Stabilirea rezultatelor inventarierii şi


înregistrarea lor în contabilitate
7
PREGĂTIREA INVENTARIERII

este o etapă • luarea unor măsuri cu caracter


premergătoare organizatoric;
inventarierii propriu-zise • efectuarea unor operaţiuni de pregătire
şi constă în: contabilă.

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine


administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligaţia gestionării entităţii şi care elaborează şi transmit comisiilor de
inventariere proceduri scrise în acest sens, adaptate la specificul activităţii.
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii se efectuează de către comisii de inventariere formate din preşedinte
şi membrii comisiei (la enităţile al căror număr de salariaţi este redus,
inventarierea se poate efectua de o singură persoană).

8
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• organizarea depozitării valorilor materiale
În vederea bunei grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea
desfăşurări a acestora şi întocmirea etichetelor de raft;
operaţiunilor de • ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la
inventariere, gestiuni şi a celei contabile şi efectuarea lunară
a confruntării datelor dintre aceste evidenţe;
administratorii, • participarea întregii comisii de inventariere la
ordinatorii de lucrările de inventariere;
credite sau alte • asigurarea personalului necesar pentru
persoane care au manipularea bunurilor care se inventariază,
respectiv pentru sortare, cântărire, măsurare,
obligaţia gestionării numărare etc.;
entităţii trebuie să • asigurarea participării la identificarea bunurilor
ia măsuri pentru inventariate (calitate, sort, preţ etc.) şi la
evaluare lor, conform reglementărilor contabile
crearea condiţiilor aplicabile, a unor specialişti din enitate sau din
corespunzătoare de afară acesteia, la solicitarea responsabilului
lucru comisiei de comisiei de inventariere. Aceste persoane au
obligaţia de a semna listele de inventariere
inventariere, prin: pentru atestarea datelor înscrise;
9
PREGĂTIREA INVENTARIERII

În vederea bunei
desfăşurări a • dotarea gestiunii cu aparate şi
instrumente adecvate şi în număr
operaţiunilor de suficient pentru măsurare, cântărire, cu
inventariere, citire de coduri de bare etc., cu mijloace
administratorii, de identificare (cataloage, mostre, sonde
ordinatorii de credite etc.), precum şi cu birotica necesară;
sau alte persoane • dotarea comisiei de inventariere cu
care au obligaţia mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a
gestionării entităţii spaţiilor inventariate;
trebuie să ia măsuri • asigurarea protecţiei membrilor comisiei
pentru crearea de inventariere în conformitate cu
normele de protecţie a muncii;
condiţiilor
• asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor,
corespunzătoare de porţilor etc. de la magazine, depozite,
lucru comisiei de de gestiuni etc.
inventariere, prin:
10
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• a. înainte de începerea operaţiunii de inventariere,
să ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea
bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte
dacă:
• gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
Principalele • în afara bunurilor enităţii respective, are în
gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor, primite
măsuri cu sau fără documente;
organizatorice • are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror
cantitate ori valoare are cunoştinţă;
care trebuie • are bunuri nerecepţionate sau care trebuie
luate de către expediate (livrate), pentru care s-au întocmit
documentele aferente;
comisia de • a primit sau a eliberat bunuri fără documente
inventariere legale;
• deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate
din vânzarea bunurilor aflate în gestiune sa;
• are documente de primire-eliberare care nu au
fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au
fost predate la contabilitate.
11
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• b. să identifice toate locurile (încăperile) în care
există bunuri ce urmează a fi inventariate;
• c. să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de
depozitare, în prezenţa gestionarului, ori de cât
ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se
Principalele părăseşte gestiunea;
măsuri • d. să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune,
fişele de magazie, menţionând data la care s-au
organizatorice inventariat bunurile, să vizeze documentele
care trebuie care privesc intrări sau ieşiri de bunuri,
existente în gestiune, dar neînregistrate, să
luate de către dispună înregistrarea acestora în fişele de
comisia de magazie şi predarea lor la contabilitate, astfel
încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte
inventariere realitatea;
• e. să verifice numerarul din casă şi să
stabilească suma încasărilor din ziua curentă,
solicitând depunerea numerarului la casieria
enităţii (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul);
12
PREGĂTIREA INVENTARIERII
• f. să controleze dacă toate instrumentele şi
aparatele de măsură sau de cântărire au fost
verificate şi dacă sunt în bună stare de
funcţionare;
• g. în cazul în care gestionarul nu s-a
Principalele prezentat la data şi ora fixate pentru
măsuri începerea operaţiunilor de inventariere,
comisia de inventariere sigilează gestiunea şi
organizatorice comunică aceasta comisiei centrale sau
care trebuie administratorului, ordonatorului de credite
luate de către sau altei persoane care are obligaţia
gestionării entităţii, conform procedurilor
comisia de proprii privind inventarierea. Aceste
inventariere persoane au obligaţia să încunoştinţeze
imediat, în scris, pe gestionar despre
reprogramarea inventarierii ce trebuie să se
efectueze, indicând locul, ziua şi ora fixate
pentru începerea operaţiunilor de
inventariere.
13
CONSTATAREA, DESCRIEREA ŞI EVALUAREA
ELEMENTELOR DE NATURA ACTIVELOR, DATORIILOR
ŞI CAPITALURILOR PROPRII SUPUSE INVENTARIERII

reprezintă inventarierea propriu-zisă.

Această • a) constatarea;
etapă • b) descrierea;
presupune • c) evaluarea elementelor de
efectuarea natura activelor, datoriilor
următoarelor şi capitalurilor proprii cu
lucrări: ocazia inventarierii.
14
CONSTATAREA
Se efectuează la locurile de existenţă, de depozitare sau păstrare a bunurilor,
prin numărare, cântărire, măsurare ori prin alte mijloace de determinare a
existenţei faptice a acestora, în funcție de natura elementelor inventariate și a
documentelor care atestă titlul de proprietate.

Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara enităţii


(vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă
de lungă durată, maşinile de forţă şi utilajele energetice, maşinile, utilajele şi
instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare şi
mijloacele de transport date pentru reparaţii în afara entităţii se inventariază
înaintea ieşirii lor temporare din gestiunea entităţii sau prin confirmare
scrisă primită de la entitatea unde acestea se găsesc, potrivit procedurilor
proprii aprobate.

Un regim special îl au creanţele şi obligaţiile faţă de terţi, care sunt


supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi
creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică
în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit „Extrasului de cont” sau a
punctajelor reciproce scrise.
15
DESCRIEREA
Se face în mod amănunţit, precizându-se denumirea, felul, cantitatea,
calitatea, dimensiunile şi orice alte indicaţii necesare pentru o cât mai clară
identificare a fiecărui element în parte. De exemplu, în listele de inventariere
a materialelor de masă, lichidelor etc. se menţionează modul cum s-a făcut
inventarierea, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor.

• fie folosind sistemul informatic de prelucrare automată a


Completarea
datelor;
listelor de
• fie prin înscrierea elementelor de active identificate, fără
inventariere se
spaţii libere şi fără ştersături, conform procedurilor
efectuează:
interne aprobate.

Toate bunurile inventariate, grupate pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe


categorii de bunuri, se înscriu în listele de inventariere, care se semnează pe
fiecare filă, de către preşedintele şi membrii comisiei de inventariere, de către
gestionari şi de către specialişti solicitaţi de către preşedintele comisiei de
inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.
16
EVALUAREA ELEMENTELOR DE NATURA ACTIVELOR,
DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII CU OCAZIA
INVENTARIERII

se face potrivit prevederilor reglementărilor contabile aplicabile, precum şi


ale normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice. Evaluarea
se va efectua cu respectarea principiului permanenţei metodelor, potrivit
căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute, asigurându-se
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. De asemenea, la
stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei,
potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate
deprecierilor sau pierderilor de valoare.

• valoarea de inventar constatată este superioară valorii din


contabilitate a activului inventariat. În acest caz, aplicarea
Practic, în principiului prudenței impune ignorarea plusului de valoare;
cazul • valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate a
elementelor activului. În acest caz, se consideră, conform principiului prudenței,
de activ, pot că activul este depreciat și trebuie înregistrate ajustări pentru
apărea două depreciere, astfel încât acesta să fie raportat în situațiile financiare
anuale la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă și cea de
situații: inventar. Ajustarea pentru depreciere va fi înregistrată în
contabilitate prin recunoașterea unei cheltuieli.
17
STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII
ŞI ÎNREGISTRAREA LOR ÎN CONTABILITATE

constituie etapa în care se întocmesc situaţiile comparative


necesare pentru stabilirea rezultatelor inventarierii precum şi
aceea în care se înfăptuiesc operaţiile de regularizare a
diferenţelor constatate la inventariere şi înregistrarea lor.
Determinarea rezultatelor inventarierii se face prin compararea
datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu
cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din
contabilitate.

Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de


inventariere, după confirmarea de către compartimentul de
contabilitate a soldurilor scriptice, într-un proces-verbal.

18
PROCESUL-VERBAL PRIVIND REZULTATELE INVENTARIERII

• data întocmirii;
• numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
• numărul şi data deciziei de numire a comisiei de
inventariere;
• gestiunea/gestiunile inventariate;
• data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
• rezultatele inventarierii;
• concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele
trebuie să plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele
vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu
conţină, în acestea;
principal, • volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare
lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri
următoarele de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic;
elemente: • propuneri de scoatere din funcţiune a imobiliuărilor
corporale, respectiv din evidenţă a imobilizărilor
necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de
natura obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor
stocuri;
• constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea,
asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune;
• precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.
19
STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII ŞI
ÎNREGISTRAREA LOR ÎN CONTABILITATE

• în cazul plusurilor în gestiune, bunurile


respective se evaluează potrivit reglementărilor
contabile aplicabile;
• în cazul lipsurilor, acestea pot fi:
• neimputabile – în această situație, lipsa doar se
putem avea constată, iar entitatea emite o autofactură
următoarele pentru colectarea taxei aferente cheltuielii
situații: înregistrate cu scoaterea activului din evidență,
în cazul firmelor înregistrate în scopuri de TVA;
• imputabile. În acest caz, administratorii vor lua
măsura imputării acestora persoanelor
vinovate, la valoarea lor de înlocuire, stabilită în
funcție de prețul pieței.
20
STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII
ŞI ÎNREGISTRAREA LOR ÎN CONTABILITATE

La stabilirea valorii
debitului, în cazurile în • să existe riscul de confuzie între sorturile
care lipsurile din gestiune aceluiaşi bun material, din cauza
nu sunt considerate asemănării în ceea ce priveşte aspectul
infracţiuni, se va avea în exterior: culoare, desen, model,
vedere posibilitatea
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
compensării lipsurilor cu
eventualele plusuri • diferenţele constatate în plus sau în minus
constatate, dacă sunt să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi
îndeplinite următoarele aceeaşi gestiune.
condiţii:

Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate.


Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării cotelor de
scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru enitate, se recuperează de la
persoanele vinovate, conform Deciziei de imputare.
21
STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII
ŞI ÎNREGISTRAREA LOR ÎN CONTABILITATE
Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în
termen de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere,
administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea
enităţii. Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al
conducătorului compartimentului juridic, decide asupra soluţionării propunerilor
făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Conform art. 7, alin. (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, rezultatele
inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cât şi în contabilitate,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare
de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator,
ordonatorul de credite sau persoana responsabilă cu gestiunea enităţii.

Pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere


şi situaţiile analitice, după caz, se întocmeşte Registrul-inventar. Acesta este un
document contabil obligatoriu (nu şi în cazul inventarierilor parţiale ori a celor
efectuate în cursul anului, atunci când entitatea efectuează mai multe inventarieri)
în care se înscriu rezultatele inventarierii elementele de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, grupate după natura lor, conform structurii posturilor din
bilanţ.
22
CAPITOLUL 7 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

Obiectivul şi structura situaţiilor financiare


anuale

Lucrările contabile de închidere a exerciţiului


financiar

Lucrări de sistematizare a datelor în Bilanţ,


Contul de profit şi pierdere şi notele explicative
23
Obiectivul situaţiilor financiare anuale
Situaţiile financiare anuale reprezintă documente de raportare
financiară prin care se prezintă, la un anumit moment, situaţia
fluxurilor reale şi monetare ale unei entităţi.
• să furnizeze informaţiile necesare investitorilor
Pentru a satisface actuali şi potenţiali pentru luarea unei decizii
raţionale privind investiţiile şi creditarea;
nevoile de informare
• să ofere informaţii utile pentru evaluarea
ale utilizatorilor fluxurilor viitoare de lichidităţi;
situaţiile financiare • să prezinte informaţii privind resursele
trebuie: economice, drepturile asupra acestor resurse şi
modificările acestora.

Norma românească precizează că obiectivul situaţiilor financiare


este furnizarea informaţiilor despre poziţia financiară,
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, care sunt utile
unei categorii largi de utilizatori în luarea deciziilor.
24
POZIŢIA FINANCIARĂ
• resursele economice (mijloacele) pe care le
controlează o întreprindere. Aceste informaţii sunt
utile pentru a se anticipa capacitatea întreprinderii
de a genera numerar sau echivalente de numerar în
viitor;
• structura financiară a întreprinderii; informaţiile
privind structura financiară sunt utile pentru a
se referă la relaţiile anticipa nevoile viitoare de creditare sau şansele de a
primi finanţare în viitor, precum şi modul în care
dintre elementele profiturile şi fluxurile viitoare de numerar vor fi
bilanţului, adică repartizate între cei care au un interes în
întreprindere;
active, datorii şi • lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii;
capitaluri proprii. informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt
utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-
Aceasta este şi onora angajamentele financiare la scadenţa
influenţată de: stabilită. Lichiditatea se referă la disponibilitatea de a
utiliza numerarul în viitorul apropiat, după luarea în
calcul a obligaţiilor financiare aferente perioadei.
Solvabilitatea se referă la disponibilitatea de a utiliza
numerarul pe o perioadă mai lungă de timp, în care
urmează să se achite obligaţiile scadente;
• capacitatea întreprinderii de a se adapta schimbărilor
mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
25
PERFORMANŢELE FINANCIARE

Informaţiile despre performanţele financiare ale unei firme,


în special, profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru
evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe
care aceasta le va putea controla în viitor.

Informaţiile despre performanţă sunt utile pentru a anticipa


capacitatea firmei de a genera fluxuri de numerar, folosind
resursele existente, precum şi pentru formularea
raţionamentelor cu privire la eficienţa cu care vor fi utilizate
noi resurse.

26
FLUXURILE DE TREZORERIE

Sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.


Utilizatorii situaţiilor financiare doresc să cunoască capacitatea
entităţii de a genera lichidităţi şi echivalente de lichidităţi,
momentul şi siguranţa apariţiei lor, dar şi necesităţile de finanţare
ale firmei. O entitate trebuie să prezinte componentele de numerar
şi echivalente de numerar şi trebuie să prezinte o reconciliere a
valorilor din situaţia fluxurilor sale de trezorerie cu elementele
echivalente raportate în situaţia poziţiei financiare.

Prin urmare, informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în


primul rând, de bilanţ, cele privind performanţa de contul de profit
şi pierdere, iar cele privind fluxurile de trezorerie de situaţia
fluxurilor de trezorerie.
27
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Pentru atingerea obiectivului situaţiilor financiare de a oferi


informaţii utile, normele contabile stabilesc că informaţiile
prezentate trebuie să întrunească anumite caracteristici
calitative. OMFP 1802/2014 stabileşte:
- carateristici calitative fundamentale;
- carateristici calitative amplificatoare.

Caracteristicile calitative • relevanţa;


fundamentale sunt: • reprezentarea exactă.

• comparabilitate;
Caracteristicile calitative • verificabilitate;
amplificatoare: • oportunitate;
• inteligibilitate. 28
CARACTERISTICILE CALITATIVE
FUNDAMENTALE
• Informaţiile financiare sunt relevante dacă îi ajută
pe utilizatori în luarea deciziilor. Această capacitate
a informaţiilor financiare este dată de valoarea lor
predictivă, valoarea de confirmare sau de
ambele.Valoarea predictivă presupune folosirea
informaţiilor financiare, de către utilizatori, pentru
a previziona rezultatele viitoare, dar nu trebuie să
reprezinte o previziune sau o prognoză. Valoarea
predictivă şi valoarea de confirmare a informaţiilor
Relevanţa financiare sunt în strânsă legătură. Informaţiile care
au valoare predictivă au adesea şi valoare de
confirmare. De exemplu, informaţiile privind
veniturile pentru anul curent, pot fi utilizate ca
bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori,
dar pot fi şi comparate cu previziunile efectuate în
anii anteriori, pentru exerciţiul curent. Rezultatele
acestor comparaţii pot ajuta utilizatorii să corecteze
şi să îmbunătăţească procesele care au fost utilizate
pentru realizarea acelor previziuni. 29
CARACTERISTICILE CALITATIVE
FUNDAMENTALE

• O descriere completă include toate informaţiile


necesare pentru ca un utilizator să înţeleagă
fenomenul descris, inclusiv explicaţiile necesare.
Pentru unele elemente o descriere completă poate să
Reprezentarea impună explicaţii privind faptele semnificative
exactă- pentru referitoare la calitatea şi natura elementelor, factorilor
a fi o şi circumstanţelor care ar putea să le afecteze calitatea
reprezentare şi natura, şi procesul utilizat pentru a determina
exactă, o descrierile numerice.
descriere • Descrierea neutră este cea care nu suportă influenţe
trebuie să fie în selecţia şi prezentarea informaţiilor financiare. O
completă, descriere neutră nu este denaturată, ponderată,
neutră şi fără accentuată, neaccentuată sau manipulată pentru a
erori. creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să fie
primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori.
• Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori
sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul
utilizat pentru a genera informaţiile raportate a fost
selectat şi aplicat fără erori. 30
CARACTERISTICILE CALITATIVE
AMPLIFICATOARE
• permite utilizatorilor să identifice şi să înţeleagă
similitudinile şi diferenţele dintre elemente, analizând
informaţii similare despre alte entităţi şi cu informaţii
similare despre aceeaşi entitate aferente unei alte
perioade. Comparabilitatea nu presupune
uniformitate. Pentru ca informaţiile să fie comparabile,
aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate
Comparabilitate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate
diferit. Deşi un fenomen economic unic poate fi
reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor
metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen
economic diminuează comparabilitatea (de exemplu:
evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la
valoarea reevaluată).

• asigură utilizatorii că informaţiile reprezintă exact


fenomenele economice pe care îşi propun să le prezinte.
Prin verificabilitate se înţelege că diferiţi observatori
Verificabilitate independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge
la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere
este o reprezentare exactă.
31
CARACTERISTICILE CALITATIVE
AMPLIFICATOARE
• înseamnă că informaţiile sunt disponibile în timp util. În
general, cu cât sunt mai vechi informaţiile, cu atât sunt mai
puţin utile. Totuşi, unele informaţii pot să rămână oportune
Oportunitate mult timp după sfârşitul perioadei de raportare deoarece, de
exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiţi să identifice şi să
aprecieze tendinţele.

• presupune clasificarea, caracterizarea şi prezentarea


informațiilor în mod clar şi concis. Unele fenomene sunt
complexe şi nu pot fi transformate în fenomene uşor de
înţeles. Excluderea informaţiilor privind aceste fenomene
din rapoartele financiare ar conduce la situaţia ca aceste
Inteligibilitatea rapoarte să fie incomplete. Rapoartele financiare sunt
întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoştinţe
informațiilor suficiente privind activităţile de afaceri şi economice şi care
studiază şi analizează informaţiile cu atenţia cuvenită.
Totuşi, prezentarea rapoartelor financiare trebuie realizată
astfel încât să permită înţelegerea lor de către diferitele
categorii de utilizatori ai informaţiilor cuprinse în acestea.
32
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Microentităţile sunt
firmele care, la data • a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
bilanţului, nu
• b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
depăşesc limitele a
cel puţin două dintre • c) numărul mediu de salariaţi în cursul
următoarele trei exerciţiului financiar: 10.
criterii:

• bilanţ prescurtat;
În cazul
• cont prescurtat de profit şi pierdere;
microentităților,
situaţiile financiare • opţional, pot întocmi situaţia
cuprind: modificărilor capitalului propriu şi/sau
situaţia fluxurilor de trezorerie

33
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Entităţile mici sunt cele
care, la data bilanţului,
nu se încadrează în • a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
categoria • b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
microentităţilor şi nu • c) numărul mediu de salariaţi în cursul
depăşesc limitele a cel exerciţiului financiar: 50.
puţin două dintre
următoarele trei criterii:

• bilanţ prescurtat;
• cont de profit şi pierdere;
În cazul entităţilor mici,
situaţiile financiare • notele explicative la situaţiile financiare anuale.
cuprind: • Opţional, pot întocmi situaţia modificărilor
capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de
trezorerie.

34
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Entităţile mijlocii şi
mari sunt cele care la • a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
data bilanţului depăşesc
• b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
limitele a cel puţin două
dintre cele trei criterii • c) numărul mediu de salariaţi în cursul
de la entităţile mici, exerciţiului financiar: 50.
respectiv:

• bilanţ;
În cazul entităţilor • cont de profit şi pierdere;
mijlocii şi mari şi a celor
• situaţia modificărilor capitalului propriu;
de interes public,
situaţiile financiare • situaţia fluxurilor de trezorerie;
cuprind: • notele explicative la situaţiile financiare
anuale.
35
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Situaţiile financiare se întocmesc, de obicei, la sfârşitul exerciţiului financiar,


dar şi „în situaţia fuziunii, divizării sau lichidării, în condiţiile legii”.

Componentele situaţiilor financiare anuale formează un tot unitar,


completându-se reciproc şi contribuind la oferirea unei imagini complete a
activităţii entităţii (poziţia financiară la sfârşitul exerciţiului, evoluţia acesteia
în cursul exerciţiului, performanţele înregistrate în exerciţiul respectiv).

• raportul administratorilor;
• raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz;
• propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii
contabile;
Situaţiile • o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) din
financiare Legea contabilității, prin care îşi asumă răspunderea pentru
întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
anuale vor fi • a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale
însoţite de: sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
• b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei
financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare
la activitatea desfăşurată;
• c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
36
LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A
EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Întocmirea balanţei de verificare primară;

Inventarierea generală a elementelor de active, datorii și capitaluri proprii;

Contabilizarea operaţiilor de regularizare;

Determinarea rezultatului contabil;

Determinarea profitului impozabil, a impozitului pe profit şi contabilizarea


acestuia; repartizarea profitului;

Închiderea conturilor de activ şi a conturilor de pasiv;

Întocmirea balanţei de verificare finale.


37
Contabilizarea operaţiilor de regularizare se referă la:

- diferenţele de inventar;

- amortizările;

- ajustările pentru depreciere;

- provizioanele;

- diferenţele de curs valutar;

- delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;

- variaţia stocurilor.
38
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE PRIMARĂ

Balanţa de verificare primară este întocmită în vederea redactării situaţiilor financiare


anuale şi cuprinde datele sistematizate şi prelucrate în conturile registrului Cartea
mare.

Cu acest prilej se descoperă şi se înlătură erorile care afecteză relaţiile de echilibru,


între debitul şi creditul conturilor, precum şi a egalităţilor valorice, între mărimile de
aceeaşi natură, din conturile analitice şi contul sintetic corespunzător.

Scopul întocmirii balanţei de verificare înaintea inventarierii constă în furnizarea


informaţiilor cu privire la situaţia scriptică a patrimoniului ce urmează a fi comparată
cu situaţia reală determinată prin inventariere.

Balanţa de verificare se întocmeşte conform modelului adoptat de entitate. Cele mai


utilizate sunt balanţele de verificare cu 4 sau 5 serii de egalităţi.
39
INVENTARIEREA GENERALĂ A
PATRIMONIULUI

Dacă toate operaţiile economice şi financiare au fost corect


reflectate atât în evidenţa cronologică cât şi în cea sistematică,
balanţa de verificare primară ar trebui să reflecte situaţia reală a
patrimoniului.

De regulă, însă, între datele din balanţa de verificare şi mărimile


corespunzătoare din realitate pot să apară nepotriviri ce sunt
sesizate şi determinate prin inventariere.

La inventariere se urmăreşte atât situaţia faptică, cât şi starea


bunurilor în vederea stabilirii deprecierii acestora.

40
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
DIFERENŢELE CONSTATATE LA INVENTARIERE

La stabilirea rezultatelor inventarierii pot să apară diferenţe


cantitative (plusuri sau minusuri) şi diferenţe de valoare.
Diferenţele cantitative vor fi întotdeauna reflectate în
contabilitate (plusuri şi minusuri cantitative), iar în ce
priveşte diferenţele de valoare se va avea în vedere principiul
prudenţei (diferenţele în plus la active nu se vor reflecta pe
când cele în minus se vor înregistra ca o amortizare
suplimentară dacă deprecierea este ireversibilă sau ca o
pierdere probabilă de valoare, dacă pierderea este posibil
reversilă, iar la datorii situaţia este inversă, plusurile de
valoare nu se înregistrează, iar minusurile se vor reflecta).

41
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
PLUSURILE ŞI MINUSURILE DE INVENTAR

În situaţia în care cantităţile şi valorile constatate faptic pentru un


anumit element patrimonial sunt mai mari decât cele ce figurează
în contabilitate, rezultă un plus de inventar, iar în situaţia inversă
rezultă un minus de inventar. Atât plusurile cât şi minusurile de
inventar se consemnează în listele de inventar. După stabilirea
plusurilor şi minusurilor de inventar, se procedează la
regularizarea diferenţelor. Indiferent de natura elementelor
patrimoniale, plusurile cantitative de inventar se înregistrează ca
intrări în patrimoniu, iar minusurile cantitative de inventar, fie se
impută persoanelor vinovate, fie se trec asupra cheltuielilor.

42
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE INVENTAR LA IMOBILIZĂRILOR

43
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE INVENTAR LA STOCURI, ALTELE
DECÂT CELE OBŢINUTE DIN PRODUCŢIA PROPRIE

44
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE INVENTAR LA STOCURI OBŢINUTE DIN
PRODUCŢIA PROPRIE

45
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PLUSURILOR ŞI
MINUSURILOR DE NUMERAR ÎN CASIERIE

46
ÎNREGISTRAT IMPUTAREA LIPSURILOR
PERSOANELOR VINOVATE

47
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR DE
REGULARIZARE PRIVIND AMORTIZAREA
IMOBILIZĂRILOR

Pentru imobilizările amortizabile, entităţile calculează şi


înregistrează amortizarea pe baza planului de amortizare sau a fişelor
mijloacelor fixe.

La sfârşitul exerciţiului,
valoarea actuală stabilită
prin inventariere trebuie să • fie pe seama unei amortizări suplimentare
coincidă cu valoarea dacă aceasta corespunde unei deprecieri
contabilă netă. Există însă definitive;
şi situaţii în care valoarea • fie printr-o ajustare pentru depreciere
actuală este mai mică dacă aceasta corespunde unei deprecieri
decât valoarea contabilă reversibile.
netă, diferenţa
înregistrându-se:

48
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR
PRIVIND AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE

În principiu, ajustările pentru deprecierea activelor se înregistrează pentru


următoarele categorii de elemente patrimoniale: active imobilizate, stocuri şi
producţie în curs de execuţie, creanţe şi conturi de trezorerie.

• în situaţia în care deprecierea reversibilă este


La sfârşitul fiecărui superioară ajustării existente se înregistrează o
exerciţiu sau la ieşirea ajustare suplimentară, stabilindu-se o
din patrimoniu a corespondenţă identică cu cea de la constituire;
elementelor de activ, • în situaţia în care deprecierea constatată este
ajustările înregistrate inferioară ajustării înregistrate, diferenţa se deduce
până la acel moment se din ajustarea pentru depreciere şi se înregistrează la
analizează şi se venituri (gr. 78);
regularizează, după caz, • la ieşirea din entitate a elementelor de activ,
astfel: ajustările pentru depreciere rămase fără obiect se
anulează înregistrându-se la venituri (gr. 78).

49
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR DE
REGULARIZARE PRIVIND PROVIZIOANELE

Un provizion este o • entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment


datorie cu exigibilitate anterior;
sau valoare incertă.
• este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora
Acesta va fi
obligaţia respectivă; şi
recunoscut numai în
momentul în care: • poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.

• litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii


incerte;
• cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de
garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
• dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare
legate de acestea;
Provizioanele se • acţiuni de restructurare;
constituie pentru: • pensii şi obligaţii similare;
• impozite;
• prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat,
potrivit prevederilor legale sau contractuale;
• provizioane în legătură cu acordurile de concesiune;
• provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
• alte provizioane. 50
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR
DE REGULARIZARE PRIVIND DIFERENŢELE DE CURS
VALUTAR

Dacă între elementele patrimoniale de care dispune o firmă se numără creanţe,


datorii şi disponibilităţi (la bănci, în casierie, sub formă de acreditive) în valută,
pentru a se asigura reflectarea acestora în contabilitate la mărimea reală, este
necesară evaluarea lor în lei în funcţie de cursul de schimb de la finele fiecărei luni,
inclusiv la sfârşitul exerciţiului.

Datorită fluctuaţiei, de regulă, zilnice a cursului de schimb a monedei naţionale în


raport cu diverse valute, valoarea în lei a creanţelor, datoriilor şi disponibilităţilor în
valută la sfârşitul fiecărei luni (implicit la sfârşitul exerciţiului) poate să fie mai
mare sau mai mică decât valoarea în lei a acestora la data intrării în entitate (pentru
tranzacţiile din luna decembrie sau la sfârşitul lunii anterioare pentru cele mai
vechi), respectiv decât soldul conturilor de disponibilităţi în valută determinat după
contabilizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută din cursul exerciţiului.

51
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIILOR DE
REGULARIZARE PRIVIND DIFERENŢELE DE CURS VALUTAR

Astfel, diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente


creanţelor şi disponibilităţilor exprimate în valută, ca urmare a
scăderii cursului valutar, respectiv cele aferente datoriilor exprimate
în valută, ca urmare a creşterii cursului valutar se înregistrează în
contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

Diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor şi


disponibilităţilor exprimate în valută, ca urmare a creşterii cursului
valutar, respectiv cele aferente datoriilor exprimate în valută, ca
urmare a scăderii cursului valutar, se înregistrează în contul 765
„Venituri din diferenţe de curs valutar”.

52
DELIMITAREA ÎN TIMP A CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR

Exprimarea în bilanţ a unui rezultat real presupune delimitarea în timp a


cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii unităţii pe măsura angajării
acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă, fără a se ţine
seama de data încasării sumelor sau data efectuării plăţilor.

Dacă la sfârşitul exerciţiului se constată că au fost efectuate şi înregistrate la


cheltuielile exerciţiului diverse sume ce privesc exerciţiile următoare, atunci
trebuie să se procedeze la transferul sumelor corespunzătoare din conturile
de cheltuieli din clasa 6 în contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.

În mod corespunzător, dacă iniţial cheltuielile au fost reflectate în contul 471


„Cheltuieli înregistrate în avans” şi sunt aferente exerciţiului curent se face
transferul la conturile din clasa 6.

53
DELIMITAREA ÎN TIMP A CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR

Veniturile înregistrate până la sfârşitul exerciţiului, constatate


a fi venituri aferente exerciţiilor următoare sau încasări în
vederea prestării unor servicii ulterioare se transferă din
conturile de venituri ale perioadei (clasa 7) în contul 472
„Venituri înregistrate în avans”.

În mod similar, dacă au fost reflectate iniţial în contul 472


„Venituri înregistrate în avans” şi sunt aferente perioadei
curente se transferă la conturile de venituri din clasa 7.

54
ÎNREGISTRAREA VARIAŢIEI STOCURILOR

Contabilizarea operaţiunilor privind variaţia


stocurilor se referă la acele entităţi în care se
aplică metoda inventarului intermitent.

55
STABILIREA REZULTATULUI CONTABIL

Rezultatul contabil al exerciţiului se determină ca diferenţă


între venituri şi cheltuieli, indiferent de data încasării sau
plăţii lor. Acesta se stabileşte, de obicei, lunar ca efect al
închiderii conturilor de cheltuieli din clasa 6 şi a conturilor
de venituri din clasa 7 prin contul 121 „Profit sau pierdere”.

În cazul în care veniturile fiecărei perioade (luna


calendaristică) sunt mai mari decât cheltuielile perioadei,
rezultatul apare sub forma profitului, iar în cazul în care
veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, rezultatul apare
sub forma pierderii.

56
DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL, A
IMPOZITULUI PE PROFIT ŞI CONTABILIZAREA
ACESTUIA, REPARTIZAREA PROFITULUI

Pentru impozitarea profitului trebuie pornit de la realitatea că nu în toate


cazurile principiile contabile general admise sunt în acord cu principiile
impunerii fiscale. În aceste condiţii, trebuie făcută distincţie între rezultatul
contabil şi rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderii exerciţiului


financiar ce figurează în contul 121 „Profit sau pierdere”, înainte de impozitare.

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a


exerciţiului, stabilit potrivit regulilor fiscale. Acesta se calculează ca diferenţă
între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile
57
DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL, A
IMPOZITULUI PE PROFIT ŞI CONTABILIZAREA
ACESTUIA, REPARTIZAREA PROFITULUI

58
ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE ACTIV ŞI
DE PASIV

După sistematizarea în registrul Cartea mare a operaţiilor


corespunzătoare diferenţelor constatate la inventar, precum şi a celor
privind determinarea profitului contabil, a impozitului pe profit şi
repartizării profitului net, datele din conturile care au suferit
modificări sunt prelucrate determinându-se soldurile finale.

Încheierea exerciţiului financiar este marcată în Registrul-jurnal prin două


articole contabile: unul pentru închiderea conturilor de activ, iar celălalt
pentru închiderea conturilor de pasiv, folosindu-se drept corespondent
contul 892 „Bilanţ de închidere”. Astfel, contul 892 „Bilanţ de închidere” se
debitează cu soldurile finale debitoare ale conturilor de activ, în scopul
închiderii acestora şi se creditează cu soldurile finale creditoare ale conturile
de pasiv, pentru închiderea acestora.

59
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE
VERIFICARE FINALE

Balanţa de verificare finală conţine, pentru fiecare cont sintetic, datele


cele mai semnificative privind situaţia de la începutul şi respectiv
sfârşitul exerciţiului pentru care se întocmesc situaţiile financiare,
precum şi cele privind mişcările din cursul exerciţiului (inclusiv a
celor generate de diferenţele de inventar, determinarea rezultatului
exerciţiului, a impozitului pe profit şi a impozitului pe profit).

În plus, balanţa de verificare finală are şi rolul de a asigura controlul


corectei preluări şi prelucrări a datelor corespunzătoare mişcărilor de
valori intervenite după elaborarea balanţei de verificare primare.

60
FORMATUL BILANŢULUI PRESCURTAT
 A. Active imobilizate
 I. Imobilizări necorporale
 II. Imobilizări corporale
 III. Imobilizări financiare
 B. Active circulante
 I. Stocuri
 II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai
mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
 III. Investiţii pe termen scurt
 IV. Casa şi conturi la bănci
 C. Cheltuieli în avans
 D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de
până la un an

61
FORMATUL BILANŢULUI PRESCURTAT

 E. Active circulante nete/datorii curente nete


 F. Total active minus datorii curente
 G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an
 H. Provizioane
 I. Venituri în avans
 J. Capital şi rezerve
 I. Capital subscris
 II. Prime de capital
 III. Rezerve din reevaluare
 IV. Rezerve
 V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
 VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

62
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE PRESCURTAT

 CIFRA DE AFACERI NETĂ;


 ALTE VENITURI;
 COSTUL MATERIILOR PRIME ŞI AL CONSUMABILELOR;
 CHELTUIELI CU PERSONALUL;
 AJUSTĂRI DE VALOARE;
 ALTE CHELTUIELI;
 IMPOZITE;
 PROFIT SAU PIERDERE.

63
Universitatea "Andrei Saguna" avizat:titular de disciplina:
Facultatea de Stiinte Economice lector univ. dr. Neluta Mitea

INTREBARI GRILA LA DISCIPLINA: CONTABILITATE

Nr nr continutul intrebarii nr curs


intreb. raspuns
1 Contabilitatea reprezintă: 1
un sistem informaţional care măsoară, stochează, prelucrează şi transmite
a informaţii despre o entitate identificabilă
b o metoda de prelucrare a datelor privind operaţiunile efectuate de o entitate identificabilă
un sistem informaţional care pune la dispoziţia publicului larg informaţii despre o entitate
c identificabilă
2 Contabilitatea financiară are ca obiect: 1
înregistrarea tuturor operaţiilor ce afectează patrimoniul, calcularea rezultatelor
financiare şi întocmirea situaţiilor financiare pentru furnizarea de informaţii
a contabile
înregistrarea tuturor operaţiilor ce afectează patrimoniul pentru furnizarea de
b informaţii contabile
înregistrarea tuturor modificărilor ce au loc în structura activelor şi pasivelor, a
c cheltuielilor şi veniturilor
3 Contabilitatea internă de gestiune are ca obiect 1
evidenţa, calculul şi controlul costurilor cu degajarea informaţiei contabile
a utilizării externe
evidenţa, calculul, analiza , controlul costurilor şi rezultatelor analitice pe
feluri de produse, lucrări, servicii, precum şi pe subdiviziuni organizatorice
b interne ale unităţii şi are ca scop principal controlul factorilor de producţie;
calculul şi înregistrarea costurilor şi rezultatelor analitice pe unitate de produs şi
c furnizarea informaţiei contabile destinate utilizării interne de către acţionari.
4 Utilizatorii de informaţii contabile sunt: 1
investitorii de capital, societăţile comerciale, administraţiile financiare, bancherii,
a furnizorii, clienţii, salariaţii
investitorii de capital, bancherii, furnizorii şi alţi creditorii, managerii,
b clienţii, salariaţii, guvernul şi publicul larg
investitorii de capital, bancherii, creditorii, debitorii, salariaţii, acţionarii,
c guvernul, camerele de comerţ, administraţiile financiare, publicul larg.
5 Obiectivul situaţiilor financiare este: 1
de a furniza informaţii despre elementele de activ, pasiv, venituri, cheltuieli, capital social,
a asociaţi
de a furniza informaţii despre poziţia financiară a firmei, modificările acesteia şi
b rezultatele exerciţiulu
de a furniza informaţii despre situaţia financiară şi modificările capitalului propriu pentru
c asociaţi.
6 Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare sunt: 1
a inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea
b inteligibilitatea, fidelitatea, relevanţa, comparabilitatea
c relevanţa, comparabilitatea, puritate, inteligibilitate
d inteligibilitate, relevanţă, realitatea, fidelitatea, comparabilitatea, credibilitatea
7 Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibilă: 1
a exactitatea, oportunitatea, echilibrul între caracteristicile calitative
b oportunitatea, raportul cost – beneficiu, echilibrul între caracteristicile calitative
c raportul cost-beneficiu, facilitatea, oportunitatea
8 Elemente modelate prin situaţii financiare: 2
a active, pasive, venituri, cheltuieli, rezultate, cont de profit şi pierdere
b active, datorii, capital propriu, cheltuieli, venituri
c active, datorii, cheltuieli, venituri
9 Conform IFRS – activul reprezintă: 2
o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, de la care
a se aşteaptă beneficii viitoare pentru entitate
o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente prezente, de la care se
b aşteaptă beneficii viitoare
o resursă controlată de întreprindere sub forma activelor de la care se aşteaptă beneficii
c prezente pentru entitate
10 Datoriile se definesc ca: 2
obligaţii trecute ale unei entităţi provenite din evenimente trecute şi prin decontarea cărora
se aşteaptă să rezulte pentru întreprindere flux de resurse cu beneficii economice pentru
a entitate
obligaţii viitoare ale unei entităţi provenite din evenimente trecute şi prin decontarea cărora
b se aşteaptă să rezulte intrări de beneficii economice pentru entitate
obligaţii prezente ale unei entităţi provenite din evenimente trecute şi prin
decontarea cărora se aşteaptă să rezulte pentru întreprindere flux de resurse cu
c beneficii economice din entitate
11 Capitalul propriu reprezintă: 2
interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) în patrimoniul întreprinderii, după
a deducerea tuturor cheltuielilor sale
interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) în activele întreprinderii, după
b deducerea tuturor datoriilor sale
interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) în bilanţul contabil, după deducerea
c pasivelor
12 Veniturile constituie: 2

creşteri ale încasărilor înregistrate în exerciţiul financiar sub forma intrărilor sau creşterilor
de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat scăderi ale capitalului propriu,
a altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu
creşteri ale beneficiilor economice care au ca rezultat creşteri ale capitalului social, altele
b decât cele legate de distribuirea dividendelor
creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în exerciţiul financiar sub forma
intrărilor sau creşterilor de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat
creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor
c la capitalul propriu
13 Cheltuielile constituie: 2
creşteri ale plăţilor economice înregistrate in exerciţiu financiar curent sub forma intrărilor
de active sau creşterilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu,
a altele decâtale
diminuări cele legate de sumele
beneficiilor economicedistribuite proprietarilor
înregistrate in exerciţiu financiar curent sub
forma de ieşiri (scăderi) de active sau creşteri de datorii care au ca rezultat
diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite
b proprietarilor
diminuări ale beneficiilor economice înregistrate in exerciţiu financiar curent sub
forma intrărilor de active sau scăderilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale
c capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capital
14 Recunoaşterea structurilor calitative în situaţiile financiare 2
este procesul de eliminare din bilanţ sau din contul de rezultate a unui element
care satisface definiţia unui post. Pentru aceasta s-au adoptat criteriile:
a probabilitatea
este beneficiului
procesul de încorporareeconomic viitor
în bilanţ sauşiîncredibilitatea evaluăriia(libere
contul de rezultate unui de
element care satisface definiţia unui post. Pentru aceasta s-au adoptat
criteriile: probabilitatea beneficiului economic viitor şi credibilitatea
b evaluării (libere de creare şi deformare)
este procesul de aprobare a bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. Pentru
aceasta s-au adoptat criteriile: probabilitatea beneficiului economic viitor şi
c credibilitatea evaluării (libere de creare şi deformare)
15 Menţinerea capitalului financiar presupune: 2
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor
nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
a activelor nete la începutul perioadei
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a
activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară
sau monetară a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea
oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea
b proprietarilor în timpul perioadei analizate
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor
nete la începutul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
activelor nete la sfârşitul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către
proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei
c analizate
16 Valoarea matematică contabilă (VMC) a acţiunii este dată de relaţia 3
a VMC = Activ net contabil : Număr acţiuni
b VMC = Activ contabil: Număr acţiuni
c VMC = Activ real : Valoare acţiuni
17 Valoarea nominală (VN) a acţiunii este dată de relaţia 3
a VN = Capital propriu : Număr acţiuni
b VN = Capital social : Număr acţiuni
c VN = Capital social : Valoare acţiune
18 Valoarea de randament (VR) a acţiunii este dată de relaţia 3
VR = (Dividend total distribuit + cota parte din profit pe acţiune încorporată în
a rezerve)/ Rata medie a dobânzii pe piaţă
VR = (Dividend intrinsec distribuit pe acţiune + cotă din rezerve)/ Rata medie a
b dobânzii pe piaţă
VR = (Dividend mediu distribuit pe acţiune + cota parte din profit pe acţiune
c încorporată în rezerve)/ Rata medie a dobânzii pe piaţă
19 Evidenţa capitalului social se realizează prin contul: 3
101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin creditare si se
creditează cu constituirea şi creşterea capitalului şi se debitează cu
a micşorarea, lichidarea capitalului
101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin debitare se
debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului şi se creditează cu constituirea şi
b creşterea capitalului
1012, capital social, cont de activ: se creditează cu constituirea şi creşterea
c capitalului şi se debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului
20 Creşterea capitalului social poate fi făcută prin: 4
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni interne (încorporarea rezervelor
şi primelor de capital, repartizarea profitului) şi conversia obligaţiunilor în
a acţiuni
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni interne (încorporarea veniturilor în
b profit, a primelor şi rezervelor în capital) şi conversia acţiunilor în obligaţiuni
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni externe, operaţiuni interne
(încorporare rezerve şi prime de capital) şi conversia primelor privind rambursarea
c obligaţiunilor în acţiuni
21 Valoarea drepturilor de subscriere (DS) este dată de relaţia 4
a Valoarea contabilă netă – Valoarea contabilă nouă
b Valoarea contabilă veche – Valoarea contabilă nouă
c Valoarea contabilă veche - Valoarea contabilă intrinsecă
22 Micşorarea capitalului
acoperirea pierderilor,social poate avea
rambursare loc prin
către acţionari, răscumpărarea acţiunilor 4
a proprii
retragerea acţionarilor, răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii, acoperirea rezervelor
b negative din reevaluare
c acoperirea pierderilor, rambursarea către acţionari, răscumpărarea şi anularea acţiunilor
23 Amortizarea capitalului social:
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din rezervele disponibile sau
a din beneficiu
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din primele de capital sau din
b beneficiu
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
c mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din venituri curente
Cresterea capitalului social prin subscrierea 10 actiuni x 1000 lei VN12000 lei = 12000 lei
24 VE: 4
456 = % 12.000
1012 2.000
a 1041 10.000
5121 = % 12.000
1012 10.000
b 1041 2.000
456=% 12.000
1011 10.000
c 1041 2.000
25 Varsarea aportului in numerar 1200 lei la cresterea capitalului social: 4
a 456 = 5121 1200
b 5121=456 1200
c 5121 = 1012 1200
26 Trecerea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat 1000 lei se face: 4
a 453 = 1012 1000
b 1012 = 1011 1000
c 1011=1012 1000
Rascumpararea in numerar a actiunilor proprii 10 actiuni x 1400 lei valoarea rascumparata
27 : 4
a 109=5311 14000
b 5311 = 109 14000
c 1012 = 5311 14000
Vanzarea in numerar a 10 actiuni proprii rascumparate la un pret de 1500 lei: (valoare
28 rascumparare 1400 lei) 4
5121 = % 15000
109 14000
a 764 1000
b 5121 = 109 15000
% = 5121 15000
109 14000
c 664 1000
29 Primele de capital reprezintă: 5
excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală (prime de fuziune); între
valoarea contabilă (sau intrinsecă) şi valoarea lor nominală (prime de emisiune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de conversie); între
valoarea unei obligaţiuni şi valoarea nominală a unei acţiuni (prime de aport a
a obligaţiunilor în acţiuni)
excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală (prime de emisiune);
între valoarea contabilă (sau intrinsecă) şi valoarea lor nominală (prime de fuziune);
între valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de aport);
între valoarea unei obligaţiuni şi valoarea nominală a unei acţiuni (prime de
b conversie a obligaţiunilor în acţiuni)
excedentul dintre valoarea nominală şi valoarea emisiune (prime de fuziune); între
valoarea nominală (sau intrinsecă) şi valoarea lor contabilă (prime de emisiune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de conversie); între
valoarea nominală a unei acţiuni şi valoarea obligaţiuni (prime de aport a obligaţiunilor în
c acţiuni)
30 Contul 104 „Prime de capital” este: 5

este cont de pasiv; se creditează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve. se
debitează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi
a conversia acţiunilor în obligaţiuni şi soldul creditor reprezintă primele de capital existente

este cont de activ; se debitează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve se
creditează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi
b conversia acţiunilor în obligaţiuni şi soldul creditor reprezintă primele de capital existente
este cont de pasiv; se creditează cu primele de capital constituite la creşterea,
fuziunea capitalului social şi conversia acţiunilor în obligaţiuni şi se debitează cu
primele încorporate în capitalul social sau rezerve şi soldul creditor reprezintă
c primele de capital existente
31 Rezervele reprezintă: 5
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve statutare”, 1064
a „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1068 „Alte rezerve”
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont
sintetic de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve
legale”,”, 1063 Rezerve statutare contractuale, 1064 Rezerve de valoare justa , 1065
b Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare , 1068 „Alte
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul II care se dezvoltă pe trei conturi de gradul III: 1161 „Rezerve legale”, 1162
c „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1168 „Alte rezerve”
32 Contul 106 „Rezerve legale” este: 5
este cont de pasiv; se creditează cu ocazia constituirii rezervelor din diverse surse
şi se debitează pe măsura consumării rezervelor. Soldul creditor reprezintă
a rezervele constituite şi neutilizate
este cont de pasiv; se creditează pe măsura consumării rezervelor. Se debitează cu
ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Soldul creditor reprezintă rezervele
b constituite şi neutilizate
este cont de activ; se debitează pe măsura consumării rezervelor şi se creditează cu
ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Soldul creditor reprezintă rezervele
c constituite şi neutilizate
33 Contul 121 „Profit şi pierdere” este: 5
cont sintetic de gradul I de pasiv.; se creditează cu închiderea (debitarea) lunară a
veniturilor şi se debitează cu închiderea (creditarea) cheltuielilor; soldul creditor reprezintă
a profitul obţinut, supus repartizării.

cont sintetic de gradul I bifuncţional (pasiv în cazul profitului, activ în cazul


pierderii); se creditează cu închiderea (debitarea) lunară a veniturilor şi se debitează
cu închiderea (creditarea) cheltuielilor; soldul creditor reprezintă profitul obţinut,
b supus repartizării; soldul debitor reprezintă pierderea ce va trebui acoperită
cont sintetic de gradul II, de activ (pasiv în cazul profitului, activ în cazul pierderii); se
creditează cu închiderea (debitarea) lunară a veniturilor şi se debitează cu închiderea
c (creditarea) cheltuielilor; soldul debitor reprezintă pierderea ce va trebui acoperită
34 Contul 129 „Repartizarea profitului”: 5

este cont de procese economice cu funcţie contabilă de activ; se debitează, la sfârşitul


exerciţiului, cu profitul net repartizat pe destinaţii şi se creditează la începutul exerciţiului
a cu profitul net repartizat; soldul debitor reprezintă profitul net repartizat pe destinaţii
este cont de regularizare cu funcţie contabilă de pasiv; se creditează la începutul
exerciţiului cu profitul net repartizat şi se debitează, la sfârşitul exerciţiului, cu profitul net
b repartizat pe destinaţii; soldul creditor reprezintă profitul net repartizat pe destinaţii
este cont de regularizare cu funcţie contabilă de activ; se debitează, la sfârşitul
exerciţiului, cu profitul net repartizat pe destinaţii şi se creditează la începutul
exerciţiului cu profitul net repartizat; soldul debitor reprezintă profitul net repartizat
c pe destinaţii
Anularea capitalului social pentru 10 actiuni rascumparate VN = 1000 lei/bucata , valoare
35 de rascumparare 1400 lei/bucata 5
% = 109 14000
1012 10000
a 1068 4000
% = 1012 14000
109 10000
b 658 4000
c 109 = 1012 14000
36 Vanzarea in numerar a 10 actiuni rascumparate (VR = 1400) la pret de vanzare 1200 : 5
a 109 = 1012 14000
% = 109 14000
5121 12000
b 664 2000
% = 1012 14000
5121 12000
c 664 2000
Utilizarea primelor de emisiune la cresterea capitalului social in suma de 1000 lei se
37 inregistreaza: 5
a 1012 = 1041 1000
b 456 = 1011 1000
c 1041=1012 1000
38 Utilizarea primelor de fuziune prin acoperirea cheltuielilor cu fuziunea 2000 lei: 5
a 1042=201 2000
b 201 = 1042 2000
c 1042 = 658 2000
39 Se constituie rezerve din prime de emisiune 1000 lei: 5
a 106 = 1011 1000
b 106 = 1043 1000
c 1041=106 1000
Reflectarea in contabilitate a reevaluarii unui mijloc de transport la valoare
limita(bruta): diferenta dintre reevaluarea mijlocului de transport este 425 si
40 diferenta din reevaluarea amortizarii este 255 5
2133 = 106 425
a 106 = 2813 225
2133 = 105 425
b 105 = 2813 225
2133 = 117 425
c 117 = 2813 225
Reflectarea in contabilitate a reevaluarii unui mijloc de transport la valoare neta : valoarea
de inregistrare a mijlocului de transport este 200, valoarea dupa reevaluare este 625 (
diferenta din reevaluare 425) Valoarea de inregistrare a amortizarii 120 si valorea dupa
41 reevaluare a amortizarii 375 (diferenta din reevaluare 225) 5
2133 = 2813 120
a 2813 = 2133 170
2813=2133 120
b 2133=105 170
2813 = 2133 120
c 105 = 2133 170
La sfarsitul exercitiului financiar, dupa aprobarea bilantului profitul propus la repartizare se
42 repartizeaza la: 2000 lei rezerve si restul dividende 5
117 = % 10 000
1068 8000
a 457 2000
% = 117 10 000
1068 2 000
b 457 8 000
117=% 10 000
1068 2 000
c 457 8 000
43 Se inregistreaza reportarea pierderii exercitiului N in N+1 de 10 000 lei: 5
a 117 = 121 12000
b 117 = 129 12 000
c 121 = 117 12 000
44 Cresterea capitalului social din profit reportat 12 000lei: 5
a 121 = 106 12 000
b 1012 = 117 12 000
c 117 = 1012 12 000
45 Se inregistreaza inchiderea contului de venit 500 si cheltuieli 300 prin contul de rezerve: 5
121 = cls7 500
a cls6= 121 300
cls 7 = 121 500
b 121= cls 6 300
cls7 = 121 300
c 121= cls6 500
46 Incorporarea rezervelor in capitalul social 1000 lei se inregistreaza : 5
a 105 = 1011 1000
b 1012 = 106 1000
c 106 = 1012 1000
47 Subvenţiileobţinute
resursele pentru investiţii reprezintă:
de la buget sau de la alte întreprinderi interesate în vederea 6
procurării sau creării de active imobilizate, de asemenea activele imobilizate primite
cu titlu gratuit prin donaţie şi cele constatate în plus cu ocazia inventarierii
a patrimoniului
resursele obţinute de la buget sau de la alte întreprinderi interesate în vederea procurării
sau creării de active circulante, de asemenea activele circulante primite cu titlu gratuit prin
b donaţie şi cele constatate în plus cu ocazia inventarierii patrimoniului
resursele obţinute de la buget sau de la alte întreprinderi interesate în vederea procurării
sau creării de active imobilizate, de asemenea activele imobilizate primite cu titlu oneros
c prin donaţie şi cele constatate în minus cu ocazia inventarierii patrimoniului
48 Contul 131 „Subvenţii pentru investiţii” este: 6
cont de sursă de finanţare, cu funcţie contabilă de pasiv; se creditează cu subvenţiile
încasate de la stat sau din alte surse de finanţare, precum şi cu valoarea bunurilor de
natura activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la inventariere; se
debitează cu cotele părţi din subvenţii asimilate veniturilor pe măsura amortizării sau
realizării prin vânzarea imobilizărilor finanţate; Soldul debitor reprezintă subvenţiile pentru
a investiţiile primite
cont de sursă de finanţare, cu funcţie contabilă de pasiv; se creditează cu
subvenţiile încasate de la stat sau din alte surse de finanţare, precum şi cu valoarea
bunurilor de natura activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate în
plus la inventariere; se debitează cu cotele părţi din subvenţii asimilate veniturilor
pe măsura amortizării sau realizării prin vânzarea imobilizărilor finanţate; Soldul
creditor reprezintă subvenţiile pentru investiţii delimitate în pasiv ca sursă de
b finanţare a imobilizărilor create pe această cale.
cont de regularizare, bifuncţional; se creditează cu subvenţiile încasate de la stat sau din
alte surse de finanţare, precum şi cu valoarea bunurilor de natura activelor imobilizate
primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la inventariere; se debitează cu cotele părţi din
subvenţii asimilate veniturilor pe măsura amortizării sau realizării prin vânzarea
imobilizărilor finanţate; Soldul creditor reprezintă subvenţiile pentru investiţii delimitate în
pasiv ca sursă de finanţare a imobilizărilor create pe această cale. Soldul debitor
c reprezintă subvenţiile subvenţiile pentru investiţiile primite
49 Provizioanele se constituie: 6
din profit pentru datorii clar precizate în ceea ce priveşte natura lor, dar care, la data
închiderii bilanţului, sunt probabile sau certe, dar nedeterminate ca valoare sau dată de
a producere
în scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate în ceea ce priveşte natura lor,
dar care, la data închiderii bilanţului, sunt probabile sau incerte şi determinate ca valoare
b sau dată de producere
în scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate în ceea ce priveşte natura
lor, dar care, la data închiderii bilanţului, sunt probabile sau certe, dar
c nedeterminate ca valoare sau dată de producere
50 Inregistrarea subventiei de primit in suma de 50.000 lei: 6
a 455 = 131 50.000
b 461 = 161 50.000
c 445 = 131 50.000
51 Incasarea subventiei apobate in suma de 50.000 se inregistreaza : 6
a 131 = 758 50.000
b 5121 = 445 50.000
c 5121 = 131 50.000
Factura furnizorului pentru investitia in curs in suma de 90.000 lei plus TVA se
52 inregistreaza: 6
% = 409 107.100
231 90.000
a 4427 17.100
% = 404 107.100
231 90.000
b 4426 17.100
% = 408 107.100
321 90.000
c 4426 17.100
53 Plata facturii furnizorilor de imobilizari in suma de 107100: 6
a 404 = 5191 107.100
b 5211 = 404 107.100
c 404 = 5121 107.100
54 Receptia si punerea în folosinţă a investiţiei in suma de 90.000 lei se inregistreaza: 6
a 212 = 231 90.000
b 212 = 281 90.000
c 281 = 212 90.000
55 Restituirea subvenţiei nefolosite in suma de 10.000 lei se inregistreaza: 6
a 5121 = 131 10.000
b 131 = 5121 10.000
c 455 = 5121 10.000
56 Amortizarea investiţiei in suma de 9000 lei se inregistreaza: 6
a 681 = 212 9000
b 681 = 2812 9000
c 6911 = 2812 9000
57 Amortizarea subvenţiei (50.000 – 10.000):10 ani =4000 lei se inregistreaza: 6
a 131 = 2812 4000
b 6811 = 131 4000
c 131 = 7584 4000
58 Inregistrarea subvenţiei de primit in suma de 50.000 lei conform IAS 20: 6
a 455 = 472 50.000
b 445 = 131 50.000
c 445 = 472 50.000
59 Restituirea subvenţiei nefolosite 10. 000 lei conform IAS 20 se înregistrează 6
a 472 = 5121 10.000
b 472 = 581 10.000
c 5121 = 472 10.000
60 Amortizarea subvenţiei 4.000 lei pe an conform IAS 20 se înregistrează: 6
a 472 = 131 4000
b 472 = 7584 4000
c 6811 = 2811 4000
61 Rambursarea subvenţiei 40.000 lei si amortizate 4.000 se înregistrează 6
% = 4481 40.000
131 36.000
a 6588 4.000
% = 4481 40.000
131 38.000
b 7588 4.000
% = 4481 40.000
131 36.000
c 6588 4.000
62 Plata subvenţiei rambursate 40.000 lei se înregistrează 6
a 131 = 5121 40.000
b 4481 = 5121 40.000
c 5121 = 131 40.000
63 Inregistrarea subventiei de primit pentru dispobil de personal in suma de 10.000 lei: 6
a 7451 = 445 10.000
b 445 = 7415 10.000
c 461 = 6415 10.000
64 Inregistrarea primirii subventiei anuntate 10.000 lei: 6
a 5121 = 455 10.000
b 445 = 5121 10.000
c 5121 = 445 10.000
65 Constituirea provizionalor pentru litigii 5000 lei: 6
a 1612 = 7812 5000
b 1511= 6812 5000
c 6812 =1511 5000
66 Diminuarea si anularea provizioanelor pentru litigii in suma de 1000 lei 6
a 7812 = 1511 1000
b 1511 = 7812 1000
c 1511 = 6812 1000
Inregistrarea in contabilitate a unei sonde achizitionare 5000 lei conform facturii TVA 19% ,
67 cheltuieli cu demontarea 800: 6
2131 = % 5800
404 5000
1513 800
a 4426=404 950
2131 = % 5800
404 800
1513 5000
b 4427=404 950
% = 2131 5800
404 5000
1513 800
c 4426=404 950
68 Împrumuturile
datorii pe termenemisiuni
din de obligaţiuni
lung create denumite
prin vânzarea şi credite
de titluri obligatare
de credite reprezintă:
negociate către 7
a public
b datorii pe termen scurt create prin vânzarea de titluri de valoare negociate către public
c datorii pe termen lung create prin vânzarea de acţiuni negociate către public
69 Obligaţiunile sunt: 7
a obligaţiuni curente cu câştig, obligaţiuni cu primă de rambursare şi obligaţiuni cu loterie

b obligaţiuni ordinare, obligaţiuni cu primă de rambursare şi obligaţiuni cu loterie


obligaţiuni ordinare, obligaţiuni extraordinare, obligaţiuni cu primă de rambursare şi
c obligaţiuni cu loterie
70 Contul 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni” este: 7
cont de activ; în debit se înregistrează suma împrumuturilor din emisiuni rambursate,
valoarea obligaţiunilor emise, răscumpărate şi anulate, împrumuturile din emisiuni de
obligaţiuni convertite în acţiuni, iar în credit se înregistrează suma împrumuturilor deţinute
la valoare de rambursare şi suma primelor de rambursare. Soldul debitor reprezintă
a împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni nerambursate.
cont de pasiv; în credit se înregistrează suma împrumuturilor deţinute la valoare de
rambursare şi suma primelor de rambursare, iar în debit se înregistrează suma
împrumuturilor din emisiuni rambursate, valoarea obligaţiunilor emise,
răscumpărate şi anulate, împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertite în
acţiuni. Soldul creditor reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni
b nerambursate.
cont de pasiv; în credit se înregistrează suma împrumuturilor restituite la valoare de
rambursare şi suma primelor de rambursare, iar în debit se înregistrează suma
împrumuturilor din emisiuni rambursate, valoarea obligaţiunilor emise, răscumpărate şi
anulate, împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertite în acţiuni. Soldul creditor
c reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni rambursate.
Emisiunea de obligatiuni conform prospectului de emisiune in valoare 30000lei se
71 inregistreaza: 7
a 161= 461 30000
b 455 = 161 30000
c 461 = 161 30000
Incasarea in numerar a valorii obligatiunilor ( valoare de emisiune = valoare nomianala=
72 30000) se inregistreaza: 7
a 5311=461 30000
b 461 = 5311 30000
c 161 = 461 30000
Castigurile acordate prin tragere la sorti in valoare de 5000 lei in cazul rambursarii
73 obligatiunilor se inregistreaza: 7
a 1681 = 5311 5000
b 668 = 5311 5000
c 5311 = 1681 5000
Ramburasare in numerar a imprumutului din emisiunea de obligatiuni in suma de 30000 se
74 inregistreaza : 7
a 1681 = 5311 30000
b 161 = 5311 30000
c 5311 = 161 30000
75 Inregistrarea dobanzii la imprumuturi din emisiune din obligatiuni in suma de 4500 este: 7
a 1681 = 666 4500
b 686 = 161 4500
c 666 = 1681 4500
Emisiunea de obligatiuni cu prima de rambursare , valoare nominala 3500 pe valoare de
76 emisiune 3000 se inregistreaza: 7
% = 161 35000
461 30000
a 169 5000
% = 161 35000
461 30000
b 1681 5000
c. 161 = % 35000
461 30000
c 169 5000

77 Contractarea creditului bancar cu termen lung 100000, cu dobanda 5% se inregistreaza: 7


5121 = 1621 100000
a 1682 = 666 5000
5121 = 666 100000
b 666 = 162 5000
5121 = 1621 100000
c 666 = 1682 5000
Rambursarea creditului bancar cu termen lung 100000 lei si a dobanzilor aferente 5 % se
78 inregistreaza: 7
% = 5121 105000
1621 5000
a 1682 100000
% =5121 105000
1621 100000
b 1682 5000
% = 5121 105000
1621 100000
c 666 5000
79 Prin valoarea justă se înţelege 8
suma pentru care un pasiv ar putea fi schimbat de bună voie între două părţi aflate în
a cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii la un preţ nedeterminat obiectiv
suma pentru care un activ ar putea fi schimbat conform unui contract între două părţi aflate
b în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii la un preţ nedeterminat obiectiv
suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două părţi aflate în
c cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii la un preţ determinat obiectiv
80 Evaluarea contabilă a imobilizărilor se face: 8

a la intrare, la inventariere, la închiderea exerciţiului şi la data ieşirii din patrimoniu


b la intrare, la inventariere, la data ieşirii din patrimoniu şi la scăderea din gestiune

c la intrare, la închiderea exerciţiului, la data ieşirii din patrimoniu şi la scăderea din gestiune
81 Valoarea de achiziţie conform (I.A.S.16) este alcătuită din:
preţ de vânzare, taxe vamale şi alte taxe nedeductibile, toate veniturile directe necesare
a punerii bunului în stare de funcţionare
preţ de cumpărare, taxe vamale şi alte taxe nedeductibile, toate cheltuielile directe
b necesare punerii bunului în stare de funcţionare
preţ de vânzare, taxe vamale şi alte taxe deductibile, toate cheltuielile directe necesare
c punerii bunului în stare de funcţionare
82 Costul de producţie care este format din: 8

costul de achiziţie al materiilor prime, materialelor consumate, costul de prelucrare directă,


costuri indirecte de producţie repartizate raţional, costurile reparării utilajelor folosite,
a rebuturile şi alte căderi tehnice peste limitele normale, alte costuri cu desfacerea
costul de achiziţie al materiilor prime, materialelor consumate, costul de prelucrare directă,
costuri indirecte de producţie repartizate raţional, costurile dobânzilor la împrumuturi
pentru imobilizări, rebuturile şi alte căderi tehnice peste limitele normale, alte costuri cu
b desfacerea
costul de achiziţie al materiilor prime, materialelor consumate, costul de prelucrare directă,
costuri indirecte de producţie repartizate raţional, costurile îndatorării în cazul opţiunii
pentru tratamentul alternativ al acestora, rebuturile şi alte căderi tehnice peste limitele
c normale, alte costuri delimitate în mod direct
83 Conturile din grupa 20 sunt: 9
după conţinutul economic imobilizări financiare şi după funcţia contabilă conturi de activ;
se debitează cu valoarea imobilizărilor financiare intrate şi se creditează cu valoarea
imobilizărilor financiare ieşite; soldul debitor reflectă valoarea imobilizărilor aflate în
a patrimoniu
după conţinutul economic imobilizări necorporale şi după funcţia contabilă conturi
de activ; se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate şi se creditează
cu valoarea imobilizărilor necorporale ieşite; soldul debitor reflectă valoarea
b imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniu
după conţinutul economic imobilizări necorporale şi după funcţia contabilă conturi de
pasiv; se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale ieşite şi se debitează cu
valoarea imobilizărilor necorporale intrate; soldul creditor reflectă valoarea imobilizărilor
c necorporale aflate în patrimoniu
84 Concesiunea este: 9
convenţia unor persoane fizice sau juridice prin care statul vinde condiţionat şi pe un timp
determinat dreptul de posesiune a unor servicii publice sau anumite bunuri în schimbul
a unor redevenţe
convenţia unor persoane fizice sau juridice prin care statul cedează condiţionat şi pe un
timp nedeterminat dreptul de exploatare a unor servicii publice sau anumite bunuri în
b schimbul unor servicii
convenţia unor persoane fizice sau juridice prin care statul cedează condiţionat şi
pe un timp determinat dreptul de exploatare a unor servicii publice sau anumite
c bunuri în schimbul unor redevenţe
85 Imobilizări necorporale sau intangibile cuprind: 9
activele identificabile nemonetare fără suport material şi deţinute pentru utilizare în
procesul de producţie sau furnizoare de bunuri şi servicii, pentru a fi închiriate
a terţilor sau pentru scopuri administrative
activele identificabile nemonetare cu suport material şi deţinute pentru utilizare în procesul
de producţie sau furnizoare de bunuri şi servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru
b scopuri administrative
activele identificabile monetare fără suport material şi deţinute pentru a fi utilizate în
comerţ sau furnizoare de bunuri şi servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri
c administrative
86 Cheltuielile cu costituirea unei societati comerciale in suma de 1000 se inregistreaza: 9
a 208 = 5311 1000
b 201 = 5311 1000
c 5311=201 1000
Amortizarea cheltuielilor de constituire 10000lei in 2 ani si scoaterea acestora din evidenta
87 se inregistreaza: 9
201= 6811 5000(x2ani)
a 201=2801 10000
6811 = 201 5000(x2ani)
b 2801=201 10000
6811 = 2801 5000 (x 2 ani)
c 2801 = 201 10000
88 Acoperirea cheltuielilor de constituire 2000lei din prime de emisiune se inregistreaza: 9
a 1041 = 201 2000
b 1044 = 201 2000
c 1041= 207 2000
Factura privind lucrarile de cercetare-dezvoltare in curs de executie 10000lei +TVA se
89 inregistreaza: 9
404= % 11900
233 10000
a 4426 1900
% = 404 11900
233 1900
b 4426 10000
% = 404 11900
233 10000
c 4426 1900
Receptia finala a documentatiei privind cercetarea dezvoltarea societatii dupa 2 facturi de
90 lucrari in curs de executie a 10000 lei + TVA fiecare se inregistreaza: 9
a 203 = 233 1000
b 233=203 1000
c 208 = 233 1000
91 Intrarea unei concesiuni in suma de 5000 lei in subventie se inregistreaza: 9
a 205 = 131 5000
b 131 = 205 5000
c 208 = 131 5000
92 Intrarea unei concesiuni in suma de 5000 lei prin aport la capital:
a 207= 456 5000
b 456 = 205 5000
c 205 = 456 5000
Inregistrarea fondului comercial 30.000lei la achizitie cladire in valoare de 100.000 lei +
93 TVA 19% se inregistreaza: 9
404 = % 154700
212 100.000
207 30.000
a 4426 24700
% = 404 154700
212 100.000
207 30.000
b 4426 24700
% = 404 154700
212 30.000
207 100.000
c 4426 24700
Amortizarea anuala a cladirii 5000lei si amortizarea fondului comercial al cladirii 2000 lei
94 se inregistreaza: 9
2812 = 6811 5000
a 6811=2807 2000
6811 = 2812 2000
b 6811 = 2807 5000
6811 = 2812 5000
c 6811 = 2807 2000
95 Nu sunt considerate imobilizări corporale: 10
*componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia reparaţiilor care au ca
scop restabilirea parametrilor tehnici iniţiali ai D391;
*construcţiile şi instalaţiile provizorii;
*animalele tinere, animalele de îngrăşat, păsări şi colonii de albine;
*echipamentul de protecţie şi de lucru;
*sculele, dispozitivele, verificatoare
a *pădurile
*componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia reparaţiilor care au ca scop
creşterea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora;
*construcţiile şi instalaţiile;
*animalele tinere, animalele de îngrăşat, păsări şi colonii de albine;
*echipamentul de protecţie şi de lucru;
*sculele, dispozitivele, verificatoare
b *pădurile
*componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia reparaţiilor care au ca scop
restabilirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora;
*construcţiile şi instalaţiile;
*pasarile, animalele de prăsilă;
* echipamentul de protecţie şi de lucru;
*sculele, dispozitivele, verificatoare
c * pădurile
Concesionarea unei cladiri in valoare 100.000 si a redeventei lunare de 5000lei se
96 inregistreaza: 10
167= 205 100.000
a 612 = 5121 5.000
205 = 167 100.000
b 612 = 5121 5000
212 = 167 100.000
c 612 = 5121 5.000
97 Se restituie bunul luat in concesiune (cladire) in valoarea 1 000 000 10
a 167 = 212 1 000 000
b 205 = 212 1 000 000
c 167 = 205 1 000 000
Inregistrarea dobanzii aferente concesiunii si plata acesteia in suma de 300 lei se
98 inregistreaza: 10
666 = 1687 300
a 1687 = 5121 300
666 = 5121 300
b 1687 = 1682 300
666 = 167 300
c 5121 = 1687 300
99 Conform IAS 16, amortizarea se defineşte ca fiind: 11
a alocarea integrală a valorii amortizabile a unui activ la sfârşitul duratei sale de viaţă

b alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă


c alocarea integrală a valorii amortizabile a unui pasiv pe întreaga sa durată de viaţă
100 Amortismentul unei imobilizări corporale depinde de trei parametrii: 11
a valoare de bilanţ, durată normală de amortizare şi regimul de utilizare
b valoare contabilă, durată normală de funcţionare şi regimul de amortizare
c valoare justă, durată normală de funcţionare şi regimul de amortizare
101 Durata normală de utilizare reprezintă: 11
durata de utilizare în care cheltuielile efectuate din utilizarea imobilizărilor corporale sunt
a mai mari decât veniturile obţinute în funcţionare, întreţinere, reparare
durata de utilizare în care veniturile obţinute din utilizarea imobilizărilor corporale sunt mai
b mici decât cheltuielile necesare pentru funcţionare, întreţinere, reparare

durata de utilizare în care veniturile obţinute din utilizarea imobilizărilor corporale


c sunt mai mari decât cheltuielile necesare pentru funcţionare, întreţinere, reparare
102 Amortizarea lineară constă în: 11
excluderea din cheltuielile de exploatare a unei sume fixe stabilite proporţional cu durata
de utilizare a mijlocului fix şi se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la
a valoarea de inventar a imobilizării corporale

includerea în cheltuielile de exploatare a unei sume fixe stabilite proporţional cu


durata de utilizare a mijlocului fix şi se calculează prin aplicarea cotei anuale de
b amortizare la valoarea de intrare a imobilizării corporale
includerea în cheltuielile financiare a unei sume variabile stabilite proporţional cu durata de
utilizare a mijlocului fix şi se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la
c valoarea de intrare a imobilizării corporale
103 Amortizarea accelerată constă în: 11
includerea în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări
de 50% din valoarea de intrare iar pentru exerciţiile următoare amortizările anuale
sunt calculate după sistemul linear prin divizarea valorii rămase la numărul de ani
a de utilizare rămaşi
includerea în ultimul an de funcţionare în cheltuielile curente a unei amortizări de 50% din
valoarea de intrare iar pentru exerciţiile următoare amortizările anuale sunt calculate după
b sistemul linear prin divizarea valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămaşi
includerea în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de
30% din valoarea de intrare iar pentru exerciţiile următoare amortizările anuale sunt
calculate după sistemul exponenţial prin divizarea valorii rămase la numărul de ani de
c utilizare rămaşi
104 Amortizarea degresivă presupune: 11
o amortizare mai accentuată în primii ani; presupune calcularea cotei de amortizare
degresive prin înmulţirea cotei de amortizare lineare cu unul din următorii coeficienţi:
* K = 0,5 pentru durată normală de funcţionare între 2 şi 5 ani inclusiv
* K = 1 pentru durată normală de funcţionare între 5 şi 10 ani inclusiv
a * K = 1,5 pentru durată normală de funcţionare peste 10 ani
o amortizare mai accentuată în primii ani; presupune calcularea cotei de amortizare
degresive prin înmulţirea cotei de amortizare lineare cu unul din următorii coeficienţi:
* K = 1,5 pentru durată normală de funcţionare între 3 şi 6 ani inclusiv
* K = 2,5 pentru durată normală de funcţionare între 6 şi 10 ani inclusiv
b * K = 3,5 pentru durată normală de funcţionare peste 10 ani
o amortizare mai accentuată în primii ani; presupune calcularea cotei de amortizare
degresive prin înmulţirea cotei de amortizare lineare cu unul din următorii
coeficienţi:
* K = 1,5 pentru durată normală de funcţionare între 2 şi 5 ani inclusiv
* K = 2 pentru durată normală de funcţionare între 5 şi 10 ani inclusiv
c * K = 2,5 pentru durată normală de funcţionare peste 10 ani

Un mijloc de transport are valoare de intrare 10.000 u.m.; durată normală de utilizare 5 ani.
105 Care este valoarea amortizării în anul patru de funcţionare după metoda AD 1? 11
a 1470
b 1633,33
c 1833,33
106 Imobilizări financiare denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu cuprind: 12
Imobilizări financiare denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu; cuprind valori
financiare investite de unitate în patrimoniul societăţii comerciale respective sub forma
a titlurilor de participare,
Imobilizări financiare intereselor
denumite şideinvestiţii
participare, şi a altorsau
financiare titlurideşiportofoliu
creanţe imobilizate
;cuprind
valori financiare investite de unitate în patrimoniul altor societăţi comerciale sub
forma titlurilor de participare, intereselor de participare, şi a altor titluri şi creanţe
b imobilizate
Imobilizări financiare denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu; cuprind valori
create de unitate în patrimoniul altor societăţi comerciale sub forma mijloacelor fixe,
c intereselor şi a stocuri şi creanţe imobilizate
107 Contractarea unui autoturism prin leasing financiar 1000000lei se inregistreaza: 13
a 2133 = 167 1000000
b 2183 = 167 1000000
c 167 = 2133 1000000
Inregistrarea ratei de leasing financiar conform facturii cu valoarea: rata leasing 30000,
108 TVA 19%, rata dobanzii 3000 se inregistreaza: 13
% = 404 38700
167 30000
1687 3000
a 4426 5700
% = 404 38700
167 30000
1687 3000
b 4427 5700
% = 404 38700
167 3000
1687 30000
c 4426 5700
COD BROSURA 72
1.La sfarsitul lunii iunie, TVA colectata este de 32.000lei, TVA deductibila este de 20.000lei
si TVA neexigibila inclusa in pretul cu amanuntul al marfurilor aflate in stoc este de
12.000lei. Regularizarea TVA se va inregistra astfel:
a. 4427 = % 32.000
4426 20.000
4424 12.000
b.4427 = % 32.000
4426 20.000
4428 12.000
c.4427 = % 32.000
4426 20.000
4423 12.000

2.In functie de numarul conturilor care intra in structura articolelor contabile, acestea pot fi:
a.articole contabile de colectare sau stornare
b.articole contabile simple
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile compuse
e.articole contabile curente

3.Actiunile interprinse in etapa preliminara a inventarierii (pregatirea inventarierii) pot fi


structurate in doua categorii distincte:
a.masuri de natura contabila si masuri de securitate
b.masuri organizatorice si masuri de verificare a exactitatii aparatelor de control
c.masuri organizatorice si masuri de natura contabila

4.Punerea in functiune a conturilor “Cheltuieli in avans” si “Venituri in avans” are loc pentru
a respecta:
a.principiul independentei exercitiului
b.principiul continuitatii activitatii
c.principiul prudentei
d.principiul permanentei metodelor

5.Se constata plus de inventar un aparat de masura si control evaluat la 3.000lei. Inregistrarea
in contabilitate se prezinta astfel:
a. ar fi 2132 A + Debit si 141 P + Credit, adica 2132=141
b.2132 = 722 3.000 3.000
c.131 = 2132 3.000 3.000

6.Imobilizarile necorporale cuprind:


a.fondul comercial
b.investitiile financiare pe termen scurt
c.programe informatice
d.acreditive in lei
e.concesiuni
7.Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare” se caracterizeaza prin
urmatoarele aspecte:
a.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt
b.are functiune contabila de pasiv
c.este un cont bifunctional
d.este un cont de active, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50

8.Din punct de vedere al modului de participare la crearea de noi valori, cheltuielile se


clasifica in:
a.cheltuieli productive si neproductive
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte

9.Contabilitatea de trezorerie presupune:


a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
decontate efectiv la trezorerie
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au
fost decontate efectiv la trezorerie
c.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor corespunzatoare
tranzactiilor si evenimentelor pe masura ce acestea s-au produs, si nu atunci cand intervine
plata sau incasarea lor

10.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de
catre casier a sumei de 15.000 lei.
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.5121=581 15.000 15.000

11. In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilateral
b.grafica unilateral
c.grafica liniara

12.Potrivit Legii contbilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie:


a.unitatile comerciale
b.centre autonome
c.unitatile in curs de lichidare
d.unitatile care obtin profit

13.Imobilizariile corporale, numite si active tangibile, cuprind:


a.bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.economice de investitii care au continut concret, material sau fizic
c.bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei

14.Subiectul unei stiinte formuleaza raspunsul la intrebarea:


a.care este nivelul atins de cunoasterea domeniului respectiv?
b.ce studiaza stiinta respectiva?
c.cine sunt utilizatorii informatiilor dobandite intr-un anumit domeniu?
d.care sunt procedeele utilizate in cunoastere?
15.Contul 121 “Profit si pierdere” se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
a.soldul final debitor reflecta profitul realizat
b.poate avea numai sold debitor
c.este un cont bifunctional
d.soldul final creditor reflecta profitul realizat

16.Achizita unui program informatic pentru evidenta salariilor in valoare de 10.000lei, TVA
19% se inregistreaza astfel:
a.% = 404 11.900
208 10.000
4426 1.900
b.% = 40 11.900
208 10.000
4426 1.900
c.% = 404 11.900
208 10.000
4427 1.900

17.Principiul dublei inregistrari presupune:


a.insemnarea zilnica a operatiunilor economice
b.sistematizarea tranzactiilor in registrul Cartea mare
c.inregistrarea fiecarei operatiuni in cel putin doua conturi, unul care se debiteaza si
unul care se crediteaza

18.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde:


cheltuieli de transport 160lei si diurna 20lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind
ca valoare avansului de trezorerie acordat a fost de 200lei?
a.625 = % 200
542 180
5311 20
b.% = 542 200
625 180
5311 20
c.542 = % 200
625 180
5311 20

19.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:


a.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
b.sume incasate si necuvenite firmei
c.obligatiile curente fata de personal
d.obligatiile comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri

20.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii, inventarierea reprezinta:


a.un procedeu comun tuturor stiintelor
b.un procedeu specific metodei contabilitatii
c.un procedeu comun disciplinelor economice
21.Conform facturii nr.102/9/06/200N primita de la CONEL, consumul de energie electrica
este in valoare de 4.000lei, TVA 19%. Inregistarea in contabilitate se prezinta astfel:
a.% = 401 4.000
605 3361.35
4426 638.65
b.401 = % 4.760
605 4.000
4426 760
c.% = 401 4.760
605 4.000
4426 760

22.Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar se refera la:


a.inventarierea generala a patrimoniului
b.intocmirea balantei de verificare finale
c.intocmirea balantei de verificare primara
d.contabilizarea operatiunilor de regularizare
e.determinarea rezultatului contabil
f.determinarea profitului impozabil, a impozitului de profit si contabilizarea acestuia
g.inchiderea conturilor de activ si a conturilor de pasiv

23.Operatiile de regularizare presupun contabilizarea:


a.diferentele constatate la inventariere
b.provizioanelor pentru depreciere
c.inchiderii conturilor de activ si de pasiv
d.delimitarii in timp a cheltuielilor si veniturilor
e.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
f.variatia stocurilor
g.amortizarilor
h.diferentelor de curs valutar

24.Circuitul documentelor reprezinta:


a.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii si pana la cel al
intocmirii lor
b.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul intocmirii respectiv al
intrarii lor in unitate si pana la cel al livrarii
c.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii respectiv al intrarii
lor in unitate si pana la cel al intocmirii

25.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:


a.acesta exprima valoare existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in
momentul incetarii activitatii firmei
b.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat
c.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat

26.In functie de dependenta lor de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:


a.cheltuieli variabile si cheltuieli fixe
b.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
27.Subventiile pentru investitii sunt destiante:
a.procurarii sau producerii de imobilizari
b.acoperirii cheltuielilor cu disponibilizarea personalului
c.inaintarii activitatii pe termen lung

28.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectata corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.% = 456 27.500
2132 20.000
5121 7500
c.456 = 1012 27.500 27.500

29.Diferentele de pret aferente produselor vandute se determina prin formula:


a.348 * Rc345
b.348 * Sfd345
c.348 * Rd345

30.Articolele contabile care contin numai doua conturi se numesc:


a.articole contabile complexe
b.articole contabile simple
c.articole contabile compuse

31.Contul 472” Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.Conturi de venituri ale perioadei curente
b.Conturi de terti
c.Conturi de rezultate

32.In urma modificarilor permutative:


a.totalul general al bilantului se modifica
b.totalul general al bilantului ramane neschimbat
c.conturile in cauza se soldeaza

33.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli fac parte din:


a.categoria conturilor de capitaluri
b.categoria conturilor rectificate de activ
c.categoria conturilor rectificate de pasiv

34.Rezultatul contabil al exercitiului se determina ca diferenta intre:


a.venituri si cheltuieli in momentul incasarii sau platii lor
b.venituri si cheltuieli indiferent de data incasarii sau platii lor
c.venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile, ale perioadei curente

35.Debitorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care datoreaza ceva, un bun, o suma de bani, trebuie sa execute
o lucrare sau un serviciu in favoarea altei persoane, numite creditor
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun, o suma de bani, a beneficiat de
o lucrare sau serviciu din partea altei persoane, numite creditor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans din partea altei persoane, numite creditor
36.Debitul contului reprezinta in mod conventional:
a.partea dreapta a contului
b.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
c.partea stanga a bilantului
d.partea stanga a contului

37.Balanta de verificare pe rulaj sistematizeaza din Registrul Cartea-Mare, urmatoarele


informatii:
a.soldul initial debitor sau creditor
b.rulajul sau miscarile debitoare si creditoare
c.total sume, debitoare si creditoare
d.soldul final debitor si creditor

38.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor

39.Consemnarea in contabilitate a contributiei unitatii la fondul de somaj aferenta salariilor


din luna curenta de 6.000lei (200 000*3%) se poate prezenta astfel:
a.4371 = 6452 6.000 6.000
b.4371 = 5121 6.000 6.000
c.6452 = 4371 6.000 6.000

40.Care dintre urmatoarele relatii matematice conduce la determinarea soldului final debitor:
a.sold initial debitor + rulaj debitor – rulaj creditor
b.total sume creditoare – total sume debitoare
c.sold initial creditor + rulaj debitor
d.total sume debitoare – total sume creditoare

41. Se livreaza cu factura fiscala nr. 86/25.09.200N unui client 300 bucati produs finit A la un
pret de vanzare de 200lei/buc, TVA 19%. Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute se
face la costul prestabilit de 180lei/buc. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect
vanzarea si descarcarea gestiunii:
a.% = 4111 71.400
701 60.00
4427 11.400
345 = 711 54.000 54.000
b.4111 = % 71.400
701 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
c.4111 = % 71.400
345 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
42.O societate comerciala producatoare de bunuri prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea
situatie: produse finite A 2000buc evaluate la un cost prestabilit de 60lei/buc si un cost
efectiv de 55 lei/buc. Se livreaza unui client cu factura fiscala nr.35/12.05.200N 1000 buc
produs A (din cele aflate in stoc) la un pret de vanzare de 75lei/buc, TVA 19% si se descarca
gestiunea pentru produsele livrate la nivelul costului prestabilit. Care din urmatoarele
corespondente reflecta corect valorificarea, descarcarea gestiunii si diferentele de pret
aferente produsul A:
a.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
b.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 5.000 5.000
c.4111 = % 89.250
345 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000

43.Pentru evaluarea iesirilor din patrimoniu si implicit a consumurilor de stocuri se poate


realiza una din urmatoarele metode:
a.NIFO
b.FIFO
c.CPM
d.metoda costului normat

44.Dupa forma de prezentare:


a.documente cumulative
b.documente netipizate
c.documente tipizate

45.Care din urmatoarele regimuri de amortizare a imobilizarilor corporale poate fi utilizat de


o unitate patrimoniala care desfasoara activitati cu caracter economic:
a.amortizarea liniara
b.amortizarea degresiva
c.amortizarea functionala
d.amortizarea accelerata

46.Depunerea la banca pe baza foii de varsamant a sumei de 17.235 lei incasata din vanzarea
cu amanuntul a marfurilor se inregistreaza astfel:
a.5311 = 581 17.235 17.235
b.581 = 5311 17.235 17.235
c.5121 = 581 17.235 17.235
47.Materialele consumabile evaluate la 20 lei, constatate minus la inventariere se
contabilizeaza astfel:
a.711 = 302 20 20
b.602 = 302 20 20
c.302 = 602 20 20

48.Dupa amortizarea integrala, programul informatic pentru evidenta salariilor cu o valoare


de 10.000 lei este scos din evidenta. Care din variantele urmatoare de inregistrare a scoaterii
din evidenta a programului informatic este incorecta:
a. 6811 = 208 10.000 10.000
b.2808 = 208 10.000 10.000
c.208 = 2808 10.000 10.000

49.In functie de momentul si scopul calcularii lor, costurile pot fi:


a.costuri efective si costuri anticalculate
b.costuri complete si costuri partiale
c.costuri reale si costuri prestabilite

50.Printre calculele periodice de sinteza, regasim:


a.balanta de verificare
b.bilantul
c.contul
d.Registrul – Jurnal
e.calculatia costurilor
COD BROSURA 16
1.Elementele care caracterizeaza persoana juridica a unei entitati sunt:
a.functionarea in conditii de rentabilitate
b.existenta unui patrimoniu distinct
c.continuitatea activitatii
d.integritatea patrimoniului interprinderii

2.Contabilitatea de trezorerie presupune:


a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au
fost decontate efectiv la trezorerie
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
decontate efectiv la trezorerie
c.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor corespunzatoare
tranzactiilor si evenimentelor pe masura ce acestea s-au produs, si nu atunci cand intervine
plata sau incasarea lor

3.Din definitia obiectului contabilitatii deducem:


a.contabilitatea reprezinta o acumulare de cunostiinte
b.calea de urmat in cunoasterea miscarilor de valori
c.contabilitatea cerceteaza averea sau patrimoniul intr-o dubla reprezentare

4.Dupa natura conturilor continute, balantele de verificare se clasifica in:


a.balante de verificare ale conturilor sintetice
b.balante de verificare pe solduri finale
c.balante de verificare ale conturilor analitice

5.Articolele contabile care contin numai doua conturi de numesc:


a.articole contabile compuse
b.articole contabile complexe
c.articole contabile simple

6.Fac parte din categoria imobilizarilor financiare urmatoarele:


a.titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului sau societatii din afara
grupului
b.creante imobilizate
c.alte creante imobilizate
d.alte creante in legatura cu personalul

7.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:


a.acesta exprima valoare existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in
momentul incetarii activitatii firmei
b.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat
c.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat

8 Erorile esentiale sau de fond sunt urmatoarele:


a.omisiunea inregistrarii unei operatiuni economice
b.stabilirea gresita a soldului unui cont
c.formularea eronata a unui articol contabil
d.erorile prin compensare
9.Pasivul bilantier cuprinde:
a.toate activele firmei
b.datoriile care trebuie platite intr-o perioda de pana la un an
c.capitalurile proprii
d.venituri in avans (pasive de regularizare)

10.Conturile care detaliaza in parti componente substantele patrimoniale de aceeasi natura se


numesc:
a.conturi sintetice
b.conturi analitice
c.conturi balansate

11.Imobilizarile corporale, numite si active tangibile, cuprind:


a.acele bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.acele bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
c.valorile economice de investitii ce au un continut concret, material sau fizic

12.Contul balansat sau soldat reprezinta:


a.contul care prezinta sold final debitor
b.contul care prezinta sold final creditor
c.contul care prezinta sold 0

13.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:


a.obligatii comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri
b.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
c.sume incasate si necuvenite firmei
d.obligatiile curente fata de personal

14.Printre procedeele comune disciplinelolor economice regasim:


a.evaluarea
b.analiza
c.inventarierea
d.documentatia
e.contul
f.rationamentul

15.Analiza contabila este:


a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.rationamentul intreprins asupra fiecarei operatiuni economice consemnate in
documentul adecvat in scopul determinant
c.descrierea succinta a operatiunii economice inregistrate
d.rezultatul articolului contabil

16.Debitul contului reprezinta in mod conventional:


a.partea stanga a contului
b.partea dreapta a contului
c.partea stanga a bilantului
d.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
17.Metoda contabilitatii cuprinde in demersul sau un numar de:
a.doua trepte
b.trei trepte
c.atatea trepte cate sunt necesare

18.Rulajul contului cuprinde:


a.valoare existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusive soldul initial

19.Balanta de verificare “SAH” sistematizeaza din registrul Cartea-Mare, urmatoarele


informatii:
a.soldul final debitor si creditor
b.total rulaj debitor si creditor
c.total suma debitoare si creditoare
d.soldul final debitor si creditor

20.Care este regula de functionare a conturilor de activ?


a.conturile de activ consemneaza in debit existentul (soldul) initial si sporirile ulterioare
care apar in credit, micsoratiile avand la sfarsitul exercitiului sold final debitor
b.conturile de activ cresc in debit si scad in credit
c.conturile de activ se debiteaza in debit si se crediteaza in credit
d.conturile de activ se debiteaza in credit si se crediteaza in debit

21.Formula contabila 5121 = 4111 poate avea urmatoarea explicatie:


a.primirea de bani de la asociati
b.plata unei sume catre client
c.incasarea unei sume in contul de disponibil de la client

22.Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci si caseria persoanei juridice


se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul unuia din urmatoarele conturi:
a.4511
b.4518
c.581
d.457
e.4581

23.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se
inregistreaza astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000

24.Compensarea partiala a TVA datorata in luna iunie de 12.000lei cu TVA de recuperat din
luna mai de 10.000 lei este reflectata corect prin corespondenta:
a.4423 = 4424 10.000 10.000
b.4423 = 4424 12.000 12.000
c.4424 = 4423 10.000 10.000
25.Care din urmatoarele categorii de cheltuieli sunt cuprinse in categoria cheltuielilor de
exploatare:
a.cheltuielile privind dobanzile
b.cheltuielile cu personalul
c.cheltuielile privind stocurile
d.cheltuielile din sconturi obtinute

26.Veniturile din dobanzi fac parte din urmatoarea categorie de venituri:


a.venituri extraordinare
b.venituri din productia de imobilizari
c.venituri financiare
d.venituri din sconturi obtinute

27.O amenajare de teren finalizata in cursul exercitiului curent cu o valoare de intrare de


6.000lei, din care lucrari de amenajari efectuate in exercitiul precedent 3.000lei, se
inregistreaza astfel:
a.2112 = % 6.000
231 3.000
722 3.000
b.% = 2112 6.000
231 3.000
722 3.000
c.2112 = % 6.000
233 3.000
722 3.000

28.Contul 4428 “TVA neexigibila” poate sa apara in urmatoarele situatii:


a.in cazul cumpararilor si vanzarilor fara factura
b.in cazul cumpararilor si vanzarilor cu plata in rate
c.atunci cand marfurile sunt evaluate la pretul cu amanuntul (pret vanzare, inclusive TVA)

29.Contul 472 “Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.conturi de rezultate
b.conturi de venituri ale perioadei curente
c.conturi de terti

30.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25 lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectat corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.456 = 1012 27.500 27.500
c.% = 456 27.500
2133 20.000
5311 7.500

31.Scoaterea din functiune a unui utilaj complet amortizat avand valoarea contabila de 13.000
lei este reflectata corect prin:
a.2813 = 2131 13.000 13.000
b.2131 = 2813 13.000 13.000
c.6588 = 2131 13.000 13.000
32.Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat, o societate comerciala primeste de
la clientul sau un avans de 30% din valoarea totala a contractului care este de 47.6000lei,
inclusiv TVA. Pentru avansul incasat societatea intocmeste factura. Inregistrarea in
contabilitate se prezinta astfel:
a.5121 = % 14.280
419 12.000
4427 2.280
b.419 = % 14.280
5121 12.000
4427 2.280
c.5121 = % 14.280
419 12.000
4426 2.280

33.Se receptioneaza din sectiile de fabricatie, conform notei de predare nr.59/20.08.200N,


500 bucati produse finite evaluate la un cost prestabilit de 300lei/buc. Inregistrarea corecta in
contabilitate este:
a.711 = 345 150.000 150.000
b.345 = 331 150.000 150.000
c.345 = 711 150.000 150.000

34.Costul de achizitie a bunurilor procurate cu titlu oneros cuprinde:


a.pretul de cumparare a bunurilor
b.costul materiilor prime si a materialelor consumate pentru obtinerea produselor finite
c.cheltuielile de transport-aprovizionare
d.taxele nerecuperabile

35.Formula contabila 603 = 303 poate avea urmatoarea explicatie:


a.trecerea pe cheltuieli a valorii materialelor de natura obiectelor de inventar in
folosinta
b.plusuri de inventar in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar
c.pierderi din calamitati in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar

36.Contul 121 “Profit si pierdere” se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:


a.poate avea numai sold debitor
b.este un cont bifunctional
c.soldul final creditor reflecta profilul realizat
d.soldul final debitor reflecta profilul realizat

37.Reflectarea creantelor ce apar in decontarile cu personalul se face cu ajutorul urmatoarelor


conturi:
a.424
b.425
c.426
d.428
e.4282
38.Plata prin contul disponibil a TVA datorata in suma de 2.000lei este reflectata corect prin
corespondenta:
a.4423 = 5121 2.000 2.000
b.5121 = 4423 2.000 2.000
c.4423 = 5321 2.000 2.000

39.Evidenta fluxurilor banesti in numerar se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:


a.5311
b.5314
c.5112
d.5113
e.5114

40.Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare” se caracterizeaza prin


urmatoarele aspecte:
a.este un cont bifunctional
b.este un cont de activ, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50
c.are functiune contabila de pasiv
d.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt

41.Daca avem in vedere partea din sfera cheltuielilor de productie absorbita in determinarea
costului de productie, distingem doua mari grupe de metode:
a.metode totale si metode partiale
b.metode totale si metode evoluate
c.metode de baza si metode partiale

42.Printre metodele partiale de calculatie a costurilor, distingem:


a.metoda direct-costing
b.metoda costurilor directe
c.metoda standard-cost

43.Dupa continutul si natura economica a tipului de cost calculat, distingem:


a.costuri complete si costuri partiale
b.costuri contabile si costuri economice
c.costuri totale si costuri specifice

44.Printre metodele moderne de calculatie a costurilor pot fi mentionate:


a.metoda standard-cost
b.metoda direct-costing
c.metoda THM
d.metoda calculatiei simple

45.Printre metodele clasice de calculatie a costurilor pot fi mentionate:


a.metoda globala
b.metoda pe faze
c.metoda pe comenzi
d.metoda normativa
e.metoda standard cost
46.Ordonarea documentelor justificative se poate face dupa urmatoarele criterii:
a.metodologic
b.cronologic
c.nominal
d.al culorii
e.geografic

47.Dintre functiile specific documentelor justificative, se regasesc mai jos:


a.functia juridica sau probanta
b.functia matematica
c.functia de consemnare letrica si cifrica
d.functia de inventariere periodica
e.functia de asigurare a integritatii patrimoniului

48.Dupa modul de repartizare in costul produselor, cheltuielile de productie se grupeaza in:


a.cheltuieli directe si chletuieli indirecte
b.cheltuieli directe si cheltuieli de desfacere
c.cheltuieli comune si cheltuieli financiare

49.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei
costurilor productiei:
a.principiul documentarii
b.delimitarea in timp a cheltuielilor de productie
c.separarea cheltuielilor de productie de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.individualizarea cheltuielilor pe produs

50.In functie de dependenta lor fata de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:
a.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli variabile si chieltuieli fixe
COD BROSURA 49
1.Informatiile contabile care au un interes financiar indirect sunt:
a.fiscale
b.de control
c.de planificare la diferite nivele
d.diverse:salariati, sindicate, clienti, publicul, consultanti financiar

2.Conform Legii Contabilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie:


a.unitatile care obtin profit
b.unitatile in curs de lichidare
c.unitatile autonome
d.unitatile comerciale

3.Obiectul propriu al unei stiinte reprezinta:


a.abilitatea de abordare a unui domeniu de cunoastere
b.ansamblul mijloacelor si procedeelor utilizate
c.categorie de fapte sau grup de fenomene de care se ocupa o anumita stiinta
d.principii si reguli recunoscute de practica

4.Creditorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care a dat ceva, un bun sau o suma de bani, a executat o
lucrare sau a prestat un seviciu, altei persoane numita debitor sau beneficiar
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun sau o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau un seviciu din partea altei persoane numita debitor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans de la o alta persoana numita debitor sau
beneficiar

5.Din punct de vedere contabil, elementele de pasiv se impart in:


a.de regularizare
b.curente si extraordinare
c.de exploatare, investitii si finantare

6.Datele de verificare cu 5 serii de egalitati prezinta, pentru fiecare cont, urmatoarele


informatii:
a.sold initial debitor sau creditor
b.active cumulate pana la finele lunii precedente, debitoare sau creditoare
c.activele debitoare sau creditoare ale lunii curente
d.sume debitoare sau creditoare la finele lunii curente
e.sold final debitor sau creditor

7.Conturile care exprima in mod global valoarea totala a substantelor patrimoniale de aceeasi
natura se numesc:
a.conturi analitice
b.conturi sintetice
c.conturi de activ
d.conturi de pasiv
8.Structura fiecarui articol contabil cuprinde:
a.data articolului
b.titlul articolului
c.explicatia
d.sumele

9.Miscarile opuse sunt cele care:


a.afecteaza ambele parti ale bilantului
b.modifica o singura parte a bilantului
c.semneaza obtinerea unui rezultat nefavorabil

10.In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilaterala
b.grafica unilaterala
c.grafica liniara

11.Silogismul reprezinta:
a.analiza operatiei economice
b.verificarea inregistrarilor in contabilitate
c.rationament format din trei etape

12.Rulajul contului cuprinde:


a.valoarea existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont, fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusiv soldul initial

13.Principiul prudentei se caracterizeaza prin:


a.nu admite compensari intre elementele de activ si cele de pasiv
b.presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor
c.ia in considerare numai profiturile obtinute pana la data inchiderii exercitiului financiar
d.tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, indifferent daca
rezultatul exercitiului este profit sau pierdere
e.ia in calcul toate pierderile probabile numai daca exercitiul financiar s-a incheiat cu profit

14.Analiza contabila este:


a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.rationamentul intreprins asupra fiecarei operatiuni economice consemnate in
documentul adecvat, in scopul determinarii corespondentei conturilor
c.descrierea succinta a operatiunii economice inregistrate
d.rezultatul articolului contabil

15.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor
16.In functie de nr conturilor care intra in structura articolelor contabile acestea pot fi:
a.articole contabile simple
b.articole contabile compuse
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile curente
e.articole contabile de corectare sau de stornare

17.Averea sau patrimoniul unei firme este formata in principal din:


a.bunuri corporale
b.bunuri necorporale
c.creante
d.mijloace banesti
e.titluri de plasament

18.Soldul final al unui cont exprima:


a.valoarea existenta in cont in momentul inceperii activiatii
b.valoarea existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in momentul
incetarii activitatii firmei
c.valoarea existenta in cursul exercitiului financiar

19.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii inventarierea reprezinta:


a.un procedeu comun tuturor stiintelor
b.un procedeu comun societatilor economice
c.un procedeu specific metodei contabilitatii

20.Creditul contului reprezinta:


a.partea dreapta a bilantului
b.partea dreapta a contului
c.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de pasiv
d.partea in care se consemneaza reducerile ulterioare ale conturilor de activ

21.Diferentele de pret aferente produselor vandute se determina prin formula:


a.K348*Rc345
b.K348*Rd345
c.K348*Sfd345

22.Formula comtabila 627 = 5121 poate avea urmatoarea explicatie:


a.plata serviciilor bancare
b.plata dobanzii datorate bancii pentru un credit contractat
c.incasarea dobanzii aferente disponibilitatilor pastrate la banca

23.Primirea facturii de la furnizorul de materiale consumabile dupa 2 zile ce are aceeasi


valoare cu cea inregistrata la receptie, respectiv 5.950lei inclusiv TVA se inregistreaza astfel:
a.408 = 401 5.950 5.950
4427 = 4428 950 950
b.408 = 401 5.950 5.950
4426 = 4426 950 950
c.401 = 408 5.950 5.950
4426 = 4428 950 950
24.

25.Cheltuielile de constituire fac parte din urmatoarea cateogorie de conturi:


a.cheltuieli de rezultate
b.cheltuieli de terti
c.cheltuieli de imobilizari necorporale
d.cheltuieli de trezorerie

26.Dupa natura acestora, cheltuielile se clasifica astfel:


a.cheltuieli de inregistrare in avans, cheltuieli de exploatare, directe si indirecte
b.cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare
c.cheltuieli fixe si cheltuieli variabile
d.cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare si cheltuieli inregistrate in avans

27.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de
catre casier a sumei de 15.000 lei avansurilor chenzinale. Inregistrarea in contabilitate se
prezinta astfel:
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.
c.

28.Care din urmatoarele categorii de cheltuieli sunt cuprinse in categoria cheltuielilor de


exploatare:
a.cheltuieli privind dobanzile
b.cheltuieli cu personalul
c.cheltuieli privind stocurile
d.cheltuieli extraordinare
29.Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se
tine la costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308
“Diferente de pret la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei
curente, conform facturii fiscale nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile
evaluate la cost standard de 60.000lei, pret de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au
dat in schimb materiale consumabile evaluate la cost standard de 25.000lei. Care din
urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de materiale consumabile cat
si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000

30.Marcarea gestiunii pentru marfurile vandute cu amanuntul in valoare de 9.282lei din care
1.482 reprezinta TVA, iar adaosul commercial este de 1.800lei se inregistreaza astfel:
a.% = 401 9.282
707 6.000
378 1.800
4428 1.482
b.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4427 1.482
c.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4428 1.482

31.Dupa marime capitalul social este egal cu:


a.numarul de actiuni ori valoarea nominala a acestora
b.a actiunilor ori numarul acestora
c.niciunul din raspunsurile anterioare nu este corect
32.Transformarea TVA neexigibila in TVA deductibila se inregistreaza astfel:
a.4426 = 4427
b.4428 = 4426
c.4428 = 4427
d.4426 = 4428

33.Consumul de apa furnizata de RAJAC cuprinsa in factura nr 85/12.07.200N are valoarea


de 900lei TVA 19%. Inregistrarea corecta in contabilitate este:
a.% = 404 1.071
605 900
4426 171
b.401 = % 1.071
605 900
4426 171
c.% = 401 1.071
605 900
4426 171

34.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde


cheltuieli de transport 200lei si diurnal 20 lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind
ca avansul de trezorerie acordat a fost de 200lei.
a.% = 542 220
625 200
5311 20
b.542 = % 220
625 200
5311 20
c.625 = % 220
542 200
5311 20

35.Formula contabila 4118 = 4111 poate avea urmatoarea explicatie:


a.trecerea la client incerti a unei creante
b.pierderea din neincasarea unei creante
c.reactivarea creantei fata de un client incert

36.Care din conturile urmatoare fac parte din categoria conturilor de imobilizari necorporale:
a.201
b.203
c.205
d.208
e.233

37.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se
inregistreaza astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
38.Formula contabila 331 = 711 poate avea urmatoarea explicatie:
a.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la sfarsitul lunii
b.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la inceputului lunii
c.productie in curs de executie obtinuta in cursul lunii

39.Capitalul subscris nevarsat reprezinta:


a.parte din capitalul subscris care a fost pusa la dispozitia societatii de catre actionari
b.diferenta intre capitalul total subscris si partea varsata din acesta
c.partea din capitalul subscris care nu a fost inca depusa de catre actionari

40.Trecerea la venituri a provizionului pentru deprecierea unei creante fata de un client


constituit in exercitiul precedent nivelul sumei de 950lei se inregistreaza astfel:
a.7814 = 491 950 950
b.491 = 7814 950 950
c.491 = 7812 950 950

41.Din punctual de vedere al legaturii cu procesul de productie se pot deosebi urmatoarele


categorii de cheltuieli:
a.cheltuieli de baza
b.cheltuieli de regie
c.cheltuieli tehnologice
d.cheltuieli comune

42.Dupa gradul lor de omogenitate, cheltuielile de productie se clasifica in :


a.cheltuieli simple si cheltuieli complexe
b.cheltuieli
c.cheltuieli polielementare si cheltuieli generale de administratie

43.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei
costurilor productiei:
a.principiul documentarii
b.in timp 2 cheltuielilor de productie
c.stocarea cheltuielilor de productie, de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.vizualizarea cheltuielilor pe produs

44.Bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri de inscriu in:


a.registrul inventar
b.procesul – verbal de inventariere
c.liste de inventariere

45.Inventarierea poate fi definita ca:


a.ansamblul de operatiuni prin care se stabileste situatia reala la o anumita data a
tuturor elementelor patrimoniale, cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
b.ansamblul de operatiuni privind constatarea, descrierea si evaluarea existentului faptic de
substante patrimoniale la un moment dat
c.ansamblul de operatiuni prin care se constata si descrie existenta, la o anumita data, a
tuturor elementelor patrimoniale cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
46.Forma de prezentare:
a.documente tipizate
b.documente netipizate
c.documente cumulative

47.Documentele economice (justificative) reprezinta:


a.documentul scris care consemneaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor
b.documentul scris care consemneaza date cantitative privind operatiile economice si
financiare
c.documentul scris care centralizeaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor

48.Institutiile publice intocmesc situatiile financiare trimestriale si anuale compuse din:

49.Veniturile de imobilizari corporale se inregistreaza astfel:


a.imobilizari corporale = subventii pentru investitii
b.subventii pentru investitii = imobilizari corporale
c.amortizarea = imobilizari corporale
d.

50.Dintre caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale, retinem:


a.inteligibilitatea
b.relevanta
c.credibilitatea
d.comparabilitatea
La inventariere, bunurile se inregistreaza la valoarea de:
a) intrare
b) de pe piata ?
c) iesire ?
d) contabila
e) de inventar ?

Metode pt. bunuri fungibile:


a) lifo
b) fifo
c) cmp

Tot ceva cu bunuri fungibile:


a) formula CMP
b) …
c) …

Retineri din salarii 60 RON:


a) salarii datorate personalului scade = ..
b) salarii datorate personalului creste = ..
c) …

29. Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine la
costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente de pret
la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform facturii fiscale
nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost standard de 60.000lei, pret
de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb materiale consumabile evaluate la
cost standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de
materiale consumabile cat si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000

Brosura 83, brosura 27, cate o intrebare cu 2 raspunsuri identice.


lOMoARcPSD|9658119

Grile bazele contabilitatii

Bazele contabilității (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university


Downloaded by Alexandru Mihai (am773440@gmail.com)
lOMoARcPSD|9658119

1. Mișcările opuse sunt acele mișcări care:


a) Produc modificari fie in activul, fie numai in pasivul bilanțului
b) Generează modificări simultane și în același sens în activul, cât și în
pasivul bilanțului
c) Generează modificări de sporire a unui element din activul bilanțului și de
reducere a unui element din pasivul bilanțului

2. Ce tranazcție este reflectată în articolul contabil 5121=5191 4.000


a) Compensarea unei obligații, reprezentate de un credit bancar pe termen
scurt, pe seama contului societății deschis la bancă, în sumă de 4.000 lei
b) Contractarea unui credit bancar pe termen scurt, în valoare de 4.000
lei
c) Rambursarea sumei de 4.000 lei din contul societății deschis la bancă,
reprezentând plata parțială a unui credit bancar pe termen scurt
d) Dobânda aferentă unui credit bancar pe termen scurt, în sumă de 4.000 lei

3. Selectați silogismul aferent art contabil 4091=5121 7.000 lei


a) A-X=P-X
b) A+X=P+X
c) A+X-X=P
d) A=P+X-X

4. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:


a) Amortizarea este un cont rect care se adună la valoarea activelor
imobilizate corporale, ptr a se determina valoarea netă contabilă a acestora
b) Clienții-creditori sunt obligații ale entităților de a presta servicii sau de a
livra bunuri, în contul unor sume încasate anticipat
c) Valoarea creanțelor rămase de la asociați se regăsesc în valoarea diferenței
dintre capitalul subscris vărsat și cel nevărsat
d) Costul de achiziție a unui activ include toate cheltuielile deteminate de
transferul bunului de la furnizor la cumpărător

Downloaded by Alexandru Mihai (am773440@gmail.com)


lOMoARcPSD|9658119

5. Ce reprezintă rulajul debitor al unui cont de activ?


a) Suma reducerilor contului într-o anumită perioadă contabilă, daca
depasesc achizitiile
b) Suma sporirilor din cursul unei perioade contabile
c) Suma sporirilor, la care se adauga existentul de la inceputul per.
d) Diferenta dintre totalurile sumelor debitoare si creditoare în conditiile in
care sporirile depasesc reducerile contului

6. Care dintre urm. Elementele sunt resurse straine in angajamente


a) Rezerve legale
b) Furnizori
c) Personal sal-dat
d) Cred banc pe term scurt

7. Operațiunea ”Se încasează de la un client, în contul societății deschis


la banca, a creanței în 3.000 lei” impune următoareaanaliză contabilă:
a) 4111 A+D, 5311 A-C
b) 4111 P-D, 5121 A-C
c) 4111 A+D, 706 P+C
d) 5121 A+D, 4111 A-C

8. Care dintre urm tipuri de influente ale operatiunilor asupra bilantului


nu modifica totalul activului si al pasivului?
a) Modificarile permutative de pasiv
b) Modificarile permutative de activ
c) Modificarile opus de sporire
d) Modificarișe opuse de reducere

9. Operatiunea se achita salariile datorate personalului in sumă de 17.500


lei cu numerar se include în urmatorul silogism contabil:
a) A-X=P-X
b) A+X=P+X
c) A=P+X-X

Downloaded by Alexandru Mihai (am773440@gmail.com)


lOMoARcPSD|9658119

10. Care dintre urm descriu imobilizarile corporale:


a) Nu conteaza val lor de intrare, ci scopul administr ptr care sunt achizit
b) Nu pot fi prod prin forte proprii, dat naturii lor
c) Valoarea lor este rectificată prin depreciere, sub formă de amortizare
sau ajustări pentru depreciere
d) Sunt conturi de activ, care au sold initial debitor la inceputul perioadei sau
sold zero

11. Evaluarea activelor in decontare (creante) poate fi descrisa prin


urmatoarele afirmatii:
a) Nu sunt influențate de evolutia cursului valutar, chiar daca sunt inreg in fct
de cursul unei valute
b) La intrarea in entitate acestea se inreg la val de intr numita val
nominala
c) In urma decontarii sunt scoase din evidenta la val contabila

12.Se cunosc urm inf legate de contul 419 existentul initial-8.000 lei,
incasari anticipate de la acest client-2.500 lei, livrare bunuri pe baza
de factură – 5.000 lei. Stabiliti care din inf urm sunt adevarate:
a) Soldul contului este creditor, in sumă de 5.200 lei
b) Rulajul creditor al acestui cont este de 2.200 lei
c) Contul prezinta total sume debitoare in val de 10.200 lei
d) Totalul sumelor in debit inreg de cint este de 5.000 lei

13.Conform extrasului de cont s-a primit de la BCR un credit pe term


scurt in val de 100.000 lei. Silogismul este:
a) A-X=P+X
b) A-X=P-X
c) A+X=P+X

14.Formula contabilă aferentă silogismului derivat A-X derivat=P-X+X


derivat este:
a) P-D= A-C sau P+C
b) P+D= A+C sau P-C

Downloaded by Alexandru Mihai (am773440@gmail.com)


lOMoARcPSD|9658119

c) A+D= A-C sau P+C

15. Operatiunea se ramburseaza suma de 20.000 lei, reprezentand un


credit bancat pe termen lung, se inreg in urm articol contabil:
a) 5121=5191 20.000
b) 1621=5121 20.000
c) 5121=1682 10.000
d) 5121=1621 20.000

16.Achiziția pe bază de factură a unui mobilier în sumă de 5.000 lei se


inreg astfel:
a) 214=5121 5.000
b) 303=401 5.000
c) 214=404 5.000
d) 214=401 5.000

17.Mentionati ce tip de modificare bilantieră generează urmatoarea


operatiune: Se cumpără un brevet in val de 12 000 lei conform facturii
a) Modificare opusă de reducere
b) Mod permutativa de activ
c) Mod perm de P
d) Mod opusă de sporire

18.Articolul contabil care are in componenta cel putin doua conturi care
se debitează și doar un singur cont care se creditează se numește:
a) Articol contabil simplu
b) Articol contabil compus
c) Articol contabil dualist
d) Articol contabil complex
e) Articol contabil mixt

Downloaded by Alexandru Mihai (am773440@gmail.com)


lOMoARcPSD|9658119

19. Încasarea în numerar de la un asociat a aportului restant, în sumă de


5.000, se inreg astfel:
a) 1011=1012 5.000
b) 456=1012 5.000
c) 456=5121 5.000
d) 5311=456 5.000

20.Printre egalitatile bilantiere se regasesc:


a) A-X=P-X
b) P=A+X-X
c) A+X-X=P
d) A+X=P+X
e) P+X-X=A

21.Se da urmatoarea operatiune: se incaseaza in numerar, de la asociatul


A suma 1.300 lei in contul capitalului chitantei si registrului de casă.
Ce efect va avea aceasta operatiune asupra totalului bilantului?
a) Niciun efect
b) Reducere
c) Sporire

Downloaded by Alexandru Mihai (am773440@gmail.com)

S-ar putea să vă placă și